Prof. dr. ing. RADU AGENT Pref. ar. ing. DAN OUMITRESCU Prof. dr. ing. TUDOR POSTELNIGU INDRUMATOR PENTRU. CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Comentaril la prevederile prescrippilor de proscctere. Scheme fogice, tabele ajutitoare $1 exemple de calcul. Principil sl detalii de alcituire constructiva EDITURA TEHNICK Bucuresti — 1992Copyright © 1994, Editura Tebniek Adraca: BDYTURA VERNICK Phage: Pres Literr 1 EE Bucuresti, Homans tod 79738 ecdnctor: ing. Hlaabeta, Mitroi ‘EShmoredactar; Olimpisla Nistor CSfeven rh, Mariana Sumtear de Vipar: 02.07.1992 coli de tipar: S150 = {665,982 ISBN 973-31-02172 Se PREFATA Intrarca in vigoare a STAS 10.107;0-90 ca prescripfie de bard pentru proiectarea si calculul elementelor din Beton, beton armat si beton precomprimat, care presintd importante modificdri de fond si completari in raport cu edifia antertoard a accluiagé standard, a ficvt indispensabild $1 0 noud versiune w unui manual care si cuprindd méterialid ajutilor necesar aplicdrit practice & moilor prescripfii, aga cum a fost pentru STAS 10.107}0-76 ,,Endrumatorn’ edilat in 1978. Pentre celegii care ni ave avut prilejul si participe direct la desbatcril ty jugad proectebns woul stendund, pe parcwro redactirit lui, autor fn 8d sublinicze cd in legdtwrd cu relajia slandard ~ indrumétor s-au purtal atunci Aiscupit destul de aprinse: Noul standard, poniru a putea fi aplicat fn practicn proicctiris, necesita sau nie un indrumdtor fird care ar fi inoperant? Dack da. ahunci cum se poate accepta ideia ca o prescriplie oficiald si fic indisolubst Legati de o publicatie.care nu ave in acecass mastrd un earacter oficial? Comen: lariile 31 explicafiile la prevederile standardidud trebuie si fie cuprinse tntr-0 lucrare separati cum este Indrumnitoral de fajd sau st fie alagate chiar la stan dard, fe fiecare contrapagind a textulu acéstuia, ea in Codul-model CEB-—ET [110] $i in prescrippiite franceze [107] sau ca anexd a standardvdus, aja eum 0 pprocedat in alte fri, ca S.U.A. (104) $3 Nowa Zeclandd (114, 113}? Cu privi > Ie toatd aceste aspecto san adus in cadrul discufiilor precizari care consideri cd trebuie Facute cunoscute cel putin aici tuturor wlilisatorilor standardi:!.! ss indrumitoruliss, pentr a inlétura orice ambiguitate — Standardul contine toate dalele si ipotcrele obligatort: pentra protectare #4 calcul. Prin tndrumtor mu so aduc completir’ sau preciztrs la accstea, ct tmmai facilitapi pentru proiectarca practica : explicajst si comentarit, sistema. titdri ale calculelor, tabcle ajutdtoare, exemple mumerice ete — Schemele logice date fn indrumitor pentru ordonarea operatiilor de calenl sint conceppute in principal pentru a fi aplicate in caleulele manuale, dar pol servi si la claborarea sau controlul programelor pentru folasirea caleulatvarclor. In partes finald a bibliografiet sa dat $i 0 listd a programlor omologate pind tm present in Romdnia pentra calculul automat al elementelor de betow arma (124, 125]. Desigur, se pot imagina st alte moduri de sistematisarc a caleululy existind pentru accasta tn standard toate clomentele de Baza necesare. ~ In conformitate cu uzanfele din fara noasiri in domeniul slandardizari sa stabilit, cw acordu forurilor de ccordonare $3 directivare, ea toate comentariile Hi explicaftile ce se considera utile sa fie date in cadvul indrumctorulus $i nisin cuprinsul standerdulut sau intro anex a sa Principalele modificéri i completart pe care noile prescriptit le cuprind Safa de edifia din 1976 a standardului si care, pentru elementele de belon armat ale structuritor constructor civile si industriale se refleeed in mod corespun- 5sitor si in woul indrummdtor, au fost expuse in referatul prezental de aoe Te idler TN Iv-a Conferina te betoare, finuja in octombrie 1988 Ia Cluj Napoca. [9], Reaminkiae sich pe scurt ccle mai importante a Pecerea de ta marcite de betoane Ja clase de betoane; Tr Teliderea in STAS 10.107)0-90, sud 0 formit modermizaté, @ pres iptilor de proiectare antiseismicd a constructor din beton armat. cuprins: Se ivey tu wormatioul general de-proicciare antiscismicés a construcfilor ctrl, industriale $i agrozootehqice, P, 100-81 WMeenralizarea folosvis, sistemului tntermafional de wntiijs de misuré Siiaterea la. prevederite Codilui-model CEB—FIP {10} in ceea privete forma diagramelor az cforturi witare im belonul din zona comprinald Meitementele solicitate ta tncowoiere cit sax fard cfort axial Cmemieducerea de prevederi penirts calculul clementelor prefabricate i suprabetonare, monclita $4 4 riod mai general al elementelor realzate din sira- seerie bean turmate la date diferite $i legate intre ele prin conector:; » tmbunatapirs im calcubul La forfd tictoare si im cel la shirile limiti de fiswrare $i de deformatic; eM corelarea cu: prescripfiile in ,subordine" (normative $¢ snstructinns sive pe eategorit de constrteis, sistime constructive sau clemente structurale} M Nevederea completa st reorganizarca prevederilor constructive, cw de sebire 4 ceza ce priveste armarea clomentelor. ‘raja de diversificarea si extinderea pe care au trebuit silo capete in acest context toate prevederile din iwnirumdtor, sa consideral oportund imparjirea iota oud volume, asifel ca tot co se referd la elemente din beton precomprinist ie ete elteca prctlome, curs ar fi podirile si caleulul la starea Limitd de ob wha sd fie separate de prouensele curente ale pro%cctaris elementelor structurale in cow armat ale consirucfiilor civile, industriale $i agrosootehsice, Acesiva Yin erm formeasd obsechul wolumadué de fal. “Autor ata? vii malfumirs de, ing. Dan Constantinescu, carein perioaia ila lonrat la Tnstiluint de Consirnclit. Bucuresti a contribuit [a claborarca nora din capitolele prezentulus tnirumator. “oe barearsul edituris $i tiptrinas talrumUoralt au apirut wnele tra tate de spondiitate inportante, tsi molificlri im prescriphsile tehmice, care see ie mit atu! fa lisate in’ conssdzrare in tosaitate in text. In masuna ie se eas uncle siluatis paniculate se xa constata, necoralari de detalin faja de imi vedactiri ale wnsr gressripisi. aworii conteazd ps infelegerea “wblsin lorilor tnirwmiornlni, care vor opera corecturile necesate Autorii Peta caps Pringle mete decal 1. Coneeaineodactie 12: Salgenld depron fea stinie tases 1s. Melee pratt de fice start 4. ein contests 5 Cincinnati Tarecenatto con ana stant faloufulat la diferitele sears wien ‘racterictitle de calent ale onal 2.1, Clase. betonutui 2.2. Rezistenjle betooulni 2, Deformarea botoowlai ssbvincareare 24. Deformatea iw Hip & etonstei 2.5. Mfoctul sliitari matt arate Ccaractvistictle de caloul ale srmitual din. oft Galeulal elementelor de betou. lapla 4:1 Comsideratiintroductive 42. Caloulutelementelor de ‘tom simpln ta stacon Timi de rezitone Clow elementelor de beton ‘rat. Pencil de armare 3.1, Consideratitintroductive 432. Caleulal Ia staren teata de reriatenta la fncoveiere foe saa farhefort axial 3 Caleulut Is fori tte CUPRINS. 16 2» 2% 27 v0 4s 2 2 6 ot 34, Stareatimitade ie torstane ci lace 5.5. Calon etorturior ante sare tx beton i fe arma fers nstadial deer plomtare 3.6 Catoutt tn starea limita de fiurare 37, Caleafal ix stared limits se deformagie Principit le alestulre = armatrlor Princip ate preiectact anti- elomiee a clementeler ete ‘ate de boton armat Tnboduetive sorta in case betou armat * © Ductiaera porate Rescate Sloe Scheme logce peatrw caleatel slemestelof de belon armat. Tipari de wolleithes g vert an Stare limith de renstengs 1, lacovoiere 2 Compresiaur excentriea [Gra considerarea Texibs heat) Consideraten” teaibiitigs a compresinne excentring 4. Compresiune excentiied a 3. Totindere excrntrich Forte thietenve ‘Torstone en incovotere CCateuol eforturler unitare te Deton i fa arovvuri tw ree: ‘dink Te Incr & facovoiere Starea fnith de deschdeve « Reiter 1st 36 wo 37 a7cap. 9, Iatindere centred iso%0- ire, intindsse excenteicd SSarea limits de doformatic 10, Incovoiere Preveder! de sleatuise pentea ‘lomentele din Betou armat 8.1. Armiturl. Clasiticare 8.2. Grosimea stratului de avoperire ex beton a armsturilor 8.3. Ancorotes armétarilor 84, Tamadirea enp8turiloe 8.5. Prevederi wuplimentar entra sii 8.6, Peevedert suptimentars pentea grinzt 368 wt 3s 402 402 404 409 az 8.7. Provederi suplimentare: pntea diatragiae (peri Etructarali) din beton annat monotit 88, Preredert siplinentare panera placl Bibliozvatie Anent ‘A. Mie ictionae de vermont iliatt in proiectarea five B. Table Vista tabsteior I. Tabele generale Th Tabletepentea’eaiesPal a stares ita de reels tents Unt Tabste patra festa i stile mits ale exploa- ‘ati normale TV, Caraeteristiet ale “asim. serilor aT “7 % an 459 tow 468 to a 47 0

‘pacitate portant a unor sisteme structurale, te ‘Stirile limita se impart, de reguld, in dou’ categorii » 1, Stérile limita ultime (SLU) care corespund epuizirii capacitafii 2 portante sau altor pierderi ireversibile ale calitafilor necesare exploatarii © constructiilor ; : ‘Starile limite ale -xploataris ermale (SLE), care corespund intie- ruperii capacitifii de asigurare a unei exploatiri normale a construetiilor.fn cadrul starilor limit& ultime (SLU) se pot identifica de asemenes Jouk categorii si anume: sctobou oot casey ccxeapunzdtoare soicitirler produse de eofunile obismuste (per manente AP i variabile AV) cu frecventi mare de eparitie. ES Prncipalelefencmene café sini ayute fn vedere In poiectaren ita ultime din aceasta categorie sint: . nea ide aiferite naturi (rupere plastic, rupere easanth, ruper: in oboseala materialului etc.); a Prim obese manor deplasiri remanente sas a unor deschider’ de suri r- Be sei ar else renee ee ect de ‘Mistace exigentele specifice destinatiei acesteia, enone = picrderea stabil: forme a une parti a constinciel su scones, ei in ansaml fe cunoscut, pent chile obisnuite, fic im ansamblus age Cin “problema, usor fepomene. de instablitte, ei peerage nor super la nivelusi inferioare ale Incdrcarilor ca ee oF de apatite Timul doi la structurile din clemente comprimate cu 2 a iii porifies (prin ristirmare, Iunecare etc.). eee treat Perit (Or suite in exploatarea consti, dato special moduler APACE gnc in lementle stu ‘titi de mare intensitate local, iclementele struc: see chiar clcare an secjunle acestor clement, Din eine eth feriorini structurale pentru toate element pune a orice fel de Geteret de defommatitremanente) apare astiel condifia ca pio a za geet nae Ee i ale ortriGuisl corturior datoritsfisurdri si deformaillor postelastice), ces, wey ome tm jtatea portant’ minima a sectiuw ve me ve ‘Shlor minime probable ale ser tena 9 sett cen ati analitic prin relafia (1-1). = - a Ca se apservat chin anumite condi scant speciale de, olla, area na se poate produce decit global pe, ansamblol structuni, Suet Geteat fel sint cele caracterizate prin deplasiri laterale importante Os (ucturllor, datorits unor incireari crizontale (din vint, sau electe oie po: ‘Jorilor rulente ) amplificate de efectele de ordinul dei, ca urmare a zvelfrlict seeete'a stilpiler. Cedarea este dependent& In aceste situafi (of ne refer Teipilda mat concret, la cazul halelor prefabricate parter) de deformatit ted stilpilor structurii, fiind on fenomen produs practic simltan fn mu, Mca4se diemente $1 secon. In consecin(® apare oportun +4 se definesses rreioeeitate portant global’, nu prin intermediul valorilor minime probable Sie feristentdlor materialelor, ca in cazurile curente, diseutate antericr. juin valor mai apropiate de clo medi ale ot, Ym normele din CS. Cora fhe seama, intr-o maniera indixecti de al vi, penostor structure Nori eorectate, mai reduse, decit i acestor structuri, se prescriu val , t cle crea ace teoria stabilitaqa elastice, pentru stabilirea lungimilor de {lam ale stilpilor. ; aoa ~ Settee Ja stisle limits ultime dim accast® categorie sxprimi sal conditii privind rezistenta sectionalé, «ss ieuanta srue (itd concep etn ment de Par alee ace: Areste deci si se evite ef 3 fro sin solcitarle produse de acfionile cu freeven}a mar B, SLU corespunsitoare solicitirilor produse de uncle acfiuni din ca- tegoria acfiinilor excepfionale (AE), cu frecventi foarte mick de aparitie Ja intensitaji maxime, acfiuni asociate, de cele mai multe ori, ou un regim dinamic de aplicare a tnckre&rii (outremure si exploaii de mare intensitate), Pe ling’ raritatea producerii tn viata constructiilor, este important si se sublinieze si alte trisituri importante ale actiunilor extraordinare, pre- cum gi ale modului particular in care se pune problema siguraufei fafa de aceste actiuni. a. Intensitafile lor maxime probabile au un grad de incertitudine sen- sibil mai ridicat decit cel corespunzitor incirctrilor variabile obignuite. b, Spre deosebire de efectul inc&rearilor obignuite (statice), la care so-, licitarile depind in principiu numai de schema static a constructiilor, ca- racteristicile comportirii structurale influenfind numai asupra redistribuirii solicitirilor (prin fisurare, prin deformafii postelastice), in cazul principa- lelor actiuni extraordinare, actiunile scismice, solicitérile depind direct de wecse crack trials (de rghditate, de rezisten{a) st de-varafia lor in procesul repetirii solicit&tilor, constituind ,rispunsul” constructici la acfiunea dinamici respectiva. Solicitarile au astfel o dublé dependen}’ toric" si anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exempla representatd prin accelerograma unui seism) gi de istoria modifickrilor proprietiilor struc turale in diferite zone critice ale constructie, ©. Capacitatea portant a constructor Ia acfiuni extraordinare de tip seismic sau explorii putemice are un specific global” (ca ia cazurile mentionate mai sus pentru actiuni statice traduse prin deplastri orizontale ale structurilor). In plus, datorita raritafii solicitarilor color mai intense si incertitudinii mai ridicate asupra nivelului lor de intensitate apare firesc «a, spre deosebire de solicitarile obisnuite, s& se admit inevitabilitatea unor deteriorari nestmcturale sna chiar structurale, Problema de baa a siguran} fafi de aceste actiuni se concentreazi pe supraviefuirea construcfiilor (evi tarea ,colapsului"), vizindu-se totodat protectia viofi si a sinita}ii oameni- lor, a valorilor saateriale si culturale, a continuitatit functiilor vitale social economice ale clidirii, Rezulti astfel principial si necesitatea limitirii, pe cit posibil controlate, a deteriorarilor nestructurale sau structurale, limitare ierarhizatd, dup gradul de importanfé pentru societate, a funcfiilor cons- trucfiflor implicate 4. In ce, privejte mirimile care caracterizeazi capacitatea de‘reristeati (privita intr-ua sens mai larg, ca o capacitate de evitare a cedirii structurii in ansamblu), datorit& specificulul dinamic al principalelor acfiuni extra- srdinare considerate, acestea depind ntr-o misurA decisiva si de capacttatea ‘generalizati de deformare a structuris (de obicei de deplasare Iateral&), asociat’ ‘capacitatii de rezistenta. Din tmprejuriile subliniate anterior decurg> concluzia de principiu 4 in co priveste marimea parametrilor ce definese caracteristicile mecanice ale structurilor (deci iu ultimd instan{ ale betomului si armaturii) trebuie folosite fn aceste cazuri, valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor minime probabile utilizate in proiectarea curent’, In ceea ce priveste stirile limita ale exploatarii normale (SLE) acestea stot in general rezultat — unor deplasiri statice sau dinamice excesive; ~ unei fisuriri excesive, qo:Dupé cum sa menfionat anterior, nivelul asigurdrli prin calcul se sta- bileste nu numai pe baza criteriilor ingineresti ci si pe baza unor considerente 15de ansamblu ale interesclor societ&tii, legate de condifiile gi cerinfele globale ale dezvolttirii in fiecare etapi dat a viefii acesteia, Se poate aprecia ci nivelal de siguran{4 corespunzator prescriptiilor de proiectare roménesti, desi in general mai redus decit cel asociat unci p3rti importante din prescrip- tiile nafionale i internationale (vest europene, americane, japoncze) este Satisficdtor avind in vedere experienta utilizirii lor ints-un interval de timp relativ indelungat, 1.3. METODE PROBABILISTE DE CALCUL LA STARI LIMITA Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare struc turali in construcfii se caracterizeazd prin: a. Considerarea sistematic’ a ansamblurilor de stiri limiti pentra dt feritele categorii de conistrucfii; b. Considerarea naturii aleatoare a diferititor factori care afecteaz si goranfa constructiilor. Natura aleatoare a factorilor de care depinde sigaranta cons tructiitec este analizati prin concepte probabilistice si analize statistice. Din punctul de vedere al conceptelor probabilistice utilizate in funda mentarea prescriptiilor de profectare se disting de obicei trei niveluri de analize a siguranjei structurilor: 1. Nivelul 1 (NT): proceden semiprobabilistic in cadrul ciruia_se con sidera independent variabiiitatea aleatoare a diferifilor factori, stabilindu-se corespunzitor coeficientii parfiali de siguranfa. 2. Nivelul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul cfruia se considera simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori, stabilindu- se in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stiri limits 3. Nivelul 3 (N3) : procedew probabilistic consecvent in cadral ciruia se consider simultan variabilitatea alcatoare a diferifilor factori, calculul bazindu-se pe aproximari controlate. Metbda de calcul care se utilizeazi in proiectarca curenté si care st¥ Ja baza standardului 10,107/0-80 corespund® nivelului NZ, utilizind caefi- cienfi de siguranti. partiali. Procedeele de nivel superior de analizd a sigurantei (N2 si N3) pot f utilizate in vedcrea calibrarii valoriior cocficienfilor de siguranti partials din procedeul de nivel NY er, in preictarcacurent, mumal in situa spe Gale. Verificarea sigurantei structurale in proiectarea eurent consti in com pararea convenfionali a unor valori de calcul, care caracterizcana «fecte: actiunilor aplicate constructiilor, cu valori de calcul omoloage care carac letizeaad eapacteca constretilor de a rezists, respectiv valont cae, defines: st&rile limit’, ale constructiitor. Pentru fiecare din stirile limit specifice unei constructii este necesari adaptarea cite unui model de calcul, care si reflecte satisficitor compor- tarea constructici. fn mod evident, nivelul de precizie al modclului adoptat trebule corelat cu nivelul de preczie si eu gradul de incredere al datelor de cul. 16 Datele de baz ale calculelor privese: a. acfiunile specifice constructici; b. caracteristicile fizico-mecanice ale materialclor (inclusiv ale terenului de fundare) : caracteristicile geometrice ale constructici si ale zonci de teren in in teractiune cu structura; “d. exigentele de performanje structurale, specifice destinatiei constructici In csenfé asigusarea rezisten{ei construcfillor exprim’ faptul c& i galitatea: ' Swaz © Raia (Lt) pentru {oate scc{iunile structurii se realizeazd cu un inalt grad de probabi. Bate, cau invers, ch probabilitatea nercaligdlt inegalitafii (1.1) este foarte de a (fig. 1.1, a). ‘in relatia (1:1) sa notat: Soy. — valoarea maximA corespunzitoare ni velulvi de probabilitate (de siguran{4) acceptat al efectului inc&redrii asaprs acl seefiuni (efortul sectional), funcfie in primul rind de parametrii aleatori ai acfiunilor; Ryjg — valoarea minim, corespunzitoare nivelului de pro habilitate (de siguranfa) acceptat, al capacititii de rezisten{a a. seofiunil, in fonclie de mirimile aleatocre al rezistenfei materialelor, ale dimensiunilor Giementelor ete, In procedeul de nivel N7 de analiza a sigurantei, numit in treet 51 procedew semiprobabilist, care sti la baza calculnlui cw’ prescriptiile curente Ge proiectare a constructiilor de beton annat, se accepta solutia simplifica toare de a analiza separat cei doi termeni al inegeSitiyii (11) Snae ~ S(Symass Spas» Sp nae ete.) (12) in care Snag te, sint valorile maxime probabile ale efectelor {nciicdrilor (cores- punzitoare de cele mai multe ori valovilor maxim> probabile ale intensititii Fig. LL Vatiatilo alostoare ale eforturiler secfionale $i capecititii (portante) sectionals (a) pi variajia sloatoare a telafiel Pip A, Incarcare copabilicdeplesare in raport cu Varia Mentoare a relajied P — A, inckitare aplicata clomcutulud suw structurl gt deplasarca cores ponrstoare, (t). a7incarekrilor si, numai in situafii speciale si numai pentra incdredri permancate si valotilor minime probabile ale acestora) si Rain & R(Ry wins Re min) (1.3) unde Resi fi Renu Feprezint’ valorile mixime probabile ale resstenji belonsiui f armalurit corelate cu condifiile de garantare a calitafii,acestora prin. pres- Triptille specifice de produs si prin intreg sistemul de control al calitafil exe cufiei Iuerdrilor. ‘Valorile maxime probabile ale intensitatilor incircdrilor si valorile mi- ime ale rezistenfelor sint denumite traditional ,valori de calcul 3i sint Mabilite astfel, ca In principiu, s& aibi un grad de asigurare corespunzitor {apropiat de 99,9%). Valorile de calcul ale incircArilor si ale rezistenfelor sint corelate cu valorile earacteristice (denumite obignuit in prescrippiile din tara noastri Yalori normate) ale inc&refrilor gi ale rezistentelor,-de cele mai multe ori definite statistic ca valori realizabile cu probabilitate de cel putin 95%. Valorile reristentelor normate sint corelate direct cu mirimile indicilor de reristen{A care corespund diferitelor clase de beton sau marci de armaturi Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistenfelor, alaturi dv cele de caloul decurge din faptul ck verificarea probabilitafii de realizare & valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil de mare de probe prelevate, ceca ce nu se intimplt fn cazul gradului de asigurare “tsociat valorilor caracteristice. Pe ling’ faptul c& servesc ca punti de legituri ce indicli de rezisten{i pentru diferitele calitati de beton si de ofel, rezis tenjele caracteristice f5i gisesc uneori si o ulllizare directé in calcutal tx tan limita ale exploatirii normale, in. care nivelul lor mai redus de asi- farare ecte mai potrivit decit cel specific starilor Iimita ultime Tn continuare relafia (1.1) va fi utilizatS sub forma Sax <5. (ry unde Sap = Rusia La structurile static nedoterminate, la care incétearea depinde de un singar parametra p (do exempl, Incrcarea echivalent& uniform distribaits, in eazih placilor de plangeu), in locul conditiei de rezisten}& secfionala (1.1') se poate folos! condifia de rezistenfé a elementului (structurii) static nede- terminat Paso < Pray ay De asemenea, in cazurile in care mecanismul de cedare a structurii are un caracter globai, implicit prin deplasiri laterale corelate datorita efeetului txistentel de gaibe orizontale rigide (la solicitiri din vint, ac{iunea podurilor Salante, implicind eventual efecte de ordinal doi), principial, conditia de Eiguran{& pentru fatreaga constructie ar trebui si capete forma (fig. 1.1, 8): Ee Pace < Pay (as) unde Paes $i Pap sint valoarea extrem a forfei orizontale generalizate (rezulianta fortelor orizontale) aplicata structurii, $i respectiv valoarea forfeit pe care o poate prelua structura, In cazul particular al actiunii seismice, pentru care nivelul eoborit ai valorilor de calcul ale incarciri (veri cap. 6) implies, in situafile stractarilor ‘ourente, atingerea capacitafii de rezistenf& structurale si incursiuni tn domeniu! postelastic de deformare 1a actiuni seismice intense, condi trebuie pusé sub forma: de siguranta Deas < Bay (16) Ca Anas $i Suey $a notat valoarca maximi a deplasisii_ orizontale asogats fori orttaiale generalzate respect valowes ented 2 acatel deplasiri pe care o poate suporta structura. - ‘Eeartul dintre cei doi termeni ai inegalitafii (1.6) se fixeazd in functie de tipul si importanta constructiel, tinind seama de degradarile care se pot admite pentra structur8 atunci ind aceasta suporta fect unui cutremur puternic. Tn casa actiunit seismice valorile Pas, Sup precum si P, lorile Paps So ae; Aas, care depind direct de primele, implicind ceiculdl’deplasttilor efecive ‘ale structuri, trebuie asoclate in’ principia, aga cum s-a mentionat anterior unor, valor ale rexstenfelot apropiate de cele medi . In practica celor mai multe prescriptit nationale sau internationale de roiectare antiscismice, inclusiv a celor din Roménia, pentru a evita ccmplicafile in calculele implicate de activitatea curenté de proiectare se cuit insé fotosirea de valori diferite ale rezistenfelor de calcul, adoptindu-se convenfional pentru toate cazurile valorile folosite pentru tncdrcarile obij- nuite (jrezistenfele de calcul"). Precizari suplimentare privind verificarca siructurilor de beton armat la actionea seismic’ se dau in subcapitolul (1.6) Este important de observat cé in cazul structurilor static nedete cturilor static nedeterminate. jguranfa globala a structurii este superioara siguranfei secfionale, exprimat’i in condifia (1 Intr-adevar, ca urmare a modului concret de realizare lementelor de heton armat. in special a armérii acestora, a variabilit tii forturilor Swoe 51 Say plastificaren dfeitelor seefiuni use realizeazi simultan, Ce” trmare, valoarea incirc&rii corespunzitoare stadiuli ultim al stmctunl (notata ca ‘P, in fig. 1-2), definite. de formarea unat mecation de cedare prin atingerea Capacitatii de deformare fatr-una sau mai multe din - : azonele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, este superioars va- lorii Paes & inckrc&rii considerata in calcul, cu atit mai mult cu cit struc~ tura are un grad mai mare de nedeterminare. Este de remarcat, de asemenea, cA determinarea efotturilor sectionale, 2, in proiectarea curenti, pe baza unui calcul liniar elastic, se justified prin relatia practic liniard intre incarcare gi deplasare pind la aparitia primei articulafiiplastice (moment in care forfa aplicat’ structurii are valoarea P., fig. 1.2) si prin asigurarea relafici Powe < P., prin intermediul conditi (111) satisfacute in toate sectiunile, 1.4, ACTIUNI IN CONSTRUCTIL 1.4.1, Caracterizatea si clasificarea actiunilor Orice cauzi capabil se _genereze stiri de solicitare mecanici inte-o canstructie constituie 0 acfiune asupra respective’ constructii In ealcutele ingineresti actiunile sint modelate prin incdrcdri care re- prozint& sisteme de forte, prin deplasari (de exemplu, tasirile reazemelor /a constructille static nedeterminate) sau deformafif (de exemplu, efectul precomprimarii, efectul variatici de tempzraturd, climatice satt telinologice saa al contracfiei betonului), Actiunile sint caracterizate de parametri care procizeazi modal de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire 'n sgaiiu,evolutia in timp st intesitatea acestra, Valoarea de referinfi a intensitajii, de regula definila probabilistic: yi situati in domeniut valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor, se numeste ‘ntensitate normal si se noteaa’ q°. In cazul cind se dispune de date su- ficiente pentru prelucriri statistice Se utilizeaz’ ca intensitafi normate va- caracteristice” definite printr-o probabilitate redusi specificata, de ;pasita in sons defavorabil, p2 um anumit interval de timp. Fac ex- “eptie acfiunile cu caracter permanent, la care valorile notmate ale intensi- tafilor se determin’ pe baza valorilor medii statistice. In cazurile cind lipsesc ulatele necesare determinirii acestor valori pe bazi de studii statistice sint folosite valorile ,nominale” deduse din exporienfa practici a proiectirit $i «exploatirii constructiilor. Valorile de calcul ate intensitatii incircirilor se stabilesc prin inmulfirea yalorilor normate cu cosficienti ai actiunilor (coeficienfi ai incircitilor) in functie de natura acfiunilor, de natura stirilor limita la care se face veri ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.4.2), se stabilesc ‘mai multe valori de calcul ale intensititilor (tabelul 1.1). In legituri cu scmnificatia intensitifilor de calcul si a. coeficiensilor din tabelul 1.1 sint de féent unele precizari a. Valorile of reprezint’ o limit’ superioara a intensitifilor, pentru care exist probabilifate mare de a fi intiInite intr-o perioada de timp scurté: b. Valorile g° sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile; . Unii dintre coeficiensii actiunilor pot avea dow’ valori, dintre care se alege pentru verificiri cea care conduce la situafia de calcul cea mai de- favorabifi. Actiunle considerate in calcul constrcfilor s clastic dup mai multe citerii ca de exemplu provenien{, mod de aplicare, distribute, efectul asupra afi Tebetul 1.1, Yotensitapile de caleul ale facdrcatitor utilizate la verificatea elementelor de beter. eee | ereeteeeted etter coetctnestatfecieaitae) | oP Intense de cates] Conicent al netunles Verificile a care ‘normate ert eontiderate ‘se vtiliseass renaitatea. de calcul Ja capacitaten por: thot g Vertical stile limita ulinie fle" rezistenfa si de stabilitate, sub acfiunea grupiriior funda mentale 7 i _| 2 ‘Veriicast le stile Himith ale exploatasii normale, sub electul {nearettilor totale de exploatare Intensitatea de calcul de exploatare 3 | Imtensitates de caleut Verifictsi 1a. trile limits al | srecrent iattnita exploatarit normale sub efecte e ‘de durats gla strlimit vitime ft sctonpaunor grep pe Totentatee dcateu Soupemapeta ls Verificts la etaven limits witimk ae oboseal, i frii_mecanice a constructiei (din acest punct de vedere se disting statice si acfiuni dinamice). Din punct de vedere al regulilor de veri ‘sitei constructiilor, principalul criteria de clasificare a actiuni- a cu care actiunile sint intilnite ia diferite intensitati. . area se(funlor gt definiea Jor din scoot punet de vodere sint cele cin tabelut 1.2, Tabelul 1.2 Clasificarea.actiusilor | | v | emianante “4P | Seaplies in mod continua, cv o intensitate | practic constant in raport cu. Smpul Variae4 sonsibil in vaport ew timpsl; pot lipsl total in anumite intervale de timp AV | prexints o probabilitate ridicatl. deaf Intinite Ta ‘intensitagi ridicate, dem multe ort pe duata viefil nel constreeft ‘AC | Se aplic in intonstasi ridicete pe durate Tang! sau fa mod frecveut | | | | i | Tetenstten or varia soi tm ape AT | cutimpul sau/sise poste anula pe interval Iingi de timp. AB | Apar foarte sar, eventoal nictodats fa viata act constructil la intensteyi semiIntensitale feomplesiri Timp Uhlae es. eapesanee] fe Srevtahe Mehideler a concte Aglomersri wy 2 ‘oben + mobiine ‘oplimenter incéccare eu mabiter Incieéri mniecvinre Incdreure. ws sépend ~ Incoreere eve PE Yalorile normate ale intensitafilor actiunilor permanente (AP) se de- finesc, de regula, pe baza valorilor medii statistice. Valorile normate date in standard, pentru acfiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensi- ‘afi frecvent intilnite, in timp ce valorile normate ale acfiunilor tranaitori- (AT) corespund unor intensitiji rar intilnite. Considerarea variabilitatii actiunilor in raport cu timapul prezint& im. portam{i in ceea ce priveste: — probabilitatea suprapunerii mai multor acfiuni, cu diferite intensi (i{i, asupra unor elemente sau construcfii, la analiza comportirii la diferite stiri limita (diferentiati intxe cazul incircirilor obignuite folosite in. gru- pinile fundamentale si cel al incdtcarilor extraordinare, foarte rare la inten- siti ridicate, folosite la grupirile speciale ale acfiuniler) ; — posibilitatea aparifiel unor efecte de curgere lent sau de oboseala, datorit& unor acfiuni de lung durati sau repetate de un numar mare de ori in fig. 1.3 sint repreaentate schematic variatiile in timp ale intensit filor fucétcarii pentra uncle actiuni variabile. Se pot identifica acfiunile cvasipermancnte, care se aplic& cu intensitate ridicatd pe durate Jungi sau in med frecvent, de excmplu greutatea utilajelor cu amplasament fix, in- caredtile din depozite, prestunea gazclcr. « lichidelor sau a mediilor pulveru lente in recipienti i conducte ete, Celelalte actiuni prezints variafii sensibile ale inteusitifii inc&rc&rii in report cu timpul; acestea sint acfinné transitors In cezul unora dintre acestea (de exemplu incirearea cu mobilier din Icevinje) 0 anumit’ fraciune a incircdrii maxime, cu o valoare moderati, aie o aiensitate practic constant, fn alte caauri (incdrearea cu zipada in icgitni in cere zccasta se conserva un interval de timp relativ important, intensitsica tneincarii mu scade pericade Immgi de timp. Aceste fracfiani cate se menfin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp re- prezint& frac{‘uni de longa durat& ale incdretrii tranzitorii si sint deoumite idenstbait frecvend (nl‘lntte ale Snedrcdé $i se obtin prin ‘nmulfirea intensitifi- ler tormete cn cceficientii dy Pentru incircitile repetate care provoaci fenomenul de oboseald (de excmiplu, incdreerea din poduri ralante), este important si se pund in evi- denfi vélsarea intensitdj:i care intervine de un mumar foarte mare de ori si ce cae depinde direct aparifia fenomenului de oboseald. Aceasta se de- humeste intensitate cussipermanentd si se objine prin inmulfirea intensité- tilor normate cu coeficientul 4, fiind utilizati in verificirile la starea limita de oboseali, 1.4.2, GRUPAREA ACTIUNILOR Calculul elementelor si structurilor de construcfii 1a diferite stiri limits, se face Juind in considerere ccmbinatiile defavorabile, practic posibile, ale zctinnilor reprezentate prin.schemele de incircare. Grupitile utilizate in calcul se impart in doud categorii principale 8. grupari fundamentale (GF) in care intervin AP, AC si AT b. grupars speciale (GS), in‘care intervin AP, AC, AT’3i AE. AP se iau in consideratie in toate cazurile, in timp ce AC si AT se au in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la stares limitd consideratd, 4 se iau fn considerare numai fm gruptrie spe- ciale.Grupitile alcituite in Vederea calculului structurilor diferd de regulé in funefie de starea limita considerata. ‘La formarea rilor de acfiuni se introduc valorile de calcul ale in- tensititilor inearcarilor (tabelul 1.1) corespunzitoare_verificarii la diferitele stari limits, Astfel se afecteaz’ dupa caz, valorile normate cu coeficienfii vein cazul st&rlor limita ultime in grup’i fundamentale, cu coeficientii 4 . 1 caoul ctivilor limita ale exploaticii normale gi in cazul stirilor limita ultime in grupiti speciale, sau cu coeficienfii Yj, in cazul st&rii limita ultime de oboseala, De asemenca, in cazul acfiunii mai multor acfiuni variabile se introduc cveficientit de grupate $y (q < 1) prin care se fine seama de probabilitatea de aparific simultand @ acestora 1a parametrii cei mat defavorabili, objininds-se astfel 0 asigurare mai rafionala in raport cu diferite stiri limits. 'STAS 10,101/0A ,Actiuni in construcfii si gruparea actiunilor pentru constructii eivile si industriale" prevede doud proceduri pentru stabilirea valorilor coeficienfilor din grupare si anume: ’a. se adopti 0 valoare unic’, pentra toate acfiunile tranzitorii 1,0 in cazul unei singure AT, 0,9 in cazul a doua sau trei AT, 0,8 in cazul a patra sau mai multe AT. b. Se adopt valori 4g, diferentiate pentru diferitele acfiuni tranzitorii 1,0 pentru AT cu efecte mai importante, 018 pentru urmatoarcle dowd AT, 0,6 pentru celelalte AT. La stinle limita ale exploatirii normale, pentru verificari sub efectal incitettilor totale de exploatare, se cousiderd cel mult dowd AT. Regulile de formare a grupirilor, pentru diferite stiri limita sint date jn tabelul 1.3, in care -a notat: P® — intensitatea normati a incircirilor corespunzitoare AP; C™ — idem, corespanzitoare AC; T*) — idem cores- punzitoare AT; B® — idem, corespunzitoare AE; Tig} — intensitatea nor- fnata a inc&redrilor tranzitorii care produc oboscall; T1ax gi TsSlie TePre- Tinta caracteristicile extreme ale ciclului de solicitare la care se face calculi y Tis) “intensitatea normati a incircirilor tranzitorii care intervin in gra plrile de actiuni corespunzitoare stirii limiti de oboseali, dar care nu produc oboseal3. De regula, elementele de beton armat se verificd la starile limit’ ale exploatitit normale la efectul componentei de lung’ durat’ a incircirii In unele cazuri este mecesar si se find seama de probabilitatea mai redusi de a se realiza valorile normate ale incircirilor variabile, distribuite pesuprafefe relativ mari sau pe un numar mare de niveluri.. In aceste situafit ee introdue coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10.101f ‘AL, pentra grinzile principale si pentru elementele portante verticale, Gceficienti similari se introduc si pentru inc&rcarile datorate podurilor rulante (STAS 10.101/2 A-2). ‘Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeficientii si de In consecini coeficienfii de simultaneitate sint introdusi numai pentru verific&ri la stiri a 4 fmt de reaistenfa side stabilitate, sub efectul gruptrilor fundamentale de : : g 4 actiuni. In cazul actiunilor cu caracter dinamic, intensitafile normate ale {n- chrciilor se afecteazd cu coeficientii dinamici, conform prescripfiilor spe- ifice (STAS 10.101/2 A-2, STAS 10.101/20). "Sneciate ( | Dre Gos | | tno 4 fac asemencs vesitciri i i i i a (ot etd Gropatl de neureaet g i Fendementate = pentru efortul maxirn: etl sub efectul frac ngs fonilor de lu urate Tabelud 1.3. Grujarea tneksedsitor pon De esistena gt de satiate De oboseats Veriticasi sub efectal Incarcdsilor” totale de de explostare Veit "2 face verificarea ‘Stirile limit la care1,5, CARACTERIZAREA MATERIALELOR, A ELEMENTELOR DE CONSTRUCT. A STRUCTURILOR $I A TERENURILOR DE FUNDARE In verificarea siguranei constructiilor intervin caracteristicile de re risten{a, de rigiditate, de inertie si de absorbfie de energie ale materialelor de construcfii, ale elementelor de construcfii, ale structurii in ansamble precum gi ale ‘terenului de fundate. in caleulele ingineresti, aceste caracteristici sint introduse prin model matematice, care definese modul lor de considerare tn caleule, Pornind de ja caracteristicile materialelor, pe baa ipotezclor si procedeelor Mecanicii constructillor se pot stabili caracteristicile corespunzitoare ale elementelor Sale stuctuit ih ansamblu (de exempla, rigiditatea relativa de nivel, ca pacitatea de rezistenfa sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element sau a structuri). Medelele adoptate trebuie si fie de age natura, incit si permit eviden tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezint& datele de baza ale calcalului fespectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caractetistict lor geometrice ale sectiunilor. In cazurile curente se admite ci variabilitatea aleatoare a caracteristicilor de material este omogen’ pe intreaga intindere ‘2 unei secfiuni, a unui element sau a unei strueturi, Valocke normate pentru caractcristicile materialelor se stabilesc astfet a. Valorile normate ale rezistentelor materialelor se definesc ca valort caracteristice, respectiv valoti minime cu asigurare de minimuin 95%, in Condifille usei ealitixi a materialelor care corespende calitifii garantate prin jrescripfiile referitoare Ja aceste materiale. Practic, insa, pentru ojelal folosit ee armiturh, gradul de asigurare adoptat pentr valoarea normati este mat idicata (97,79), avind in vedere efectul suplimentar semnificativ al variabi itk{ii dimensionale in cadrul taleranfelor admise care pot deveni mai im- portante la diametre mai mici. Noile prescriptii asociazi pentru prima cari Ia noi in far indicele de calitate a betenulus, clasa, cu rezistenfa caracteristict, inlocuindu-se_vechiul , ‘ndice, marca, asociata teoretic valorii medii a rezistenfelor, dar care, de fapt, avea 0 valoafe strict conventionalé, necorespunzind practic valorilor medit Concrete dintr-o construcfie dati. In afera avantajului consecventei de prin ipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizati a noi jn fara si in marea majoritate a prescriptiilor strine, noul mod de definire al recistenjei mecanice a betonului creaziconditii mai bune pentru asigu: area omogenitajii valorilor de calcul ale rezistenfelor, indiferent de gradul Ue omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton. Db. Valorile norviate ale modulilor de elasticitate ale caracteristicilor paminturilor (unghi de frecare intern, caracteristict de coeziune, moduli Ge deformare) se stabilesc, de reguli, ca valori medii statistice. Valorilo de calcul ale caracteristicilor de material rezulti din modificarea in sens defavorabil a valorilor normate, de regula prin aplicarea unui coeficient partial de siguranfi. pentra material. ‘Asttel, rerislenfele de caleuk de baad ale materialelor se determin’ afec tind valorile normate printr-un coeficient de siguranfa pentra material, prin Care se fine seama de posibilitatile de a nu se atinge valorile normate, de va Hlabilitatea statisticd a calit3fii materialelor gi/sau a caracteristicilor geometric ale clementelor de constracfi *, ee er: Valorile de calcul de bazi ale rezistenfelor se cesar, de coefciaf al conafilor de fuer entra mater, pea care se fav in considerare abaterile sistematice datorit’ diversilor factori si/sau se corec- teazi aproximafiile introduse in modelul de ealeul (de exemplu coeficienfii condifiilor de Iucru pentru betonal nearmat, peatru betonul din elementele ‘empsimate sau pentra ofelal din armaturle sudate tn calelul la cboseat) sentaerle de ealal ale parameter de resend ai section, elesenelor, i structurii in ansamblu, se stabiles i opiate peru dite slit a ,__, Imeaz de necesitate aceste valori se afecteaza de coeficienti ai condifil luce, dilerenii in fonefie Go natura slictari de modul de colores, yin cate se corecteaz& simplifickrile admise in caleal sau/si prin care se Consider abaterle sstematice ale diferifilr factor, Asemenea corectit pot } introduse, dupi caz, pentru evaluarea capacitifii portante a elementelor ce secfuni relat reduse, pentru evaluarea capactéi de rexistenf a unor 2one 1.6. VERIFICAREA LA STARILE LIMITA Verificarea sectiunilor, a clementelor de construcfic i soso tficarea socfianlor, a clementelor nstructic, 2 structurilor in swremble se electucazd in practct po baza unui procedeu de nivelal V7 ‘tsinit Ix paragrefal 1.3.1, Pentru veificarea la diertele stiri limit consi uate se efivse stati de caleul earacterizate printrun stadia de com. rorfage a eleraentufu de beton armat, un ansambl fant gi un ansa Ge cendifii ds cxploatare, eae aed Situaile de cass! pot fi clasiieate duph esm urmeas: ituapit de duratd, avind o durati de timp compatibils cu durata se exploatare previsuthpentra constroci: ae ms scat MRS tramtori, care a0 daraté sunt, dar o probable i- ©. Situapit je, care au o durati set iit a cae alta eceptonale, cave ao duraté seurt go probabilitate redust Verificarea se efectueaz’ prin comy cae etiticaea se efectueazA prin compararea unor paramote. ai grupsrilor dks sctiuni date, cu valori omoloage corespunzitoare parifici difeitelor Tn funcfie de uatura stivii limita considerate verifiearea poate consta in » = compararea eforturilor sectionale eu eforturile ca pabil i a rn cata rte te ‘istribuiea plastci a tensiunilor pe sectiune); pentra elemente static ne- clerminate se admite redstribuirea,eforturilor datorittfisur&rii si defor. misii postelastice, astfel incit calculul poate Iva forma compararii incdrc&rii ‘maxime pe element eu mirimea incireéri capable stabilta luind in con deraze mecanismul real de eedare (de obiesi, eu formarea de articulaii plas ice): ~ compararca deformatitlor clementelor de constructi is patile chron deptgine implica perce lementlen) mate mice ea empararea deplasinlor statice sau a amplitudinii deplasiilor dina eu valoril iid omoloage (In cazul verificdrii unor condi de exploatare) compararca deschiders cu deschiderile linstd ete, ‘