Sunteți pe pagina 1din 120
"ANDRE CLOT MAHOMED ALII-LEA, CUCERITORUL BIZANTULUI de SERBAN GRANCEA. EDITURA ARTEMIS Pita PreseiLibere nr. 1, corp B1, C.P. 120, ‘cod 71341, Bucuresti Telfax: 212.98.06, 22.66.61 EDITURA ARTEMIS ANDRE CLOT ‘Mehmet Il ~ Conguérant de Byzance © André Clot, 1990 Publica pentru prima oat in Fata de Librairie Perrin, 1990, ‘Toate dreptrile asupra rezentei eit in limba roménd sunt rezervate EDITURI ARTEMIS ISBN: 973-566-038-5 » Nu numai cai s-au facut multe lucruri sub domnia lu, dar el era cel care le ftcea," VOLTAIRE, Louis XIV CUVANT INAINTE ‘Aceastd carte reconstii, in ceeaceau ele mai important, vay i pluie tun persona care a fot cu inl veocuritnurma, una dine usrele figure ‘vechluld continent ale Orient Moc. Dea bngula peste trl! de ph voina de fir a lui Mahomed, afta tk sua une ineligente pun obi, ‘minitor et o mare impietrit. Sultan iit ice mai rimaese din Palatl Tnnperal, ,Palatul Sacru* a! impiratlor Bizantul, $i acolo, se zie, eugeth supra nestatonicie yi degertictunii acest lu. Fu aueit murmurdnd aceste ‘dou stiburi persine: .Paianjenl ga fesut pinan In palatl Impattese, / CCucuveaua s-acintateintecul nopiatic in turouile Afrasiabuli"™. Apoi, proclama ca Sfinta Sofia (Ayssofia) 58 devin in vitor marea moschee « Jstanbullicapitala imperial, .Tromul meu este Istanbul, spuse el, seavnl tort supreme" si, intos spre Mecca, tnarul sultan reit, pentru intia ‘arin Sfanta Sofia, rugiciunea musulmanior.Indelungatl vis al Ilamolui se implinise, Se inchein 1 00 de ani de storie. mperul Roman disparuse pentru totdeauina Tesind din Sfinta Sofia, sultanul vizw un ostean care se indirjen sf ‘mani ,ronul*~capitala~conferesténsruli sultan incununat de o nemsv- ‘ata lorie puterea absolut asypraintegului imperiu. llsturarea fi ali ‘Ganda, care @ urmatimediat dupa cucerire, marca inceputul sede influ Cafe mariloe fami, dnte care unelecontestau de malt autoritatea sultanilor, folosind adelea manevre abile™, In euttnd, ee ii vor pierde puterea pentry molt vreme. Dernitai, ial funfionar si apetenllearmatei vor devent {eu tof obi supusi necondtionatsuveranulu, cui i datoreazd tot care poate sil ia tou, injelegind pia aceasta chiar va, fr nic o impotrvire Preeea ce se va intimpla adeses. Corp ienicerr, in frunte cy un nou ‘comandant iicatcarestl trae, prin promovareatnerilrerestn islam ‘ali, devine mila personal sultant cruia este supust nt total, find {fel un instrument al puter ial polite acestia de cuceie. Singuraie, inaccesibil, mare, sultanulotomanilor va fi un autorat de cesenfa aproape divind, asemtinitoreaifilor din epoca abbasida ciné amir ‘clmu’ minin,condueitor al erednciosilor,primea aseuns dupa o perdea pe ‘mari oamen! inguin preajm, dupa cesirtaseré pimantul de nou oF Sultanl nu sevaascunde dup perdea pentru primi demntari, ambasadori sisoli, darn curnd el va asista la Divanl viirilor din spate uneiferestre {bret $ acoperite ca un val, Viemea cine strdmogit lui Mahomed tiny ‘Simpl si apropiati de celal apusese de mult Autoitatea sa na va ma avea de acum nainte alte hotare decdt cele impuse de Serir-legea musuimant = side oopinie public repede impresionabila, mai ales la Istanbul Povestile Stas te aeaeiaeectece “Trapezunt. Cunogtintele de ister dabtadite,dscuilecu lato grec care- Tinconjur au Inthritsultanulul convingerea eel, tre gi musulman telat ‘intron cezarlr, a primit de le Duranezeus dela Datin turceasctprivilegul simisiunea de acral lumea, Urma s§ ntocmeasc8harta lumii pecare dorea Hho cucereasck ‘ent indi oa, conducitorl otomanilor,deopotriv sultan al turilor, umbrlalui Allah pe pitt siimpérat al Risiriclulreunestentr- singurd pereoantradiile monarhice tree, musulmane iromane: aceasta consiuia pentru el izvorul suveranitigfundameatarea dzeptuli de acdrmui popoe- Fele vente din Asia o dat u strimogisticagpe cele din Bizans din lumen islamic. Mdeea aceasta va inspira intceaga polities de cucerre, diplomatic, casi dorinja de face din Istanbul o vestté metropoli, central lumi. Deter- tminaa de constina rol svn Istorie,poiticnsultanuluiva ura un ripe ‘objectives readuck sub autoritates sa toate regunile imperiuui cuceite de strimogul su Baiazid care, nfat de Timur Len, fost site priseasch, 18g intinddstipnireaacupra tertorilor care au Blut parte vreodaté in imperial bazilelr, si s8 mpingd dt mai depart posbil hotarele Isamu, pe cae, in calitatea 8a de Gat! side conductor al eredincigior, ate datoria ‘hil apere 9s fl extinds pentru i aduce pe necrediniog ~ cretinil~ la adeviraa cedia Se pare ck Mahomed nu a. avutun plan concret de cucerire,Faptele sale, att ct comportaea acestui om ascuns ne permite si le injelegem, au fost aproape intotdeauna dictate de considerente de polities imediats, fra ce el ‘i piards vreodaté din vedere ceea ce urmireasttornic, marleobiective ce ‘ie stabilise gi care vor freluate de etre cei mai ambitiogi dnt urmagi st Capitala Risiritulut reinvie Inseara de 21 iunie Mahomed era din nou la Eine. Adusese cue! mumerosi prionietiaparyinind tuturor caselor sociale, partea sa de prada. Cei din famille bogate vor 6 lscumpirat de rude spricteni apropiafcellali vinduti ‘ea clav. Greci vor incerea x8 dobindease3 bunsvoinjainvingitorulu .cole- bordind cw el, fa cum este cazularhontcuiIsior, wjudecdtor mare emin” al sultanului, céria ise vor adress compari sti pentra a interven ea uni fintte cif eliberai, GhenadieScholarios,mareleadversaral uni Biseri- tor, va accept, ni firkgovire, 8 devin primal patsiarh ortodax de dup ‘acerte. Inssi Krtobules va intra in servicil lui Mahomed si va | numit ‘guvernator de Imbros, insult to eare se nBscuse gi unde va serie 0 storie 2 Faplelor ui Mahomed al I-1ea del 1451 la 1467. “Marele umanis Francesco Fillo i sri lui Mahomed, pre-natal emir pe care Dumnezeu Ia trims pentru af bineficdtorneferiiilor",cerandu sliberarea soactei sia fceor sale, roabe ale unui evreu, care le cumpérase probabil duptcucerirea Constantinopo.Sltanl porunc ea cele el fem sie liberate, Dar nu toy prizonierii vor avea aestnoros. Ali grec, tbat si femei, vor sli si munceasea pentru stipini urs, Totus, mull dine et ‘Yor merge, ls porunca lui Mahomed, si repopuleze Constantinopoll, up sosiren la Edime ~ care va riméne capitala imperil pnd la ‘intalare la Istanbul - sultan trimise potivit obicetui Seis de vctrie ‘ultanoluiEgipulu, Melek-Fscf, ui Djhan-Sa,suveramulipersan al Oilor Negre (Kara Koiunly), si serifului de la Mecca. In serisoarea citte Exef, Mahomed distribuie sarin in sinul Islami: ui evine misumea jd ‘narma poposrele pencu bitdliasuprems a Rézboiuly sfint suveranul ma meluc are datoria 8 relnvie abet plernajului la Mece ‘Vesta lari Constantinopolul a fst sebitorité la Caro ca un ev ‘ment de mare insermndtate; obele cei rsunard si populajia fu indemnats ‘isi manfestebucura sisi se desfete {In siptimanile care urmara venira sol din principatele i statele ere {ine avecnate, aducd impiratluotomanilor ure di arta crmuitrilr le ‘Toa fost bie primi dar tuturor lise cera x consint i plteasc un tb anusl,cees ce echivalacu recunoastereasuzeranitiiIui Mahomed: Chios, {000 de ducati, Lesbos, 3.00, oan Comaen, care domes la Trapeznt nual 2.000 de ducati despot Peloponesulu, Dime i Toma raj ui Constantin 1 Xea, impreund, 12000 de ducaji Tributul Ragusei fa sport de la 1.500 13,000 de ducati, ca pedeapss pena ca primit i jutat pe drepatoribizan tin gif. De asemenea,sultanul le cera colonillor genoveze din Samos si Foceea, pe coast Asiei Mics pliteaso ele trbut. Cat despre ambesadorul CCavalerilor de Rodos, vente fl elite pe invingitor, acest refued si se angajeze la plata twibutuu, neavind, dupa cum spunea, invoirea pape. $ unis silt dusera eu lla intoarcere cvinte plcute 3 darur, Pentru moment, nd tveau de ce sf se team. Uni dobiadiser8 chit favorui, Astle, Palemede Gatius, senior de Aynos (Enez a visarea Marti), care se gribise sti lwimia sultanului ceil eti sae, fu num guvernatr al inser, ar fratele siu. Domenico, senior de Lesbos, primi eirmuirea Lemaos- Pe tunes, sultan avea cv totl alte ginduri deci si stabileasc auto- supra unor mii pricipate, pe care le putea supune oricind. Mares Se ec dcasueng eee cw lancet ptm sr ce ea aaa 218 din om, incl Stoi Sof, Dople Enrico Dando, te nla weir un ster untae da Inperul Reman’, a npg ck cet ‘efind muri in 1205. me o_o ° Ruin ic lb, Imperial Bz fy epee mort unter lors mit a nord depot esna (Mesems) de nNavs Nesp 200 kim de Comat vest e Herc na pts en hia aj, cotoal sno pra coe pit inna fein titeat contest Loestoriincrnu rape de mize ce epcn one Stature soc. Caine pica faces relepiauin Aps nal ele Sipe sine se Eure eR oper s troltede ue Admintrajia ou mai uncon nose mala eceal era goali, Imprai floes oie expedient pent fce ort deta fan a Vea Paleogene a Venn 17, a seat pa do Sireintping cand epg cer. a 2 inpralsinas ees ‘etter penrs000 dc Consaniopoh sa mcole a mea Tnremenid nteun ceremonial ere perdne eerie ne Incoronare tun al Vien Cantacrina sal 17, nee oe ca find sat 2ogia Vents nsmneleimperatens it imrerccieee pene Uber gel de csterie as inoue ceo eam Pe eiitroaemencs stared sik, musepteapua snp etek pour de aro de rit. Covance vepminl pres ane Fite pretiose, end din pc sn pute dn sellers ednce mien tne punen Nieto repos te Tot ce a imece cn pe mir La intaea oor tweet onstannopois fafa un ara teen ian, presiat ae aa cis eau, coc mal srg ar nomad eo pre intra Cpu, unl insmgt,alleIn psp ec cre grind rqegtr pie coes Ctra spuil Caio ut a capt scala XV, pale, ‘crc si mins darn xa mal mare pare fiat Impdrtul eal es, tn Palatal Sor ila Blachenc tora SC Aposta Pasonel dancing Damn, ra drat, Sits Sti, nef ume decpaleg octubre deimpera, Reconsues oraul si epopulre lpenrod ropa poli, ccnemi ect nt aoc oe ote Ural sulted doa dps inact Ei eae na fn scinrea unl mar ener a or wine sme etc oe (CUCERIREA CONSTANTINUPULULUE “ strimutares ail a unor popula diverse din oate colle imperiui. Aceste tmisur, dei mu au fost nic pe departe bine priite tn imperiu, vor re (tus, “in seut timp, via unei mari eaptale ‘Cel mai urgent lura era asgurare seuritii orayull prin conslidaree sistemului de aptrare. Mahomed sia ce reactie de manie va stiri in Apus ‘este eideriiConstantinopoluli. Eadevdrat, duymanit sti eraudezbinai dat ‘hw ajunseseri ei care cv ma pofin de zece ani fn urm, pid la Varna gi Kosovo? Mahomed porunelreparareaimediat a zdulu de apdirar, pe care ‘yeacsi de pts gi propria sa artlerie i naruiserd i recliitea Castlulu) Celor Sapte Turmuri de lings Porta Aurea, pe locul unde bizantini ridieaserk fodinioarso etafuie chzth de mult n rund. ‘Citeva uni mai trzo, sltanlincep i erie la un palat unde ura siocuiased el nes in central orasul, pe locl Forum li Teodosu, sortit si disput 'Nimic dn ceea ce rmisexe in urma bizantnilor nu mai putea f foal Palatal sacru, uragt construcie ce acopereaintregul versant de sudvest al clini aflat inte ipodrom i Marea de Marmara, nu mai era deco grimeat {de dirimitui, Palatal Blacherne gi ce a lui Constantin Poricogenetul(Tekfur ‘Sora fuseserd mult deteriorate in vremea asediulu si eau prea mici. De forma dreptunghiular, cu turari din Toe In Toc, foarte mare, impart tp felurite apartamente i imprejmuits de ziduriinalte"*, prima rejedioth & sultanul la Istanbul trebuie sf fost puin pleut pentru locuit, dact tl Credem pe ambasadorul Venets, caro descriecape 0 consrucie din lem, ‘cu mumeroase camere infunecat,incomoda saseminatoare une! Inchisori*™. ‘Bava partanumele de Darul-Amir (Paar imperial). Mahomed nu se vainstla sic eva la neeputol anu 1458, cSnd constrcta va th integime termina Scltanul mai dispunes pe atu 1a Edie, de un palit rdicat de e eu civa niin urmdo lide dreptunghialard cu wn tun central, Cihannua, ce ave ‘easupra un fogor menit s inspire ideea de mirejc Repopularea capitalei. Surghiunul aint de ase ntoate la Edirne, Mahomed lt primele misuri pent repo- pulates oraulu, El dinui demnitrior Curtis cipetenior ost cele msi frumoase case, inci bune de locut, pentru a s insala acolo din cipa in care ‘lrmuirea se va stabil a Istanbul Dar mai cu seam, poruni ca prizonieri ‘ee constitiau partes sade prad ~o cincime ~ si fie colonizati neintiriat e-s 7 MAFNOMB AL EEA, CUCERITORUE BIZANTULUT lug Corie At pec pm penetrate tiene ee atop satormrenassnniid eae {nor and pint ene cuphoucrerscrmta cre ‘samtied inp wade espera gh nan cone ologhit icra te moet aes eek oak tmonatle pros oeakat ota te ee ee tide numer at cutie as eee Org en set eae pret troiosecs cae enc tater cgne sna pastecrcanestaie nese indent propicte vor wife tape eae prt a cll ad Mato pene s epee aa, Spectator soe" prion eel ee inpertat Oren Disp nl aco Euope coma depos tn mas toma din Ata in Rune Newp pur orenste es Scere te meioone im ro une ee teva porate On soa nn a ied te Rela po nnec asa oe ay ana ct Ronse ens celprumeess ars teapots coe seu nda tne de capinvers Savbaead ena atone Siruhn (Ep) at fo wit a cone eae {Pitpepd and lar apo gpa as oa ea ae ‘omer prea onl ctor naeeee pa Inger tomate acl ce el aad oa tienen pa tame nae ag ek onl rt et nt Trace pepe cael a oe Ite a dea hngu mario de coer at a ae A: eames et nate ena heir pe plminr oe rte pense aoe ‘mt aselYeaiturite sata. Migrapi in mas sre Remelis ave! loc Sree dass aes Se irate dn peptic name acacia Uhante™. Masuimani sjnsert ase scone epreape a ert te poplin Gao ande sear apnetisnpone ae dees eine (CUCERIREA CONSTANTINGFULULU! - La Istanbul surghiunol fst fost metic ihr mill. Mahomed ict ‘un firman are poruncea es mit de fail: musulmane, rece i evreieyti sh fie aduse in ofa tnsinte de veitea toamn, Se pare aceste dispozii a fntdmpinatrezisten, mal ales dn partea persoanelor devant, mesteyugatilor ‘sinegUstorilo Insti, nemoljuit dea sii si prdseaschavutl pentru Sh mnerge si se stabileasesinu-un mare ora pusti sin rind. Totus, ci au ‘oameni de rind era cei chemai st ridice oral. Ma les lcuitorii Burs, ‘nl dintre cele mai active orage din imperi, se impotrvi sh phriseuscl fevast ctate care intemeia bundstarea pe eicultiastoelor, masa Sia lini dinspre Levant spre Europa. Ridicati la poalele Olimpului din ‘Bithyni, intro regiane inverzt roditoare, Bursa oferea con dinte cele ‘mai prelnice de loeuit. Nici un mesteyugar sau negustor nu dorea sb 0 priscasd in schimbul une vie gree nesigue int-un Istanbul pe jumfate prstu. Asociaj in puterniele lor bresl, ei se crezurl suficient de puters} pentru a reds sultanu, Se doved isa ck mul eunosteau bine. Lui ra Iniferent dack oameni pe cre surghiunea sau oragele i stele ce trebuiaa pirdsite sufereau opierdere economics sau de alt natura, Mahomed voia st fact din capitan sa unl dine ele mai puternice ore din lume. Nimic altev ‘nu avea insemnitate. Dupli cum ne spune Kritobuos, mee chiar ella Bursa pentru a potl ,tlburaile loale,rizmeriele cetifenilordefrunte ale xlor {e rind, Sultan i Snloci pe funetionarit neprcepoy gi Iu misuri aspre pentru ca plan iu sh fie apiat media, Barbafiq femelle adus din aceastl Fediune vor fi trimisi #4 populeze mai cu seam mahalaua Eydp, in fundul Coraului de Avr ‘Via la Istanbul era pe atunci asprd gio putem judeca astfel dupt ‘numiculocitorilor strut in provins care fageau dups un anumit imp ‘musulmani de bagtind din province favecinate cu Marea Egee yi Marca ‘Marmara (mai ales Saruchan, Aydin, Balkesr, Kocaeli) plecaser dup numa ‘un ani fuscserS nlocuiti cual adusi din Traci, Erau deport de a Eira “Trikkala (Epi), de a Nicopol (Nigholu; alti venir din Fle tn lou! ceior din Tekirdeds Patagonia (In nord-vestul Anatole) care plecaserd in Lami in Grecia, inlocuindls pe musulmanii din Babkesr ete. Evreit din Lamia fcupaser cate la Samatya {la nord-vest de Istanbul), alturi de grei gi de ‘musulmani Constringerea era singuru miloc de a tepopulaorayul. Dup doi ani de la euerire,,populaia oa rsfiratd,avind doar citeva priv, bsericile si ministre erau past, casle goal iI rind. Fara energia simaginalin. Ji Mahomed, ca fied toleanta sa religioas, orayul ales pentru e devent capital a i ia, inci ma veme, un imens tren ira, aa ATOMBE AL LEA, CUCERITURULBIZANTULUL Milletourile ‘Uns dite hottie cele msi importante mai bine chibaute pe cate Cucer {orul lesa Iuatatunci a fost numirea unui patrarh grec ortodox,xpentra Indemna pe resin fugit s&seintoacd in ag". Nu era singural motiv al ‘eesti gest reinnoit de toi sultan in eursul secolelor urmatoare. Mahomed uno bine nenjelegerile — pentru anu spune mai mult ~ care i separa pe reci de latin in privnja uni Bisriilor si duymna lor de veacri UK de drama Constantinopotului.Acum, cind imperial greilor dspiruse, ineresulsultanului era de ale cstiga increderes, in eventuaitateac& Apusil ireluat ofensiva. De asemenea, el aprecia cate grecilor, cea mai nume ‘ous simi bogaté comunitate nemusuimand din imperiu,inzestrarea pens ‘comer gi dinamismal lor. Exa mat inflept xf menjndlegitui bune eu ei sil ingiduie s8 munceass in nig (Ca urmare, Mahomed hott s8 organizeze comunitates greceasct in ‘miler (neamari sistem traditional in Orietul Moca care Inguia mine ritilor sii ezolve problemele propri potivt eilr gi obieeiurilor for sub cArmuirea conducdtoralut religios,singurul lor reprezentant in fata puter ile. Tura foloseau deja acest procedeu in repiunile unde exist importante comunitii grecest. Mahomed il extinse gi la Pariahia Constantinopotuli ‘Titularalacestui, Grigore Nommas, fgise in Italia sultan i num in loc pe cllughrul Ghenadie Scholarios, exrturar de sama vest pentru spirit sfu ‘de dreptate i, mai cu seams, pent dusmnia de nezdruncinat fa de Bisrica Roman gi deci fata de orice idee de unre a acesteia ca Biserica Ortodoxs, Mahomed il coavinse 8 primeascascaunul patriarbal i dscuard impreund ‘atutul ce urma si fe scordat Biserici Onodoxe. Un Sinod, la care au putt f convocatiepscopi rimasiin regiune,declarascaunul pattarhal vacant si, In iva de 6 ianuarie 1454, Ghenadie fu insctunat. Sultan rost formula Fi patrarh 5 primeste uririle mele de bine, fi sigur de prietenia mea, bucutin- ‘uste de toate privlegile patrarhilor de dinaintes tsi inmnd insemncle rbtea din Apusc ta Min, care continua xe allen mf familiel genoveze Gattis, vasalt a Porji doat cu aumete, Niccolo Gatst tzurpase toatl fratelui su, prinipele Dominic, si pusese ca acesta st fe sugemat deoarece crestinilconsderau prea apopiat treo. ‘Cam in ceeds vreme, un alt vasal a mperiiy, Via al Tea Tepeg = Dracula, voievod al Valaic,profitind de campaniasutanului impotiva “Trapezuntlti, se aliase ev unguri gi atacase pozitile tures de pe Dune. ‘Mahomed hotir 8 intervin indata gi! nloca pe Via cu fatele shu, Rad, care ria la Curtesotomand,Iatimpliile care urmar® inttec poatetn groztvie Singeroasele micelur ale celor mal cruzi barbai “Mahomed elt mal inti si seape de Viad pia vilene. (Ca urmae,itrimise a carta fi Tepes pe Hamza Bey, comandantl foil sipe Jonis Bey, un alt dregitor al Port ct misiunea de a prinde gi ucde pe Yoievod, Ingtinjat de isoade, Tepes I arestd pe amandoi gi rast (ep “impreund cu intreaga lor suits. Apo vlevodl pus Bulgaria ~ pasale reese, devastnd,jefuind $ icelrindii pe tof cei ce au ixbutier fue. Mabomed “Mrnseogsta i trocu Dundrea, Cele dout arate se Infruntar fra un ezulta deci si Vlad se retrase urmérit de tur, Parsit de aproape toi boiet el ‘edit cu indir cu o vimitoare eruzime. I-02), Mahomed, patrunznd 3-0 Val, 2a In faa sa trupurie a dowizec de mi de turci i bulge tag ‘in feap sau ristignf,insiaide-alungul a mai mul kilometn gi peo lame rmereale deci un posiil rival primejdios pentru Mahomed. Asistim acum gi la ocrestere a puter Ruse, Ivan al IT-1ea™ va distruge in curiné republics fiunle se mutardatune in Albani, Maei Corvin, fat intr-un lung rbzbo co Jmpiratul Federica Ile, na prezenta aproape nici un perco, iar veneteni, ‘inguin stare si ajute pe albanez, au o ficuré eu adevirat, Au fost nite nol tratative de pace, prin mjloctea unui evreu trimis de Mahomed care fit fe impotmolil. Nie alte incereti nu avurS mai mol sori de ind. Ere vient ln tabs een ott les se ture, Reale Fest [Neapoleli a fost primal care a sermat un rata u sultan. Ginerele stu, Masi ‘Corvin, sovl, apo refuzt pentru momeat. In sist n primavaraanului 478, sultanol sosi pentra lua el insusiconducerea operajiunior din fta eta) Scutari®, In Albania, “Asedial acestui orascheie lus propor consierabile. Se adunar’ mai ‘tdi cincsprezece mide osenila cae se adaugari ceva mal trzi, doukees demi de eilrei si cine mi de ieniceri tn frunte cu Daud Pasa, de orgine ‘lbenezi, devenit beilerbeil Rumelii Urmar alte trupe. Numa abira sia ‘uli acoperea osuprafay de nous mile patrate. "Toy mun ilocurle mai toate din jurul Scutari-uli pn lao alti dine de patruzct de mile erauacoperite de corur alle." Tunurie ere urine {foarte mumeroase, Probabilnciodat In storie nu au fost vzute adunate | tu oe atitea tomar gi de un calibra att de mare. Hammer le deserie duh ‘mirtur serie ale rem .Asediatoi istaaed doud tunuri mari, una poalcle munteluscdate de téul Drino, celsalt pe Muntele Page. Acesta ain frmi era tot att de ures ca vestitl tun dela ase Constantinopoluu casieh azvérlea ghiulele deo mie dou sute de ive. De mai mute le oragu fra ameningat de tunul petra turnaces chia valde sultan (mama) jeri ‘oparte din veniturilee “Asediatorilncepord s lansezeasupra cet Seutar un fel de ghivlele conyndnd bueide land must nue, amestecate cu oear isl, care ape ‘eau orice atingeau. Aseste proecile despicau cera cu un zgomot asuzitor, texplodau si lisau in ura de lang de luming, ea niste comete..La 7 ule, tea dea aptea pes de atlerie, un mortier de douisprezecechintale, fost instalatd pe Muntele Page. Greutatea pitrelor azvrlite de acest mortior sfiria toul tn ocul unde ele ctdeau gi atunci cd plea pe plmint se ‘nfigeau lao adincime de doutsprezece palme...fnacecag i, tuei trecurd peste rful Bojana un nou tun defaptesute ce livre... A doua 2, dou noi au {de foc a fost adtugatebaterilor. Una dinte ele vind eel mai mare calib omenit vreodat8 in istriaartileriei, rsa philele de reisprezec chitale, “Toate acestetunur de calibre si dimensiun nemaitlnite a fost turnate chiar 4a fay locus abia dct erau lisate st se riceascd nante dea deschide foc ‘supra oraului. In stryt, a1 ule, fost insalt co de al unsprezecelea tun ru, capabilstlansere hiulele care cintareau unsprezee chintale In aceeai 2, toate acest unsprezece tana inficositoare au rs la un le osu aptezet Siopt de loviur,lcru nemaiauit pind ate! intro singur 2s, cea ce nu ‘emai pujinuimitor, trigind deodatsazvirieau ghiulele in greutate total de ‘optzeci iri de chintale, Numdralghiulelelorastfellansate se id la 2500, In treizeci deze de ase." Bombardamentul nu 0 lund, apo sultanul porunciasltl general. El czrust seal un cor rosu pe oindltime, .pentrv'aurmarispectacolul singe 0 care rma ssedesfgoare,i,a doua iin 2, ptr lovitur de tun Jadu Semnalal atacului,,Pe loc, uti cncizeci de mi de tre se npustirs supra orajuli cao volburi neagr." Luptaindaits dur tata zia, cu iba i Infrdngeri si deo parte side cealalts Sear, cetatea ni fusese ined cucerth ‘ups cinci ile, uptareincepu. Mahomed porunc ca tunurile si tragh toate eodats.Zgomotul era insptiminttor, dar fru rezulathotritor.Suitanul ‘onvocs un Cons de Sabo in curl cruise impuse ideea de af meant ‘sediul tn veme ceo parte din rope ar pois cucereasd ate cet din ene, ‘Au fost rdicatedout intiituri pentru a iol cetatea Seuar de mares de unde ar fi putt veniajutoare, apoi unele unitii pornira si cacereased Zabiak, Drvasto iin sri, Alesio", Seutaicapituli citeva luni mai iru, dup incheierea pci cu Venetia (Cra, nfometata i decimata de epidemi, se predase Ia 16 une, dupa insu cesul unui corp de armati venetian si albanez vent s4 0 apere, Aproape Tntreaga Abane se ala acum in mine turilor™ ‘Umilinga Venetiei ‘TactcaIui Mahomed fusese aoeea de lisa Venetia si sleiast puterie gi sb disperseze trupele,birtuind- i sling-o si plimbe flota de ao insula 4a alta, Constrirea navelor,flurirea armeler pate mercenailr inghiteau zadamic sume wag bani Vita mercenaror cre apa ptr basi iuerncen agp us auspunam ma ml ‘Rito mpsrsltanlucostainfecre an Republica our de un nition dus sute env de mide ds. Acti er mult mal gre st foc ress ect sullen cate spine nonce de si ono flit ascpe tngreoates positon. Vecia iiss etre fneio- rors apr cadolzer a impotl pe eit dar cont aes Sirin fears an in pagel fame ncidrea mai muito drome ‘Sevres spe mare scdres ome wanpot pentru nel tal dmimused mi veil psa 9 nese sae, wd mare impesititte arf de tine an sien pena a 0458 fb arate ws nell color tre To pda ator sco, ‘tent mu vor je ina cus acest indngat bot st con Suc dest aves materi de rab ents a oie superioiaten Siva domenia coe dofinsera lt remeintoten.Pecel fre tee somparaicucele al sla chen de omen era rape Test Arteria Repu me pten compara co cen tarcnc, oe ‘ont aaa fcue: pen ase eta rangprtlwrigelo Cen pe mar er ma vein card pad acl mnt prezent adescan soca Erol ce cont ina subetina aves exe ha patina Chia eomidra incapable le a woan doment la vel Smull moel dea ungl a douizs de ear J cular ana cee Char unt cele ni use le Veet le lnveg Europe -imagins tal pote nea osten mB! alin Inara cei a arma for retin ela ptea abn oatere ma patric const oft Grebo spl pin Con ae one 8 Strep ca intgent gente mitay poten compara ca ee ale lor cierto omen Amara xpeenia suf Comstaninopou fice tats. lil economies nansar, Veni er afta in mule prvine de increta lr De lngl an spinal lor szuse wept Repu ‘Anda sigur n a prc cloman. noe ss uewsedImpov “ipreval Mahomed cel ind dol Ia adress cri exist tet pice injuroose ei se ceria A dovs 31 duph perderen isle ont paptneroe fone os ngeankca Nel et Anes unspent een ea ete {pore ca fects menu ma lt de victoria Venetie eet de vcr i Mahomed” Prin Europe Aputene nase considera direst. ‘einai de ure nvidind fotodatspuerea 9 bopia Vref. Dea ungul Secolelr se adunase pea mult anchand ators egoismlui metoelor brulle folie de venetien tune cinddoreu 8 destin ee 8 Tnlltwre coneare, pentru ca cneva st doveased acum aeva, dec ca Republica et intrela api Nimeni nu dovea sfc mjlocle J acolonsa Morell cop ei a incepat rsbouli- de ase extinde 5 mai mln Lavan te indi in ala chiar daca exist aces mone Sultana ddse 0 puernchlvitu Regine! Medicranc.darniment mao regrets La Venetia greuttie sporeau zi de 2 ebucniseo epidemic de umd np, lr era din clin ce mal inp de nurse aie or In cet an, 178, eet demi intr aceytinautraersat onan devasnd fegiea gi ludnd en eilapecare opt mi de priconie 9 ece mi de vite {Er a nimeni se poatt impo, Orage riieau dur de aire, dat satle ce putea fae? Serenisima era de eum gatas aceple paces, aproepe torte poe a staal rattle a fst conduse de Giovanni Dario, ecretaral Senatll veneian, bun cnosetor lumi otomane, cia Signoria nr dinjase puter depie, La 25 anuarie 149 wal ea semat fd negocio tea Fesir Venti onic ma age ck esata os gps se acexpec ceva niin umd, Republica enuna a Negroponte, Lemnos, ewan rola ila Magna” Sultanulceda anomie eit cucerte ‘m Morea, in Albania Dalmatia coca ce est surpringto iis duce tatea negofulie. Lao siptimand dup cea fost anunjati tn pia San Mareo ‘ncheierea pci cu suitanul, Marcle Consiivalegea un nov reprezentant Istanbel, pe Batista Git (Cateva ile maitireiu, Bernardo Trevisan era amit raion ambasisor extraordinar~pe langs Marele Stapéitor. $- hotirst a sultan yi paglelor St lise ofere, cu aeast cease, darur cu mult mai bogate decit cele primite tin purteaturelor de etre Giovanni Dario, negocntoral pit. Trebulau depuse aoe:el puse capt certurlorindelungate dintrecatolic i ortodocy yin Bosnia >ersecfilor la cre erau supusi bopomili. Acesia a fost print prima ict ‘h mumeros care au devenit musulmani, des na fost in nick un fl silts {convertease, cade altel ic un alt erestn. Singura preocupare a sultans (4. locuitori sa riase in pace gi sisi plteased dil, Fevdali i ontent PAX TURCICA wr care se predaert fr pt priser aman ~ eller ul ~ ery primilinrindurleotietomare cu condi uni depline iii. Psi {gi prerogative, mal ales cele sociale, fcorporain arate sultan co ‘spahit plsand de asemenca mos pe care explata sc acsten ‘ema peri el puien devo! musulman sau rine cet oar 1468 in cnt Braniev (Sebi) az doi de spi din osu outa fine eran rein n 146, tn Tesla ptruzc gas dno sh opted Go Tn numeroas reguni (Bosnia, Herjegovna), a Semen a Vine. ei tigeat sau deplgeu jumtate in numa oa. Atunccind we conver- teats ua il de bei pueau jong lance, Aga atta tn Bosnia, unde vecea noble va slamat pin clte putin waba plata tne, sproape pannel oes. In Anatolia cea ml mate par Parstca ceva oe sca psesa oso ia aes eth pit ail a sekmb, a ie regi ale imperil’ Membr familor de vas au primittimaruile cele mai importante ~ zeamet-uri (Cu un ‘vent inte 20.00 51100000 de ake) ~ ca 5 ef tiburlor eae su supus lu pet ‘Acestia primes ca timaruri ecivalenal sumei totale aimporitlu pl ‘membritiburilor. Accasté metodsinlesnea extinderea dominajciturcegt supra unor regiuni in care populjia era strinslegata de cipetenil locale, intotdeauna gta si incerce $8 seape de puterea central. sie terior ale Wi Maomed min celr ale nites, Seta numero enim de isi al mult el nA Ma importnt scmbiale pets cin rb ra Vl Cpa te bearer imphtnceyadukad 0 bitte terse devi Cm Ie pens ae te ierilor popu scare ean faren lot Castor ace Berrandon de rege eed ana dine le CEs jer pn tn cnmen detain oe spe el Shove ptere lace dev de um to port mari ese ied ice ene patric rea rt et cae ms pens Conpmacu ep nal pea cx cae ea ar al pee cind ‘ren ea ceva, Snt met bar sol tenuis cao Chews pede ind vt lcm, ge panes putin ev ped poe secret ov canc rw pti tnt isms ape Gert sw ee 18 MARUMED ALII-LEA, CUCERITORUL BIZANTULUT mere or brid, orstrugur gi ructe oi erbur:sau din pum de fin i pregatesc 0 mash ca sh trliascdgase sau opt dinte ef int-o 2, Dacd unl dlintre cai lor sau una dintre cimile se imbolniveste putin, din priina braaei sau deo alts boaa,peeare nu o pot vindecs fr intrziere ei i tale beregata $10 mladnc... Ei dorm pe pamant; ei poarti dous sau tei rach de bumbac, ‘una peste alta, lngi pind tn pimant. Si poartso roche de postav in ehip de ‘manta, pe care 0 numese capinat, fea este usoara si bun’ impos pl. $ {ea este foarte frumoas i subjire, cum Sar zie un postav fin pe un cla Poartdcizme pan Ia genunchis au nda lag, uni de cafes, afi de barchet ride alte postavuride ale lor eu care acoper roche, ele ni-impedics {eloc la rizboi sau la drum sau cid au ceva de cut, sunt o mbrcsminte foarte buai.”* “Ture sestabilesc ma les in cimpile deschise ale Rastrtuuibaleanic, e-alungul principalelr ei de comuniatie sau ere otf flesite ca baz de plecare a expansiuni otomane spre nord, Secolul l XV-lea va vedea sporind opulaia in Tesala gin egiuneaSaloniclu, in valea Vardar, a Moravei 4 Strumei sin cimpileinvecnate, Traca, vale Marie, poi, o dats cu noe cuceri, a nord, Inspre Ungaia inet, spre Dundre. Csicare tec astel din Asia in Europa sunt cameai aaj de psibilitatea dea jet sa fran fi mnt, dar tiburintreg in cutarea condor mai bune de vata. Ei ocupa plminturile deja defrigate sau, cel mai adsea, valorific chiar cdmpile mist noasesauimpldurite cae vor deven, mult mai tra, mari proprietaiprivate, iar, pisuni pentru cresterea animalelor sau terenri pent cultura xlensiva alate in mainile unui mie numar de famili. Populaile autohtone fislave din acesteregiun sunt, cel mai adesea,mpinse in munji Dar nu numai in Rumelia vor aduce cueritori uri orelige, lib ‘moravuristradii no, pe scurt un maul de via oriental care va marca mult ‘reme pe autohton. In timpul iui Mahomed al I-lea, cultura orezuli sa ‘lspinditconsiderabilin mai multe region, la indemnulautritiiloratomane, care detineau controtulasupraterenurilor agricole, canalelor de irgatie si a cultivator spas uni statu special. Veniturile pe eare cultura orezul le aducea statu era insemaate”, Se deavolta cresterea calor, a cimlelor gia bivolifor, pind atunc necunoscui,ca cea a vermilor de matase. Avinceput ‘fie cultivate areavatur i, pia mai tea, bumbaci, susan, tuna, acl, poi porumbul,plante nesunoscue sau putin obisnuite in aceavreme ‘A apirvt astfl 0 nous imagine a stuli, determinats de shimbarea ‘ehncor sa produselor agricole dt ma als remodelat prin apariia dara sia redisribaii paméntanior PAX TURCICA nv (© dat cu revenires ple, i orael ig vor Schima intigaree yi se vor tentant lsat are mu descoperea reolvarea in asenall legisla extent Grurmare lege avesv gine cle ai divere. Cd o eiune cra cuceri, ‘Stone trot soa tepalegle obceiue de pnd atuncl. Aproape intotdeaa, cel puinintoprind peronl, ce pea fi dest de ung acest frau men{inat dat mu tetea mer emalfmi amar f core dtorate ve MAHOMED AL I-LEA, CUCERITORUL BIZANTULUI {eucailor seu nu prejdiciau statu ctoman. fp Bosnia in Serbia, tn Vaahia™ ‘urcii mu au facut dect si transcrielegsatia existent, folsind numeroase deereteasupra vimilor, mineor, impoaitlor, et, provenite direct din leiui- file obieiurite locale altel privindwi pe leritori din ez din mine. Diversele populti dobiindeau aste! un statut juriic cae diferea mult dela ‘province la alta. In acest arsenal juridic,mpotle cupau un loimportant, Ingpecial cele care le asigurautimariotilr gros veiturilor obit in schimbul serviciullprestat in armatasultanulu.Astfel, desi Cod lui Mahomed, aut ‘numtrul unu g care se ocupa pe larg de delice crime, eta aplicabl iategi Popol totui el rezerva un spayiu mult mai important taxelor,dimelor 5 ‘obligatilordatorate timariogor,principla for a armatisultanulu Codd penal cuprins in acest Kanunname al Cuceritruli vizaintreaga populate & limperului, indiferent de credina relgioast. El prevedea amen: i pedepse ‘corporate pentru fiecare inraciune, dup cum era comish de un birbat sau ‘de femeie, de un om bogat sau de un om siac, iva sau noaptea ete, except icind membri case miltare—asker’ care urmau sf judecatidetibunale speciale. Pedepsele mergeau pin la mutilare gi moare. Decapitarea era larg lizatimpotrivafunctionarlor traitor sa corupi darniciodat impotriva ‘membrilor familie sultanlu, al ciror singe nu trebui fe vi rau executay prin strangulare cw a coarda dear, ‘Acest Kamunname a ui Mahomed va fn parte refacut si complett de Soliman Magntieul Soliman Legiitorul, cum il numese rc), mai cu seamd datoritfapruei cl noi provinl vor fadugateimperulgiunele ri vasale vor fl anexate. Regimul impositlor se va modifica in anumiteprivine, cel al \imaruritor de asemenea, uncle aticole vor fi difertredactate, dar codurile (Cucertorului vor timane in sents Lega imperil ~ Kanur+-Osmant pan J Tanzimat, la mjloealsecollu sl XIX-Iea, sicare NOTE 1. Vlad Tepe et cnr a vei. dar et gua Tt usin fos St Inacet an in ret andu ungan in Tamanna ctr arose Ch {ist maine cop pee nga 9 pom di Uni ra mui rs “heres pe eal erp uma ona tn vi” (Do des ue pat fn Trani Lyon 195 oat de Road). Pe ings cesta cred eae ast, Mahim afc! cual Sic ‘etre eens genes iningera a 1S ie oat 1s gon a een da ‘Srpuse ia Moldove (37) 4 il Ketan, ol Bes pining ibe (Pow, tll de Alsat rae sitseneatey ie Guotos conta macedonan, emi Se Kacaen pte Conca Grn Vain Mase) ce Nesp, Wo TPE opiates tint adil erin dn caress or nyt te © GEA iciceSouimenee sajonl cre nor cetemin neste (Hep roan 1 Maem ion sealant ee ses 6 proce omit ign, pe nie ‘Scztimcainncaaitea emp ern cate eae ered ree Mtn, Ia ds nse mo eX ame He ike Eine Tecra eile Ono Ee » ers emule okonce tsa nso ating 90 tin nd pope ce (ap Karn to. Role) rb mal sa ee arabe ep nc cre demu mci "aRidapeparetea st plume ale cove om domi tects aaa ogre porns ura fn aorle coms meant ton ‘ogrfe roron uc in a ten 205 sore Sextet Cre apa doce n ene al IRS Sn eset emer een ie 1 famal movant spe Pont Mar Bais) Moscova, .Drm tron 1 ‘Brena Europe Centrale a Geral pi Vals Trasvani 1 Sigs nenalan oan Sen sn 8 re san pe ve mara mei ie! Mens a Pa Jopetah camara ne out as ct ce e Nass de te Sein 12; Riera sh supe apne eaameselor muni wae pti Gomorra 18, Dorkinnets jomstate oe 19: eset a ten, Mao lea Reformat a mir fen poten cata a ie beeper 12, Newent 147 2 Nami, 3 hue nsec aXe, cost ton pion de ii pee cae cage ap insecolla 3 cde ce tesa de Gna ach ia Sin epson, 8 ‘adhe aX tenga X ean cage pete pate ea ng peril raltor Keel Shar cap ie pt pene fe cos nll erin Se Mervin Mie ULE, COCERETORUL BIZANTULUT 2% hal mat cl care aot impel imor Incojen de vslariepecaee Str 27 Dap) Raby 28 Veip 164. 2B. Hammer [3 tera ct arene sone 3 Shtaeses care nhs Ramin Ce ead 52 Masi vat fel Matomed wats BO ME et 7 ee, nites 1-50 a 2 aga ae 1453 spent sop 1486 amo Pa 53 1a fee Pag ast ‘Rm Med ag 41 ar 1472 ‘Mab Pua oun 472 ner 473 (Gai Ate Pantera 173 eh cn TELAT Karan ete Pe 177-80 3 neste mie vento ‘a on deferdr pata Ruel. Un al doce va 6 iN, Bléean, uate acts de Meine Le Mond oman drs er alan Vil INSUCCESELE $I SFARSITUL SULTANULUI Zadarnicul asediu al Rodosului Insulin potda boi care se agrava, de aceeayidoringl de a stip cela rimeni si nimic au ise putes impotivi, Mahomed, dupa pacea cu Venetia folosise Indelunga sedere la Istanbul pent a pregti noi cucerin binging preocupirile intelectuale gi artistice cu planurile campanllor militar, ef hotirise e, dup Infngerile pe care crestiniesuferisera tn Europa de Rastrit ‘in Levant isremini musulmaniin Anatoli, sox cpa ig continue drumul are ducea, cu vreres Il Alla, in Italia ~ si de ce nu, la Roma? Eipt, unde domes mameluc, noi sti rival, acum eind Uzun Hasan inv ‘ex pun timp in urma gi slit de certar inasice, fsesescos din competi, Soldancol de la Cairn era un adversar din cal afara de petculos pentru fasten turceasd gi ca urmare, deoarece Mahomed intenyions si Tntreprinds ‘vitoare campanie impotrvs lui ~ca ntotdeauna totul ea pistrat in tin, '& poruncit declangaea pregitnlor pentru o expedite impotriva Rodosu ficrui eavaleriputeraii $1 primejdiog i stvieau drumul spre Mediterana asirteant ‘Legiturile lui Mahomed ca Ordinulospitaleilor St Ioan de Tersatim" ny fuseserd niciodata prea bune, La inschunarea sultanului, Marcle Maestru Al ordinal refuzave sii platensctibutulcorut. Cijiva ani ai tziu, 0 expedite tureeasch a pustit insula Cos care aparineaordinulu si chiar t+ Imurile Rodoruhi, Aw urmat alte ost. Un trata a putt fincheit aia {in 1461, atunci end Mahomed, care pregiteacampaniaimpotiva Comnenilor din Trapezint, treba s se asigute c& mu va fi atacat pe la spate. Cavalerit ‘iu sultan va respect tratatl doar att timp cit va i ocupat in at parte ‘mumai pind cind se va hots cacerescfemurie Mediteranei Risiritene. on (MATUMED AL (LEA, CUCERITORUL BIZANTULUL Eistiau de asemenea, ct sultanul dorea st opreasd incursunile pra ere hv se muljumeau cu jfuirea parmurilor si cu comertul de robs masulmani si ‘retin, adeses In foloslorinulu,cstnjeneau si negopal turer ea Levanta Mahomed avea toate motvele sé puna capitstipnini ositalieritorasupra Jnulei Trandatirilor Prilejul ivi atonci cdnd tur, dupa incheierea rizoilui cu Venetia, dobar sigurana nici un dusman cel putin pentru un tmp, nu va dete miloaele necesare pentru a-iataca pe elind pros esti al lotei sa up pe alte meleagui Cavaeri spain saw aceasta i, din lipa in eae a aat Aespre tratativele de pace dintre sultans Venetia sau pregitit de lupta. La cfteva ile dup alegerea sa, nine 1476, Marcle Macstru Pierre d’ Aubusson uns inceaprefaeresforfcar de ep i ia juan In octombrie 1478, un Consiiu general i acordase importante suid pro defesioneciviais” ceva ce inguit 8 realzeze tocuri de muni rezerve se hand, si recruteze mercenars, print srsoae adresat tareilor marl comuniti scheme in sprarealocului de resedinf a ordinul pe caver din tntreaga Europa, Ela cerut totodata pape princpilor Europe’ si ate {in lupta eu dugmanclcresintati®. Un sol va merge s8 cea soldan-ulul de |a Cairo st ramans cel putin newt faa de mazes Incereare ce se pregitea. Ositbey a aceptat, cu att mat bucuos eu eit nu dorea si vad pe tue! ns "ndu-se in Rodos, de unde Mahomed ar porit, 8 indoial nu peste mult reme un atacimpeitiva i Marele Maestr a obinutaceeas promisane 5 din parte fui Abu-Amr Uthman,suverantlhafesié care domnea la Tunis, Tots, et Mahomed yin ospitairi ou erau peptide lupt ica trmare, sultan Propuse, prin milocreafulu su Com sia unui gree din Negroponte, numit Dimitrios Sofians,s& prelingeasch armistijul. D'Aubusson, care si clave nevoie de timp, accep La fargitul anului 1478, Mahomed, degisufeise o infrngere in faa hi Stefan Bathory, in Transivana,considerind ch nu putea fi vorba de un real eicol din acast direct ice ultimele preside up. Trupee fi strase In Uskldar, ca de fiecare data cid campania urma $8 ab loc in Asia, se deplasara prin Bursa, Bergama‘ ji Maghnist, spre regiunes Marmaris, pe costa de sud-vest a Anatole, pentru a stabil acolo taberele de arn. La rind ‘hu, amiralul Mesin Pasa dia familia Paleologilor, devent musulman pisea |stnbululcucteva nave penta nteprinde orecunoeteea apis Rodos sa stabili un prim cap de pod. Incercarea mu va rush i ic aceca dea caver Inca insula Telos, unde Cavaleriosptalier pregtierso puterick aprare, Aste se scuseinteaga ars, Fecaretabirspregitinds-c si asteptind Inti, Mesh Pasa de la Istanbul de la bazele militar si nave trcest, INSUCCRSBLE §1 SFARSITUL SULTANULUT as Pierre d'Aubuston, din partes cavaerilor Europe. Dar regi si princi ou ‘wimiser8 pe nimeni, Ei socotens cf totul era zadernic gi cl Mahomed Ti va rmicelii pe ospitalier, D'Aubusson inroasetotusicSteva sue de mercenerl, printre care un tunar incercat al elrui nume a fost relinut de itore, Johan Berger. originar din Nordingen, In total, cavalerii nu erau mai mult de trl sute,feeareinsofit de un sciter iar mercenati,socotindi spe localntl, ‘nsumau cam o mie cinci ste de oameni, elrora lise addugau edteva zci de cavaleri i scutes dui de cntele Antoine de Montel, ua nepot al Wl Piers ‘Aubusson, rentors dintr-un peleina) la Stintul Mormdnt. Acesta era un foarte bun ostean si d’Aubusson fa numit pe loc comandant al oratuul (Cit despre osstea turceasc, aceasta era adunath deja, la sfrgitul ual aprile, in clmpia din nord-vestul golulul Marmaris. Ea numara Tn jur de ‘saptezec ce mi de ouen i dtines ca de obicei o important cantitate de materiale pentru asediv, o putersict artlerie i mult echipament militar, “Mahomed incredinjase comanda expedii lui Mesh Pass. Dal sindsts iat fingiduit cu sigurantac sar fi condus el insu ostres, aga cum o fuse ev ec de an mai devreme in camania pentru cucerzea insulei Negroponte. Dat se pare cf boala care se agrav ni permitea deplatrleindelungate Luptcl ncepuri a 23 mai L480. Pindarulcresi,instalatn vol cli nei San Stefano, situsté la aps de ora, anun( in cea dimineafd ch vedea “propiinduse o ots care, ct vedas v och acoperee marea cu plnze", Proftind de ux, vascle sultanlt, peste o sus eincizei se desfiguraser8 pt mare, avnd incetele nave de transport in mic in urma gi galerele pe cele dowd arp, arborind ffecare lamura rosie cu semilund alba [nora obele ‘estrdadunarea si clopotele sunars, Cu fois} ocupars posturile dé up Pierre d’Aubusson porunci ste itind langul care, a sila Constatinopol tn 1483, trebuia sh impidice intarea in port. Femeile toi cei care nv putea lupta alergart spre biserici pent so implora pe St. FecioarA din Filoremos, protectoarea orauli, Fobfcailefseseraimpaite in opt setoare, ecare Incredinjatcavalerlorapartinind uncadinre cele opt najiun*—sau imbi “care aleiuiay ordinu: Fania, Germania, Auvergne, pani (Aregén), Angi, Provence, Italia, Casta’ Forte turcesti debarcard in graba to partes de nord a insule yi une detagamente ocupsr colina San Stefano, vecheaacropoll, unde fi istalar8 cartierl general. Dupscdteva aslturi menite si verfie apiraren cre Mesih Pasa porunci concentrareatrul asupra fotuli Sf. Nicole, aflat tn rarginea limi de pimdnt care inainteaz in mare, In nordul oagul cre, ‘mpreuns cu Cetquia Ingeilorstuats de cealala parte, control interes th me MAHOMED AL IL-LEA. CUCERITORUL BIZANTULUI Port. Cu aprogpe doutzeci de aniin vims, sceast puterniet forifiniefusese ‘consruith acolo n vederea unui atzc ca acesta. Poniia era de o foarte mare TInsemnttate deoarece,odatécuceriti de tur, acsta putea bombarda portal 4 tia comunicapile oragului eu mazea,impiedicind astelsosireaoriciror Intrei, Tei tunutinstalate pe continent fn fata portal lansau netnoetat Ahluleleuriage de piatra. Frta u avariat dar, in impul nopti,osptaie Feparau,sipau sanjuris asterneau faye g saci de pimént, care amortiza Jovituie. Ei urcar de asemenea tunui pe zdul de nord a oragului pentru a (rage asupra baterilor treet Ineo dimineas, turctincercarh 8 debarce ‘ang frtl St Nicola da urd repederespins lind in urm numerosi mo sito. “Mesih Pasa ceru atunct si se consruiases un pod de vase inte frm s fort iin noaptea de 19iunie, delanss un now aac ct osteni ads de tence de galore g vase de transport. Cavalei osptaier restr cu dzzeni. Patra salere tureestisimai multe vase de transport fri seuundat, Podul de vase se Trnse. Operaiunea eguase. Turi av pied mai mult ofr superior gh ‘Jout mii cincisute de oameni, Eis-ouretrasin vreme ceclopoteleristna in ‘rags Pierre Aubusson pues se ofiiate sje de recunostint, Era limpede c orice ate impotriva eta Sf, Nicola era zadarnic si ‘de fp, ray rebui fie bombardat Opt dntre cele sisprezece tamu mar adase de Mesih Paa int su fc, xi noapte, setoarele din fa carte ruluievreies, aparate de ospitalieri din Provence gaia, Bubuitl tunurilor ‘se muzea pind la Cosi pe yarmusile Anatoli Site deshilce, sige proiee- Like wprinse cideau pe acoperiur, bombardele detua pe zg. Ase se ‘mpotriveau cu odarzenie si miloace la care turci nu se astepasers Este de nolato masin de lupts cae azvirleauriage busti de stined, La satu unui ‘tion convert la stam, eae sustinea ear f fugit din bara otomans, fst consruit un nou tip de catapul, cae arf trbit feed minun,dareare mu inbuttdecat si lanseze proiecile ce se spargeau de rida, Supt Ia chin, ifrtrisi ci era un cator gi’ Aubusson porunei sie spinzurat, Strickciunileprovocate meterezelorsporeau totus, mai ales in zona ‘ectoruluiitalienlr. In fecare noapte lcuitori ita le dreag. Se ica ‘nous line de aparare pentru ao inloew pe cea care, pe alocuri mai era de nic un folos. Cuoneinfrantavigoare, Aubusson conducea tot sera in frunteatuturor. Era nevoit si procedeze astel pentru a conteacata,rzboiul ‘siologic® pe care tl duceau trei faa de locutori oragulu, preci latin, ‘ror le trimiteau messje prin care lise garantau vistas autul, dad se vor 1 urmand sie execwtati, Mesh Pasa trim Marchi Macstru propunerea de a capituls. D'Aubusson 0 respinse,spuntind: Nich promisunilevoastre, nici ameninjrile nu ne vor face st ne pierdem onoares, ‘Vom tptapentra Hristos vom met inaine de ane aia eu Mahomed l vos, ga dup cum ne cere prin promisiuile voastre... ntoarcefi-va aces impreunl ‘cu ote voaste¢ trmitey-ne sol. Atunei vom sta de vor." ‘Bombardamentul dur de cnc siptimani. Meterezele dinpre males vrease chiar mabalaua nu mai erau deci ogramada de rine cind,tn sera (de 2 luli, uri ncepurasicAnt acompaniat de sunetul darabaneorsurlelor ‘al cimbalelor. Clopotele stwompetele crestor le réspunser8. Vacarmul ‘url oath noaptea $i, la © ork dup résiitulsoarlu,oTovturd de tan tu ‘semnalulasauli, Dous mi inc suede often turise napustil prin spartora ‘idulai din fafa mahalalei evreiest Imediat infipsera patru Namur pe zi pe Turnul Kale. I arma lr, pe pai, fa gnqurlr, neoajurnd cu tot ‘ras ali patruzei de mi de turc eau gata 86 porneast la asalt Indat ce primele ror de aprdtor ar fi fostimprigtiate seit coborite ininteiora fortifcaiei pentru axe pitrunde in ora. Pesre ’Avbusson si Antoine de ‘Montel mpreuna cu un pile de caver, se aruncard supra asediatorilr. Clo- pole vests primeja. nteagaoaste cresting se grbi spre metereze sincept ‘© indelungatalupts corp 1 corp, nvalitor,.ca nist ei decline supra Dri, asediai, upténd pe viata si pe moarte pentru credit gi tart _D’Aubussoa se avinta char in milocul ince, acolo unde tui prea sintrangimpotrivrea. Potrveistoriului ture Ktib Geebi fc area ostenilortuei lib atuneicnd Mesih Pasa vest core ja era opri 4 prada apartinea sultant, ,Cei care eray dincolo de metereze nu mal inaintard, spune el, war cei care pltrunseser deja in oras content Iupt.” Se pate mat degraba ck poriia apiritorilor era mai bund yi sprturile feute ‘aid de artleriatarceascd nu era destl de lrg pentru aingiduiunor paler ‘mari de nivalitri st inte in acelai timp in ors. Ieniceri spahii era at Ge inghesui, inedt nu putea s nantee,devenind aslo int woara pentru areas porator de arbaleteospitalier. Bla inu dous ceasur. Cavaleri, dupa stvilizea invadri oragul pom a ata. Eismulserd futile tarcest de pe meterene 4 agezar in oe Stindardee lu Hrstos sale St. foan Boteitorul,protectoulerdinulu pe cae {unm luminos arf inconjurat cu tale st de mare timp oo cruce de aur aparea pe cer, nc tre arf dat Inapoiingrozi. Mesh Paya trimise ‘no! val de ptr pene nll pe ce sco din pt, ns fr rez “Toate sire pe eave trciIncerca se coboare in interorul fortifcati fur rsturnates ogteni tus ui saw rn. RespinglInante de a apuca si pun piclorul in ont, agi de smoal8 gi uel inci, lov de sui ati si viatnd Angetimidindu-se leuriletoverigor lr, osteni toc! fur cuprngi de panicé so rupser a fut. Toate porunce sreprogurile li Mesih Pa urs zadarnce [Bui era perdu ‘Aatoine de Montel cavalri sit urmarir pe turin fara oragul pentru ai impiedice s se regrupeze 88 porneas din now la asa. Tre it incl sue de ogteni a sultanlufuseser ei in aea 2 printee care cei tect ‘ute de ence care patrensesera in mahalaua eveiascs gicare a fost gatui, -Capetete lor au fost agezate la vedere pe zdur i marea era rosie de singele Tor, spune G. de Curt cate a fost de faa” Cu tool, expeditia ta cosatpe Mahomed now mide oameni si probabil 15000 de rani. Ordinal peruse doutsute cincizei un de cavaeri la care \sebuieadfugaji nsmerosseutier, marina lupttor din dul oclnicor fr ssi mai scot pe cei mor din auza bilo, mul de amibele pe Ulm osten tur au pirat Rodos la 18 august indreptandu-se spre Macmaris si apo, dupa citeva zl, spre Istanbul. Mahomed a fost mai putin aspru cu Mesih Pasa det nesam fi pututastepta. Ell maz din funtia de ii uh comanda num sancakbey de Galipol ‘Cup ase puterniciscu cea mai bund arierieatimpuli, marelesltan fuses Tn stare i cucereases Rodostlapirut doar de citeva suede caval, de mereenari si lupttor improvizai. Planuiaoare sultan a, itr-un vitor ‘propia, sii reinnoiasc atacl cu fore proaspete? De aceasia se temens (Cava leror Mare Consiu hot rimit netntit pe tareul de Cpa pentru ale vest papets teyeli Ferrante mares bruins le cere ajutorul, deourece noi credem eb este fiese ca dusmanal <8 ii preghteascs rein {oureerea". Moartea nui va mai ing ui Mahomed si cucereasck Rodost Soliman Magnfiul va dobindi aceasta glorie in tama sul 1522", Vesteaeliberisti Rodosulu va fi rispinitd In Europe de ospitaiert ‘eintorsi acasi si de peri napoiaji de la Lerusalim, Bucuria fost uriags Pentru india ard dupa multd veme, int-una dire citadlele simbol ale Crucadei, erestinstatenrezistae victoris in faa Tuteuli blestemat, Serbiti ‘slube de recunostinacelebrard, prettindenitnoragele Apusul acest mare ‘veniment Chia regele Franjei, Ludovic al XLlea, al eruizel pentru expe- ile tn Rasrit mu fusese niciodats prea mare, dar care i admiea mut pe ‘ospitalieri, porunc 8 se srbatoreasc eu stature sceast Bruin x $158 se aprindd focuri de bucurie i st se fac procesiuni solerme,s8 une clopo tele is se ads laude lui Dumnczcu, cele Inljate de obice Fie pentru aceste mar i miunate vey nsfinta bse Spre Roma? Cetin avr eu de pliner alse bie detrital ceva Sipnimaa!dop ce vesten sacl aspre Rodos sues in Europa, “eho tse 10 ge vase tomane, comands de Gea Ahmed Pst fo Mare ig sancotbe de Vana apne in rl coasted sad ail SEN inch sido mall etal tsorimptea cei spall, {Su deoten’isutal a debareat in Aula ing Otant" Pie se spd nega Tale. Ni mara vorbs de weo coon ene a geno ctu ze mite chiar state aloe Ineo Seaunl creat erin pret -La Roma, hos wat ffs re sonal rnin orl be Papa prunes To rege plat Ja Avignon in events svat he retins ss. O date mal ei nrbarea toto ‘Shep noul Satan? Vola unas reso dvr pnt impedlen se cena ving in stra Rodos? Dora de prin loiter eg Nespas tninten unl mat operatia a aa? Coningentee relat ‘Site tacts de sulan pe costs Aplin mal gr {Gre ipoten, adopt ince din rt de tri pow rea de aces {E65 Stanomsd arfedt in creare mura steele i Gel Pm som ambien vitean Tot, a eran rea Cacrtorti de sls ii ja deci din urs mal ls atane cd otra oafine tar, Papa Ailton ca peel dea delay o mare operaune eva dovedit de ile we ahngess Venetia care tesa o inten activi a aberele mie senate rest Sa cemdat, et mal amen era egeleFenane, Apulia find una cine pone ezatlu su Dea Nespoe acs cers tor i Sis [Wiles ductor de Urbino i eras ma potaltorsvera nto Bulb onal promalgat lasts ver papa ropa bite sate taene [cere cere st se unemd inpotivapercolli cei pndea pet Er percep impente exceptional in atl snle sere suveranilor Angel ‘Corman erie est nin spl cao amernat les Srmal ut chee a etna! aps Ca tteauna, german Sept dina. Eduard al Vises a Ang aspunse tai tn SE ee tee neg. Inet nu putes fac ie a Ladi XHee Tse conn spose a poten sot un eta Ct depe Talons efi dine cle era a lc ist nt-un gla ee ‘Ninafenad eat nara fa de otopenUabi de re ue Sida dea Toc once pono alga, Toate sir sant gatas deschidt punga, cu condita cas celal st fac. Total trebuie Incepinitin Uunire pentru a bir tn rbot pe barbarul,singezosul i Albi satan" Seria ducele Milnuluiambasadoruui su la Roma, Nimeni ns ua nit de a vars subsiile promise Tnaparenj, Venetia avea oposite mai lars. Fa nv dore, cu nc un pre, 8 purticipe a reo operatiune Impotriva sultan iis sie amestecat, de ‘aproope sau de departe, into campanie impotiva li. Cad, in septembrie |480, ambasadorul trimis de regele Ferrante cerus, lao intlaie a antbas- dorilorstateloritaliene, .arme $i muni entra a pra pinintul [ste] $ lara noastri, Senatul Republi refuz, fr8 macar sin parte Ia disci “Ambasadorl ei primise instruciuni dea refuza asst la once inti su negociere privitoare la un rizboi impotiva turer. ‘A mers Serenissima s mai departe? Ia anumit mprejusi neutalitatea| a fostoare la un pas de 0 colaborare cu sultanul? Aceast colaborare era oritt de Mahomed gin unl care urmaa pci din ianuare 1479, unelesermne sdovedira cca n era imposbil de obyinut De pid in inp veri amu 147, © excadra otomand ocupaseinsulele Santa Maura (Leucade), Cefslonia s Zakynthos, flat sub autoritate lui Leonardo a H-lea Tosco, despot de Arts ‘i nepot prin aan al lui Ferrante. Galete venejene, comandate chiar de Xpitanul-general al mari, au init si saltat navelesultanuli, care se Drepiteau si Inceapd aceasta operayiune, indreptaté mai ml imposriva Iu Ferrante decit a ui Leonardo, Signoria oa bine dar nua prevent pe nimeni Cu pujin timp inante Gedik Pasa le propusasevenefenior ca impreuns, si tac pe pap si pe regele Neapoleli, ad3ugind cde vaataca oricum, cu sau ‘ri Venetia. Acestiarefuzard politicos propunerea ear, odat primis ar fi ridiatimpotiva lor toate stateleitaliene (probabil mai putin Floren) 9 ar findigna cresinitatea In schimb, Signoria nua suflato Vorb despre prop netea sultanulu despre expediia pe cate acesta opin. Mai ml spun i mua fost cu totul deseursjtor deoarece, puia mai trzi, Mahomed insu Iivasrie dogelu, pentru ase convinge de neuralitatea Venetiei nainte de Incepe expedita in Italia Int-un frman datat 17 februarie 1480", Marcle ‘Stipinitorficea cunoscut c8 era gata s: trimité pe seritorl si, Gedik Ahmed Pasa, .spre anume locuri maritime” s,cu acest pile conform rata {ului de aang incheiat fi cerea Republic spins sjwoare"iacazu in care, e useat sau pe mare, Ahmed Gedik Pasa ar avea neve de ceva, potivit pal speceluite, sincere 5} neclintte gare exists Inre noi. Si sultanul preiza ‘Aste trebuie ca, ait material eit i prin laturi, Akmed Pasa sh primesse Spriin din partea voaste, spa cam a5 face-o eu Insumi in imprejurdi asemt natoate Senatul se afla into situale dicts, Tratatul vorbea numai de pace wi bund vecinttate, in timp eaultanul cers un ajutoructy pentru o expedite Inlterdindreptatdimpotiva une puter creqineceea ce ar flimpus Republi Tsk fac luerur pe care ciastea ne Impiedic st le facem*". fn rfspunsul lor. ‘enefienii declarari else vor rezumt la termeniitataulu, care vorbea de “bundvoinfa legituri pricteneg sajutor intr navel celr dous pateri*~ cu ‘te cuvinte,o neutraltae binevoioare. Putea foae Injeleas poziia Veneteh fo Incurajare adresatétucilor peatea al ataca pe Ferrante? Venetinii Setestan pe rene, dar de aici i pnt Ia a ajuta pe sultan era un pas care 3 pare cl nua fost feu, Fac indo, ay estat consul ite Poart Signore, Separe ci veneieni au vind untiir sultanulihrant si muni, atunel cng cesta aveau nevoie, da atita tt. Politica dntotdeauna a Venefie era dea ‘mancveain ag fe net cei care af putut constitu o-ameninjare ~ Tn weet, Cae Mahomed Ferrante se barnes isi se neutralizeze irda veunul inte eis cst Intimp ce puteile crestine discutau i ciutau pretente pentru a rimBne Sn afarafpfeiimpotriva turer, acest seinstalaser temeinicla Otranto, La 1 august 1480 ei pitrunserd in ore print sparturd flcuté de arilerie tn ~idurile de aparare iil ocupara cu uurina. Comportarea lor, dupa zvonurile Fispindite repede in peninsula,» fost deosebit de brutal. Numero ocuitor fu fost trecui prin acl sbi, tui saa tralia feapa, btrdnul arhiepseop sicipetenia cea tortura. Supravietuitor av fost trimis la Valona penteu 8 Fi vanduf aoolo carob. Orajele Brindisi, Taranto si Leoce au fost sete pusite, “Aceste lupe, la Otranto sin intreaga tegiune, au dovedit ct de slab pregitith ers ogttearegelui Neapoelu. Sttee saliene inteleserépravitetn ‘Situati! si primeia cele amenin(a, Fi hotirirds8 pregiteasedo important flott de galere ~ papa, doudzeci icin, Ferrante patruzeci, Genova cin ~ i sic jute eu bani pe Matci Corvin pentru a declansao operatune de divesiu- fe impotriva trcilor. Galerecrestine atacardcu succes in cee dn urmé unele {init otomane-Circulazvonl e& Mahomed urmastpreiaconducerea opera- tiunilor Aceastainsh nu sa intmplat, iar Gedik Pasa a plcat la Valona ‘iutare dent ccea ce dovedeste inc o data ch debareareaturciorin Walia fra mai mult deet osimpla dversune. Cregini stiau aceasta foarte bine a, ‘Se urate, Liga General dori de Situs al TV-lea se constitu. Papa trimise {uturor prinepilor Europe! bula Coginur jubenealsime, conjuring AB fncetezeluptle si rizbosiele dire ei" sist ia armele ipotriva Ture necredinior, si prolam crucada. In mai pufin de olnd, Mahomed era mart fila 10septembne, trupeleotomane care su primiser inte eucare Ahmed ‘Gediktrebua 8 vind, captulara sou pia Talia", Tncercareaturilor de 2 debaren in sudulItalei au « avut consecinte practice, dar tratativele cu Venefiai-au oferit Prt piu nel deschiderdiplo- matie ~ prima de 0 asemenea importany - spre Europa Apuseent. Indata dupt aceasta, criza declangati de exstengaa doi mostenitor ai ronului Baiazd 11 Cem, flu Mahomed, va depsihotareleimperiulu, devenind o problema 4 diplomatiei mondiale ®,Scopal hui Balad era de a mentine pe fatele $i rival su depart de Tucia, supravegheatndeaproape pentrda ni mai reveni ‘colar ce al pueriloreuropene, de exploata la maximum aceast situate. ‘Acne ostatc pe pretendentul ls ron reprezenta un puterni mijloe de pre~ ‘une asupra sultanului sca urmare,puterileerstine si disput pe print (Cem, In 1482, ambasada Cavaleilor de Rodos, la cates relugiae Cem, pornea ‘pte Istanbul: in anul urmaor, sultan i trimitea regeui Ludovic al XI-lea tun so, pe nume Huseym, insireinat since un tratat de prietenie si se ‘njeleag asupra modului dea face un schimb de ambasadori®. Pin mai trai lun alt reprezentant al sultanului mergeala Carol al Vil-lea pentra a inceres hl determine pe tegcle Franje il retina pe prinul Com la Cute etc ‘In timpul rizboiulu din ali, contactele diplomatice se vor intensitia ‘Aste, tivom vedea pe papa Alexandru al Vislea Borsa gipe regcle Neapolehit lvimiyind ambasedorisultanului Baiazid pentru a cere jut apt curegele Franje. Philippe de Commines povestest cf, find trimis la Venetia penta convinge Republica si ramana credincioas alan cu Carol al VilL-ea, a Innit coo soi trimis de sultan, la cererea papel entra x ncerca sh convingh Signoria sti reorienteze alan impotiva Turi. Sultamul era considerat ia continuare vandutdiavolulu, dar iebatise 8 se inteprezeinteresclor si diplomateieuropene Gloria posteritagit Muomed a ea a murt a 3 mai 1481 pe cin se fla a Tekfur Cay tre Maltepe s Pendik, pe malul asiatc al Marit Marmara, I dowkzec de Kilometi {de Uskitdar, de unde plecase cu sapte zien ums, in funtea oir sale. Aces loc (,Campiaimparatlu) constitua cea de a doua etapa prevazuté pentru ttupele care porneau in compania spre Anatoli ‘Cauza mori la wrsta de patuzzes nou dean, ace ma mare dine sultan otomania facut obiectl a numeroase ipoteze, cea mal dramatic find ‘sceea a ucieni lu prin ori, la indemnulvenejenlo, chiar de cre Yakub Paya, vesttl siu medic evreu, Fest cd nimie nu este imposibil intro epoct in care aves milo de te deseotorsi de un dusman era fest rfspAndit, Dac Inacel moment Mahomed arf fostsinBos, am put acordaosercasé ten acesteiipotee, Dar omul care parts pala Topkapi cuosiptdmnt tn urd rained de mult grav bolnay, Piioneletngrozitor de umflate, bros sabi ‘in ultimele luni, fatal c8 nb mai cuteza se arate in publi nici oxtenitor ‘fi pentru a nu Se observa starea de decidere tn care ajunsese .Suveranuh Globului terest gi al apelor" dovedeau impede c& alee ii erau numtrate. ‘Dupi eum ne amintim, 2vonul despre moarteasultanulu se eephnelse ‘eja la Cure europene, Orava nu era neaparat necesar pentru ea sultant ‘i dispardinte-un vitor apropat. Yakub Pasa, cae ii cunostea bine bolnavul ‘Scare dup eit se pate, era un medic bun pentru acea vreme, o tia mal bine {xoricine. Oare ne puter chip ari sca sl uida pe sultan, presupue tind et -arfi dort moartea hers de altfel putin probabil site ind urigele ‘vantaje de care medical se bucura la Curte~cind nu arf avutalteeva de fut deci st lae natura si urmezecursul? Inc de pe eind eran vat, se vorbes ‘i Mahomed sufi de put, esa ce nu mira pe nimeni ind cunescuteexcesle Sale alimentare i aleooice. Se mai poate ca accasta moarte sf fst provocatd ‘deo boul necunoscuté medicini secolalui al XV lea”, Fre cf boa na mai Isat putin rigaz fe & a dori st demonsteze cu orice pret poporului si dugmanior s&i ch riminea eipetenia armatel Jmperiulu, Mahomed preluase comands ostsi pentru campania din Rist Spre care fnts? Ascuns cade obicei, nu a impact nimanui nimi, Pregitri- less ale Hotei fusesers mri. Armataeracondusi mai probabil spre Egipt decdt spre Rodos In ace epoed, reap trcilor eu mamelucii nu era bone, ‘uni si cella doreau sey extinds inluenga asupearegiunii de sudestw ‘Anatole, unde domneat emini Dulkdi-alu Dar cea mai mare dovig® a soltanuli, up cesubjugase toate egiunil care aparjinuser fostlu Imperia bizantin, cele de pe litralul Mari Negre si cea mai mare parte @ Balcanilor, ash inaugureze 0 noUi capi a proiectlor sale de cuceritor, de aceasté dat in alas Orienul Apropiat. El aveadeplingincredee ed Ahmed Gedlik Papa ‘va duce la bun sirgitoperatiunile in peninsula. Pe cele impotsva soldan-ull Te va conduce chiar el, Qaitbe, sultanul mametucilor, cv a cil poi th ‘problema Rodosulu\ am ficut dja cunostints rain acel moment principal {versa al otomanilor ip rsiitul Mediterane, Deeiderea mameluclo, mai int economic ap mitra polities ncepuse. In comparaie cu Imperial COtoman, celal sclavilor circasiens au reptezonta un pericol yi ea urma “Mahomed socotes probabil va scoate la capt rd mai difiultii. Soarta ‘hotdrat alte Vestea despre moartea sultanului a fost primi la Cairo cu usurare. Pretutindentn Europa, bucura era gi mai vie. Cel mai mare dusman a res ‘inkei, cet care cistrusese Noua Rom scare se pregitea so nimiceasct yi pe cea a pontfiloreatoi,dipsrue. in aemrgnita lui bundtate, Dumeze pusese capt une viejiinehinate in ntegime Rall scare, dack nu a fost ‘eurmati prematur si aproape miraculos, barf cut pe sultan sh biruaseé pe inureg pimfncul, Teama care sugruma de atitavreme fail cele mai expuse flew Toe une uriage Bucur. La Roma, papa aflt vestea prin intermedi mbasadorului Venetci si nmaidecat bitura clopotele. bubuiré tunurie $i focuriaprns in cinstea evenimenteuiiluminaraorasul. ists al Vea merse 4a Santa Maria del Popolo impreund eu integul Sinod si ambasadori pentru 4 lua parte a o vecermie solemn. El orindul servic reigoase de mulfumire ‘ntoate bse Tlie timisescrsortuurorswveranior resin pent ‘le eres profite de aceasta feria imprejurare pregatindu-se 8 porneased asl ects motivator cee 8 vat ma alec elect sede ‘ell fat de cruciada care acum mu mai prea att de urgent ___Chiar in imperiu, moartea marelu sultan nu sir rea multe regret ‘Sumele uriage inghitte de puterica sa ostre de marea sa flot determinasera ereterea poveri fiscal, deveniti de nesuportat pentrs o populate cae consi- era everiie i stralucireaceserevarsa asupra sultant principal caved a “nrduttiicondijilor ei de vat. Dezvoltarea ariulturi sa comerjlui nu diiduse inet mari rezulate, de ea beneficind doar negustor i un numa festrans de privlegiayiispeculanti. Oameni de rind a aveat nici un evant dle pe urma ereyert venituilorcarerltt al euceriilor sultanuli ia oilot ‘condit economice ereate de aceste venti Insnte de toate ei doreauca inde Iungatl rizboi care fusese domnin lui Mahomed s se saryeasc. Si armata «era obosité de interminable campanii ce marca fiecare primivard yi adesca, ale Spahi din provinei, acest timarot leg de pimant, evo st rispund la ecarechemare a sultanlu, gchar enier, ricre arf fost benefit ulus de expediil in teritorile ugmane,cereau un rigaz. Aceastiobosealé ‘influenja alegerea pe care o va face ostrea cu piel eoafrunticeor di preteadent la tron li Mahomed $i laselesuperioareerau dezbiate si nemulyumite, Reforma funciar, dicta de Mahomed si Karamani Mehmed Pas n scopul mii venitulor Ponti, cireia au czutvetima numerosidetinstor de vakis de propritai private mil. strise un val de protest. Ordineledervisor, numeroase,bogate $i.c0 0 mare influent, vizindu-se deposedate de 0 mare parte din bunuri, Aobindins un puternic resentment. Detinator de pnt aril care fasesers| jefuit pentru a se constitu timaturile mente x4sporeasd efectivele spahilor tin provnciimpdrtgeau azeas neulfmire Lrgind in ura indelungatloe INSUCCESBLE $1 SFAIGITUL SULTARULUT -— sil abou otal inpersu,modicadtftieren pein amestcarea Smtr sa csclor sete, iin de ptr aie deve ree pent 0 acorde regio sama Mahomed seule apranpe pe tf Eston nemulumi dan presen! ls Cate «numero er ala ‘Ftovountor de cave aca ge boca inten cnr re, Sespunee SxSdnca wel sa bin vant a pl, rebues grec,amean mu ove, ssdecum muslin, lone ees cv ooh cum pundeayeu heal influenjele striine. In pofida semnelor exterioare de eviavie pe care le didew stun dela onus espe psd reds. Disparate xsrrere deo bunt parte a popula. Davina de pace precamplnes la Sorin’ elo util ori avn. a casnd men iv ami nar de coco sale eae Gar nest spat moyen are ae ee atannopaa ntl eval Inger Ooh eas pea ‘Spotora i Soliman Magaiel porta Caertorl instr tre he covartoare Mal multe Snte verano Mabma Ohan ‘Tar Levks Dabur athe ante repatesunpeiine Asta Cental 4 Mediran, sual Mabomed a Hcl us tela ce al uli Stare din sla int de Mahood satan tmnt wrt suflen de patric s bogs pnt at nln pe ela cel mal propia, da etn nse nda 0 908M so vor ae ok pur Dup tase vam pte vorbsn mod seo despre pcos, pale sumaica ond aunorcavinr aur poe nsf nme vam ered Stevia merce esta marr ac ne, pueraictnarmat ora administra co gee neanosa pl {rma orci pete fl esol cs scale wate din ApS. Arf potuelstelnscod? Acca inebre exe cu tla Stay! Duck {eecsorl tu solani ain sel urmitonre af vet cea ort ag doceag spit modems ast om ct prea Europe o mens cul, Setucun nusarf shina Dents Apustl Mabomed drea st se Sieose lepturienel pen a opine de aio tot ce ar puta eontb pe Grier eae a dezolare pes sa Cet =in tat omen =e brea bc n sexta inpesilunvers eal armagl marr ente Ste ari gindiv ae fer Aten, Alanis Roma le or oper ‘orc. ttsfeiltrarenuconenesh loess, Mai ml dest ewer tec ale Apusli peare ida maple vor adopt”, Mahomed ‘Sas descopere nica re ene, met pter mariana Flot ton gel romana shite lasso eontemporn, teololcresin ret mest stan wins cana tt oe MAMUMED AL LEA, CUCERITORUL BIZANTULU ‘A-1soeoti nurai un ostean mfnat de dorinia nestsptnit de a cucer not Leritori ide a supune popoare, mirginitlamijloscele i ehnicile zboiul, este tot atic de inexact ea a vedea in et yun prin} al Renastri. Renaserea ‘uropeant ca retntoareere a ivoaree greco-latin ier srfng acest muse ‘mn, mostenitr al ciilizailorAsiei Centrale gale Oriental arab, Setea Iii dea cunoaste oamenii yi operele Antichittis totodas art artist contem rani ai Apusului nu era aceeayi cua prncpior si umanisilor din Talia Franja. Scopul lui Mahomed nu era de reali osintezs a elturilor otomans si apuseand, ci de a se inspira din cea spuseand, preluind tot ce era mai bun spre flosul ulti imperifui pe care visa stl intemeleze, Eclectsml sera ‘ed margin ca si ambifa§ voinjs dea rispand lumina eulturit in intregul imperiu, aga dup cum o dovedescconsruitea de medrese, gia cu care veghea la bunul mers al acestoa importanaacordaténvelulu intelectual i studilor celor alain serviil staal. Despotic cr in anumiteimprejurt, ibera- lsmul tu intelectual epala scepticismul sau religios. Fl nu credea in nimic", spunea ful si Baiazid. Sub cirmuirea unor oameni ca el Inperulotoman ar ual tasecoele urmatoare, alti cal Mahomed pivea cre limes spre vitor. ‘Briazid se va refuga in trai tame. Elva estab sual va napoia biunuriteimobilare ordinelr relsioase, care i vor redobind influen}. El va pune si fie vindute in bazar tablourle taal sf gis fe dstruse sau fcoperite fescele lui Bellini de a Topkaps. Molla Lut, fost biblioteca a lui Mahomed, va fi spinzurat pentru erezie, Elan spre alte orizontur Intelectuale, stimitce si aristice pe care Cuceritoral it imprimase imperiuls se va frange. Cucerirea Epituluin 1517, cae v face din sultanul otoman — suceesor al abbasizilor ~ un calif al Islamului protector al Locurilor Sint, .vninispri® sma mult slaaleurces va intr puerearetograd a wlema- ielor. Prima tipaaipt otomang nu va fi autrizatadecit im anul 1727, atunci ‘eu condita des nu imprima ni a relisiose nici ear de dept. Va treat se astepte ined multd vreme, pln in seeohl al XPXea, pentru es int leetuali ture 8 regisease drum deschis de Mahomed al ea NOTE | es dn msn tt Cond a. mate re 2. Veste taal impotvs Rodos yi chemarca Malu Macs or singe Ia Roma ab lnimeputs ile rovectnomaecmofe: Atenas pa Ses Feet sacs imei houre Catteioe Era nese op sede ranapon pte de alee ‘pune cls erp cou ate pur den de Gua eu ent ear INSUCCENBLE $1 SFARSITUL BULIANULUT = cvoaulel fon pot tgnborere Oe nga tc. Vee voit Tiedemann el nen pact per Gene ce {Sumes pen oy mate depart tepid cemsi te ll tate Rovio eect ous ere crear cope. ‘Savi che pete cadovceGugnano Vis serpindoe eae se omesten 60 ‘Sipe rote inoue asic uc tas nl somal {ont en ns cunt Si preven lana one” (Hae {& FenpeOnoman vo) VEIN Belcan, Un Palo nso dea in Se See" Byeomton, XL, Ese Ca Ls Cin Rod dia Tac, Vere 68 ll alt cpa cu ata mane. eat nt ep ear alah a iinet mcs por mateo ec erin ‘aac sas vm, Tura ge. Kaba eget Bh ‘in parte coven pons or spp de Trea ogere om tare» bore op in mt rb ees ech cl en St foun cre hac St Nil Limb de pn pol in eat a fen sefnu i achinb nine: sng coburn forma an mpl IipB J pia drat se tune oem una Ge otal regal nel tl Gncreor i nal yr rnp sei ou ander de eter CM Inara mii” (ae de Empire tomar, YI) Sides Breech Peregrsones in era stam sat de Scheel 190. Gee Curt sta ge Swat p22 ea cane nea Soliman Mais 9.214 ‘Gast Aimed Pay ana mare parse dma Mao Ten fies ce, Scone ina. reiterate siete ‘Teen ate Din motve po canoe» ot ett In al 17 5 tea ten Ds aera te areca ese ao ‘tafe eas Mars As rie de marie elie cu 1 detarare tna Dap moms ht Noel seat meses nape poh Seco: Boi ut nal date i ‘puns matte oni ansre pin ae cs af aworat st impu.dpt Thule xe ner cera onerous pip ‘Angi Sp Gans ae dep bal 0 tu sme ele ‘hai Evi: de acmene eh primes ia va ven se eam 6 gee ‘An pe nena rt as pti Mato ‘att cen sce dn ge le eee Arto enna Ro, {acears Brera suet aie fresno eats Me a0 MAHOMED AL T+LEA, CUCERITORUE BIZANTULU! ‘ua 6 ptt op pe gl Nevplel Acs Slane laa devi ele Tue Pops Siena Nes acs gona fama die Prana ‘eos desks Loreen Magni sb Toxcae) 0 tip san eset Foren, Neagle Milan impor papers a Venti a, Pol de Also Bemba vine Str Ina 698 17, Exif in inant schiurlr desert peace tem cnr Poa Vent ‘hoc da uct Pagel, Ro 185. 8 Stone Popa Ltn, 1 Pee ein cna de a eel fens orl nt ts pst pn orien esr cml rt pa ferent Dar prs pcan dat [mont labo, ores aor sh cninare inl ii te, Sica a sta tes Van Te ni cao hs 19. Veale. 2. Vat, One mane. BU Moma tp. 43 22. Simporse boll stan egies esi deo cor, compat Senin de om cancer ial em tala ete de esr pt pees an fei tee at gC). ‘Gromer, tse ncptadcrscoa sXe Net Porcesin ingen 2, Act tater ost sor sort Mute, ung oer al ‘nme dee pte pcs doar i pire in brah. areas ype Veale seipottven ret orn scarier sae sea Coral comer tnt Vill UN PRINT MARTIR ‘Gcuparea tronului in urma dsparitisultanului au a fost ujoar ery obige uit nu mumaiin Imperilotoman,cigtin aproape toate imperil principale stepei, unde nu exist leg ale suecesiuni- Dac doi sau mai mul fi al unui suveran defunct dsputau putrea, ise luptau bru cel eae ocupa prin ‘aptala, punea mina pe visite dobndea spinal armati,careinseuns Lainceputul secolluial XV, imperial, abit in urmaluptelordintre Sli Baiazid I, fusese pe puncul de se prabui.Lucrurilen-au mers att de ‘departe dup moartea Ini Mahomed al H-lea. Competiia dntre esi do ii ‘dezbin tous pe tui simpli In aceastsindelangat8 infruntare mai multe ‘mari puteri curopenes din Orient. fn lipain care Mahomed isi dideasufetul, ful shu mal vrstnic,Buazi, la ei eproupe tecizsccinci de ani era guver- nator al provincei Amasya, porvit taiji de av IneredinfacArmuirea unor ‘egiuni ilo sultanului pentru obignu eu puterea. Cel deal doilea fu, Cem, «x dolprezece ani mai tind, era guvernatorul Karaman-uui gis avea reg ina la Konya. Marele vii Karamani Mehmed Pasa ncercsssscunda moates sultanuui, ducéndu- in taind trupulneinsuflegt a Istanbul, ascuns i spatele perdelelor unei carte, i trimise mesageri ii Baazid 5 Iui Cem pentru ale nunja moarteatatiilor- Dar mesageri care se indreptau spre reedinfa hl (Cem, furéarestati la Kuhtaya de citre Sinan, belerbeiul Anatole, rudt apropiat a fui Baiazi. lntre timp ieniceri, aflind despre stirstul sultanulu,jfuira oral ‘users pe Keramani Mehmed Pasa i penta cil considera rispunz8tot ‘de moarea sultanulu, fe, mai probabil la ndemnulderiir ial celor cared rau de moarte pentru politica financarasireorma funciard care le lezase Iterescl. Vizirul Tak Pasa restabili destul de repedeordinea, nsctundndv- as MAHOMED AL I-LEA, CUCERITORUL BIZANTULUI pe Korku, unul dintre Gi ui Beiaad, pint a sosten ttl wh. La 21 mai, cesta Tua puterea imp in eare Cem ocupa Burs, puna se osteasl ug siunea pentru sultan (fue) sbitea monedain numele su ate cei do tat se va dezlinuio luptd care va dure aproape cincisprezece ai, sultanl find ‘usfinut de oastea regula, mai ales de ieniceri,s de toi ce ce aveau motive se plang de politica lui Mahomed, [La Amasya se formase de mai mull ani un fl de partid de opoite fn jrl lui Baiazid, Relaile acestuia cu Mahomed erau proaste i, ca urmare, sultanulsupraveghea indeaprospe Carta fils si, fa a putea ins impic= ica gruparea, in jurul acestuia a celor ce nidajduiu, ¢ vorba mai alos de ordinele dervisilor st ncine politica noulu sweran int-o dieoiefavorabilt proprilorinterese. Cem avea de partea a pe ener din Anatolia, louitoi din Keraman gi alte wiburi turcmene. In general, cei cate doreaw ca politica Iu Mahomed sfc continuat i eras favorabil: Partidul Mig impotiva Reaeyuni. Sigur de spinal pe care considera clare, Cem erezu cl poste rnegocia. Elo insircini pe matuss lr, Selgpk Hatun, si propun fatelui si lun fe de impirire ajmperilui:el arf ast Anatoli iat Bazi rest, Bazi refial, Raminea ca armel 8 deci Intnireaavaloc la Yenigehit, a 20 june (Cem fu ntint, mic sa oasteImprstat. Fl fila Kony, apo, impreun ct ‘mama sa, nevestel copii, abu i ajungiin Sra i deseo, la Cairo, unde sultanul Qsitbey 1 primi bine. De atunc, incepw pentra tandrul pring o Indelungatperioada de rticire, ce se va nchei, dupa aproape cincsprezece ani eu moarteg sa pe pint stdin, Mat inti eli apo chiar eimssiele sale plnantesti vor fi fooste ca monedt de schimb, adesea intr-un mod nedemn, ntre sultan si uni suveranipretnserestn, printreeare se afla isi papa Sositla Caco septembrie 1482, Cem, cate nu dorea s triasain Egipt cn un refugit trndav, chu fra Intrziere sii recitige tonul pierdut in {aya fratelui shu. La insstenfee pretendentuli din Karaman, care nda ‘ii redobindeasc& posesumile uate de Mahomed, ale sancakbey-ulu de ‘Ankara, Trabzonlu Mehmed Bey, care wecuse de parea sa, prinful preg, ‘ex ajutoral tani al mameluclor,o operaiunein Anatolia. in primivara anal 1482, dup un pelernajla Mecca pled i ssedieze Konya. Trabzonla Mehmed ‘Bey fuucs in fafa Ankarei ise afl i Bazi ins sosea cu o ast pteric ‘Bala era pierduts. Cem inceted din now 88 negocieze ot featele sb, c refuzt gi de aceastl data orice impcire a puter. Baiazd detineaostrivito ‘superioritate militard gi, ca urmare,singura lui propunere a fst si please lui Cem o ent anual, cu condita dea plea la leruslim side a imine acolo, ‘UN PRINT MARTI: om Atunciprinjl otoman lu vimitoarea hotles de a chu adlipoxt si, dat posiil pijn la Cavaler din Redos. csi mai detestal adversari a slamulu, El negociase ca Pierre Aubusson in timpul asediului i avea tneredere nl Bineinfelesc& ospitalert au fost foarte muljumii st aibs n min’ un ostate “care ar putea sii la distragerenImperiului Otoman i seria papei Marele ‘Macstu al ordinulu. Primi la Rodos eu mare pompa, clare pe un miunat armisar impodobit eu stofe si broderli de aut, gSzduit la Hanul France menajat somptuos pentru aceass Imprejurare isl Cuceritorulera de eum Inainte un prizonier, Un ata Inte Baazid Pierre d’ Aubusson prevedea e& {Cem trebuiadefinut in aga fl, net si nu poatiprovoca nici o nepibcere Sutanului, In schimb, acesta din urmd se angaja si nu atace Rodos! yl pliteaseaordinuluiin fecare an patruzeci de mil de ducati pentrutateetnerea pring Bineinjles cd planul lui Cem nu era si rimdnd in Rodos, ct obtint sjutoare pentr a rlua pt impotriva rateluisdu, Regele Ludovie al X1lea ‘eta unl dinre cei mai mart swerani ai Europe si deoarece exsta otradiie rita francezt in Oriental Apropiat, spre ese indreptau sperantele tnd ‘lui print Dorings tier ca, prin miloctes ui Ludovic, sil cytige depart sa pe regele Ungtiei Matei Corvin, sil convingd pe acesta 8-1 atace pe Bainzid, Ca urmate else imbarc pent Frana inst de cavaer ai ordinvlui Insircinaf sh supravepheze gi s-1mengind into stare de semizolare, potivit, Injelegri cu sultanl. La cerereaacestia,venetini incereari st intrcepteze ‘yasul lai Cem, dar l ssi fr8 placer la Villefranche, la 17 octombrie, unde fu primit cu onoruri de cite guvermator. Cem va pettece o pate a ern la [Nisa unde, potivit biografuui si Ss'ad ed-Din, erau multe fem frumoase si numeroase grini minunate "Aisi vaafla despre exeeutrea Ia porunea lui Balada fui stu Ou, care nu avea deci tek an, casi despre execuarea lui Gedik Amed Pag, ‘ml defer al imperil, $a mai mutor inal demnitac Dinu de sultan char 6 favorabilfatlui su, Cem prisi Coasta de Azur la Incepurul li februari pentru a merge Ja Le Post-Laval, tn apropiere de Moatélimar, unde osptaierit detineau un domeni al ordinuli. Temandu-se de oevadare, aeytia vor muta n curt Pe print din fortireats in fortireta,supraveghindt totodata si pe agent trimig fn tain de Baazid in Franj cu intenia evident de a ucide. Unul ‘inte acestia a fost arestat la Chambéry gi executat. Conds de Alleman, senior de Rochechinard, pringul fost atematat in easel aoestuia, in aprox 20 MAHOMED AL.II-LEA, CUCERMORUEBIZANTULU! siere de Ponten-Royans,tn masivul Vercors. Aic a afi el despre moartea Ul Ludovic al X1-lea a 30 august 1483, 9 ncoronarea hi Carol a VITL-ea, Urearea pe tronul Fran a unui copl de tesprezece ani rsturnat conte planurile, schimband totodat i atitudines Cavaerilor. Considerat ping §uncica un prin fiat ub trict supraveghere, da care urma sf cear ajutora, “epelui Frans, el nu mai este acim decit un simple pizoner, pe cre toi sl !ixputd, moned3 de schimb polite sau, pur simp, iavor de profit. Douszect 1 novt diate tnsoitor ui ture i sunt rtrasi, el rimindnd aproapesingur, 5e spune clo iil cu o frumoast fat din Dauphin, Philippine-Helene de Sessenage, la castlul tatu ei de ing Grenoble, -2 ocupat primele luni ale ‘mul 1484, apoi a fost dus la Bourganeuf, in Limousin, unde se construse 2enir el un tun sli, iar de acolo, mai depare, la Montei-au-Vieomte, I Morterolles, la Bois-Lamy, in Creuse, In central Fran pringul se afla main ‘guranya dectt in Dauphing, unde risca fie rip de prinipidornic sibs ‘cheremul lor, Ducele de Lorena, René al I-ea,ficu o ast de incereare, sereugit ins. Trupa sna fst aestatl de soldat regeui Franti iarcomand Intul ei, Bassompierre. Intemniat la Angers. Cem va petrece mui ani la Bourganeut,supravegheat indeaproape de Cavaleri espitaier. Elincered fi ‘aooes sh inte tn lepitur cu Matei Corvin, sel doaic sil aiba pe Cem in >reajmi. Invadarea Rumelii cu pretendentul la tonul Imperiulyi Otoman uri, naa feu dee sf tulbure tabirasultanuluis 8 nlesneass8 opera ‘unite mitre ale cresinilor. Dar egele Ungare era depate de af singoral are voia pe Cem, Soldan-l Egptuli regele Ferrante al Neapolelu, pap rnnocentiu al VIIL-ea (cae i urmase lui Situ al TV-ea), dares gi ei 8H vl. fn cele din urma, papa este acela ext i va objne. El pegites 0 now ruclad8 si prezenta lui Cem alituri de el arf sport mult puteres lui de ‘ovingere. Ospitalieri na pot sil efuze pe pap iat Carol al VII-le i last ie 8 plece, tn schimblssiguréri 8 va primi o mie de livre de aur in eazul ‘neate papa arf predat pe Cem une a trea puter. La 13 mai 1489, Cem fs ‘oe Intrarea in Roma. A doua 2i el va fi primit de paps, clruia rfuza tt {rute mana, marginindu-se la oinclinate a capa CCaptivitatea lui Cem la Roma va dura spte ani, aprogpe tot att tin “ortrejele reget Frate.Intsig i negocer se vor fese pe rind n jurul per ‘ane sale, nemaivorbind de icercrie de asasina. Istoriia lor amin. itd ar depisi subiectul acestei ci. Intreaga lume era implica in aceste tegociei n care bani joacd un rol important. Sultanul Egiptulus Qaitbey, ‘egele Neapolelu,ospitaliri,regele Ungariei~ dar Mate Corvin va min 1490 Venetia, Innacenjiv al Vil-e, care va fi alocuit th era tui 1482 de ‘Alexandr al Vi-tea Borgia aise invrt in jurul acese pri att de rene bile cum ese fratele sultant, aflat in capitals crostinsci. Papa negociazh su unig eu alli, inclusiv u Baie, care trimite la Roma sol dupa sol Este lun da-te-vino de misiuni diplomatce inte Roma si Istanbul, Pritre alti, ‘Kapudan Paya (amir) Musiats soseste la Vatican aducind 0 mare sunt de ‘ani, pentru se asigura ci Cem este ot atat de bine pézitea sin Fran. Dol ‘ni mai tra, o nowt ambasada otoman vine la Roma, aducind feel sulife ‘ite stripns coastal Tsu, Ca toate reliveasemanatoare era plstrate la Pati gla Nurnberg, papa a primi. gi pe aceasta eu mari demonsiraii de bbucurie si reeunostn(. fa anul urmar, Baiazi iva teimite lui Alexandru ol \Viiea, ca emisa, pe Kasim Bey care, inteceptat pe drum de Giovanni della Rovere ~fratele vitorului Papa Tuli a Tea, va fi deseoperit ek ducen 0 “serisoae prin are ie ceea pape si porunceaset ciderea lui Cem. Sultan {i promites Sfantului Print, tune ind ise va peda trupalfatelui shu, tre sate de mi de ducati, care Excelenja Sa ar putea st ampere posesuni pentru copii “Tot in curing, un eveniment important va advce mari schimbaet o tli: inteatea in Roma, 1a 31 decembrie 1494, a ui Carol al VITea tn runtes atreizeci de mi de osteni,in drumsprecucerirearegatului Neapoelu. Regele Franjsi cer ca papa stl predea pe Cem, ceile easel Sant Angelo gi pe ful stu Cesare Borgia, pente al insof,ca un fel deosttic, pind la Neapole Alexandru al Ves pstr caste, Cesare va i2buti si seape pun mai rau, ‘ar Cem a flat nsuita regu, spre Neapole. La 16 februari, se va imbolntv ‘pe drum si, dupa opt zie, va muri la Neapoe. In ee condi? S-a vorbit de ‘iventerie dar mal mult deo trav eu efectintizit (a tempo terminate). care fi fost administrate etre Alexandru al Vie, frios pent pierderet ‘ni ostatie at de preios, dar temandu-se, dupa cum spune Guiecarini, a dupa infngerea hi Balti, regele Franel i nu evn la Roma cu ajtorol lui Cem, spre as pune in aplicare proiectul care ise atribuia de a reforma [Biserica junsd int-o nemsiauzta stare de decidere simoralitte. Primele etme ale acestei ,epuriri* urmau si fie membi failed Borg ‘Char i mort, Cem avea ine ,0 valoarea comercial". Dupa pleceren Jui Caro al Vices din Neapote trap su fost dus la Gaeta, apo, arago- neti recucetind Neapole, a fost adus in acest ora. Au inceput atuncl nest site negocier inte Baisad, Ferrante de Aragon si regele Franfei~ tarda mal ‘vorbi de minigrsi general -, cae voiau soba cite ceva de pe urma tru- Poluinetasufieit al lui Com, ta special bani Bazi fost aela care La do- Dindit. I a poruncit st fie wansportat Ia Bursa, ecropolyprimilor sultan ‘tomani, unde se odihnese gaz il cel mat iit al Cucerioruli, victima a ropriuii stu fate, dar mai aes a perfidie’ i licomieisuveranilor eres Baiazid va mai domaine sisprezece ani apo, dup o nou si rea cid politi, fil stu Yavuz Selim ~ Sein cel Groaznic iva sil st abie. Incepea ‘fluitoral secol al XVLlea otoman, pregiit in cea mai mare masuri de Mahomed al [Flea Cucertorl ANEXE a UNIREA BISERICILOR ‘Schism eae ned din secolul al XI-ea dezbina crestinatatesavea cauze att tcologice eit st police. Latin i bizantini erau de mult divide contro versa asupra formule Fiiogue, adic, potrivt teoloilor,asupra raportlu de ‘origine al Stintalui Duk, Dupa opinis atinilor,aestapurcedea deopotiv8 de [a Tat sde ls Dumnezeu-Ful logue) in vreme ce pentru grecelpurcedea ‘numai dela Tat apo de a Fil, prinr-un fel de filiage. La aceast disput se adauga cea asupra azimel, Biericaortodox le reprosa ail ed folosese pentru impirtiganie si sfinite pine nedospis, n timp ce bizantin foloseau lines dospts. $i asupre Purgatoriuli perl erau divergent. Cauzlepoitice, se pare chiar mai importante se adaugau acestor dispute car, in cele vremut mare 151979 mal 14, "Renta Venetia Seva pent mos ri, ise amas mie Sep e De la Broguiee(Bertandon,sttnic prim écupertancant (regitorisrsnnt ‘cu tiren etal Is onpete) a1 Sacel de Burgenia, Fp cel Bun, peach pe i 630 ‘in Levant ne vetensh Lor Sine, Rodos, Creta, Cpe, apo walt unl ‘aravane tueet tn Anatolia El partip ao amas tims a Muradal Ten de ‘eltreducele Manali fap ce oer pill sh observe Crea otomand stl ease pe sltan. ‘Desc sale despre peril toman stu din prima mata seco XV sunt cele ai vi smal anna Cater tei i mul poet det tori din cao pte imprints persons foarte propia de Cures sutaul, sa insurat co fst soi abel sa td tp ‘ile trcloe. Alsat oscurts ura asupr cue Constatngpoull ata ‘Si poe, da conginged lteresnte deta. (Catcocondya partines une amide umanistpcameni polit stenin. Eon {elie a Cures Paleologir dea Mista lca dela Costataopol in air op deren acetal Aten i Kali, Operas Hitoraram Demonstationt svn {model pe Tue Hero, acer stor Imperas Otome dn rg pn nan 683, ‘Ducat abst in Asa Mic va dene fnciimporante pe ng Paleoiog. aot pe ng Gaia, senioral de Lesbos, al chr ambtsador pe lngd Mahomed a Hess [Asa Miso urco-byzanina eves ori univers, dar ator povesese pe larg eu precise evenimentele rors loa fos martr sa consmporen. {de Ba, n kard refusal a tril seco al XV ea, cae sei ‘ig hig (Cele opt paras) la porunca fot Baar al Tea, riser deta interesante tn spesa asupra organi Imperial Otoman sa eveimentelr dis ‘Anatolian epoca Ii Mahomed al Tea, Iakonder, proba de origins sv este ator une Paves despre Consantinopol (Go imbavst, scrist poate impreua cu un autor dsp are nu ele nimi. Serre Iskonder sul cuoscind se puie leas, Relatareu sa este de unis interes pens ‘venimontelasedieConstatinopolli, im special cele care ta potest i interior ora Kemal Pasa Zade (ort in 151), li savant de mare renome, ete ator ei Iii e Dinas ai Oxon (Tah Orman) dew mare interes Libs, nae nath puernie de ce pers, eat pin de magi relonce de iperbole, consid Pool de a serie ual de intelectual alta socetate tn seco al XV le axVLe. Kitobuos cin Inbros provenea dint. familie nobil in insula mrs. Nise a Inexpatl colli XV, aati legs cu mani re! allen a en, lita in servi a Mahomed a Iles, fost ami guvernator lint natal {iy sant alle intro mandtie de Ia Muntele Athos. ora sa, ntersst a Se pe propre amit, este deicat ui Mahomed al Ie, fat cae sre mare tina ‘Leonardo din Chios, isc in aeasth insu, posesiune gonover, sua in alia unde devine dominican. Arhiepiscop de Mili ost imi iprouns cu carl Isior gin Kiev In misiune a Constanngpal in moment proclamsr uni iserelor, Ela asst ase a ult st fg Chon, de une emis papel [cola al Vle oelatarea aed. A must in Kalan 149, [ege (Mehmed,origoar din Asia Mic, apartins ase lemaslor. Se prec gia Detect cea mal mate pate ave la Bua, unde a seis Derren sane Dlr aspra domi i Baiada T-leai le predecesoriior i El evo mai aks tediees Constantinoplul Sead ed-Din sa ntscu sandal pels 1535 dtr fami orga cn ran. Aim, Ses preeptor il ki Muredal lua (1574-159), poutine plat -aigrat econ insose fare importante, oe ce igs sei sil pe jumfae poe tn Tay al-Tevarih (Cooana Istoril, edo ite « imporihoi toma. Spates (Georgi), nist Is Censtaniaopl, & paris tue wept ee SBmtatve pees dn ings bint bra mare logo (oui ce iano). Dol Caen Conninopo a eet i evil Paclopor in MorcEA. poral in ain eons even iula Crp ens pe Ineo mate Unde va see memore. “Tedaliera un ngustor renin cares alla Constntinpotia momenta aes Sear at prea pis ori El eat ot ft Negron. de sit despre sed un frances pe ume Jean Blanch, cara i rac lala iniaband Povestieasa este nei mario cre sat apedil org del Iocep pnd laa, “Tarun Bey proven ino veche fale areas, etna postr importante Adminstatia meri n special pe nga Marcle vin ele dn uri ind a “deferdar Mator al eveaitetelor important le domne i Mahomed al Tet ‘en patel alte campanit mare. Mseura a este In general deo mae Sturn laformatie. LEXIC cent ofan reer A prin sstemul despre pnts servpe stan ia aemath ‘tu administra ‘ae: dpetenie de rang inal (de exempla a ener) ‘kan glean de elt (attri sa xvas) sons, cel alates, hotare ‘age ied moved de agit, ‘ker: militar pari cls .mitare, nop cur'ye popula ogo vari: pont exception ‘xa soldat sevind ia prove, n arenes forthraje dete: pa acopeith unde ye vind gi se cumpird metal gi obiectepreione ert diploma eliberat de sultan pentru numize nto fone pubs ety acrdat wn conductor (et de ib, militar te) belehey goverastor genera, rangul cl ai int in administra une provi beylerbeyi crcumseripteadinstratv cond de un beyerbey ‘rigs a sual, mai ales provini, pene indepini acolo un oxi ize impo nivdua percept de Innes telerdar fetal Admits anol ‘tesgrme:recratareaeopillor erin esinai sh inte In servic sultans Gio ‘ministatisauarmats) ‘bun eons (de goverare a imperial, una goveraator ete) ivan: culegere de versa fein agent alsin are controled gest atl, ‘snafconporti breast ‘pale proving [eva seins emis de oseorate eligiosst {020 lptior pears creda lanieh {ila ob ea als sltanu) bunur sa a imporitelor ‘ue peering le Mecoe Haas wade ort despre Pret an has (caravans) hare: impoit pi de nemusulman’in ile musuinane harem: prt 3 uni loeuinfe zea femelor harem of espetenia eunosor aege as: tina foarte mari venturi (a mult de 100.00 de ake pe an) azine: visiie Imam el eatecondace rgiciunes: masa fi Al (a i) ‘pence: ipa sidat dea ra eet icnceri venir: inantenia Por recrutat pen deagrme ads jodeetor aduser conductor suprem al admins uae -anun: lege emis de ite slan (sre deosebie de Seria, legea Protea) apse a Poni [epadoncomsndsot al une ave kel: ansambla de eu dstintcrligonst, de binefacere sau intelectual ‘onsite cl ma adese url une hee Kuta: rgicone solemn noha saltanclas, sul 0b (aa ttre, procepte leven: thar, corse medrese de fav de cl ma iat vel met moscace nro moschee, care nic ireta spre Mesa la: omnia itemise rele (lee naiane) nr posesiue a statla ‘fd bun nose l Leg msulmane, autora to interpretze al: bana depliodpropeitate ab ilacitor al cards gone demntarinsirsnat 8 apc iil sultan eal Canola {rf prrogat a sual care peices promulge lei fara Coral ‘aya supus ci al sultans eapartinnd clase mitre (asker) ‘Sneak: ubdivisiue a uel proach Sancakbey:goverator a unui sancak Selmi pate nese Yereratsbbatior Seria legea sft a samt shalt: ful eoprem a alome-tlor pera, stoitate supreme tn Inperil Ota ipa spas, caalevst al Pri avale defiastor a unui dinar ‘abu sani sun etsame| esp epoca ‘decumserinasa ‘Sunn practca tora dre credine masolmane”(H. Mas) ‘rn: deporar a populailor lanka erin religios tebe minds de devs ‘mar: rep e folesn} supra un tritoracu un vent ttl in genera sub 20000 ‘de agen schimbl oblgtior mitre Aimasot:beneia aun tir ‘opulent ‘nga: senda, pcete stant tarde mauotes ‘ema: plural subsantivl al pei in lege canon aki tsstnare consimi in fotos uel opee repose sa de witae public Aonaje a uauructuli pena ttdeaunn, cate antenseztlndspniitatea bunali cae devin inalenab Yale sala: mam slansi domitor Vin minis al sultan | membre al Divan yk pom tren Asati su in Rumen “iy: iii relipioas desma sh gzduasl pe cdo, aft de-s tungl ‘rumuror sain mse ors ramet timar cu us vit aul de peste 20.000 de be (pa a 100.000 de aie) immi supospemusulman a ou Suveran massiman| ‘CUPRINS Cavin nine 1. Caledon Su le tna stn ‘Un sutan de doisprezce ant Un ex inchint studi Note 1, Cueva Consoninopotuat ‘tipi al osforl Aredia Sietlcur gai ‘Alta a Victoria : m1. Disperarea crept gla sultanull ae pofunds Un mens pretigi (Capala Rasa relavie Repopulaea capital, Surghiaa Milet-uie ‘Un oras mesuman ote Lingo span Eycela Belgad ‘Victor in Morees (Carer Sebi 5s s 6 o n asa (MAHOMED AL I-LEA, CUCERITORUL BIZANTULUT Sip celor Dout Continents yal clor Dou Me Prsbutiren ulineorposesiun bizantine utes convert sultan? (Cucries Bos i grozivi ui Vid Tepes Note Rteboud eu Veni refcereaimeletal ampere ncepuul ue! ndelungate contents Insucestlecestilr abou istvitor Un sultan abitor al eur apsene dae gitar poet l Orient ‘Marojl Serial Sutanulicelor Dou Comiente Seoul pentru mari demaitar al imperiau Latorecere cu Stina Sofia (Cea mal vest universes loi masemane Y. Cucerind ofr dupa ate vl Spaima ror Adsiatiie ‘enei, vita a unul mare dezastu © uring vitor tomant in Asia {Grea pre al above Marea Nesgrl~un Jac ures Rabi oa Unilings Venees Belin, Costnao da Ferrara Note Pax Turcce Tciderea riitor Tnoriee satelor $2 orator Clg njoace pent dodsocivea bunts. Istabal, mare capital Plat celor Tre Lami Sultana legiitor “s a7 1 Ess 1 ra 2 135 19 ns ns 1 150 19 1 13 m vs im 181 185 1 193 VU tascceete fr ala «oo... cess adic se al Rodos Spre Roma? Gloria poses : Note YIN. Un print marsir ANEXE, 1. Unites Bierislor : 2. Moarteauimulu imparat al Bizanuli os 53 Trei mar tig ale dome i Mahomed al ea GENEALOGIA SULTANILOR DIN DINASTIA LULOSMAN «0... REPERE CRONOLOGICE NOTE ASUPRA AUTORILOR CATORVA DINTRE PRINCIPALELE TZVOARE LEXIC 201 a 210 24 an m Bs a 26