N.

PESESCHKIAN

POVESTI ORIENTALE CA INSTRUMENTE IN PSIHOTERAPIE

Comerciantul si papa alul

Cu 100 de exemple de cazuri pentru educatie si auto-ajutor

Comerciantul si papa alul Un comerciant oriental avea un papagal. Intr-o zi, pasarea a trntit o sticla de ulei.Comerciantul a devenit foarte furios si l-a lovit pe papagal peste cap. Din acel moment, papagalul care parea foarte inteligent inainte nu a mai putut vorbi. Si-a pierdut penele de pe cap si curnd a devenit chel. Intr-o zi, in timp ce el statea pe un raft din biroul stapnului sau, un client care era chel a intrat in magazin. Infatisarea omului l-a incntat foarte mult pe papagal. Flfind din aripi, el a inceput sa topaiie si spre surpriza tuturor, in cele din urma si-a recstigat graiul si a spus, si tu ai scapat o sticla de ulei si ai fost lovit peste cap, astfel inct nu mai ai par deloc! (dupa Mowlana) CUPRINS

"ista de povesti Cuvnt introductiv..........................................................................................pg # PARTEA I. INTRO!UCERE LA TEORIA POVESTILOR 1.Despre curajul de a risca o incercare...........................................................pg 4 2. si!oterapia populara in "rient...................................................................pg 4 #." mie si una de nopti...................................................................................pg $ 4. si!oterapie poziti%a....................................................................................pg &

$. si!oterapie transculturala..........................................................................pg 1# '. o%estile ca instrumente in psi!oterapie......................................................pg 14 &.(unctiile po%estilor......................................................................................pg 1$ ).*ndicatii pentru cititor..................................................................................pg 20 +.,urse ale po%estilor......................................................................................pg 21 10. ersonajul -a%orit in literatura orientala....................................................pg 21 11..uto-descoperirea......................................................................................pg 22 PARTEA II. POVESTILE IN PRACTICA 1. ara/ole.......................................................................................................pg 24 2. erplexitatea si speranta medicilor..............................................................pg ## #.,exualitate si mariaj.....................................................................................pg 44 4. o%estile in psi!oterapie..............................................................................pg $) $." colectie de po%esti la care sa %a g0nditi...................................................pg )0 Schite biografice.............................................................................................pg $% &ibliografie Inde'

Lista "e po#esti

Comerciantul si papagalul

1u totul deodata...........................................................................................pg 2 Despre curajul de a risca o incercare.............................................................pg 4 .m0narea.......................................................................................................pg 4 2rei -igurine de aur........................................................................................pg $ Comoara cunoasterii......................................................................................pg & Cele doua jumatati ale %ietii..........................................................................pg ) Da-i o m0na de ajutor....................................................................................pg 12 " grindina si doua lumi..................................................................................pg 1# 3umatatea de ade%ar......................................................................................pg 14 ro-etul si lingurile mari...............................................................................pg 1$ .menintarea..................................................................................................pg 1+ resul cu%enit................................................................................................pg 20 Despre di-erenta dintre portile orasului si gura.............................................pg 21 Cioara si papagalul........................................................................................pg 21 Camila per-ecta.............................................................................................pg 22 Crede in D-zeu si leaga camila /ine..............................................................pg 24 M0ncatorul de curmale..................................................................................pg 24

Discipolul si conducatorul de camila...........................................................pg 2$ 4otul sincer...................................................................................................pg 2' 5ugaciunea potri%ita.....................................................................................pg 2' (ariseul si %amesul........................................................................................pg 2' arul din oc!iul tau.......................................................................................pg 2& 6estitorul zorilor...........................................................................................pg 2& 7m/re pe ceasul solar...................................................................................pg 2) ro-esorul8 un gradinar..................................................................................pg 2) 5elatia dintre su-let si corp............................................................................pg 2+ Crizele ca sansa si oportunitate.........................................................................pg 2+ 3udecata lui ,olomon.....................................................................................pg #0 3ustitia din cealalta lume................................................................................pg #2 Ce-l deose/este pe !a9im de pro-et...............................................................pg #2 Miracolul unui ru/in......................................................................................pg ## ,u-erinta impartasita.....................................................................................pg #4 Magicianul.....................................................................................................pg #$ 6isul dorit......................................................................................................pg #' e cine ar tre/ui sa crezi:..............................................................................pg #& 4a9imul stie totul..........................................................................................pg #) 2ratament pe cai ocolite................................................................................pg #) *ntelepciunea !a9imului................................................................................pg #+ ;6indecarea; cali-ului...................................................................................pg 40

2ratamentul corect.........................................................................................pg 41 Cine spune . tre/uie de asemenea sa spuna si <..........................................pg 42 Camasa unui om -ericit..................................................................................pg 4# Ca-tanul -lam0nd............................................................................................pg 44 6izitatorii si ele-antul.....................................................................................pg 44 " po%este pe drum.........................................................................................pg 4' Despre norocul de a a%ea doua sotii...............................................................pg 4& Cui/urile murdare..........................................................................................pg 4+ Doi prieteni si patru -emei..............................................................................pg $0 Casatoria ca o -loare.......................................................................................pg $1 Comparatii sc!iopatate...................................................................................pg $2 (ierul nu este intotdeauna tare........................................................................pg $4 Cinci zeci de ani de politete............................................................................pg $4 ,ecretul unei radacini......................................................................................pg $' 6ra/ia-paun.....................................................................................................pg $' Curaj pentru ade%ar.........................................................................................pg $+ 7n moti% pentru a recunoscator......................................................................pg $+ 5az/unarea omului care spune da...................................................................pg '1 7n /un model..................................................................................................pg '# <ar/a de l0na...................................................................................................pg '4 =conomie costisitoare......................................................................................pg '$ ,ecretul /ar/ii lungi.........................................................................................pg '' 7n /ar/at8 o lume.............................................................................................pg '&

,er%itorul unei %inete.......................................................................................pg '+ ,arco-agul de sticla..........................................................................................pg &0 Despre cioara si paun.......................................................................................pg &1 1ici un maestru nu pica din cer.......................................................................pg &# 2u esti atotstiutor.............................................................................................pg &4 ,unt la -el de puternic ca acum patru zeci de ani.............................................pg &$ 1e/unia %indecata............................................................................................pg &' 7n judecator intelept........................................................................................pg &) 7n alt program lung.........................................................................................pg &) 2epile de cort din aur.......................................................................................pg )0 Di-icultatea de a -ace lucrurile /ine pentru toata lumea...................................pg )1 ar-umul de tranda-iri al curatatorului de canale.............................................pg )1 Ceea ce are o persoana are si el........................................................................pg )2 ,prijin pentru memorie.....................................................................................pg )2 5asplata pentru curatenie..................................................................................pg )2 Despre %iata eterna............................................................................................pg )2 Datoriile impartite.............................................................................................pg )# intelepciunea unui maestru................................................................................pg )# 5az/unare t0rzie................................................................................................pg )# artea intunecata a soarelui...............................................................................pg )4 " /una a-acere...............................................................................................pg )4

2eoria si practica unui om cunoscator...........................................................pg )4 6aloarea unei perle........................................................................................pg )$ Muezinul politicos.........................................................................................pg )'

entru unitatea -iintei umane CUV$NT INTRO!UCTIV Daca dai cui%a un peste8 *> !ranesti o singura data Daca il in%eti cum sa pescuiasca8 ,e poate !rani singur pentru totdeauna. -*ntelepciune orientala C0nd un german sau american %ine acasa seara8 el %rea liniste si pace. .ceasta8 cel putin este regula generala . =l se aseaza in -ata tele%izorului8 isi /ea /erea sa c0stigata cu truda si citeste ziarul8 ca si cum ar spune8 ;>asati-ma in pace. Dupa ce am muncit din greu am tot dreptul sa -ac asta.; entru el8 aceasta inseamna relaxare. *n "rient8 un /ar/at se relaxeaza in di-erite moduri.Cam pe c0nd %ine acasa8 sotia sa a in%itat deja c0ti%a musa-iri8 rude sau prieteni de -amilie si a-aceri. ,t0nd la sueta cu musa-irii sai8 el se simte relaxat8 de parca ar traduce li/er motto-ul ?;Musa-irii sunt un dar de la Dumnezeu.; 5elaxarea poate insemna ast-el multe lucruri. 1u exista de-initie sta/ilita pentru tot ceea ce cuprinde relaxarea ."amenii se relaxeaza in modul in care au in%atat sa -aca acest lucru si in modul in care au in%atat ceea ce este o/issnuit in -amilia sau grupul lor8 ori in cercul social carora apartin. >a -el ca timpul li/er si relaxarea8 o/iceiurile si %alorile au multe -atete. .ceasta nu inseamna ca un model este mai /un dec0t altul8 ci mai cur0nd inseamna ca %ariate sisteme de %alori au mai mult de spus -ata de altele.7n set de atitudini dez%oltate intr-o cultura poate -i util pentru persoanele din alta cultura .<aza moti%ationala pentru aceasta carte este punctul de %edere transcultural. *n ultimii 1# ani am dez%oltat un nou concept de psi!oterapie si autoeducatie8 care a -unctionat dintr-un punct de %edere transcultural..m -ost interesat de acest aspect transcultural8 ca un rezultat al propriei mele situatii transculturale (@ermania si *ran).>a -el de important este interesul meu pentru po%estile "rientului Mijlociu8 ca resurse si sprijin in comunicare8 ca instrumente in

domeniul meu de specializare8 psi!oterapia.7n -actor in plus a -ost conexiunea intre intelepciunea si g0ndurile intuiti%e ale "rientului Mijlociu si noile metode de psi!oterapie ale %estului. Cu caracterul lor jucaus si apropierea lor de -antezie8 intuitie si irationalitate8 po%estile sunt in contrast e%ident cu modelele rationale si te!nologice ale societatii industriale moderne."rientarea recenta este in contradictie cu esenta po%estilor.=a este consacrata prioritatiiAcalitatea relatiilor umane este atri/uita mediuluiA moti%ul si intelectul sunt mult mai mult %alorizate dec0t -antezia si intuitia.Dar noi putem con-runta aceasta inegalitate determinata istoric si cultural prin inlocuirea modului nostru de %iata o/isnuit cu di-erite roluri si moduri de g0ndire8 c!iar daca asa ce%a a aparut intr-un cadru istorico-cultural di-erit (punct de plecare transcultural).in munca mea am incercat sa explic semni-icatia uni%ersala a aspectului transcultural8 pentru a sistematiza continuturile pro/lemelor transculturale si pentru a arata semni-icatia lor pentru dez%oltarea con-lictelor. Cu acest aspect in minte am a%ut8 de asemenea alt scop8 si anume de a dez%olta un concept pentru terapia centrata pe con-lict.Di-eritele metode psi!oterapeutice pot -i integrate intr-o terapie pe termen scurt8 con-orm indicatiilor. -2>a -el ca un <a!a; i8 stiu ca o ast-el de incercare creeaza multe pro/leme8 dar cred ca8 atunci c0nd distantele geogra-ice de%in negija/ile8 o ast-el de incercare este utila8 daca nu8 necesara.=xista acum8 in ciuda neintelegerii8 o tendinta utila in ceea ce pri%este unitatea in di%ersitate.<a!a; u; lla! a exprimat acest lucru cu urmatorul %ers8 a carui importanta %a straluci de-a lungul acestei carti? ;,untem toti locuitorii aceluiasi copac si -ructele aceleiasi ramuri.; o%estile8 care pot -i utilizate ca mediator intre terapeut si pacient constituie un ajutor important.=le dau pacientului o /aza pentru identi-icare8 si8 in acelasi timp8 ele constituie o protectie pentru el. rin asocierea cu po%estea8 el isi marturiseste con-lictele si dorintele sale.in special atunci c0nd exista rezistenta8 po%estile isi do%edesc %aloarea.(ara a ataca pacientul sau conceptele si %alorile sale in mod direct8 noi sugeram o sc!im/are de pozitie8 care la inceput are mai mult caracterul unui joc. .ceasta sc!im/are de pozitie permite in cele din urma pacientului sa descopere conceptiile sale unilaterale re-eritoare la ceilalti8 sa le reinterpreteze si sa le extinda.

Nu totul "eo"ata " ast-el de po%este care poate ajuta pacientul8 pro-esorii8 parintii si c!iar pe terapeut din c0nd in c0nd8 este po%estea muezinului si maestrului de calarie. (uezinul, un preot, a intrat intr-o sala unde a vrut sa tina o ceremonie.Sala era goala, cu e'ceptia unui tnar mire care statea in primul rnd. (uezinul, meditnd daca

sa vorbeasca sau nu, a spus mirelui) *sti singur aici.Crezi ca ar trebui sa vorbesc sau nu! (irele i-a spus) (aestre sunt doar un simplu om si nu inteleg aceste lucruri, dar daca as intra intr-un gra+d si as vedea ca toti caii au luat-o la fuga si doar unul singur a ramas, atunci l-as hrani, cu toate acestea. (uezinul a fost impresionat si a inceput sa predice.*l a vorbit timp de doua ore.Dupa aceasta, el s-a inveselit si a vrut ca audienta sa sa confirme ct de impresionanta a fost ceremonia sa. *l a intrebat) ,i-a placut ceremonia mea! (irele a raspuns) ,i-am spus de+a ca sunt un simplu om, si nu inteleg foarte bine aceste lucruri.-otusi, daca intru intr-un gra+d si descopar ca toti caii au plecat, cu e'ceptia unuia singur, l-as hrani dar nu i-as da toata mncarea care o am . (-a/ula orientala) (a/ula muezinului si mirelui demonstreaza pro/lemele educatiei si terapiei? dai -ie prea putin8 -ie prea mult dintr-odata.in am/ele cazuri8 dez%oltarea omului nu este recunoscuta.in po%esti8 mituri8 para/ole si concepte eu %ad o cale pentru a desc!ide noi spatii -anteziei si intuitiei ca scopuri in cunoasterea de sine si in rezol%area con-lictelor. .ceasta -unctie psihoterapeutica a po%estilor este tema acestei carti. in cartile mele anterioare ; si!oterapia %ietii de zi cu zi; si ; si!oterapia poziti%a; am sc!itat deja po%esti si para/ole8 pe de o parte ca ilustrari pentru ideile mele8 dar de asemenea ca metode in psi!oterapie. 5eactiile cititorilor mei si propriile mele o/ser%atii in legatura cu pacientii mei8 m-au -acut sa ma intre/ care din aceste po%esti ne pot plasa intr-un cadru al educatiei8 auto-ajutorului si psi!oterapiei8 dar nu a -ost scopul meu sa in%estig!ez rezonanta contemporana a po%estilorA totusi am %rut sa determin in ce con-licte si /oli ele ar putea contri/ui la solutionarea pro/lemelor. De%ine clar pentru mine ca po%estile au multe in comun cu medicatia.7tilizata la timpul potri%it si intr-o -orma potri%ita8 o po%este poate de%eni punctul central al e-ortului terapeutic si poate conduce la sc!im/area atitudinii si comportamentului. Dar -urnizata intr-o doza gresita8 alt-el spus8 in mod nesincer si moralizator8 aplicarea sa poate -i periculoasa. Bn opt ani in care am utilizat po%estile8 si le-am adunat pe cele cuprinse in acest %olum8 am descoperit ca ele au ce%a a%enturos si de neinteles. @0nduri8 dorinte8 si idei care au -ost -amiliare si comune pentru mine8 /rusc mi-au aparut intr-o noua lumina. .lte g0nduri8 care anterior pareau straine acum au de%enit -amiliare. .ceasta constituie sc!im/area de perspecti%a pe care o consider a -i una din -unctiile esentiale ale po%estilor. ,per ca cititorii mei de asemenea pot participa la a%entura unor noi puncte de %edere si se %or /ucura de aceste po%esti. ;intmplator, noi nu putem evita stiinta, matematica, care permit dezvoltarea constiintei umane.

Dar intmplator, avem nevoie de asemenea de poezie, sah, si povesti, astfel inct spiritul nostru isi poate gasi bucuria si improspatarea. (dupa ,aadi) rima parte a acestei carti o-era un plan al teoriei po%estilor. lec0nd de la ideile .sihotreapiei pozitive, %om incerca sa determinam -unctiile pe care po%estile le au in relatiile umane8 in particular in rezol%area pro/lemei si in situatiile psi!oterapeutice. Cea de-a doua parte se con-runta cu aplicatia practica a po%estilor. in prima sectiune8 noi examinam semni-icatia pedagogica a para/olelor in di-erite religii8 de c0nd religia reprezinta pro/a/il cadrul de re-erinta original pentru po%esti. 5elatia dintre terapeut si pacient8 de asemenea re-lectarea sa in po%esti si in descrierile istorice continute in ele este continutul celui de-al doilea segment. .l treilea si al patrulea segment trateaza exemplele utilizarilor po%estilor in terapie. >a inceput discut pro/lemele sexualitatii si a relatiei intre parteneriA apoi ca un mozaic8 un punct de %edere general despre di-erite /oli8 intre/ari terapeutice si con-licte este -urnizat. Multi colegi care au lucrat cu mine in cadrul grupului de Descoperire si!oterapeutica din Cies/aden ( .=.C.) si .cademia entru Continuarea =ducatiei din .sociatia Medicala de ,tat din 4essen au adunat o/ser%atiile lor in utilizarea po%estilor. Multi din pacientii mei au contri/uit de asemenea la dez%oltarea acestei carti8 prin impartasirea reactiilor lor -ata de po%esti. " re-erire speciala tre/uie -acuta la pro-esorii grupului de Descoperire si!oterapeutica din Cies/aden care au discutat po%estile si au practicat aplicatiile lor pedagogice. >a acest punct as dori sa multumesc colegilor si prietenilor care mi-au dat sugestii pentru aceasta carte A inutil de spus 8 nici unul dintre ei nu este responsa/il pentru modul in care am utilizat sugestiile lor. ,unt indatorat colegilor mei8 Dieter ,c!on si 4ans Deiden/ac! pentru creati%itatea si participarea lor critica in pregatirea si re%izuirea acestei carti. ,ecretarele mele8 doamna Drieger8 doamna Dirsc! si doamna 4o-mann m-au ajutat cu grija8 candoarea si increderea lor. rin propriul lor exemplu transcultural8 sora mea8 5ezwan ,pengler si -ratele meu8 4ouc!ang esesc!9ian mi-au dat multe sugestii. .s %rea sa exprim in mod calduros multumirile mele doameni Mart!a 5o!l-ing8 translator din C!icago. ,otia mea Menije m-a ajutat -oarte mult8 prin culegerea multor po%esti8 pro%er/e si metode de psi!oterapie populara ale "rientului8 exempli-icate de catre matusa mea8 doamna <erdjis8 care locuieste in *ran.(iii mei8 4amid si 1awid8 intre timp au de%enit specialisti in po%estile "rientului. 1ossrat esesc!9ian -4-

% !espre cura&ul "e a risca o incercare Un rege si-a supus curtea la un test, pentru un post important./ameni puternici si intelepti s-au adunat in +urul sau intr-un numar mare. 0oi sunteti niste oameni intelepti a spus regele. 1m o problema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa o rezolve. *l a condus oamenii la o usa uriasa, mai mare dect s-a vazut vreodata.2egele a e'plicat) aici vedeti cea mai mare si cea mai grea usa din regatul meu.Care dintre voi o poate deschide! Unii dintre curteni, pur si simplu au clatinat din cap.1ltii, care se numarau printre oamenii intelepti au privit usa mult mai aproape si au admis ca nu puteau sa faca acest lucru.Cnd oamenii intelepti au spus acest lucru restul, curtii a fost de acord ca aceasta problema era greu de rezolvat.Doar un singur vizitator a mers catre usa.*l a privit-o si a pipait-o, a incercat in multe feluri sa o miste, iar in final a doborto cu o lovitura si usa s-a deschis.1 lasat-o pur si simplu intredeschisa, si nimic mai mult nu a fost necesar dect dorinta de a realiza acest lucru si cura+ul de a actiona indraznet.2egele a spus ) 0ei obtine o pozitie la curte3 pentru tine nu conteaza doar ceea ce vezi sau auzi3 tu ti-ai pus puterea in actiune si ai riscat o incercare. *n ultimii ani am adunat un numar de mituri si -a/ule orientale (cea mai mare parte din ele persane)..m ales aceste mituri8 deoarece ele su/liniaza con-lictele interne si neintelegerile dintre oameni si clari-ica cauzele si rezultatele acestor pro/leme.(aptul ca m-am indreptat spre po%estile orientale nu este in mod -undamental important.in multe pri%inte8 miturile si intelepciunea estica si %estica au radacini comuneA ele s-au separat8 ca un rezultat al tensiunilor istorico-politice. 1oi tindem sa consideram po%estile8 /asmele8 epopeile8 miturile si para/olele ca -iind domeniul copiilor.=xista credinte in%ec!ite in legatura cu ele.<unica care spune po%esti in %est pare sa apartina trecutului la -el de mult ca si po%estitorul pro-esionist din est..ceasta dez%oltare poate a%ea de a -ace cu -aptul ca po%estile si miturile -ac apel mai putin la ratiune8 logica clara8 si8 de aici la principiului realizarii dec0t la intuitie si -antezie. Mult timp8 po%estile au -ost in mod traditional utilizate in educatie.=le au %e!iculat %alori8 %ederi morale si modele comportamentale care au -ost transmise si ancorate in constiinta omului.Marea lor %aloare amuzanta le -ace sa -ie potri%ite pentru acest lucru.=le au indulcit c!iar si cea mai amara lectie si au -acut-o interesanta. ; Morala; po%estilor este exprimata in di-erite moduri.7neori apare imediatA alteori este deg!izata8 ascunsa sau numai sugerata.

'

PSIHOTERAPIA POPULARA (N ORIENTUL MI)LOCIU Am*narea Un om care a fost condamnat la moarte s-a aruncat la picioarele marelui +udecator.Dar acesta nu credea in cuvintele sale si in nevinovatia sa.4udecatorul a ramas de neinduplecat.Cnd toate rugamintile barbatului s-au dovedit a fi inutile, barbatul a cerut sa i se indeplineasca ultima sa dorinta.*ste usor, a gndit +udecatorul sa arate mila unui om care se confrunta cu moartea.5i, la urma urmei, mila este cea mai buna cale de a linisti pe cineva care a gresit - asa cum toti oamenii stiu. Care este dorinta ta! , a intrebat +udecatorul, Doamne, singura mea dorinta este sa mi se permita sa spun cele doua parti ale rugaciunii 6Dore7aat8 .4udecatorul a facut un gest de generozitate si i-a indeplinit omului dorinta.Dar omul a privit doar la +udecator cu ochi tematori.9ici un cuvnt nu ii venea pe buze.4udecatorul si-a pierdut rabdarea si a intrebat brusc, De ce nu spui rugaciunea! . Doamne , a replicat barbatul, 9u ma simt in siguranta.Cine imi garanteaza ca oribila sabie a e'ecutorului nu imi va reteza capul inainte de a-mi termina rugaciunea! &ine , a replicat +udecatorul in timp ce se intoarcea catre oamenii prezenti. 4ur pe 1llah si pe profeti ca nimic nu ti se va intmpla, att timp ct nu ti-ai terminat rugaciunea. &arbatul s-a lasat in genunchi, s-a indrepatat catre est si a inceput sa se roage.Dupa prima parte, el a sarit brusc si nu si-a mai continuat rugaciunea. Ce inseamna asta! a intrebat +udecatorul furios. -u vrei sa simti de+a taisul +ustitiei in ceafa ta! Doamne, ai +urat pe Dumnezeu ca pot sa spun cele doua parti ale rugaciunii inainte de e'ecutia mea.1m terminat prima parte a rugaciunii si tocmai am decis sa astept pana sa spun cea de-a doua parte inca :; de ani de acum incolo. *n tarile orientale8 po%estile au -ost mult utilizate pentru a da lectii de %iata..ceasta -unctie este in relatie cu placerea si timpul li/er.De cele mai multe ori au existat po%estitori care au adus po%estile la oameni si ast-el i-au ajutat sa detina o ne%oie majora pentru in-ormatie8 identi-icare si acestea ajuta la intelegerea pro/lemelor de %iata. o%estile au -ost culese8in parte din textele religioase din CoranA altele s-au re-erit direct la interactiunea umana.=le au preluat -unctia /unului s-at si masurilor aspre."amenii se int0lnesc in casele de con-esiune8 in saloanele special sta/ilite pentru a spune po%esti sau la intrunirile de -amilie8 joi seara8 de c0nd ziua de %ineri este inceputul wee9end-ului .7nele po%esti au -ost spuseA altele au -ost c0ntate sau prezentate in mod dramatic.2ot timpul aceste cai au trezit sentimentele ascultatorilor8 pentru care ei au pl0ns si au r0s in mod spontan..sa cum stiu eu8 acesta a -ost anterior singurul e%eniment la care un /ar/at si o -emeie - p0na de cur0nd cu -ata acoperita desigur- au putut participa impreuna.

+ O MIE ,I UNA !E NOP-I Trei .i urine "e aur Un rege a vrut odata sa testeze desteptaciunea si puterea discriminarii si discernamntul oamenilor regelui din regatul invecinat.1stfel, el i-a trimis regelui vecin trei figurine de aur, toate cu aceeasi infatisare si aceeasi greutate.2egele a cerut sa descopere care figurina era cea mai valoroasa.Impreuna cu, curtenii sai, regele s-a uitat la figurine, dar a fost incapabil sa vada micile diferente dintre ele.Chiar si cel mai intelept din tinut a fost gata sa garanteze ca intre cele trei figurine nu e'ista nici o diferenta.*ra deprimant pentru rege sa se gndeasca la rusinea de a avea un regat unde nimeni nu era destul de luminat pentru a +udeca diferenta dintre figurine. intreaga tara a participat la acest eveniment si toti oamenii au dat tot ceea ce era mai bun.Cnd si-au pierdut speranta, un tnar om a trimis vorba din inchisoare.*l ar putea sesiza diferenta, daca l-ar lasa sa vada figurinele. 2egele l-a adus la palat si i-a dat figurinele.-narul om s-a uitat la ele foarte atent in cele din urma a stabilit faptul ca toate cele < figurine aveau o mica gaura in ureche. 0erificnd mai departe, el a descoperit un mic fir de argint.1 descoperit ca la prima figurina, firul de argint iesea din gura ."a a doua figurina, firul de argint iesea din cealalta ureche, la cea de a treia figurina, firul iesea prin buric. Dupa ce s-a gndit la acest lucru un timp, el s-a intors catre rege. "uminatia voastra , a spus el cred ca solutia la acest puzzle ne apare ca o carte deschisa. 9i se cere sa citim aceasta carte.0edeti, asa cum fiecare persoana este diferita de alta, la fel aceste figurine sunt unice in felul lor. .rima figurina ne reaminteste noua de oamenii care imediat cum pleaca de acasa si spun celorlalti ceea ce a au auzit. 1 doua figurina este la fel ca o persoana pentru care vestile noi intra pe o ureche si ies pe cealalta. 1 treia figurina, totusi seamana cu o persoana care pastreaza pentru sine ceea ce a auzit si pastreaza in inima sa acest lucru.Doamne= .e baza acestor lucruri ar trebui sa +udecati valoarea figurinelor. .e cine ati vrea drept confident ! .e cineva care nu poate tine nimic pentru el ! .e cineva care considera cuvintele voastre nu mai putin importante dect vntul! Sau pe cineva care pastreaza cu incredere 6 cu gri+a8 cuvintele voastre! Ca un element al terapiei populare8 po%estile se con-unda cu con-lictele interne inainte ca psi!oterapia sa de%ina o disciplina stiinti-ica. =xista nenumarate exemple ale modului cum po%estile au -ost utilizate pentru a intelege pro/lemele de %iata si 8intr-un sens mai limitat al cu%0ntului8 ca psi!oterapie. ro/a/il cel mai cunoscut exemplu il constituie colectia de po%esti ;1001 de nopti;8 care ne spune cum /asmele au -ost utilizate pentru a ajuta la %indecarea /olii mentale. o%estea poate -i pri%ita din doua puncte de %edere? inainte de toate exista tratarea cu succes a /olii sultanului8 prin intelepciunea ,c!e!erazadei. in al doilea r0nd8 po%estile sunt ;tratamente ; pentru cititori si ascultatori8 deoarece ei a/sor/ continutul po%estilor8 trag in%ataminte din ele si le incorporeaza in g0ndirea lor..lte po%esti -unctioneaza in acelasi mod8 indi-erent daca ele %in din =st8 =uropa sau alte zone culturale. e l0nga %aloarea lor ca arta pentru arta8 po%estile8

/asmele8 miturile8 -a/ulele8 para/olele8 productiile artistice8 poezia8 glumele s.a.m.d.8 sunt instrumente ale terapiei si pedagogiei populare8 instrumente cu care oamenii s-au ajutat cu mult inaintea dez%oltarii psi!oterapiei.2oate acestea ma conduc la intre/area ? pot -i acestea utilizate de asemenea intentionat si constient in tratamentul terapeutic al con-lictelor si in auto-ajutor8 -ara a -i considerate -leacuri copilaresti sau curiozitati nostalgice sau nea%0nd dec0t o %aloare sentimentala: in practica mea medicala8 in seminarii si in lecturi am descoperit ca8 in primul r0nd8 para/olele si po%estile orientale sunt cele care %or/esc ascultatorului sau pacientului. entru mine8 ele sunt imagini in lim/aj.=le conduc la intelegere si ajuta la dez%oltarea capacitatii de a empatiza. Multi oameni se simt coplesiti c0nd se con-runta cu concepte si teorii a/stracte ale psi!oterapiei.Din moment ce psi!oterapia nu are loc intre specialisti8 ci reprezinta o punte catre pacienti8 nespecialistii8 este esential ca terapia sa -ie compre!ensi/ila. Compre!ensiunea poate -i o/tinuta prin po%estea mitologica8 prin imaginea %er/ala..re legaturi cu continuturi si e%enimente spirituale8 umane si sociale si o-era solutii posi/ile. Din moment ce este independent de lumea directa a experientei pacientului si din moment ce nu determina rezistenta din partea pacientului pentru nedescoperirea sla/iciunilor sale8 exemplul mitologic8 c0nd este utilizat in mod constient poate ajuta pacientul sa dez%olte o noua atitudine -ata de con-lictele sale..ceasta realizare ma conduce sa consider g0ndul meta-oric8 la -el ca si po%estile si -a/ulele mitologice ca instrumente pentru intelegerea procesului terapeutic.

PSIHOTERAPIA PO/ITIVA Comoara cunoasterii -ractorul unui fermier nu mai mergea. -oate rudele si prietenii fermierului au incercat sa repare ceea ce era stricat. In cele din urma, fermierul a chemat un specialist. 1cesta l-a verificat, a ridicat capota si s-a uitat la toate cu atentie. In cele din urma, el a luat un ciocan. Cu o singura lovitura intr-o anumita parte a motorului, l-a pus din nou in functiune. (otorul a inceput sa mearga ca si cum niciodata nu a fost stricat. Dar cnd fermierul a vazut nota de plata a e'pertului s-a infuriat. Ce, imi ceri ;> de tumani, cnd tot ceea ce ai facut a fost o lovitura de ciocan! Draga prietene , a replicat omul .entru lovitura de ciocan am calculat un singur tuman. Dar cer ?@ de tumani pentru faptul de a fi stiut unde sa lovesc cu ciocanul. E Din 1+')8 am lucrat asupra unui nou concept in ceea ce pri%este auto-ajutorul si psi!oterapia (analize de di-erentiere) pe care l-am nnumit si!oterapie oziti%a. Din moment ce8 principiile si te!nicile acestei metode sunt explicate in detaliu in cartea mea8 ; si!oterapie oziti%a? 2eorie si ractica a unei 1oi Metode;8 %oi -ace doar o scurta descriere aici.

si!oterapia poziti%a are trei aspecte? a) punctul de plecare poziti% /) proceduri raportate la continuturi c) cele cinci -aze ale psi!oterapiei poziti%e a0 Punctul "e plecare po1iti# 2ermenul de ;psi!oterapie poziti%a; ar tre/ui sa arate g0ndirea transculturala.in acord cu semni-icatia sa originala (din latinescul positum8, ;poziti%; inseamna ;-actual;8 ;dat;. <olile8 tul/urarile si incercarile nereusite de a rezol%a pro/lemele nu sunt doar lucruri care sunt -actuale si dateA incluse printre resurse sunt capacitatile si potentialitatile pe care -iecare persoana le are8 potentialitati care o -ac capa/ila sa descopere cele mai noi8 di-erite8 si pro/a/il c!iar cele mai /une solutii. De aceea nu am incercat sa surprindem e%aluarile o/isnuite ale con-lictelor8 /olilor si simptomelor8 in sc!im/ am incercat sa luam in considerare celelalte aprecieri ale pro/lemelor si sa le pri%im intr-o noua lumina. =ste in special important sa ne reamintim ca pacientul nu aduce doar /oala sa cu elA el aduce de asemenea a/ilitatea de a o in%inge. =ste sarcina terapeutului sa-l ajute in aceasta pro/lema. rin punctul de plecare poziti% exista o incercare de a lucra cu pacientul pentru a-i transmite posi/ilitati si solutii alternati%e care p0na atunci se a-lau in a-ara orizontului constiintei. =le ne -ac capa/ili sa ne sc!im/am perspecti%a si sa sc!itam alte moduri de g0ndire dec0t acelea care ne tineau prinsi in %ec!ile con-licte. De exemplu8 c0nd sotul sau prietenul ne-a -ost in-idel8 a%em multe ;remedii; la dispozitie. utem utiliza un pistol sau cutit pentru a resta/ili ;justitia; si ;onoarea;A ne putem ineca amarul in alcoolA putem lua droguri pentru a gasi o lume mai /unaA ne putem raz/una -iind noi insine in-ideli. utem c!iar - in mod o/isnuit inconstient- reactiona -izic si incerca sa rezol%am pro/lema8 prin intermediul somatizarii8 prin incercarea de a ;e%ada in /oala;. utem de asemenea utiliza discutia pentru a realiza intelegerea si insig!t-ul. " procedura similara este aplica/ila pentru intelegerea /olii. ,a luam -rigiditatea ca exemplu. 7n cuplu care o %ede ca pe o simpla ;raceala sexuala; sau ;ina/ilitatea de a a%ea un orgasm;8 %a a%ea o experienta di-erita -ata de aceasta8 daca alte semni-icatii ;poziti%e; sunt luate in consideratie. " asemenea semni-icatie alternati%a este ? frigiditatea este un mod de a spune nu corpului celuilalt. =-ectele acestei noi semni-icatii merg dincolo de simplul joc de cu%inte. .ceasta interpretare atinge intelegerea de sine a -emeii8 e-ectele acestei pro/leme asupra relatiilor si calea pentru un e%entual tratament. entru medicina8 pentru psi!oterapie si de asemenea pentru potentialul pacient8 punctul de plecare poziti% este ast-el catalizatorul pentru noi moduri de g0ndire.

o%estile ne o-era exemple ale acestui proces de g0ndire prin noi cai. >inearitatea g0ndului logic nu ne conduce destul in a-ara pro/lemelor. o%estile8 pe de alta parte8 prezinta solutii care sunt neasteptate si uluitoare dar8 cu toate acestea ;reale; si poziti%e. Desi ele par sa intre in contradictie cu logica si o/isnuinta8 ele ne pot -ace capa/ili sa -acem un salt urias in a-ara capcanei con-lictelor noastre. 7rmatoarea po%este ilustreaza ceea ce intelegem printr-o procedura poziti%a. ,ituatia unei persoane /olna%e - si nu doar a unei persoane care este /olna%a mental - este de cele mai multe ori similara situatiei unui om care sta -oarte mult timp intr-un singur picior. Dupa un timp musc!ii se contracta si piciorul care suporta greutatea incepe sa su-ere8 dar nu numai piciorul este ranitA pozitia neo/isnuita -ace ca intregul sistem muscular sa se tensioneze si sa ai/a crampe. Durerea de%ine insuporta/ila. "mul striga dupa ajutor. *n acest moment8 di-eriti sal%atori %in in sprijinul sau. *n timp ce el continua sa stea intr-un singur picior8 un sal%ator incepe sa-l maseze. .ltul lucreaza asupra crampelor musculare de la g0t.7n al treilea sal%ator8 o/ser%0nd ca omul si-a pierdut ec!ili/rul8 ii o-era /ratul sau drept sprijin. Cine%a din multime sugereaza ca omul sa apuce /ratul sal%atorului cu am/ele m0ini8 ast-el inc0t sa se poata tine pe picioare.7n /atr0n intelept isi exprima opinia ca /ar/atul ar tre/ui sa realizeze ca se descurca mai /ine dec0t cine%a care nu are picioare de loc..lta persoana il implora sa-si imagineze ca este o panaA cu c0t se concentreaza mai mult pe aceasta imagine8 cu at0t mai mult durerea %a disparea. 7n /atr0n luminat care a inteles /ine adauga? ;Cu timpul %a %eni o solutie;. *n cele din urma8 un spectator merge catre omul nenorocit si intrea/aA ;De ce stai pe un singur picior: Muta-te pe celalalt picior si stai pe acesta..i un al doilea picior8 stii:;

20 Proce"uri raportate la continuturi

Cele "oua &umatati ale #ietii Un muezin , mndru de vasul sau, si-a invitat maestrul intr-o e'cursie pe (area Caspica.(aestrul, odihnindu-se sub bolta, l-a intrebat pe muezin3 Ce fel de vreme vom avea astazi! . (uezinul a verificat directia vntului, a privit catre soare, a ridicat din sprnceana si a raspuns ) Daca ma intrebi pe mine, vom avea furtuna. Ingrozit de replica sa, maestrul a facut o grimasa si a spus critic) (uezinule, nu ai invatat gramatica! 9u se spune Avom avea B, ci Ava fi B . (uezinul a raspuns la mustrarea sa doar cu o ridicare din umeri. Ce-mi pasa mie de gramatica! a spus el. (aestrul i-a raspuns cu duh ) 9u stii gramatica. 1ceasta inseamna ca +umatate din viata ta s-a dus pe apa smbetei. *'act cum a prezis muezinul, nori negri au aparut la orizont, un vnt puternic biciuia valurile, iar vasul a inceput sa se invrta ca o coa+a de nuca. Un munte de apa s-a revarsat asupra vasului. 1tunci muezinul l-a intrebat pe maestru) 1i invatat vreodata sa innoti ! (aestrul a raspuns) 9u. De ce ar trebui sa invat sa innot! 2n+ind cu gura

pna la urechi, muezinul a replicat) *i bine, in acest caz intreaga ta viata s-a dus pe apa smbetei, deoarece vasul nostru se poate scufunda in orice minut, incepnd de acum. *n practica mea terapeutica am o/ser%at ce%a ce am descoperit ulterior si in %iata de zi cu zi (de%enind atent la acest lucru)? cu pacientii mei din =uropa8 "rient si .merica8 am descoperit ca simptomele erau asociate cu8 con-lictele care ar -i putut -i urmate de modele de comportament repetate. *n general am descoperit ca nu existau e%enimente majore care au condus la aceste tul/urari. De o/icei8 incidente minore8 care au aparut in mod repetat au condus la puncte sensi/ile sau ;sla/e;8 care in -inal se dez%olta in con-licte potentiale.Ceea ce a -ost reprezentat drept con-lict potential si o dimensiune a dez%oltarii in sectoarele educational si terapeutic8 reapare ca o %irtute in domeniile moralitatii8 eticii si religiei8 intr-un sens normati%. .m incercat sa alegem dintre aceste domenii de comportament si sa alcatuim un in%entar care ne-ar ajuta sa descriem comportamentele -undamentale ale con-lictelor si a/ilitatilor. .ceste domenii care sunt denumite ;capacitati actuale; pot -i impartite in doua grupe. *ntr-un grup (capacitati secundare)8 a%em norme psi!osociale8 orientate catre realizare? promptitudine8 ordine8 precizie8 o/edienta8 politete8 integritate8 loialitate8 justitie8 economie8 am/itieFrealizare8 incredere.in alt grup (capacitati primare) gasim categorii orientate catre sentimente? dragoste8 ra/dare8 timp8 exemplu8 incredere8 contact8 sexualitate8 speranta8 cinste8 unitate. *n cadrul socializarii8 capacitatile actuale sunt modelate in acord cu sistemele de %alori socioculturale si sunt marcate de catre necesitatile unice ale dez%oltarii indi%idului. Ca si concepte8 ele sunt a/sor/ite in imaginea de sine si determina modul in care cine%a percepe mediul sau si -ace -ata pro/lemelor.Capacitatile actuale exercita o in-luenta in urmatoarele patru moduri? 1.prin intermediul simturilor (relatia cu corpul cui%a) 2.prin intermediul logicii #.prin intermediul traditiei 4.prin intermediul intuitiei si -anteziei (%ezi .sihoterapia .ozitiva). Conceptele ser%esc drept c0rma pentru comportamentul nostru.,a luam ca exemplu conceptul care este raportat la capacitatea de ;economie; si ;am/itieFrealizare;? Daca sal%ati ce%a8 a%eti ce%aA daca a%eti ce%a8 atunci sunteti cine%a.Daca cine%a %a -olosi acest concept8 ii %a in-luenta experienta in mare parte din actiunile sale? atitudinea sa -ata de propriul corp8 o/iceiurile sale alimentare8 placerile sale8 satis-acerea ne%oilor sale8 pro-esiunea sa8 partenera sa8 relatiile sale cu ceilalti oameni8 -anteziile sale8 creati%itatea sa si in cele din urma %iitorul sau.in legatura cu celelalte concepte8 acesta poate determina o larga %arietate de posi/ilitati indi%iduale8 cum ar -i ? ;7n /an economisit este un /an c0stigat;8 ;Ceea ce conteaza pentru mine este succesul pro-esional ; sau ;.m ne%oie de oameni8 doar pentru a-mi realiza propriile interese.; ,au ;=motiile sunt un nonsensA /asmele sunt trea/a de copii.;

*n aceasta -orma8 conceptele sunt aproape legate de sentimenteA in cazul unui con-lict8 ele pot pro%oca agresiune si anxietate. *n timp ce o persoana acorda -oarte multa importanta am/itieiFrealizarii sau economiei8 alta pune accentul pe ordine8 promptitudine8 relatii8 justitie8 politete8 onestitate s.a.m.d. (iecare dintre aceste norme are propria sa greutate8 deoarece este determinata de situatie8 grup si societate..ceste orientari %alorice di-erite se con-runta una cu cealalta in cazul contactului uman si in cazul experientelor persoanei cu ceilalti. .ceste con-runtari pot conduce la disonanta. ;.de%arata dezordine personala; a unei persoane poate -i aproape o pro/lema insurmonta/ila pentru altcine%a care are ne%oie de -oarte multa ordine in %iata sa.*n acest caz8 o persoana %a pre-era sa sc!im/e partenerii8 dec0t sa ai/a de a -ace cu alt sistem de %alori si cu consecintele sale. Capacitatile actuale sunt -oarte importante pentru terapia poziti%a. entru a testa capacitatea unui pacient cu pri%ire la posi/ilele domenii de con-lict si pentru a-l ajuta in di-erentierea acestei situatii8 noi ne orientam dupa lista capacitatilor actuale din *n%entarul .nalizei Di-erentierii - *.D pe scurt. *n acest -el8 nu tre/uie sa %or/im mult timp in termeni generali8 despre stres8 con-lict sau /oalaA cu toate acestea putem determina c0nd apare o reactie con-lictuala8 in ce situatie8 cu ce partener si la ce continuturi se re-era." -emeie care in mod o/isnuit su-era atacuri se%ere de anxietate c0nd sotul ei %ine acasa destul de t0rziu noaptea8 arata mai mult dec0t teama de a -i singura8 care arata capacitatea de ;contact; actuala.5eactia ei este de asemenea legata de ;punctualitate.; .ceasta procedura di-erentiata ne permite sa -acem -ata mult mai taios conditiilor unui con-lict. *n po%esti8 capacitatile actuale apar in %ariate -orme. *n timp ce po%estile orientate pedagogic comunica in principal norme indi%iduale cum ar -i o/edienta8 politetea si ordinea8 celelalte po%esti pro%oaca aceste norme si con-runta cititorul cu concepte stranii si neo/isnuite. @ruparea capacitatilor actuale in capacitati secundare (realizare) si capacitati primare (emotii) este con-irmata de catre o serie de descoperiri %enite din partea cercetarii creierului. .ceste studii indica8 ca8 cele doua parti ale creierului8 cele doua emis-ere8 -unctioneaza ca doua sisteme separate de procesare a in-ormatiei.=mis-era st0nga este responsa/ila pentru concluziile logice8 pasii analitici si componentele %er/ale ale comunicarii.Cu alte cu%inte8 emis-era st0nga contine oarecum capacitati secundare8 orientate spre realizare si este reprezentati%a pentru intelegere si ratiune. =mis-era dreapta8 care de regula nu este dominanta8 -urnizeaza pentru g0ndire intelegerea unitara8 imagini meta-orice si emotionale8 asociatii mai putin cenzurate. =mis-era dreapta conduce capacitatile primare orientate emotional si ast-el este ;sediul; intuitiei si -anteziei.<azata pe aceste ipoteze8 utilizarea po%estilor si miturilor in psi!oterapie capata o noua %aloare? sc!im/area intentionata a perspecti%ei apare datorita -aptului ca intuitia si -antezia sunt li/ere..cest lucru de%ine important din punct de %edere terapeutic8 atunci c0nd ratiunea8 singura nu poate rezol%a pro/lemele.inca o data8 patrundeti in -antezie si in%atati sa g0nditi in imaginile %er/ale ale po%estilor (Catzlawic9 si altii8 1+'+).

.proape -iecare int0mplare zilnica poate ilustra conexiunea dinamica intre capacitatile actuale si semni-icatia in-luientei lor.2u8 cititorule poti incerca sa descoperi ce capacitati determina cursul urmatorului scenariu. - 11 7n om de a-aceri8 casatorit de 40 de ani sta in compartimentul unui tren.=l citeste ru/rica de a-aceri a unui ziar si8 din c0nd in c0nd se uita pe -ereastra la peisajul care z/oara. >a o mica oprire8 usa compartimentului se desc!ide si o t0nara doamna intra in compartiment.=a cara dupa ea o %aliza mare8 pe care incearca sa o puna in plasa de /agaje.<ar/atul lasa ziarul alaturi8 sare si cu un scurt ;imi dati %oie:; ridica galant /agajele si le aseaza in plasa de /agaje.=l era deja atras de ea din momentul in care ea a intrat in compartiment.Dar in timp ce ea se aseaza elegant picior peste picior8 el realizeaza ca este -ascinat de ea.<rusc8 simtindu-se mai t0nar8 el se scalda in lumina z0m/etului ei pe care ea tocmai i l-a adresat pentru ajutorul sau.5u/rica -inanciara a ziarului nu il mai interesa demult.Din nou lasa ziarul jos pentru a se uita la -emeie8 o/ser%a culoarea parului ei8 este tul/urat de -orma si culoarea oc!ilor ei8 se surprinde pri%ind la linia g0tului ei si incearca sa se concentreze asupra ziarului.Dar8 sentimentele scapa de su/ control.2ot timpul8 cele mai di%erse g0nduri i se rotesc in cap8 g0nduri pe care el nu le poate opri. ;imi place aceasta femeie.Cnd o compar pe sotia mea cu ea .........=xpresia ;sotia mea; il aduce din nou la realitate pentru un minut.;/data eram foarte indragostit de ea.Dar de atunci au aparut problemele, una dupa alta. *nstincti%8 el isi aminteste ca8 c!iar cu o seara inainte8 sotia sa nu i-a dat nici osansa sa -ie romantic. l0ng0ndu-se ca el nu-i arata nici un interes8 ca era mereu asa de gra/it8 ea i-a intors pur si simplu spatele si s-a purtat ca si cum deja a adormit.in timp ce se g0ndeste la acest lucru simte un nod in g0t8 deoarece o %ede pe -emeia din -ata lui.in timp ce adulmeca mirosul par-umului ei8 lui i se pare ca ea -lirteaza cu el.7n g0nd ii apare in minte? ;-rebuie neaparat s-o cunosc pe aceasta femeie.5i daca nu fac mare tam tam, sotia mea nu va afla nimic."a urma urmei, ce rau as face daca as insela-o! Dar aceasta nu este usor de realizat pentru el. 1r trebui sa-mi pese de acest lucru!.ot risca ca, copiii mei sa afle!Ce ar spune rudele mele! Sigur mi-as impresiona colegii cu o prietena atractiva ca aceasta.-oti vor sa aiba o prietena ca ea. <rusc8 el isi reaminteste o scena din copilaria sa? mama sa pl0nge8 deoarece sotul ei are o a%entura.Bi ram0ne aceasta idee in cap.Dar repede isi indeparteaza din minte aceste g0nduri suparatoare. 1m realizat multe in viata si am tot dreptul sa fac o schimbare3 sa ma indepartez de toate aceste responsabilitati zilnice) ma scol dimineata3 imi fabric un zmbet pentru sotia mea 6altfel ea devine morocanoasa83 ma duc la serviciu, unde trebuie sa fiu inteligent si corespunzator, si atent sa nu fac greseli3 sa fiu prietenos cu asociatii mei, cnd mai degraba le-as da un sut in fund, probleme zilnice plus o mie de alte lucruri meschine 6nensemnate8. Gi dupa toate acestea8 sotia sa il cicaleste seara - aproape ca ii poate auzi %ocea8 c!iar acum. 9u ai timp deloc pentru mine.(a negli+ezi.9u esti nici macar un tata bun. Daca acest lucru nu este de ajuns pentru a justi-ica dorinta sa de a cunoaste aceasta minunata -iinta care sta in -ata sa8.............. (erit acest lucru dupa viata de cine pe care am dus-o pna acum.Daca nu

as avea aceste inhibitii stupide= isi pune ziarul pe /rate8 z0m/este c0t mai atracti% posi/il8 isi drege %ocea - si8 nu poate scoate un sunet. 5enunt0nd8 pri%este pe -ereastra.2renul incetineste8 -emeia se ridica.inainte ca el sa apuce sa-i dea o m0na de ajutor8 ea isi ia /agajele8 z0m/este si spune ;>a re%edere;.2renul intra in statie."mul nostru de a-aceri pri%este cum -emeia alearga catre un /ar/at t0nar de pe peron.=i se im/ratiseaza."mul de a-aceri ridica ziarul si incepe sa studieze piata de capital8 in timp ce /om/ane8 ;De-a dreptul t0mpit;.

c0Cele cinci etape ale psi3oterapiei po1iti#e

!a4i o m*na "e a&utor Un barbat s-a scufundat intr-o mlastina din nordul .ersiei.Doar capul sau se mai vedea din mocirla.Din toti plamnii sai, el a strigat dupa a+utor.Curnd a aparut o multime de oameni la locul accidentului.Cineva a decis sa-l a+ute pe bietul om. Da-mi mna a strigat acesta la el. -e voi scoate din mlastina Dar barbatul care tocmai strigase dupa a+utor era blocat si nu facea nimic sa-l a+ute pe salvator. Da-mi mna , i-a cerut omul de cteva ori.Dar raspunsul era doar un strigat deznada+duit dupa a+utor.1tunci, altcineva s-a ridicat si a spus) 9u vezi ca el nu iti va da mna!-rebuie sa ii dai tu mna.1tunci il poti salva. Bn psi!oterapia poziti%a8 po%estile nu sunt utilizate int0mplator8 dar sunt alese in cadrul celor cinci etape ale tratamentului ( .sihoterapie .ozitiva8 1+&&)..s %rea sa ilustrez acest tratament cu un exemplu din %iata de zi cu zi? c0nd suntem -uriosi pe cine%a care a -ost grosolan cu noi8 suntem inclinati sa -im suparati8 sa ne pl0ngem de el sau sa-l /0r-im in lipsa.<rusc8 noi nu o %edem ca pe o persoana cu multe calitati8 ci doar ca pe o persoana grosolana8 mitocanul care ne-a insultat.Deoarece8 aceste experiente negati%e um/resc relatiile noastre cu acest om8 noi nu suntem capa/ili sa intelegem alte trasaturi ale sale8 mult mai poziti%e.Drept rezultat8 nu suntem capa/ili sa ne intelegem cu elA con-lictul ram0ne distructi%A comunicarea este limitata..cest lant de e%enimente poate conduce la tul/urari psi!ice si psi!osomatice8 dar daca noi utilizam acest lucru ca un punct de plecare8 putem urma8 urmatoarele etape ale unui plan de tratament. 1./bservare si descriere." descriere este data8 pre-era/il in scris8 a moti%ului de a -i suparat8 ce a cauzat acest moti% si c0nd. 2.Inventar. rin utilizarea *n%entarului .nalizei de Di-erentiere (*.D)8 %om determina domeniile care conduc pe pacient si partenerul sau la calitati poziti%e ca si pe cele suscepti/ile de a -i criticate.in acest -el8 putem lua in consideratie tendinta catre generalizari.

#.Cncura+are situationala. entru a construi o relatie de incredere8 noi accentuam trasaturile indi%iduale pe care noi le gasim accepta/ile si care corespund trasaturilor etic!etate negati%. 4.0erbalizare. entru a rezol%a denaturarea sau de-ormarea lim/ajului in cadrul con-lictului8 comunicarea partenerului este dez%oltata pas cu pas.,unt discutate trasaturile poziti%e si negati%e si experientele. $.*'tinderea scopului.ingustarea ne%rotica a perspecti%ei este in mod constient inlaturata.Cine%a in%ata sa nu mentina con-litul in alte domenii.in acelasi timp8 cine%a in%ata sa sta/ileasca noi scopuri8 care 8 pro/a/il nu au -ost niciodata sta/ilite inainte. 2ratamentul este ast-el /azat pe doua proceduri care merg in paralel si sunt impletite? psihoterapia8 in care relatia intre terapeut si pacient este de capat0iA si auto-a+utorul8 in care pacientul preia sarcinile terapeutului in cercul de oameni apropiati. =xista unii pasi esentiali in psi!oterapia analitica di-erentiala.7tiliz0nd aceasta metodologie8 noi am cules in-ormatii din con-licte maritale8 pro/leme de in%atare8 depresie8 -o/ii8 tul/urari sexuale si tul/urari psi!osomatice8 cum ar -i pro/leme digesti%e8 tul/urari circulatorii si cardiace8 dureri reumatice si astm.Multe cazuri din psi!opatologie si de asemenea sc!izo-renia au -ost tratate. =%aluarea succesului a aratat ca a existat o im/unatatire considera/ila8 dupa o scurta perioada de timp (' p0na la 10 sedinte).6eri-icarea8 un an mai t0rziu a majoritatii cazurilor a aratat -aptul ca succesul terapiei a continuat..m descoperit rezultate -a%ora/ile8 in special in tul/urarile ne%rotice si psi!osomatice.Comparata cu -ormele noastre o/isnuite de terapie8 psi!oterapia poziti%a a -urnizat ast-el o alternati%a -a%ora/ila.

5 PSIHOTERAPIA TRANSCULTURAL6

O ra"ina si "oua lumi Cntr-o noapte de vara, membrii unei familii au dormit in gradina din fata casei lor.Cu neplacere, mama a vazut ca fiul sau si sotia acestuia 6pe care nu o suporta8 s-au cuibarit unul in bratele celuilalt.Incapabila sa suporte acest lucru, ea i-a trezit si s-a plns, Cum puteti dormi att de apropiati unul de altul pe caldura asta!*ste nesanatos si periculos.

Cn alt colt al gradinii, dormea fiica sa si ginerele sau, pe care il adora.Dormeau departe unul de altul, la cel putin un picior distanta intre ei.(ama i-a trezit usor spunnd) Dragii mei, cum puteti dormi att de departe unul de altul, cnd este un frig ca acesta! De ce nu va incalziti unul pe altul! 9ora sa a auzit acestea.*a s-a ridicat in capul oaselor si cu voce tare a pronuntat urmatoarele cuvinte, ca pe o rugaciune) Ce milostiv este Dumnezeul nostru./ singura gradina si o vreme asa de schimbatoare= Di-icultati transculturale - in %iata pri%ata8 munca si politica - se dez%olta zilnic din ce in ce mai mult.Daca luam modul in care societatea se dez%olta acum8 solutionarea pro/lemelor transculturale %a de%eni una din sarcinile majore ale %iitorului.Din moment ce8 oamenii din di-erite cercuri culturale au o/isnuit sa -ie separati8 prin distantele mari si intra in contact doar in circumstante neo/isnuite8 ino%atiile te!nice au de%enit din ce in ce mai mult sanse pentru contact in %remea noastra.Doar desc!iz0nd ziarul de dimineata8 noi e%adam din spatiul nostru si luam contact cu pro/lemele oamenilor din di-erite cercuri si grupuri culturale.in general8 noi interpretam aceste e%enimente8 in -unctie de modul in care ne-am dez%oltat odata cu ele.,untem pregatiti sa criticam8 sa condamnam sau sa ne amuzam de ele8 din cauza presupupusei lor nai%itati8 /rutalitati sau lipsei incompre!ensi/ile a preocuparii (:). Bn procesul transcultural8 noi ne con-runtam cu conceptele8 normele8 %alorile8 patternurile comportamentale8 interesele si punctele de %edere care sunt %alide intr-o cultura particulara. =ste de precizat aici ca in-runtam un pericol pentru procesul transcultural (intr-un du/lu sens al termenului)? tipizarea asociata cu procesul transcultural (;germanul;8 ;persanul;8 ;orientalul;8 ;italianul;8 ;-rancezul; s.a.m.d.) poate conduce la stereotipie si prejudecata.Din acest moti% este intotdeauna important sa tinem minte ca8 descrierile transculturale se con-runta cu tipologii8 de exemplu8 cu a/stractii sau relatii statistice care intotdeauna permit exceptii si care pot -i respinse(:) de cazurile indi%iduale si dez%oltarile istorice.in acest sens8 paradoxurile sunt posi/ile8 paradoxuri cu care ne %om int0lni intotdeauna8 cum ar -i ;prusacul %estic (european);8 care este -oarte serios in ce pri%este punctualitatea8 ordinea si exactitatea si ;prusacul oriental;8 care este tolerant si lax in atitudine -ata de punctualitate8 care-l -ace sa se potri%easca atmos-erei /azarului oriental. Bn acelasi -el8 exista cercuri culturale8 de asemenea8 cercuri educationale8 in care o persoana isi dez%olta propriul sistem cultural8 care apoi se ciocneste cu celelalte sisteme. rincipiul insotitor al pro/lemelor transculturale8 ast-el8 de%ine principiul pentru relatii umane si pentru procesarea con-lictelor interne.De aceea de%ine un o/iect de psi!oterapie.

7 POVE,TILE CA INSTRUMENTE iN PSIHOTERAPIE

3umatatea de ade%ar *ste povestit urmatorul incident in legatura cu profetul (ahomed..rofetul si unul din insotitorii sai au venit intr-un oras sa predice.Curnd, unul din adeptii invataturilor sale a venit la el si a spus) Doamne, nu e'ista nimic, dect prostie in acest oras."ocuitorii sai sunt att de incapatnati.9imeni nu vrea sa invete ceva.9u vrei sa convertesti aceste inimi de piatra. .rofetul a raspuns cu bunatate, 1i dreptate. Curnd dupa asta, un alt membru al comunitatii s-a apropiat de profet.Dmbind, el a spus) Doamne, esti intr-un oras norocos./amenii tn+esc dupa adevarata invatatura si isi deschid inimile lor lumii tale. (ahomed a zmbit cu bunatate si a spus din nou, 1i dreptate. /, Doamne a spus insotitorul lui (ahomed, 1i spus primului om ca are dreptate, iar celuilalt care a afirmat opusul, i-ai spus ca are dreptate, de asemenea.*i bine, negrul nu poate fi alb. (ahomed a replicat, Fiecare vede lumea asa cum se asteapta sa fie.De ce ar trebui sa resping pe cei doi oameni!Unul vede raul, iar celalalt binele.1i putea sa spui ca unul din ei greseste! 9u sunt oamenii de aici si de oriunde, buni si rai in acelasi timp!9ici unul din acei doi oameni nu a spus ceva gresit, doar ceva incomplet.

o%estile -unctioneaza in multe -eluri.1oi suntem interesati in principal de acele -unctii care se con-runta cu originea si e%olutia conceptelor si semni-icatia lor educationala sau terapeutica.Din acest punct de %edere am sta/ilit patru domenii care reprezinta principalele centre de con-lict? relatia cu corpul cui%a8 relatia cu realizareaFcarieraA relatia cu ceilalti oameni si cu celelalte grupuri (contactFtraditie)A si relatia cu intuitia8 -antezia si %iitorul. entru a pre%eni neintelegerea tre/uie sa accentuez ca noi suntem constienti de limitele noastre in examinarea (cercetarea) po%estilor orientale8 re-eritor la -unctia lor psi!osociala8 de exemplu re-eritor la rele%anta lor pentru situatia speciala a psi!oterapiei sau pentru relatiile similare acesteia.in acest caz8 noi lucram doar cu un singur aspect al po%estilor.>asam la latitudinea cititorului sa descopere celelalte cai ale po%estilor? pentru a le intelege ca -unctii ale artei8 ca miniaturi a caror semni-icatie nu este dez%aluita doar prin interpretare psi!ologica.

8UNC-IILE POVE,TILOR Pro.etul si lin urile mari

Un credincios ortodo' a venit la profetul Ilie.*l a venit pentru a afla daca e'ista Iad sau 2ai, pentru ca in mod normal vroia sa-si traiasca viata in consecinta. Unde este Iadul unde este 2aiul! in timp ce spunea aceste cuvinte, el s-a apropiat de profet, dar Ilie nu i-a raspuns.Ilie l-a luat pe om de mna si l-a condus pe aleile intunecate dintr-un palat.*i au trecut printr-o usa de fier si au intrat intr-o camera mare, ticsita cu multi oameni, bogati si saraci, unii imbracati in zdrente, altii impodobiti cu bi+uterii.in camera din mi+loc, o oala mare cu supa, statea deasupra focului.Castroanele fierbinti raspndeau o aroma minunata prin camera.in +urul oalei, multimea flamnda se lupta sa primeasca portia ei de supa./mul care a venit cu Ilie a fost uimit cnd a vazut lingurile pe care le carau oamenii, deoarece lingurile erau la fel de mari ca oamenii.Fiecare lingura era alcatuita dintr-un bol de fier si se termina cu un mare mner de lemn./amenii flamnzi se ingramadeau in +urul oalei.Desi fiecare isi dorea partea sa, nimeni nu o primea.*ra greu sa scoti lingura grea din oala, si, din moment ce lingura era foarte lunga, chiar cel mai puternic om nu putea s-o duca la gura./menii mult mai impertinenti, si-au ars chiar bratele si fata sau au varsat supa pe vecinii lor.Do+eninduse unul pe altul, ei s-au certat si s-au lovit unul pe altul cu lingurile pe care ar fi trebuit sa le foloseasca pentru a-si potoli foamea..rofetul Ilie l-a luat pe omul care il escorta de brat si i-a spus, 1cesta este Iadul= *i au parasit camera si, curnd nu au mai fost capabili sa auda, din cauza plnsetelor infernale din spatele lor.Dupa o lunga calatorie prin pasa+ele intunecate, ei au intrat intr-o camera diferita.1ici stateau de asemenea multi oameni.in mi+locul camerei era din nou o oala cu supa fierbinte.Fiecare persoana avea o lingura gigantica in mna sa, la fel ca si cei pe care Ilie si barbatul i-a vazut in Iad.1ici, oamenii erau hraniti bine.9umai liniste, alaturi de zgomotul lingurilor care se cufundau in supa.*'istau intotdeauna doi oameni care lucrau impreuna.Unul cufunda lingura in oala si isi hranea partenerul.Daca lingura devenea prea grea pentru o persoana, alti doi il a+utau cu mi+loacele lor, astfel ca fiecare sa fie capabil sa mannce in pace.Imediat ce o persoana a mncat destul, venea rndul altei persoane.Ilie a spus omului care-l insotea, 1cesta este 2aiul= . o%estile par sa apartina la doua grupuri di-erite? a. po%esti care sta/ilizeaza existenta normelorA /. po%esti care relati%izeaza existenta normelor.

in ciuda tuturor contradictiilor lor8 aceste doua scopuri nu sunt in mod reciproc exclusi%e.in primul r0nd8 ;lectia; unei po%esti depinde de modul in care cititorul re-lecta asupra lor.in al doilea r0nd8 relati%izarea normelor indi%iduale8 ;sc!im/area perspecti%ei; nu inlocuieste %alorile8 dar are in %edere celelalte %alori la care tine persoana.5e%ersul acestei situatii este de asemenea ade%arat..ccentuarea pe relie-area normelor8 inseamna ca celelalte puncte de %edere sunt pro%ocate in intre/are sau sunt repudiate.in interactiunile umane8 la -el ca si in experienta si in procesarea sa mentala8 exista anumite procese legate de con-runtarea cu po%estile.1oi descriem aceste procese ca ;-unctii; ale po%estilor. Functia de oglinda../undenta imaginilor in po%esti8 -ace continuturile lor sa para mai apropiate de ego si ast-el sa ajute cititorul sa se identi-ice cu ele mult mai usor.=l poate proiecta ne%oile sale si poate intruc!ipa semni-icatiile sale8 intr-un -el care se potri%este propriei sale structuri psi!ice in acel moment..ceste reactii8 pot de%eni o/iecte ale muncii terapeutice. rin asocierea cu o po%este8 pacientul discuta despre el insusi8 con-lictele si dorintele sale.Compre!ensiunea si recepti%itatea la po%esti este mai usoara8 prin sc!itarea -anteziilor si amintirilor pacientului.,eparate de lumea directa a experientei8 po%estile8 daca sunt utilizate in mod intentionat8 pot conduce pacientul la o anumita distanta -ata de con-lict. o%estile de%in o oglinda8 care re-lecta si care poate -i re-lecta. Functia de model. o%estile sunt un model.=le reproduc situatii con-lictuale si in-atiseaza solutii posi/ile8 de exemplu8 su/liniaza rezultatele incercarilor indi%idului pentru a rezol%a con-lictul.=le promo%eaza in%atarea8 prin lucrarea cu modelul.Dar acest model nu este unul rigid.=l contine un numar de interpretari si conexiuni posi/ile la situatia pe care o a%em la indem0na. o%estile -urnizeaza o situatie test8 in care noi putem incerca raspunsuri neo/isnuite la g0ndurile si sentimentele noastre8 si apoi sa le aplicam la con-lictele noastre intr-un mod experimental. acientii cer un pret mare pentru ideile lor de /aza si mitologiile personale.<une sau rele8 aceste idei ii ajuta8 e%entual sa int0mpine existenta con-lictelor.Ca si in cazul unei persoane care nu stie sa innoate8 care da -r0u li/er temerilor sale8 la -el pacientului ii este teama sa renunte la ideile sale care i-au g!idat %iata8 c!iar daca ele l-au condus intr-o -urtuna a con-lictului..cest lucru este ade%arat8 in special atunci c0nd pacientii nu sunt c!iar siguri ca terapeutul le poate o-eri ce%a de %aloare egala sau mai mare. acientul mani-esta opozitie si mecanisme de-nsi%e8 care pot impinge procesul terapeutic8 pe de o parte8 dar pot de asemenea -urniza o intrare in con-lict8 -urnizare care poate -i recunoscuta de ei destul de clar. 5ezistenta poate lua multe -orme? tacere8 int0rziere8 esecul de a aparea la int0lnire8 du/ii in legatura cu %aloarea terapiei8 exprimate prin comentarii cu pri%ire la costul terapiei8 pretentii asupra timpului s.a.m.d..st-el de rezistente se pot int0lni in procesul terapeutic..ceasta munca8 desigur8 nu este in mod necesar placuta pentru pacient..tacurile terapeutului asupra conceptiilor gresite8 rezistentei si mecanismelor de-ensi%e8 in mod o/isnuit pro%oaca o de-ensa -rontala8 de o anumita intensitate. in situatia terapiei8 con-runtarea intre terapeut si pacient este inlaturata prin prezenta po%estilor8 ca un intermediar intre aceste doua -ronturi.=ste un semn de respect pentru

pacient8 iar aceste po%esti %or/esc dorintelor sale narcisiste (5. <attegaH8 1+&&). ,u/iectul con%ersatiei nu este pacientul8 care ar mani-esta un comportament simptomatic8 ci eroul po%estii.in acest -el8 incepe un proces cu trei parti? pacient-poveste- terapeut. o%estea indeplineste rolul -unctional al unui -iltru. entru pacient8 ea reprezinta un scut care8 cel putin temporar8 il lasa li/er cu mecanismele sale de-ensi%e8 incarcate de con-lict.in comentariile si interprtarile sale asupra po%estilor8 el -urnizeaza in-ormatii8 care ar -i -ost greu de capatat in a-ara po%estii..ceasta -unctie -iltru a po%estii8 de asemenea -unctioneaza in mariaj si in educatie.Datorita calitatii de model a po%estii8 partenerului ii pot -i date in-ormatii8 -ara a pro%oca o reactie agresi%a din partea saA pe de alta parte8 po%estile ii dau persoanei o sansa de a se exprima intr-o -orma de comunicare8 pe care ea nu o are in mod o/isnuit la dispozitie. *fectul odihnitor.Datorita imageriei lor8 po%estile pot -i usor retinute si puse in aplicare in alte situatii.=le sunt prezente in %iata de zi cu zi a pacientului8 la -el ca si in tratamentul sau8 indi-erent daca o situatie similara le %ine in minte sau daca este ne%oie de intre/arile pe care po%estea le-a e%ocat.in di-erite circumstante8 pacientii pot interpreta po%estea in mod di-erit.=l extinde semni-icatiile originale ale po%estii si actualizeaza noi concepte8 care il ajuta sa di-erentieze propria sa mitologie.in acest sens8 po%estea -unctioneaza ca un depozit.=a a-ecteaza pacientul o lunga perioada de timp si il -ace independent de terapeut. .ovestile ca transmitatoare ale traditiei. o%estile transmit traditie8 indi-erent de ceea ce este traditia? cultura8 -amilie8 societate sau traditie indi%iduala8 ca rezultat al propriei experiente." po%este8 ast-el merge dincolo de o %iata indi%iduala momentana si transmite g0nduri8 re-lectii si asociatii.2ransmise de la generatie la generatie8 po%estile intotdeauna par sa -ie la -el.Dar8 depinz0nd de persoana care le asculta8 ele capata o semni-icatie noua8 pro/a/il necunoscuta.Daca ne indreptam atentia la continutul po%estilor si la conceptele pe care ele le contin8 putem descoperi atitudini si modele de comportament8 care -ormeaza /aza pentru o traditie unica a comportamentului ne%rotic si a suscepti/ilitatii la con-lict. Conceptele psi!oterapeutice clasice includ mitologii istorice compara/ile cu po%estile noastre.7n exemplu este complexul "edip8 unde po%estea lui "edip8 sc!itata din modele traditionale este8 in primul r0nd o meta-ora pentru comportamentul (pattern) -ata de autoritate..ceasta meta-ora a -ost ulterior aplicata la teoria si practica psi!analitica a complexului "edip. .ovestile ca transmitatoare transculturale.Ca purtatoare ale traditiei8 po%estile sunt reprezentantele unei culturi.=le re-lecta regulile acceptate cultural8 conceptele si normele comportamentale..ceste continuturi -urnizeaza intariri si asigurari8 c!iar pentru oamenii care sunt mem/rii unui grup cultural in discutie..ceste continuturi sugereaza solutii care sunt acceptate in cadrul culturii. o%estile din alte culturi8 totusi8 aduc in-ormatii despre reguli si concepte8 care sunt importante in acele culturiA ele demonstreaza alte modele de g0ndire si permit pacientului sa extinda repertoriul sau de concepte8 %alori si solutii.

.cest proces este legat de alt proces8 demontarea /arierelor emotionale si a acelora care opun rezistenta cailor ciudate ale g0ndului si comportamentului8 pro%oc0nd noi g0nduri8 percepute ca agresi%e si amenintatoare..st-el de /ariere emotionale8 scot imediat la i%eala de-ensele8 c0nd intelegerea si recepti%itatea ar -i de pre-erat.Dar constientizarea dureroasa a prejudecatii in timpurile noastre poate -i contracarata cu po%esti transculturale. Cine%a in%ata moduri de g0ndire straine si pro/a/il c!iar le adopta pentru el.Cine%a ar tre/ui sa-si aminteasca ca po%estile nu reprezinta in mod necesar -ormele acceptate ale unei societati.Dar c!iar daca ele sunt anacronisme8 ele pot aparea in mintea cui%a8 prin stimularea g0ndurilor acestuia8 pro%ocarea ideilor cu pri%ire la existenta si introducerea conceptelor noi si necunoscute. .ovestile ca instrument pentru regresie..tmos-era in care po%estile sunt spuse nu este seaca8 a/stracta sau marcata prin largi -isuri intre terapeut si pacient.Dimpotri%a8 atmos-era este in general desc!isa8 prietenoasa8 cooperati%a.Mediul in care se mani-esta este intuitia si -antezia.in societatea noastra8 orientata spre realizare8 intoarcerea catre -antezie capata semni-icatia regresiei8 o intoarcere la -azele timpurii ale dez%oltarii? c0nd am -ost preocupat de po%esti8 am actionat mai putin ca un adult tipic din %est si mai mult ca un copil sau artist caruia i s-a permis sa se indeparteze de la normele standard ale realizarii si i s-a permis sa intre intr-o lume a -anteziei.in cadrul terapeutic8 po%estile permit adultului sa renunte la comportamentul realizat si sa experimenteze idei amuzante si atitudini ale copilariei.Cine%a %rea sa inteleaga po%estile spontan8 -ara sa se g0ndeasca prea mult.>e desc!id usa pentru -antezie8 g0ndire meta-orica8 pentru o reactie nein-ricata si neincatusata pentru continuturi -antastice8 pentru o senzatie -ormida/ila si minunata.intr-un -el8 ele transmit creativitate.=le sunt intermediarul intre realitate si dorinta noastra pentru placere. o%estile8 ast-el construiesc o punte pentru dorintele si scopurile personale ale %iitorului apropiat si indepartat. o%estile lasa loc pentru utopii8 alternati%ele pentru realitate. .ceasta co/or0re in perioadele de dez%oltare timpurii este g!idata de catre temele din po%estiA ea permite pentru unii regresia - la inceput doar partial - si permite c!iar8 pacientilor cu un ego sla/ sa patrunda in procesul terapeutic cu atentie8 -ara a gresi . in aceasta conexiune8 as %rea sa %a %or/esc despre o experienta pe care o cred in mod special in-ormati%a. intr-o clinica psi!iatrica8 am condus un grup psi!oterapeutic mixt8 cu pacienti cu manie8 alaturi de pacienti su-erind de tul/urari sc!izo-renice8 depresi%e si ne%rotice."rientati tematic8 am inceput cu po%esti mitologice care au condus la o acti%itate %esela8 dar /ine controlata.C!iar pacientii mai putin accesi/ili au -ost capa/ili sa participe intr-un grad remarca/il..cest experiment a a%ut loc intr-o clinica unde psi!oterapia analitica nu a -ost in mod o/isnuit practicata. rocedurile analitice au -ost pro/lematice8 ast-el inc0t nu a putut -i clar determinat ca sentimentele experientei ar putea -i controlate in cadrul grupului.

.ovestile ca si concepte contrare 6opuse8. rin prezentarea po%estilor8 terapeutul nu promo%eaza o terapie sta/ilita.=l o-era pacientului un concept contrar8 pe care el il poate accepta sau respinge.in acest proces8 in-ormatia este in mod constient plasata intr-o situatie -amiliara sau noua - intr-o maniera am/igua8 desigur.*n-ormatia poate8 ast-el inter%eni unilateral intr-un con-lict. o%estile sunt de aceea numai un caz exceptional al comunicarii umane8 in care conceptele sunt de asemenea sc!im/ate.7n exemplu al acestui lucru este -urnizat prin urmatorul dialog din %ec!ea literatura persana. 7n tata c!inuit i-a dat -iului sau acest s-at? ;"8 -iul meu8 intotdeauna sa te -eresti de pro%er/ul I(iecare -loare miroase di-eritJ8 si renunta la tentatia de a te lasa prins in mrejele -emeii.; (iul i-a dat de g0ndit spun0nd?;2atal meu8 tu nu ai %azut -ata paradisiaca a acestor -emei8 oc!ii tai nu s-au a-undat in intunecimea parului lor8 iar pri%irea ta nu s-a /ucurat de semnul de pe /ar/ia lor8 nu ai stat intr-un colt pierdut8 in timp ce te im/atai cu iu/ire8 zguduit de %ise -urtunoase.; 2atal a raspuns8 ;Dragul meu -iu8 tu nu ai %azut o masa -ara p0ine si m0ncare.1u ai cunoscut cruzimea -emeii8 tipetele copiilor8 nu ai stat intr-un colt pierdut8 in mijlocul datoriilor8 astept0nd sosirea multor musa-iri neanuntati.; Din acest dialog putem presupune ca tatal si -iul sunt -oarte apropiati unul de altul. ,imtim acest lucru8 in ciuda di-erentei dintre punctele lor de %edere8 care sunt puncte de contact intre ei.1imeni nu se poate astepta sa apara imediat o sc!im/are sau8 mai /ine spus8 aici si acum. ozitiile lor sunt clari-icateA in-ormatia este transmisa in am/ele parti8 si dupa toate aparentele8 este inteleasa.Dar8 in primul r0nd8 in-ormatia este testata pentru a %edea daca8 conceptele se potri%esc sau8 daca apare o/ligatia ca unul din cei doi sa-si modi-ice conceptul original.Cine%a se identi-ica cu noile puncte de %edere8 temporar sau experimental si determina ce parti sunt accepta/ile8 ce parti il pot ajuta sa do/0ndeasca o mai /una intelegere a realitatii8 si care tre/uie indepartate ca inexplica/ile.Cu alte cu%inte8 am/elor persoane din con%ersatie le tre/uie timp8 inainte ca ele sa o/tina un rezultat din noua in-ormatie. in situatia terapeutica8 conceptele opuse sunt o-erite ca prescriptii. acientului ii este data sarcina de a lucra cu conceptul opus..cest lucru poate insemna ca pacientul ar tre/ui sa citeasca o po%este8 sa se g0ndeasca la ea8 sa discute despre ea8 sau sa scrie ce a inteles din ea.2erapeutul poate prescrie in mod expres sarcina8 sau - -ara a mentiona in mod special el lasa pro%ocarea calitatii po%estii sa conduca pacientul la practicarea conceptuluiopus.(orma conceptului-opus8 dealt-el depinde de circumstante.Cine%a poate alege din acele -orme de po%esti care transcriu in-ormatia cu -oarte multa redundanta si imagerie poeticaA poate alege ;morala po%estii;8 care sintetizeaza pe scurt conceptul in-ormati%A un pro%er/ care exprima ideeaA un concept opus8 ;-ara contur;8 care se dez%olta direct8 ca un raspuns la ceea ce o-era pacientul. Schimbarea perspectivei.Cele mai multe din po%estile noastre merg dincolo de descrierea pura si contin o experienta contrara (opusa)8 asa cum stim din iluziile optice.(ara a -ace -oarte mult e-ort8 ascultatorul o/tine o sc!im/are de perspecti%a8 care apare ca o surpriza

pentru el si st0rneste o reactie? ;.!aK;

Amenintarea (agarul muezinului a fost furat..lin de furie, el a alergat la bazar si a strigat cu voce tare, 1cela care mi-a furat magarul ar trebui sa-l aduca inapoi imediat. Cu fata rosie de furie si cu venele umflate la gt, el a continuat sa strige, Daca nu-mi primesc magarul inapoi imediat, am sa fac ceva ce n-ar trebui sa fac. /amenii stateau in +urul sau, vizibil inspaimntati de toate acestea, dar brusc - nimeni nu stie cine l-a adus magarul statea acolo.(ultimea s-a imprastiat.-oti erau multumiti ca problema a fost rezolvata att de usor.Dar un batrn s-a intors catre muezin si l-a intrebat, Spune-mi, ce ai fi facut si nu ar fi trebuit sa faci, daca nu ti-ai fi primit magarul inapoi! (uezinul a intrebat) Ce as fi facut!1s fi cumparat alt magar si voi trebuia sa-mi spuneti daca era un lucru intelept sa fac acest lucru, cu putinii bani pe care ii aveam in buzunar. rima parte a acestei po%esti incurajeaza identi-icarea. rin -urarea magarului sau8 muezinul a de%enit %ictima unei injustitii.=l reactioneaza cu agresiune si -antezia omnipotentei.;Ce%a ingrozitor se %a int0mpla daca........; e /aza propriilor noastre idei despre justitie8 este usor pentru noi sa intelegem si sa apro/am amenintarile muezinului. Dar8 in acelasi timp stim ca un e%eniment ingrozitor poate produce rezultate neplacute8 rezultate pe care noi le putem pre%edea cu oc!ii mintii..cest lucru poate duce la o tensiune8 pe care muezinul o rezol%a intr-un mod neasteptat8 pun0nd situatia intr-o noua lumina. retentiile sale pentru justitie8 /rusc palesc in -ata moti%ului economiei.7n nou magar ar costa pur si simplu prea mult.=%enimentul ingrozitor este incarcat de agresiune directa.intr-ade%ar exista con-lictul intre standardele economiei si situatiei -inanciare actuale ale muezinului..ceasta sc!im/are de re-erinta scade tensiunea care a -ost construita.7surati8 noi reactionam cu un z0m/et sau c!icot.1e putem distanta de situatia amenintatoare..cest proces al inlocuirii apare in multe po%esti." sc!im/are de perspecti%a este sugerata cititorului sau ascultatorului..ceasta noua perspecti%a are de a -ace cu conceptele de /aza. Conceptele opuse, asa cum sunt prezentate in po%esti8 incurajeaza sc!im/arile in ceea ce pri%este perspecti%a si experimentarea conceptelor neo/isnuite si solutiilor posi/ile.Dar8 in acest proces8 pro/lema centrala nu este ca pacientul sa -ie condus sa nege comportamentul pe care el il mentine in ciuda multor dispute..ltce%a este implicat in sc!im/area perspecti%ei? situatiile -amiliare sunt %azute dintr-un nou ung!i si ast-el capata un caracter di-erit."cazional8 mai multa sc!im/are in ceea ce pri%este perspecti%a este tot ceea ce este necesar pentru a rezol%a pro/lema.

9 IN!ICA-II :!IREC-II0 PENTRU CITITOR Pretul cu#enit Cnde regele 1noschirEan a calatorit prin tinutul sau, cu oamenii sai, el a venit intr-o zona pustie in munti unde nu e'ista, nici macar o coliba de pastor amarta.&ucatarul regelui s-a lamentat, 9obile sultan=Sunt aici sa-ti satisfac gusturile.Dar in bucataria noastra nu mai avem nici macar un strop de sare.Fi fara sare, gustul mncarii va fi ingrozitor.9obile sultan, ce ar trebui sa fac! 1noschirEan a replicat, intoarce-te in cel mai apropiat oras.1colo vei gasi un comerciant care va avea sare de vnzare.Dar fii atent sa platesti pretul care se cuvine si sa nu dai mai mult dect face. 9obile sultan a raspuns bucatarul , in buzunar ai mai multi bani dect oricine altcineva din lume.Ce diferenta ar fi daca ai plati un pic mai mult pentru sare.9u ar conta prea mult. 2egele s-a uitat la el serios si a raspuns, Sunt e'act lucrurile marunte care se transforma in in+ustitiile lumii."ucrurile marunte sunt ca picaturile de apa care umplu un intreg lac.(arile in+ustitii ale lumii incep de la lucruri minore.1sa ca mergi si cumpara sare la un pret obisnuit. .proape toate po%estile din aceasta carte se re-era la cazuri simple8 la descrieri ale situatiilor de %iata reale si la pro/leme in relatiile interpersonale. rezentarile de caz sunt exemple si e%enimente care au a%ut loc in practica mea terapeutica sau in legatura cu ea..ceste cazuri re-lecta unicitatea situatiilor particulare.=le reprezinta doar o aplicatie posi/ila a po%estii luate in consideratie..ceasta inseamna ca pasii a/ordati pentru a ajuta un pacient sa intelega con-lictul sau nu %or a%ea in mod necesar succes in cazuri asemanatoare. =le ar tre/ui8 totusi sa stimuleze pacientul sa perceapa mult mai usor interactiunile umane si sa -ie mult mai sensi/il la neintelegerea cauzelor lor. (iecare persoana poate citi po%estile si sa le interpreteze pentru el si situatia sa.=le sunt piese didactice care -unctioneaza8 -ara sprijinul cui%aA ele sunt mai mult dec0t o simpla distractieA ele sunt directii (indicatii)8 pe care -iecare persoana le poate accepta re-eritor la ne%oile sale.>a -el cum noi am ales cazurile din practica terapeutica8 la -el -iecare cititor poate incarca po%estile cu propriile sale semni-icatii8 sa se g0ndeasca la mesajul lor si sa discute despre ele cu ceilalti oameni.Din aceasta cauza nu am inclus interpretarile pentru

unele po%estile din partea de -inal a cartii.=le pot stimula cititorul sa continue in -elul sau ceea ce noi am inceput aici. 7tilizarea po%estilor in psi!oterapia poziti%a nu este ar/itrara sau int0mplatoare.=le sunt in mod constient pozitionate in cadrul celor cinci etape ale tratamentului si necesita o parte din sensi/ilitatea si insig!t-ul terapeutului -ata de ne%oile pacientului si propriile moti%e ale terapeutului.=le necesita8 de asemenea curajul de a renunta la -ormele structurate clar ale relatiilor si curajul de a patrunde in -antezie si necesitati (ne%oi) intuiti%e.

+ SURSE ALE POVE,TILOR !espre "i.erenta intre portile oraselor si ura -raia odata in /rient un rege a carei intelepciune lumina tinutul ca un soare, a carei desteptaciune nu era depasita de nimeni si a carui bogatie nu era intrecuta de nimeni.intr-o zi, un vizir a venit la el cu o fata nefericita. (arite sultan, tu esti cel mai intelept, cel mai maret si mai puternic om din tinut , a spus el.-u hotarasti viata si moartea.Dar ce am auzit in timp ce calatoream prin tinut!.este tot oamenii te pretuiesc.Dar unii oameni vorbesc foarte rau despre tine.*i fac glume si se plng de deciziile tale intelepte.Cum se poate intmpla , tu cel mai marit dintre mariti, sa e'iste o asemenea insubordonare in domeniul tau! Sultanul a zmbit indulgent si a raspuns, Ca orice om din regatul meu stii ca am multumit pe toata lumea.Fapte tinuturi sunt sub controlul meu.Sub conducerea mea, sapte tinuturi au a+uns la progres si prosperitate.in sapte tinuturi, oamenii ma iubesc din cauza dreptatii mele.1i in mod sigur dreptate.9u pot face multe lucruri..ot avea porti uriase ale oraselor, care sa fie inchise.Dar e'ista un singur lucru pe care nu il pot face.9u pot inchide gura oamenilor mei.9u ma framnta ceea ce spun oamenii rau despre mine.Ceea ce este important este ca fac bine. 7nele po%esti din aceasta carte sunt din literatura orientala clasica si au -ost adoptate de poeti ca 4a-is8 ,aadi8 Mowlana8 arwin =tessami s.a.m.d. (sc!ite /iogra-ice8 p. 1$&)..ceste po%esti au de%enit cunoscute in %est prin istorii medicale8 studii orientale si lucrari literare.Celelalte po%esti sunt din -olclor.=le sunt transmise oral8 dar p0na acum aproape nimeni nu s-a deranjat sa le transcrie8 apoi sa le aplice la psi!oterapie sau criticismul social.Din nou8 unele po%esti sunt /ine cunoscute in %est8 intr-o -orma similara. "amenii din %est le pri%esc ca pe anecdote sau glume8 -ara sa stie de ce ele sunt po%estite sau de ce oamenii r0d sau se minuneaza c0nd le aud.

%; PERSONA)UL 8AVORIT iN LITERATURA ORIENTAL< Cioara si papa alul Un papagal statea cu o cioara intr-o cusca./, cum suferea bietul papagal din cauza prezentei monstrului cu pene negre= Ce negru urt, ce figura ingrozitoare, ce e'presie faciala obisnuita.Daca o persoana s-ar uita la asa ceva, asa cum ar privi rasaritul soarelui, intreaga sa zi va fi ruinata.9u e'ista o companie mai dezgustatoare ca a ta, oricum. /rict de ciudat ar parea, cioara suferea de asemenea din cauza prezentei papagalului.-rista si deprimata, cioara era lovita de destin sa stea impreuna cu acest camarad multicolor. De ce a trebuit sa ma loveaca ghinionul!De ce a apus steaua mea norocoasa!De ce s-au terminat zilele mele fericite si au aparut astfel de zile intunecate! 1r fi fost mult mai placut sa stau pe gardul unei gradini impreuna cu alta cioara, sa ma bucur de lucrurile pe care le avem in comun si sa fiu fericita. ( dupa ,aadi) - 22 Multe po%esti au loc la ni%elul caricaturii8 de aceea -ac mai putin dureroasa pentru ascultator identi-icarea cu personajele si destinele lor..cest lucru permite8 de asemenea ascultatorului sa mentina un simt al superioritatii.2rasaturile esentiale ale eroului sunt deduse din su/iectul po%estii.Celelalte caracteristici8 pur si simplu sunt desconsiderate. e l0nga ajutarea persoanei sa inteleaga po%estea8 aceasta unilateralitate este de asemenea esentiala pentru su/iectul po%estii.(ara aceasta di-erentiere8 su/iectul si-ar pierde e-ectul de surpriza.Din perspecti%a limitarii8 legatura apropiata intre dezec!ili/rul ne%rotic si po%esti de%ine clara.in termeni generali8 toti a%em potentialul de a de%eni -iguri comice pentru ceilalti oameni8 si anume atunci c0nd demonstram limite impotri%a mediului8 limite re-eritoare la %alorile acceptate de catre sistemul nostru sociocultural. rototipul ;eroului; in multe po%esti orientale este muezinul.=l era un preot popular care8 de o/icei calatorea prin tara cu magarul sau.Din moment ce unii preoti ratacitori8 -oarte excentrici au trezit interesul pu/licului si au atras atentia cu glumele lor8 ironia si comportamentul neindem0natic8 muezinul a de%enit o -igura populara in -olclorul persan.Multe lucruri care nu ar putea -i spuse desc!is8 din cauza ca ar %iola /unele maniere si tactul8 au -ost puse in gura muezinului sau au aparut in po%estile in care el a jucat un rol central. entru poporul iranian8 muezinul a a%ut o -unctie similara cu aceea a /u-onului curtii in =uropa Medire%iewa.in mod caricatural8 el a prezentat ade%arul si intelepciunea8 adesea intr-un mod exagerat si le-a transmis dincolo de mediul po%estii si glumei.=xista modele istorice pentru acest proces.Cu opt sute de ani in urma8 -aimosul poet si critic social8 &ahlull, o ruda apropiata a legendarului cali- Garun al 2aschid, a -ost

de acord sa -ie declarat ne/un..st-el8 la adapost de urmarire8 su/ masca prostiei (t0mpeniei)8 el a -ost capa/il sa ajute la educarea populatiei. Ca transmitator al glumei si ca rezumat al limitarii8 muezinul de%ine o parte a ego-ului indi%idului.Cine%a il poate descrie pornind de la propriile sale experiente si de la partile disociate ale personalitatii.(ac0nd ast-el8 el resta/ileste armonia interna? aceste lucruri irationale nu sunt exprimate de mine8 ci de muezinul din mine.1umindu-l pe el8 ma protejez pe mine de continuturile amenintatoare ale propriului meu sine. rin sc!im/area perspecti%ei si sc!im/area conceptelor8 ascultatorul este -ortat sa a/ordeze aceste concepte stranii8 aparent amenintatoare8 sau cel putin8 am/i%alente - in mod experimental8 cel putin.(ac0nd acest lucru8 el extinde propriul concept asupra ni%elului sentimentelor si procesarii experientei..st-el de proceduri sunt ast-el corespunzatoare8 in timp ce patrundem intr-o sc!im/are terapeutica a atitudinii sau conduitei. %% AUTO4!ESCOPERIREA Camila per.ecta Cu ani in urma, patru discipoli au calatorit prin desertul HaEir, cu o caravana.Seara, ei se strngeau in +urul focului si discutau despre e'perientele lor.-oti aveau o admiratie deplina pentru camile.*rau uimiti de linistea lor, admirau forta lor si gaseau rabdarea lor modesta aproape de neinteles. 9oi suntem maestrii condeiului , a spus unul. Gaideti sa descriem sau sa desenam acest animal, in asa fel inct sa pretuim si sa onoram camila. in timp ce spunea aceste cuvinte, el a luat o rola de pergament si a intrat intr-un cort, care era luminat de o lampa cu ulei.Dupa cteva minute, el a iesit si a aratat - :< lucrarea sa celor trei prieteni.*l desenase o camila, care tocmai se ridica dupa ce se odihnise.Camila era att de bine desenata, inct cineva aproape ar fi crezut ca era vie.1tunci, urmatorul barbat a intrat in cort si curnd a iesit.*l facuse o scurta infatisare a avanta+elor pe care camila le aduce pentru o caravana.1l treilea a scis un poem incntator.1tunci, al patrulea barbat, in cele din urma a intrat in cort si le-a interzis celorlalti sa-l deran+eze.Cteva ore mai trziu, focul s-a stins si ceilalti adormisera de+a.Dar, din micul cort intunecat inca se auzea scrtitul si cntecul monoton al penitei.Urmatoarea zi, cei trei l-au asteptat zadarnic pe colegul lor, la fel si a treia zi."a fel ca stnca, care s-a inchis in spatele lui 1ladin, cortul era inchis celor patru discipoli.in sfrsit, in cea de-a cincea zi, intrarea cortului s-a deschis, s cel mai silitor dintre cei mai silitori a pasit afara, mort de oboseala, cu ochii incercanati si obra+ii supti.&arba sa era nerasa.Cu pasi obositi si cu o privire, ca si cum ar fi mncat lami verzi, el s-a apropiat de ceilalti.*l a aruncat pe covor o legatura de pergamente..e fata

primei role, el a scris cu litere mari, Camila perfecta, sau cum ar trebui sa fie o camila....... >a -el ca multe alte lucruri8 noi am in%atat8 de asemenea raporturile noastre cu po%estile8 -a/ulele si /asmele..m in%atat sa le iu/im sau sa le respingem8 sau sa reactionam indi-erent.=xista c0te%a intre/ari care ne-ar putea ajuta sa intelegem sursele atitudinilor noastre -ata de po%esti? Cine %-a citit sau %-a spus po%esti (tata8 mama8 /unicii8 matusa8 educatoarea s.a.m.d.): uteti sa %a amintiti situatiile in care %-au -ost spuse po%estile: Cum %-ati simtit: Ce ati g0ndit in legatura cu /asmele si po%estile: Ce po%esti8 naratiuni sau /asme %a %in in minte in mod automat: Care este autorul d%s. -a%orit: Ce pro%er/e sau concepte au cea mai mare semni-icatie pentru d%s: entru multi oameni8 nu /asmele si -a/ulele sunt cele care imprima relatiile lor cu po%estile.Mai cur0nd8 ele sunt asociate cu para/olele religioase si po%estile /i/lice.7nii au dez%oltat o pre-erinta pentru imageria po%estilor8 dar altii au capatat o pro-unda neincredere sau antipatie emotionala.Dar acest raspuns este mai cur0nd o reactie impotri%a legaturii religioase8 dec0t impotri%a po%estilor in sine. 7nele exemple pentru intelegerea para/olelor religioase apar in primul segment al partii a doua.

- 24 .52=. . D"7. "6=L2*>= i1 5.C2*CM

% PARA=OLE C!iar daca as %or/i in lim/i omenesti si ingeresti8 si n-as a%ea dragoste8 sunt o arama sunatoare sau un c!im%al zanganitor. (* Corinteni 1#?1)

Cre"e in !umne1eu si lea a camila 2ine Credinciosii au venit in multime pentru a auzi cuvintele profetului (ahomed.Un barbat a ascultat atent si devotat, s-a rugat cu credinta si fervoare, si, in cele din urma l-a parasit pe profet cnd a venit seara.*l a iesit cu greu din multime, dar imediat a venit intr-un suflet inapoi si a inceput sa se plnga, cu o voce agitata, /, doamne=in aceasta dimineata mi-am condus camila catre tine, profetul Domnului, ca sa te ascult.1cum, camila a plecat.*ste aceasta +ustitia divina!*ste aceasta rasplata pentru credinta mea! *ste aceasta multumirea pentru rugaciunile mele! (ahomed a ascultat aceste cuvinte disperate si a raspuns cu un zmbet ingaduitor, Crede in Dumnezeu si leaga camila bine 6sigur8. >im/ajul religiilor este un lim/aj in imagini..proape toate textele religioase e%ita proclamarea comendamentelor (poruncilor) si pro!i/itiilor (constr0ngerilor) in lim/ajul simpluA ele pot -i comparate cu cartile noastre de drept8 unde lim/ajul plin de nuanta este sacri-icat pentru precizie.1u conteaza daca proclamatorul textelor religioase insusi utilizeaza comparatii8 para/ole sau imagini %er/ale in aceste texte sau daca %iata sa este prezentata ca modelA oriunde gasim procedee stilistice8 care sunt similare acelora din po%esti8 -a/ule si mitologii.

o%estile par sa -ie transmitatoare ale mesajelor morale8 -iloso-ice si religioase. C!iar in para/olele religioase8 modelele sunt prezentate pentru propulsare (intrecere) sau pentru a ser%i ca -r0nare.=le dau credinciosului in-ormatii despre modul cum ar tre/ui sa actioneze ca mem/ru al comunitatii sale religioase.=le arata ce modele ar tre/ui utilizate.7rmatoarea po%este este o po%este din Coran8 re-eritoare la ginerele lui Ma!omed8 .li. M*ncatorul "e curmale / femeie a venit cu baietelul ei la inteleptul 1li si a spus, Fiul meu sufera din cauza unei probleme serioase.*l mannca curmale de dimineata pna seara.Daca nu ii dau curmale tipa foarte tare.Ce ar trebui sa fac!-e rog a+uta-ma. inteleptul 1li s-a uitat cu blndete la copil si a spus, Femeie, du-te acasa si intoarce-te mine la aceasi ora. in urmatoarea zi, femeia si fiul ei au venit din nou in fata lui 1li.(arele maestru l-a luat pe copil in brate, a vorbit cu el prietenos si, in cele din urma i-a luat curmalele din mna, in - :; timp ce ii spunea, Fiul meu sa te gndesti intotdeauna la cumpatare.*'ista si alte lucruri care au un gust bun. Cu aceste cuvinte, i-a lasat pe mama si pe copil si a plecat.Femeia care era oarecum incurcata, l-a intrebat, (arite stapn, de ce nu ai spus acest lucru ieri!De ce a trebuit sa facem a doua oara o calatorie lunga pna la tine! Femeie buna , a raspuns 1li, ieri nu-i puteam spune cu convingere fiului tau ce i-am spus astazi, deoarece ieri, eu insumi am gustat din dulceata curmalelor. .proape toate religiile au cunoscut o intoarcere catre specializare.5a/inii erau transmitatorii in%ataturilor 6ec!iului 2estamentA parintii /isericii si preotii romanocatolici au de%enit propo%aduitori ai 1oului 2estament.in *slam8 imanul8 si la un ni%el mai co/or0t8 muezinul (.9!unden)8 au comunicat continuturi religioase. Dar8 pe de alta parte8 toate scripturile acestor religii accentueaza ca o intelegere a in%ataturilor lor nu este rezer%ata doar c0tor%a discipoliA nimeni nu este ;mai egal; dec0t restul. rin semni-icatiile di-eritelor para/ole8 toate aceste scrieri implica -aptul ca oricine poate patrunde continuturile religioase. *sus a utilizat copilul ca pe un sim/ol al persoanei care se apropie de ade%arul religios si -ara prea multe so-isme. 7rmatoarea po%este este po%estita re-eritor la <a/i8 un discipol al lui <a/ (precursor al religiei <a!ai)? !iscipolul si con"ucatorul "e camila intr-o caravana traversnd desertul era odata un preot invatat, care era att de intelept, inct a adunat laolalta %> de camile, fiecare incarcata cu lazi grele.in ele nu era altceva dect carti ale discipolului, carti despre intelepciunea trecuta si prezenta.1ceasta

incarcatura de carti era doar o picatura dintr-o galeata, in comparatie cu, cunostintele pe care preotul le avea in cap. Caravana era insotita de un biet conducator de camile, despre care se stia ca el credea ca ultimul iman 6noul profet8 va veni.S-a intmplat, desigur, ca preotul sa-l convoace intr-o zi pe conducatorul de camile. Ftii ct de faimos sunt printre discipolii tarii si ai intregii lumi , a spus el. 0ezi %> de camile care transporta doar o parte din cunoasterea mea.Cum se intmpla ca tu, un simplu conducator de camile, in haine zdrentuite, care na invatat vreodata sa scrie si sa citeasca, care nu a frecventat o scoala, sa nu mai spunem de o academie, iti permiti sa crezi ca ultimul iman va veni! Conducatorul de camile statea modest in fata elegantului domn, s-a inclinat politicos si a spus, *fendi, doamne.9u as indrazni niciodata sa calc dinaintea ta sau sa-ti adresez vreun cuvnt.Dar acum m-ai intrebat.0oi incerca sa-ti arat ce cred, dndu-ti un mic e'emplu.Doamne=-u ai controlul unei minunate comori a cunoasterii, pe care as compara-o cu perlele delicate din mare.1ceste perle sunt att de valoroase, inct ele trebuie pastrate intr-o cutie decorata desavrsit, invelite in catifea moale.in comparatie cu toate acestea, cunoasterea mea este ca pietrele obisniute pe care noi calcam in desert.Dar imagineaza-ti rasaritul soarelui.*l trimite razele sale pentru noi.Doamne, aici apare intrebarea mea pentru tine) Ce incalzesc razele soarelui si reflecta stralucirea lor!.erlele tale pretioase in inchisoarea lor de catifea sau pietrele mele patetice de pe marginea drumului! (ie ca apartin scripturilor8 -ie ca ele sunt spuse si transmise re-eritor la aceste scripturi8 po%estile ser%esc pentru a elucida conceptele religioase ale pro-etilor.Cele 10 - 2' porunci ale lui Moise8 care sunt in mod egal %alide in iudaism si in crestinism8 in islamism si in religia <a!ai sunt exempli-icate si -acute intelese prin intermediul po%estilor.=le trec doncolo de ni%elul a/stract al poruncilor - ;,a nu.......; - in lumea reala a credintei.=xista de asemenea realizari pedagogice8 care sunt raportate la conceptele religiei.7rmatorul /asm despre ginerele lui Ma!omed8 .li este o ilustrare a poruncii ;,a nu -uri;. oate -i de asemenea utilizat ca o introducere pentru tratarea oamenilor care au incalcat aceasta porunca sau care sunt pe punctul de a %iola normele standard si prescriptiile grupului lor. Hotul sincer Unui barbat onorabil i-a fost adus odata, un tnar hot, care a fost prins furnd.Dar din cauza tineretii sale, el nu a vrut sa-l pedepseasca att de sever cum cerea legea.&arbatul intelept a vrut sa-i dovedeasca ca, hotia este o cale nesanatoasa si mizerabila, si apoi sal dezvete de aceasta practica dezgustatoare.Dar barbatul nu a spus nici un cuvnt despre furat.*l a vorbit blnd baiatului si i-a cstigat increderea.Singurul lucru pe care i l-a cerut a fost ca baiatul sa promita ca va fi intotdeauna sincer.Indindu-se ca a scapat usor, baiatul a fost de acord cu acest lucru si a plecat acasa, simtindu-se foarte

usurat.Dar in timpul noptii, gndul de a fura i-a venit, la fel cum norii acopera luna.in timp ce se strecura pe usa casei sale, totusi a fost lovit de un gnd) Ce ii voi spune cuiva care ma opreste pe strada si ma intreaba ce fac!Ce voi spune mine!Daca imi tin promisiunea sa fiu sincer, trebuie sa marturisesc tot si nu pot sa evit pedeapsa pe care o merit. Deoarece baiatul a incercat sa fie sincer, in ciuda obiceiurilor sale, i-a venit greu sa fure.Dezvoltarea sinceritatii sale, i-a dat libertate pentru onestitate si +ustitie.

Ru aciunea potri#ita in timpul unei clatorii, 1bdu l &aha, fiul lui &aha u llah, fondatorul religiei &aha i, a fost invitat la cina cu familia.Iazda avea bune intenti si voia sa-si dovedeasca maiestria sa culinara.Cnd a adus mncarea, ea si-a cerut scuze ca era arsa.in timp ce gatise, ea citise rugaciuni, in speranta ca masa va avea succes.1bdu l &aha, i-a zmbit prietenos si i-a spus) *ste bine ca te rogi, dar data viitoare cnd intri in bucatarie, roaga-te dintr-o carte de bucate. .ceasta po%este ilustreaza legatura str0nsa intre religie si %iata zilnica.=a in-atiseaza di-erenta dintre religii si sarcinile zilnice si arata in mod competent limitele religioase si tul/urarile mentale care apar din con-runtarea cu regulile estetice ale moralitatii.

8ariseul si #amesul *sus a spus aceasta para/ola celor care se incredeau in ei insisi ca sunt nepri!aniti si ii dispretuiau pe ceilalti? Doi oameni, s-au suit la -emplu sa se roage3 unul era fariseu si altul vames. Fariseul sta in picioare si a inceput sa se roage in sine astfel) Doamne iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti, nedrepti, preacurvari sau chiar ca vamesul acesta. *u - :% postesc de doua ori pe saptamna, dau zeciuiala din toate veniturile mele. 0amesul sta departe si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer3 ci se batea in piept si zicea) Doamne ai mila de mine, pacatosul= *u va spun ca mai degraba omul acesta s-a pogort acasa socotit neprihanit dect celalat. Caci oricine se inalta va fi smerit, si oricine se smereste va fi inaltat. (>uca 1)? +-14) .ceasta po%este a -ost utilizata direct ca o para/ola sau piesa didactica. ara/ole de acest tip apar intr-un mare numar in 1oul 2estament.Dupa punerea unei intre/ari in legatura cu o situatie concreta8 discipolii si ascultatorii sunt con-runtati cu o po%este ca o

para/ola..ceste para/ole au -ost luate din e%enimentele zilnice din acea perioada si utilizeaza personaje8 al caror rol si semni-icatie erau clare la acea %reme.7n exemplu este %amesul8 care era at0t perceptor de taxe8 c0t si politist.

Parul "in oc3iul tau 9u +udecati ca sa nu fii +udecati. Caci cu ce +udecata +udecati cu aceeasi veti fi +udecati3 si cu ce masura masurati vi se va masura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la brna din ochiul tau! Sau cum poti zice fratelui tau) lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau si, cnd colo tu ai o brna intr-al tau! Fatarnicule, scoate inti brna din ochiul tau si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau. (Matei &? 1-$) Meta-orele ca cele din aceste %ersete au multiple semni-icatii.*maginea lor contine mai mult dec0t spun cu%intele. .laturi de semni-icatiile sale pentru ne%oia de justitie sociala si indi%iduala8 exemplul /0rnei din oc!iul cui%a este o excelenta descriere a proiectiei8 trans-erului ne%oilor proprii si sentimentelor de %ina. .ceste %ersete contin de asemenea porunca ca cine%a sa pri%easca mai int0i la pro/lemele proprii inainte de a se indrepta catre pro/lemele partenerului sau8 camaradului sau pacientilor - -ie intr-un sens terapeutic8 -ie cu rol de judecata. Comanda ca sa %edem mai int0i /0rna din oc!ii proprii inainte de a %edea paiul din oc!ii celorlalti8 se re-era in alt sens la deontologia pro-esionala a psi!oterapeutului. in cadrul -ormarii sale8 el insusi -ace psi!oterapie inainte de a trata pacientii.

Vestitorul 1orilor In curtea gainilor, cocosul era att de bolnav inct nimeni nu ar fi putut conta pe cntecul lui a doua zi dimineata. Iainile erau foarte ingri+orate ca soarele nu va mai rasari daca domnul si stapnul lor nu-l va soma sa apara. Iainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare dimineata, doar pentru ca cocosul cnta. Diua urmatoare le-a vindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru a cnta, dar soarele a rasarit oricum3 cursul sau nu era afectat de nimic. (/asm persan dupa ./du;l-<a!a) - 2) -

5elatiile oamenilor cu Dumnezeu pot -i descrise doar in comparatii si imagini. C!iar si -ormulele matematice care do%edesc existenta unui spirit ce stap0neste uni%ersul8 sunt in -inal doar comparatii.=ste o incercare de a ajunge cu c0te%a trepte mai aproape de necunoscut si ne0nteles. Um2ra pe ceasul solar. In /rient, un rege a dorit odata sa-si multumeasca supusii. .entru ca ei nu cunosteau ce este un ceas, a adus un ceas solar din una din calatoriile sale. Darul sau a schimbat viata oamenilor din regat. *i au inceput sa diferentieze partile zilei si sa- si imparta timpul. 1u devenit mai punctuali, mai ordonati, mai increzatori si productivi, ei au produs mari bogatii si au realizat un inalt standard de viata. Cnd regele a murit, supusii sai s-au intrebat cum sa-si arate recunostinta fata de realizarile sale. .entru ca ceasul solar simboliza genrozitatea regelui si fusese cauza succesului lor, au decis sa construiasca in +urul lui un splendid templu cu o cupola de aur. Dar cnd templul a fost terminat si cupola s-a inaltat deasupra ceasului, razele soarelui nu mai a+ungeau la cadran. Umbra, care spunea cetatenilor timpul, a disparut3 punctul comun al orientarii, ceasul solar, era acoperit. Un cetatean nu mai era punctual, altul nu mai prezenta incredere, al treilea nu mai era productiv.Fiecare actiona dupa capul sau. 2egatul s-a prabusit.

<asmele orientale pro%oaca iluminarea. >umina care reprezinta esenta ade%arului pentru urmasii lui Narat!ustra8 este pusa in legatura cu talentele umane. intr-o meta-ora di-erita8 -actorii muncii8 opusi talentelor umane sunt comparati cu pra-ul care intuneca supra-ata unei oglinzi. Dar aici ei sunt reprezentati ca un templu. 7rmatorul exemplu arata ca ./du;l <a!a a extins calitatea talentelor umane8 prin accentuarea conceptului unicitatii. ro-esorul este comparat cu un gradinar8 iar omul8 copilul8 este ca o planta.

Pro.esorul> un ra"inar. (unca unui profesor este ca a unui gradinar care are gri+a de diferite plante. / planta iubeste stralucirea soarelui, alta umbra racoroasa3 una iubeste malul rului, alta piscul sterp al muntelui. Una rodeste in sol nisipos , alta in pamnt argilos. Fiecare necesita cea mai buna ingri+ire potrivita pentru ea3 altfel rezultatul este nesatifacator.

61bdu l &aha8

.cesta este un pasaj adec%at pentru descrierea relatiei intre corp si su-let asa cum a -ost data de <a!a;u;lla!?

4 '? 4 Relatia intre corp si su.let. Stii tu ca sufletul omului este preamarit si este independent de toate infirmitatile corpului sau mintii. Daca o persoana bolnava arata semne ale slabiciunii, acest lucru este datorat barierelor care se interpun intre sufletul sau si corpul sau , pentru ca sufletul insusi ramne neafectat de orice boala a corpului.Iinditi-va la lumina lampii. Desi un obiect e'terior poate interfera cu radiatiile sale, lumina insasi continua sa straluceasca cu putere nediminuata. In maniera asemanatoare, fiecare maladie afectnd corpul omului este un impediment care impiedica sufletul de la manifestarea fortei si puterii sale inerente. Cnd paraseste corpul, totusi, va dovedi o asemenea ascendenta si va releva o asemenea influenta pe care nici o forta de pe pamnt nu o poate egala. Fiecare suflet pur, rafinat si sanctificat va fi inzestrat cu o e'traordinara putere si va cunoaste o e'traordinara bucurie. Inditi-va la lampa care este ascunsa sub un tufis. Desi lumina sa straluceste, razele sale sunt ascunse vederii. "a fel gnditi-va la soarele care a fost acoperit de nori. /bservati cum splendoarea sa pare sa fie diminuata, cnd in realitate sursa acestei bai de lumina ramne neschimbata. Sufletul omului ar trebui sa fie comparat cu acest soare si toate lucrurile de pe pamnt ar trebui privite ca si cum ar fi corpul sau. 1tt timp ct nici un impediment e'tern nu intervine intre ele, corpul in intregimea sa va reflecta lumina sufletului si va fi sustinut de puterea sa. Cnd totusi o umbra se interpune intre ele, stralucirea acestei lumini pare sa piara. Inditi-va din nou la soare cnd este complet ascuns in spatele norilor. Desi pamntul este inca iluminat de acesta, cantitatea de lumina care este perceputa este considerabil redusa. 9umai atunci cind norii s-au dispersat poate straluci soarele in plenitudinea gloriei sale. 9ici prezenta norului, nici absenta sa nu poate afecta in orice caz splendoarea inerenta a soarelui. Sufletul omului este soarele prin care corpul sau este iluminat si de la care ii provine forta, si ar trebui sa fie respectat.

Inditi-va in plus cum fructul, inainte de a fi format, e'ista potential in copac. Cnd copacul este taiat in bucati, nici macar o parte ct de mica a fructului nu ar putea fi detectata. Cnd el apare totusi, se manifesta, asa cum ai observat, in minunata sa splendoare si perfectiune glorioasa. Unele fructe, intradevar, realizeaza dezvoltarea lor deplina doar dupa ce s-au desprins din copac. ( culese din scrierile lui <a!a;u;lla!8 p. 1$#)

Cri1ele ca sansa@ oportunitate *ra odata un indragostit care era despartit de multi ani de iubita sa si era mistuit de dor. Dupa regulile iubirii inima ii era plina de nerabdare iar corpul istovit de spiritul sau3 isi traia viata fara ea ca un calugar, iar timpul trecea pe lnga el.in nici o zi el nu cunostea odihna in asteptarea ei3 nici macar o noapte dorul de ea nu-l lasa sa doarma3 corpul sau era epuizat de asteptare3 inima sa ranita era plina de amaraciune.1r fi dat o mie de vieti pentru a simti prezenta ei , dar acest lucru nu era posibil. Doctorii stiau ca nu e'ista leac pentru el si amicii sai evitau prezenta sa3 da, doctorii nu aveau leac pentru un bolnav din dragoste, daca prezenta iubitei nu era posibila. in cele din urma, copacul asteptarii sale a produs fructul disperarii, iar focul sperantei sale s-a transformat in cenusa.intr-o noapte, el a simtit ca nu mai poate trai si a - <> parasit casa sa, ratacind prin oras.in curnd un paznic s-a luat dupa el. *l a luat-o la fuga, cu paznicul pe urmele sale3 atunci, alt paznic a aparut, barndu-i orice cale pe care ar fi putut s-o aleaga.Fi nenorocitul plngnd din toata inima, fugea incoace si incolo si gemea in sinea sa) Sigur acest paznic este Israil, ingerul mortii mele, venind att de repede dupa mine3 ori este un criminal cautnd sa-mi faca rau. .icioarele continuau sa-l poarte pe cel ce suferea ranit de sageata dragostei, iar inima sa se tnguia.1tunci a a+uns la zidul unei gradini, si cu nespusa durere l-a privit, pentru el dovedindu-se foarte inalt3si uitndu-si viata sa s-a aruncat +os in gradina. Fi aici si-a vazut iubita cu o lampa in mna, cautnd un inel pe care il pierduse. Cnd iubitul cu inima ranita a privit la fermecatoarea lui iubita, a e'pirat puternic si si-a inaltat bratele spre cer a rugaciune, strignd) /, Dumnezeule=Da-i gloria ta paznicului si bogatii si viata lunga.Daca paznicul era Iabriel, calauzeste acest sarman, daca era Israil, da viata acestui ticalos. intr-adevar, aceste cuvinte erau adevarate, pentru ca el gasise o +ustitie secreta in aceasta aparenta tiranie a paznicului si a vazut ct de multa indurare este ascunsa in spatele acesteia.Fara mnie, garzile l-au condus de la cel pierdut in desertul dragostei la marea iubirii si au luminat noaptea intunecoasa a absentei cu lumina intlnirii.*l a fost condus din departare in gradina apropierii, de la un suflet bolnav la doctorul inimii.

1cum daca indragostitul s-ar putea uita in urma, si ar binecuvnta paznicul de la inceput, rugndu-se in numele sau , ar fi vazut tirania ca +ustitie3 dar din moment ce sfrsitul era ascuns pentru el, el a gemut si s-a plns inca de la inceput. insa aceia care calatoresc in gradina cunoasterii, deoarece ei vad sfrsitul de la inceput, vad pace in razboi si prietenie in furie. 1ceasta este starea calatorilor din aceasta 0ale3 dar poporul 0ailor de dinaintea acesteia vad sfrsitul si inceputul ca unul singur , ba chiar ei nu vad nici inceputul si nici sfrsitul si nu cunosc intelepciunea nici la inceput , nici la sfrsit. 6&aha u llah , Fapte 0ai, #@%;, p. #? ff.8 Se spune ca etapele care marec!eaza calatoria drumetului de la meleagurile nestiintei la tinutul cunoasterii sunt sapte. 7nii le numesc cele Lapte 6ai8 iar altii Cele Fapte /rase . Fi ei spun ca p0na c0nd calatorul nu se lasa pe sine si tra%erseaza aceste etape 8 el nu %a ajunge niciodata la oceanul apropierii si uniunii8 nici nu %a /ea din %inul no/letei.; ( <a!a;u;lla!8 Lapte 6ai8 p. 4 )

)u"ecata lui Solomon Doua prostituate au venit la rege si s-au plecat in fata lui.Una din femei a spus, /, doamne, aceasta femeie si cu mine locuim in aceeasi casa, iar eu am nascut un copil in timp ce ea era in casa.1poi, in a treia zi dupa ce am nascut, aceasta femeie a nascut de asemenea3 si eram singure3nu mai era nimeni cu noi in casa.Iar fiul acestei femei a murit seara, deoarece ea s-a asezat pe el.Iar ea a aparut in toiul noptii si mi-a luat fiul de lnga mine, in timp ce srvitoarea dormea, si l-a luat la piept si mi-a pus fiul ei mort la pieptul - <# meu.Cnd m-am desteptat dimineata pentru a-mi hrani copilul, ce sa vad, era mort3 dar cnd m-am uitat mai de aproape la el, ce sa vad, nu era copilul pe care l-am nascut. Dar cealalta femeie a spus, 9u, copilul care traieste este al meu, iar copilul mort este al tau. .rima a spus, 9u, copilul mort este al tau, iar copilul care traieste este al meu. 1stfel au vorbit ele inaintea regelui.1tunci, regele a spus, Una spune AFiul meu este cel care traieste, iar fiul tau este mortB3 iar cealalta spune A9u, ci fiul tau este mort, iar al meu este cel care traiesteB.1duceti-mi o sabie. 1stfel o sabie i-a fost adusa regelui, iar regele a spus, -aiati copilul in doua si dati o +umatate uneia si o +umatate celeilalte. 1tunci femeia al carei fiu traia, i-a spus regelui, deoarece inima ei suferea pentru fiul sau) /, doamne, da-i ei copilul care traieste si nu-l ucide. Dar cealalta a spus, Daca

nu va fi al meu, nu va fi nici al tau3 imparte-l. 1tunci regele a raspuns, Dati copilul primei femei si nu-l ucideti3 ea este mama sa. Fi intreg Israelul a auzit de +udecata pe care regele a impartit-o3 si ei s-au plecat cu teama in fata regelui, deoarece ei au inteles ca intelepciunea Domnului era in el, pentru a imparti dreptate. (* 5egi #? 1'-2)) 6ec!iul 2estament8 scriptura e%reilor pare la prima %edere sa -ie mai mult o genealogie a stramosilor *sraelului si o interesanta carte de istorie.Dar8 alaturi de descrierea e%enimentelor8 ea contine imagini si para/ole care merg dincolo de sumarul si enumerarea istorica a poruncilor morale si etice.(iecare din e%enimentele descrise este intr-un -el8 important si distructi% pentru oamenii de astaziA pot -i e-iciente in sensul psi!oterapiei populare.7n /un exemplu al acestui lucru este 3udecata lui ,olomon care pare -i -oarte moderna si ar putea ser%i ca precedent pentru procesele de di%ort si deciziile in ceea ce pri%este custodia copilului.1u acela care cere sentinte stricte de justitie8 ci acela care doreste sa -aca sacri-icii pentru /ene-iciul copilului sau partenerului este cali-icat sa ai/a aceasta responsa/ilitate. <ertold <rec!t s-a ocupat de tema judecatii lui ,olomon in %ersiune moderna.Dar in sc!im/ul utilizarii regulii -eudale a lui ,olomon8 ca rostire solemna a sa8 el a utilizat judecata inteligenta a lui .zda9.<rec!t8 de asemenea a continuat cu utilizarea unei sa/iiA el a lasat pe cele doua mame sa se lupte pentru copil8 prin incercarea de a-l trage de partea lor. Ceea ce este doar sugerat in judecata lui ,olomon si a -ost pre%enit prin sentimentele de /unatate si materne ale uneia din cele doua care se certau8 si anume despicarea copilului8 au -ost adesea inlocuite - in realitatea di%ortului - cu experientele si sentimentele copilului.=i sunt cu inima si cu su-letul alaturi de mamele lor8 dar8 condusi de un sentiment de %ino%atie8 stau alaturi de tatii lor.=i sunt in interior ra%asiti..ceste o/ser%atii ar putea determina un experiment.3udecata lui ,olomon necesita o inima materna si a/ilitatea unei -emei de a renunta la pretentiile ei.Cum ar -i reactionat ,olomon8 daca8 asa cum %edem adesea astazi8 am/ele parti isi cer drepturile8 -ara respect pentru /unastarea aceluia pentru care se lupta:

4 +' 4

)ustitia "in cealalta lume Un muezin predica din biserica sa. &inecuvntati sunt cei care traiesc in saracie3 cei care ratacesc prin lume goi, deoarece nu-si pot cumpara haine.0or purta cele mai frumoase tesaturi pe lumea cealalta. *l s-a intors catre un sarman imbracat in zdrente, care se holba la el cu ochi flamnzi. -u, bunule prieten, esti vecinul meu.iti spun tie, pe lumea cealalta vei purta tesaturi pe care nu le-ai atins niciodata inainte si vei mnca bucate pe care nu le-ai mirosit nici pe departe.Dar iti spun aceasta, doar cu o conditie) cnd voi veni la tine pe cealalta lume si voi vrea ceva de la tine, nu uita ca am fost vecinul tau. ,aracul si persoana tratata nedrept reprezinta speranta justitiei pe cealalta lume.Dar c!iar si acest lucru nu este lipsit de interesul propriu.,peranta pe care muezinul o predica este ca pomana data unui cersetor8 nu pentru a-l ajuta8 ci pentru a-si in-r0nge propriul sentiment de %ina si responsa/ilitate si pentru siguranta proprie a sal%atorului.Muezinul nu o-era o -elie de p0ine sau /ani8 ast-el inc0t saracul sa-si poata potoli -oamea.=l o-era doar niste cu%inte care promit speranta.

Ce4l "istin e pe HaAim "e Pro.et 1vicena a fost odata abordat de un student, care-i respecta priceperea.&arbatul a spus, -u esti mai intelept dect cel mai invatat din vremea noastra.-u esti filosof,medic, poet, astrolog.-u cunosti toate acestea si chiar mai mult dect stiinta zilelor noastre o cere.De ce nu te proclami profet!Sunt convins ca mii si mii te vor urma si-ti vor asculta cuvintele.0ezi, (ahomed a fost doar un conducator de camile, nepriceput in stiinta si totusi cuvintele sale au retinut atentia a milioane de oameni. iti voi e'plica la timpul potrivit. , a raspuns 1vicena, 1i rabdare. in urmatoarea iarna, mai geroasa dect si-ar fi putut aminti chiar si cei mai in vrsta, 1vicena a fost lovit de boala.in aceeasi camera era, de asemenea acel student care l-a abordat.*ra noapte.Deshidratat de febra, 1vicena tn+ea dupa o inghititura de apa rece. .rietene , a spus el colegului sau de camera, sunt foarte insetat.1i vrea sa-mi aduci un pahar cu apa de afara! "a gndul de a iesi pe acest ger groaznic, studentul s-a cufundat si mai mult sub asternuturi. 9u stapne , a spus el, doctorii sunt toti de acord, ca in conditia ta, apa rece ar fi otrava. Setea lui 1vicena crestea."imba sa era uscata. Du-te si adu-mi niste apa..entru boala mea, ceva rece este cel mai bun remediu. Dar gndul de a merge sa sparga gheata la put pentru a indeplini dorinta maestrului ii facea pielea de gaina.Fara sa tipe, el a continuat sa argumenteze ca nu era nimic mai

rau dect apa rece.Dar 1vicena, marele medic continua sa insiste ca doar apa rece i-ar putea usura suferinta.Cei doi oameni au inceput o disputa asupra dogmei, care, pna la urma a durat toata noaptea. in zori a inceput sa rasune din turnul minaretului vocea muezinului, care suna credinciosii sa se spovedeasca, asa cum a poruncit .rofetul, sa-si plece capetele catre (ecca.*levul lui 1vicena a aruncat patura deoparte, a sarit din pat, a iesit ca o furtuna din camera, a spart gheata de la put si s-a spalat pe fata, asa cum a fost prescris, apoi a ingenunchiat pe covorul de rugaciune, pentru a-si face rugaciunea de dimineata, un cntec de slava. - << Dupa ce si-a terminat rugaciunea, 1vicena i-a spus, Draga prietene, iti mai amintesti ca m-ai intrebat de ce nu ma proclam profet!1stazi vreau sa iti raspund.0ezi, (ahomed care a fost doar un conducator de camile, este mort de <>> de ani, si vorbele sale mai au inca puterea si forta de a te scoate dintr-un pat calduros3 au puterea de a te face sa te speli cu apa rece si sa-ti spui rugaciunile, in ciuda frigului.Cnd te-am implorat toata noaptea sa-mi dai un pahar cu apa, cuvintele mele au fost prea slabe, desi stiu ca ma venerezi ca pe maestrul tau.1cesta este unul din motivele pentru care, in ciuda invataturii mele nu ma voi proclama niciodata profet. Mai presus de orice8 aceasta po%este clari-ica un lucru? indi-erent de c0t de increzator este pacientul8 terapeutul putin pro/a/il poate do%edi c!arisma care apartine doar unui pro-et. ' PERPLEBITATEA CI SPERANDA ME!ICILOR Miracolul unui ru2in Un seic a anuntat in cafenea ca, califul i-a interzis sa cnte.Cnd un dervis a auzit acest lucru, a fost att de trist inct a simtit o strngere in adncul fiintei sale, si o boala severa a pus stapnire pe el..riceputul ha7im a fost chemat pentru boala sa.I-a luat pulsul si l-a e'aminat dupa regulile artei sale, dar nu putea descoperi boala, pe baza a ceea ce a citit in marea carte de medicina, si nici chiar pe baza e'perientei multilor sai ani de practica medicala. Dervisul si-a dat ultima suflare, iar ha7imul, insetat de cunoastere i-a deschis corpul.1colo unde dervisul simtise marea durere, el a gasit un bulgare mare, rosu ca un rubin.(ai trziu, cnd probleme financiare l-au afectat, ha7imul a vndut piatra.1poi a trecut din mna in mna pna cnd, in final a a+uns in posesia califului.*l a montat-o intr-un inel. intr-o zi, in timp proba din nou inelul, califul a inceput sa cnte.in acel moment, roba sa a capatat culoarea sngelui, fara ca trupul sau sa aiba vreo rana.Uimit, el a privit cum

rubinul sau a inceput sa bolboroseasca ca uleiul fierbinte si l-a improscat peste roba ca sngele.Focat de acest miracol, el a dorit sa descopere secretul rubinului.*l a convocat toti proprietarii de dinainte, pna cnd a a+uns la ha7im.Ga7imul nu a fost capabil sa e'plice misterul rubinului. (dupa Mowlana) Desi %ec!iul medic oriental era orientat spre clasele /ogate8 rolul sau a%ea in acelasi timp o semni-icatie carita/ila8 legata de perceptele religioase.in multe ca/inete medicale8 urmatorul anunt era a-isat8 ;3oi dupa-amiaza (ziua de dinaintea ,-intei 6ineri)8 pacientii ne%oiasi sunt tratati gratis.; .cest anunt poate -i si astazi gasit in unele centre care adera la traditie. 4a9imul a com/inat un numar de roluri si sarcini intr-o singura persoana. ractica sa era de departe mai putin specializata dec0t cea a doctorului de astazi.Cuprindea masuri de diagnostic8 cum ar -i? examene de urina8 %eri-icari ale pulsului si examinarea atenta a - #4 pacientului8 la -el ca si con%ersatia terapeutica si masuri care reamintesc de medicina psi!osomatica contemporana. oetii si po%estitorii ersiei antice po%estesc despre acti%itatea doctorilor care erau -a%orizati si au ridiculizat sarlatania %racilor.Desigur8 doctorul /un8 priceput era mult mai accesi/il no/ilimii si celor /ogati.Dar printr-o serie de po%esti si scrieri similare literaturii didactice8 ei au -urnizat un raport.C!iar si aceia care nu isi puteau permite8 /ene-iciau de intelepciunea !a9imului si puteau trage in%ataminte din aceasta intelepciune8 -ara sa plateasca nimic. entru a intelege aceste po%esti este necesar sa luam in consideratie situatia predomin0nd in acel moment.,ultanul8 regele8 legiuitorul si seicul exercitau legea -eudala. entru a -i siguri8 doctorul era -oarte respectat8 dar acesta -urniza ser%ici in acelasi -el in care o -acea un curtean8 soldat sau gu%ernator. e l0nga acest lucru8 doctorul era oarecum ca un comerciant care se deplasa din loc in loc si isi prezenta talentele sale pentru %0nzare.in plus8 era sarcina sa sa armonizeze durerea pacientului cu principiile religioase si sa sta/ileasca legaturi cu intelepciunea dez%aluita.*ndignarea posi/ila impotri%a lui .lla! (D-zeu)8 din cauza nedreptatii aparente era ast-el interceptata de catre doctor.

Su.erinta impartasita Dormi, mine este de asemenea o zi de la D-zeu , a gemut sotia, dupa ce sotul ei s-a zvrcolit si s-a perpelit de o suta de ori. Cnd esti stt de nelinistit, nu pot dormi nici

eu. /, nevasta daca ai avea problemele mele=Cu cteva luni in urma am semnat o polita si mine este scadenta.0ai de mine=Ftii ca nu am nici un ban in casa, si stii de asemenea ca vecinul nostru, caruia ii datorez bani, poate fi mai veninos dect un scorpion cnd este vorba de bani.0ai de mine=Cum as putea sa dorm! in acel moment, el a inceput din nou sa se perpeleasca.-oate incercarile sotiei sale de a-l calma si de a presara nisipul somnului in ochii sai, nu au reusit.1 incercat sa-l linisteasca spunndu-i, 1steapta pna mine3 atunci lucrurile vor arata diferit, si probabil vei gasi o cale sa inapoiezi banii. 9imic, nimic nu va merge. , a gemut barbatul. -otul este pierdut. in cele din urma, sotia sa si-a pierdut rabdarea.1 iesit in gradina si si-a strigat vecinul. Ftii, sotul meu iti datoreaza bani, iar scadenta este mine.0reau sa-ti spun ceva ce nu stii.Sotul meu nu-ti poate plati datoria mine. Fara sa astepte un raspuns, sotia sa intors inapoi in dormitor si a spus, Daca nu pot sa dorm eu, nici vecinul meu nu ar trebui sa doarma. Cu sfidare ea s-a bagat in pat, in timp ce sotul ei si-a tras cearsaful peste urechi si a lasat la o parte nelinistea.Curnd dupa toate astea s-a facut liniste si nimic nu mai putea fi auzit dect respiratia regulata a celor doi soti. ( o%este persana) si!oterapia populara8 netransmisa de medici utilizeaza metode8 caracterizate cea mai mare parte din ele prin siretenie si %iclenie.,otia a incercat8 at0t c0t ar putea cine%a8 sa-si -aca propriul partener sa in%inga normele si -orta sociala si c!iar propriile temeri.in acest -el exista multe -eluri de usurare (eli/erare)8 una din ele -iind descrisa in po%estea ;,u-erinta impartasita;.,otia s-a ajutat pe ea insasi si pe sotul ei8 prin sta/ilirea dreptatii8 asa cum a inteles ea acest lucru? daca nu pot sa dorm din cauza pro/lemelor mele8 de ce ar - #$ tre/ui sa doarma cealalta persoana:.ceasta dreptate su/iecti%a8 desigur nu rezol%a pro/lema.Datoriile nu sunt platite in acest -el8 dar acea persoana nu a a%ut sentimentul ca a -ost neajutorata in a ac!ita nota.Cel cu nota nu este acum cu mult mai /un dec0t de/itorul insusi.

Ma icianul (uezinul, un preot a vrut sa ia niste nuci pentru sotia sa, deoarce i-a promis ca o sa gateasca fesen+an, o mncare preparata cu nuci.in bucuria anticiparii mncarii sale favorite, muezinul a bagat mna intr-un borcan cu nuci si a inhatat attea nuci cte a putut sa cuprinda cu o singura mna.Cnd a incercat sa scoata bratul din vas, era blocat./rict de mult l- a tras si l-a rasucit, borcanul nu a vrut sa ii elibereze bratul.1 plns, a gemut, a blestemat, asa cum un muezin nu ar fi trebuit sa faca.Dar nimic nu l-a a+utat.Chiar si atunci cnd sotia sa a luat borcanul si s-a asezat pe el cu toata greutatea, nimic nu s-a intmplat.(na lui a ramas blocata in gtul borcanului.Dupa multe incercari inutile, ei i-au chemat pe vecinii lor pentru a+utor.-oti au urmarit cu mult

interes scena care se desfasura in fata lor.Unul din vecini a aruncat o privire si l-a intrebat pe muezin cum s-a intmplat acest accident.Cu o voce patetica si gemete de disperare, muezinul i-a povestit intreaga tarasenie.0ecinul sau i-a spus) -e voi a+uta daca vei face e'act ce-ti voi spune. iti promit sa fac orice imi vei cere, daca ma vei elibera din acest borcan. 1tunci vra-ti mna mai adnc in borcan. 1cest lucru i-a parut ciudat muezinului3 de ce ar trebui sa bage mna mai adnc in borcan, cnd el voia sa o scoata de acolo!Dar a facut asa cum i s-a spus. 0ecinul a continuat, 1cum deschide mna si lasa sa cada nucile pe care le tii in mna. 1ceasta cerere l-a suparat pe muezin."a urma urmei, el voia nucile pentru mncarea sa favorita, iar acum trebuia pur si simplu sa le dea drumul.Fovaitor, el a urmat instructiunile celui care il a+uta.&arbatul a spus acum, Strnge mna si trage-o foarte incet din borcan. (uezinul a facut acest lucru, si, iata, fara vreo dificultate, el si-a tras mna din borcan.Dar nu era pe deplin satisfacut. (na mea este libera acum, dar unde sunt nucile! 1tunci vecinul a luat borcanul, l-a inclinat si a lasat sa se rostogoleasca attea nuci cte avea nevoie muezinul.Cu ochii mariti si cu gura cascata, muezinul l-a urmarit si a spus, *sti magician! ( o%este persana) Multe s-au sc!im/at in psi!oterapie8 de la practica psi!oterapeutica din "rientul antic.(amiliaritatea cu pro/lemele interne si comportamentul pertur/at (tul/urat) au -ost sistematizate in mod crescut si puse in legaturi stiinti-ice.(unctiile in%atarii au -ost di-erentiateA dinamicile personalitatii si implicatiile sale in contextul social au -ost descoperite.Dar8 intr-o pri%inta8 cel putin8 rolul terapeutului nu a -ost sc!im/at in mod esential..stazi8 ca si atunci8 el poarta cu el imaginea unui magician8 care poate controla misterul8 supranaturalul si misticulA el poate imprumuta claritate partii intunecate a su-letului8 la -el cum razele O strapung corpul uman."ric0t de -latanta poate -i aceasta imagine pentru terapeut8 ea de%ine o piatra de moara in procesul terapeuticA dezamagirile apar c0nd recuperarea nu apare imediat.Din punct de %edere terapeutic8 /ine0nteles8 o ast-el - #' de reactie poate -i inteleasa si interpretata ca un mecanism de-ensi%8 rezistenta sau ne%oia pentru un ;tata; atotputernic.Cu toate acestea8 terapeutul-magician8 asa cum este el reprezentat in constiintele multor pacienti potentiali este o pro/lema pentru psi!oterapie si imaginea sa pu/lica.

Visul "orit "a ha7im a venit un seic cu parul alb, fara dinti, care s-a plns, -u care a+uti fiinta umana, a+uta-ma si pe mine.Dorm mereu si un vis pune stapnire pe mine.0isez ca sunt in fata uni harem.Femeile sunt ca florile unei gradini, ca merele unui pom, si ca minunile paradisului.9umai ce intru in curte, iar ele dispar intr-un coridor secret Ga7imul a ridicat din sprncene, s-a gndit foarte atent la acest lucru si, in final a intrebat, -u vrei probabil sa-ti dau o pudra sau un medicament, care sa te apere de acest vis. Uluit, seicul a strigat, 9u, nu asta.Singurul lucru pe care il vreau este faptul ca, in vis, usa catre pasa+ul secret sa fie blocata, astfel inct femeile sa nu poata fugi de mine. Copiii ar spune8 ;7n %is este un -ilm in somn.; =xista mult ade%ar in aceasta de-initie simpla.intr-un %is8 actiunile isi des-asoara cursul8 iar experientele si e%enimentele apar intr-un -el care lasa celui care %iseaza intre/area daca el este eroul %isului sau numai spectator.(iziologia atri/uie %isele unor etape ale somnului.=xista di-erite opinii in legatura cu semni-icatia %iselor? predictii ale %iitorului8 procesarea experientei8 lim/ajul inconstientului..cest ultim punct de %edere a -ost o preocupare majora a psi!analizei8 care actioneaza pornind de la urmatoarele consideratii? continuturi suprimate si impinse de o parte in timpul orelor de %eg!e sunt deg!izate ca sim/oluri in timpul somnului8 o perioada a lipsei controlului..ceste sim/oluri il conduc pe cel care interpreteaza la continuturile pe care ele le reprezinta.in lim/ajul de sim/olism al %isului apar inaintea oc!ilor celui care %iseaza actiuni8 -iguri si po%esti care sunt uneori constiente doar pentru durata %isului si apoi sunt uitate din nou - sau ele pot preocupa o persoana ore8 zile sau c!iar timpul li/er. ,emni-icatia acestor po%esti din %is este -oarte rar claraA ea depinde direct de interpretarile si intelegerea de catre cine%a a acestora.>a -el cum spunem celorlalti po%esti in situatiile sociale8 la -el ne spunem noua insine po%esti in %isele noastre.Dar noi nu cunoastem de la inceput originea sau rezultatul lor. utem cunoaste acest lucru daca alta persoana ne spune lucruri la care reactionam puternic.1oi empatizam si ne /ucuram in consecinta. ro/a/il8 in %is8 -antezia noastra ca un medium si ca un loc al rezol%arii con-lictului capteaza semni-icatia negata de catre rationalitatea noastra determinata de %iata zilnica.6isele sunt ast-el po%esti legate de personalitateA ele sunt mitologii indi%iduale care re-lecta realitatea in -elul lor propriu si ne o-era o intelegere personala completa a realitatii. si!analiza numeste %isul ;calea regala pentru inconstient;. .ceasta realizare poate -i angajata terapeutic in masura in care pacientul isi asuma sarcina discutarii %iselor sale si asocierii cu ele8 iar terapeutul il sprijina in acest proces de explicare a %iselor.

6isele -unctioneaza ca un mediu terapeutic care este inserat in relatia dintre terapeut si pacient.,e con-runta8 in primul r0nd cu propria istorie a indi%idului.=xista o -unctie similara in po%estile transmise de culturi si grupuri8 dar in aceste cazuri ele se con-runta cu trecutul colecti% al acelor grupuri.=ste de aceea greu sa trasam o linie intre %is - #& si po%este8 intre mitologia indi%iduala si colecti%a.7n moti% pentru acest lucru este ca multe lucruri care joaca un rol in %iata unei culturi sau a unui grup sunt de asemenea implicate intr-o procesare indi%iduala a experientei sale si8 in al doilea r0nd8 mem/rii unui grup angajeaza in mod repetat teme similare si compara/ile si moti%ele pentru traditia lor colecti%a. Pe cine ar tre2ui sa cre1i .oti sa-mi imprumuti magarul in aceasta dupa-amiaza ! l-a intrebat pe muezin un prieten. Draga prietene , a replicat muezinul, stii ca sunt intotdeauna gata sa-ti dau a+utor cnd ai nevoie.Inima mea vrea sa imprumute magarul unui ortodo'.(a incnta sa vad roadele pasunatului la magarul meu.Dar ce pot sa spun, draga prietene!.entru moment, altcineva are magarul meu. (iscat de sinceritatea muezinului, fermierul i-a multumit generos, spunnd, *i bine, chiar daca nu m-ai putut a+uta, cuvintele tale amabile m-au a+utat foarte mult. Dumnezeul meu fie cu tine, o nobile, bunule si inteleptule muezin.Dar ca fermier, am simtit cum sngele mi-a inghetat in vene.Fermierul a tresarit, a privit cu uimire si in final a intrebat nencrezator, Ce aud!(agarul tau este aici pna la urma.1m auzit vocea sa. (uezinul s-a intors rosu de furie si a strigat, /m nerecunoscator.,i-am spus ca magarul nu este aici..e cine crezi mai mult) muezinul sau ragetele stupide ale unui magar! Multi oameni8 medici ca si pacienti sunt or/i.=i cred ca doar anumite cauze ale /olii pot -i do%edite..lte moti%e si conditii posi/ile pentru /oala nu sunt luate in considerare. entru mult timp8 psi!osomaticienii au -ost de asemenea in a-ara c0mpului (domeniului) general al acestei %iziuni..ceasta limitare a perspecti%ei a -ost incurajata de catre succesul -antastic in medicina psi!osomatica.>egaturile e%idente intre domeniile social8 mental si -izic au -ost trecute cu %ederea. ro/lemele de la locul de munca8 durerea anormala dupa moartea unei persoane iu/ite8 continuate cu di-icultatile din -amilie nu au -ost acceptate drept cauze pentru /oala.Doar simptomele -izice erau tratate si8 cu introducerea unei medicatii corespunzatoare8 simptomele mentale. e de alta parte gasim ca8 con%ingerile dogmatice merg in directie opusa. entru a nu -alsi-ica psi!oterapia si pentru a pre%eni trans-erul pro/lemelor mentale8 unii oameni e%ita complet toata medicatia8 c!iar si atunci c0nd ar putea insemna o descrestere a su-erintei de nesuportat a pacientului.

are important sa -im atenti la -iecare caz si sa %eri-icam conditiile sale inainte de a alege o a/ordare sau alta sau o com/inare a acestora.Deciz0nd cine este de crezut8 lasa pacientului dreptul de a -i in-ormat in legatura cu /oala sa si de a descoperi semni-icatiile masurilor terapeutice.Din aceste moti%e pare important pentru noi ca medicii8 nu neaparat -ormati in psi!oterapie8 sa stie potentialele si limitele psi!oterapiei8 as-lel inc0t ei sa-si conduca pacientii lor la terapia cea mai adec%ata8 c0t de cur0nd posi/il..ceasta necesitate este mult mai urgenta8 c0nd retinem ca ii ia aproape sase ani unui pacient cu tul/urari psi!osomatice8 deci /oala -izica legata de cauzele mentale8 de a gasi un specialist in psi!oterapie. >imitarea la tratamentul terapeutic intra e%entual in con-lict cu dorinta pacientului de a a%ea un medic ;atotputernic;..laturi de increderea pe care pacientii o au in medicul - #) lor8 exista de asemenea asteptarea ca medicul sa stie totulA pacientului ii place sa interpreteze ca pe un semn al sla/iciunii -aptul ca doctorul admite limitele sale pro-esionale.Mai mult dec0t at0t8 unii pacienti si cei apropiati lor isi doresc un medic ca cel din urmatoarea po%este. HaAimul stie totul Un barbat a fost lovit de o boala serioasa si se pare ca moartea sa era aproape.Din teama, sotia sa a chemat un ha7im, doctorul de la oras.Ga7imul l-a consultat mai mult de patru ore, i-a verificat pulsul, si-a pus capul pe pieptul barbatului, l-a intors pe burta si apoi pe partea cealalta, l-a ridicat in picioare si apoi l-a asezat in sezut, i-a deschis ochii, s-a uitat in gura sa si apoi a spus cu convingere, Draga femeie, din pacate am vesti triste pentru tine3 sotul tau este mort de doua zile. in acest moment, barbatul bolnav s-a ridicat in capul oaselor, si a scncit speriat, 9u draga mea, sunt inca viu. Sotia l-a plesnit peste cap si a replicat furioasa, "iniste=Ga7imul, un doctor, este un e'pert.*l trebuie sa stie. ( o%este persana) acientul are potential pentru /oala si pentru sanatate.2erapeutul preia -unctia de a regla /oala si sanatatea pacientului.=l poate in-luenta recepti%itatea pacientului pentru /oala8 dar poate de asemenea mo/iliza si sta/iliza potentialul sau pentru sanatate..ceasta sarcina este scopul dominant al medicinei pre%enti%e si psi!oigienei.

Tratament in mo" ocolit Ca medic al curtii pentru legiuitorul 9uhe-Samani, 1vicena a luat parte la o sarbatoare a curtii./ doamna de la curte a adus un mare vas pentru fructe.Imediat ce s-a plecat in fata lui 1vicena si a pus vasul in minile sale, nu a mai fost capabila sa se ridice si a

gemut de durere.1 fost lovita de lumbago."egiuitorul s-a uitat la 1vicena cu severitate si i-a ordonat sa o a+ute.1vicena s-a gndit un moment, in timp ce a intrat in panica.isi lasase toate medicamentele acasa si trebuia sa gaseasca noi remedii.Cu acest lucru in minte,a bagat mna sub bluza femeii.*a s-a dat la o parte, dar apoi a tipat de durere, care era acum chiar mai rea.2egele a fost infuriat de comportamentul nerusinat al lui 1vicena.Dar inainte ca el sa spuna ceva, doctorul cu ageritate a bagat mna pe sub fusta femeii si a incercat sa-i scoata len+eria intima.Fata s-a inrosit si ofensata a sarit inapoi.Ca printr-un miracol, durerile ei au disparut.S-a ridicat usor, fara nici o durere.Satisfacut, 1vicena si-a frecat minile si a spus, Foarte bine.Chiar si ea ar putea fi a+utata. in ciuda - sau din cauza - de-icientelor te!nice si teoretice8 procedeele %ec!ilor !a9imi erau adesea ingenioase..laturi de umorul acestei po%esti8 actiunea lui .%icena este instructi%a. ,a presupunem ca el stie ca discon-ortul unui pacient cu lum/ago este crescut prin poztia neec!ili/rata pe care pacientul o adopta din cauza -ricii pentru o durere mai mare.in acest caz8 el ar a%ea sansa sa realaxeze crampele8 prin utilizarea unei metode -olosite8 de exemplu in c!iropractica sau terapia -izica.,ituatia era urgenta totusi si8 ca !a9im8 el era de - #+ asemenea un artist caruia regele i-a cerut o do%ada imediata a artei sale.De aceea8 el a a/ordat o alta cale. inc!ipuindu-si ca -emeia %a -i jenata in -ata at0tor oameni daca el %a ataca sexualitatea ei8 el a dez%oltat strategia sa.in stra-undurile mintii sale8 el pare sa ai/a ideea ca modestia8 teama de se dez%eli in -ata celorlalti oameni si8 alaturi de acest lucru8 ta/uul sexual erau mai puternice dec0t teama de durerea se%era care o tinea imo/ila..sa cum arata po%estea8 calculele lui .%icena au -ost corecte. rocedeul sau8 utiliz0nd norme psi!o-sociale pentru e-ectul (consecinta) comportamentului8 si de aici a corpului8 este un exemplu de tratament social-psi!osomatic.

intelepciunea 3aAimului Un sultan era pe un vas impreuna cu unul dintre cei mai buni servitori ai sai.Servitorul care nu a mai fost niciodata inainte luat intr-un voia+ - de fapt ca un copil al muntilor el nu a vazut vreodata coasta - a stat in burta goala a vasului si a tipat, a plns, a tremurat si s-a tnguit.-oti erau draguti cu el si au incercat sa-i calmeze temerile, dar bunatatea lor a+ungea doar la urechile sale, nu si la inima sa tematoare."egiuitorul nu mai putea suporta sa auda tipetele servitorului, iar voia+ul pe apele albastre, sub cerul azuriu, nu mai era o placere pentru el.1tunci, inteleptul ha7im, medicul, l-a abordat si a spus, inaltimea voastra, cu permisiunea voastra il pot calma. Fara nici un moment de

ezitare, sultanul i-a dat permisiunea.Ga7imul a ordonat marinarului sa-l arunce pe servitor peste bord3 marinarul s-a indreptat bucuros catre plngacios.Servitorul a fost aruncat in apa, fara aer, s-a agatat de marginea vasului si i-a rugat sa-l ia din nou la bord.1stfel ei l-au tras de par inapoi.De atunci, el a stat foarte linistit intr-un colt.9imeni nu a mai auzit un cuvnt de teama din gura sa.Sultanul era uimit si l-a intrebat pe ha7im, Ce intelepciune este cuprinsa in aceasta actiune! Ga7imul a raspuns, *l nu a gustat niciodata sarea marii.Fi nici nu a stiut ct de mare era pericolul in apa.1stfel el nu putea sti ct de minunat este sa aiba scnduri viguroase sub el.Doar cine s-a confruntat cu pericolul poate sti valoarea poate sti valoarea pacii si calmului.-u, care ai intotdeauna ce sa mannci nu cunosti gustul pinii de la tara. Fata pe care tu nu o consideri draguta este iubita mea.*'ista o diferenta intre barbatul care o are pe iubita sa alaturi de el si si barbatul care asteapta mult timp sosirea ei. (dupa ,aadi) Cunostintele de medicina psi!osomatica - c!iar daca nesistematice - nu constituie doar anticiparea modernismului in po%estile antice ale "rientului.=le arata inceputurile procesului terapeutic care au do/0ndit -orma si sistematizarea stiinti-ica din timpurile noastre.7n proces sigur utilizat astazi8 in principal pentru tratarea anxietatilor este modi-icarea comportamentului.=ste /azat pe ideea ca8 comportamrntul este in%atat si8 prin urmare este ;dez%atat; intr-o situatie terapeutica. .cest intersc!im/ intre in%atare si dez%atare insoteste %iata noastra de zi cu zi. entru a -i siguri8 se poate int0mpla ca noi sa e%itam situatiile care produc anxietate si in -elul acesta crestem anxietatea noastra.in modi-icarea comportamentului8 paradoxul ne%rotic este intrerupt pas cu pas prin intermediul desensi/ilizarii sistematice.,copul este realizarea ca o situatie sau un o/iect nu tre/uie intotdeauna sa -ie insotit de experiente - 40 negati%e.7n exemplu de terapie antica in ceea ce pri%este anxietatea este gasit in po%estea intelepciunii !a9imului8 asa cum a -ost po%estita de ,aadi. e %remea sa8 preocuparea pentru anxietate nu era doar o pro/lema pentru !a9imi8 ci era in primul r0nd o pro/lema -iloso-ica8 con-runt0ndu-se cu esenta omului..nxietatea era pri%ita ca o reactie la relatia omului cu necunoscutul.(iloso-ii orientali -aceau distinctii intre trei tipuri de anxietati8 pe care ei le-au numit anxietati primare.=le sunt? 1)teama de trecut8 pe care ei o atri/uiau injustitiilor si pentru care ei cereau uitarea si iertarea ca tratamentA 2)anxietatea in prezent8 exprimata prin singuratate8 care tre/uia eliminata si prin parasirea arenei sociale si practicarea ascetismuluiA

#)teama de %iitor8 exprimata prin sentimente -ara sens si lipsa scopurilor. 5ugaciunea era recomandata ca un antidot. in psi!oterapia din zilele noastre8 cine%a a descoperit din nou aceste trei anxietati primare.2eama pentru trecut si prezent sunt %azute ca anxietati traite de-a lungul istoriei indi%idului.2eama pentru %iitor este plasata in opozitie cu ele8 ca teama existentiala. ,istematizarea anxietatii si in%atamintele trase din aceasta pot -i intelese alaturi de mediul cultural religios si sunt orientate mai mult catre acest mediu8 dec0t alaturi de trasaturile de caracter ale omului.iertarea este in mod esential o cerinta morala de inalta sensi/ilitate.Ca o regula8 ea presupune un anumit grad al insig!t-ului8 daca nu conduce numai la autoacuzare..cest lucru l-a spus 4a-is8 ;Daca toata lumea ar sti a/solut totul despre cealalta persoana8 toata lumea ar admite usor si cu /ucurie iertarea.; .scetismul8 ca un antidot pentru singuratate pare paradoxal8 ca si cum ;sa%0rsirea suicidului ar -ace sa dispara teama de moarte.; *deea din spatele acestui lucru este ca o persoana care in mod %oluntar se intoarce la ascetism si %ede in el o %aloare care este de asemenea recunoscuta de catre mediul sau si de catre religie poate mult mai usor sa traiasca cu aceasta teama de singuratate..scetismul poate insemna in acelasi timp e%adare8 o reactie impotri%a -ricii de ceilalti oameni.5ugaciunea si meditatia ca remedii pentru teama de %iitor au -ost recomandate de secole.=le sunt considerate elemente ale increderii si sperantei.Dar acest procedeu de%ine pro/lematic daca necesitatea pentru rugaciune il impiedica pe cine%a de la luarea masurilor acti%e pentru %iitor. EVin"ecareaE cali.ului 2egele a fost lovit de o boala grava.-oate incercarile de a-l vindeca s-au dovedit inutile.(arele si faimosul medic 2asi a fost in cele din urma chemat pentru a-l consulta."a inceput, el a incercat toate metodele traditionale de tratament, dar fara succes.in final, 2asi l-a intrebat pe rege daca ii permitea sa aplice tratamentul pe care el il credea cel mai bun. 2egele in disperarea sa si-a dat consimtamntul.2asi l-a rugat pe rege sa-i puna doi cai la dispozitie.Cei mai rapizi si mai buni cai arabi i-au fost adusi.in urmatoarea zi, 2asi a ordonat ca regele sa fie dus in faimoasa statiune 4ouze (ullan din &uchara.De cnd rgele nu se putea misca, el era carat cu o brancarda.in statiune, 2asi i-a spus regelui sa umble neimbracat si a ordonat tuturor servitorilor regelui sa stea ct mai departe posibil de statiune.Servitorii au ezitat, dar apoi au fost de acord, cnd regele le-a spus ca trebuie sa faca cum le-a oronat ha7imul. 2asi avea caii legati la intrarea in statiune."ucrnd impreuna cu unul din elevii sai, el la asezat pe rege intr-o cada si rapid a varsat apa fierbinte peste el.in acelasi timp i-a dat un sirop fierbinte care i-a crescut temperatura.Dupa ce s-au intmplat toate astea, 2asi si - ?# -

elevul sau l-au imbracat.2asi s-a asezat in fata regelui si brusc a inceput sa-l in+ure si sa-l insulte in cel mai ingrozitor mod.2egele era socat si s-a suparat teribil din cauza acestei nepoliteti si insulte ne+ustificate, in special datorita faptului ca era nea+utorat.in aceasta stare de spirit, regele s-a miscat.Cnd 2asi a vazut acest lucru, a scos cutitul, sa apropiat de rege si l-a amenintat ca-l omoara.Speriat, regele a incercat sa se salveze, pana cnd in cele din urma, frica i-a dat forta sa se ridice si sa fuga.in acel moment, 2asi a parasit repede camera si, impreuna cu elevul sau a fugit din oras pe cai. 2egele s-a prabusit epuizat.Cnd si-a recapatat cunostinta, el s-a simtit mult mai liber si era capabil sa mearga.inca foarte furios, el a chemat servitorul, s-a imbracat si s-a intors la palat..oporul sau si-a aratat bucuria cnd a vazut ca regele s-a insanatosit. / saptamna mai trziu, o scrisoare de la medic i-a fost inmnata regelui.Scrisoarea continea cteva cuvinte de e'plicatie) 1m facut tot ceea ce am invatat ca medic.Cnd aceste lucruri nu au dat rezultate, ti-am crescut in mod artificial temperatura si prin provocarea mniei tale ti-am dat forta sa-ti misti membrele.Cnd am vazut ca vindecarea ta a inceput, am parasit orasul pentru a scapa de pedeapsa ta.9u iti cer sa ma platesti, deoarece sunt constient de insultele in+uste si vulgare pe care ti le-am aruncat in nea+utorarea ta si sunt profund rusinat de ele. Cnd regele a auzit acest lucru, si-a simtit inima plina de recunostinta si l-a rugat pe doctor sa vina la el, astfel inct sa-i multumeasca. .cti%area participarii emotionale este un procedeu -oarte %ec!i in medicina..sa a -ost si cu 5!ases (5asi? )$0-+2#)8 -aimosul medic persan8 depre care se spune printre altele ca a -ost primul care a utilizat cu%0ntul ;psi!oterapie;. 2ratamentul sau nu era ;cat!artic; in sensul actual al cu%0ntului.2ratamentul nu a%ea loc prin eli/erarea unui /locaj existent al sentimentului.Congestia sentimentului a -ost mai int0i trezita prin insultele si amenintarile lui 5asi si introduse ca -orte conducatoare in cura sa.5asi a a%ut grija de conditiile necesare? cali-ul tre/uia sa se predea !a9imului gol si neajutorat.(ara aceste masuri8 tratamentul ar -i de%enit sigur un du/lu esec.>egiuitorul nu ar -i ajuns in aceasta conditie daca ar -i adus cu el si pe ser%itorii sai8 care ar -i intrerupt prematur si cu -orta dez%oltarile sale terapeutice8 daca ar -i auzit tipetele sale dupa ajutorA 5asi tre/uia sa-l -aca sa se teama pentru propria sa %iata. "ric0t de %ec!e poate -i po%estea8 ea poate descrie o pro/lema a psi!oterapiei contemporane? la -el ca si cali-ul8 pacientii nostri sunt inconjurati de o multime de aliati8 mem/ri de -amilie8 prieteni8 iar doctorii lor8 in neincrederea lor8 nu se s-iesc in a intrerupe tratamentul8 daca mersul tratamentului conduce la crize sau nu este in acord cu punctele lor de %edere. Tratamentul corect Harim7han, puternicul legiuitor, a fost lovit de boala si toti medicii au simtit furia sa.in cele din urma, un servitor a utilizat forta cu blndete si amenintari strasnice pentru a aduce un ha7im speriat la Harim7han, care a racnit la el cu voce puternica si a spus,

*sti cunoscut peste tot ca un medic bun.1rata-ti talentul.Dar nu uita pe cine ai in fata ta. Ga7imul l-a e'aminat cu atentie. Doar un singur lucru te va a+uta , a spus el. .regateste-te pentru clisma. Ce!/ clisma ! a tipat regele. Cine crezi ca ar accepta asa ceva ! - ?:.rivirea inspaimntatoare a regelui l-a facut sa tremure pe ha7im. / clisma pentru mine,! / doamne. 2egele i-a permis sa ia loc si sa astepte sa vada cum conditia regelui din acel moment s-a imbunatatit.Fi de fiecare data cnd napasta bolii il lovea, ha7imul era convocat, astfel inct, doctorul accepta fara comentarii clisma. De seara p0na dimineata8 el statea la capat0iul omului /olna% si pl0ngea.7rmatoarea dimineata el a murit8 dar omul /olna% a continuat sa traiasca. (dupa ,aadi) 7nui medic in "rientul antic nu ii era usor."norariul sau era in mod o/isnuit un onorariu pentru succesul sau.Mai mult8 medicii se con-runtau cu pro/lemele cu care se con-runta oricine din pro-esiunea medicala8 adica responsa/ilitatea de a alege dintre riscuri -oarte %ariate.Ca ser%itori ai unor mari legiuitori8 c!iar si cei mai /uni doctori8 cum ar -i .%icena sau 5asi erau erau supusi stap0nilor lor..laturi de grija in legatura cu %iata pacientilor lor8 ei se temeau si pentru propria lor %iata.

Cine spune A tre2uie sa spuna "e asemenea = intr-o clasa, cunoscuta in /rient ca (a7tab, un profesor a avut mult de furca cu un baiat. Spune A , 6in persana) Alef8.&aiatul tocmai si-a ridicat capul si, apoi l-a lasat in +os si a strns din buze..rofesorul a dovedit rabdare si a spus din nou, *sti un baiat asa dragut - te rog spune A.9u iti voi face nici un rau. Singura replica din partea baiatului a fost o privire fi'a.in cele din urma, dupa multe incercari, profesorul si-a pierdut rabdarea. Spune A a strigat el, spune A Dar singura replica a baiatului era doar (m-mm 1tunci, profesorul l-a convocat pe tatal baiatului.impreuna, ei l-au implorat pe micut sa spuna A.in cele din urma, baiatul si-a revenit si spre mirarea tuturor a pronuntat un clar si frumos A..rofesorul surprins de succesul sau pedagogic a strigat, Doamne, ce minune=1cum spune B. Dar baiatul a protestat violent, a lovit cu micutele sale degete in banca si a spus, De a+uns.Ftiam ce se va intmpla cu mine daca voi spune A 1poi vei vrea de la mine sa spun B si apoi sa recit intregul alfabet, apoi sa citesc si sa scriu si sa lucrez la aritmetica. Ftiam eu de ce nu voiam sa spun A= <aiatul stie ceea ce %rea.Din moment ce el poate sa %ada consecintele actiunii sale8 are un a%antaj -ata de adulti../ilitatea de a include rezultatele unei actiuni in consideratiile

proprii8 c!iar cu pretul spontaneitatii8 se do%edeste rareori a -i -oarte utila.Care sunt rezultatele (consecintele) pentru mine alaturi de placere daca /eau alcool:Ce rezultate tre/uie sa iau in consideratie daca imi insel sotia si imi iau o amanta:Ce rezultate tre/uie sa iau in consideratie daca man0nc prea mult:Care sunt rezultatele daca aleg un concept politic sau religios: Medicina de asemenea este con-runtata cu sarcina de a spune A si acceptarea consecintelor corespondente.(acem alegeri de acest tip c0nd adoptam concepte teoretice.in ceea ce pri%este o /oala innascuta exista rezultate -ata de o /oala do/0ndita.Daca8 de exemplu8 includem depresia si sc!izo-renia printre -ormele endogene8 cea mai adec%ata terapie %a -i tratamentul medicamentos.Dar daca presupunem ca aceste /oli sunt determinate in principal de cauze psi!osociale8 prima noastra alegere %a -i psi!oterapia8 terapia -amiliala etc. - 4# in timp ce relatia dintre diagnostic si -ormele de terapie este intarita de medicina somatica8 decizii de /aza tre/uie luate in medicina psi!osomatica8 psi!iatrie si psi!oterapie..ceste decizii nu au -ost inca su-icient de /ine do%edite stiinti-ic si ast-el permit8 limita larga pentru argument despre credinta si con%ingere.

Camasa unui 2ar2at .ericit Un calif statea rapus de o boala mortala pe perna sa de matase.Ga7imii, medicii tarii sale, stateau in +urul lui si erau de acord ca doar un lucru i-ar putea aduce califului vindecarea si salvarea) plasarea sub capul sau a camasii unui barbat fericit.(esageri au scormonit in fiecare oras, fiecare sat si fiecare coltisor pentru a gasi un barbat fericit.Dar toti cei pe care i-au intrebat nu aveau nimic dect durere si gri+i.in cele din urma, dupa ce au pierdut orice speranta, mesagerii au intlnit un pastor care rdea si cnta in timp ce privea turma sa.*ra el fericit! 9u-mi pot imagina pe nimeni mai fericit dect mine. 1 replicat pastorul rznd. 1tunci da-ne camasa ta , au strigat mesagerii.Dar pastorul a replicat, 9u am una. 1ceste vesti patetice, ca omul fericit pe care mesagerii l-au intlnit nu avea o camasa proprie, i-au dat califului de gndit.-imp de trei zile si trei nopti, el nu a permis nimanui sa vina la el.in cele din urma, in cea de a patra zi, el a dat pernele sale de matase si pietrele sale pretioase sa fie impartite oamenilor, si, asa cum spune legenda, din acea vreme califul a fost din nou sanatos si fericit. ( o%este orientala) Doctorii din aceasta po%este %or sa utilizeze drept semni-icatii magice8 camasa unui /ar/at -ericit.in mod ironic nu este camasa unui /ar/at /ogat8 care ar -i capa/il sa-si

permita sa -ie -ericit. o%estea are caracterul unei piese didactice si este in mod iz/itor am/igua. e de o parte8 persoana saraca care aude aceasta po%este este in-atisata ca omul /ogat actual care in s-0rsit isi poate permite sa pri%easca in jos la oamenii instariti.Dar in acelasi timp8 po%estea are o calitate linistitoare? nu -iti suparati din cauza inegalitatii socialeA amintiti-%a ca sunteti /inecu%0ntati cu alte /unuri..m/ele interpretari arata ca acti%itatile unui doctor contin elemente ideologice8 alaturi de %indecarea celorlalti..ceasta nu inseamna ca acti%itatile sale sunt rele.Dar este important sa -im constienti de prezumtiile -iloso-ice8 ideologice8 ast-el inc0t sa putem e%ita limitele. <ogatia transmite in mod -rec%ent un prestigiuA rolul comportamental este cerutA excluderea este generataA sau /ogatul tre/uie sa ai/a grija de c%asi-caracterul etic si de dez%oltarea crescuta a acestuia8 ca a unui copil.in acest -el8 o /resa se dez%olta in personalitatea unui om8 intre emotii8 li/ertati si %ulnera/ilitate8 pe de o parte8 si8 pe de alta parte8 armura caracterului sau plasata in -ata sa8 prin pozitia sa sociala si economica. rin aceasta di%iziune8 care considera pe ceilalti oameni arti-iciali8 unele calitati8 cum ar -i economia8 realizarea moti%atiei sau c!iar ne%oia pentru contact sunt /rusc accentuate8 cel putin p0na acum8 deoarece ele preocupa oamenii din aceeasi clasa.Dar celelalte calitati sunt sterse. in urmatoarea po%este orientala8 in locul resemnarii si protestului ironic8 care contine un pic de necesitate si poate -i trans-ormata intr-o %irtute8 descoperim %iclenia

- 44 muezinului.=l o/tine conducerea prin trompete8 se alatura societatii snoa/e8 in ciuda tuturor insultelor si le desc!ide oc!ii. Ca.tanul .lam*n" imbracat in simpla si modesta sa roba de fiecare zi, un muezin s-a dus la o petrecere data de un cetatean foarte respectat.-oti cei din +urul lui erau imbracati in cele mai frumoase haine facute din matase si catifea.Ceilalti oaspeti s-au uitat dispretuitor la hainele sale ponosite.Fi-au intors capul, au strmbat din nas si l-au impins departe de mncarurile minunate de pe masa.(uezinul a dat buzna spre casa, si-a pus cel mai bun caftan si s-a rentors la petrecere, aratnd mult mai nobil dec unul din califi./, multimea agitata a dat peste el=Fiecare a incercat sa intre in conversatie cu el sau, cel putin sa prinda un cuvnt sau doua din vorbele sale intelepte..*ra ca si cum, bufetul rece era facut numai pentru el.1laturi de toate astea, oamenii l-au invitat sa guste bucatele.Dar, in loc sa le mannce, muezinul le-a bagat in mnecile largi ale caftanului sau.Focati si, in acelasi timp curios, oamenii l-au asaltat cu intrebarea, / doamne, ce faci acolo!De ce nu mannci ceea ce iti oferim! (uezinul a continuat sa-si indese caftanul si a replicat calm, Sunt un om onest, si, daca suntem sinceri, ospitalitatea voastra nu este pentru mine, ci pentru caftanul meu.Fi el ar trebui sa aiba dreptul la aceste bucate.

+ SEBUALITATE CI MARIA)

Vi1itatorii si ele.antul

Un elefant a fost adus intr-o camera intunecata, seara, pentru o e'pozitie./amenii se strecurau prin multime.Din moment ce era intuneric, vizitatorii nu puteau vedea elefantul3 astfel inct ei au incercat sa-si faca o idee despre corpul sau atingndu-l. Deoarece era mare, fiecare vizitator putea atinge doar o parte a animalului si sa o descrie in conformitate cu ceea ce a simtit.Unul din vizitatori care a atins intregul picior a spus ca elefantul era ca un stlp puternic3 al doilea vizitator, care a atins un colt, l-a descris pe elefant ca pe un obiect ascutit3 al treilea vizitator, care a atins urechea creaturii a pretins ca nu era diferit de un evantai3 al patrulea care si-a trecut mna pe spatele elefantului a afirmat ca elefantul era plat ca o canapea. (dupa Mowlana) 7n muncitor in %0rsta de $0 de ani a %enit la mine pentru tratament8 datorita pro/lemelor maritale si di-icultatilor pro-esionale.Deja8 de la prima sedinta a inceput sa %or/easca despre o pro/lema8 care in mod e%ident il deranja.;.m de%enit -oarte atras din punct de %edere sexual de o -emeie sau -ata im/racata intr-o !aina de ploaie din piele8 din lac sau plastic.Doar atunci c0nd sotia mea im/raca lenjerie neagra stralucitoare sunt capa/il sa o accept ca pe o -emeie.,otia mea s-a o/isnuit cu toate acestea si am comandat toate - 4$ articolele din piele si lac8 in .nglia.Dar de un timp8 ea nu mai %rea sa poarte toate acele lucruri.De atunci8 mariajul nostru nu a -ost prea placut.; in rezol%area acestui caz8 ar -i -ost logic sa ne concentram pe tratarea -etisismului8 care este ascuns in spatele acestor dorinte si sa raportam toate intre/arile si solutiile posi/ile la pro/lema ;im/racamintii din piele;.Dar8 in spiritul ;psi!oterapiei poziti%e; am procedat di-erit..m gasit ca8 in relatia pacientului cu sotia sa8 nimic nu parea sa-l miste8 cu exceptia /una%ointei sotiei sale de a se adapta dorintelor sale sexuale.Din acest moti% am -ost in mod special interesat de conceptele care au -ormat /aza educatiei sale.=xistau un numar de indicii clare care puteau -i utile in explicarea si intelegerea pro/lemei sale.

;.casa principalul lucru era ca noi sa -im curati.Mama mea spunea intotdeauna8 I"mul este acceptat (primit) dupa !ainele sale si lasat in pace dupa spiritul sauJ..ceasta a -acut o mare impresie asupra mea..stazi este inca greu pentru mine sa accept oamenii care nu poarta cra%ata8 care sunt ne/ar/ieriti sau daca nu sunt im/racati corespunzator.;=l a trans-erat aceasta dorinta pentru ;im/racaminte corecta;8 c!iar si in sexualitate si a -ost at0t de legat de aceasta idee8 inc0t practic el s-a simtit atras doar de calitatile exterioare ale im/racamintii din piele8 dar nu si de corpul si de personalitatea sotiei sale.Din moment ce am o/ser%at c0t de desc!isa era -antezia sa i-am spus deja po%estea ;6izitatorii si ele-antul; la prima noastra sedinta. acientul a re-lectat la aceasta po%este mult timp.(rec%ent el imi spunea ca s-a g0ndit la ea.Dar dupa ce au trecut c0te%a saptam0ni8 el mi-a spus rezultatele consideratiilor sale? ; Dorinta mea de a-mi %edea sotia in lenjerie neagra stralucitoare8 dorinta mea de a o %edea doar in acest mod a -ost at0t de puternic de-inita8 inc0t personalitatea ei s-a sters din ce in ce mai mult in -undal."c!ii si -ata sa nu le %ad8 de -apt niciodata.intr-o anumita masura8 ea a de%enit doar un umeras pentru im/racaminte pentru sex.2otalitatea prezentei ei a -ost pierduta8 la -el cum %izitatorii au %azut doar o parte a ele-antului si l-au %azut dupa cum s-au asteptat sa -ie.; intr-un anumit -el8 pacientul s-a orientat asupra strategiei propriului tratament8 ale carui trasaturi principale au -ost extinderea scopurilor sale? in int0lnirile cu partenerii de a-aceri8 el %oia sa %ada comportamentul total al oamenilor8 nu doar aderarea la regulile -ormale ale curtoaziei8 nu doar daca ei poarta o cra%ataA el nu %oia sa %ada doar im/racamintea pentru sex a sotiei sale8 ca sa o accepte pe sotia sa asa cum era ea. acientul a incercat8 atunci8 de unul singur sa o cunoasca pe sotia sa8 pe cei din jurul sau8 partenerii de a-aceri si colegii sai intr-un nou mod. entru el8 aceasta era o calatorie de descoperire intr-un tinut8 anterior aproape necunoscut.in mod repetat8 el a %enit la sedintele noastre si ne-a po%estit despre noile sale descoperiri? ca era /ine pentru el si nu prezenta nici un deza%antaj sa-si exprime opiniile sale se-ului sauA ca el a%ea con%ersatii %esele si stimulatoare cu colegii cu care anterior se int0lnea doar la un ni%el de a-aceriA ce calitati -izice era capa/il sa descopere la sotia sa8 ce trasaturi admira la ea si ce interese comune au descoperit ei recent. in sensul procesului poziti%8 -etisismul si -ixatia pe !aine din piele !edoniste8 suple s-au pierdut in -undal..st-el a -ost desc!isa calea pentru tratarea pro/lemei sale8 tin0nd seama ca -etisismul era doar %0r-ul ice/ergului unei situatii con-lictuale mult mai compre!ensi%e.

- 4' -

O po#este pe "rum (isticismul persan vorbeste de un hoinar care trecea, dupa cum se pare de-a lungul unui drum lung, fara sfrsit.*ra incarcat cu tot felul de poveri.Un sac greu atrna in spatele sau3 un vas mare cu apa era infasurat in +urul corpului sau.in mna dreapta, el cara o piatra de forma ciudata, iar in mna stnga, un bolovan.in +urul gtului sau, o veche piatra de moara se balabanea de o frnghie inclcita."anturi ruginite, cu care el cara greutati grele prin praf, il raneau in +urul gleznelor..e cap, barbatul tinea in echilibru o +umatate de dovleac.Cu fiecare pas pe care il facea, lanturile zanganeau.Iemnd, el trecea mai departe pas cu pas, plngndu-se de destinul sau greu si de oboseala care il chinuia.in acest fel, un fermier l-a intlnit in fierbinteala miezului zilei. /, hoinar obosit, de ce nu lasi +os acest bolovan! *'traordinar de prost , a replicat hoinarul, dar nu l-am observat inainte Spunnd acestea, el a aruncat piatra deoparte si s-a simtit mult mai usor. Din nou, dupa ce a facut o buna bucata de drum, un fermier l-a intlnit si l-a intrebat, Spune-mi hoinar obosit, de ce te neca+esti cu +umatatea de dovleac de pe cap si de ce tragi acele greutati de fier din spatele lanturilor! Goinarul a raspuns, Sunt foarte bucuros ca mi le-ai aratat.9u am realizat ceea ce imi faceam. *l a scos lanturile si a spart dovleacul intr-un sant de pe marginea drumului.Din nou, el s-a simtit mai usor.Dar cu ct mergea mai departe, cu att mai mult a inceput sa sufere din nou. Un fermier venind de pe cmp l-a privit cu uimire si a spus, /, bunule om, tu cari nisip in sac, dar vezi ca in departare este mai mult nisip dect vei putea cara vreodata.Iar vasul tau de apa este mare - ca si cum ai planificat sa traversezi desertul HaEir.Dupa un timp, un ru clar va curge alaturi de tine, care te va insoti in drumul tau pentru mult timp. Dupa ce a ascultat toate acestea, ratacitorul a deschis vasul cu apa si a varsat apa pe o poteca.1tunci el a simtit greutatea nisipului din rucsacul sau.1 ramas gnditor si s-a uitat la asfintitul soarelui.Ultimele raze isi trimiteau lumina catre el.1 privit catre el si a vazut piatra grea de moara din +urul gtului sau si brusc a realizat ca era piatra care il facea inca sa mearga aplecat.1 desprins-o si a aruncat-o ct de departe a putut, in ru.*liberat de greutatile sale, el a ratacit prin racoarea serii pentru a gasi o coliba.

in cursul tratamentului sau8 un pacient deprimat in %0rsta de $1 de ani a citit cartea mea ;.sihoterapia vietii de zi cu zi .Cum se int0mpla de o/icei8 el a inceput de la s-0rsitul cartii si a citit ; o%este pe drum;.in urmatoarea sedinta8 pacientul era -oarte animat.=l a trecut printr-o serie de experiente si o/iceiuri pe care el le considera apasatoare? ;7n s-at in educatia mea era I(ii economicKJ si acest s-at inca ma o/sedeaza.in incercarea de a -i economic8 am -acut asa o dezordine in lucruri8 inc0t aceasta -orma de economie este p0na

la urma8 prea scumpa.*ata un exemplu? am -ost in pi%nita sa iau ce%a pentru atelierul meu8 dar8 pentru a economisi /ani8 am aprins doar lumina din capul scarilor si am cautat prin semi-intuneric8 dar nu am gasit ceea ce cautam..poi am desc!is lumina si am gasit ceea ce cautam8 imediat.=conomia mea excesi%a m-a costat timp si -rustrare8 inutile.C!iar principiul I(ii atent si g0ndeste-te la siguranta este ocazional o po%ara pentru mine.Desi sunt indem0natic8 nu indraznesc sa imi reconstruiesc un ca/inet8 deoarece mi-e teama ca ce%a ar putea merge prost..m0n sa -ac acest lucru si aceasta de asemenea ma -ace sa ma simt apasat.Dupa un timp o iau de la capat si incep lucrul si reusesc sa -ac acel lucru.Dupa - 4& aceea am sentimentul ca8 ne%oia mea excesi%a pentru securitate si teama mea de a -ace ce%a gresit sau de a incurca ce%a este aproape ca jumatatea de do%leac de pe capul !oinarului. Dar8 de unul singur am -ost capa/il sa inteleg unele din aceste tensiuni si sunt -oarte m0ndru de acest lucru. arintii mei au -ost -oarte suparati in legatura cu construirea casei noastre8 din momentul in care am putut sa scap de po%ara -inanciara.Din nou8 ei mi-au spus8 ;.lege calea sigura.; Dar am a%ut curaj si8 la/oratorul si sotia mea ma ajuta sa realizez pe c0t posi/il scopul nostru.Casa este terminata acum8 iar notele sunt platite8 cu exceptia c0tor%a ipoteci.Dar c!iar si asa8 car inca po%eri ca pietre si lanturi in jurul g0tului meu8 po%eri pe care in parte le recunosc si as %rea sa le arunc ca !oinarul8 pe drumul sau.;

!espre norocul "e a a#ea "oua sotii Un seic avea mare noroc pe pamnt) avea doua sotii.Simtindu-se foarte fericit, el a mers la bazar si a cumparat doua coliere de aur identice, pe care el le-a daruit sotiilor sale, dupa cteva ore fericite cu ele.Singura specificare era ca fiecare sotie sa-i promita ca nu-i va spune celeilalte.Dar nu fiecare bucurie pamnteasca ramne netulburata.intruna din zile, sotiile, strnite de rivalitate si gelozie au venit la el si l-au asaltat cu intrebari) Spune cel mai minunat dintre barbati, pe care dintre noi o consideri cea mai buna! Dragele mele, va iubesc pe amndoua mai mult dect orice. , s-a aparat seicul. 9u, nu , au protestat femeile, noi vrem sa stim de la tine care dintre noi primeste mai multa dragoste din partea ta. Dar scumpele mele, de ce vreti nemultumire!0a am pe amndoua in inima mea. Dar femeile nu erau satisfacute cu acest raspuns.

9u vei scapa de noi.Gaide, vorbeste.Cine este regina inimii tale! Din moment ce el nu putea sa se supuna mult timp intrebarilor agresive ale sotiilor sale, el a cobort vocea, promitator si soptit, Daca vreti sa stiti neaparat, va voi spune adevarul.Cea pe care o iubesc cel mai mult este cea careia i-am dat lantul de aur. 1mbele femei s-au uitat una la alta victorioase si au plecat satisfacute. Complet ra%asit8 pl0ng0nd si tremur0nd tot8 un academician in %0rsta de 41 de ani a %enit la /iroul meu.>a inceputul con%ersatiei noastre8 el spunea in mod repetat8 ;nu pot sa traiesc.6reau sa mor.; .poi el a explicat8 ;,u-ar de atacuri /ruste de anxietate si neliniste8 insotite de o scadere imediata a presunii s0ngelui..cest lucru conduce la un nou sentiment8 de insecuritate8 deoarece aceste conditii %in in orice moment si -ara a%ertisment. Capacitatile mele -izice au decazut8 sentimentele de neliniste apar puternic si spontan in masina8 c0nd tre/uie sa astept culoarea rosie.@asesc asteptarea -oarte di-icila.=%it camerele de asteptare de orice tip8 at0t de mult c0t pot.; .poi a aparut o tul/urare -unctionala a inimii.=xaminarea clinica care a urmat imediat nu a rele%at nici o /aza pentru o tul/urare organica.2ul/urarea (neregularitatea) a inceput la ora 2?00 in acea dupa-amiaza si s-a oprit spontan la ora 10?00 pm8 in timp ce pacientul era inca in clinica. acientul a iesit din clinica8 dupa ce a stat o saptam0na8 dar conditia sa s-a inrautatit %izi/il. ; re-er sa -iu singur..m de%enit teri/il de suparat din cauza e%enimentelor /ruste (sonerii8 %izitatori neanuntati8 %esti proaste s.a.m.d.)..m incercat sa-mi mut /iroul acasa - 4) (sunt singurul angajat)..m inceput sa meditez si /rusc sa ma g0ndesc la sensul %ietii.1u mai pot trai mult.6reau sa mor.; entru mult timp nu am putut o/tine nimic de la el8 cu exceptia acestor a-irmatii stereotipe.Dar8 treptat8 el a inceput sa %or/easca despre -aptul de a -i in con-lict si de a nu %edea o cale de iesire din asta.Con-lictul sau poate -i sintetizat dupa cum urmeaza? casatorit8 tatal a doi copii8 cu destul succes din punct de %edere pro-esional8 a int0lnit o alta -emeie si acum tre/uie sa aleaga intre ea si sotia sa.=l se gasea acum8 spre nenorocirea sa in circumstanta -ericita de a se intelege /ine cu sotia sa si cu copiii de mult timp..cest -apt inseamna ca el nu ar a%ea nici o scuza8 care l-ar -ace sa-i -ie mai usor sasi paraseasca -amilia. ,otia sa8 care acorda o mare importanta -idelitatii a a-lat despre legatura sa si i-a cerut sa -aca o alegere.Din multe moti%e8 con-lictul sau era dureros pentru el.=l a luat in considerare consecintele unei separari de -amilia sa8 de sotia sa8 copii8 rude8 cariera sa si %iitorul sau.in acelasi timp8 el s-a g0ndit8 de asemenea c0t de mult ii pasa de prietena sa si nu %oia s-o raneasca..ceasta pro/lema8 cu toate argumentele pro si contra8 il preocupa zi si noapte.C!iar si atunci c0nd nu se g0ndea la aceasta pro/lema8 sotia sa o a/orda sau ii era reamintita de catre prietena sa.2oate argumentele si-au pierdut succesiunea logica si

se in%0rteau in capul sau.intreaga sa %iata era concentrata pe decizia pe care nu o putea lua.in ciuda dorintei sale pentru ajutor8 el a trecut intr-un pesimism pro-und? ;Ma g0ndesc la acest lucru de saptam0ni si luni de zile;8 a spus el.;.m cautat solutii care imi pareau rezona/ile8 dar acest lucru nu mi-a ajutat. rietenii mei8 in masura in care cunosc aceasta pro/lema imi dau s-aturi.Dar emotiile mele nu inceteaza cu sugestii.,unt la -el de con-uze cum sunt si eu.; acientul a%ea o depresie se%era si o periculoasa tentati%a de suicid.1u pentru a-i da un s-at sau pentru a-i arata o solutie8 ci pentru a-l conduce departe de meditatia sa intensa si -ara s-0rsit8 i-am spus po%estea ;Despre norocul de a a%ea doua sotii;. acientul a inceput sa z0m/easca8 a scuturat %esel din cap si a spus8 ;"/isnuiam de asemenea sa g0ndesc ca este un noroc sa ai doua sotii.inainte de a adormi8 imi imaginam cum ar -i sa -ii ras-atat de doua -emei.; in aceasta sedinta si in urmatoarea8 am discutat de ce a%ea el aceasta dorinta8 ce criterii a utilizat in alegerea sotiei sale8 si ce criterii in alegerea prietenei sale..m discutat -aptul ca8 atunci c0nd existau certuri cu sotia sa8 el sia imaginat ca lucrurile %or sta mai /ine cu o alta -emeie si se !ranea cu aceasta idee in -anteziile si %isele din timpul zilei..m discutat de asemenea de ce gasea el at0t de greu sa se decida daca sa o paraseasca sau nu pe sotia sa sau sa renunte la prietena sa. in aceste con%ersatii ne-am con-runtat de asemenea cu cadrele psi!odinamice pro-unde si continuturile implicate..ceste discutii l-au ajutat sa dea un anumit sens al ordinii experentiei sale si sa ia decizii /azate pe aceasta..sa cum m-a in-ormat8 el s-a decis in -inal in -a%oarea sotiei si a -amiliei sale8 in primul r0nd deoarece nu %edea posi/ilitatea unei ;coexistente pasnice;. Dar aceasta decizie concreta nu a -ost scopul tratamentului.in realizarea acestei decizii8 de -apt8 pacientul s-a indepartat de con-lictul actual si de semni-icatia particulara a -idelitatii.Celelalte domenii ale con-lictului8 con-runt0ndu-se cu pro/lemele speci-ice ale personalitatii au -ost luate in considerare.impotri%a conditiilor acestor con-licte8 te!nicile psi!osomatice au -ost dez%oltate. in practica psi!oterapeutica8 casatoria si mariajul sunt uneori re-lectate intr-o maniera complet di-erita de ceea ce moralitatea si /unele maniere ar dicta. are ca si cum mariajul8 loialitatea si parteneriatul nu sunt ceea ce par sa -ie..ceasta di-erenta intre ceea - 4+ ce este si ceea ce ar tre/ui sa -ie de%ine aparenta c0nd cine%a cunoaste mediul si conditiile care conduc la pro/leme catastro-ice in relatii. .ceste conditii nu apar doar in lumea interna a persoanei in inconstient si trecutul necontrolat si de asemenea nu doar in realitatea exterioara8 in relatiile sociale8 economice si comunitare8 ci mai degra/a in legatura str0nsa dintre interior si exterior. 1ietzsc!e descrie situatia dezolanta a unui mariaj din punctul de %edere al -emeii.=l scrie? ;este c!iar mai /ine de a destrama o casatorie8 un mariaj dec0t de a se indoi sau a trai in

minciuna..st-el o -emeie a spus? am destramat pro/a/il casatoria dar8 mai int0i casatoria m-a destramat pe mine. Cui2urile mur"are / porumbita isi schimba in mod frecvent cuibul.(irosul puternic pe care cuibul il emana dupa un anumit timp era de nesuportat pentru ea.*a se plngea cu amaraciune despre acest lucru adresndu-se unui porumbel intelept, in vrsta si e'perimentat.*l i-a spus de cteva ori, .rin schimbarea cuibului tau tot timpul, nu schimbi nimic.(irosul care te deran+eaza nu vine de la cuib ci de la tine . 7n /inecunoscut si de succes jurnalist a %enit la mine la s-atul unui doctor8 care s-a con-runtat cu pro/leme psi!oterapeutice in munca sa.3urnalistul a%ea o in-atisare sporti%a8 era su/tire8 puternic si arata o incredere in sine pe care cine%a rar o gaseste la pacientii sai. =l a trecut repede la su/iect ? a -ost casatorit de sase ori. ,otia sa actuala a di%ortat de c0te%a ori8 dar acum a aparut o pro/lema pentru care el cerea ajutor pro-esional.,otia sa era teri/il de geloasa si niciodata nu-l lasa sa iasa singur.Din acest moti% se simtea constr0ns8 acest lucru a condus la -aptul sau ca sotia sa i-a captat8 at0t %iata pri%ata8 c0t si cea pro-esionala.1u a -ost greu pentru el sa accepte ca gelozia sotiei sale nu era doar o -antezie de a ei.*-a dat moti%e sa -ie geloasa.=l s-0rsea prin a spune8 ; 6reau sa -iu li/er din nou si sa simt ca sunt li/er.; .m discutat despre casatoriile si di%orturile lui anterioare.,otia sa actuala si-a parasit sotul din cauza lui8 imediat ce el a o/tinut di%ortul.Moti%ul di%ortului a -ost ca el se simtea limitat8 constr0ns de sotia sa si era atras se atitudinea relati% desc!isa a -emeii care a de%enit cea de-a sasea sotie. entru jurnalist situatia era clara ? pro/lema era cu sotiile saleA din nou el era -ortat sa realizeze ca nu a gasit inca -emeia potri%ita. Mi s-a parut ca mi-a cerut ajutor terapeutic8 deoarece8 inconstient el cauta un aliat8 pe cine%a care l-ar sustine si l-ar sprijini cu trucuri psi!ologice8 deoarece el incerca sa-si paraseasca sotia. Dar8 pe de alta parte8 repetarea pro/lemei pacientului nu putea -i ignorata.Din acest moti% l-am con-runtat cu po%estea cui/ului murdar.3urnalistul a parut surprins8 el a ramas tacut un timp8 ceea ce indica ca po%estea a%ea e-ectA arata ca si cum i-as -i tras co%orul de su/ picioareA in acelasi timp parea ca am atins ce%a ce il supara8 ce%a cu care nu se putea con-runta.in cele din urma el mi-a spus8;imi imaginez de ce mi-ai spus aceasta po%este8 eu sunt pasarea ur0t mirositoare8 iar cui/urile sunt sotiile meleA daca nu ma asez la casa mea cur0nd %oi da de necaz.intotdeauna am crezut ca sotiile mele sunt de %ina..cum as %rea sa stiu de ce sunt responsa/il de acest miros :; .ceasta intre/are a -ost tema pentru discutiile noastre ulterioare. acientul mi-a po%estit /atalia interioara pri%ind parintii sai.2atal sau a%ea propriul sau circ si calatorea din loc in loc.De c0nd mama sa nu a mai luat parte la aceste turnee8 pacientul a a%ut in mod -rec%ent o ;mama inlocuitor;8 prietenele tatalui sau..ceasta sc!im/are li/era a locului si partenerului parea sa -ie un rezumat al %ietii - $0 -

independente si li/ere.=l a explicat8 ;3urnalismul ca o pro-esie se apropie de %iata dintrun circ..ici am a%ut li/ertatea mea si m-am putut de%ota principalelor mele interese8 adica oamenilor straini8 o/iceiurilor si pro/lemelor lor.; .m discutat despre -aptul ca el a actionat in acest -el pentru a -i iu/it8 dar ca i-a -ost teama si a e%itat situatiile intime8 pe care le-a suportat pasi%..ceasta sedinta de terapie particulara a -ost singura inter%entie8 pentru ca sarcinile externe ale pacientului l-au -acut sa-i -ie imposi/il de a a%ea o terapie regulata.,perantele pentru rezultatele concrete in acest tratament scurt au -ost sla/e.Cu toate acestea8 con%ersatia noastra8 in mod particular po%estea cui/urilor murdare8 a continuat sa ai/a un e-ect asupra pacientului.Dupa c0te%a saptam0ni8 el m-a c!emat si mi-a explicat ca se surprindea ca se g0ndeste mult la sedinta noastra si la po%este. ro/lema relatiilor sale a capatat noi aspecte. 2endinta jurnalistului de a atri/ui pro/lemele de-icientelor partenerelor sale si de a nega propria sa responsa/ilitate in ceea ce pri%este con-lictul este o rezistenta psi!ologica pe care noi am int0lnit-o in multe -orme.=ste o pro/lema a proiectiei continuturilor con-lictului8 care nu este %azuta de persoana in cauza8 ci de ceilalti..cest lucru conduce la generalizarea con-lictelor8 cu scopul protejarii propriului ego. Cine%a incearca sa scape de con-lictele sale8 dar le cara cu el peste tot8 la -el cum un magar poarta cu el po%ara8 si le descopera in -iecare loc si cu -iecare nou partener..supra acestui su/iect8 Cil!elm <usc! a spus odata8 ;>ocul acesta este /un8 timpul este nou.6ec!iul ticalos exista din nou.; in aceste conditii8 auto-ajutorul este uneori imposi/il8 si anume8 cine%a con-unda esentialul cu neesentialul si este -ericit sa trateze con-lictele8 care8 comparate cu pro/lema reala sunt doar minore.,aadi a exprimat acest lucru in urmatoarele %ersuri? ;Leicul este constant ocupat cu grija despre decor si rearanjarea palatului sau.(ac0nd acest lucru8 el trece cu %ederea -aptul ca de la -undatie in sus8 palatul sau nu este intr-o /una -orma si acest lucru crapa peretii.;

!oi prieteni si patru .emei Ct de minunat este sa ai doua femei spunea visnd un barbat unuia dintre prietenii sai, in timp ce, cei doi fumau o pipa in cafenea.Cu cele mai infloritoare cuvinte, el pretuia varietatea si maretia cunoasterii faptului ca doua flori pot mirosi att de diferit. /chii prietenului au devenit din ce in ce mai mari.Prietenului meu trebuie sa-i fie la fel de bine ca in Paradis, gndea el de unul singur.De ce nu putem gusta mierea a doua femei, cum probabil face prietenul meu de aici?Curnd dupa asta, el s-a casatorit cu o a doua femeie.Cnd a incercat sa imparta patul cu ea in noaptea nuntii, ea l-a respins furioasa. "asa-ma sa dorm , a spus ea, du-te la prima ta sotie.9u vreau sa fiu a cincea roata la caruta./ri eu, ori alta sotie. .entru a gasi consolare, el a mers la cealalta sotie.Dar cnd a incercat sa doarma in pat alaturi de ea, aceasta s-a plns, nu cu mine.Daca te-ai casatorit cu o a doua femeie si nu iti sunt de a+uns, intoarce-te la ea.

9u mai ramasese nimic de facut pentru el, dar si-a parasit propria casa si a mers la o moschee din apropiere pentru a gasi un loc sa doarma acolo.Cnd a incercat sa adoarma intr-o pozitie de rugaciune, el a auzit pe cineva dregndu-si glasul in spatele lui.Uimit s-a intors catre persoana care tocmai sosise si care nu era altcineva dect bunul sau prieten cu care visase despre ct de minunat este sa ai doua sotii. De ce ai venit aici! l-a intrebat pe acesta uimit. - ;# Sotiile mele nu m-ar lasa sa ma apropii de ele.1cest lucru se intmpla de cteva saptamni. Dar de ce mi-ai spus ct de grozav este sa traiesti cu doua femei! 2usinat, prietenul a raspuns, (a simteam att de singur in aceasta moschee si am vrut sa am un prieten cu mine.

Dintr-un /un moti%8 psi!analiza recomanda ca %iata pri%ata a terapeutului si munca sa terapeutica cu pacientii sa -ie separate..proape toti pacientii arata o ne%oie copilareasca de a cunoaste %iata pri%ata a terapeutului si de a se identi-ica cu el..ceasta tendinta conduce la pro/leme speciale8 care nu sunt uneori usor de rezol%at. Dupa sc!im/area resedintei8 un economist in %0rsta de #2 de ani a %enit la mine pentru terapie de grup..nterior8 el a -acut terapie indi%iduala c0t%a timp.in cursul sedintei de grup8 o pacienta de sex -eminin a inceput sa discute despre c0t de ranita se simtea de in-idelitatea sotului ei.in timp ce unii mem/ri din grup8 in principal -emei casatorite si-au aratat solidaritatea lor8 economistul a luat o pozitie contrara spun0nd8 ;Li eu sunt casatorit si pentru mult timp am %rut sa am o prietena.imi imaginez ca ar -i -antastic sa ai o asemenea di%ersiune reala de la %iata jalnica de zi cu zi a mariajului.; (@rupul a de%enit nelinistitA cei mai multi dintre /ar/atii prezenti si unele dintre -emei au inceput sa r0da8 ceilalti au protestat %e!ement8 iar pacientul care a adus pro/lema in prim plan a de%enit tacut.) 7rmatorul dialog apare intre mem/rii grupului si /ar/at. M=M<57 .> @57 7>7*? Ce anume te-a -acut sa simti in acest -el:.i at0t de multe pro/leme cu sotia ta: <M5<.2? De -apt8 lucrurile sunt in regula.Desigur8 ne certam intotdeauna pentru lucruri /anale8 dar alt-el ne intelegem destul de /ine.Dar ceea ce ma supara cel mai mult este ca sotia mea este aproape patologic de geloasa. M=M<5M . @57 7>7* D= ,=O (=M*1? sotia. 1u cred ca este totul in regula8 din moment ce %rei sa iti inseli

<M5<.2? De ce nu:7ltimul meu terapeut a a%ut de asemenea lucru a -acut o /una impresie asupra mea.

o prietena si acest

.poi s-a dez%oltat o dez/atere pro si contra asupra promiscuitatii.C0nd grupul s-a in%iorat le-am spus po%estea norocului de a a%ea doua sotii.>e-am spus po%estea8 in loc de a le da o interpretare desc!isa despre ceea ce s-a int0mplat. articipantii s-au calmat si a -ost pregatita calea pentru discutarea despre imitatie si identi-icare si conceptul de -idelitate.

Casatoria ca o .loare Frecvent, oameni casatoriti, obositi de casatorie cauta a+utor terapeutic.(onotonia s-a strecurat in viata lor zilnica, iar aceasta monotonie face ca aproape totul, tandretea, se'ualitatea si conversatia intima sa devina rutina.Destul de des, ambii parteneri - ;: reactioneaza la o astfel de situatie cu disperare, depresie si resemnare.Datorita faptului ca relatia este problematica, se a+unge la concluzia ca cei doi nu se potrivesc.9u mai e'ista nimic de spus celeilalte persoane3 orict vrea unul din ei sa stabileasca un punct de contact, se pare ca nu intlneste dect dezolare si gol. intr-o astfel de situatie, urmatorul dialog are loc cu o femeie in vrsta de ?< de ani. *a s-a plns de lipsa dialogului si monotoniei in casatoria sa, de asemenea de lipsa creativitatii si sensibilitatii.1m intrebat pacienta ce ar face daca ar avea o planta de camera, cum ar fi fuchsia. -erapeut) Cum vei avea gri+a de aceasta planta! .acienta a dat din cap uimita ca si cum nu ar fi putut intelege cum ar avea de a face aceasta intrebare cu casatoria. Daca as avea o astfel de floare, as uda-o la intervale regulate. .acienta iubea florile, iar aceasta intrebare i-a dat mai mult de gndit. Dupa sase luni sau un an as schimba vasul florii si i-as putea schimba pamntul, as putea adauga ingrasamnt.Fi apoi as pune-o in fereastra unde ar avea destula lumina. in acest moment am intrerupt-o pe pacienta si am intrebat-o, Fi ce vei face cu casatoria ta! 1ceasta intrebare a speriat vizibil femeia.1m observat ca ea a realizat discrepanta intre gri+a intensa si dragostea pentru floare si felul lipsit de dragoste cu care ea trata casatoria ei.Cu acest lucru in minte, ea a spus, Daca, casatoria mea era o floare, s-ar fi uscat si ar fi murit demult. .acienta a inceput sa transfere imaginea florii asupra casatoriei ei.*a a remarcat, Daca am fi facut un pic mai mult unul pentru altul in

fiecare zi, probabil schimbul de complimente sau, cel putin, recunoasterea realizarilor celuilalt, aceasta ar fi fost apa casatoriei noastre. (ult timp, ea a stat si s-a gndit. De fapt, m-am negli+at si pe mine insami foarte mult.-rebuie sa recunosc, o rochie noua, o coafura diferita sau machia+ nu m-au mai interesat de mult timp..entru a fi directa, pur si simplu nu am dorinta de a ma face frumoasa pentru sotul meu.1celasi lucru este probabil adevarat si in cazul lui.Ceva de acest gen ar fi fertilizatorul maria+ului meu. >a sedintele ulterioare8 pacienta8 din nou s-a re0ntors la imaginea -lorii.=a a po%estit cum ea si sotul ei s-au izolat in casa lor.=a credea ca8 pro/a/il o %acanta ar putea -i ;o sc!im/are a %asului -lorii; pentru ei.Musa-irii si prietenii ar putea -orma pam0ntul din %as si alunga izolarea lor si pro/lemele lor in sta/ilirea contactului social. Con%ersatii ca acestea au aratat ca a -ost -acut un progres in -aptul ca pacienta nu a mai cunoscut insatis-actii in ceea ce pri%este mariajul eiA prin utilizarea meta-orei %asului8 ea a -ost capa/ila sa concretizeze sentimentele sale generale8 prin exemple si descrieri. 6azuta in acest -el8 situatia ei nu a mai -ost mult timp at0t de neajutorata.Cuplul a%ea acum o mai /una intelegere a situatiei lor si putea munci pentru a-si sal%a relatia.

Comparatii sc3iopatate /data a venit la un doctor, un cizmar care avea dureri foarte mari si parea sa fie pe moarte.Doctorul l-a consultat cu atentie, dar nu putea gasi o reteta care l-ar fi putut a+uta. .acientul l-a intrebat speriat, 9u e'ista nimic altceva ce m-ar putea salva! (edicul a raspuns cizmarului, Din pacate nu cunosc alte mi+loace. Dupa ce a auzit acestea, cizmarul a replicat, Daca nu mi-a mai ramas nimic, mai am doar o ultima dorinta.1s vrea o oala cu : Hg de fasole si un litru de otet. - ;< Doctorul a ridicat din umeri cu resemnare si a spus, 9u cred prea mult in aceasta idee, dar daca tu crezi ca merge, incearca. -oata noaptea, doctorul a asteptat vesti despre moartea barbatului.Dar in dimineata urmatoare, spre mirarea doctorului, cizmarul era viu si pe picioare.Doctorul a scris in +urnalul sau, 1stazi un cizmar pentru care nu se mai putea face nimic a venit la mine.Dar doua Hg de fasole si un litru de otet l-au a+utat. "a putin timp dupa aceasta, doctorul a fost chemat la un croitor care era pe moarte.

in acest caz, doctorul a fost din nou la capatiul sau.Ca un om sincer, el i-a spus acest lucru croitorului./mul bolnav l-a implorat, Dar nu stii un alt leac posibil! Doctorul s-a gndit un minut si a spus, 9u, dar recent un cizmar a venit la mine cu o boala asemanatoare.1 fost a+utat de : Hg de fasole si un litru de otet. *i bine, daca nu e'ista alt remediu, il voi incerca pe acesta , a replicat croitorul.*l a mncat fasolea cu otet si era mort a doua zi.1tunci doctorul a scris in +urnalul sau, Ieri un croitor a venit la mine.9u se putea face nimic pentru el.1 mncat :Hg de fasole, cu un litru de otet si apoi a murit.Ceea ce este bun pentru cizmari nu este bun pentru croitori. (iecare dintre noi descopera ca8 pentru sine unele lucruri sunt mai usoare dec0t pentru ceilalti8 ca sunt mult mai interesati in ceea ce pri%este anumite lucruri dec0t ceilalti si ca -iecare are propriile talente.Desi multe lucruri din societatea noastra - c!iar -elul in care ne percepem si in care ii percepem pe ceilalti - sunt de-inite prin comparatii8 nu suntem toti la -el.in timp ce oamenii au multe in comun8 exista si di-erente considera/ile. " jurnalista in %0rsta de #2 de ani s-a pl0ns odata intr-un grup pentru -emei? ;Ce%a rau se int0mpla cu sexualitatea mea.1u sunt normala.Cred ca sunt -rigida.......; Celelalte mem/re din grup au asculat-o cu interes.7na din mem/rele grupului8 doamna 2.8 a intre/at-o spontan8 ;Ce te -ace sa crezi asta:; acienta? ;.m intotdeauna acest sentiment.Dar am o/ser%at ca8 in special dupa ce am o con%ersatie cu prietena mea..m %or/it despre un articol in legatura cu orgasmul8 care tocmai a aparut in re%ista.=a a inceput sa-mi spuna cum era in al saptelea cer de -iecare data c0nd -acea sex8 ca ii %enea sa strige de placere si ca un orgasm era cea mai minunata experienta pentru ea.7neori nu putea astepta sa ajunga acasa.=a a spus ca uneori -acea sex de trei sau patru ori pe zi.in comparatie cu ea8 nu am emotii at0t de puternice.; Doamna 2? ;Cum este un orgasm pentru tine:; acienta? ;,unt doar in pat cu sotul meu.(acem sex de doua ori pe saptam0na.1u este neplacut pentru mine.Ca sa -iu sincera este c!iar placut8 dar nu am a%ut acea experienta groza%a..m emotii similare unui orgasm8 uneori c!iar de doua ori in timp ce -ac sex8 dar nu cred ca pot -i comparate cu orgasmele autentice pe care le are prietena mea.; Ca terapeut nu am incercat sa explic comentariile pacientilor mei.in sc!im/ am spus intregului grup po%estea ;Comparatii sc!iopatate;.Dupa aceea8 scena a de%enit -oarte %ioaie." pacienta a spus ca ea nu se /ucura deloc de sex." -emeie de $+ de ani a a-irmat8 ;>a %0rsta mea8 sexul nu mai este o pro/lema. entru mine este mult mai important sa traiesc in pace cu sotul meu si sa am sentimentul ca suntem acolo unul pentru altul.; <rusc8 era clar pentru grup ca -iecare persoana a%ea propriul mod de a cunoaste lucrurile si ca -iecare era marcata de propriile pro/leme8 descoperiri si intre/ari.Discutia grupului

s-a in%0rtit in jurul temei ;unicitatii;.=xperientele si -anteziile raportate la aceasta tema au -ost impartasite de toti. - $4 -

8ierul nu este intot"eauna tare in legatura cu tul/urarile sexuale selecti%e8 care adesea pertur/a relatiile sexuale cu anumiti parteneri - in mod o/isnuit cu sotul (sotia) - aproape mereu aud pl0ngerea8 ;,untem oameni complet di-eritiA nu ne potri%im unul cu altul.; .ceasta idee are mult de a -ace cu pro/lemele maritale.6ine in int0mpinarea conceptului expansiunii? ;.semanarea ne aduce intr-o stare a tacerii. Contradictia este cea care ne -ace producti%i.; (@oet!e) in timp ce comentariul ;nu ne potri%im unul cu altul; deja su/liniaza disolutia relatiei8 principiul expansiunii incearca sa realizeze o am0nare."amenii incearca sa se desc!ida de-enselor intarite si sa caute prejudecatile si aprecierile mutuale care au existat de-a lungul anilor. =xista protestul8 ;.ceste pro/leme au existat de-a lungul anilor si nu %ad de ce ele ar tre/ui sa dispara acumA partenerul meu nu se %a sc!im/a niciodata.; in timpul tratarii unei paciente care a exprimat g0nduri similare8 am descris urmatoarea imagine..m -acut-o sa se g0ndeasca si am determinat-o sa ree%alueze relatia cu partenerul ei. Uita-te la aceasta piesa din fier , i-am spus, in timp ce i-am aratat o sculptura din fier de pe biroul meu. 1cest fier nu este cenusiu, dur, rece si cu muchii ascutite, ci alb, stralucitor, fluid, fierbinte si fara o forma definita.intr-o anumita masura, a preluat calitatile focului. entru pacienta insemna ca maniera ;ascutita; a sotului ei nu era o trasatura personala care nu putea -i sc!im/ata8 ci depindea de situatia pacientei.Din cauza pro-esiei sale8 el a%ea mai putin timp pentru sotia sa dec0t si-ar -i dorit ea.=a a reactionat -ata de acest lucru cu pl0ngeri si re-uzuri desc!ise.Ca un rezultat8 /ar/atul a cautat alte partenere din c0nd in c0nd8 lucru agra%at de sotia sa cu economia ei excesi%a8 iar el a e%itat-o si mai mult. entru a %or/i in imagini? -ierul a de%enit cald. entru a-si capata din nou -orma8 el tre/uie sa -ie re0ncalzit..ceasta era o sarcina pe care -emeia tre/uia sa si-o asume in terapia ei.

Cinci 1eci "e ani "e politete Un cuplu in vrsta si-a celebrat nunta de aur dupa multi ani de casatorie.in timp ce isi luau micul de+un impreuna, femeia s-a gndit, -ip de ;> de ani m-am gndit numai la sotul meu si i-am dat coa+a de deasupra a chiflei.1stazi vreau si eu in sfrsit sa ma bucur de aceasta delicatesa. 1 uns partea de deaupra cu unt si i-a dat partea cealalta sotului ei.Contrar asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mna si i-a spus, Draga mea mi-ai provocat cea mai mare bucurie.-imp de ;> de ani nu am mncat partea de dedesubt a chiflei, care este partea care imi place cel mai mult.intotdeauna m-am gndit ca ar trebui s-o ai, deoarece iti place tie att de mult. in locul sta/ilirii scopurilor proprii8 noi preluam uneori scopuri sta/ilite de altii pentru noi? ;intotdeauna -ac ceea ce %rea sotul meu.; 1e lasam condusi de ceea ce credem ca sunt dorintele si interesele parteneruluui nostru.De aceea renuntam la propria initiati%a - $$ si neglijam propriile ne%oi - e%ident -ara moti%..ceasta politete8 tacerea in legatura cu propriile ne%oi si dorinte8 ne conduc nu doar la ne0ntelegere8 ci de asemenea la limitarea di%iziunii rolurilor8 care8 de-a lungul timpului apar ca po%eri si ca o lipsa a li/ertatii. .ici este prezentat un raport din partea unei -emei casnice de $4 de ani8 mama a doi copii8 care a -ost tratata pentru depresie8 anxietate8 tul/urari gastrice si intestinale si pro/leme circulatorii. ;"/isnuiam intotdeauna sa ii iau in consideratie pe ceilalti oameni - sotul meu8 copiii8 parintii8 rudele8 cunoscuti8 %ecini s.a.m.d..m %rut sa -ac lucrurile cum tre/uie pentru toata lumea.Dar am s-0rsit intr-o relatie total pertur/ata cu mine insami.inaintea acestora8 era pro/lema mea in luarea unei decizii.intotdeauna am luat o decizie spun0nd8 ICe %or spune ceilalti:J I,unt satis-acuti:J.Dar daca luam o decizie si %edeam ca cine%a nu este de acord cu ea8 mi-o sc!im/am imediat si -aceam lucrurile asa cum nu %oiam. .%eam in mod constant du/ii si sentimente de %ina. arerile di-erite din jurul meu m-au tul/urat -oarte mult.=ram -oarte dependenta de opiniile si dorintele celorlalti.Mai mult8 munceam at0t de mult8 inc0t pur si simplu nu ma descurcam.2re/urile casnice au de%enit un o/stacol..m renuntat8 mi-am pierdut curajul si am cedat la anxietate si depresie8 care au -ost tratate medicamentos.Daca eram la capatul puterilor mergeam in pat.C0nd m-am re-acut -izic si emotional8 a inceput totul din nou.Daca starea mea se inrautatea8 luam medicamente pentru depresie si anxietate..m inceput treptat sa simt ca8 pro/a/il eram melancolica si nu ma puteam descurca -ara aceste medicamente."r0c0nd lucrurile nu mergeau /ine8 c0nd nu -aceam ce%a care sa-l multumeasca pe sotul meu8 c0nd ma certa8 pur si simplu8 renuntam mai cur0nd dec0t sa %or/esc cu el despre acest lucru.intotdeauna am spus 8 IDe ce sa ma necajesc:1u exista moti% de cearta.J Mi-am pierdut din ce in ce mai mult increderea in mine8 nu mai a%eam initiati%aA totul era la -el pentru mine. ;C0nd eram din nou la capatul puterilor8 nu incercam sa-mi acord un ragaz8 ci continuam pur si simplu p0na c0nd nu mai puteam.=ra ca o compulsie." %oce din interiorul meu

spunea I2re/uieKJ8 iar alta %oce spunea I1u pot.1u mai %reau.J. >upte -eroce se dadeau in interiorul meu.=ram at0t de preocupata de mine8 pl0ngerile si pro/lemele mele8 inc0t adesea nu ma puteam g0ndi la nimic altce%a. ;in terapie aceste ierar!ii s-au dar0mat su/ oc!ii mei.<rusc am realizat ca pot -i li/era8 si de asemenea ca acest lucru depinde de mine ca sa-l realizez.Doar acum realizez su/ ce presiune am trait in toti acesti ani.; " -emeie de 42 de ani a cunoscut anxietatea c0nd s-a separat de -iul ei adult.=a s-a pl0ns ca i-a -ugit pam0ntul de su/ picioare8 ;7neori sunt stap0nita de sentimentul ca am trait in %an..cest lucru se int0mpla c0nd ma g0ndesc la situatia mea actuala.Ce am realizat in %iata8 si ce insemn pentru -iul meu:./ia daca se mai arata pe aici.; in acest moment8 a aparut clar conceptia -emeii? ;Din moment ce nu il mai am pe -iul (copilul meu) aici8 %iata mea nu mai are sens.,unt -ara %aloare.; entru a contracara aceasta idee8 i-am spus pacientei o para/ola?

- $' Secretul unei ra"acini .amntul 6solul8 se sacrifica pentru copacul care se dezvolta din el.0azut din e'terior, pamntul este pierdut, dar acelasi pamnt care este sacrificat este incorporat in copac, in crengile, florile si fructele sale.Daca ar fi continuat e'istenta acestui pamnt si nu s-ar fi sacrificat pentru copac, nici crengile, nici florile, nici fructele nu s-ar fi putut dezvolta. (Dupa ./du;l-<a!a) acienta a acceptat aceasta mitologie ca pe o magulire8 ca pe o onoare acordata ei. =a era cea care s-a sacri-icat si a renuntat la propriile interese8 dar in -inal a realizat ca -iul ei sa -ie capa/il sa o/tina o %iata independenta si -ericita.*-a -acut /ine pacientei -aptul ca realizarea ei a -ost recunoscuta.Dupa ce talentul ei personal a -ost con-irmat si ea se putea simti sigura in aceasta recunoastere8 ea a -ost in -inal in pozitia de a renunta8

pas cu pas la -ixatia ei cu un moti% singular si dominant pentru modul de %iata8 in primul r0nd al -iului ei..ceasta disolutie nu a mai -ost mult timp doar un proces negati% pentru ea8 o contradictie a rolului matern.. -ost un pas catre noi interese si noi scopuri.

Vra2ia4paun / vrabie vroia sa arate ca un paun.Ce impresionata era de mersul mndru al minunatei pasari, de mersul tantos, de evantaiul mare pe care il facea cu coada sa= 0reau sa fiu ca aceasta pasare , a spus vrabia. 1dmiratia tuturor celorlalti va fi in mod sigur pentru mine. Fi-a ridicat capul, a tras adnc aer in piept, astfel inct pieptul sau micut s-a dilatat, si-a desfacut penele cozii si a incercat sa mearga la fel de elegant cum a vazut ca o facea paunul.1 facut un pas inainte si inapoi si s-a simtit tare mndra.Dar, dupa ce a facut acest lucru un anumit timp, a descoperit ca pozitia neobisnuita era o adevarata corvoada./ durea gtul, si ceea ce era mai rau, celelate pasari, mierlele pufoase, canarii in toata splendoarea lor si ratele stupide, toate au rs de vrabia-paun.Curnd, acest lucru a devenit prea mult pentru ea. 9u mai imi place acest +oc, s-a gndit ea.(-am saturat sa fiu paun.0reau sa ma port din nou ca o vrabie.Dar cnd a incercat sa mearga din nou ca o vrabie, nu a mai putut.in locul mersului sau obisnuit, a inceput sa topaie brusc prin +ur si nu putea face nimic altceva.1stfel au invatat vrabiile sa topaie. " -emeie persana8 in %0rsta de 40 de ani8 sotia unui om de a-aceri8 a %enit la mine in timpul unei calatorii prin =uropa.=a su-erea de depresie8 tul/urari de somn si pro/leme intestinale8 pentru care ea a -ost deja examinata si tratata in *ran si in ,.7...=a a spus8 ;Ma trezesc de%reme8 dar ram0n in pat p0na in jurul orei 10?00.Ma simt -oarte singura. intotdeauna ma intre/ de ce ar tre/ui sa ma trezesc de%reme.>a urma urmei8 copiii mei nu sunt aici.1u mai accept in%itatii. re-er sa stau acasa.incep sa pl0ng -ar moti% si nu ma pot opri.1u mai -ac /aie8 nu ma coa-ez si imi pasa mai putin de !aine8 desi era totul di-erit inainte.,unt -oarte ner%oasa.C0nd suna tele-onul8 aproape am un atac de cord.,ar imediat si ma g0ndesc8 *ste fiul meu din 1merica.,otul meu este -oarte dragut cu mine.Dar nu stiu de ce8 am din ce in ce mai putin de a -ace cu el.; acienta8 mama a trei copii8 a su-erit de - $& aceste simptome de c0nd -iul ei era mai t0nar8 la indemnul ei -iind trimis in ,.7... sa studieze8 c0nd a%ea 1' ani.in timpul con%ersatiei noastre8 a continuat sa-si aduca aminte de sora ei mai mare8 care8 dupa toate aparentele era cel mai important model pentru ea si cel mai mare ri%al.,ora ei s-a maritat cu un diplomat si a putut %izita di-erite tari8 inclusi% ,atele 7nite. entru pacienta8 calatoria de%enise un rezumat al stilului ideal de %iata8 un stil de %iata pe care l-ar -i adoptat cu /ucurie.Dar8 din cauza sotului ei8 era legata de *ran.in locul ei8 doi dintre -iii sai au calatorit in strainatate.Cel mai mare a studiat in @ermania8 iar cel mai mic a studiat in ,tatele 7nite si a locuit impreuna cu sora sa in

<e%erlH 4ills. Despre -iul sau mai mic8 mama sa a spus8 ;=ste cu mult di-erit de ceilalti -ii ai mei. rin maniera sa8 el -ace sederea acasa -oarte placuta.; entru cei doi -ii ai ei care calatoreau in strainatate8 pacienta a%ea o scuza /una de a calatori.=a si-a %izitat -iul in ,.7... timp de trei luni si -iul sau din @ermania8 timp de doua luni.in aceasta perioada8 ultimul a de%enit so-erul ei8 conduc0nd-o de la un doctor la altul8 -olosindu-si %acanta si8 nea%0nd o luna li/era8 si-a luat concediu -ara plata. Din cauza %izitei ei8 existau con-licte intre -iul ei si sotia acestuia8 care nu putea intelege aceasta -orma de iu/ire materna.in ciuda realizarii tuturor dorintelor sale8 pacienta se simtea ne-ericita.1ici .merica8 nici =uropa nu erau con-orm asteptarilor ei.Con-lictul de a -i la -el ca sora ei nu a -ost rezol%at asa cum s-a asteptat. in ciuda unei imagini exacte a situatiei8 pacienta continua sa atri/uie /oala ei unor cauze organice.Din moment ce eram din ce in ce mai mult con%ins ca8 con-lictul cu sora ei juca un rol c!eie i-am spus po%estea %ra/iei-paun. acienta parea sa -ie in mod neplacut miscata8 dar imediat a sc!im/at discutia la pro/lemele pe care -iului ei le a%ea in colegiu si a incercat sa e%ite ideile continute in po%este. >a inceputul sedintei urmatoare8 ea m-a intre/at8 ;Ce ai %rut sa spui cu acea po%este:; =u am replicat8 ;Cum ai inteles aceasta po%este:; =a? ;1u imi place po%estea.1u cred ca este magulitoare pentru mine.Ma %ad ca pe %ra/ia-paun8 ca %ra/ia care %rea sa imite paunul si care p0na la urma nu poate dec0t topai..... aunul este sora mea8 eu sunt %ra/ia........intotdeauna am admirat-o si am imitat-o pe sora mea.; C0te%a minute mai t0rziu8 ea a spus ;.m un sot -oarte /un si -oarte dragut.Din punct de %edere -inanciar o ducem -oarte /ine.1u suntem la -el de /ogati ca sora mea8 dar ne putem permite o multime de lucruri.Ca sa -iu sincera8 dupa ce am -ost in ,tatele 7nite8 nu sunt sigura ca sora mea este cu ade%arat multumita.; acienta a realizat un insig!t re-eritor la -aptul ca ea a consumat mult timp8 prin incercarea ei de a-i la -el ca sora ei si de a realiza ceea ce a realizat ea.Din moment ce tratamentul ei8 ca tratament de urgenta8 putea dura doar trei sedinte8 doar la acest ni%el de terapie putea -i lucrat mult mai intensi%.Cu scopul auto-ajutarii8 care era -unctia terapiei ulterioare8 ne-am concentrat pe extinderea scopului.Ce scopuri si dorinte a%ea -emeia8 alaturi de dorinta inutila de a -i la -el ca sora ei:in cea mai mare parte8 ea a%ea interese sociale - educarea copiilor si progresul (ajutarea) copiilor deza%antajati din punct de %edere social..m discutat in mod sistematic despre di-eritele posi/ilitati care au existat.in corespondenta noastra care continua si astazi8 a-lu din c0nd in c0nd de acti%itatile ei si succesul in noi domenii.. -ost c!iar capa/ila sa stimuleze interesul sotului ei in ceea ce ii pri%este.

4 59 4 F POVECTILE iN PSIHOTERAPIE

Cura& pentru a"e#ar Cnd (ahomed era urmarit si toti il cautau, 1li, ginerele sau, a avut ideea cum sa-l salveze. *l a ascuns profetul intr-un cos inalt, a pus greaua incarcatura pe cap si a trecut mentinindu-si echilibrul, printre garzile de la poarta orasului. Ce ai in cos! , l-a intrebat cu severitate la vama, gardianul. (ahomed, .rofetul , i-a raspuns 1li.Iarzile, care au luat acest adevar drept dovada unui spirit istet si obraznic, au rs si au permis lui 1li si profetului din cos sa treaca. 2rucul lui .li - a se apara cu ade%arul8 din cauza ca era de necrezut si ne%erosimil - este inca utilizat8 c0nd ade%arul poate produce rezultate neplacute..cesta este de asemenea ade%arat pentru psi!iatrie si psi!oterapie8 care8 in ciuda tuturor iluminarilor sunt inca patate de imaginea ospiciilor nesanatoase din trecutele timpuri.C!iar daca analistul8 in multe cercuri8 este expresia unei %ieti /une8 inclus ca un status-sim/ol su/ titlul ;analistul meu;8 opinia generala despre psi!iatrie si psi!oterapie este inca complet in urma timpului.Ca rezultat8 multi pacienti incearca sa tina %izitele lor la terapeut in strict secret.in exterior8 ei nu dez%aluie nimic8 deoarece se tem ca %or -i considerati anormali8 /olna%i sau incarcati de con-licte.2eama lor poate -i periculoasa pentru progresul lor..ceasta pro/lema este in mod special mai acuta pentru mem/rii clasei de mijloc. 7n inalt magistrat m-a in%itat odata la o petrecere -esti%a.=l %enise mai de%reme la mine8 pentru ajutor8 din cauza pro/lemelor cu -iul sau.in toate pri%intele8 contextul petrecerii era mai degra/a tensionat.Ceilalti oaspeti erau cu totii notari8 magistrati si a%ocati.=u eram singurul terapeut.@azda8 -ostul meu pacient8 parea ca poarta tensiunea in jurul lui.C0nd mi-a luat !aina8 a inceput sa spuna? ;,unt curios cum %a %or pri%i ceilalti.;Cum%a8 am a%ut sentimentul ca el se temea ca8 colegii sai %or pricepe relatia noastra terapeut-pacient si ca %or reactiona negati% la ea..cest sentiment ii cauza un %izi/il discon-ort.De partea mea8 eu %edeam situatia ca o pro/lema8 pe care -ostul meu pacient tre/uia sa o rezol%e el insusi..m -ost interesat sa %ad cum el dorea sa iasa din aceasta e%identa capcana pe care8 in mod e%ident si-a construit-o singur.(ara sa cunoasca po%estea lui .li8 el a utilizat strategia lui .li8 de a -i indeajuns de curajos8 pentru a spune ade%arul. >u0ndu-ma de /rat8 el m-a prezentat oaspetilor sai ca? ;doctor esesc!9ian8 psi!iatrul meu; "amenii care erau acolo pareau amuzati.C0nd eu8 dupa aceasta am laudat judecatorul pentru cinstea si desc!iderea sa8 c0ti%a dintre oaspeti au inceput sa r0da.6estile lui au pierdut seriozitatea pe care ar -i a%ut-o daca aceasta in-ormatie ar -i -ost data colegilor ca un secret desc!is..dmiterea sa desc!isa a psi!oterapiei a a%ut un

rezultat suplimentar8 mai indepartat.. intrat intr-un grup de auto-dez%aluire pentru a%ocati si judecatori si in /aroul sau8 el a de%enit un puternic a%ocat8 cu o /una utilizare a psi!ologiei si psi!oterapiei in g0ndirea jurisprudentiala. Cu tactica lui .li8 magistratul a cautat o solutie8 care la inceput este o contradictie a logicii.Con-orm logicii8 judecatorul ar -i tre/uit sa tina su/ tacere lucrurile care ar -i putut -i8 e%entual8 in detrimentul sau.Dar ar -i tre/uit sa nege contactul sau cu psi!oterapia. - $+ 2ensiunea sa ar -i putut continua la nes-0rsit.;*esirea lui in -ata;8 curajul de a spune ade%arul8 i-a permis sa rezol%e pro/lema8 sc!im/0nd perspecti%a sa8 sc!im/0nd regulile jocului..ceasta a produs o reactie de surpriza la musa-iri si a pro%ocat r0sete din partea judecatorului.

Un moti# pentru a .i recunoscator 1m nevoie de bani. .oti sa-mi imprumuti #>> de tumani 6valuta iraniana8! isi intreba un barbat prietenul. 1m bani, dar nu ti-i voi da. Fii recunoscator pentru aceasta= Suparat, prietenul raspunde) Ca ai banii si nu vrei sa-mi dai, aceasta pot intelege. Dar ca ar trebui sa fiu recunoscator pentru aceasta, nu este doar de nenteles, ci categoric rusinos. Dragul meu prieten , raspunse celalalt, m-ai intrebat de bani.1s fi putut sa-ti spun) vino mine.(ine as fi putut spune) imi pare rau.inca nu ti-i pot da3 vino poimine.Daca vei fi venit la mine atunci, as fi putut spune) vino la sfrsitul saptamnii.in acest mod, teas fi putut tine pna la sfrsitul timpului, sau cel putin pna cnd altcineva ti-ar fi dat banii.Dar nu vei fi gasit pe altcineva, pentru ca ai fi fost prea preocupat sa vii la mine si ai fi contat ca vei primi banii mei.Deci, iti spun cu toata onestitatea ca nu-ti voi da banii.1sa, poti cauta in alta parte si incerca sa ai mai mult noroc acolo.Fii recunoscator= 7n inginer persan de 4) de ani8 a %enit la mine8 la s-atul -ratelui sau8 student in @ermania.<ar/atul su-erea de se%ere dureri stomacale8 de sase ani.. -ost incapa/il sa citeze alte simptome.in general8 nu parea -oarte multumitor pentru el sa %ina la un ca/inet psi!oterapeutic.=l nu a %or/it despre con-lictele sale.in sc!im/8 el tinea sa accentueze ca8 durerile stomacale care pareau drept colici8 nu au putut -i tratate cu succes prin medicatie8 acasa sau peste !otare.in cursul inter%iului nostru initial8 am inceput sa %or/im despre posi/ile surse de con-lict? corpul sau8 cariera sa si realizarile sale8 %iitorul si -anteziile sale. area ca8 recent8 pacientul plasase corpul sau8 in mod special stomacul8 in centrul tuturor experientelor sale."/ser%asem deja aceasta in prima noastra int0lnire.Daca

su/iectele care apareau erau intr-un -el con-lictuale pentru el8 ori pareau neplacute sau st0njenitoare8 el -acea o grimasa dureroasa si str0ngea cu m0na zona de deasupra stomacului.ingrijorarea sa cea mai mare parea a -i situatia pro-esionala.Dupa toate aparentele8 aceasta determinase con-lictul sau.Dupa ce a parasit uni%ersitatea8 ca inginer licentiat8 a intrat intr-o mare -irma8 unde a int0lnit ceea ce este cunoscut in general drept ;socul practicii;.Desi /ine cali-icat in domeniul sau8 el nu tinea pasul cu colegii sai.1u era ca si cum8 certuri desc!ise ar -i dus la di-icultati.Dimpotri%a8 pacientul era -oarte simpatizat.Dar o anumita teama se dez%olta in sinele inginerului.Daca ii era data o sarcina8 o rezol%a -ara nici un protest.Daca tre/uia sa-si ajute un coleg8 o -acea imediat.Daca cine%a a%ea ne%oie de un s-at8 el era pe aproape. Daca cine%a il certa8 el doar z0m/ea.Daca cine%a il trata nepoliticos8 injust sau ar/itrar8 el nu il lua in seama.=l ;ing!itea; insultele8 -ara sa le ;spele; in a-ara lui.C!iar si in propria -amilie de%enise ;-acatorul de pace; si cel ce calmeaza con-lictele.Dar8 oric0t de multumitor rolul sau de con-ident si etern ;darrnic; era pentru sine8 el inca su-erea in interior in urma grijilor si po%erilor care se ingramadeau asupra lui din toate partile8 po%eri care il trans-ormau pe el8 cu toata ra/darea intr-un animal de po%ara. - '0 Dialogul nostru terapeutic nu parea a -i in mod particular producti%.=l se identi-icase pe sine cu rolul sau8 at0t de mult8 inc0t nu putea sa se distanteze de acesta.De aceea am %or/it cu el despre conceptia sa8 motoul sau.(ara sa se g0ndeasca la aceasta si cu con%ingere totala8 el l-a citat pe ,aadi? ;Daca cine%a iti pro%oaca durere8 in%ata sa suporti durereaA prin renuntare si iertare8 te eli/erezi de %ino%atie.; .cest citat continea mult din ceea ce -ormeaza po%erile8 con-lictele si stresul de care su-erea? politetea sa8 modesta suprimare a intereselor sale proprii8 consideratia sa pentru altii8 incapacitatea de a spune nu cu onestitate8 sentimentele sale de %ino%atie si teama de a-i respins8 pe care in mod o/isnuit incerca sa le e%ite.2oate acestea erau cristalizate pentru el in %ersul lui ,aadi.in urmatoarea con%ersatie8 citatul din ,aadi a do%edit iarasi si iarasi a -i punctul central pentru toate pro/lemele sale in relatie cu ceilalti oameni. entru a stimula o sc!im/are de perspecti%a i-am dat un contracitat8 de asemenea din ,aadi8 care extindea perspecti%a ideii sale originale? ;Doua lucruri intuneca spiritul nostru? tacerea8 c0nd cine%a ar tre/ui sa %or/easca8 %or/a atunci c0nd cine%a ar tre/ui sa taca.; Merg0nd in jurul primului citat8 semni-icatia politetii este extinsa pentru a include si onestitatea.Ledinta noastra de terapie a inceput cu ade%arat de la aceasta extindere a conceptului.>a inceputul urmatoarei sedinte8 care a a%ut loc o saptam0na mai t0rziu8 pacientul a inceput el singur sa discute conceptia sa si prescriptiile din contra-concept.=l a relatat de asemenea experiente din copilarie si parea sa ai/a un se%er dezacord launtric pe care l-a descris in acest -el? ;Ltiu ca su-ar pentru aceasta8 dar nu pot supara ceilalti oameni.;

.ici8 din nou8 el dez%aluie sentimentele de %ino%atie si teama sa de a pierde prietenia si stima celorlalti oameni8 ne%oia lui de a-i trata pe toti corect8 si negarea -aptului ca nu se poate descurca cu toate responsa/ilitatile pe care si le-a asumat pentru sine.>a s-0rsitul sedintei am prescris pentru el po%estea ;7n moti% pentru a -i recunoscator;. acientul parea ca doreste sa protesteze impotri%a sarcinilor sale.>e-a ;ing!itit; de mai multe ori8 dar8 in /inecunoscuta sa maniera politicoasa inca nu spunea nimic.5eactia sa a %enit in urmatoarea sesiune8 ca o siguranta acti%ata cu int0rziere.=l s-a pl0ns de mine si de psi!oterapie8 a tipat8 a lo%it cu pumnul in /irou si a gesticulat sal/atic cu /ratele.=ra un comportament la care niciodata nu mai asistase.Ca si cum /locajul ar -i -ost spart8 agresiunea sa si reprimarile s-au pra/usit peste mine.. -ost ca si cum el ar -i %rut sa %ada daca onestitatea ;lucreaza; cu ade%arat. Dupa iz/ucnirea emotionala8 pacientul a actionat -oarte prietenos si si-a cerut scuze.. spus ca aceasta a %enit neasteptat asupra sa si nu a putut -ace nimic impotri%a ei.Dar8 dupa surpriza sa initiala a -ost multumit sa a-le ca poate exprima sentimente negati%e8 -ara a -i respins din cauza acestora. in cele opt sedinte des-asurate de-a lungul a sase saptam0ni - durata %izitei sale in @ermania - am lucrat impreuna pentru rezol%area pro/lemei sale centrale.in aceasta perioada de timp8 simptomele sale s-au linistit8 dar se mentineau inca.=ra ca si cum corpul sau a%ea inca sa completeze incet ceea ce pacientul deja intelesese in constiinta si experienta sa.in prima scrisoare8 sase saptam0ni dupa reintoarcerea sa acasa8 el imi scrie ca nu a mai a%ut pro/leme cu stomacul in tot acest timp.,punea ca era capa/il sa man0nce orice si se simtea mult mai /ine la lucru..ceasta a -ost o terapie de succes8 care a continuat. - '1 ;Daca spun g0nduri nepopulare8 este mai /ine dec0t daca nu as spune nimic si as -i mut.; ( ro%er/ persan)

Ra12unarea omului care spune "a in gradina uni om intelept traia odata un frumos paun.1cesta era o adevarata bucurie pentru gradinar, care avea mare gri+a de el..lin de lacomie si invidie, un vecin se tot uita peste gard si nu putea suporta faptul ca cineva are un paun mult mai frumos dect al lui.in invidia sa, el a inceput sa arunce cu pietre in paun.S-a intmplat ca gradinarul sa vada acest lucru si s-a infuriat.Dar lacomia nu-i dadea pace vecinului.Dupa un timp, el a inceput sa-l maguleasca pe gradinar, intrebndu-l daca putea avea, cel putin un pui femela de paun. Iradinarul l-a refuzat in mod categoric.in cele din urma, vecinul a

devenit reverentios fata de stapnul casei si l-a intrebat daca putea avea, cel putin un ou de paun.*l voia sa-l puna sub o gaina care sa il cloceasca./mul intelept i-a cerut gradinarului sa-i dea un ou din cuibul paunului.Iradinarul a facut cum i s-a spus.Dupa un timp, vecinul a venit si s-a plns omului intelept, Ceva nu este in regula cu acest ou.Iainile mele l-au clocit timp de mai multe saptamni, dar nici un paun nu a iesit din el. Furios s-a intors acasa.&arbatul intelept l-a chemat pe gradinarul sau. I-ai dat vecinului un ou.De ce nu a iesit un paun din el! Iradinarul a replicat, "-am gatit mai inti. inteleptul s-a uitat la el uimit.1tunci gradinarul a spus pe un ton de scuza, (i-ati spus sa-i dau un ou de paun.Dar nu mi-ati spus daca sa fie gatit sau nu.....

Cu sau -ara %oia lor8 legaturile sociale dintre oameni sunt -ormate dintr-o singura clasa sau din mai multe clase. artenerii sociali pot do/0ndi roluri egale in cadrul unei s-ere largi sau ei pot -i structurati de la %0r- spre /aza8 ceea ce inseamna ca ei pot -i impartiti in clasa de sus sau clasa de jos."amenilor le place sa descrie aceste relatii cu concepte precum autoritate8 o/edienta8 disciplina. .laturi de intre/area8 daca sau cum o anumita relatie de autoritate este justi-icata este important sa ne intre/am cum reactionam la ea. ornind de la supunerea neconditionata si re%olta antiautoritara8 descrise in psi!analiza drept crima sim/olica -ata de tatal cui%a exista nenumarate alte reactii posi/ile.=le sunt distinse prin intensitatea lor si prin tipul crizei de autoritate.intre/area este8 care din cei doi poli - supunere sau respingere este in prim plan.C!iar daca noi %edem doar ca o persoana reactioneaza adaptati% si o/edient8 iar alta s-idator si antiautoritar8 acest lucru determina de asemenea o reactie pentru un con-lict acut sau /iogra-ic..colo unde neo/edienta si rezistenta caracterizeaza comportamentul unei persoane8 exista adesea ne%oia pentru autoritate a/soluta pe care cine%a o poate pastra. e de alta parte8 exista multi oameni care par adaptati%i si o/edienti8 dar care in realitate sunt in miezul unei crize latente8 tacute de autoritate8 a unei puternice re%olte interne8 care este adesea o/ser%a/ila doar in moduri neo/isnuite. 7n comerciant in %0rsta de 21 de ani8 eter ,.8 care a lucrat in magazinul tatalui sau8 a descris pro/lema sa in -elul urmator? ;De ce%a timp8 nu am sentimente si nu sunt capa/il sa-mi asum responsa/ilitati..m destule necazuri cu cerintele muncii mele8 deoarece o/osesc usor../ilitatea mea de a ma - '2 concentra s-a diminuat de asemenea -oarte mult..st-el sunt nesatis-acut de mine si am tendinta de a actiona agresi% -ata de ceilalti.2atal meu imi reproseaza adesea acest lucru. in exterior am acceptat aceasta admonestare cu indi-erenta si tacere stoica8 dar in interior am simtit o atitudine negati%a -ata de parintii mei..m dureri de cap destul de -rec%ent.in cea mai mare parte a timpului ma simt destul de o/osit si simt ca nu pot sa realizez

nimic.incerc sa-mi deg!izez sla/iciunile prin tot -elul de trucuri8 c!iar daca nu ma simt usurat -ac0nd acest lucru.; ((ragment din inter%iul initial). Con-ormismul pacientului8 exprimat de el insusi prin politetea sa extraordinara8 ar putea -i %azut ca o cale a in!i/arii exercitarii propriei %ointe si ca un rezultat al autoritatii dominatoare a tatalui.Cerintele tatalui in ceea ce-l pri%este pe -iul sau au -ost a/solut autoritareA cel putin in acest mod le-a simtit pacientul.=l a acceptat toate sarcinile de a-aceri pe care tatal sau i le-a delegat8 c!iar daca ele reprezentau prea mult pentru el. ;inselarea; a reprezentat singura cale de scapare.=l a -acut ca scrisorile de a-aceri la care nu putea sa raspunda sa dispara8 ;sa uite; sa noteze tele-oanele importante si sa neglijeze sarcinile si clientii o/isnuiti.,ingura scuza pentru aceste neajunsuri pro-esionale a -ost8 ;,unt impo%arat de munca.=ste prea mult pentru mine.1u sunt potri%it pentru aceasta pro-esie.; .ceasta opinie ar -i in mod o/isnuit con%ocata pentru -ormarea pro-esionala8 mai cur0nd dec0t pentru tratamentul psi!oterapeutic.Dar8 de -apt8 pacientul a cerut terapie8 de unul singur.=l a%ea in mod e%ident ne%oie sa -ie ajutat in ceea ce pri%este con-lictele sale si nu se g0ndea ca sc!im/area pro-esiei ar -i o solutie reala.De -apt8 el credea ca ar -i o e%adare.=l nu era inca8 constient de lantul de g0nduri8 c0nd a inceput terapia.1u ar -i -ost compre!ensi/il pentru el in acel moment8 -ara oarecare pregatire..st-el i-am spus po%estea oului de paun si a %ecinului.De atunci8 am realizat trei sedinte si am sta/ilit o atmos-era relaxata si prietenoasa.*-am spus aceasta po%este speciala datorita modului in care trateaza autoritatea si modului in care o rezol%a. eter ,. a z0m/it? ;2atal meu mi-a spus ca ar tre/ui sa am grija de o anumita scrisoare sau un anumit tele-on.Li am -acut-o atunci8 in -elul meu8 desigur..t0t timp c0t am a%ut grija8 scrisoarea sau tele-onul nu au constituit o pro/lema.Li am scapat de tatal meu inca o data..sta este amuzant.imi place intr-ade%ar pro-esia mea8 dar c0nd primesc o sarcina sau un ordin de la tatal meu ma /loc!ez.Mi-am sc!im/at motorul la neutru si nu se mai misca nici macar un centimetru.; 2erapeut? ;5ealizeaza tatal tau sensul nepasarii tale:; eter ,. ? ;1u cred.=l crede pur si simplu ca sunt de neincredere8 dezordonat8 neglijent8 lenes si poate c!iar stupid.Dar asa reactionez eu impotri%a autoritatii sale - ce%a ce el pro/a/il nu pricepe.=u spun da pentru tot8 c!iar si atunci c0nd ma s0c0ie acest lucru8 de cele mai multe ori ma in-urii c0nd el imi da ordine8 -ara nici un -el de consideratie.; .m lucrat asupra con-lictului actual intr-un mod sistematic8 su/ aspectul pro/lemei ;politete-onestitate;..ceasta pro/lema a condus pretentia tatalui pentru o/edienta la un con-lict pentru pacient.Contra-conceptul pentru rezistenta sa pasi%a era rezistenta acti%a? ;,pune ce nu poate -i -acut si explica de ce.; in acest -el8 con-lictul era ridicat de la domeniul inadec%at al s-idarii copilaresti si era plasat intr-un domeniu al discutiei concrete8 pe care pacientul il putea controla mult mai usor..cest lucru ii dadea pacientului sentimentul ca nu era plasat ar/itrar su/ controlul tatalui sauA el putea sa-si exprime de asemenea propriile dorinte si ne%oi8 -ara teama de pedeapsa.in acelasi timp

am lucrat asupra con-lictului de /aza si istoriei acestui con-lict8 ast-el inc0t el a in%atat sa inteleaga de - '# ce a adoptat aceasta atitudine de-ensi%-masoc!ista in relatiile cu tatal sau.De asemenea8 el a realizat ce o/stacole au stat in calea onestitatii si desc!iderii.

Un 2un mo"el Un muezin a dorit sa-si prote+eze fiica de pericolele vietii.Cnd a venit timpul si ea s-a transformat intr-o adevarata floare a frumusetii, a luat-o deoparte si i-a povestit despre +osnicia si rautatea lumii. Draga mea fiica , a spus el, tine minte ce iti spun.-oti barbatii vor un singur lucru.&arbatii sunt vicleni.-e atrag in cursa de cte ori pot.-u nu realizezi cum te afunzi din ce in e mai mult in mlastina dorintelor lor.iti voi arata calea nefericirii."a inceput, barbatul gaseste ca ai cele mai frumoase trasaturi si te admira.1poi, el te invita sa iesi cu el.1poi, treceti pe lnga casa lui si el mentioneaza ca vrea sa-si ia haina.-e intreaba daca nu ai vrea sa vii in casa cu el.Sus, el te invita sa iei loc si iti ofera un ceai.1mndoi ascultati muzica, si, cnd este momentul potrivit, el brusc sare pe tine.1stfel tu esti violata, noi suntem violati, mama ta si cu mine.Familia noastra este violata si s-a dus buna noastra reputatie. Fiica a pus vorbele tatalui la inima.Dupa un timp, ea a venit la tatal ei si a zmbit cu mndrie. -ata , a intrebat ea, esti profet!Cum ai stiut ca o sa se intmplr toate astea!1 fost e'act cum mi-ai spus tu.(ai inti mi-a admirat frumusetea.1poi mi-a cerut sa ies cu el.Din intmplare am trecut pe lnga casa lui.1ici, bietul om a observat ca si-a uitat haina.Fi, ca sa nu ramn singura, m-a invitat in apartamentul sau.1sa cum cer bunele maniere, mi-a oferit un ceai si a luminat atmosfera cu muzica frumoasa.in acel moment mi-am amintit de cuvintele tale si am stiut e'act ce avea sa se intmple.Dar, vezi, sunt demna sa fiu fiica ta.Cnd am simtit ca este momentul potrivit, am sarit eu insumi pe el si l-am violat, i-am violat parintii, familia, buna sa reputatie si stima sa de sine= 7n comerciant in %0rsta de 4) de ani a %enit la mine din cauza unui articol din re%ista despre cartea mea ; si!oterapie poziti%a;. ro/lema sa8 de -apt consta in intelegerea unor concepte8 cum ar -i? crize de autoritate8 lipsa legaturii intre generatii8 con-licte legate de stima de sine8 scrupule morale s.a.m.d.=l a a-irmat ca nu a %rut sa %ina pentru el8 ci pentru -iica sa8 care-i pro%oca multe necazuri.Dupa a/sol%irea scolii8 -iica sa ,usanna s-a mutat imediat in alt oras8 ast-el inc0t ea nu a mai putut urma uni%ersitatea.=l nu a -ost de acord cu aceasta idee si nu putea inca accepta -aptul ca ,usi8 asa cum o alinta el8 locuia acum8 lipsita de aparare8 intr-un oras strain. 1emultumirea sa ajungea mereu in acelasi punct8 si anume8 ca el era mult mai in masura sa o protejeze pe -iica sa.;.m a%ut multe experiente in %iata mea8inclusi% experiente rele;8 a spus el.;"amenii tineri din ziua de azi sunt at0t de li/eri si neconstr0nsi si nu se

g0ndesc niciodata la consecinte.Ltii8 peste tot p0ndesc pericole.Daca -ata mea ar judeca lucrurile con-orm experientelor mele8 ne-ar putea scuti pe noi si pe ea de multa su-erinta si ener%are.; acientul a calatorit din districtul 5u!r pentru un tratament indi%idual.=-orturile terapeutice8 de aceea s-au concentrat pe c0te%a domenii centrale.C!iar trasaturile compulsi%e ale pacientului tre/uiau initial desconsiderate.Din cauza !iperprotectiei sale8 pacientul incerca sa alunge toate pericolele amenintatoare si sa e%ite toate lucrurile amenintatoare8 care s-ar -i intors intors impotri%a lui8 daca8 conceptele sale ar -i -ost luate in discutie.(ara nici un du/iu8 el a%ea in mod considera/il dorinte sexual- '4 agresi%e care nu au -ost reprimate si care au necesitat un tratament de lunga durata.intre timp8 ele nu puteau -i constientizateA in tratamentul sau am utilizat ast-el alte semni-icatii. *-am spus tatalui -oarte ingrijorat si impo%arat su-leteste8 po%estea ;7n /un model.; >a inceput8 pacientul a ascultat-o cu mare interes.>a s-0rsitul po%estii a -acut o -ata aproape socata si cur0nd dupa aceasta a inceput sa r0da.Mi-a lasat impresia ca s-a identi-icat cu muezinul si ca sc!im/area /rusca a perspecti%ei l-a surprins8 la -el de mult ca si pe eroul po%estirii.(ara sa-l intre/ nimic8 el a inceput /rusc sa-mi po%esteasca despre situatia sa -amiliala si a mentionat cum a su-erit din cauza autoritatii tatalui sau.;Daca eu spun ca apa curge in susul muntelui8 atunci8 apa curge in susul muntelui.; .ceasta era atitudinea tatalui meu.Din cauza po%estii si a trans-erului acestei po%esti la situatia sa8 am/iguitatea atitudinii sale !iperprotecti%e a de%enit clara.=l a -ost capa/il sa %ada generarea sarcinii pe care el in mod inconstient a incercat sa o indeplineasca? sarcina mentinerii liniei descendente de autoritate in -amilieA a trans-erarii dorintelor sale la copiii saiA a cererii o/edientei c!iar de la -iica sa adultaA si a pre%enirii independentei care ar -i insemnat pentru el renuntarea la o/ligatiile sale parentale. 1e-am con-runtat cu aceste idei in con%ersatia noastra ulterioara.=ste ca si cum8 pacientul s-ar -i angajat intr-un %oiaj al descoperirii8 deoarece era at0t de surprins de -iecare data c0nd era capa/il sa %ada legaturi anterioare necunoscute.2oate acestea8 desigur8 erau departe de un tratament complet8 dar el era capa/il sa inlature con-lictul sau si consecintele sale pentru relatia cu -iica sa.intr-o scrisoare8 el mi-a scris ca era inca preocupat de po%este si temele prezentate si ca a de%enit mult mai critic -ata de sine.

=ar2a "e l*na intr-un magazin de tesaturi si de lna de la bazar, o femeie a cautat mult timp si cu atentie stofa de lna, deoarece voia sa-i faca sotului ei o manta.9u era preocupata de nimic altceva dect de faptul ca stofa sa fie facuta din lna pura de oaie. Ia aceasta

stofa minunata , a spus comerciantul, in timp ce lauda calitatile unei bucati de stofa. Sotul tau se va simti att de bine in aceasta stofa, inct va crede ca a fost dus de ingeri in .aradis. 1ceste cuvinte au facut ca indr+irea femeii sa slabeasca.*a voia sa fie sigura de un singur lucru. .oti +ura ca este facuta din lna pura! , l-a intrebat ea pe comerciant. Desigur , a replicat el, 4ur pe toti profetii ca asa este , si cu aceste cuvinte a scos mna de sub stofa si a inceput sa-si mngie lunga sa barba alba, nu este facuta dect din lna pura. ;1u mai cred nimic din ceea ce imi spune sotul meu.5asuceste totul cum %rea el.; .ceste cu%inte au -ost spuse de o -emeie nemtoaica in %0rsta de 4$ de ani8 medic8 casatorita cu un doctor persan. l0ngerea se termina intotdeauna cu po%estirea unei int0mplari? sotul ei 8 adesea pleca de acasa cu in%itatii sai8 cei mai multi dintre ei compatrioti.in mod o/isnuit8 el ii insotea p0na unde%a8 de exemplu p0na la gara si statea c0te%a ore.;Li c0nd -acea asta intotdeauna spunea ca se %a intoarce imediat.; acienta era -oarte suparata din cauza asta.in pl0ngerile ei8 cine%a ar putea auzi o acuzare impotri%a ;modului de %iata oriental;8 pe care pacienta l-a atri/uit pro/lemelor sotului ei.*-am dat po%estea /ar/ii de l0na si am intre/at-o daca a citit-o. o%estea a determinat-o sa z0m/easca.;Cu toate ca sotul meu este doctor8 poate -i la -el ca si comerciantul de sto-e.1u-mi place acest lucru.C0nd spun ce%a8 pentru mine acest lucru are o %ala/ilitate e%identa.; Cu aceste cu%inte8 am desc0lcit deja pro/lema - '$ transculturala. o%estea /ar/ii de l0na a ajutat-o pe -emeie sa o/tina o mai /una intelegere a mentalitatii sotului ei.

Economie costisitoare Un barbat a venit la +udecator, fiind +udecat pentru mituire.Din moment ce totul dovedea vina barbatului, tot ceea ce mai ramasese de facut pentru +udecator era sa pronunte sentinta.4udecatorul era un om rezonabil.*l i-a oferit omului trei variante, din care el isi putea alege pedeapsa.1cuzatul trebuia, fie sa plateasca #>> de tumani, fie sa fie biciuit de ;> de ori, fie sa mannce ; Hg de ceapa. 1cest lucru nu va fi in mod sigur att de greu , s-a gndit barbatul in timp ce a muscat din prima ceapa.Dar dupa ce a mncat e'act trei sferturi dintr-o livra de ceapa cruda, i se facea greata numai cnd se uita la ea./chii incepusera sa-i lacrimeze. inalta curte , a strigat el, cruta-ma.(ai degraba primesc ;> de lovituri de bici. *l se gndea cu siretenie ca ar putea sa-si salveze banii."a urma urmei, era renumit pentru lacomia sa.1produl l-a dezbracat si l-a asezat pe banca.Dar privirea puternicului aprod si biciul l-au facut sa tremure.Cu fiecare lovitura pe spatele sau, el tipa din ce in ce mai tare, pna cnd, la a zecea lovitura, el a inceput sa se tnguiasca, (arite Ihazi, ai mila de mine.Cruta-ma de aceste lovituri. 4udecatorul a dat din cap.1tunci, barbatul care a vrut sa evite loviturile si sa-si pastreze

si banii, epiznd toate cele trei pedepse, a implorat, "asa-ma sa platesc cei #>> de tumani. 7n pacient in %0rsta de $2 de ani a de%enit treptat de-ensi% in tratamentul sau terapeutic.=l anula multe dintre sedinte8 dar a continuat sa %ina din cauza tul/urarilor sale..cestea constau in cea mai mare parte din anxietate si depresie.Deja8 in in%entarul pentru analiza de di-erentiere8 am -ost iz/it de -aptul ca era -oarte econom cu /anii8 nu -acea ser%icii -ara /ani8 si nu in%ita musa-iri acasa deoarece ;este prea scump si nu aduce nici un /ene-iciu.; Ca o aparare pentru lipsa de la unele din int0lnirile noastre8 el ar spune8 ;.m multe de -acut8 am uitat de int0lnire; s.a.m.d. in momentul in care su/iectul economiei a -ost adus in discutie8 %raja s-a rupt.Cu%intele iau luat-o inainte.;=conomisesc de -oarte mult timp. latesc mai mult pentru psi!oterapie dec0t pentru medicul de -amilie.Merg la el pentru tratament de opt ani. 1u-mi pot permite sa platesc at0t de mult pentru psi!oterapie......; acientul a -acut ce%a -oarte important pentru psi!oterapie? a %or/it despre ceea ce il supara. >a prima pri%ire8 argumentele sale pareau at0t de con%ingatoare8 inc0t cine%a ar -i putut lua in considerare terminarea tratamentului.Dar8 pe de alta parte8 c!estiunea -inanciara nu era miezul argumentarii. acientul a%ea destui /ani la dispozitie.Li8 c!iar daca nu ar -i a%ut8 ar -i existat moduri de a micsora c!eltuiala.Criticismul sau parea a -i un simptom care a%ea legatura cu psi!oterapia8 la -el ca si cu propriul sau con-lict.6aloarea economiei si c!eltuirea /anilor au reprezentat un con-lict de /aza care a condus la insecuritate existentiala si izolare sociala.=ra acum sarcina mea de a contracara rezistenta sa la pro/lema economiei. acientul a repetat criticismul sau intr-o maniera stereotipa si nu parea pregatit pentru progres.1otiunea sa de economie il stap0nea at0t de mult8 inc0t nu a -ost mult timp capa/il sa ai/a noi g0nduri. acientul s-a regasit pe sine in po%estea ;=conomie costisitoare.; o%estea i-a -urnizat o identi-icare temporara8 dar inca i-a luat destul timp sa se g0ndeasca la propria situatie in cadrul po%estii. acientul a -ost tacut un timp si s-a g0ndit -oarte mult la acest lucru.in cele din urma a spus8 ;Cred ca8 de -apt8 - '' po%estea are de a -ace cu mine.Ce am sacri-icat pentru sanatatea mea in tot acest timp? medicatie speciala8 carti de medicina s.a.m.d.:.cum am inceput psi!oterapia si am ce%a incredere si simt ca tu ma intelegi si ca psi!oterapia ma poate ajuta..cum %reau sa c!eltuiesc /ani cu terapia.,-a int0mplat ca adesea sa-mi neg posi/ilitatile reale din cauza economiei mele.Li la urma urmei8 tre/uie sa platesc.; Din acest moment8 intrarea intr-o reglementare (normalizare) a con-lictului - economia- a -ost posi/ila. >a -el cum poate exista o rezistenta la costul terapiei8 pro/lemele pot apare datorita -aptului ca8 /rusc8 pacientul nu mai are destul timp pentru terapie..ceasta rezistenta poate -i /azata pe -aptul ca8 in orarul sau8 pacientul %ede8 de -apt putine posi/ilitati pentru psi!oterapie si o considera mai putin importanta dec0t celelalte interese ale sale.De aici8 cine%a ar putea concluziona ca exista o lipsa de moti%atie8 dar uneori aceasta concluzie se do%edeste a -i ingusta. rin decizia sa8 pacientul adopta o e%aluare8 care are anumite

speci-icari si tre/uie de aceea sa -ie in%estigata. rogramul zilnic al pacientului ne poate -urniza in-ormatii despre -aptul daca pacientul are sau nu timp si de ce acorda prioritate celorlalte interese.>ipsa timpului poate -i o aparare impotri%a psi!oterapiei si reprezinta o rationalizare pentru pacient si terapeut.7n sens pe care psi!oterapia ar putea sa-l extinda este acela ca cine%a sa nu o continue.Din acest moti%8 -actorii de mediu nu sunt in mod o/isnuit accesi/ili pacientului.=l -oloseste lipsa timpului ca pe un perete protector. 7n pacient su-erind de tul/urari cardiace se%ere8 tul/urari -unctionale %egetati%e si anxietate a pretins dupa inter%iul initial ca el nu are timp pentru psi!oterapie." am0nare a tratamentului ar -i condus pro/a/il la o inrautatire a a-ectiunilor sale.C!iar acest argument8 totusi nu a putut con%inge pacientul. entru el8 actualizarea capacitatii ;timp; era mult mai importanta8 dec0t o continuare a tratamentului. in cadrul in-ormatiei despre el8 am -ost iz/it de -aptul ca pacientul tre/uia sa sacri-ice -oarte mult timp c0nd simptomele sale apareau8 in ciuda pretinsei sale lipse de timp.in acea perioada8 el ram0nea in pat c0te%a zile.Ca o persoana orientata spre realizare8 el s-a con-runtat cu conceptul ;timpul costa /ani;.Ca un contrast -ata de acest lucru8 am citat o spusa a lui >ic!ten/erg8 ;"amenii care nu au niciodata timp -ac putin.; .ici am utilizat un pro%er/8 in loc de o po%este orientala. acientul a inteles conceptul imediat.Daca el a re-uzat anterior toate e-orturile de comunicare8 acum el a inceput sa discute pro/lema sa8 care era centrata in jurul actualizarii capacitatilor - realizare si timp.

Secretul 2ar2ii lun i Un erudit, bine cunoscut pentru cunostintele sale si pentru minunata sa barba lunga si alba se plimba pe aleile Shiraz-ului intr-o seara..ierdut in gnduri, el trecut printr-o multime de transportatori de apa, care facea haz de el.Un indraznet din grup a facut un pas in fata, s-a inclinat adnc si a spus, (are maestre, camarazii mei si cu mine am facut un pariu.-e rog spune-ne unde iti intinzi barna cnd dormi noaptea!.e asternuturi sau sub ele! *ruditul, smuls din gndurile sale, a privit cu uimire si a raspuns cu bunatate, 9u stiu nici eu.9u m-am gndit niciodata la asta.1m sa verific.1steapta-ma aici, mine la aceeasi ora.iti voi spune atunci. Cnd noaptea a venit si eruditul s-a dus la culcare, a descoperit ca nu putea sa adoarma.Cu sprncenele incruntate se gndea unde isi pastra barba..e asternut!Sau sub el!Cu ct se gndea mai mult la acest lucru, memoria sa nu-i putea da un raspuns.in cele din urma s-a decis sa faca un e'periment.Fi-a pus barba pe asternut si a vrut sa - J% adoarma.Dar o neliniste i-a stapnit inima.*ra cu adevarat aceasta pozitia corecta! Daca era corecta, de ce nu a adormit!Cu acest gnd in minte, si-a asezat barba sub covertura.Dar somnul nu se lipea de el. nu a fost asa , a concluzionat el si din nou si-a asezat barba deasupra asternutului.

1stfel s-a zvrcolit el toata noaptea - mai inti cu barba deasupra asternutului, apoi sub asternut - fara sa adoarma o clipa.in seara urmatoare, el s-a apropiat de tnarul transportator de apa. .rietene , a spus el, obisnuiam sa dorm cu aceasta glorioasa barba si m-am putut bucura de dulceata somnului de fiecare data.Dar, de cnd m-ai intrebat, nu mai pot dormi.Un raspuns la intrebarea ta este imposibil, iar barba mea, incoronarea gloriei mele si semnul nobilei mele vrste, a devenit ciudata pentru mine.9u stiu daca ma voi mai simti din nou bine cu ea. 7n te!nician in %0rsta de 41 de ani a %enit pentru tratament8 din cauza actelor si g0ndurilor compulsi%e.. -ost deja tratat de doua ori la o clinica psi!itricopsi!oterapeutica. ;1u mai rezist mult.1u pot sa dorm.......Daca ce%a se sc!im/a in jurul meu8 pur si simplu ram0n treaz.(iecare lucru tre/uie sa ai/a o ordine..m sentimentul ca este ciudat acest lucru8 dar nu pot dormi daca sotia mea tocmai a sc!im/at lenjeria.2re/uie sa ma scol si sa o pun pe cea %ec!e din nou.,otia mea deja mi-a spus ca sunt complet ne/un.in mod sigur nu %reau asta8 dar asa stau lucrurile.; .sa cum isi aminteste pacientul8 tatal sau a -ost extrem de exact si constiincios si nu putea tolera dezordinea.Daca8 camera sa nu era in ordine8 el tre/uia sa mearga la culcare mai de%reme de ora &?00 p.m..ici el se pierdea in -antezii si isi imagina cum ar putea sa se raz/une pe tatal sau.>a una din sedinte8 pacientul parea complet disperat.Cu o %oce neo/isnuit de patetica el a spus8 ;,unt complet ne/un.1u mai pot sa conduc nici macar o masina.,aptam0na trecuta am sc!im/at din int0mplare pozitia scaunului so-erului8 iar acum nu stiu unde ar tre/ui sa -ie.>-am impins inainte si inapoi8 dar niciodata nu pare ca este cum tre/uie.1u m-am mai simtit niciodata at0t de nesigur intr-o masina.; entru acest pacient8 experienta compulsiunii era in prim-plan."cupa complet constiinta sa.,copul direct al dialogului nostru terapeutic era de a crea o anumita distanta -ata de compulsiunea sa.Din acest moti% i-am spus po%estea ;,ecretul /ar/ii lungi;.in mod neasteptat8 pacientul a inceput sa r0da si imediat a raportat po%estea la situatia lui? ;.cest tip are aceeasi pro/lema ca si mine.1u este usor pentru el8 c!iar daca este un /ar/at intelept.; in una din urmatoarele sedinte8 pacientul mi-a spus ca se g0ndea la acest /ar/at de multe ori.,pre uimirea sa8 conducerea masinii a de%enit /rusc un lucru usor pentru el8 din nou.;M-am g0ndit mult la acest lucru? st0nd in -ata sau in spate este acelasi lucru cu a a%ea /ar/a deasupra sau dedesu/tul astrnutului.; Cu ajutorul po%estii8 pacientul a -ost capa/il sa-si imagineze o scena compara/ila cu propria sa situatie si care i-a o-erit ajutor e%ident8 cel putin in ceea ce pri%este conducerea masinii.

Un 2ar2at> o lume Dupa ascultarea unei ceremonii entuziaste si pline de tinerete din partea muezinului, un prieten l-a intrebat, /norabile muezin, ce vrsta ai! (uezinul s-a uitat la tnar si a replicat, 1m schimbat mai multe camasi sub soare dect tine.0rsta mea nu este un secret.1m ?> de ani.

- J$ Dupa :> de ani, cei doi s-au intlnit din nou.(uezinul avea par alb, iar barba sa arata ca si cum ar fi fost presarata cu flori. /norabile muezin , a inceput prietenul, nu te-am m-ai vazut de mult timp.Cti ani ai acum! (uezinul a raspuns, Curiosule, vrei sa stii totul.1m ?> de ani. Uimit, prietenul l-a intrebat, Cum se face ca ai dat acelasi raspuns ca si cu :> de ani in urma!9u poate fi corect. Furios, muezinul a raspuns, De ce sa nu fie corect!Ce-mi pasa mie de cei :> de ani!in acel moment ti-am spus ca am ?> de ani si acum iti spun tot asa..entru mine un lucru este important) un barbat- o lume. ,ocietatea in general si grupul in care cine%a traieste sunt dependente de timp.Cererile si asteptarile se pot sc!im/a (procesul de crestere8 ur/anizare8 di-erentiere. .ceasta sc!im/are a mediului nu este -ara consecinte pentru oameii care traiesc in el.5olul asteptarilor impuse asupra oamenilor8 si pe care ei le sta/ilesc pentru ei insisi poate -i sc!im/at cu ne%oile mediului. ,c!im/arile si dez%oltarile pe care o persoana le cunoaste au loc impotri%a mediului istoric8 cultural si e%enimntelor sociale. si!oterapia8 totusi se con-runta mai putin cu teme generale8 dec0t cu a/ilitatea indi%idului pentru sc!im/are.Cu%0ntul ;con-ormitate; este suspect astazi si este inlocuit cu un termen ca ;a/ilitatea de a se ajusta la sc!im/are;..ceasta a/ilitate de a se adapta este o conditie esentiala pentru tratament..s %rea sa explic acest lucru8 prin utilizarea unui exemplu din medicina interna si endocrinologie. 7n pacient su-erind de exces de tiroida putea innota numai in camasa8 c!iar si in apa rece.in timp ce altii ing!eata8 el se simte con-orta/il.=xplicatia -izica era ca8 alaturi de excesul de tiroida8 meta/olismul /ar/atului era de asemenea marit8 iar corpul producea caldura excesi%a. acientul su-erea in special in timpul zilelor calduroase de %ara.,u-erinta sa era exprimata prin di-icultati de adaptare.in timp ce corpul unei persoane sanatoase se poate adapta la o larga %arietate de temperaturi8 a/ilitatea sa era in mod considera/il limitata pentru pacient.=ra mult mai suscepti/il la sc!im/arile de temperatura din mediul sau. ,ituatia unui pacient ne%rotic are mult de a -ace cu acest tip de di-icultate adaptati%a.>a el8 nu di-erenta de temperatura este cea care determina pro/leme8 ci mai cur0nd sc!im/arile comportamentului si asteptarilor in lumea sociala.Din acest moti%8 o persoana su-erind de compulsi%itate8 o persoana care considera ordinea ca -iind -actorul crucial in %iata8 %a a%ea necazuri in a se adapta la orice tip de -luctuatii in sistemul sau de ordine.intr-o anumita s-era a ordinii8 pacientul compulsi% este -oarte di-erentiat.C0nd aceasta s-era este depasita si celelalte idei de ordine intra in joc8 a/ilitatea persoanei de a se adapta8 -lexi/ilitatea sa este cu-undata in prea mult stres.=l nu poate -ace -ata noii

situatii.=l raspunde la aceasta cu anxietate8 panica8 agresiune sau tul/urari -izice..sa cum a spus o -emeie in %0rsta de #+ de ani8 cu pro/leme coronariene si circulatorii8 constipatie cronica si tul/urari de somn8 ;Daca nu am -acut curatenie in camera mea8 aceasta inseamna I1u te mai iu/escJ; .cest lucru ma determina sa intru in panica..cum sunt mult mai pedanta si acest lucru ma aduce in con-lict cu sotul si copiii mei.; 7n economist in %0rsta de #$ de ani spune ;.m in%atat sa -ac lucrurile unul dupa altul.(iecare lucru tre/uie sa ai/a succesiunea sa.Mai int0i ma spal pe dinti8 apoi pe -ataA apoi ma /ar/ieresc8 ma im/rac8 ma asez la masa8 /eau doua cesti de ca-ea8 citesc ziarul8 - '+ apoi merg la toaleta.Daca aceasta succesiune este intrerupta sunt complet derutatA.m necazuri cu peristaltismul intestinal si intreaga zi este pierduta.; " atitudine -ixa ca aceasta poate -i pusa in c!estiune in timpul unei crize.Dar sc!im/area pur si simplu a opiniei cui%a8 nu produce o sc!im/are completa.in cele mai multe cazuri8 o criza emotionala apare alaturi de o implicare a-ecti%a puternica8 du/ii8 dezapro/ari si o lipsa a curajului. ,c!im/0nd opinia cui%a8 c!iar o lipsa temporara a orientarii este at0t de inspaim0ntatoare pentru unii oameni8 inc0t ei aleg cealalta extrema. entru a se proteja de du/ii8 sau mai /ine spus de disperare8 ei e%adeaza in rigiditate8 pe care ei o considera loialitate si -ermitate a caracterului. entru a nu-si sc!im/a comportamentul8 ei pot desconsidera in-ormatia care ar putea creste du/iile lor.

Ser#itorul unei #inete Unui legiuitor din /rientul antic ii placea sa mannce vinete.*l nu se putea satura de vinete si avea chiar un servitor, a carei unica sarcina era sa pregateasca vinetele in cel mai gustos mod posibil."egiuitorul delira. Ce fabuloasa este aceasta leguma , a e'lamat el. Ce gust divin are.Ce elegant arata.0nata este cel mai bun lucru de pe pamnt. 1i cu siguranta drepate , a replicat servitorul. in acea zi, legiuitorul a mncat att de multe vinete, inct s-a imbolnavit.*l simtea ca stomacul sau era intors pe dos si simtea ca, toate vinetele pe care le-a mncat pna acum doreau sa vada lumina zilei.*l a gemut, nu mai vreau sa vad vinete.9u mai vreau sa vad niciodata aceasta mncare a iadului.9umai cnd ma gndesc la ele, mi se face rau.0nata este cea mai oribila leguma pe care o stiu. 1i cu siguranta dreptate , a replicat servitorul.

"egiuitorul a tresarit auzind acest lucru. 1stazi, cnd am spus ct de minunata este aceasta leguma, ai fost de acord cu mine.1cum spun ct de ingrozitoare este aceasta leguma si tu esti din nou de acord cu mine.Cum poti sa-mi e'plici acest lucru! Doamne , a spus servitorul, sunt servitorul tau, nu servitorul vinetei. ,er%itorul este destept.=l cunoaste rolul pe care tre/uie sa-l joace la curte.Ltie ce autoritati si pericole sunt legate de acest rol si se comporta8 ast-el inc0t propriile interese sa nu -ie stir/ite.=l nu su/liniaza lipsa de logica a legiuitorului8 nici nu joaca rolul de a%ocat pentru %0nata.Comportamentul sau este pragmatic si orientat spre scop.Multi oameni8 desigur il pot critica pentru lipsa implicarii personale. 7n angajat in %0rsta de 2& de ani a inceput psi!oterapia8 mai mult accidental dec0t planuit.Deranjat de pro/lemele de stomac8 i-a -ost spus de catre medicul de -amilie ca pro/lemele psi!ologice ar putea -i radacina pro/lemei.in etapa de inceput a terapiei8 el a inceput sa %or/easca despre cariera sa8 in special de pro/lemele sale cu se-ul sau.Daca el isi dez%olta propriile idei asupra unui nou proiect8 se-ul sau i le respingea.;=l -ace ceea ce %rea8 dar eu nu pot sa -ac nimic;8 a comentat pacientul.Li intr-ade%ar8 el -acea tot ce putea.C!iar si in timpul sau li/er8 lucra p0na seara t0rziu8 dez%olt0nd noi modele.Dar in -iecare dimineata8 el descoperea ca ideile sale nu erau doar nedorite8 ci erau de asemenea pri%ite ca o pacoste. entru pacient8 care acorda o mare importanta realizarii si succesului pro-esional8 situatia de la ser%ici a de%enit din ce in ce mai de nesuportat.Din moment ce el - &0 nu putea reactiona desc!is8 el reactiona cu corpul sau.Durerile de stomac erau un protest impotri%a injustitiei se-ului. 1u intram intr-un con-lict de /aza si in psi!odinamicile sale aici.Dar este important ca noi sa examinam inter%entia de criza care tre/uie sa -ie principalul scop pentru reducerea su-erintei pacientului.*mplicarea pro-esionala si am/itia pacientului nu au -ost sursele con-lictuluiA nu a -ost nici pro/lema ca pacientul tre/uia sa -ie e-icient in companie8 sa sustina propriile sale idei. entru terapia pacientului8 doua lucruri erau importante? atutudinea de asteptare8 care il mentinea ascuns in spatele di%erselor acti%itati si ina/ilitatea sa de a lua in consideratie situatia psi!ologica a se-ului paternal8 autoritar.in aceasta conexiune8 po%estea ;,er%itorul unei %inete;8 a -urnizat pacientului un contraconcept.1u era un model8 ci un stimul pentru el sa de%ina mult mai constient de propriile sale reactii8 sa le %ada intr-un mod di-erit si sa ajunga la o intelegere cu ele.

Sarco.a ul "e sticla

Un rege oriental avea o sotie incntatoare pe care o iubea mai mult dect orice.Frumusetea ei ii lumina viata.De cte ori avea timp, el incerca sa fie cu ea.intr-o zi, ea a murit subit, iar regele a ramas singur in marele regat. 9iciodata nu-mi voi parasi iubita mea sotie , plngea el chiar daca moartea i-a furat un pic din trasaturile ei frumoase. *l a asezat-o pe sotia sa intr-un sarcofag de sticla, in cea mai mare camera a palatului, si si-a asezat patul alaturi de acesta, astfel inct el nu ar fi fost despartit de ea nici macar pentru un minut.1ceasta apropiere de sotia sa indepartata era singura consolare3 ii dadea liniste. Dar era o vara fierbinte.in ciuda racorii din palat, corpul femeii a inceput treptat sa se descompuna.Curnd, picaturi de sudoare au inceput sa se formeze pe nobila frunte a femeii.Fata ei placuta si-a schimbat culoarea si se schimba pe zi ce trecea.Dar, in marea sa iubire, regele nu a observat acest lucru.Curnd mirosul putrezirii a umplut intreaga camera si nici un servitor nu indraznea nici macar sa bage nasul pe usa.2egele insusi, cu inima tare, si-a luat patul si l-a asezat in camera alaturata.Desi ferestrele erau tot timpul larg deschise, mirosul persista.9ici parfumul de trandafiri nu era suficient de puternic pentru a-l ascunde.in cele din urma, el si-a luat esarfa verde, semnul regalitatii sale si si-a legat-o la nas.Dar nimic nu parea sa-l a+ute.-oti servitorii si prietenii sai l-au abandonat.Singurele care au continuat sa-i tina companie erau uriasele pasari negre, care roiau in +urul lui. 1tunci, regele s-a pierdut cunostinta.Ga7imul, doctorul l-a scos in gradina palatului.Cnd regele s-a trezit, o briza proaspata adia asupra lui..arfumul florilor, ii strnea simturile, iar susurul izvorului era ca o muzica pentru urechile sale..area pentru el ca si cum iubita sa ar fi fost inca vie.Dupa cteva zile, regele era din nou plin de sanatate si viata. Contemplativ, el s-a uitat la mi+locul unui trandafir si si-a amintit brusc ct de frumoasa era sotia sa cnd traia si ct de ingrozitor a devenit corpul ei de la o zi la alta.*l a rupt trandafirul, l-a pus in sarcofag si a ordonat servitorilor sa ingroape corpul. ( o%este persana)

- &1 " -emeie in %0rsta de 44 de ani8 la/oranta talentata8 a %enit pentru un inter%iu initial8 la cererea medicului sau de -amilie.=a su-erea de o durere anormala..=ra la inceputul tratamentului8 care a tinut 20 de sedinte si a reprezentat o di-icultate pentru mine8 la -el ca si pentru pacienta. entru a ilustra situatia ei8 %oi prezenta c0te%a -ragmente din primul inter%iu. ;,unt la limita disperarii8 c0nd realizez ca sotul meu8 care era sanatos si normal8 /rusc a de%enit at0t de /olna% mental8 inc0t sa se sinucida. e l0nga durerea coplesitoare8 imi reprosez ca am -ost at0t de dura cu el in timpul celor 11 ani de casnicie.

>-am cicalit mult si am tipat la el pentru lucruri marunte.,unt con%insa ca o sotie mult mai temperata si -ericita ar -i pre%enit /oala sa sau cel putin l-ar -i impiedicat sa -ie at0t de serios. ;.laturi de durere exista de asemenea si mila8 mila pentru sotul meu care a tre/uit sa moara at0t de t0nar..ceasta mila este aproape mai rea dec0t durerea pe care o simt -ata de pierderea sa si tre/uie sa admit ca8 adesea ma g0ndesc sa ma omor.,ingurul lucru care ma retine este -aptul ca ma simt responsa/ila -ata de mama mea in %0rsta.; >a inceputul terapiei8 ea continua sa spuna8 ;1u este posi/il ca8 comportamentul meu sa-l -i im/olna%it pe sotul meu si sa-l determine sa se sinucida:; *ndi-erent de ora8 ea m-ar -i cautat sa-mi puna aceasta intre/are din nou. >a -el8 am descoperit ca ea %or/ea despre pro/lemele ei cu medicul de -amilie8 %ecinii sai si cu toti oamenii cu care ea a%usese anterior un contact.5ezultatul acestui insistent strigat pentru ajutor era ca toti prietenii ei se tineau departe de ea.=a a de%enit din ce in ce mai izolata cu pro/lemele ei." con%ersatie rationala8 logica parea imposi/ila. acienta stia totul mai /ine si re-uza orice insig!t8 cu exceptia reincriminarilor sale si recunoasterile stereotipe ale %inei sale.2oate acestea aratau o prognoza ne-a%ora/ila.Dar8 pas cu pas am redus compulsiunile ei.in loc de continuarea intelegerii conceptelor depresi%-compulsi%e ale pacientei8 am incercat sa o ajut sa di-erentieze imaginea sotului ei8 pe care ea a construit-o in decursul timpului..cest lucru i-a creat di-icultati.=a idealiza calitatile poziti%e ale sotului ei decedat8 dar in momentul in care su/iecte negati%e erau puse in discutie8 dadea inapoi. entru a pre%eni exteriorizarea agresiunilor interzise impotri%a sotului ei decedat8 ea a inlocuit neajunsurile lui cu propriile sale neajunsuri si recunoasterea %inei.;1u i-am dat destui /ani;8 s-a con-esat ea8 ;*-am spus ca meritam mai mult." lunga perioada de timp am re-uzat sa -ac sex cu el..m -ost insensi/ila la ne%oile sale; s.a.m.d.Li apoi pentru a -ace aceste a-irmatii mai putin taioase8 aduga intotdeauna8 ;1u am %rut cu ade%arat sa -ac ceea ce am -acut.intotdeauna m-am scuzat imediat.>-am rugat sa nu -ie suparat.; in acest moment i-am dat sa citeasca urmatoarea po%este.

!espre cioara si paun

in parcul palatului, o cioara neagra s-a asezat pe creanga unui portocal.4os, un paun marsaluia mndru.Cioara a tipat, Cum isi poate permite o astfel de pasare ciudata sa intre in acest parc!(erge arogant, ca si cum ar fi sultanul insusi.Fi cu acele picioare complet urte=Fi penele sale cu o nuanta de albastru att de oribila=9u as purta niciodata o asemenea culoare.isi trie coada ca o vulpe. Cioara s-a oprit si a asteptat tacuta o replica..aunul nu a spus nimic un timp, dar apoi a inceput sa zmbeasca cu un zmbet

- %: melancolic, 9u cred ca afirmatiile tale corespund realitatii."ucrurile rele pe care le spui despre mine creeaza nentelegeri.imi spui ca sunt arogant din cauza ca tin capul sus, astfel inct umerii mi se intepenesc si o barbie dubla imi desfigureaza gtul.in realitate nu sunt arogant.imi cunosc trasaturile urte, stiu ca picioarele mele sunt zbrcite si pielea la fel.1cest lucru ma supara att de mult, inct imi tin capul ridicat sa nu imi vad picioarele urte.-u imi vezi doar partile urte.inchizi ochii la partile mele frumoase si la frumusetea mea.9u ai observat asta!Ceea ce tu consideri urt este e'act ceea ce oamenii admira la mine. ( dupa . =tessami)

entru pacienta8 aceasta po%este a de%enit un exemplu dupa care ea s-a orientat.=a a remarcat ca a negat greselile sotului ei8 domeniile de con-lict si domeniile sensi/ile8 la -el cum cioara a desconsiderat trasaturile poziti%e ale paunului.intr-o scrisoare pe care ea mia trimis-o mie in timpul acestei -aze a tratamentului8 ea a scris ;De -apt8 am pre-erinta pentru partea mea negati%a dec0t pentru cea poziti%a.=ste nenorocul meu sa am o memorie at0t de /una.inca am pro/leme in a %edea partile negati%e ale sotului meu.Li nu am -ost nici eu at0t de rea.; .ceste g0nduri au -ost punctele de inceput de la care noi am -ost capa/ili sa aducem pacienta la cercul %icios in care se gasea. De la repetarea compulsi%a a con-lictelor din trecutul indepartat si auto-incriminarile sale8 am trecut la o noua etapa a tratamentului. acienta a %or/it de propriul trecut8 de relatiile ei cu parintii si asteptarile pe care ea le a%ea de la sotul ei.,-a dez%oltat o relatie mama-iica8 in care pacienta in ciuda succesului pro-esional8 inca a jucat rolul de mic copil neajutorat.5olul sotului era determinat de aceasta unitate mama--iica.=l era un intrus8 si am/ele -emei au cerut ca el sa -ie de acord cu ideile lor de economie8 ordine8 sexualitate si contact.Cu toate acestea8 con-runtarea desc!isa a aparut rar. acienta adesea a jucat rolul de reclamant.,otul ei caruia ea ii atri/uia o mare putere de rezistenta era in raport cu ea sla/ si supus.Con-lictele erau in mod su/constient rezol%ate prin -aptul ca ea era gata pregatita sa admita %ina..cest lucru a -unctionat /ine impreuna cu mecanismul pacientei de a se impaca cu con-lictul. Dupa ce am lucrat intensi% asupra etapei de in%entar8 dupa ce etapa negarii a aparut si dupa ce pacienta a de%enit mult mai constienta de sentimentele ei de %ino%atie si de cauzele lor8 ea a inceput sa %er/alizeze propriile ne%oi si interese si sa extinda scopurile ei. in ciuda acestor e%idente semne de progres8 care pareau la inceput imposi/ile8 pacienta se intorcea in mod ocazional la idealizarea nostalgica o sotului ei disparut.,epararea ei de o/iectele care i-au -ost dragi lui aproape au adus un nou caz de pl0ngere din partea ei.=a a reactionat cu sentimente de %ina8 anxietate si disolutie interioara.

in timpul unei sedinte8 ea a inceput sa %or/easca despre aceste di-icultati.=a se g0ndea la ideea de a renunta la mo/ila sotului ei8 pe care o ur0se inainte.Dar ea a spus ca nu putea sa -aca asta.in acel moment i-am spus po%estea sarco-agului de sticla.>a inceput8 pacienta a -ost iz/ita de po%este.Descrierea corpului in descompunere a -acut a pro-unda impresie asupra ei. o%estea ii reamintea de agresiunile pe care ea nu a -ost capa/ila anterior sa le admita? agresiunile care isi gaseau expresia in imaginile descompunerii si in actul separarii.Din cauza educatiei ei si a relatiei ei cu mama sa8 s-a marginit la ideea ca despartirea era negati%a si ar tre/ui pedepsita. rin semni-icatiile acestei po%esti8 ea spunea indirect ca despartirea poate -i /una pentru a realiza ce%a nou. - &# Nici un maestru nu pica "in cer Un magician si-a demonstrat arta in fata sultanului si a cstigat entuziasmul audientei.Sultanul insusi era plin de admiratie si a e'clamat, Doamne, a+uta-ma, ce miracol, ce geniu= Dar vizirul sau i-a dat de gndit spunnd, inaltimea voatra, nici un maestru nu pica din cer.1rta magicianului este rezultatul harniciei si practicii sale. Sultanul a ridicat din sprnceana..arerea diferita a vizirului sau i-a stricat placerea actelor magice. /m nerecunoscator=Cum poti sustine ca astfel de talente vin din practica! *ste e'act asa cum am spus) ori ai talent ori nu. *l s-a uitat la vizir dispretuitor si a strigat, /ricum nu ai nici un talent - la inchisoare cu tine.1colo vei putea medita la cuvintele mele.Fi ca sa nu fii singur si sa ai un prieten acolo, vei avea un vitel drept coleg de celula. incepnd din prima sa zi de inchisoare, vizirul s-a antrenat ridicnd vitelul si carndu-l in sus pe scarile turnului inchisorii.1u trecut luni de zile.0itelul s-a transformat intr-un puternic taur si cu fiecare zi de antrenament puterea vizirului crestea. intr-o zi, sultanul si-a amintit de barbatul din celula.1 cerut sa fie adus la el.Cnd l-a vazut, el a fost izbit de uimire. Doamne, a+uta-ma, ce miracol, ce geniu. 0izirul, carnd taurul pe brate i-a raspuns cu aceleasi cuvinte ca si altadata) inaltimea ta, nici un maestru nu pica din cer.in mila ta mi-ai dat acest animal..uterea mea este rezultatul harniciei si practicii mele. . in magician8 regele %rea sa %ada pe cine%a care are un talent unic si pe care nimeni altcine%a nu il are.=l a rupt legatura realizarilor magicianului cu realitatea si il idealizeaza. ,e spune? ori poti sta/ili un contact cu oamenii8 ori nu."ri te insoteste norocul8 ori nu..cest clar8 ;ori-ori; este in spatele ideii ca cine%a este nascut cu anumite a/ilitati sau ca cine%a nu le are deloc.in po%estea noastra8 %izirul ia in consideratie acest ori-ori ca pe

o a treia posi/ilitate. entru el arta magicianului este rezultatul !arniciei si practicii.in acest -el ;ori-ori; este inlocuit de ideea ca o persoana poate practic realiza totul8 daca are su-icient timp la dispozitie si este pregatita sa-si utilizeze timpul pentrua-si realiza scopurile sale. 6izirul do%edeste aceasta prezumtie prin propriul sau exemplu. intr-un caz de terapie -amiliala8 tratamentul poate merge at0t de departe inc0t pacientul original8 su/ super%izare psi!oterapeutica poate -i numit ;terapeut; in propriul sau mediu. acientul8 un angajat de #) de ani a su-erit in primul r0nd din cauza ideii ca era mai putin capa/il de a realiza ce%a8 ca era mai putin creati%8 si ca era mai putin independent dec0t ceilalti oameni.,otia sa in %0rsta de #2 de ani 8 l-a con%ins mai mult ca asa stateau lucrurile.Motto-ul ei era8 ;6ezi ce -ac ceilalti.1u -a niciodata la -el.; .ceasta sentinta8 ;1u -a niciodata la -el;8 l-a insotit pe pacient toata %iata.=l mi-a spus8 ;Mama mea intotdeauna a admirat /aietii care au realizat ce%a8 care au terminat liceul si au mers la colegiu..celea erau modelele care intotdeauna m-au /locat.=i erau modele pe care nu le puteam a/orda.; acientul era interesat de arta8 in special de pictura.impreuna cu sotia sa a mers la expozitii si a admirat artistii8 dar nu a incercat niciodata sa picteze el insusi.in timpul terapiei8 el a dez%oltat initiati%a de a pune m0na pe pensula si de a se inscrie la un curs de pictura.,otiei sale nu-i placea aceasta idee.=a i-a spus8 ;.r tre/ui sa lasi pictura pentru pro-esionisti.2u nu esti un geniu.; Dar pacientul nu s-a descurajat.De -apt8 dupa primele sale succese8 el a inspirat-o sa incerce desenul in car/une. - &4 Dupa cinci luni8 in timpul unui control8 sotia sa a spus8 ;1u a%eam idee de talentele care exista la o persoana.,otul meu picteaza intr-un -el care ma atrage -oarte mult.1oi a%eam de o/icei copii de C!agall8 (ranz Marc si icasso in camera de zi8 dar le-am inlocuit cu ta/louri originale de ale sotului meu.=l are de asemenea o sc!ita pe care am pictat-o eu.Cred ca experimentul cu arta ne-a dat la am0ndoi incredere in sine si ne-a stimulat sa cunoastem alte lucruri.; are imposi/il pentru noi ca cine%a sa -aca orice.Dar nu asta este pro/lema.>ucrul important este ca noi suntem capa/ili sa dez%oltam o multitudine de talente daca le dam timp si spatiu sa se dez%olte.

Tu esti atotstiutor Se spune ca un aderent al religiei islamice a venit odata la seicul sau, conducatorul comunitatii sale religioase, vestit ca un ghicitor de noroc si clarvazator.&arbatul a spus, / seicule, sotia mea este insarcinata.imi este teama ca va da nastere unei fete.-e implor, te rog, roaga-te la D-zeu in mila sa sa-mi dea un fiu.

Feicul e replicat, Du-te si adu ctiva pepeni frumosi, pine si brnza, astfel inct multimea de credinciosi odata satisfacuta sa poata rosti rugaciunea pentru tine. .e lumina ochilor mei, asa voi face , a spus barbatul.*l a mers atunci si a adus tot ce a ordonat seicul. Dupa prnz, multimea s-a rugat, si chiar seicul cu voce scazuta a spus cteva cuvinte. Fii sigur , a spus seicul ca vei avea un fiu, iar, cnd va avea #> ani va intra sub comanda noastra. Sotia sa, totusi, a dat nastere unei fete care, pe deasupra era si foarte urta.&arbatul era foarte trist si a venit la seic si s-a plns, 2ugaciunile tale nu mi-au adus ceea ce ai promis.1i spus ca voi avea un fiu.1cum am o fiica, si una urta. "a acest lucru, seicul a replicat, (ncarea pe care mi-ai adus-o in acel moment nu era cu siguranta pregatita in adevarata credinta si cu intentii pure.Daca ai fi facut-o cu intentie pura si din toata inima, iti +ur ca ai fi avut un baiat.Dar chiar daca copilul este o fata fii sigur ca iti va aduce mai multa bucurie si mai mult cstig dect un baiat.in viziunea mea, eu o vad pe fiica ta ca pe un mare om de stiinta. Consolat de aceste cuvinte, barbatul a plecat. Doua luni mai trziu, fiica sa a murit./mul din nou s-a dus la seic si a spus, / seicule, fiica mea a murit.-rebuie sa-ti spun ca rugaciunea ta nu a avut nici un efect. Feicul a replicat, ,i-am spus ca fiica ta iti va aduce mai mult cstig dect un fiu. Daca fiica ta traia, inima sa ar fi fost zdrobita de toata urtenia lumii.1sa ca este mai bine ca a murit. Cnd seicul a spus acest lucru, o multime de oameni s-a aruncat la picioarele sale.si toti cntau. Inshallah -aallah.Speram ca vei fi intotdeauna sanatos0om fi intotdeauna umilii tai servitori.intr-adevar tu esti atotstiutor.2espiratia ta inseamna putere si nu esti altceva dect un profet= (dupa seicul <e!ai) .colo unde conceptele nu sunt in acord cu realitatea8 realitatea este in mod -rec%ent -acuta sa se con-ormeze la concept..ceasta -orma de rezistenta si opozitie interioara se - &$ do%edeste a -i -oarte tenace8 cel mai adesea in%inci/ila.Cine%a este inclinat sa spuna8 ;1u pot -ace o greseala.Ceea ce mi-au spus parintii mei este si ram0ne ade%arat.Ceea ce spune doctorul meu este ade%arat. oti spune ceea ce %rei8 dar eu am dreptate.;

.cest joc8 de a a%ea dreptate poate -i extins la tot? la educatie8 casatorie8 pro-esiune8 stiinta8 politica8 religie.Conceptul insusi este un scut pentru realitate8 prin aceea ca realitatea este considerata imposi/ila sau este reinterpretata in con-ormitate cu acel concept..ceasta reactie do%edeste ca8 in cadrul relatiilor umane nu exista o singura realitate8 ci mai multe realitati8 pe care noi le percepem prin -iltrul conceptelor si atitudinilor noastre.De%ine important c0nd conceptele sunt trans-ormate dupa -iecare %eri-icare a realitatiiA conceptele8 atunci inceteaza.in acest8 caz8 comunicarea isi pierde caracterul de reciprocitate.7n pacient a descris acest lucru ast-el? ;=ste ca si cum ai arunca cu pietre intr-un perete de cauciuc. ietrele %in inapoi.; intr-un mod similar8 pacientii si multi dintre camarazii nostri jongleaza cu conceptele lor.Cine%a se poate impaca greu cu ei din cauza argumentariiA uneori acest lucru este complet imposi/il..cesti oameni au un raspuns pentru tot ceea ce se opune ideilor lor.

Sunt la .el "e puternic ca acum F; "e ani -rei barbati batrni, buni prieteni au stat impreuna si au discutat despre bucuriile tineretii si greutatile batrnetii. / , a gemut unul, (embrele mele nu mai vor sa faca ce vreau eu.Cum obisnuiam sa alerg ca un cine de vnatoare si acum picioarele mi se clatina att de tare, inct abia pot pune un picior in fata celuilalt. 1i dreptate , l-a aprobat cel de-al doilea barbat. 1m sentimentul ca puterea mea tinereasca a secat ca apa din desert.-impul s-a schimbat si intre pietrele de hotar ale timpului ne-am schimbat si noi de asemenea. Cel de al treilea barbat, un muezin, mai putin subred dect camarazii sai, a clatinat din cap si a spus, 9u va inteleg prieteni.De ce va plngeti voi, eu nu am cunostinta.Sunt la fel de puternic ca acum ?> de ani. Dar ceilalti doi, nu puteau crede asta. Sigur, sigur , a protestat muezinul. Fi am avut dovada acestui lucru ieri.Dupa cte imi amintesc, am un ste+ar mare in fata dormitorului meu.Cu ?> de ani in urma am incercat sa ma catar in el, dar va vine sa credeti, prieteni ce s-a intmplat!9u am putut sa ma catar in el.Ieri mia venit ideea sa incerc sa ma catar in el din nou.1m incercat cu toata puterea mea, dar din nou am fost incapabil sa o fac.Dar aceasta dovedeste un singur lucru in mod sigur) sunt la fel de puternic ca acum ?> de ani. 7n pacient alcoolic a%ea di-icultati considera/ile cu -amilia sa si pro-esia sa.C0nd l-am intre/at ;Ce mai -aci:;8 intotdeauna am primit acelasi raspuns? ;1ici o sc!im/are.; .cest joc al intre/arii si raspunsului a de%enit un ritual..%eam impresia ca era distracti% pentru el sa arate ca cine%a nu putea realiza prea multe cu el.intr-o zi8 dupa ce am realizat din nou ritualul nostru8 i-am spus po%estea ;,unt la -el de puternic ca acum 40 de ani;. .ceasta po%este reprezenta in mod sim/olic tendinta alcoolicului de a e%ita realitatea sa si de a se sacri-ica pentru a-irmatii nerealiste.=l a -ost capa/il sa se identi-ice cu eroul po%estirii imediat.7n e-ect imaterial8 dar cu toate acestea -oarte simptomatic a a%ut loc?

pacientul a incetat sa utilizeze raspunsul stereotip8 ;>ucrurile nu s-au sc!im/at cu mine;. intr-ade%ar8 el a incercat sa descrie starea sa actuala intr-un mod cu mult di-erentiat. - &' C0nd regele .mirnu!e ,amani a murit8 oamenii de stiinta au a%ut sansa de a conspira impotri%a lui .%icena pe care il considerau o pacoste..%icena nu a a%ut de ales dec0t sa paraseasca orasul @organ si sa se mute la 5eH8 care apartinea dinastiei Dailamin.5eH era su/ conducerea regelui Mazdeldowle!.5egele su-erea de melancolie se%era si anorexie..%icena a -ost capa/il sa-l ajute utiliz0nd o metoda neo/isnuita. oetul persan antic 1izami a descris cura in acest -el? Ne2unia #in"ecata Un legiuitor se credea vaca si uitase complet ca era o fiinta umana.1stfel ca el mugea ca un bou si se ruga, 0in-o, ia-ma, taie-ma si utilizeaza carnea mea. -rimitnd inapoi toata hrana care ii era adusa, el nu mnca nimic. De ce nu ma scoti la pasune, astfel inct sa mannc asa cum o vaca ar trebui! a intrebat el.Deoarece el nu mai mnca nimic de foarte mult timp, a continuat sa piarda in greutate, pna cnd nu a mai ramas dect un schelet. Din moment ce nici o metoda sau medicatie nu au a+utat, 1vicena a fost chemat pentru a da un sfat.I-a fost raportat regelui ca un macelar a venit sa-l taie si sa-i dea carnea oamenilor sa o mannce.Cnd barbatul bolnav a auzit aceasta, a fost fericit peste masura si a asteptat nerabdator moartea sa.in ziua stabilita, 1vicena s-a apropiat de rege.*l a agitat cutitul de macelar si a strigat cu o voce ingrozitoare, Unde este vaca sa o tai in sfrsit! 2egele a scos un muu, astfel inct macelarul sa stie unde se afla animalul de sacrificiu.1tunci, 1vicena a comandat incet, 1duceti animalul aici3 legati-l strns astfel inct sa-i pot taia capul. Dar inainte de a agita cutitul, el a verificat salele si stomacul animalului pentru carne si grasime, asa cum fac macelarii de obicei.Dar atunci a strigat cu voce tare, 9u, nu, aceasta vaca nu este destul de matura pentru a fi taiata.*ste mult prea slaba."uati-o si hraniti-o.Cnd va avea greutatea potrivita, voi veni din nou. &olnavul a mncat orice mncare i s-a pus in fata, in speranta ca va fi taiat curnd.1 luat in greutate, conditia sa s-a imbunatatit vizibil si si-a redobndit sanatatea sub ingri+irea lui 1vicena. .m a%ut o pacienta in %0rsta de $1 de ani8 a carei /oala a -ost diagnosticata ca de-ect al unei psi!oze !alucinator-paranoide8 iar alta data ca depresie cronica.=a a raportat? ;...>a inceput8 ei explodau si intotdeauna explodau8 ast-el ca intotdeauna ma g0ndeam la aceasta8 apoi ei de%reme8 c0nd 5!ine a secat8 l-au adus pe Mao 2se-tung pe capul meu si pe pro-esorul C!ap din 6ietnam si ei intotdeauna il strigau pe >uci-er..m %eri-icat8 asa ca ast-el tre/uie sa -ie..tunci ei s-au dez%oltat tare din cauza raz/oiului din 6ietnam unde joaca un du/lu rol8 in -iecare zi /om/ardeaza..sa mai tipau..ceasta se int0mpla cu o etetrnitate in urma.1u %a %ine sa credeti ce teroare era.M-au dus pe o masa de operatie -

nu stiu c0t de des.Mi-au operat copiii8 mi-au torturat copiii8 tatal meu in morm0nt8 mi-au operat sotul.De aceea am %rut sa merg la tri/unal..m -acut o pl0ngere impotri%a lor de opt ori.2ot ce au -acut a -ost sa-mi trimita un psi!iatru8 at0t.C0nd au existat toate aceste do%ezi impotri%a lor8 un pretext8 i-am si dat in judecata la curtea de apel8 apoi am gasit un a%ocat8 dar nu stiu8 sper sa mearga de acum incolo.1u %reau sa -iu persecutata tot restul %ietii de catolici stupizi8 /eti%i.=i sunt /igoti8 oameni piosi in !ainele lor modeste8 ingenunc!ind in /iserica alaturi de mine in -iecare Duminica.Daca as -i stiut asta i-as -i omor0t.Li preotul intotdeauna ne spunea ceea ce ei spun aici? su-erinta si toate /olile sunt trimise de D-zeu pentru a pedepsi pacatele noastre.C!iar un copil are un pacat - && originar si tre/uie sa plateasca pentru el im/olna%indu-se.,tai l0nga acesti idioti in /iserica.Mama mea sta acolo si se roaga.C0nd eram acolo8 am intre/at-o de ce se ruga.Multumeste pentru m0ncare.Deja ai a%ut grija de asta8 dar ea continua sa se roage incet.=i i-au pro%ocat un atac de cord8 ei au lo%it-o in inima at0t de mult.=i au -acut acest lucru copilului meu de asemenea8 c!iar inainte de a putea merge si %or/i8 si asta timp de trei generatii.Li acum toti au de pierdut.,per ca procesul %a demara si ca ii %or sp0nzura. Li c!iar daca ei spun de o suta de ori ca sunt ne/una8 oamenii din C - nu ar crede deloc8 a/solut deloc......; C!iar daca acest text pare con-uz la inceput8 experiente -oarte concrete pot -i sc!itate si dez%oltate din el8 presupun0nd desigur ca cine%a poate desconsidera (sa nu ia in consideratie) aranjarea con-uza a cu%intelor si sa se concentreze pe regulile de /aza ale reproducerii experientelor. entru aceasta pacienta in %0rsta de $1 de ani8 o ne%oie puternica de justitie -ormeaza cadrul pentru a-irmatiile sale.intr-un caz8 justitia se re-era la pro-esia sa8 alta data la religie8 apoi la sex8 umanitate8 politica8 doctori8 parintii ei8 copiii8 sotul ei s.a.m.d.;3ustitia; este principala ei tema8 iar in jurul ei sunt grupate un numar de situatii cunoscute de justitie. are ca si cum ;un program de justitie; isi continua cursul8 uneori ne%eri-icat de realitate. Daca cine%a examineaza trecutul pacientei si este g!idat de capacitatile actualizarii8 declaratiile disociate partial capata o semni-icatie plauzi/ila. e scurt8 pacienta se simte nedrept tratata de catre toate institutiile si oamenii - si a -ost cu siguranta tratata rau de catre ei..cum ea a utilizat ;ne/unia; ei pentru a denunta aceste injustitii.in timpul in%entarului impulsurilor psi!osociale8 -acut cu scopul *n%entarului de Di-erentere .nalitica (*D.)8 ea s-a repliat complet din punct de %edere logic si rele%ant la intre/arile despre capacitatile actuale.1umai c0nd repertoriul ei a -ost epuizat8 ; rogramul de justitie; intra din nou in joc.*D. -ace posi/il pentru pacienta sa do/0ndeasca o imagine de sine -oarte di-erentiata8 pe care cine%a ar putea-o considera imposi/ila8 /azata pe descrierile ei inselatoare. Desi con%ingerea pacientei despre injustitia lumii este aproape -erma8 noi suntem capa/ili sa inlaturam tul/urarea ei pas cu pas.Desigur ar tre/ui sa tolereze o opozitie directa.

Ca psi!oterapeut care o trateaza8 as -i -ost %azut imediat ca un mem/ru al acestei lumi injuste..st-el8 tratamentul are loc prin analiza domeniilor de con-lict si a situatiilor legate de ele..m incercat sa iau parte la lumea experientelor ei8 ast-el inc0t sa le inteleg si apoi as putea comunica aceasta intelegere pacientei..%icena a -acut ce%a similar si aceasta metoda este clari-icata in psi!oterapia moderna8 de exemplu de <enedetti (1+&'). *n-luenta ideilor iluzorii8 totusi -ace greu pentru noi sa intelegem !alucinatiile pacientei si declaratiile sale.Ca un rezultat8 izolarea de pacienta si de lumea sa creste. entru procesul terapeutic este mult mai important ca exista identi-icarea cu experientele8 g0ndurile pacientei8 indi-erent de c0t de stranii par ele pentru noi.Deoarece o identi-icare generala determina di-icultati si este c!iar amenintatoare pentru terapeut8 o identi-icare partiala cu continuturile s-a do%edit a -i utila. acienta a reactionat -oarte -urios si negati%8 c0nd tocmai a simtit o incercare de a pune su/ semnul intre/arii sistemul ei de g0ndire.Dar a -ost posi/il pentru ea sa r0da de tul/urarile ei si sa %or/easca despre ele intr-o maniera detasata8 dupa ce i-am spus po%estea despre ;3ustitie;. - &) Un &u"ecator intelept / femeie care era foarte suparata a venit la +udecator si s-a plns ca un barbat ciudat a utilizat forta si a incercat sa o sarute.Femeia s-a plns, 0reau dreptate de la tine.9u am nici un moment de liniste pna cnd nu il vei pedepsi raufacator.iti cer asta.*ste dreptul meu. Cu aceste cuvinte, a lovit din picior vehement si i-a aruncat +udecatorului o privire furioasa.*l era un om intelept.S-a gndit la acest lucru mult timp si apoi a pronuntat sentinta. ai fost tratata nedrept.De aceea poti sa primesti dreptate.&arbatul te-a sarutat cu forta si impotriva dorintei tale.1stfel ca +ustitia sa invinga, sentinta este ca trebuie sal saruti de asemenea cu forta si impotriva dorintei sale. intorcndu-se catre aprod a ordonat ca barbatul sa fie legat, astfel inct sa-si primeasca pedeapsa. acienta a ascultat cu oc!ii larg desc!isi si a r0s cu po-ta de !azul po%estii.=ra mult mai usor pentru ea sa se implice in po%este8 din moment ce conceptul de justitie din aceasta po%este era de asemenea legat de continuturile sale sexuale.>a urmatoarea sedinta8 pacienta din nou a %or/it despre po%este."ric0nd discutia despre justitie a o/tinut un punct de %edere critic din partea pacientei8 ea a construit o punte catre po%este care8 dupa toate aparentele au ajutat-o sa -aca mult mai suporta/ila pentru ea examinarea critica a ;iluziei ei de justitie;.

Un alt pro ram lun Un comerciant avea #;> de camile pentru a-i cara lucrurile si ?> de servitori care faceau ceea ce ordona el.intr-o seara, el a invitat un prieten 6Saadi8 sa-l

insoteasca.-oata noaptea el nu s-a putut odihni si a vorbit despre problemele, necazurile sale si despre concurenta din profesiunea sa.*l a povestit despre bogatia sa din -ur7estan, a vorbit despre domeniile sale din India, si-a e'pus bi+uteriile si titlurile pamnturilor sale. /, Saadi , a spus el, am alta calatorie de facut.Dupa aceasta calatorie vreau sa ma asez si sa am odihna cu greu cstigata.1ceasta vreau mai mult dect orice pe lume.0reau sa iau sulf persan si sa-l duc in China, deoarece am auzit ca acolo este foarte apreciat.De acolo vreau sa transport vase chinezesti catre 2oma.0aporul meu va transporta bunuri romane catre India si de acolo voi duce otel catre Galab.De aici voi e'porta oglinzi si sticla pentru Kemen si voi lua catifea din .ersia. Cu o e'presie trista pe fata, atunci el i-a dezvaluit lui Saadi, care asculta cu nencredere, Fi dupa asta viata mea va apartine pacii, reflectarii si meditatiei, cel mai inalt scop al gndurilor mele. (dupa ,aadi) 7n /ar/at in %0rsta de 4) de ani8 proprietarul unei mari -a/rici8 cu 100 de angajati i-a adus pe cei doi copii la mine pentru terapie.=l spunea ca nu se pot concentra8 au pro/leme la scoala si le pro%oaca multe necazuri parintilor.C!iar daca aceste pl0ngeri erau justi-icate8 a-irmatiile /ar/atului mi-au dat impresia ca utiliza copiii ca o scuza pentru a e%ita propriile sale pro/leme. area inne/unit si anxios..ceasta impresie mi-a -ost con-irmata in momentul in care am incetat sa discutam despre copii si am inceput sa discutam despre el.=ra ca si cum s-ar -i pornit o -lasneta.Cu implicare emotionala puternica intrerupta de pl0ns8 el a discutat despre el8 pro/lemele sale si situatia sa8 aparent -ara - &+ speranta.=l a conc!is spun0nd ca %rea sa -ie si el pacient.Desi se /ucura de succes economic8 el continua sa spuna8 ;,unt un nimeni.1u am realizat nimic.; .ceste declaratii8 desigur8 puteau -i coc!etaria unui om de succes care se ascundea in spatele modestiei sale.C!iar daca acest element era prezent8 crizele emotionale descrise de pacient pareau destul de serioase.=l a preluat compania de la tatal sau8 care8 a construit-o din nimic.Motto-ul sau era8 ;"mul tre/uie sa man0nce p0inea c0stigata din sudoarea -runtii sale.; *nitial pacientul a %rut o alta cariera pentru el.6roia sa -ie ar!itect.Dar tatal sau a respins aceasta idee.Din nou8 tatal i-a reamintit -iului ca -acea aceasta munca grea pentru ei si ca a construit compania pentru ei..cest apel moral de a prelua mostenirea tatalui era ce%a ce pacientul nu putea trece cu %ederea. 2atal a murit /rusc8 inainte ca pacientul sa se sta/ileasca cu ade%arat la -irma. acientul a -ost ast-el impo%arat cu reponsa/ilitatea companiei si tre/uia sa -ie capa/il sa -aca acest lucru..t0t timp c0t a impartit munca cu -ratele a -ost mai mult sau mai putin in -runtea lucrurilor.Dar8 -ratele sau a murit de asemenea intr-un accident de masina8 iar pacientul a -ost lasat cu toata responsa/ilitatea a-acerii.

Cu exemplul tatalui sau in minte8 pacientul isi -ixa cerinte extraordinare pentru el. entru a-si do%edi ca era capa/il sa conduca compania la -el de /ine ca tatal sau8 a concediat muncitori competenti8 a preluat domeniile lor de responsa/ilitate si a cerut din ce in ce mai mult de la el insusi..ceasta compulsiune de a se realiza a patruns de asemenea in %iata sa pri%ata.Din moment ce nu putea rezol%a totul la ser%ici aducea acasa rapoarte8 c!itante si documente de a-aceri8 ast-el inc0t sa poata lucra..laturi de coliziunea cu interesele -amiliei sale8 el s-a a-undat din ce in ce mai mult in munca sa si8 in cele din urma a inceput sa reactioneze in sens opus.=l a re-uzat /rusc sa indeplineasca toate cerintele pro-esionale8 a incetat sa indeplineasca toate cerintele pro-esiei sale si ram0nea in pat.=l medita mult8 a de%enit -oarte sensi/il si a%ea explozii emotionale -oarte puternice la cea mai ne0nsemnata mentionare a -irmei sale8 a tatalui sau si a -ratelui sau.,tap0nindu-si lacrimile8 el ar -i spus8 ;,unt la capatul puterilor.1u stiu ce ar tre/ui sa -ac.,unt complet distrus.; =ra ciudat ca pacientul alesese aceasta perioada particulara pentru a extinde compania si a construi noi cladiri e%aluate la c0te%a milioane de dolari.=l a explicat acest paradox spun0nd ca ar -i pre-erat intr-ade%ar sa se retraga din a-aceri si sa se /ucure de liniste8 dar era dator sa -aca asta pentru copiii sai8 pentru a creste proprietatea -amiliei8 pe care ei ar putea-o mosteni intr-o zi.Contradictiile e%idente nu pareau tot at0t de e%idente si pentru pacient.Din acest moti%8 i-am spus aproape in trecere po%estea ;7n alt program lung;8 pe care ,aadi a po%estit-o in cartea sa Iolestan ..ceasta po%este este de -apt o caricatura8 dar in-atiseaza ritmul agitat si acti%itatea extrema8 la -el ca si inconsec%enta care stap0neste pacientul. =l s-a recunoscut in po%este imediat.. -ost punctul de plecare in care ne-am con-runtat cu am/itia si realizarea8 in-luenta imaginii tatalui pacientuluisi pretentiile excesi%e ale pacientului de la el insusi. as cu pas am a/ordat pro/lema identi-icarii pacientului cu tatal sau si incercarea disperata de a trai cu imaginea idealizata a /ar/atului. Dar au existat o/iectii puternice la con-runtarea cu aceste teme8 pentru ca pacientul pastra ideile rigide ale tatalui sau si acum cauta sa-si con%inga -iii de responsa/ilitatile lor pentru companie8 /ine0nteles ca un rezultat al propriilor pro/leme.in acelasi timp el a accentuat in mod repetat ca ura compania8 ca era greu pentru el sa -ie el insusi si ca a neglijat sa-si traiasca propria %iata8 ;la -el ca si comerciantul din po%este;. - )0 ,copul terapiei nu era de a-l -ace pe pacient sa e%ite cerintele a-acerii8 prin delegarea lor sau sa rezol%e pro/lemele organizationale8 prin simpli-icarea a-acerii si adoptarea unor proceduri mult mai e-iciente.Mai cur0nd8 scopul era de a-l -ace pe pacient mult mai constient de con-lict8 de ;lupta sa din um/ra;8 de dependentele sale emotionale puternice. entru mult timp8 pro/lema centrala a terapiei a -ost incercarea pacientului de a trans-era imaginea tatalui sau asupra mea si de a ma -ace sa iau toate deciziile si sa suport toate responsa/ilitatile. acientul a de%enit din ce in ce mai constient de discrepanta dintre a-acere8 moti%atia sa pentru realizare si propriile ne%oi personale.in etapele -inale ale

terapiei8 care implicau extinderea scopurilor8 atentia la continuturi si o examinare a capacitatilor neglijate anterior i-am spus o po%este care descria - indirect8 desigur dez%oltarea pacientului in timpul tratamentului sau.

Depile "e cort "in aur Un dervis, a carui bucurie o constituia negarea proprie si care spera ca e'ista .aradis, a intlnit odata un print, a carei bogatie intrecea tot ceea ce vazuse vreodata dervisul.Cortul nobilului om, ridicat in afara orasului, pentru recreere era facut din materiale pretioase si chiar tepile pe care era ridicat cortul erau din aur masiv.Dervisul, care obisnuia sa predice ascetismul, l-a atacat pe print cu o ploaie de cuvinte despre trecatoarea bogatie pamnteasca, vanitatea de a avea tepi din aur si inutilitatea stradaniilor umane.Ct de eterne si maiestuoase erau pe de alta parte locurile sfinte.2esemnarea, spunea el era cea mai mare fericire..rintul a ascultat serios si foarte preocupat.1 luat mna dervisului si a spus, .entru mine cuvintele tale sunt ca focul soarelui de amiaza si claritatea brizei de seara..rietene vino cu mine, insoteste-ma in locurile sfinte. Fara a se uita inapoi, fara a lua bani sau vreun servitor, printul a pornito pe drum. Uimit, dervisul se grabea in spatele sau. Doamne , a strigat el, spune-mi te-ai gndit serios sa faci un peregrina+ la locurile sfinte!Daca da, asteapta-ma sa-mi iau hainele mele pentru peregrina+. Dmbind cu bunatate, printul a raspuns, 1m lasat in spate bogatia mea, caii mei, aurul meu, cortul, servitorii si tot ceea ce imi apartine.0rei sa te intorci inapoi din cauza hainelor tale! Doamne , a replicat dervisul cu surprindere, te rog e'plica-mi cum ai putut lasa in urma toate comorile si chiar sa pleci fara mantaua ta princiara! .rintul a vorbit cu voce inceata, dar ferma, 9oi infingem tepile in pamnt, nu in inima noastra.

5 O COLECDIE !E POVECTI LA CARE S< RE8LECT<M

.ici noi prezentam o serie de po%esti8 -ara interpretari.Cititorul poate interpreta aceste po%esti pentru el insusi8 sa incerce sa decopere ce au ele de spus si sa impartaseasca interpretarile lor sotului (sotiei)8 -amiliei sale sau altor oameni.(ac0nd in acest -el8 el %a

- )1 descoperi doua lucruri? in multe aspecte8 toate interpretarile %or -i similare.Dar8 pe de alta parte8 multe idei %or -i intelese di-erit8 depinz0nd de punctul de %edere al persoanei.Mai mult8 interpretarile sunt puncte de %edere personale re-lect0nd situatia proprie a cititorului8 con%ersatiile despre po%esti si interpretarile lor put0nd -i de asemenea o metoda de auto-descoperire.

!i.icultatea "e a .ace lucrurile 2ine pentru toata lumea in caldura zilei, un tata mergea prin praful strazilor Heshan-ului cu fiul sau si un magar.-atal calarea magarul, iar fiul il conducea. &ietul copil , a spus un trecator. (icutele sale picioare incearca sa tina pasul cu magarul.Cum poate omul sa lenveasca pe magar, cnd vede ca baiatul isi scoate sufletul alergnd. -atal a pus aceste cuvinte la inima, a cobort de pe magar la urmatorul colt, si l-a lasat pe baiat sa urce pe magar.Dar nu dupa mult timp, un trecator a ridicat vocea si a spus, Ce rusine= (icutul sta acolo ca un sultan, in timp ce batrnul sau tata merge pe lnga magar. 1ceasta remarca l-a ranit foarte tare pe baiat si l-a rugat pe tatal sau sa se aseze in spatele sau pe magar. 1i vazut vreodata asa ceva , a spus o femeie cu fata acoperita, o asemenea cruzime pentru animale=Spatele bietului animal s-a indoit de greutate, iar acest batrn bun de nimic si trndavul sau fiu stau ca si cum ar fi un divan - biata creatura= ,intele acestei critici au fost amndoi si, fara sa spua un cuvnt au cobort de pe magar.Dar au facut numai ctiva pasi cnd un strain a inceput sa faca haz de ei spunnd, Slava cerului ca nu sunt att de prost.De ce plimbati magarul, cnd el nu este de nici un folos, daca nu cara pe unul dintre voi! -atal a impins o mna de paie in gura magarului si l-a luat pe dupa umeri pe fiul sau. Indiferent de ce facem , a spus el, e'ista cineva care nu este de acord cu asta.Cred ca stim ceea ce este bine pentru noi.

Par.umul "e tran"a.iri al curatatorului "e canale Un curatator de canale care si-a petrecut intreaga viata curatind canalizarea a venit la bazar intr-o zi.in decursul timpului, el a capatat un miros ingrozitor de la canalizare.Fara a fi tulburat, el mergea prin canalele orasului si fara a strmba din nas, golea cele mai adnci santuri ale canalelor.1cum cnd bunul om mergea pe aleile bazarului - ei nu il mai vazusera pe aici inainte - el a venit la taraba unui comerciant care vindea parfum de trandafiri..arfumul pe care oricine altcineva il gasea minunat era att de puternic, inct cel care curata canalele a lesinat.-oate incercarile de a-l aduce in simtiri s-au dovedit inutile. /amenii toti stateau in +urul lui, nimeni nestiind ce sa faca.Un ha7im, recunoscnd profesia barbatului dupa hainele sale, a luat o mna de noroi de pe strada si l-a trecut pe sub nasul barbatului.&rusc, ca si cum ar fi fost atins de o bagheta magica, cel care

curata canalele a deschis ochii.Spectatorii erau mirati, uimiti de acest miracol.Dar ha7imul a spus nonsalant, /mul nu este obisnuit cu parfumul de trandafiri.1cest parfum este facut din alt material. Cum avea sa descopere 6sa cunoasca8 ceva ce nu este, stiind ceea ce este! (dupa ,aadi)

4 9' 4 Ceea ce are o persoana are si el Un credincios statea ingenunchiat intr-o moschee, cufundat in rugaciune.Cineva alaturi de el era atras de tesatura minunata a pantofilor cu vrf ascutit.&arbatul si-a imaginat ct de placut trebuie sa fi fost daca ar fi avut si el asemenea pantofi.De la gnd la fapta este adesea doar un singur pas.*l a venit in spatele omului care se ruga si i-a soptit in ureche) 9u stii ca rugaciunile spuse cu picioarele incaltate nu a+ung la urechea lui Dzeu! Credinciosul si-a intrerupt rugaciunea si i-a soptit la fel de incet, *i bine, daca rugaciunea mea nu este auzita, cel putin am inca pantofii.

Spri&inul pentru memorie intr-o zona foarte calda a Iranului, apa potabila este unul dintre cele mai valoroase lucruri din viata.*ste strnsa in cisterne speciale si adesea carata in ulcioare mari, pe distante mari.Un tata l-a trimis pe fiul sau sa aduca apa. Fiule , a spus el, ia acest ulcior si adu apa, dar ai gri+a sa nu scapi ulciorul si sa imprastii apa. Cu aceste cuvinte, el a intins bratul si i-a dat fiului sau o palma rasunatoare peste cap./chii sai sau umplut de lacrimi, dar inca tinnd strns ulciorul, fiul a mers la cisterna. De ce ai lovit copilul! , a intrebat mama furioasa. 9u a facut nimic. -atal a replicat, 1ceasta palma va fi un spri+in pentru memoria sa.iti spun ca el toata viata nu va indrazni niciodata sa sparga un ulcior cu apa in el."a ce bun sa-l palmuiesc dupa ce probabil ar fi spart ulciorul!

Rasplata pentru curatenie Un barbat avea o sotie care era cunoscuta ca o gospodina fanatica.9u avea nimic mai bun de facut dect sa urmareasca fiecare firicel de praf din casa si sa lustruiasca fiecare piesa de mobila, chiar sa curete pnzele de paian+en din colt.Dar in focul treburilor casnice, ea s-a nigli+at complet pe ea insasi si arata tare nengri+ita.Dar cnd sotul ei sa intors in sfrsit intr-o zi dintr-o lunga calatorie, el a simtit nevoia sa scuipe si astfel sa-

si curete gtul de tot praful pe care l-a inhalat in timpul calatoriei.Uitndu-ae in +ur, el a incercat sa gaseasca cel mai murdar colt din casa, astfel inct sa poata sa scuipe acolo.Dar totul stralucea de curatenie.1stfel inct nu era nimic de facut dect sa scuipe pe fata sotiei sale.

!espre #iata eterna in timpul perioadei in care profetul (ahomed s-a nascut, regele 1noschirEan, caruia oamenii ii spuneau de asemenea Dreptul , a calatorit prin regatul sau..e o coasta insorita, el a vazut un batrn venerabil, aplecat asupra muncii sale.Urmat de curtenii sai, regele s-a apropiat si a vazut ca batrnul planta puieti. Ce faci acolo! l-a intrebat regele. .lantez nuci , a replicat barbatul. 2egele a intrebat uimit, *sti de+a destul de batrn, de ce plantezi puieti, cnd nu ii vei vedea frunzisul, nu te vei odihni la umbra lor si nu vei mnca fructele lor! &atrnul a ridicat privirea si a spus. Cei de dinaintea noastra au plantat, iar noi am fost capabili sa culegem roadele.1cum plantam noi, astfel inct cei care vin dupa noi sa culeaga roadele. - )# !atoriile impartite 9u mai pot suporta mult timp.Sarcinile sunt ca muntii pe care nu ii pot muta.in fiecare dimineata trebuie sa ma trezesc devreme, sa fac ordine in casa, sa curat covoarele, sa am gri+a de copii, sa fac cumparaturi de la bazar, sa-ti gatesc mncarea favorita de orez pentru cina si apoi sa te rasfat toata noaptea. 1sta i-a spus o femeie sotului ei. (uscnd dintr-un picior de pui, el i-a spus doar, Ce e rau in asta!-oate femeile fac ceea ce faci tu.1i dus-o bine.in timp ce eu am tot felul de responsabilitati, tu stai acasa. / , s-a plns sotia, daca m-ai putea a+uta macar un pic. Coplesit de generozitate, barbatul a fost in cele din urma de acord cu urmatoarea propunere) in tip ce sotia sa ar trebui sa-si asume responsabilitatea pentru tot ce se intmpla in casa, el ar trebui sa aiba gri+a de treburile de pe lnga casa.1ceasta impartire a sarcinilor a permis cuplului sa traiasca impreuna multumiti mult timp. intr-o zi, sotul a mers la magazin cu prietenii si apoi a stat intr-o cafenea fumnd multumit o pipa.&rusc, un vecin a dat navala si a inceput sa strige agitat, Irabeste-te, casa ta a luat foc .

&arbatul a continuat sa fumeze din pipa si a spus cu indiferenta, Fii att de bun si spune-i sotiei mele, din moment ce ea are ultimul cuvnt pentru tot ceea ce se intmpla in casa.Sunt responsabil doar pentru treburile din afara casei.

intelepciunea unui maestru Un elev a venit la un bine-cunoscut campion la lupte pentru a fi instruit in arta luptelor.-imp de mai multi ani, el a practicat cu cel mai mare zel si cu cel mai admirabil talent. (aestre , a intrebat el intr-o zi, a mai ramas ceva ce m-ai putea invata! 1i invatat tot ceea ce te-am putut invata , a spus maestrul.1ceste cuvinte l-au facut pe tnarul luptator att de mndru, inct a dezvaluit in tot tinutul ca el era cel mai bun si ca il putea invinge pe faimosul campion.(ii de oameni au venit sa vada meciul dintre cei doi.Dupa un lunga competitie, aproape la egalitate, maestrul si-a dobort elevul cu o lovitura surprinzatoare si l-a infrnt. Ciudat , a spus elevul sugrumat, 1m invatat totul de la tine.Cum s-a intmplat ca m-ai dobort cu o lovitura pe care eu nu o stiam! -inere prieten , a spus campionul, ai dreptate.-e-am invatat tot ce am putut.Dar am pastrat aceasta singura lovitura pna astazi. (dupa ,aadi)

Ra12unare t*r1ie Un barbat a fost pedepsit de catre concetatenii sai, sa fie aruncat intr-o cisterna goala. /amenii din oras care au fost tratati nedrept de catre el au luat acum dreptatea in minile proprii.*i stateau pe marginea santului si il scuipau pe barbat.1ltii aruncau cu noroi in el.&rusc, barbatul a fost lovit de o piatra.Uimit, el a ridicat privirea si l-a intrebat - $? pe cel care a aruncat piatra, ii cunosc pe toti ceilalti oameni.-u cine esti de crezi ca poti arunca cu pietre in mine! /mul s-a ridicat pe marginea santului si a replicat, Sunt barbatul pe care l-ai tratat rau cu :> de ani in urma.

.acatosul a intrebat atunci, Unde ai fost in tot acest timp! in tot acest timp , a replicat barbatul, am carat piatra in inima mea.1cum ca te-am gasit intr-o asemenea situatie nenorocita, am luat piatra din inima in mna mea.

Partea intunecata a soarelui in fiecare zi, un discipol venea la profetul (ahomed.intr-o zi, profetul l-a luat deoparte si i-a spus, intruct dragostea noastra va creste, nu mai vreau sa vii aici in fiecare zi .1tunci (ahomed i-a povestit urmatorul incident) un discipol a intrebat odata, Soarele este att de maiestuos si minunat si nu am auzit inca pe nimeni sa-l iubeasca in mod deosebit .Discipolul a raspuns, Soarele straluceste in fiecare zi.Fi doar iarna il dorim, deoarece atunci este ascuns in spatele norilor.

O 2una a.acere Scoala-te &admazhab, creatura nedumnezeiasca, bombanea un beduin, in timp ce biciua o camila care statea lenesa si sfidator in nisip. Daca imi ignori din nou cuvintele, te voi vinde la bazar pentru un tuman 6;> de centi8 creatura fara valoare, iti +ur pe 1llah. Dar nu a trecut nici o zi si beduinul din nou a inceput sa bata lenesul animal.Ceea ce a +urat barbatul s-a intmplat acum.-rebuia sa-si tina promisiunea.Certndu-se cu el insusi, cu camila si cu (ahomed, el a adus animalul la bazar pentru a-l vinde.*l regreta promisiunea sa pripita.Un tuman pentru o camila era mult prea putin.-rebuia sa +ure ca o va vinde pentru #>> de tumani.Dar brusc, el a avut o idee cum sa se salveze.1 alergat acasa si a adus pisica sa batrna, pe +umatate oarba.1 legat-o de camila si a inceput sa strige prin bazar, / camila minunata pentru un tuman.0eniti si o cumparati oameni buni.9u veti mai vedea o oferta ca aceasta./ camila pentru un tuman. Dar cnd cineva se arata interesat, beduinul spunea viclean, Camila costa doar un tuman.Dar o vnd numai impreuna cu pisica, care costa @@ de tumani. .na seara, beduinul a preamarit camila, impreuna cu insotitorul sau costisitor./ mare multime de oameni s-a adunat in +ur si a inceput sa rda de de viclenia beduinului, dar nimeni nu vroia sa cumpere camila.in acea seara, beduinul a plecat acasa satisfacut, ducnd camila si pisica de o frnghie.*l si-a spus, 1m +urat sa vnd camila pentru un tuman.1m facut totul ca sa-mi tin promisiunea, dar oamenilor nu le-a placut ideea."asa-i sa fie pedepsiti pentru faptul ca +uramntul meu nu a fost luat in considerare=

Teoria si practica unui om cunoscator Un tnar inteligent, insetat de cunoastere si intelepciune a studiat fizionomia, stiinta deducerii temperamentului dupa infatisarea e'terioara.Studiile sale, care au durat sase

ani, au avut loc in *gipt si l-au costat multe sacrificii departe de casa.Dar in cele din urma si-a - )$ luat e'amenele cu rezultate e'celente..lin de mndrie si de bucurie el s-a intors acasa..e toti cei pe care ii intlnea ii privea prin ochii stiintei sale si pentru a-si largi cunostintele, el citea e'presia faciala a tuturor oamenilor pe care ii intlnea. intr-o zi a intlnit un om, a carui fata era marcata de sase insusiri) invidie, gelozie, lacomie, pofta, zgrcenie si nechibzunta. Doamne ce e'presie monstruoasa=9u am vazut si nu am auzit de nimic asemanator mai inainte.1s putea sa-mi testez teoria aici. in timp ce se gndea la acest lucru, strainul s-a apropiat cu prietenie, bunatate si modestie spunnd, /, seicule.*ste de+a foarte trziu si urmatorul sat este departe.Casa mea este mica si intunecoasa, dar te voi tine pe brate.Ce onoare va fi pentru mine sa te consider oaspetele meu in aceasta seara.Fi ce fericit as fi in prezenta ta= Uimit de acest lucru, calatorul s-a gndit, Ce uimitor=Ce diferenta intre vorba strainului si oribila sa e'presie faciala. 1ceasta realizare l-a speriat foarte mult.1 inceput sa se indoiasca de lucrurile pe care le-a invatat in ultimii sase ani..entru a fi sigur a acceptat invitatia strainului.&arbatul l-a rasfatat cu ceai, cafea, suc de fructe, dulciuri si pipa.Fi-a coplesit musafirul cu bunatate, atentie si politete.De trei zile si trei nopti, gazda continua sa il tina pe calator.in cele din urma, tnarul a fost capabil sa reziste politetii gazdei.*l a decis ferm sa-si continue calatoria.Cnd a venit timpul sa plece, gazda i-a inmnat un plic si a spus, 1ici este nota ta de plata. Ce nota de plata! a inrebat discipolul surprins. "a fel de repede cum o persoana poate trage sabia din teaca, gazda si-a aratat brusc adevarata fata.*l a ridicat din sprncene si a strigat cu voce furioasa, Ce imprudenta= "a ce te-ai gndit, din moment ce ai mncat tot aici!Credeai ca este totul pe gratis! Dupa ce a auzit toate astea, discipolul si-a revenit brusc in simtiri.Fara sa spuna un cuvnt, el a deschis plicul.1colo a vazut ca tot ceea ce mncase si ce nu mncase i-a fost ta'at de o suta de ori.*l nu avea nici macar +umatate din banii care ii erau ceruti.Fortat de impre+urari, el a descalecat de pe calul sau si i-a dat banii pe care ii avea gazdei sale.1poi si-a scos hainele si s-a descaltat.Ca si cum ar fi fost in e'taz, el se inclina cu fiecare pas pe care il facea.De departe, cineva l-ar fi putut auzi spunnd, (ultumesc Doamne, multumesc Doamne, ca cei sase ani de studiu nu au fost in zadar= (dupa ;./du; l-<a!a)

Valoarea unei perle

intr-o gradina, un cocos a vazut o perla stralucitoare ascunsa in pamnt.S-a repezit cu lacomie asupra ei, a scos-o si a incercat sa o indese pe gt.Cnd a observat ca obiectul stralucitor nu era regina boabelor de orez, a scuipat perla afara.&inenteles ca a verificat perla, dar ce fel de test era asta=.erla l-a strigat pe cocos si a spus, Sunt o perla pretioasa.Din intmplare m-am pierdut dintr-un minunat colier si am aterizat in aceasta gradina.9u mai sunt perle ca mine nicaieri.9ici un ocean nu mai are perle att de minunate ca mine.Doar intmplarea m-a aruncat la picioarele tale.Cineva nu ma gaseste ca nisipul marii.Daca m-ai privi cu ochii mintii, ai vedea mii de minuni si frumuseti. Dar cocosul a strigat cu voce mndra, -e-as darui daca cineva mi-ar da un bob de orez. (dupa . =tessami8 poet persan) - )' Mue1inul politicos /data un seic stimat a dat o mare petrecere.-oti demnitarii din oras au fost invitati, in afara de muezin.Cu toate acestea, el a fost vazut printre musafiri, simtindu-se ca acasa, ca pestele in apa./arecum socat, un prieten l-a luat deoparte si i-a spus, Ce cauti aici! 9u ai fost invitat= Cu indulgenta, muezinul a raspuns, Daca gazda nu-si cunoaste obligatiile si nu m-a invitat, de ce ar trebui sa-mi negli+ez eu obligatiile si sa nu fiu un musafir politicos!

SCHIDE =IOGRA8ICE

Abdu"l-Baha (188 -1!"1#$ (iul cel mai mare al lui <a!a;u;lla!8 desemnat de catre acesta ca purtator de cu%0nt al in%ataturilor sale..laturi de tatal sau a -ost exilat si inc!is p0na in 1+0).in timpul a trei ani de calatorie prin =gipt8 =uropa si .merica de 1ord a rasp0ndit religia <a!a;i si a sta/ilit contacte cu importante personalitati ale %remii. Ali (%&&-%%1#$ rin casatoria cu (atima a de%enit ginerele lui a condus la ruptura intre suniti si s!iiti8 care il considerau ca -iind primul *mam multi musulmani din *ran sunt s!iiti. Mo!amed.7ciderea sa

(urmasul lui Mo!amed).Cei mai

Ano'schir'an (m.()&#$ =ste considerat cel mai mare rege al sasanitilor si cunoscut de toata lumea pentru dreptatea sa.in timpul domniei sale8 colectia de po%esti Halilee EeDamaneh a -ost adusa in ersia din *ndia si a -ost tradusa in lim/a pa!lwi. A*icena (!8&-1&)+#$ 7n mem/ru al no/ilimii8 a -ost medic8 -iloso- si diplomat.. scris numeroase lucrari -iloso-ice si medicale. in special lucrarea sa Canonul stiintei medicale a in-luentat dez%oltarea medicinii europene. Bab (181!-18(&#$ 1ascut in ,c!iraz. rin apelarea la ,-0nta ,criptura a -ost proclamat ca -iind mesagerul si pre%estitorul unui nou pro-et.=l este precursorul religiei <a!a;i. Din cauza re%endicarilor sale religioase a -ost luat prizonier si executat in 2a/riz..cest -apt a marcat inceputul mascrului8 in care 2000 de adepti ai lui <a/ - )& Baha"u"llah (181+-18!"#$ (ondator al religiei <a!a;i pe care a pre%estit-o <a/. . -ost in cele din urma incarcerat la inc!isoarea orasului .99a. edeapsa sa a durat 24 de ani.in acest timp8 el a scris mesaje.in peste 100 de documente8 el a explicat /azele credintei sale. Behaedine Ameli (m.1(+(#$ . -ost -oloso-8 -izician si poet..laturi de alte carti8 una dintre cele mai indragite colectii de maxime este ;Foarecele si pisica , in care el prezinta critica sociala8 prin intermediul -a/ulelor. au -ost omor0ti.

,ristos$ (ondatorul crestinismului.2imp de #0 de ani8 el a locuit in 1azaret8 apoi a stra/atut tinutul ca predicator si -acator de minuni.Din cauza ca a -ost acuzat de /las-emie si considerat periculos din punct de %edere politic a -ost cruci-icat.1oul 2estament contine in%ataturile si mesajele sale. -ttasami, Par'in(1!&%-1! 1#$ (iica scriitorului persan 3ussu- =tassami. rin oemele8 in care si-a exprimat punctele de %edere

asupra unor %ariate pro/leme sociale8 ea a luptat pentru recunoasterea drepturilor egale pentru a/ilitatea omului de a lua decizii. .afis (1)"&?-1)8!?#$ Dupa ,aadi8 este considerat cel mai -aimos poet petrecut intreaga %iata in ,!iraz. persan.Li-a -emei.,copul ei a -ost sa creasca

>ucrarea sa cea mai %estita este Divanul lui Gafis , care a in-luentat lucrarea lui @oet!e Lestostliches DiEan .in timpul perioadei in care mongolii au in%adat ersia8 po%estile sale au de%enit %e!icole speciale ale culturii persane. /ohammed ((+&-%)"#$ (ondatorul *slamului8 el si-a cunoscut c!emarea in '10.in centrul re%elatiilor sale se a-la unicitatea Creatiei lui Dumnezeu. ersecutat in Mecca8 el a migrat la Medina (4eds!ra).in%ataturile sale sunt expuse in Coran. /o'lana (1" 8-1)1+#$ 7nul din conducatorii mistici si poetii lim/ii persane.Din cauza ca numele sau complet era Mowlana Djalaldine 5umi8 multe din po%estile sale sunt aparute su/ numele 5umi.Cartea sa (assnaEi contine 4&000 de poeme.=ste dedicata lui ,u-i ,c!ams8 de la care am preluat po%estea ;Miracolul unui ru/in;. - )) 0a1i (8(&-!")#$ . -ost unul din marii medici persani8 unind cunostinte de medicina greaca si ara/a.in locul limitarii la teorie8 el a inregistrat propriile sale o/ser%atii despre /oli ca %ariola8 pojarul si litiaza /iliara. 2aadi (1"11-1)&&#$ Cartea sa cea mai importanta este Iolestan (-loare de gradina) in care el prezinta poeme scrise in timpul a 40 de ani de pelerinaj prin *ran8 *ndia8 .ra/ia si .-rica de 1ord. oemele si pro%er/ele sale au de%enit o parte a -olclorului iranian si sunt pastrate cu s-intenie8 ca instrumente practice in %iata de zi cu zi.=ste cunoscut ca pro-esor al pro-esorilor. 2olomon (!+"-!"!#$ (iul lui Da%id8 al treilea rege al *sraelului8 era cunoscut de cei mai multi drept claditorul templului din *erusalim.>ucrarile8 Carte de proverbe , Cntecul lui Solomon si Carte de intelepciune sunt atri/uite lui ,olomon.