Cum se distrau romanii vara, acum un veac

Autor: Dinu Anghel Sursa: Bucataria pentru toti In urma cu un secol si mai bine nu existau nici macar aparate de radio, darmite cinematografe, televizoare, calculatoare sau Internet. Automobilul abia fusese inventat, iar trenurile erau inca rare si scumpe. Pe scurt, viata cotidiana a romanilor, ca si a altor europeni de la acea epoca, era mult mai linistita, chiar patriarhala, in sensul cel mai traditional al cuvantului. Desi se imbracau altfel decat in ziua de azi, desi orasele si statiunile aratau diferit, romanii isi petreceau verile intrun mod oarecum asemanator cu al contemporanilor nostri. ei mai instariti plecau in vilegiatura la mare si la munte, cu diligentele sau trasurile. lasa de mi!loc se bucura de binefacerile anotimpului insorit in mi!locul naturii, vizitandu-si rudele de la tara. ei care nu paraseau marile orase in care isi petreceau timpul in restul anului, indiferent din ce motive, aveau, la randul lor, o sumedenie de posibilitati pentru a se distra. a de obicei, in astfel de situatii, capitala tarii devenea locul cel mai cautat" nu numai de provinciali, ci si de straini, caci Bucurestiul, pe atunci, era cu adevarat #$icul Paris#, iar obiceiurile de-a bea, de-a manca si de-a se plimba se dovedeau inca si mai placute decat astazi. Bucurestii de altadata, ntr-o zi de august In a doua !umatate a secolului al %I%-lea decorul urbanistic al capitalei rom&nesti era diferit de cel de azi, cu toate ca existau c&teva locuri care s-au pastrat p&na acum, chiar daca nu mai seamana exact. Bucurestenii aveau asemenea locuri predilecte pentru plimbare, mai ales 'n zilele toride. (i ieseau ca sa mai vada #lume noua#, sa priveasca #galantarele# - adica vitrinele pravaliilor - sau sa descopere #ce se mai poarta#. )n aceste plimbari ei 'nt&lneau #cunostinte#, caci orasul era mai slab populat si oamenii se stiau frecvent unii pe altii, mai ales daca faceau parte din aceeasi patura sociala. *rupuri mici de prieteni sau vecini se opreau la c&te o terasa ori cafenea pentru a servi pra!ituri, serbet 'n apa rece ca gheata, cafea sau chiar #mezelicuri#, cum se numeau pe atunci aperitivele. Pentru cei care nu plecasera din Bucuresti locurile privilegiate ale unor astfel de promenade sau mondenitati erau #+oseaua#, alea ,ictoriei, #Bulevardul# -aceasta denumire generica se referea la zona dintre Piata .niversitatii si Piata /omana de astazi0, plus Parcul ismigiu. #+oseaua# - ce poarta acum numele fondatorului sau - fusese amena!ata, 'nca de pe la 1234, de generalul 5isselef, guvernator al 6arilor /om&ne pe vremea Protectoratului /usiei. Pe l&nga plimbarea cu trasurile, aici se facea si calarie, pe aleea 'ngusta din dreapta drumului, cum priveai spre Arcul de 6riumf. Acelasi lucru se petrecea si pe soseaua alaturata, numita #7ianu#, de la numele popularului haiduc Iancu 7ianu, adica bulevardul Aviatorilor de astazi. Dupa /azboiul de Independenta au aparut si #velocipedele#, stramoasele, daca putem spune asa, bicicletelor de mai t&rziu. 6ot 'n acea vreme au fost inaugurate faimoasele #batai cu flori# de la +osea, care au durat p&na la sf&rsitul perioadei numite #la belle epo8ue#. ei mai bogati dintre plimbareti nu coborau din trasuri dec&t la #7oc9e: lub#, unde se afla azi lubul Diplomatic, l&nga rondul cu #;&nt&na $iorita#. Aici serveau un pr&nz copios, dupa o partida de golf, apoi reveneau 'n oras spre seara. $ulti altii se opreau la rondul Arcului de 6riumf si 'si continuau plimbarea pe !os, pe aleile umbrite si racoroase ale Parcului <erastrau. =a orele pr&nzului poposeau la c&te o terasa unde serveau fripturi la gratar si mititei, 'nsotite de nelipsitele halbe cu bere. Perechile de #musterii amorezati#, cum erau numite cuplurile care frecventau restaurantele de la +osea, preferau, de cele mai multe ori, sa se opreasca la #Bufet#, devenit, 'n epoca interbelica, barul de noapte #;u- iang#, primul local cu m&ncare chinezeasca din istoria /om&niei moderne, iar 'n perioada comunismului, restaurantul #Doina#. Aici 'i prindea pe cei mai multi 'nserarea, caci se serveau m&ncaruri alese, cu vinuri straine si cu sampanie, av&nd pe estrada un taraf de lautari #slefuiti# al caror repertoriu cuprindea, pe l&nga c&ntecele noastre rom&nesti sau sansonete pariziene, si cantonete italienesti. Asa se petrecea la Bufetul de la +osea,

fie afara, 'n #boscheti#, cum venea vorba atunci, c&nd era vremea frumoasa si serile cu luna plina din august, fie 'n #chambre separ>e#, pe vreme ur&ta, chiar daca era vara. Localuri de odinioara, pe Calea Victoriei ? alta #preumblare# favorita a bucurestenilor, 'n anotimpul calduros, era pe alea ,ictoriei, 'ntre apsa si Palatul /egal. Pe aici era locul preferat de promenada al intelectualilor, 'n sens general, fie ca era vorba de scriitori, artisti sau gazetari, fie ca era vorba doar de politicieni sau latifundiari. Aceasta distractie se petrecea mai mult seara sau noaptea, pe racoare, caci 'n timpul dupa-amiezelor toride, daca nu iesea prin parcuri sau la +osea, lumea se ascundea 'n case, cu !aluzelele lasate. Pe aceasta portiune de strada istorica, 'n afara de cofetaria, restaurantul si cafeneaua apsa, cel mai vechi local era beraria si bodega armeanului $ardan 5osman, aproximativ pe locul actualei sali a 6eatrului #6anase#. =a mesele de afara ale acelei bodegi, 'n umbra castanilor ce stra!uiau pe atunci marginea trotuarului -taiati mai t&rziu de celebrul primar bucurestean Pache Protopopescu, c&nd a facut cea dint&i sistematizare a aii ,ictoriei0, se adunau zilnic multe persona!e cu reputatie 'n lumea acelei epoci. Printre acestia se numarau liberalul oco Dumitrescu, care se lauda ca man&nca, 'n fiecare vara, pe toata perioada vacantei parlamentare, tot at&tia mititei c&te voturi 'si daduse, cu diferite prile!uri legislative, 'n dezbaterile de la amera, ostica +tefanescu, director al +colii de Belle-Arte, celebru pentru !obenul si redingota sa care pastrau moda din timpul /evolutiei ;ranceze si pe care le-a purtat toata viata, chiar si 'n zilele caniculare, precum si cunoscutii caricaturisti Aurel 7i8uidi si @ae Petrescu-*aina, acesta din urma fiind prieten, 'nca din prima tinerete, al legendarului Alexandru Bogdan-Pitesti., un persona! pitoresc al boemei de altadata despre care noi am scris la aceasta rubrica, 'nca din primele numere ale revistei. .n alt local faimos, aflat 'n capatul strazii ;ran9lin, la intersectia cu alea ,ictoriei, pe locul hotelului Athen>e Palace de azi, era cafeneaua #<igh-=ife#, pe care o frecventau, nu numai vara, scriitori cu renume 'n acele vremuri, precum $acedons9i, Dimitrie Anghel, +t.?. Iosif, Ilarie hendi sau +tefan Petica. Alaturi, pe locul restaurantului # ina# de acum, se afla cafeneaua #5ubler#. =a una dintre mesele acestui local, intrat 'n istoria literaturii rom&ne, si-a scris aragiale schita # aldura mare#, pe durata consumarii a doua halbe cu bere. ote AAA )n #Piata 6eatrului#, l&nga Palatul 6elefoanelor de astazi, de-a dreapta si de-a st&nga fostei cladiri a 6eatrului @ational -distrusa de bombardamente 'n timpul celui de-al doilea /azboi $ondial0, se aflau cafeneaua cofetariei #;ial9oBs9i#, unde si-a mutat cartierul general, 'n ultima parte a vietii, poetul Alexandru $acedons9i, 'mpreuna cu muzicianul Alfons astaldi si pictorul +tefan =uchian, precum si legendara #6erasa ?tetelesanu#, pe care o frecventau multi actori ai @ationalului bucurestean si gazetari. ele mai pitoresti exemple din aceasta ultima categorie erau redactorul *rigore ,entura, de la cotidianul #6impul#, ce 'si 'mbata cu bere c&inele botezat #=eandru#, de care nu se despartea niciodata, si cronicarul monden $isu ,acarescu- la:moor. Parcul Cismigiu si alte distractii estivale Plimbarile prin ismigiu, 'ntrerupte de c&te un moment de odihna pe bancile comode ale parcului, asezate prin cele mai umbroase colturi, erau 'nca o placere, pe timpul verii, pentru bucuresteni. )n fiecare !oi si duminica, 'n chioscul din centrul gradinii, fanfara c&nta valsuri, polci si mazurci, spre delectarea pensionarilor si disperarea chefliilor, veniti la terasa de alaturi. )ntr-adevar, faimoasa gradina de vara #=a Buturuga# era cunoscuta 'n tot Bucurestiul pentru faptul ca aici se m&nca probabil cea mai buna fleica din capitala, iar berea se bea numai cu #tapul#. lientii obisnuiti ai terasei erau exasperati de zgomotul fanfarei si evitau sa treaca pe acolo de doua ori pe saptam&na... )n 122C, frumosul si vechiul parc din centrul capitalei a gazduit prima editie a #(xpozitiei Bucurestilor#, adica un fel de #6&rg International de Bunuri de =arg onsum# avant la lettreD u

acel prile! a fost inaugurata o insula artificiala pe lacul din centrul parcului si si-a deschis portile un restaurant care avea si gradina de vara, ce nu si-a schimbat numele p&na 'n ziua de azi, numindu-se la fel chiar si 'n epoca dictaturii comuniste, anume #$onte arlo#. mc AAA Pentru ca am pomenit de acest restaurant, unicul din istoria localurilor bucurestene ce nu si-a schimbat denumirea vreme de aproape 1E4 de ani, se cuvine sa adaugam c&teva r&nduri si despre aceasta distractie de sezon, respectiv #luatul mesei 'n oras#, care avea un pronuntat specific citadin, inedit pe atunci. ;elul acesta de petrecere era 'nsa, 'n acele vremuri de care amintim aici, rezervat mai mult barbatilor, deoarece cucoanele obisnuiau sa primeasca musafiri doar acasa sau sa fie invitate numai la rude si cunostinte ale familiei, iesind mai rar 'n oras sa man&nce. )n general, 'n asemenea locuri se putea merge tot timpul anului, doar c&teva dintre ele fiind frecventate cu precadere vara, fiindca aveau gradini foarte frumoase. Diferenta dintre o terasa sau o cafenea si un restaurant de acest fel era data nu numai de pret, ci si de faptul ca aici nu se putea consuma doar o cafea sau un #schBartz#. ele mai cunoscute localuri de acest fel, frecventate cu precadere de strainii care vizitau capitala pe timpul verii, erau - 'n afara de apsa, care se bucura de un prestigiu unic, indiferent de anotimp, dar nu avea gradina - restaurantele #<ugues#, instalat 'n locul fostei cofetarii #/iegler#, #;rascatti#, unde se m&ncau cele mai bune si mai variate paste italienesti din Bucuresti, si #*rand <otel du Boulevard#. )n afara de aceste localuri simandicoase si cu preturi piperate, cel mai pitoresc si popular restaurant din Bucuresti, mai ales pe timpul verii, ram&nea #Iordache#, de pe strada ovaci. Acest local faimos merita un capitol separat, 'n cadrul rubricii de fata a revistei noastre. )n fine, mai existau o sumedenie de birturi de cartier ce-si scoteau vara mesele pe trotuare. Dintre acestea, cele mai cunoscute au ramas #=eul si &rnatul#, de pe strada 11 Iunie, l&nga dealul Patriarhiei, numit asa pentru ca numai acolo patricienii costau doar 1 leu bucata, si #6rei ochi sub plapuma#, de pe alea $osilor, unde bautura era gratis, daca m&ncai ceva. Epilog )n acele vremuri patriarhale mai exista si obiceiul ca, vara, 'n zilele de duminica sau cu ocazia altor sarbatori, unele asociatii mestesugaresti si de #a!utor mutual#, cum li se spunea pe atunci, sa-si convoace membrii la serbari c&mpenesti organizate 'n gradini, cu plata unui singur leu la intrare. Astfel au ramas 'n amintirea bucurestenilor petrecerile din Parcul Bordei, 'n capatul soselei 7ianu, pe locul strandului de astazi, l&nga Ambasada hinei, si chefurile din Parcul 6rocadero, aflat pe amplasamentul actualului Parc al 6ineretului. ? alta distractie estivala mai erau, cu precadere pentru lumea mahalalelor, t&rgurile si b&lciurile, 'ntre care, la loc de frunte statea celebrul 6&rg de $osi. &nd sirul acestor b&lciuri calendaristice se 'ncheia, venea #Fiua rucii# -1G septembrie0 si, o data cu ea, sosea culesul viilor rasfirate pe la marginea capitalei. Abia atunci se 'ncheia vara 'n Bucuresti si 'ncepeau sa se deschida mustariile, 'n care se beau must si tulburel, 'nsotite de fudulii de berbec, momite si uger de vaca, colace de ghiudem si sferturi de pastrama afumata de capra. .nele dintre aceste obiceiuri culinare s-au pastrat p&na 'n zilele noastre.