Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Cuvntul "tigru" provine din grecescul "tigris" care, la rndul su, deriv din "tigri", cuvnt din persana veche, a crui rdcin "taig" nseamn "rapid".[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari rpitori de pe Pmnt, cednd doar n faa ursului polar i a celui brun. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului, dintre care ctre nceputul secolului al XXIlea s-au pstrat doar ase n total 4.0006.000 capete;[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal, a crei populaie alctuiete aprox. 80% din populaia total a tigrilor. n sec. al XX-lea, specia tigrului a fost listat n Cartea Roie a IUCN i n documente similare ale unor ri. n prezent, vntoarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis n toat lumea.
Cuprins
[ascunde]
1 Istoricul studierii 2 Filogenie 3 Aspect exterior 4 Variaii ale coloritului o 4.1 Tigrul alb o 4.2 Tigrul auriu o 4.3 Alte variaii 5 Rspndire 6 Subspecii o 6.1 Specii disprute 7 Hibrizi 8 Aspecte biologice i ecologice o 8.1 Comportament social o 8.2 Alimentaie o 8.3 Vntoarea o 8.4 Reproducere 9 Statutul populaiilor 10 Msuri de conservare 11 Referine 12 Legturi externe
[modificare] Filogenie
Scheletul tigrului Cele mai multe date ce in de evoluia speciei tigrului au fost obinute prin intermediul analizei rmielor pmnteti i a cercetrilor n domeniul filogeniei moleculare. n baza analizelor cladogenetice s-a demonstrat c originea geografic a speciei se gsete n Asia de est. Studierea osemintelor scoase la suprafa este dificil din mai multe puncte de vedere. Descoperirile paleontologice nu sunt numeroase i sunt puternic fragmentate. Osemintele sunt expuse la poluare cu material genetic strin i, n genere, vechimea lor este greu de determinat. Cele mai vechi rmie ale unui schelet de tigru au fost scoase la suprafa n nordul Chinei i n insula Java.[9] Strmoul tigrului, Panthera palaeosinensis (Zdansky, 1924),[10] este destul de asemntor acestuia, fiind o felin de dimensiuni mai mici, care a vieuit n provincia Henan din China de nord de la sfritul pliocenului pn la nceputul pleistocenului. Situaia taxonomic a acestei specii este, la moment, ambigu.[11] Aproximativ 2 milioane de ani n urm, la nceputul pleistocenului, tigrul era rspndit n estul Asiei, populnd i insule precum Borneo i Palawan.[12] Au fost scoase la suprafa, n numr mare, oseminte din pleistocen, n China, Sumatra i Java. n India, Altai i Siberia, tigrii n-au aprut dect la sfritul pleistocenului. De asemenea, au fost descoperite rmie ale unor aazise pisici mari, clasificate la tigri, n nord-estul extrem al Siberiei. Pe continentele americane nau fost fcute niciun fel de descoperiri n ce privete tigrul.
Ochiul tigrului siberian Conform analizelor anatomice comparative, dimensiunile medii ale tigrului s-au micorat din pleistocen pn n prezent (excepie face subspecia tigrilor siberieni). Acest fenomen este caracteristic mamiferelor din pleistocen i comunic despre scderea bioproductivitii sezoniere a mediului i/sau n cazul rpitoarelor despre micorarea dimensiunilor medii ale przii. Oseminte din holocen au fost descoperite n insulele Java i Borneo.[12] Btinaii ultimei insule susin c colii pe care i dein au fost ai unor tigri slbatici pe care strmoii lor i-ar fi ucis 4 7 generaii mai nainte, deci tigrul n Borneo ar fi disprut acum aprox. 200 de ani. Cea mai notorie dovad este recenta descoperire a unui fragment de dinte ntr-o peter din partea malaezian a insulei (Sarawak), printre sedimentele neolitice.[11] Datele molecularo-filogenice confirm relaiile strnse de rudenie ntre speciile genului Panthera i demonstreaz c tigrul s-a separat de linia ancestral cu peste 2 milioane de ani mai devreme dect leul, leopardul i jaguarul.[12]
Tigrul este cea mai mare i mai grea felin,[13] ns subspeciile difer puternic ca dimensiuni i greutate. Cele continentale sunt mai mari dect cele insulare. Cele mai impuntoare sunt tigrul bengal (indian) i siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m n lungime, fr coad, i pn la 300 kg greutate.[14] n mediu, masculii siberieni ating n lungime 190220 cm fr coad i 180275 kg n greutate.[15] Lungimea corpului variaz la diferite subspecii ntre 1,4 i 3,5 m, iar lungimea cozii ntre 60 i 90 cm (110115 cm la tigrii siberieni).[16] nlimea ajunge pn la 1,15 m. Un mascul adult cntrete, de obicei, de la 180 la 250 kg (masculii bengali n jur de 220 kg; bengalii din nordul Indiei i Nepal &mmdash; aprox. 235 kg).[14] Femelele sunt mai mici dect masculii; la tigrii bengali i siberieni ele cntresc 100167 kg.[17] Analiznd toate subspeciile tigrului, gsim greutatea medie a masculilor de 180200 kg, iar a femelelor de 120140 kg. Un tigru adult are 30 de dini,[18] ca i majoritatea celorlalte feline. Ambele maxilare au cte 6 perechi de incisivi i 2 de coli, maxilarul superior are 3 perechi de premolari i una de molari, iar cel inferior 2 perechi de premolari i una de molari. Raportul general dintre dinii superiori i cei inferiori este Colii sunt destul de dezvoltai; lungimea lor poate atinge 8 cm.[19] Incisivii servesc la separarea crnii de os. Premolarii i molarii foarfec i mestec hrana.[17][18] Limba lung i flexibil este dotat pe margini cu papile minuscule destinate separrii crnii de os i dezinfectrii hranei.[17] Aceasta are i funcia de igien a blnii.[20] Coloritul variaz de la rocat la rocat-brun; abdomenul, pieptul i partea ascuns a labei sunt de culoare deschis. La fel, nuane deschise are i interiorul urechii. Capul este acoperit de dungi ntunecate de la cafenii la negre. Forma lor i distana dintre ele variaz de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi.[19]
Tigru siberian Aezarea dungilor este unic pentru fiecare individ,[21] deci poate servi la identificarea tigrilor. Funcia de baz a dungilor este de a camufla corpul n timpul vntorii. Caracteristicile dungilor (lungimea, culoarea etc.) difer n funcie de regiunea geografic, ceea ce permite divizarea speciei n subspecii. Schema dungilor poate fi observat i pe piele.[17] Mai mult, dup ce blana este tuns pn la piele prul crete napoi formnd dungi n aceleai locuri n care ele erau nainte.[22] Tigrul are un corp masiv, musculos i flexibil. Coada este lung, lsat un pic n jos. Capul este rotund,[17] iar urechile mici i la fel rotunde. Pe flci are perciuni. Blana este dens i scurt la subspeciile sudice, iar la cele nordice lung i pufoas.[23][24] Structura labelor este adaptat pentru srituri, amortiznd cderea i conferindu-i tigrului un mers silenios.[17] Labele anterioare sunt mai scurte dect cele inferioare i numr cte 5 degete; labele inferioare au cte 4. Vederea diurn a tigrului este apropiat de cea a omului, diferit fiind acuitatea, mai sczut la tigri. Vederea nocturn este de ase ori mai bun dect cea a omului.[25] Structura coardelor vocale i a laringelui i permit tigrului s scoat sunete tipice felinelor, cum ar fi rgetul sau mritul.[26] El poate emite[27] i recepta[28] infrasunete.
Tigru alb bengal. Se observ foarte bine dungile negre-cafenii i ochii albatri.
obinuit, dar toi cei 4 pui nscui aveau blana de culoare ordinar. Mai trziu, un tigru alb a fost ncruciat cu una din fiicele sale albe, care a dat natere la 3 tigriori, dintre care 2 albi. Toi tigrii albi inui n captivitate sunt descendenii unui singur animal.[31] n prezent, n parcuri zoologice vieuiesc 130 de tigri.[32] Teoria c tigrii albi sufer de albinism este eronat, deoarece aceast maladie presupune o blan complet alb.[33] Tigrii albi complet sunt supranumii tigri de zpad.[34]
Tigru auriu n parcul zoologic din Buffalo n prezent sunt inute n captivitate n jur de 30 de exemplare. La fel ca tigrii albi, cei aurii au rdcini bengale, dar materialul genetic le-a fost poluat de gene ale tigrului alb siberian numit Tony, strmoul tigrilor albi din majoritatea grdinilor zoologice ale Americii de Nord. Presupunerea c tigrii aurii sunt rezultatul mperecherii tigrilor bengali cu cei siberieni este eronat.[36]
[modificare] Rspndire
Tigrul este o specie asiatic. Arealul su istoric (n prezent fragmentat n populaii separate, n unele cazuri foarte ndeprtate unele de altele) se ntinde pe teritoriul Orientului Extrem rusesc, Iranului, Afganistanului, Chinei, Indiei i a rilor Asiei de sud-est, inclusiv insulele Sonde.[22]
Arealul de vieuire se pare c s-a format n nordul Chinei acum cel puin 2 milioane de ani n urm,[37] la nceputul pleistocenului. Acum cca. 10 mii de ani tigrii au trecut Himalaya, populnd, ntr-un sfrit, tot teritoriul Indiei, peninsula Malacca, insulele Sumatra, Java i Bali. Peste cteva secole, arealul tigrilor a cptat urmtoarele limite: 50 lat. N (Kazahstan), 50 long. E (nordul Iranului), 140 long. E (estuarul Amurului), 8 lat. S (insulele Sonde). Pn n prezent, pe o mare parte a acestui teritoriu tigrii au fost exterminai; cele mai mari populaii rmase vieuiesc n India i Indochina. Numai n perioada anilor 19952005 arealul tigrului s-a micorat cu 40%, astfel nct n prezent el nu populeaz dect 7% din arealul iniial.[38] Tigrii populeaz regiuni cu landafturi foarte diferite: pduri tropicale umede, mangrove, desiuri de bambuc, savane, semideerturi, regiuni stncoase sterpe i taiga.[39] Nu populeaz zone muntoase cu altitudinea de peste 3.000 m.[40]
[modificare] Subspecii
Tigru siberian
Tigru bengal
Tigru indochinez
Tigru sumatrian
Tigru balinez
Tigru javaian Au fost stabilite 9 subspecii ale tigrului, dintre care 3 deja sunt disprute din cauza factorului antropogen.
Tigrul siberian (Panthera tigris altaica), cunoscut i ca tigru altaic, ussurian, manciurian sau chinez de nord,[41] populeaz, n general, inuturile Primorsk i Habarovsk i, ntr-un numr redus, China de nord-est i Coreea de Nord. Ultimele dou controale (1996 i 2005) au scos la iveal o populaie de 480520 indivizi, care vieuiesc ntr-un areal neexplorat aceasta este cea mai mare populaie de tigri din lume.[42][43] Subspecia se deosebete printr-o blan relativ dens, lung i pufoas, cu o nuan de rou ters i cu dungi mai puine. De asemenea, e cea mai mare felin[44][45] dimensiunile unui tigrior de 6 luni sunt comparabile cu ale unui leopard adult. Tigrul bengal sau bengal regal (Panthera tigris tigris) subspecia nominal a tigrului vieuiete pe teritoriul Indiei, Bangladeshului, Nepalului, Bhutanului, populeaz un spectru larg de biotopuri, de la pduri tropicale umede pn la savane uscate i mangrove.[46] Conform informaiilor puse la dispoziie de organele indiene de profil, numrul de indivizi bengali este de 31004500, din care cca 3000 populeaz teritoriul Indiei,[47] ns muli specialiti indieni se ndoiesc de veridicitatea acestor date,[48] susinnd c sunt exagerate, iar numrul bengalilor n-ar depi 2000. Dei e cea mai numeroas subspecie, tigrul bengal e ameninat de dispariie, din cauza braconajului i a distrugerii mediului de via. n 1972 a fost dat startul unui proiect de proporii, supranumit Proiectul tigrului, al crui scop de baz este de a conserva subspecia tigrului bengal pe teritoriul Indiei.[46] Datorit acestui proiect, numrul de indivizi a crescut de la 1200 n anii 1970 pn la 3000 n anii 1990,[49] astfel nct proiectul a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai reuite programe de ocrotire a naturii din lume. Masculii bengali cntresc ntre 172 i 238 kg, iar femelele 125147 kg.[46] Tigrii din nordul Indiei i Nepal sunt mai mari dect cei din sudul subcontinentului indian. Tigrul indochinez (Panthera tigris corbetti), sau tigrul lui Corbet, populeaz Cambodgia, sudul Chinei, Laos, Thailanda i Malaezia. Numrul de indivizi ai acestei specii variaz, dup diferite surse, ntre 1200 i 1800 capete.[50]. Cele mai numeroase populaii vieuiesc n Thailanda.[51] Datorit msurilor aspre ntreprinse de ctre autoriti, tigrii din aceast zon nu au avut de suferit din cauza braconajului, n schimb sunt ameninai de fragmentarea arealului i de inbriding.[52] n Vietnam cca din tigri au fost ucii[50] pentru organele lor, folosite n medicina tradiional chinezeasc. Blana indochinezilor este de o nuan mai nchis. Masculii cntresc 150195 kg, iar femelele 100130 kg.[51] Tigrul malaezian (Panthera tigris jacksoni) poate fi ntlnit doar n regiunea de sud (malaezian) a peninsulei Malacca. E subspecie din 2004 (pn atunci era considerat indochinez).[53] Conform ultimei evidene a tigrilor malaezieni, numrul lor este de 600800, astfel nct aceasta este a treia subspecie dup numrul de indivizi.[54] Tigrul sumatran (Panthera tigris sumatrae) populeaz numai insula Sumatra din arhipelagul indonezian. Numrul indivizilor slbatici este estimat la 400500 capete,[55] din care majoritatea vieuiesc n parcuri naionale i rezervaii naturale. Cercetri recente n domeniul geneticii au descoperit n genotipul subspeciei caracteristici unice;[56] aceasta nseamn c, treptat, tigrul sumatrian poate evolua ntr-o specie aparte. Cea mai serioas ameninare pentru el este distrugerea mediului de via[55] (defriarea pdurilor are loc chiar i n teritorii ocrotite de lege). ntre 1998 i 2000, 66 de tigri (20% din ntreaba populaie) au fost ucii de braconieri.[57] Aceasta este subspecia cu cele mai reduse dimensiuni: greutatea unui mascul alctuiete 100173 kg, iar a unei femele 81100 kg.[55]
Tigrul chinez de sud (Panthera tigris amoyensis) este subspecia cu cea mai proast situaie ecologic, care, probabil, nu mai exist n slbticie.[58] Numrul foarte sczut al indivizilor acestei subspecii e responsabilitatea lui Mao Zedong, care a declarat n 1959 tigrul chinez de sud drept specie duntoare.[59] Legea care interzicea vntoarea acestor tigri a venit abia n 1977, cnd numrul acestora era deja de cca 400,[60] dar vntoarea a continuat pentru c oamenii nc vedeau n tigru un animal duntor.[59] ncepnd cu anul 2008, autoritile chineze ntreprind msuri operative pentru reintroducerea tigrilor chinezi de sud n mediul lor de via.[61] Chinezii de sud sunt unii din cei mai mici tigri: masculii au lungimea corpului de 2,32,6 m, iar femelele 2,22,4 m.[62]
[modificare] Hibrizi
Primii hibrizi au aprut n parcurile zoologice ale cror detinatori erau interesai s atrag vizitatori.[72] Astfel de creaturi apar i azi n parcurile zoologice private chinezeti.[73] Se cunosc hibrizi ntre lei i tigri (mai ales subspeciile siberian i bengal).
Ligrul este rezultatul mperecherii leului cu tigroaica. Femelele de ligru pot da natere altei generaii, lucru neobinuit printre hibrizi.[74] Ligrii cresc n dimensiuni pe parcursul ntregii viei, iar la btrnee pot atinge 3 m n lungime (fr coad).[75] Gigantismul la acest animal este explicat de prezena genei responsabile de cretere n ADN-urile leului i a tigroaicei; la leoaic i tigru aceast gen lipsete.[76] Tigonul (tigroleul) este rezultatul mperecherii tigrului cu leoaica. El primete particulariti caracterictice ambilor prini: pete de la mam i dungi de la tat. Coama, dac apare, nu atinge niciodat lungimea coamei unui leu obinuit. Tigonii sunt, de
obicei, mai mici dect leii i tigrii, cntrind n jur de 150 kg. Masculii sunt sterili, n timp ce femelele nu.[77]
[modificare] Alimentaie
Gura unui tigru siberian n slbticie tigrii se alimenteaz ndeosebi cu copitate. Tigrul bengal prefer cerbii, sambarii, cprioarele axis, porcii slbatici i nilgaii. Tigrul siberian vneaz i el cerbi, mistrei, dar i cerbi sika, cprioare, moti; tigrul sumatrian sambari, mistrei i tapiri malaezieni. Tigrii ncearc s doboare i przi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din cnd n cnd, ei vneaz animale mai exotice pentru ei maimue, fazani, iepuri i chiar pete. Raia unui tigru adult este de 5070 copitate pe an. Tigrii pot ucide i alte rpitoare: lupi, leoparzi, erpi boa i chiar crocodili. Tigrii siberieni i urii bruni reprezint un pericol serios unii pentru alii; primii rpesc urii mici i chiar atac uri aduli. Urii bruni i cei tibetani alctuiesc 58% din raia alimentar a tigrului siberian (i omoar mai ales masculii). Urii soare, agresivi din fire, alung uneori tigrii de lng prada capturat, ns cel mai des se ntmpl invers. Elefanii indieni sunt o prad imposibil pentru tigri, de aceea acetia i evit pe ct posibil, dei cteodat le atac puii. A fost nregistrat un caz n care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. Uneori tigrii atac animale domestice (cini, vite, cai, mgari). Obinuiesc s mnnce nuci, iarb, fructe, dar numai n sezonul cald.[16] Pe teritoriul ntregului su areal, tigrul se afl n vrful piramidei trofice i aproape c nu are concuren. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de cini (ca de exemplu cinele rou indian) care, atacnd n hait, pot ucide un tigru adult. La o mas tigrul consum de la 30 la 40 kg de carne, sau 50 kg dac e flmnd.[42] Tigrul poate rmne lng cadavrul unui cerb sau mistre cteva zile, pentru a-l termina de mncat. Foametea o suport uor datorit stratului de grsime de sub piele, a crui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian.[16]
[modificare] Vntoarea
Tigrul siberian vneaz un cerb sika. Reconstrucie de muzeu. Tigrii vneaz singuri, utiliznd dou tehnici de vntoare: furiarea ctre prad i statul la png. Prima o folosesc mai mult iarna, iar a doua vara.[79] De obicei urmresc prada sau o ateapt pe crri sau la adptoare. Urmrindu-i prada, au grij s nu stea n calea vntului. Se deplaseaz atent, cu pai mici, uneori de-a builea. Ajungnd la o distan destul de mic, ei se reped la victim i o prind din urm executnd srituri foarte lungi. Atunci cnd stau la pnd, ei ateapt rbdtori ca prada s se apropie i atunci sar din ascunzi lund-o prin surprindere. Dac d gre, tigrul i urmrete prada nu mai mult de 100150 m. Dei e un animal masiv, poate dezvolta 60 km/h pe aproape orice suprafa.[82] Pe copitatele mari le apuc de gt, dup care le asfixiaz sau le rupe gtul, lsndu-le s sngereze din carotid i/sau venele jugulare. i ajut foarte mult colii lungi de 8 cm.[19] Pentru animalele mici tigrii depun mai puin efort. Pe ele le ucid fracturndu-le coloana vertebral sau una din extremiti. n timpul vntorii, tigrul poate sri pn la 5 m n nlime i pn la 910 m n lungime.[82] Prada i-o duce n dini sau n spate. Poate alerga cu 100 kg pe spate, iar cu 50 kg n dini poate sri pn la 2 metri nlime. Prada mai mare o trte pe pmnt; uneori aceasta poate fi de 6-7 ori mai grea dect nsui tigrul.[82] Un tigru poate ucide un om cu o singur lovitur de lab. Tigrii nu au din instinct abilitatea de a vna, ci i-o formeaz lund lecii de la mama lor.[79]
[modificare] Reproducere
Masculii sunt poligami.[80] mperecherea are loc n lunile decembrieianuarie.[16] n regiunile slab populate, o femel este urmrit de un singur mascul. Dac masculi sunt mai muli, ntre acetia uneori apar conflicte pentru dreptul de a se mperechea cu o femel. Atunci cnd un mascul simte, dup marcajele femelei, c aceasta e n clduri, el ncepe s se comporte diferit (comportamentul Flehmen), schimbndu-i grimasa feei.[83]
Tigroaica este capabil de fecundare numai cteva zile pe an, timp n care mperecherea are loc de mai multe ori pe zi, nsoit de sunete puternice. Majoritatea femelelor nasc pentru prima oar la vrsta de 34 ani, iar perioada dintre dou nateri este de 23 ani. Gestaia dureaz 97 112 zile, n medie 103 zile.[84]
O tigroaic cu puiul su Tigroaica i aranjeaz culcuul n locuri greu accesibile: n peteri, ntre pietre, n desiurile de trestii.[16] Poate folosi una i aceeai ascunztoare mai muli ani la rnd. Tigriorii se nasc n martieaprilie, cte doipatru, mai rar unul singur i nc mai rar cte cinci ase.[83] n primele zile sunt absolut neajutorai, au greutatea de 1,31,5 kg, i ncep s vad n jurul celei de-a aptea zi.[81] Primele 6 sptmni se hrnesc doar cu laptele mamei. Aceasta nu-i permite tatlui s se apropie, de fric c acesta nu-i va recunoate i-i va mnca. La 8 sptmni tigriorii sunt capabili s ias din culcu i s-i urmreasc mama. Devin independeni la 18 luni, dar rmn cu mama pn la vrsta de 23 ani, uneori pn la 5 ani.[81][84] O dat devenii independeni, femelele rmn aproape de teritoriul mamei, n timp ce masculii strbat distane lungi n cutarea unui teritoriu; dac sunt puini tigri n regiune, ei ocup un teritoriu liber, iar dac nu, sunt nevoii s cucereasc teritoriul altor masculi. Femelele ating maturitatea sexual la 34 ani, iar masculii la 45 ani.[81] O femel poate aduce pe lume 10 20 tigriori pe tot parcursul vieii, din care circa jumtate mor de mici.[79] Tigrul triete pn la 26 de ani.[85]
Subspecie
Siberian
450
530
Bengal
1300
2000
Indochinez
600
1200
Malaezian
600
650
Chinez de sud
20
30
Sumatrian
400
Balinez
Javaian
Caspic
Specia tigrului a fost introdus in Lista Roie IUCN, Anexa 1 a CITEC.[80] Din 1947 vntoarea de tigri a fost interzis complet. n 1955 a fost interzis, mai apoi strict interzis capturarea tigriorilor.[80] Factorii principal care duce la micorarea efectivului de tigri sunt activitile omului de distrugere a naturii i vntoarea: tigrul este vnat att ca trofeu (de obicei, pentru blana preioas), ct i pentru scopuri medicinale (mai multe organe interne i pri ale corpului tigrului sunt utilizate n medicina tradiional estic). Pentru conservarea speciei se ntreprind i alte msuri n afara nfiinrii rezervaiilor naturale. De exemplu, la festivalul Kalachakra din 2006, Dalai-lama al XIV-lea a inut un discurs prin care a chemat la stoparea comerului cu tigri.[87] Discursul a fost att de ptrunztor, nct oamenii din auditoriu, ntori acas, au nimicit i aruncat toate pieile de tigru i leopard precum i obiectele la care acestea erau folosite. n ce privete medicina tradiional chinez, organele tigrului sunt prelucrate pentru fabricarea sedativelor i afrodiziacilor. Practica acestui tip de medicin este interzis prin lege, totui comerul pe piaa neagr a organelor tigrului este destul de vioi. n anul 2007, la cea de-a 14-a conferin a CITEC, a fost luat hotrrea de a interzice creterea tigrilor n captivitate cu scopul de a le exploata organele. O sut de ani n urm numrul tigrilor din toat lumea era de 100.000 de indivizi;[86] acum numrul a sczut pn la 2500 de indivizi aduli capabili de reproducere. Probabilitatea ca tigrul s dispar ca specie n viitorul apropiat este nul, datorit numrului mare de indivizi inui n captivitate. n majoritatea rilor pe teritoriul crora se ntinde arealul tigrilor, msurile de ocrotire a lor sunt patronate de organele de stat. Totui, e inutil orice luare de msuri fr implicarea societii. Astfel, este foarte important ca msurile de ocrotire i conservare s fie popularizate prin prezentri ecologice.
Raspandire. Tigrii se gasesc in sudul si sud-estul Asiei dar si in sud-estul Rusiei (Siberia). Se estimeaza ca in prezent mai exista circa 6000 - 7000 de tigri din care aproximativ 3000 se gasesc in India, tara in care traiesc cei mai multi tigrii. In prezent mai exista cinci subspecii de tigri: Tigrul Siberian, Tigrul Indian (Bengalez), Tigrul Chinez, Tigrul de Sumatra si Tigrul Indochinese. Tigrii traisc intr-un habitat variat: din preeriile tropicale si padurile din sudul Asiei pana in padurile de conifere, de stejari si de mesteacan din Siberia. Tigrii mai traiesc si padurile umede si spinoase din nord-vestul Indiei dar si in junglele inalte din Himalaya.
Este un animal foarte puternic, poate cel mai puternic din familia felinelor. Au camuflajul asigurat datorita dungilor de pe blana. Sunt vanatori solitari si Vaneaza mai ales noaptea. Au un stil de vanatoare asemanator cu al leoparzilor. Se apropie foarte mult de prada, in cea mai mare liniste posibila, si apoi ataca. Dupa ce prinde prada o musca de gat si o tine asa pana aceasta moare. Cand au ocazia tigrii vaneaza si in apa. Trebuie spus ca tigrii nu agreaza oaspeti la masa; este obositor pentru un tigru sa vaneze pentru doua sau mai multe animale. O femela matura trebuie sa mananca cel putin odata pe saptamana. Tigrii se hranesc in general cu mamifere medii precum: porcii, antilopele, cerbi, caprioare dar si cu mamifere mari precum bivolii.
Picture Source:
O femela poate face pui odata la trei ani. Ea poate naste doi sau trei pui. Devotamentul mamei este esential in supravietuirea puilor. In primele luni de viata acestia pot fi ucisi de majoritatea pradatorilor. Dupa circa opt luni puilor le cad dintii de lapte si incep sa le creasca cei permanenti.
Tigrii Tigrii
adora
apa. traiesc
Se de
racoresc, la
inoata, 10
se
joaca pana
si la
mananca 15
in
apa. ani.
Picture Source:
glasgows and
Animal Photos!
Cum vaneaza. Tigrii sunt maestri in a trece neobservati. Celebrele lor dungi fragmenteaza statura enorma, camuflandu-i in jocul de umbre si lumini. Tigrii sunt vanatori calmi. Isi urmaresc ore intregi, in tacere, prada aleasa. Rareori isi fugaresc prada, preferand sa se tarasca pana langa ea, aproape, fara a fi detectati. Apoi prin surpridere, felina de 270 de kg se pune in miscare si da atacul final. Mai trebuie sa spunem ca tigrii pot face sarituri lungi de pana la sase metri, ceea ce inseamna ca poate da atacul final si de la cativa metri de prada. Tigrii mai au si vederea nocturna foarte bine dezvoltata, de exemplu, ei vad noaptea de sase ori mai bine ca un om cu o acuitate vizuala normala.
Tigrii sunt animale in mare masura solitare. Ei strabat un domeniu vast, marcansu-l si aparandu-si teritoriul dar adesea se intorc in zonele unde prada este abundenta. Un tigru de 225 kg consuma cam 18-22 kg de carne pe zi, dar femelelor cu pui le trebuie mai mult, pentru ca puii sa supravietuiasca.
Raspandire. Tigrii se gasesc in sudul si sud-estul Asiei dar si in sud-estul Rusiei (Siberia). Se estimeaza ca in prezent mai exista circa 6000 - 7000 de tigri din care aproximativ 3000 se gasesc in India, tara in care traiesc cei mai multi tigrii. In prezent mai exista cinci subspecii de tigri: Tigrul Siberian, Tigrul Indian (Bengalez), Tigrul Chinez, Tigrul de Sumatra si Tigrul Indochinese. Tigrii traisc intr-un habitat variat: din preeriile tropicale si padurile din sudul Asiei pana in padurile de conifere, de stejari si de mesteacan din Siberia. Tigrii mai traiesc si padurile umede si spinoase din nord-vestul Indiei dar si in junglele inalte din Himalaya.
Este un animal foarte puternic, poate cel mai puternic din familia felinelor. Au camuflajul asigurat datorita dungilor de pe blana. Sunt vanatori solitari si Vaneaza mai ales noaptea. Au un stil de vanatoare asemanator cu al leoparzilor. Se apropie foarte mult de prada, in cea mai mare liniste posibila, si apoi ataca. Dupa ce prinde prada o musca de gat si o tine asa pana aceasta moare. Cand au ocazia tigrii vaneaza si in apa. Trebuie spus ca tigrii nu agreaza oaspeti la masa; este obositor pentru un tigru sa vaneze pentru doua sau mai multe animale. O femela matura trebuie sa mananca cel putin odata pe saptamana. Tigrii se hranesc in general cu mamifere medii precum: porcii, antilopele, cerbi, caprioare dar si cu mamifere mari precum bivolii.
Picture Source:
O femela poate face pui odata la trei ani. Ea poate naste doi sau trei pui. Devotamentul mamei este esential in supravietuirea puilor. In primele luni de viata
acestia pot fi ucisi de majoritatea pradatorilor. Dupa circa opt luni puilor le cad dintii de lapte si incep sa le creasca cei permanenti.
Tigrii Tigrii
adora
apa. traiesc
Se de
racoresc, la
inoata, 10
se
joaca pana
si la
mananca 15
in
apa. ani.
Picture Source:
glasgows and
Animal Photos!
Cum vaneaza. Tigrii sunt maestri in a trece neobservati. Celebrele lor dungi fragmenteaza statura enorma, camuflandu-i in jocul de umbre si lumini. Tigrii sunt vanatori calmi. Isi urmaresc ore intregi, in tacere, prada aleasa. Rareori isi fugaresc prada, preferand sa se tarasca pana langa ea, aproape, fara a fi detectati. Apoi prin surpridere, felina de 270 de kg se pune in miscare si da atacul final. Mai trebuie sa spunem ca tigrii pot face sarituri lungi de pana la sase metri, ceea ce inseamna ca poate da atacul final si de la cativa metri de prada. Tigrii mai au si vederea nocturna foarte bine dezvoltata, de exemplu, ei vad noaptea de sase ori mai bine ca un om cu o acuitate vizuala normala.
Tigrii sunt animale in mare masura solitare. Ei strabat un domeniu vast, marcansu-l si aparandu-si teritoriul dar adesea se intorc in zonele unde prada este abundenta. Un tigru de 225 kg consuma cam 18-22 kg de carne pe zi, dar femelelor cu pui le trebuie mai mult, pentru ca puii sa supravietuiasca.