Pescarusul Johnathan Livingstone

PARTEA INTII Era dimineata si un soare proaspat stralucea in aur peste clipocitul marii domoale. La o mila de tarm, o barca de pescari legase prietenie cu apa, iar chemarea pentru Breakfast lock scinteiase in aer, pina cind aparu un stol de o mie de pescarusi care incercau, !"icnind si !batindu#se, sa obtina cite"a firmituri de hrana. Incepea o noua !i de munca. $ar departe si singur, strain de orice barca si tarm, Pescarusul %onathan Li"ingstone e&ersa. La trei sute de picioare inaltime, el isi cobori picioarele palmate, isi ridica ciocul straduindu#se sa#si mentina, cu greutate, aripile intr#un arc dureros. Acesta ii ingaduia sa !boare nespus de incet, si#acum el incetinise pina ce "intul ii de"enea o soapta#n obra!, iar oceanul statea neclintit sub el. Isi ingusta ochii intr#o concentrare cumplita, isi tinea rasuflarea, isi incorda aripile, ...inca ...inca putin. Penele i se !burlira, se afla in limita de "ite!a si ca!u. Pescarusii, dupa cum stiti, n#ating niciodata acest prag. A se poticni in !bor este pentru ei rusine si mare ocara. $ar Pescarusul %onathan Li"ingstone, fara a se rusina, isi intinse din nou aripile in arcul acela tremurator, # mai incet, si mai incet, si incerca poticnindu#se din nou # nu era o pasare ca oricare. 'ei mai multi pescarusi nu cauta sa in"ete decit elementele de ba!a ale !borului # cum sa a(unga de pe mal la hrana si inapoi. Pentru cei mai multi pescarusi, nu !borul contea!a, ci hrana. $ar pentru acest pescarus, a insusi !borul era o hrana. )ai mult decit orice pe lume, Pescarusului %onathan Li"ingston ii placea sa !boare. Acest fel de a gindi, obser"ase si el, nu este deloc mi(locul prin care sa de"ina popular printre celelalte pasari. 'hiar si parintii lui se ingro!isera "a!ind ca %onathan isi petrecea !ile intregi de unul singur, facind sute de planari (oase, e&ersind. Nu stia de ce, dar cind !bura deasupra apei, la altitudini mai (oase decit (umatate din intinderea aripilor sale, putea sa stea in aer mai mult, cu mai multa usurinta. Plutirile lui nu se mai incheiau cu obisnuita cadere in picioare care improsca marea, ci cu un lung sia( ori!ontal, in care atingea suprafata cu picioarele strinse aerodinamic pe linga corp. 'ind isi incepuse glisadele ateri!ind cu picioarele in sus pe pla(a, strabatind apoi cu pasul lungimea glisadei sale in nisip, parintii lui se ingro!isera si mai mult. ** $e ce, %on, de ce + ,, il intreba mama lui. ** $e ce#ti "ine atit de greu sa fii la fel cu ceilalti din stol, %on + $e ce nu lasi pelicanii sau albatrosii sa !boare asa de (os + $e ce nu maninci + iule, ai a(uns numai pene si os- ,, ** Nu#mi pasa ca am a(uns numai pene si os, mami. .reau sa stiu ce pot reali!a in "a!duh si ce nu. Atita tot. .reau sa stiu . ,, ** Asculta %onathan ,,, i#a spus tatal, nu fara blindete. ** Iarna nu e prea departe. Barcile or sa fie putine, iar pestele de la suprafata "a inota mai la fund. $aca tot "rei sa in"eti, in"ata despre hrana si cum se obtine. Po"estea asta cu !borul e buna, nu !ic nu, dar nu poti sa te hranesti cu glisade o stii si tu. Nu uita ca !bori ca sa te hranesti,,. /upus %onathan a incu"iintat. 0ilele urmatoare, a incercat sa se poarte ca ceilalti pescarusi1 a incercat, intr#ade"ar, tipind si luptind cot la cot cu stolul, pe linga diguri si barci de pescuit, plon(ind dupa resturi de peste si piine. $ar nu a reusit de loc. Nu are nici un rost, se gindea el, scapind intentionat un mic hering # obtinut cu multa greutate, drept in gura unui pescarus batrin si flamind care#l fugarea. )ai bine mi#as petrece timpul asta in"atind sa !bor. /int atitea lucruri de in"atat. N#a trecut mult si Pescarusul %onathan era din nou singur, departe, pe mare, flamind fericit, in"atind. Il preocupa "ite!a si dupa o saptamina de e&ercitiu stia, despre "ite!a mai multe lucruri decit cel mai rapid pescarus in "iata.

La o mie de picioare, dind din aripi cu toata puterea, s#a anga(at intr#un pica( "ertical ametitor, si astfel si#a dat seama de ce pescarusii nu se lansea!a in pica(. In numai sase secunde atinsese sapte!eci de mile pe ora, "ite!a la care daca iti ridici aripile, iti pier!i echilibrul. $e fiecare data se intimpla la fel. $esi era prudent, desi se folosea de intreaga sa indeminare, la "ite!e foarte mari isi pierdea controlul. /e inalta la o mie de picioare. La inceput, cu toata puterea drept inainte apoi isi lua a"int, dind din aripi, si#si dadea drumul "ertical. Atunci, de fiecare data, aripa stinga i se bloca la ridicare, el se rasucea "iolent spre stinga, isi oprea si aripa dreapta ca sa se redrese!e, si tisnea ca focul intr#o "rila salbatica spre dreapta. Nu putea sa se concentre!e indea(uns, cind isi ridica aripile. $e !ece ori a incercat si tot de !ece ori # !burind cu sapte!eci de mile pe ora # a e&plodat intr#o masa in"olburata de pene, fara control, prabusindu#se in apa. /ecretul, isi spunea el apoi, ud leoarca, este sa#ti tii aripile nemiscate la "ite!e mari # sa dai din aripi pina atingi cinci!eci de mile pe ora, si apoi sa le tii nemiscate. A incercat din nou, de la doua mii de picioare inaltime, rostogolindu#se in pica(, cu ciocul drept in (os, cu aripile intinse si nemiscate din clipa in care a depasit cinci!eci de mile pe ora. I#a trebuit o forta teribila, dar a i!butit. In !ece secunde a atins peste noua!eci de mile pe ora. %onathan stabilise recordul mondial pentru pescarusi de "ite!a. $ar "ictoria a fost de scurta durata. In clipa in care a inceput redresarea, in clipa in care si# a schimbat unghiul aripilor, a ca!ut in acelasi de!echilibru cumplit care, la noua!eci de mile pe ora, l#a i!bit cu puterea dinamitei. Pescarusul %onathan a e&plodat intre cer si pamint si s#a i!bit de apa tare ca piatra. 'ind si# a re"enit era noaptea tir!iu, iar el plutea in lumina lunii pe suprafata oceanului. Aripile#i erau doua bare !grunturoase de plumb, dar greutatea insuccesului parca atirna si mai greu pe umerii lui. Isi dorea, "laguit, ca aceasta greutate sa#l traga incet la fund, sa puna capat la toate. Pe cind se scufunda usor, o "oce seaca, stranie se ridica din launtrul lui. N#am ce sa fac. /int un pescarus. /int marginit prin insasi natura mea. $aca asi fi in"atat atit de multe despre !bor, as a"ea in cap diagrame, nu creier. $aca m#as fi nascut sa !bor cu "ite!a, as a"ea aripi scurte ca soimul si m#as hrani cu soareci in loc de pesti. A"ea dreptate tata. Trebuie sa uit astea. Trebuie sa ma intorc acasa la stol si sa fiu multumit cu ceea ce sint, un biet pescarus marginit. .ocea se stinse, si %onathan aproba. Noaptea, locul pescarusului e pe mal, si din clipa aceea el (ura ca "a de"eni un pescarus normal. Asa toata lumea "a fi multumita. /i se desprinse cu greu de apa intunecata si !bura catre tarm, multumit de ceea ce in"atase despre !borul (os care usurea!a munca. Nu, si#a spus. Am terminat cu ceea ce am fost, s#a terminat cu tot ce am in"atat. /int un pescarus ca oricare alt pescarus, si "oi !bura ca un pescarus de rind. /#a ridicat, cu greu, pina la o suta de picioare, si a dat cu putere din aripi, grabindu#se spre tarm. 2otarirea de a se comporta ca orice alt pescarus din /tol, il facea fericit. Nu "a mai a"ea nici o legatura cu forta care#l indemnase sa in"ete, nu "a mai cunoaste nici ispita, nici infringerea. /i era atit de bine, sa nu se mai gindeasca la nimic si sa !boare spre tarm. ** Intuneric -,,. .ocea scrisni alarmata. ** Pescarusii nu !boara niciodata pe intuneric,,. %onathan nu i#a dat ascultare. E atit de bine, isi spunea el. Luna si luminile care licareau pe apa, aruncind mici refle&e de far in noapte, iar in (ur atita liniste, atita nemiscare ... 'oboara- Pescarusii nu !boara niciodata pe intuneric- $aca ai fi fost nascut sa !bori pe intuneric, ai a"ea ochi de bufnita- Ai a"ea diagrame in loc de creier. Ai a"ea aripile scurte ale soimuluiAcolo, in noapte la o suta de picioare inaltime, Pescarusul %onathan Li"ingston clipi. $isparusera toate, si hotaririle lui si durerea. ARIPILE /'3RTE. ** Aripile scurte ale soimului ,,. Iata raspunsul- 'e prost am fost- Am ne"oie de niste aripioare minuscule, trebuie sa#mi indoi aripile si sa !bor numai cu "irful lor**Aripi scurte -,,.

/e inalta la doua mii de picioare deasupra apei intunecate si, fara sa se mai gindeasca la insucces sau la moarte, isi strinse aripile pe linga corp. Isi intindea numai "irfurile lor, pumnale inguste si ascutite, si se lansa intr#o cadere "erticala. .intul ii huruia monstruos in cap. /apte!eci de mile pe ora, noua!eci, o suta doua!eci, si mai repede1 cu o !"icnire a aripilor usoara, abia simtita se redresa din pica( si !bura pe deasupra "alurilor, o ghiulea cenusie de tun sub lumina lunii. Inchise ochii impotri"a "intului, cuprins de fericire. 4 suta patru!eci de mile pe ora- Iar controlul perfect$aca as plon(a de la cinci mii de picioare, in loc de doua mii, ma intreb oare, cit de repede... %uramintul de mai inainte fusese uitat. Pierise odata cu "intul. /i totusi nu se simtea "ino"at ca nu se tinuse de cu"int. Asemenea fagaduieli sint pentru pescarusii de rind- $ar cel care a atins maiestria, nu are ne"oie de asemenea (uraminte. La rasaritul soarelui, Pescarusul %onathan e&ersa din nou. $e la inaltimea de cinci mii de picioare, barcile de pescari pareau mici puncte pe suprafata albastra a apei. Breakfast lock era un nor difu! din fire de praf, care se roteau. Era "iu, cuprins de un tremur de placere abia simtit, mindru ca isi stapinea frica. Atunci, fara ceremonie, isi strinse aripile, intin!indu#si numai "irfurile scurte si ascutite, si plon(a in apa. $upa ce trecu de patru mii de picioare, atinse "ite!a ma&ima1 "intul era un !id puternic de sunet. Nu mai putea mari "ite!a. 0bura drept in sus, cu doua sute paispre!ece mile pe ora. A inghitit in gol, stiind ca daca i s#ar desface aripile la o asemenea "ite!a s#ar transforma intr#un milion de farimituri de pescarus. $ar "ite!a era putere, "ite!a era bucurie, "ite!a era frumusete pura. Incepu redresarea la o mie de picioare, iar "irfurile aripilor tremurau si "uiau inabusit in "intul acela cumplit, barca si multimea de pescarusi se clatinau si "eneau cu iuteala de meteori, chiar in intimpinarea lui. Nu se putea opri1 nici macar nu stia cum sa se intoarca la "ite!a asta. 'iocnirea insemna moarte fulgeratoare. Asa ca inchise ochii. In dimineata aceea, indata dupa rasaritul soarelui, %onathan L.P. a trecut ca o sageata prin Breakfast lock, depasind doua sute douaspre!ece mile pe ora, cu ochii inchisi, intr#un urias tipat "i(iitor de "int si de pene. Pescarusul Norocului i#a !imbit de data aceasta, nimeni nu a fost omorit. 'ind si#a ridicat ciocul drept spre cer, inca mai gonea cu o suta sai!eci de mile pe ora. 'ind a coborit la doua!eci de mile pe ora si a desfacut din nou aripile, barca parea o firimitura pe apa, la patru mii de picioare sub el. 5indul l#a dus la triumf. .ite!a ma&ima. 3n pescarus !burind cu doua sute paispre!ece mile pe ora- Era un record, cea mai mare clipa din istoria /tolului si in acea clipa in fata lui s#a deschis o noua era. 0burind spre locul pustiu unde e&ersa, stringindu#si aripile pentru un pica( de la inaltimea de opt mii de picioare, s#a hotarit deodata sa studie!e cum sa se intoarca. A descoperit ca o singura pana din "irful aripii, miscindu#se mai putin de un centimetru, pro"oca la "ite!e mari o intoarcere corecta dar fulgeratoare. Inainte de a in"ata aceasta descoperise oricum ca, daca misca mai multe pene la o asemenea "ite!a, se rostogolea ca un glonte... si astfel %onathan reali!a primele e&ercitii de acrobatica aeriana ale unui pescarus de pe Pamint. In !iua aceea, nu si#a pierdut "remea in con"ersatii cu alti pescarusi, ci a !burat fara intrerupere pina dupa apusul soarelui. A descoperit loopingul, tonoul lent, tonoul strins, "ria in"ersa, buntul pescarusului, roata. 'ind Pescarusul %oanathan s#a intors la /tol, pe pla(a era noaptea tir!iu. /e simtea ametit si gro!a" de obosit. Totusi, imbatat de placere, mai facu un looping la ateri!are, insotit de un tonou rapid chiar inainte de a lua contact cu solul. 'ind "or au!i de Recordul meu, se gindea el, "or innebuni de fericire. .iata are o alta semnificatie acum- In locul !borului nostru isto"itor pina la barcile de pescari si inapoi, iata ade"arata noima a "ietii- Ne putem ridica noi insine din ignoranta, putem de"eni noi insine fiinte ale perfectiunii, inteligentei si talentului. Putem fi liberi- P3TE) /A E6PL4RA)- 0B4R3L-. Ii stateau in fata ani cintind si stralucind de promisiuni.

################################################################################

'ind ateri!a, pescarusii erau adunati in 'onsiliu1 parca se adunasera mai de mult. $e fapt, asteptau. ** Pescarusul %onathan Li"ingston- In 'entru- ,, 'u"intele Batrinului "ibrau de o adinca solemnitate. In 'entru insemna fie ocara, fie onoare. 'ind se alegeau cei mai importanti conducatori ai pescarusilor, acestia erau chemati in 'entru pentru 4noare. 'u siguranta, se gindi el, Breakfast lock a urmarit recordul meu de a!i dimineata- $ar eu nu am ne"oie de onoruri. Nu "reau sa fiu conducator. .reau doar sa le impartasesc e&perienta mea, sa le arat ori!onturile care ni se deschid noua, pescarusilor. Pasi in fata. ** Pescarus %onathan Li"ingston ,,, spuse batrinul. ** In 'entru pentru 4cara in "a!ul tuturor pescarusilor ,,. Parca#l pocnise cine"a#n cap cu o scindura. I se muiasera genunchii, i se pleostira aripile, urechile ii tiuiau. Pentru ocara+ Nu se poate- /i recordul+- Nici nu#si dau seama ce spun- Nu au dreptate- Nu au dreptate**...pentru cumplita sa nesabuinta ,,, intona "ocea solemna, ** Pentru "iolarea demnitatii si traditiilor neamului pescarusilor... ,,. A fi chemat in centru pentru ocara inseamna alungarea din obste si e&ilarea pe /tincile Indepartate. **... intr#o !i, Pescarus %onathan Li"ingston, "ei intelege ca orice nesabuinta e fara rost. .iata este necunoscutul si icognoscibilul1 noi am fost adusi pe Lume ca sa mincam si sa supra"ietuim cit mai mult ,,. 3n pescarus n#are dreptul sa replice in fata 'onsiliului, dar "ocea lui %onathan se au!i7 ** Nesabuinta+ ratilor- ,, striga el. ** 4are un pescarus care descopera si urmea!a un sens in "iata, un tel mai inalt, este nesabuit+ )ii de ani ne#am !batut sa obtinem peste1 Acum, ratiunea "ietii noastre e alta # sa ne desa"irsim, sa e&ploram, sa fim liberi- )ai dati#mi o sansa, lasati#ma sa "a arat ce am descoperit .... ,,. /tolul era parca de piatra. ** ratia noastra a incetat- ,, au intonat pescarusii intr#un singur glas si astupindu#si solemn urechile, i#au intors spatele.

################################################################################ Pescarusul %onathan si#a petrecut restul !ilelor singur, !burind dincolo de /tincile Indepartate. /ingura lui suferinta nu mai era singuratatea, ci faptul ca ceilalti pescarusi nu "roiau sa creada in stralucirea !borului care#i astepta, nu "roiau sa deschida ochii si sa "ada. In ficare !i se desa"irsea mai mult. $eprinsese, de pilda, ca pica(ul aerodinamic de mare iuteala il facea sa a(unga la pestele rar si gustos care se gasea, in bancuri, la !ece picioare adincime1 nu mai a"ea ne"oie de pescari si de resturile de piine pentru a supra"ietui. $eprinsese sa doarma in "a!duh, plutind noaptea spre "intul care batea dinspra tarm, acoperind o suta de mile de la apusul pina la rasaritul soarelui. 5ratie aceluiasi control interior, !bura prin picla deasa a marii, si se ridica deasupra ei prin "amile clare, orbitoare... in timp ce toti ceilalti pescarusi stateau pe pamint, umiliti de ceata si ploaie.

$eprinsese sa inainte!e mult peste uscat, calare pe "intul puternic, si sa se hraneasca acolo cu delicate insecte. 'eea ce "isase cind"a pentru /tol, cistiga acum doar pentru el1 isi desa"irsea !borul si nu regreta pretul pe care#l platise. Pescarusul %onathan descoperea ca pescarusii traiesc atit de putin din cau!a plictiselii, fricii si miniei, ca acestea, odata alungate din minte, "iata lui era lunga si frumoasa. .enira in amurg, si#l gasira pe %onathan plutind linistit si solitar pe cerul mult iubit. 'ei doi pescarusi care#si facusera aparitia erau curati ca lumina stelelor. Lumina pe care o raspindeau in inaltul cerului de noapte era blinda si prietenoasa. $ar mai frumos ca orice era indeminarea cu care !burau, batind aripile la aceeasi distanta de el. ara sa le spuna "reun cu"int, %onathan i#a supus probei sale de !bor, aceea pe care nici un pescarus n#o trecuse "reodata. /i#a rasucit aripile, a incetinit !borul pina la limita. 'ele doua pasari luminoase au incetinit si ele, lin, pastrindu#si simetric po!itia. 0borul incet nu le era strain. /i#a strins aripile, a facut un tonou, si s#a anga(at intr#un pica(, la o suta noua!eci de mile pe ora. Ei au plon(at impreuna cu el, liniind cerul in formatie perfecta. In sfirsit, a trecut, din "ite!a, intr#un tonou incetinit, pe "erticala. 0imbind, ei s#au rostogolit odata cu el. A re"enit la !borul ori!ontal si, dupa cite"a minute de tacere, a "orbit. ** $e acord, cine sinteti "oi+ ,, ** /intem din stolul tau, %onathan. /intem fratii tai ,,. 'u"intele lor sunau ferm si linistit. ** Am "enit sa te luam mai sus, sa te luam acasa ,,. ** Nu am casa. Nu am /tol. /int un Proscris. Iar acum !buram peste 5reat )ountain 8ind. $e aici, trupul asta al meu se mai poate ridica doar cite"a sute de picioare.,, ** Ba se poate mai mult %onathan. Pentru ca te#ai desa"irsit. Ai terminat o scoala, acum e timpul sa incepi alta ,,. In acel moment, intelegerea care pilpiise in el toata "iata, se aprinse. A"eau dreptate. Putea sa !boare mai sus si era "remea sa a(unga acasa. Arunca o ultima pri"ire cerului, minunata intindere argintie unde in"atase atitea lucruri. ** /int gata ,,, spuse el, intr#un sfirsit. /i pescarusul %onathan Li"ingston se inalta, impreuna cu cei doi pescarusi scinteind ca stelele si disparura cu totii in intunericul deplin al cerului. PARTEA A $43A IATA /I PARA$I/3L, se gindi el si !imbea. Nu prea se cu"ine sa critici paradisul tocmai cind te indrepti spre el. Pe masura ce se inalta de la pamint, pe deasupra norilor, in formatie strinsa cu cei doi pescarusi, "edea cum propriul sau trup, incepea sa straluceasca. E ade"arat, se afla acolo acelasi tinar %onathan Pescarus, care traise din totdeauna indaratul ochilor sai aurii, numai ca aspectul e&terior se schimbase. Era tot un trup de pescarus, dar care incepea acum sa !boare mult mai bine ca#nainte. Ei, se gindea el, cu (umatate de efort am sa !bor de doua ori mai iute si o sa#mi duble! recordul celor mai bune !ile ale mele de pe PamintPenele i se facusera albe si stralucitoare, iar aripile#i erau netede si fara cusur ca niste foi de argint slefuit. Incepu sa le puna la incercare cu "oluptate, punind "igoare in aripile acelea noi. La doua sute cinci!eci de mile pe ora, simti ca se apropie de "ite!a ma&ima pe ori!ontala. La doua sute sapte!eci si trei de mile pe ora, i se paru ca nu poate !bura mai repede si incerca o usoara de!amagire. $eci, si chiar acest trup nou isi a"ea limita lui si, desi !bura mult mai iute ca# nainte, e&ista totusi o limita de "ite!a pe care cu greu ar fi putut#o depasi. In paradis, se gindea el, nu ar trebui sa e&iste limite. Norii se desfacura, cei doi insotitori ii strigara, ** Noroc la coborire, %onathan ,, si disparura fara urma.

Plutea deasupra marii, spre un tarm crestat. Rari pescarusi aduceau pestele prins pe stinci. )ai incolo spre nord, chiar la ori!ont, !burau alti citi"a. Pri"elisti noi, ginduri noi, intrebari noi. $e ce atiti de putini pescarusi+ Paradisul ar trebui sa fie intesat de pescarusi. /i oare de ce sint atit de obosit, dintr# odata +- In paradis pascarusii n#ar trebui sa se simta obositi sau sa sa doarma niciodata. $ar de unde stia el toate lucrurile astea+ )emoria "ietii de pe pamint il parasea. Pamintul fusese, fara indoiala, locul unde in"atase atitea lucruri, dar detaliile nu#i mai erau clare # parca lupta pentru hrana, parca era Proscris. 'ei citi"a pescarusi de pe acolo il intimpinara fara sa#i adrese!e nici un cu"int. /imtea doar ca e bine "enit si ca aici e acasa. usese o !i mare pentru el1 nu#si mai amintea cum incepuse. E&ecuta o intoarcere, pentru a ateri!a pe pla(a, batind putin din aripi,in "a!duh, dupa care cobori lin pe nisip. 'eilalti pescarusi ateri!ara si ei, dar fara ca "reunul din ei sa miste o pana macar. /e leganasera in "int, cu aripile luminoase desfacute, apoi isi schimbasera cum"a unghiul aripilor, oprindu#le chiar in clipa in care atingeau pamintul cu picioarele. 'ontrol admirabil, dar %onathan era prea obosit ca sa mai e&erse!e. /tind acolo, pe pla(a, fara sa schimbe "reun cu"int, a adormit. In !ilele urmatoare, %oanathan a "a!ut ca si acolo a"ea de in"atat la fel de multe lucruri despre !bor ca si in lumea pe care#o lasase in urma. 'u deosebire aici, pescarusii gindeau ca si el. Pentru multi dintre ei, cel mai important lucru din "iata era sa na!uiasca si se atinga desa"irsirea in ceea ce le placea mai mult, !borul. Erau niste pasari magnifice, toti pina la unul, si isi petreceau fiecare !i e&ersind, testind metode a"ansate in aeronautica. %onathan uitase de mult lumea din care "enise, locul acela unde /tolul traia, strain de bucuria !borului, folosind aripile doar ca mi(loc pentru a obtine hrana. $ar din cind in cind, fie numai pentru o clipa, gindul il purta inapoi la ei. /i#a amintit de ei intr#o dimineata cind, impreuna cu instructorul lui de !bor, se odihnea pe pla(a, dupa o lectie de tonouri rapide, cu aripile strinse. ** 3nde sint ceilalti, /ulli"an+ ,,intreba el, tacut, pe deplin familiari!at acum cu telepatia care se stabilea intre acesti pescarusi in loc de ti"lit si ciriit. ** $e ce nu sintem mai multi aici+Acolo de unde am "enit, erau .., ** ... mii si mii de pescarusi. /tiu. ,, /ulli"an dadu din cap. ** /ingurul raspuns pe care ti#l pot da, %onathan, este ca o pasare ca tine este una la un milion. 'ei mai multi dintre noi au atins acest prag, foarte greu. Noi am trecut dintr#o lume intr#alta si desi aceasta nu se deosebea cu nimic de prima, uitam imediat de unde am "enit, ne era indiferent incotro mergem , traiam clipa. Banuiesti prin cite "ieti am trecut pina sa ne dam seama ca "iata inseamna mai mult decit hrana, lupta si putere in /tol. 4 mie de "ieti, %on, !ece mii/i apoi, inca o suta de "ieti, pina am inceput sa ne dam seama ca e&ista perfectiune, si inca o suta, pina ne#am dat seama ca scopul nostru in "iata este sa atingem acea desa"irsire si s#o de!"aluim celorlalti. Aceeasi lege se aplica si acum 1 ne alegem lumea urmatoare,in functie de ceea ce in"atam in aceasta lume. $aca nu in"eti nimic, lumea urmatoare este intocmai ca aceasta, cu aceleasi limite si aceleasi suparatoare greutati pe care trebuie sa le birui .,, /i#a intins aripile, si#a indreptat fata spre "int. ** $ar tu %on, ,, spuse el, ** ai in"atat atit de multe lucruri deodata, incit n#ai a"ut ne"oie de o mie de "ieti ca sa a(ungi aici ,,. In clipa urmatoare erau din nou in "a!duh si e&ersau. Tonoul strins, in formatie era greu de reali!at, pentru ca in timpul rostogolirii, %onathan trebuia sa gindeasca cu capul in (os, in"ersind unghiul aripilor, si anume in"ersindu#l in armonie perfecta cu instructorul sau. ** /a incercam din nou ,,, repeta mereu /ulli"an. ** /a incercam din nou ,,. Apoi, in sfirsit. ** Bine ,,. Incepura sa e&erse!e buclele in"erse. Intr#o seara, pescarusii care nu faceau !boruri de noapte, stateau pe nisip si meditau. %onathan isi lua inima in dinti si apropie de Pescarusul /taroste care, se spunea, urma curind sa treaca hotarele acestei lumi. ** 'hiang...,,, ii spuse el, putin emotionat. Batrinul Pescarus il pri"ii cu bunatate.

** /pune iule -,, In loc sa#l "laguiasca, batrinetea il in"irtosase1 putea sa intreaca in !bor orice pescarus si dobindise o maiestrie pe care ceilalti abia acum incepeau sa si#o insuseasca. ** 'hiang, lumea asta, de fapt nu e paradisul, nu#i asa + ,,. Batrinul !imbi in lumina lunii. ** Te desa"irsesti mereu, %onathan ,,, spuse el. ** Bine, dar ce se "a intimpla acum + 3nde mergem+ 4are paradisul nu e&ista nicaieri + ,,. ** Nu, %onathan, nu e&ista. Paradisul nu este un loc sau un timp. A fi desa"irsit # iata paradisul.,, Tacu pentru o clipa. ** Tu !bori foarte iute, nu#i asa +,,. ** Imi ... imi place "ite!a ,, spuse %onathan surprins, dar mindru ca /tarostele obser"ase asta. ** .ei incepe sa atingi Paradisul, %onathan, in clipa in care atingi "ite!a perfecta. /i asta nu inseamna o mie de mile pe ora, sau un milion, sau "ite!a luminii. Pentru ca orice numar este o limita, iar desa"irsirea nu are limita. .ite!a perfecta, fiule, este sa fii acolo.,, ara nici#o "orba 'hiang disparu si aparu, intr#o sclipire de o secunda, la marginea apei, la cinci!eci de picioare mai departe. Apoi disparu din nou si aparu, chiar in aceeasi fractiune de secunda, pe umarul lui %onathan. ** E destul de placut .,, %onathan era uluit. 3itase sa#l mai intrebe despre paradis. ** 'um reusesti sa faci asta + 'e sen!atie iti da+ 'it de departe poti merge +,, ** Poti merge oriunde in timp si spatiu ,, spuse Batrinul. ** Eu am fost oriunde mi#a trecut prin minte, oricind ,,. /trabatea marea cu pri"irea. ** 'iudat. Pescarusii care dispretuiesc desa"irsirea de dragul calatoriei nu a(ung nicaieri, chiar asa, incet, cum !boara ei. 'ei care renunta la calatorie de dragul desa"irsirii a(ung peste tot, imediat. Nu uita, %onathan, Paradisul nu este un loc sau un timp, pentru ca locul si timpul nu au inteles. Paradisul este ... ,, ** Ai putea sa ma in"eti sa !bor asa + ,, Pescarusul %onathan tremura la gindul ca "a in"inge din nou necunoscutul. ** $aca "rei, sigur ca te pot in"ata.,, ** .reau. 'ind incepem + ,, ** $aca "rei, putem incepe chiar acum. ,, ** .reau sa in"at sa !bor ca tine, ,, spuse %onathan, in timp ce ochii ii straluceau ciudat. ** /pune#mi ce trebuie sa fac. ,, 'hiang "orbea incet si#l urmarea pe tinarul pescarus cu multa atentie. ** 'a sa !bori repede ca gindul, adica oriunde ,,, spuse el, ** trebuie sa incepi prin a#ti da seama ca ai si a(uns acolo...,, $upa parerea lui 'hiang, secretul consta in a#l face pe %onathan sa nu se mai considere ferecat intr#un trup limitat, cu o deschidere fi&a a aripilor si cu o putere de !bor care ar putea fi inregistrata pe o diagrama. /ecretul consta in a sti ca ade"arata ta natura # perfecta ca un numar nescris # traieste oriunde simultan, in timp si spatiu. %onathan e&ersa, cu incrincenare, !i de !i, din !ori pina dupa mie!ul noptii. /i cu tot efortul pe care il depunea, nu progresa nici cit negru sub unghie. ** Lasa la o parte credinta - ,, Ii tot spunea 'hiang. ** 'a sa !bori, n#ai a"ut ne"oie de credinta. A fost ne"oie sa intelegi !borul. Acum e la fel. 2ai, incearca din nou ... ,, Intr#o !i, in timp ce statea pe mal, cu ochii inchisi, concentrat, %onathan intelese intr#o clipa, ceea ce#i spusese de atitea ori 'hiang. ** $a, a a"ut dreptate- /INT un pescarus desa"irsit, fara limite -,, /imti iuresul unei imense bucurii. ** Bra"o -,, spuse 'hiang si glasul lui rasuna de triumf. %onathan deschise ochii. /e afla, cu Batrinul, pe un alt tarm. 'opacii cresteau pina aproape de malul apei, iar deasupra capului straluceau doi sori galbeni ingemanati.

** In sfirsit ai inteles, ,, ii spuse 'hiang, ** dar ai ne"oie de mai mult control... ,,. %onathan era uluit. ** 3nde ne aflam +,, 'u totul nepasator la pri"elistile ciudate din (ur, Batrinul trecu peste aceasta intrebare. ** /intem, e"ident, pe "reo planeta cu un cer "erde si cu doua astre in locul /oarelui,, . %onathan scoase un strigat ascutit de placere, primul strigat de cind parasise Pamintul. ** A) RE3/IT -,, ** /igur ca ai reusit, %on,, , spuse 'hiang. ** Intotdeauna reusesti cind stii ce faci. /i acum, sa re"enim la control ...,, 'ind s#au intors, se intunecase. 'ind ceilalti pescarusi se uitau la %onathan, in ochii lor aurii se citeau "eneratie si teama1 caci il "a!usera cum disparuse din locul in care parea tintuit. Nu i#a lasat sa#l felicite prea mult. ** $e abia am "enit aici- /int un incepator- Eu am de in"atat de la "oi -,, ** )a indoiesc ca asa stau lucrurile, ,, spuse /ulli"an, care statea alaturi. ** In !ece mii de ani nu am "a!ut alt pescarus mai cura(os ca tine.,, /tolul amutise, iar %onathan nu#si gasea locul, de stin(enit ce era. ** $aca "rei, putem incepe sa in"atam cum sa in"ingem timpul,,, spuse 'hiang, ** pina "ei a(unge sa !bori in trecut si "iitor. Atunci "ei fi in stare sa in"eti lucrul cel mai greu, cel mai serios si cel mai placut. .ei fi in stare sa pornesti in sus si sa cunosti ce inseamna bunatatea si dragostea.,,.A trecut o luna # sau ce"a ce semana cu o luna # si %onathan a in"atat intr#un ritm impresionant. Intotdeauna prindea repede, in e&perienta obisnuita, dar acum, cind de"enise ele"ul fa"orit al /tarostelui insusi, inghitea idei noi, ca un computer aerodinamic cu pene. $ar a "enit si !iua cind 'hiang disparu. .orbise linistit cu ei, indemnindu#i sa nu renunte la in"atatura, la e&ercitiu, la efortul de a intelege cit mai mult din principiul in"i!ibil, dar perfect, al "ietii. Apoi, in timp ce "orbea, penele i se facura treptat atit de stralucitoare, ca nici#un pescarus, nu putu sa#l mai pri"easca. ** %onathan,,, acestea i#au fost ultimele cu"inte, ** nu uita sa te desa"irsesti in iubire.,, 'ind au putut sa "ada din nou, 'hiang nu mai era acolo. 0ilele treceau si %onathan isi dadea seama ca se gindea tot mai des la locul de unde "enise, la Pamint. $aca pe "remea cind traia acolo, ar fi stiut macar o farima din cite stia acum, "iata ar fi a"ut o alta semnificatie. /tatea pe nisip si se intreba daca e&ista "reun pescarus, acolo, pe Pamint care incearca sa e"ade!e din limitele sale, sa "ada sensul !borului, dincolo de folosirea acestuia ca un simplu mi(loc pentru a ciuguli o farimitura dintr#o barca de pescari. Ba poate ca unul dintre ei a si fost Proscris pentru ca a indra!nit sa spuna ade"arul in fata intregului /tol. /i cu cit isi e&ersa mai mult bunatatea, cu cit incerca mai mult sa cunoasca natura iubirii, cu atit mai mult dorea sa se intoarca pe Pamint. Pentru ca, in ciuda trecutului sau singuratic, Pescarusul %onathan era sortit sa fie dascal. Isi manifesta iubirea, impartasind cunostintele lui, oricarui pescarus care dorea sa cunoasca ade"arul. /ulli"an, care era acum in stare sa !boare cu "ite!a gindului si care#i a(uta pe ceilalti sa#i patrunda tainele, se indoia. ** %on, tu ai fost Proscris odata. $e ce cre!i ca unul dintre cei care te#au proscris atunci te# ar asculta acum + $oar intelegi ade"arul pro"erbului7 'u cit !bori mai sus cu atit "e!i mai departe. Pescarusii de la care ai "enit stau pe pamint ciriind si luptindu#se intre ei. /int la o mie de mile de Paradis # si tu "rei sa le arati Paradisul de acolo, de (os - %on, ei nu#si "ad nici macar "irful aripilor - /tai aici. A(uta#i pe noii "eniti de aici, pe cei care sint destul de sus ca sa priceapa ce ai tu de spus.,, Tacu o clipa, apoi spuse7 ** 'e s#ar fi intimplat daca si 'hiang s#ar fi intors in "echea lui lume + 3nde ai fi tu a!i + ,, 3ltimul argument fu hotaritor. /ulli"an a"ea dreptate. 'u cit !bori mai sus, cu atit "e!i mai departe. %onathan ramase sa lucre!e cu noii "eniti1 toti erau inteligenti si in"atau foarte repede. $ar "echiul sentiment re"eni1 nu putea sa nu#si spuna ca, poate si pe Pamint era "reun pescarus care ar

putea sa in"ete. Ar fi inaintat cu mult mai repede pe calea desa"irsirii, daca 'hiang ar fi "enit la el, in !iua cind fusese proscris. ** /ull9, trebuie sa ma intorc,, spuse el, intr#un tir!iu. ** Ele"ii tai merg bine. Te pot a(uta ei insisi sa ra!besti cu noii "eniti.,, /ulli"an suspina, dar nu se impotri"ii. **Iti "oi duce lipsa, %onathan,,, # astea au fost singurele lui cu"inte. ** Rusine, /ull9 -,, ii spuse %onathan cu repros, ** nu te mai purta prosteste - 4are ce e&ersam in fiecare !i + $aca prietenia noastra depinde de timp si spatiu, atunci in !iua cind "om in"inge in sfirsit spatiul si timpul, ne "om fi distrus si propria noastra fratie. $aca in"ingem spatiul, raminem numai cu AI'I. $aca in"ingem timpul, raminem numai cu A'3). /i intre AI'I si A'3), oare nu cre!i ca ne#am putea "edea din cind in cind +,, Pescarusul /ulli"an nu se putu impiedica sa rida. ** Pasare nebuna ,,, spuse el, cu bunatate. ** $aca "a fi cine"a in stare sa le arate celor de pe Pamint cum sa "ada la o inaltime de o mie de mile, acela "a fi Pescarusul %onathan Li"ingston,, Isi cobori pri"irea. ** La re"edere, %on, prietene.,,. ** La re"edere /ull9. Ne "om re"edea.,, /i !icind acestea, %onathan "a!u, in gind, imaginea unui stol de pescarusi de pe tarmul unui alt timp1 stia, in urma unui e&ercitiu indelungat, ca el nu era pene si os, ci ideea desa"irsita a libertatii si !borului, neingradita de nimic.

################################################################################

Pescarusul letcher L9nd, desi era inca foarte tinar, stia ca nici o alta pasare nu fusese mai brutal si mai nedrept tratata de /tolul sau, ca el. ** Nu#mi pasa ce spun ,,, se gindea el in"ersunat, cu ochii tulburati, pe cind !bura spre /tincile Indepartate. ** 0borul inseamna mult mai mult decit sa dai din aripi de colo#colo- Asta poate sa faca si un ... tintar- $oar un tonou in (urul Batrinului Pescarus, in gluma, si iata#ma Proscris- 4are sint orbi + Nu#si dau seama + Nu#si pot imagina ce e&ta! este sa stii sa !bori cu ade"arat+ Nu#mi pasa ce gindesc. 4 sa le arat eu ce inseamna ca !bori- 4 sa fiu pur si simplu un proscris, daca asa "or ei- 4 sa fac eu sa le para rau..,, 4 "oce rasuna in el si, desi foarte blinda, il facu sa tresara atit de puternic, incit se clatina, impiedicindu#se in "a!duh. ** Nu fii prea aspru cu ei, Pescarus letcher. I!gonindu#te ceilalti pescarusi si#au facut rau numai lor si, intr#o buna !i, isi "or da seama de asta. Intr#o buna !i, "or "edea si ei ce "e!i tu acum. Iarta#i si a(uta#i sa inteleaga.,, 'hiar linga aripa lui dreapta, !bura cel mai stralucitor pescarus alb din lume, plutind cu usurinta, fara sa#si miste "reo pana, si asta la "ite!a ma&ima pe care el, letcher, o putea atinge. Pentru o clipa, tinara pasare fu cuprinsa de panica. ** 'e se intimpla + Am innebunit + Am murit + 'e#i asta+, %oasa si calma, "ocea ii patrunse gindul, cerind un raspuns. ** Pescarusule letcher L9nd, "rei sa !bori +,, ** $A, .REA3 /A 0B4R -,, ** Pescarus letcher L9nd, doresti asta atit de mult incit sa fii in stare sa#ti ierti /tolul, sa te desa"irsesti si, intr#o !i, sa te intorci din nou la ei ca sa#i a(uti si pe ei sa se desa"irseasca +,, Nu incapea minciuna in fata unei asemenea fapturi magnifice si maiestre, ori cit de mindru si (ignit s#ar fi simtit Pescarusul letcher.

** $oresc, ,, spuse el incet. ** Atunci letch, ,, ii spuse faptura stralucitoare, si "ocea era nespus de blinda, ** sa incepem cu 0borul 4ri!ontal...,, PARTEA A TREIA %onathan se rotea incet peste stincile indepartate, urmarindu#l pe letcher Pescarus. Acest tinar neinstruit, era un ele" aproape perfect. In "a!duh era puternic, usor iute, dar cu mult mai important decit toate acestea, o dorinta ar!atoare il indemna sa !boare. Iata#l acum "enind, o silueta cenusie, neclara, tisnind cu forta dintr#un pica( trecind ca un fulger pe linga instructorul sau, cu o suta cinci!eci de mile pe ora. /e anga(a brusc intr#un alt tonou lent de saispre!ece puncte, numarind cu glas tare 7 **...opt ...noua ...!ece ..."e!i, %onathan, sint in pierdere de "ite!a ... 3nspre!ece ..."reau sa capat siguranta in opriri, ca tine ...doispre!ece ...pe dracu, nu merge deloc ...treispre!ece ...ultimele trei puncte ...fara ...paispre!ece... A33 - ,, Pierderea de "ite!a fu cu atit mai nereusita cu cit letcher era peste masura de furios la gindul esecului. 'a!u pe spate, se rostogoli, se i!bi intr#o "rila in"ersa si isi re"eni intr#un tir!iu, gifiind, la o suta de picioare mai (os de instructorul sau. ** Iti pier!i "remea cu mine, %onathan- /int un dobitoc- 3n prost- Incerc si incerc si nu iese nimic -,,. Pescarusul %onathan se uita in (os, la el si dadu din cap. ** N#o sa#ti iasa, atita "reme cit pornesti prea brusc. letcher, ai pierdut patru!eci de mile pe ora la pornire. TREB3IE sa pornesti mai lin- 2otarit, dar lin, nu uita -,, 'obori si el la ni"elul pescarusului mai tinar. ** 2ai sa incercam impreuna, in formatie. /i fii atent la pornire. 4 pornire usoara, lina.,, ################################################################################ $upa trei luni, %onathan mai a"ea sase ele"i, toti Proscrisi, dar curiosi sa afle ce insemna !borul, bucuria pe care ti#o poate oferi. Le era mai usor sa e&erse!e !borul la inaltimi mari decit sa inteleaga sensul !borului. ** iecare dintre noi este, in ade"ar, o idee a )arelui Pescarus, o nesfirsita idee de libertate,,, le spunea %onathan seara, pe pla(a, ** si !borul perfect este numai un pas in directia e&primarii ade"aratei noastre naturi. Trebuie sa inlaturam tot ce ne poate limita. $e aceea aceste e&ercitii de !bor rapid sau lent, acrobatia aeriana...,, ...dar ele"ii lui dormeau, e&tenuati in urma unei !ile de !bor. Le placea sa e&erse!e, pentru ca iubeau "ite!a care le dadea sen!atii tari si le domolea foamea de in"atatura, care crestea cu fiecare lectie. $ar niciunul dintre ei, nici macar Pescarusul letcher L9nd, nu a(unsese sa creada ca !borul ideilor putea fi la fel de real ca si !borul "intului si al penelor. ** Intregul "ostru trup, de la o aripa la alta ,,, le spunea alta data %onathan, ** nu este altce"a decit gindul "ostru, intr#o forma "i!ibila. $aca sparge#ti lanturile in care "a este ferecat trupul...,,. $ar orice le spunea el, parea doar o placuta nascocire, iar ei a"eau ne"oie de somn. $e#abia peste o luna, %onathan le#a spus ca era timpul sa se intoarca la /tol. ** Nu sintem gata - ,, spuse Pescarusul 2enr9 'al"in. ** Nu "om fi bine"eniti - /intem Proscrisi. $oar nu putem sa ne impunem cu forta intr#un loc unde nimeni nu ne doreste - ,, ** /intem liberi sa mergem unde "rem si sa fim ceea ce sintem ,, raspunse %onathan, ridicindu#se de pe nisip si intorcindu#se spre Est, catre locul unde traia stolul. Printre in"atacei se simtea oarecare neliniste pentru ca Legea /tolului spune ca un proscris n#are "oie sa se mai intoarca acasa, si de !ece mii de ani aceasta lege nu fusese nicicind calcata. Legea spunea # /TAI- %onathan spunea $3#TE- si el strabatu#se de(a o mila de drum. $aca ei mai !abo"eau mult, te pomenesti ca %onathan "a infrunta de unul singur /tolul dusmanos.

** $ar daca tot nu mai facem parte din /tol, de ce sa respectam legea + ,, spuse letcher, destul de sfios. ** /i apoi, daca se isca "reo lupta, mai bine sa fim acolo, cu %onathan ,,. Pornira in !bor dinspre "est, opt pescarusi, cite patru ase!ati in romb, aripa linga aripa. A(unsera pe pla(a unde se tinea /fatul /tolului, cu o suta trei!eci si cinci de mile pe ora, %onathan in frunte, letcher tinindu#se precis in dreapta lui, 2enr9 'al"in (ucaus la stinga. Apoi, intreaga formatie facu un tonou spre dreapta perfect sincroni!ati ...ori!ontal ...in"ers... iar ori!ontal, cu "intul care#i biciuia pe toti. Ti"liturile si ciriiturile obisnuite ale /tolului fura taiate brusc, parca formatia de pescarusi ar fi fost un cutit urias, si opt mii de ochi de pescarusi ii urmareau fara sa clipeasca. 3nul cite unul, cei opt pescarusi se a"intara cu putere in sus, intr#un looping complet, dupa care !burara (ur# impre(ur, ateri!ind incet, in picioare pe nisip. Apoi, ca si cum asta se intimpla in fiecare !i, Pescarusul %onathan incepu sa critice !borul. ** In primul rind ,,, spuse el, !imbind cam strimb, ** ati cam intir!iat la alcatuirea formatiei...,, .orbele lui trecura ca un fulger prin /tol. Astia erau Proscrisi- /i s#au intors- 3na ca asta... nu s#a mai intimplatProrocirea lui letcher in legatura cu o e"entuala lupta se topi in confu!ia /tolului. ** 4:, stim cu totii ca sint Proscrisi ,, spuse un pescarus mai tinar, ** dar fir#ar sa fie, unde#or fi in"atat sa !boare atit de bine +,, u ne"oie de o ora intreaga pina ce porunca Batrinilor patrunse in /tol7 ** Ignorati#i-. Pescarusul care sta de "orba cu un Proscris "a fi el insusi Proscris. Pescarusul care acorda atentie unui Proscris incalca Legea /tolului.,, $in acea clipa pescarusii le intoarsera spatele. $ar %onathan nu parea prea impresionat. Isi tinu orele de !bor chiar deasupra pla(ei unde se intrunea /fatul si, pentru prima data, incepu sa#si sileasca ele"ii sa !boare cit puteau mai bine. ** Pescarus )artin -,, striga el in "a!duh, ** 0ici ca stii sa !bori incet. Nu stii nimic, pina nu#mi do"edesti - 0B4ARA -,,. Tacutul pescarus )artin 8illiam, surprins de iesirea instructorului, se depasii pe sine de"enind un e&pert al !borului incet. In bri!a abia simtita, el isi indoi penele si se ridica, fara sa dea din aripi nici macar o data, de pe pla(a pina in nori si inapoi. Tot asa Pescarusul 'harles Roland !bura peste 5reat )ountain 8ind, la doua !eci si patru de mii de picioare, si cobori albastru de aerul rece si rar, uluit si fericit, hotarit sa !boare si ai sus in !ilele urmatoare. Pescarusul letcher, care indragea acrobatia aeriana ca nimeni altul, reusi sa faca un tonou lent de saispre!ece puncte, iar a doua !i dobori propriul record cu o tumba tripla, cu penele aruncind ra!e stralucitoare spre pla(a de unde era urmarit pe furis, de mai multe perechi de ochi. 'lipa de clipa, %onathan se afla alaturi de fiecare dintre ele"ii sai, demonstrind, indemnindu#i, dindu#le sfaturi. 0bura cu ei prin intuneric, printre nori, prin furtuna din pura placere, in timp ce stolul se inghesuia (alnic pe pamint. $upa ce#si terminau programul de !bor, ele"ii se odihneau pe nisip si, cu timpul, incepura sa dea tot mai mult ascultare celor spuse de %onathan. A"ea el tot felul de idei nastrusnice, pe care ei nu le puteau intelege, dar mai a"ea si unele idei bune pe care le intelegeau cu totii. Treptat, treptat, noaptea, in (urul ele"ilor se forma un alt cerc de pescarusi curiosi, care#i ascultau ore in sir, pe intuneric, ferindu#se sa "ada sau sa fie "a!uti unul de celalalt, disparind inainte de re"arsatul !orilor. La o luna dupa Reintoarcere, un prim Pescarus din /tol trecu linia si ceru sa ia si el lectii de !bor. /punind acestea, Pescarusul Terrence Lo;ell de"eni dintr#o data, o pasare osindita, un Proscris, dar in acelasi timp, al optulea ele" al lui %onathan. Noaptea urmatoare, din /tol se desprinse Pescarusul :irk )a9nard care, impleticindu#se pe nisip, tirindu#si aripa stinga, se prabusi la picioarele lui %onathan. ** A(uta#ma,,, spuse el incet, cu o "oce de muribund.

** )ai mult ca orice pe lumea asta "reau sa !bor...,, ** 2ai atunci ,, spuse %onathan, ** hai sa ne ridicam impreuna, sa incepem ,, ** $ar nu "e!i + Aripa..., nu pot sa misc aripa ,, ** Pescarus )a9nard, ai libertatea sa fii tu insuti, cu ade"arat, aici si acum. Nimic nu#ti poate sta in cale. Este Legea )arelui Pescarus. Ade"arata Lege ,,. ** .rei sa spui ca pot sa !bor + ,, ** Iti spun ca esti liber ,, /i pur si simplu Pescarusul :irk )a9nard isi desfacu aripile, fara efort, si se ridica in "a!duhul intunecat al noptii. /trigatul lui puternic, de la cinci sute de picioare inaltime, tre!i /tolul 7 ** Pot sa !bor- Ascultati- P4T /A 0B4R - ,,

################################################################################ La rasaritul soarelui, aproape o mie de pasari se adunasera linga ele"i, pri"indu#l cu curio!itate pe )a9nard. Acum nu se mai temeau ca sint "a!uti. Ascultau, incercind sa#l inteleaga pe Pescarusul %onathan. El le "orbea despre lucruri foarte simple7 ca e drept ca un pescarus sa !boare, ca libertatea este chiar natura fiintei lor, ca tot ceea ce se opune libertatii # ritual, superstitie sau orice alt fel de obstacol # trebuie inlaturat. ** Inlaturat,,, se au!i o "oce din multime, ** chiar daca este Legea /tolului+,, ** /ingura lege ade"arata este aceea care ne conduce spre libertate ,,, spuse %onathan. ** Alta nu este ,,. ** 'um iti inchipui ca noi o sa putem !bura ca tine + ,, se au!i o alta "oce. ** Tu esti ales, in!estrat si di"in, esti deasupra celorlalte pasari ,, ** Pri"iti#l pe letcher- Pe 'harles#Roland- Pe %ud9 Lee- /int oare si ei alesi, in!estrati si di"ini + /int la fel ca "oi,la fel ca mine. /ingura deosebire, dar chiar singura, este ca ei au inceput sa inteleaga ceea ce sint cu ade"arat, si au inceput sa treaca la fapte.,, Ele"ii lui, cu e&ceptia lui letcher, se foiau incurcati. Nu#si dadeau seama ce fel de drum strabatusera. )ultimea se marea in fiecare !i1 "eneau sa puna intrebari, sa cada in e&ta!, sa#i bat(ocoreasca. Intr#o dimineata, dupa lectia de !bor rapid pentru a"ansati, ii spuse letcher lui %onathan7 ** In /tol se spune ca tu, daca nu esti iul )arelui Pescarus, esti in orice ca! cu o mie de ani inaintea "remii tale ,,. %onathan suspina. Iata la ce duce o intelegere gresita, se gindi el. Pentru ei esti ori dia"ol, ori $umne!eu. ** Tu ce cre!i letch + /intem oare inaintea "remii noastre + ,, Tacere lunga. ** )a gindesc ca !borul, asa cum il intelegem noi, a e&istat dintotdeauna, si a asteptat sa fie descoperit de cine"a1 nu are nici#o legatura cu timpul. Putem sa spunem ca sintem inaintea comportamentului general. 0buram altfel decit ceilalti pescarusi ** 'am asa ce"a ,,, spuse %onathan, terminind cu o planare lina. ** In orice ca!, mult mai buna e&plicatie decit aceea cu "remea noastra ,,. Intimplarea a"u loc peste o saptamina. letcher tocmai demonstra tehnica !borului rapid unui grup de ele"i noi. /e redresase dintr#un pica( de la sapte sute de picioare inaltime, tinind ca o dunga cenusie, foarte aproape de pla(a, cind un pui de pescarus, la primul lui !bor, plana in calea lui, strigindu#si mama. A"ind doar o !ecime de secunda pentru a#l e"ita, Pescarusul letcher L9nd se i!bi, spre stinga, cu o "ite!a de peste doua sute de mile pe ora, de o fale!a masi"a de granit.

/tinca i se paru o uriasa de piatra care ducea spre o alta lume. 4 e&plo!ie de teama, de durere, si de intuneric, dupa care se tre!i purtat la intimplare, pe un cer foarte ciudat, uitind, amintindu#si, uitind din nou1 era infricosat, trist si, mai ales ii parea rau, nespus de rau. Au!i o "oce, "ocea pe care o au!ise si atunci cind l#a intilnit pentru prima oara pe %onathan Li"ingstone. ** letcher, sa nu uitam ca noi incercam sa ne depasim limitele una cite una, cu rabdare. Programul nostru pre"ede !borul prin stinca ce"a mai tir!iu, nu acum. ,, ** %onathan -+ ,,. ** 'unoscut si sub numele de iul )arelui Pescarus ,, ii spuse instructorul sec. ** 'e faci aici + ale!a- 'um... eu... am murit + ,, ** Ei, letch, fii serios. 5indeste#te, daca#mi "orbesti, inseamna ca n#ai murit, nu + Ai reusit sa faci altce"a7 ti#ai modificat cam brusc ni"elul de constiinta. Acum, alege. Poti sa ramii aici, sa in"eti la acest ni"el # care de altfel e mult mai inalt decit cel pe care l#ai parasit # sau te poti intoarce sa lucre!i cu /tolul. 'e#i drept, Batrinii sperau sa se intimple o catastrofa, dar nu credeam ca o sa mearga chiar asa usor.,, ** /igur ca "reau sa ma intorc la /tol. $e#abia am inceput lectiile cu noul grup de ele"i ,, ** oarte bine letcher. Tine minte ceea ce spuneam, ca trupul nostru nu e altce"a decit gindirea insasi -... ,, letcher dadu din cap, isi desfacu aripile si deschise ochii la poalele stincii, in mi(locul /tolului care se strinsese acolo. 4 larma de ti"lituri si ciriituri se stirni din multime, cind facu prima miscare. ** Traieste- 'el care a murit traieste - ,, ** L#a atins cu "irful aripii- L#a adus la "iataiul )arelui Pescarus - ,, ** Nu- El neaga asta- Este un dia"ol- 3N $IA.4L- A "enit sa distruga /tolul,, In multime erau patru mii de pescarusi, ingro!iti de ceea ce se intimplase, iar strigatul ** $IA.4L -,, trecu printre ei ca o furtuna pe ocean. 'u ochii stralucitori si cu ciocurile ascutite se adunara in (urul lui ca sa#l ucida. ** Te#ai simti mai bine daca am pleca, letcher + ,, il intreba %onathan. ** Nu m#as impotri"i prea mult... ,, In acea clipa se aflau la o (umatate de mila departare, iar ciocurile scinteietoare ale pescarusilor se nimerira in gol. ** $e ce oare ,, spuse %onathan nedumerit, ** cel mai greu lucru pe lume este sa con"ingi o pasare ca e libera si ca cu putin efort si#o poate do"edi siesi + $e ce oare o fi atit de greu +,, Brusca schimbare de scena il facea inca pe letcher sa clipeasca. ** 'e#ai mai facut + 'um am a(uns aici + ,, ** $oar tu ai "rut sa pleci din mi(locul multimii, nu + ,, ** $a, dar cum ai... ,, ** /implu, letcher. Prin e&ercitiu. ,, /pre dimineata, /tolul se potolise1 nu insa si letcher. ** %onathan, iti amintesti ca mi#ai spus, odata de mult, ca cine isi iubeste /tolul indea(uns se intoarce la el si#l a(uta sa se desa"irseasca ,, ** $a, sigur. ,, ** Nu inteleg cum poti iubi un cird de pasari care tocmai au incercat sa te ucida. ,, ** $ar, letcher, nu asta iubesti la ei- Nu iubesti ura si rautatea. Trebuie sa te straduiesti sa "e!i ade"aratul pescarus, partea buna din fiecare. Trebuie sa#i a(uti si pe ei s#o "ada in ei insisi. Asta inteleg eu prin dragoste. E gro!a" cind intelegi asta. Imi aduc aminte, de pilda, de un tinar pescarus aprig, pe nume letcher L9nd. Tocmai fusese Proscris. Era gata sa#si distruga intregul /tol, incepind sa#si construiasca propriul sau iad cumplit pe /tincile Indepartate. /i iata#l ca, asta!i, isi construieste propriul sau paradis si conduce intregul /tol intr#acolo. ,, letcher se intoarse spre instructor, cu teama in ochi. ** Eu sa conduc + Adica cum, eu sa conduc + Tu esti dascal aici. $oar n#ai sa pleci + ,,

** 0au + Nu cre!i ca s#ar putea sa mai e&iste si alte /toluri si alti letcher care sa aiba mai multa ne"oie de un dascal decit cel de fata care, oricum e pe drumul cel bun catre lumina + ,, ** Eu + %on, eu nu sint decit un pescarus obisnuit, iar tu esti... ...unicul iu al )arelui Pescarus, Nu + ,, %onathan suspina si se uita in larg. ** Nu mai ai ne"oie de mine. In fiecare !i trebuie sa descoperi cite putin din ade"aratul, nemarginitul letcher Pescarus. El iti este dascal. Trebuie sa#l intelegi, trebuie sa#i urme!i in"atatura. ,, 4 clipa mai tir!iu, trupul lui %onathan se clatina in aer, pilpiind si de"eni transparent. ** Nu le da "oie sa umble cu !"onuri prostesti despre mine, sa faca din mine un !eu. Ne# am inteles letch + /int numai un pescarus. Imi place sa !bor, nu !ic nu... ,, ** /armane letch, sa nu cre!i ce#ti spun ochii. Ei oglindesc numai piedicile. Pri"este cu gindul, descopera ceea ce stii de(a si "ei "edea cum trebuie sa !bori. ,, Pilpiirea inceta. Pescarusul %onathan disparuse in "a!duh. Nu peste mult timp, letcher se ridica cu greu si dadu de un grup nou de ele"i, gata pentru prima lor lectie. ** Pentru inceput,,, spuse el apasat, ** trebuie sa intelegeti ca un pescarus este ideea nelimitata a libertatii, imaginea )arelui Pescarus, iar intregul "ostru trup de la o aripa la alta, nu este decit gindul "ostru insusi.,, Tinerii pescarusi il pri"eau neincre!atori. ** 'e sa spun, ,, se gindeau ei, ** oare asta e o regula pentru un looping + ,, letcher suspina si o lua de la capat. ** Bun... oarte bine ,,, spuse el aruncindu#le o pri"ire critica. ** /a incepem cu 0borul 4ri!ontal.,, /i !icind acestea, intelese dintr#o data ca prietenul sau nu fusese cu nimic mai di"in decit el insusi. ara limite, %onathan+ se gindea el. Ei atunci nu "a trece multa "reme si "oi aparea ca din senin pe pla(a ta ca sa#ti arat cite ce"a din tehnica !borului -. /i desi incerca sa para in ochii lor se"er, asa cum s#ar fi cu"enit, pescarusul letcher isi "a!u dintr#odata ele"ii, pentru o clipa numai, asa cum erau ei de fapt1 si#i placu la nebunie ceea ce "a!u. ara limite %onathan + isi spuse in gind si !imbi. Pornea pe calea lui spre desa"irsire.