Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 11-12
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 11-12
ia "esl-ce que:
Adjectivele demonstrative subliniate se folosesc in fala substantivelor la singular:
El aceasta
Acest baiat este simpatico
Acest barbat este imeresant.
Eu caut aceste ca.rti.
- Aceste case sunt Hoi (modeme).
Eu admir aceste hoteillri.
-1-
substantivele de genul rnasculin care incep Cll 0 consoana;
substantivele de genul care lncep ell 0 vocal1i;
san Cll un ,,11" mut
substantivele de genul feminin. cctte-pentru
ce-pentru
cct-penuu
II regarde fille.
u gars;on est sympahique.
.e.ct homme est interessant.
J'admire
Je cherche c.es livres.
C&.s maisons sont modemes.
OUI vas-tu-? Unde mergi')
OU habite-il? - Unde el?
Comment vas-tu en France? - eu ce mergi in Franta?
Comment est-il? Ce Fel de om este7 (Cum este elf)
Quel temps fait-il? CUIn c vremea'?
QueUe heure est-iI? - Cat e ceasul?
AqueUe heure va-t-il ala maison? - La ce ora merge el
Combien de livres as-tu? Cate ca'1i aj?
Combien font deux et deux'? Cat fac doi cu doi'?
Est-ce que tu es libre ce soir? Astazi sear{\ liber?
que VOUS parlez fraJlais? - Vorbili franceza?
a Putem forma 0 fra:l' interogativa prin inversiunea ordinei frazel, dcci
vcrbul va preceda substantivul:
Es-tu content? mulrumit'?
Achetez-vous des Ilvres? - Voi curnparati carli'!
Marie est-elle une bonne eleve? Maria este 0 eleva buna?
c. Adcseori putem utiliza pronumele interogative:
Substantivele la plural sunt intotdeauna precedate de adjectivul demonstativ ,.ces,
pentru toate genurile.
I. Ni flicut deja eu mai multe metode de alcatuire ale frazei i.llterogative.
Sa Illi Ie reamintim:
2. Sa revedem acutn forme Ie adjectivelor demonstrative.. Va r\!amintim faptul cii ele
preced substantivul elimina articolul.
Repetati t:lIvintele noi, de data acca ta inlT- Ita ordine:
LECTIA 11. - PARTEA INTAI
- painea
- iJ III
apa
II. filflza
- Cln3
- sale.La verde
- laplc1c
- zaharul
- micul dejun
- plliul
dlll a a
- desertul
- unlul
ill a de pninz
- vinul
- c, nll:a
:> [I p
:> [I r r
:> [10 I J
> lO sL R
> [I Rl
:> [I J
> [I
> (I (J
> flO p( tl
d n J
[I put J
> [I k nfitl :R]
>[1 d 'en
> (10 ",-]
> [I ]
:> [I m
Iia \ ,;dl
-2-
Ie repa'> - a lua mu. a
Ie pelit dejeuner - micul dejull
Ie dejeuner - masa de prJnz
Ie diner :> [I - cmu
Ie pain :> [I - piiinea
Ie bcurre - unrul
[a confiture :> nf}
':Rl dulceata
Ie sucre :> [10 l1kR] - zalluml
Ie lait :> [I I
I
- laptete
Ie yin
>11
\
I
- VillUl
!'eau (f.)
:>
I - apa
k pouIet :> [IL
lui
- puiul
la viandc > [I VI":d] ea
la salade verte :> [1 lad e t] salata verde
Ie fromage :> [I tR\m ] - brallZJ
Ie dl:: ert :> [Il d R] - de erlul
Ie diner
Ie .'sert
Ie bcurre
a panaacum. incepem leqia ell pn.:zenl rea noilor cuvinte:
la salade verte
Ie pelit dejeuuer
Ie pOll et
la contirure
Ie pain
Ie repas
k lail
Ie sucre
leejc ner
Ie vin
t\:au f.)
Ie [T rn.t>
1a 'iande
La micul deJun ea vrea 0
cafea.
Adeseori copiilor nu
place Japtele.
Fiului meu ii place
zuMml.
Acasii manane a data pe
Zl.
Petre adora painea
untul.
Du. dar ii place
copii vor
i'ntotdeauna desertul.
Acesta estc puiul salata
verde.
Ii place carnea la masa de
prfmz?
la cina
Ja masa de priinz
1a micul dejun
- Noi prefcram acest Yin
apei.
lonut arata aceasia
dulceata pe masa.
Ea prepara repede masa
de pnillz.
baieti detesta
laptele f1\rl!. zahar.
-
Ie
t.I oj I
Paul singur.
- Ea merge la mare Jari! par-inti.
EI nu vrea s1\ mearga la cinema tara
pricteni.
-3-
'O[IUJ
I .0 dEl. t I
> em til lu v,-
et
I UR sRI
>1
> [pi R iJU R I I E to
hO:I{]
>[ E If . nlatl
Rj
>
> [0 din '1
>r
Mon fils aime Ie S\lcre.
Je fais un repas ala maison.
Au pelit cfejeuner elle veut
un cafe.
Souvent, lies enfimts J1'aiment > (
pas lie lait. Ie I
Aime-t-il la viande au
dejeuner?
Oui, mais it aime Ie fromage > L i mT' em 10
aussi. I II
Pierre adme Ie pain et Ie
beurre.
C'est Ie paulet et la salade
verte.
Ces enfants veulent toujours
Ie dessert.
Nous IPreferons ce vin it
l'ea\l.
Le petit Jean montre cette
confirure sur la table.
Elle vite Ie dej,euner.
Sa folosim cuvintele noi in propoZI}ii. itin pc pozitiiJe eu voae tare, fiind alenti la traducerea
in limba ramana:
Ces gan;;ons detestent Ie lail
sans sucre.
Substantivul jolosit dupa cuvantul"sans (lara) este adesea lipsit de articol:
Pau habitc sans famille.
EllG va a Ia: mer sans parents.
au dcjeuner
au petit dejeuner
au diner
11 ne veut pas aller au cinema sans amis.
SA invatAm acurn un verb nou, care va llirgi posibilitAti1e de foJosire ale substa.nlivclor prezen-
tate la inceputul lectiei. Este vorba de un verb neregulat:
prendre > [r
R) - a lua, a bea, a manca
lata cateva exemple de folosire ale acestui verb in la mai mulle persoane. Cititi
unnaloarele propozitii cu voce lare traducerea in limba romana:
Mali i nll Ii place luplcle,
ea bea cafeaua iliril lapre.
- Pentru micul-dejun beau
cafea.
ASIAzi dimineata bei
lapte?
Sen iri dio came?
- Noi luamintotdeauna un
desert.
.- La micul-dejun Marc bea
apa.
> r u pr
d R)
> fpR r L u d
Au petit d6jeuner je pWlds
du cafe.
Au d6jeuner Marc pr.en.d de > In tlEj n' muRk rr-:- )
I'eau. loJ
. st-ce que ce matin tu
du lait?
Nous prenoos toujours un
dessert.
de la viande'?
Marie n'aime pas Ie lair, eUe > rrn
12W1d du cafe sans lait.
Avant Ie dessert les FranlYais > [.1 I db:R IE l"i
prennent du fromage. r n dE tR "]
- {naiole de desert,
francezii maoancii
branzeturi.
Observati fonnulele noi aparute dupa verbul "prendre":
Je prends !ill cafe.
II prend d.U.a viande.
Au diner, Marc prend
Leall.
. Ut pR
>- r din. In Il
III
- Beau cafca.
(Beau din cafea).
- EI mananca came.
(Mananca din carne).
La cina 1arc bea apa.
Lea Franyais prenneor ill!
fromage.
> [I - Francezii mamindi
bnizeturi.
CD
Fonnele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indica 0 canlilate nedetenninata din ceva
se folosesc lnaintea care denurnesc lucruri ce nu se pot numiir .
Articolul partitiv se prin unirea prepozitiei,.de" Cll fom,e1e articolului botanl!.
de + Ie cafe
de + la viande
de + I'eau
de + les fromag
:= du cafe
:= de la viande
= de l'eau
= des fromages
.- 4-
In propozitiile in care aceste subl;tal:uj've apar 'in semnificatia lor generaHi, vom utiliza un
articol hotarat sau nehotAnit.
Acurn invaJAm doua cuvinte noi care determina timpul:
in contmuare, oompletati frazele de mai jos cu un san 0 expresie convenabila. Folositi
filtrul
CD
Je prends Ie pain.
Je prends un pain.
Je prends du pain.
apres
avant
I{ J
'[1
- MlI..nanc painea.
- MiUlanc 0 paine intreaga.
- Mananc paine (catva., 0 felie, putina,
dupa
- 'inainte
jn continuare, sa rnai invatam doua verbe noi pe care Ie vom folosi imprcuna cu vocabularul
prezentat in leqia in curs.
beau lapte.
Bei apa?
Dupa masa de pranz bern intotdeauna cafea.
Maria Sofia mananca came?
Seara nu m.ananc niminc.
Ei manancii intotdeauna desert dupa fiecare
masa.
Acasa avem trei mese pe zi: rnicul dejun,
pranzul rina.
Baietelul aceSla mananca paine cu unt
d111cear.a.
Bei vin inainte de masa?
Voi mancaJi intotdeauna branzli dupa
masa de pranz?
Astazi seara mananc pui cu salata.
Paul mananca paine fu1i unto
El bea cafea cu zahlir?
Nu, tarn zahar.
manger
- > LJ je prends > I I tail.
- Est-ce que ru prends > I'eau?
- Nous >p nnn toujours du cafe> r
Ie dejeuner.
- Est-ce que Marie et Sophie> t de
la viande?
- > Ii je ne prends rien.
Us > 11 II toujours > desserts
apres >1 .1
Nous avons trois repas it la maison: > I
It l'r, I . I un r t I Hl,
- Ce petit prend > J pain avec
>Ju beurre et >J i! confiture.
- Est-ce que tu prends >Ju Yin >, Jilt
Ie dejeuner?
- Prenez-vous toujours > fromage
>, [1r . Ie dejeuner?
- Ce soir je prends > J I poulet avec
>J aJade.
- Paul prend du pain>. beurre,
Prend-il du cafe avec Ju sucre?
Non, > n sucre.
a manca
boire > [ , R1
-5-
- a bea
-6-
Verbul neregulat "boire" estc putin mai de Cit1tlcu atentieconjugarea sa
urmarind pronunlia prezentata:
du cafe sans
eu beau
-lU bei
el be-a
ea bea
noj bern
voi beli
.- e,i beau
ele beau
Au petit dejeuner je >
lait.
- a-i fi foalT e
a-i fi sete
Naus > taujours au reastauranl.
> j -tll du yin avec de l'eaUl?
Le matin Perre > m llg du pain avec de
la confiture.
Le soir vaus ne > mltn rieo mais vous
buvez trap.
- lIes> mCIfl 'm trop pell all dejeuner.
n ne:> rlil pas du tout.
Anne aime > m' g:r et eile > n'iJ1[;;<:
trop souvenl.
E[ks > I du cure fort, sans sucre,
Chez vaus nous:> U\ Ih peu, votre yin
11' est pas bon,
> 1
> III
> il
> rib
> [nil I \
> l \'U bl v . ]
> [it bOll\]
>- [(;1 b I
> I \ R tel
> 'uu'R so
je mange > m-j) - eu mananc
tu manges > [tu mij
- tu mananci
il mange >
'"
-j]
el
eUe mange >
r
I IllaJ1
ea mananca
DOUS mangeons > [n I
- noi nlancam
VOllS mangez > \'u m-J . ] voi mancati
ils mangent >
il C1'ij]
ei rnananca
elles mangen! >[ I
elemananca
je bois
IU boiS
il boit
elle boit
oous buvons
VOllS buvez
ils boiveDt
eUes boivent
Noi mandim intotdeauna la restaurant.
Bei vinul eu apA'>
Dimineata Petre mananel\ paine eu dulcealiL
Sem-a voi 01.1 miincati nimic, dar beti prea
mull.
E[e maruind\ prea put in [a pram.
El nu bea deloe.
Ane} ji place sa mananee $i adesea mAnanca
prca. mull.
Ele beaUi eafea tare (neagra) tara
La voi bern putin, vinu[ vostru nu este bun.
Sa folosim verbele in proporzitL Completati urmatoarele fraz.e 0 fonna covenabila a
verbului ,..manger" sau "barre". Fo'lositi filtml
Dimineata beau cafea fliril lapte.
Verbul "manger este un verb regulat. Er se conjuga ca cefelalte verbe ell tcnninatia in ,,-er".
prezentam mai jos conjugarea sa. FiJi atenti 1a persoana Intai plural, unde pentru
pronunriei corecte a radacinei verbului, s-a introdus, un "e" in scriere ("g" inaintea lui, e se
pronunFi ,j"; in mod contrar "g" inaintea lui 0 se va pronunta "g").
Rctineti urmi'itoarele expresii:
avair faim
avoir soif
[":\
11 m.
1 mrmir "
111
fi r' IIna
Copiii beau mult. lor Ie
este tot timpul sete.
Va este foame. domnule?
Mi-e foame.
- Petre, ti-e foame?
Nu, nu mi-e foame insll
rni-c sete.
Dimineata mamei Olele
nu-i este niciodata foame.
- Nu-mi este foame deloe.
- Vara este eald !;Ii ne estc
sete.
m:l mnl,
mE J'
Madame et Monseur, est-ce que vous
>n' \ 7 r ' r im ?
Je ne mange pas, je >11" I
c;R n;J
- Ce matin nous >. JI1 I ill
- Ces fiUes >n"on J'm I f. JJT1 .
- Ce garc;:on >iJ to IJflnr "lim et il
> [llUj ur.. f.
:>
> Lt micul d . n I
l..lpt .
>
ll1uJt
:> l1imlll I flul
:> E.
:> N 11 lLum i lOlde un "Int II IJ nH III
Dup.'nl
;;. LJ ci - D mn:J. r uV.:J1 (
dlJ lu G
zilii in care am folosit expresiile noi. Atentia la tradueerea
>[
:> bl'U bLlku ilz-
tUJu'R I 11
> i nE
> ri.In [ it 1 I nu J.
(1 /]
Avez-vous faim, Monsieur?
Les enfant.., boivent
beaucoup, iis ont toujours
soif.
eu voce tare urmatoarele
'ill <[imba romana:
En ete il fait c'haud et nous
aVOIlS soif.
Je n'ai pas du tout faim.
Nu mamlnc, nu-rni estt: foame.
Acestui baiaf ii este intotdeauna foarne
sete.
Doamna, Domnule, nu va este foame ?
AstAzi diminea!a ne este foame.
Acestor fete nu Ie este niciodatA foame.
rai faim.
IPierre, as-tu faim?
Non, je n'ail pas faim rnais
fai soif.
Le malin rna mere n'a
jamais faim.
VerifIcati daca a.ti retinut bine noilecuvintele structun grama,ticale! Traduceti unnatoarele
propozitii in limba romanl1. Folosiri filtrul
-7-
Completati propoziliile urmatoare eu expresiilecorespunzatoare. Folosili filtrul
Ce soir ils ont faim et ils maogent
beaucoup.
Au petit dejeuner je prends souvent du cafe
sa,ns laiL
C' est un bon repas.
Elle prend du Sucre.
Le matin Ie petit lean boiti du lait.
Cette confiture est tres bonne.
Au dIner madame Duval boit du vin.
NOllS rnangeons toujours Ie diner chez
MonsieUli Dupont.
n veut du pain avec du beurre.
u
)ill
t I:;)Ut I U
U 31n
l:.l 11 I'HII LI IlU t, lin
':Ill f}r mull
>
>
>
SU I
>
> (1
I
> l
> \ -ttl 01111\.'
> l11ongo lOllJ ur U I P LlU din
> u cUt '.I In r die II dLJ '
m
> I 'nd -iU du \10.
1
> r \;
> ,
11
> J n 1 p
-8-
Est-ce que tu prends de la viande?
Veux-tu de la salade vel1te?
Dans ce restaurant Ie paulet n'est pas bon.
Us boirvent trap.
Ces enfants ant tres soif, ils veulent de >
reau. p
As-tu faim? Oui, un peu.
Ei manancA paine eu unt dulceatit
Nons prenons toujours un dessert.
iti este foame?
La cina manane Intotdeauna mult.
La mieul dejun ea bea eafea zahar.
Bei yin?
Mancarea aceasta este mai buna?
Noi coosumi1m adeseori pui la restaurant.
Astazi seara avem invitati .la > l i:
Diminea'la beau lapte dar nu rtlAfJanc nimic.
Inainte de desert noi maneam branzeturi >
.
lata ultimu1 al primei p1\.t1i din 11. Traduceli in limba franceZa unnAtoarele
Folosi!i filtrul
Vreau sa beau, inti cste foarte sete,
Vrei apa?
Inainte de mese nu beau oimic.
Ei eonsumli ceva?
EI nu bea nimic, nu Ii este sete.
Noi 1ulim mieul dejun la ora
jumiHate..
Ea mananca
,
salata la priinz?
Eu beau adeseori cafea la ora opt jumlitate.
Nu mananc nimic inainte de amiaza.
Nu imi este sete dar lmi este foame.
\
I Mesele tale sunt mai bune deeM la restaurant. >
....
,.
Astazi yeti lua micul dejun in grMina. >