Sunteți pe pagina 1din 116

Explicarea Sfintei Liturghii (I) Sfnta Liturghie - Taina Tainelor Crestinismul este viat Crestinismul nu este o ideologie un sistem

de idei la care putem sau nu s aderm ci viat viata cea adevrat !n comuniune cu i"vorul vietii #umne"eu pe care omul a pierdut-o datorit pcatului originar$ %rin !ntruparea moartea !nvierea si !nlsarea Sa la cer &ntuitorul Iisus 'ristos a restaurat firea uman si ne-a eli(erat de su( stpnirea pcatului si a mortii druindu-ne viata vesnic a )mprtiei cerurilor$ *iecare dintre noi am primit acest dar al vietii vesnice !n (ote"ul nostru cnd +ne-am !ngropat cu El !n moarte prin (ote" pentru ca precum 'ristos a !nviat din morti prin slava Tatlui asa s um(lm si noi !ntru !nnoirea vietii+(,om$ - .)$ Slu/(ele 0isericii repre"int !mprtsirea concret de viata cea nou !n 'ristos 0iserica este )mprtia lui #umne"eu pe pmnt iar slu/(ele repre"int intrarea noastr !n aceast )mprtie trirea si !mprtsirea concret de viata cea nou !n 'ristos de dreptatea pacea si (ucuria !n #uhul Sfnt ce caracteri"ea" )mprtia lui #umne"eu (,om$ 1. 12)$ Cultul 0isericii ne poart !n lumea pre"entei directe a lui #umne"eu fcndu-ne prtasi (ucuriei !nvierii$ Crestinismul este pentru aceasta o religie liturgic o religie !n care pe primul plan este cultul trirea liturgic a vietii celei noi !n comuniune cu #umne"eu$ 0iserica este !n primul rnd o comunitate rugtoare slvitoare$ )ntelegem astfel de ce 0iserica noastr se numeste ortodox3 este 0iserica ce aduce dreapt slvire (orthos - doxa) lui #umne"eu si ca urmare are credinta dreapt fiind 0iserica cea adevrat$ Sfnta Liturghie - unirea tuturor !n 0iseric si intrarea 0isericii !n )mprsia lui #umne"eu Centrul cultului ortodox este Sfnta Liturghie slu/(a !n care se reali"ea" prin excelent intrarea noastr !n )mprtie mai precis unirea tuturor !n 0iseric si intrarea 0isericii !n )mprtia lui #umne"eu$ Toate celelalte slu/(e sunt o pregtire pentru Liturghie si !si gsesc !mplinirea !n ea$ Sfntul #ionisie 4reopagitul numeste Sfnta Liturghie Taina Tainelor deoarece ea !ncununea" tot ceea ce s-a dat prin celelalte slu/(e si uneste cel mai deplin pe fiecare credincios si pe toti !n #umne"eul cel 5nul si infinit !n iu(ire desvrsind comuniunea cu #umne"eu $ Taina mntuirii si Tainele 0isericii 4st"i vor(ind despre Tain avem tendinta de a ne gndi numai la cele Sapte Taine sau sacramente ale 0isericii (0ote"ul &irungerea Euharistia Spovedania Cununia 'irotonia &aslul)$ #ar pn !n secolul al 6III-lea 0iserica 7rtodox nu a fixat precis numrul Tainelor %rin8ii prefernd s se refere la Taina mntuirii !n sens general si la aspectele acesteia la Taina unic a 0isericii !n care #umne"eu )si !mprtseste viata Sa dumne"eiasc omenirii rscumprnd omul din pcat si din moarte si revrsnd asupra omului slava nemuririi$ 4ceast Tain se concreti"ea" !n lucrrile specifice ale 0isericii !n care 'ristos !nsusi se ofer si se !mprtseste printr-un ritual de sfin8ire svrsit de slu/itorii (isericesti !n si prin puterea #uhului Sfnt$ Sfnta Liturghie este Taina Tainelor

%unctul culminant al acestor lucrri este Sfnta Liturghie Taina Tainelor Taina actuali"rii lucrrii mntuitoare a lui 'ristos si a unirii depline cu El Taina !mplinirii 0isericii ca Trup al lui 'ristos si a intrrii ei !n )mprtia lui #umne"eu$ La Sfnta Liturghie #uhul Sfnt introduce realitatea eshatologic a )mprtiei !n istorie schim(nd istoricitatea liniar !n pre"ent$ Trecutul si viitorul sunt astfel unite !ntr-o realitate unic si indivi"i(il reali"ndu-se o sinte" a istoricului si eshatologicului $ Sfnta Liturghie - Taina lui 'ristos Sfnta Liturghie este o anamne" o pomenire a faptelor mntuitoare ale lui #umne"eu !ncepnd de la creatie si !n primul rnd a lucrrii mntuitoare a lui 'ristos$ #ar aceast pomenire nu este o simpl comemorare ci o actuali"are a evenimentelor$ )n Liturghie are loc o epifanie si de"vluire crescnd a pre"entei lui 'ristos Cel )ntrupat ,stignit )nviat si )nltat dar si ca Cel va s vin$ Liturghia este +Evanghelia mereu actuali"at+ $ Sfnta Liturghie - Taina 0isericii )n Liturghie 'ristos e pre"ent !n mi/locul 0isericii Sale a adunrii credinciosilor$ 9u !l !ntlnim ca insi singuratici ci ca mdulare ale trupului Su adunate laolalt sporind ne!ncetat comuniunea cu El si !ntre noi printr-un urcusspiritual continuu al nostru spre trepte tot mai !nalte de comuniune duhovniceasc cu 'ristos si !n 'ristos cu Sfnta Treime$ )n Liturghie 0iserica primeste darul unittii +de sus+ !n 'ristos !mplinindu-se ca Trup al lui 'ristos$ *iecare comunitate local reali"ea" astfel si revelea" 0iserica !ntreag evenimentul noului mod de viat care constituie mntuirea participarea omului la viata vesnic$ )n acelasi timp Liturghia este slu/it !n comuniune cu !ntreaga 0iseric universal si !n numele !ntregii 0iserici pomenindu-se att cei aflati departe ct si cei adormiti ca mdulare ale aceluiasi Trup al lui 'ristos reali"ndu-se astfel o unitate !n timp si spatiu$ *iecare credincios tre(uie s !nteleag Sfnta Liturghie :iata cre;tin autentic nu poate fi conceput !n afara Sfintei Liturghii care ocup locul central !n 0iseric si !n viata oricrui crestin care !si ia !n serios demnitatea de mdular al Trupului lui 'ristos$ #ar pentru a putea participa deplin la Liturghie si nu numai a asista este foarte important ca fiecare credincios s !nteleag semnificatia ei$ Ca urmare !n cadrul acestei ru(rici v vom oferi o explicare sistematic a acestei slu/(e esentiale a 0isericii care este Sfnta Liturghie$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii(II) Cteva repere istorice3 Liturghia !n primele trei secole Sfnta Liturghie este un organism spiritual viu !n continu evolutie si nu o relicv a istoriei

&ulti crestini ortodocsi cred c Sfnta Liturghie a fost de la !nceput asa cum o cunosc ei ast"i$ #ar cu toate c !n ultimele secole Liturghia nu a cunoscut schim(ri semnificative aceasta nu !nseamn c forma ei de a"i este fix si neschim(a(il$ Sfnta Liturghie este un organism spiritual viu !n continu evolutie si nu o relicv a istoriei$ )n decursul veacurilor ea a evoluat de la simplitatea originar la (ogtia de a"i$ #ar aceast evolutie nu a !nsemnat o !ndeprtare de la adevr asa cum !ncearc s argumente"e unii eterodocsi ci o crestere fireasc expresie a lucrrii #uhului Sfnt !n 0iseric o de"voltare a elementelor esentiale pe care le gsim de la !nceput !n structura Liturghiei$ Sfnta Liturghie a fost !ntemeiat de &ntuitorul Iisus 'ristos la Cina cea de Tain Sfnta Liturghie a fost !ntemeiat de &ntuitorul Iisus 'ristos la Cina cea de Tain cnd +a luat pinea si (inecuvntnd a frnt si a dat ucenicilor si "icnd3 Luati mncati acesta este trupul &eu$ Si lund paharul si multumind le-a dat "icnd3 0eti dintru acesta toti C acesta este Sngele &eu al Legii celei noi care pentru multi se vars spre iertarea pcatelor+ (&t$ <- <--<=)$ Sfin8ii Evanghelisti &arcu si Luca precum si Sfntul %avel preci"ea" c &ntuitorul a lsat 0isericii porunca expres de a oficia Sfnta Liturghie3 +S faceti aceasta !ntru pomenirea &ea+ (&c$ 1. <<<.> Lc$ << 1?-<@ I Cor$ 11 <<-<A)$ Liturghia apostolic era mult mai simpl !ns cuprindea elementele esentiale care se vor pstra pn ast"i #up pogorrea #uhului Sfnt primii crestini urmnd porunca &ntuitorului +struiau !n !nvttura apostolilor si !n !mprtsire !n frngerea pinii si !n rugciuni+ (*4 < .<) adic !n slu/irea Sfintei Liturghii care !nc de la !nceput a fost centrul vietii 0isericii Taina actuali"rii lucrrii mntuitoare a lui 'ristos si a unirii depline cu El$ #esi !n 9oul Testament nu avem o descriere amnuntit a Liturghiei pe care o svrseau Sfin8ii 4postoli si urmasii lor putem totusi ca !n lumina informatiilor patristice ulterioare pornind de la citatul de mai sus (*4 II .<) si de la alte texte nou-testamentare s reconstituim structura acesteia$ ,emarcm faptul c slu/(a era mult mai simpl !ns cuprindea elementele esen8iale care se vor pstra pn a"i si anume3 v adunarea !n 0iseric - ( ve"i I Cor 6I 1=) v +!nvttura apostolilor+- lecturi si predici (ve"i si I Tes : <2> Col I: 1-> *4 66 2 11> I Tim I: 1B> I Cor 6:I <-) avnd !n centru !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt$ 4ceast parte se va de"volta !n Liturghia Cuvntului sau a catehumenilor$ v +frngerea pinii si rugciuni+ - este ceea ce se va numi mai tr"iu Liturghia Euharistic sau a credinciosilor$ Se fceau rugciuni pentru diferite categorii de credinciosi (I Tim II 1)$ %ro(a(il crestinii !si ddeau si srutarea pcii dac +srutarea sfnt+ pomenit de Sfntul %avel (,om 1- 1-> I Cor 1- <@> II Cor 1B 1<> I Tes A <-) este o alu"ie la acest act liturgic$ *rngerea pinii era !nteleas ca o actuali"are prin lucrarea #uhului Sfnt a Cinei celei de Tain$ Ca urmare se !mplineau actele principale fcute de 'ristos la aceast Cin3 C +a luat+ - aducerea darurilor de pine si vin ( I Cor$ 6I <B -<-)> C +a (inecuvntat+ - rugciunile de multumire si sfintire a darurilor (I Cor$ 6I: 1-) rostite cu voce tare de !ntistttorul adunrii euharistice la care credinciosii rspund cu 4min exprimndu-si astfel ade"iunea> C +a frnt+ - frngerea propriu-"is a pinii prefcut !n Trupul lui 'ristos> C +a dat+ - !mprtsirea general cu Trupul si Sngele #omnului $

%rima descriere a Liturghiei 0isericii primare datea" de la /umtatea sec$ al II-lea d$'$ 7 sut de ani mai tr"iu la mi/locul sec$ II dup 'ristos Sfntul Iustin &artirul si *ilo"oful ne d cea mai amnuntit descriere a Liturghiei din primele trei secole3 +)n asa-"isa "i a soarelui (duminica n$n$) se face adunarea tuturor celor ce triesc la orase sau la sate si se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile n$n$) sau scrierile profetilor (:echiul Testament n$n$) ct vreme !ngduie timpul$ 4poi dup ce cititorul !ncetea" !ntistttorul (episcopul sau preotul n$n$) tine un cuvnt prin care sftuieste si !ndeamn la imitarea acestor frumoase !nvtturi$ 4poi ne ridicm !n picioare toti laolalt si !nltm rugciuni> dup care !ncetnd noi rugciunea Dne !m(rtism unii pe altii cu srutarea pcii - ve"i cap$ -A - siE se aduce pine si vin si ap iar !ntistttorul !nalt deopotriv rugciuni si multumiri ct poate mai multe la care poporul rspunde !ntr-un singur glas rostind 4min$ Si se d fiecruia s se !mprtseasc din cele ce au fost consfintite prin euharistie iar celor care nu sunt de fat li se trimite euharistia acas prin diaconi$+ Structura Liturghiei 0isericii primare sugerat doar de textele nou-testamentare este expus acum cu claritate si anume3 v 4dunarea !n 0iseric> v Liturghia Cuvntului (catehumenilor) C Lecturi din 9oul si :echiul Testament C 7milia (explicarea textelor citite) v Liturghia euharistic (credinciosilor) C ,ugciunea general pentru 0iseric si lume C Srutarea pcii C aducerea darurilor de pine si vin (+a luat+) C rugciunea de sfintire - anaforaua (+a (inecuvntat+) rostit cu voce tare de !ntistttor la care credinciosii rspund cu 4min exprimndu-si ade"iunea C frngerea pinii (+a frnt+) C !mprtsirea tuturor (+a dat+)$ #e"voltarea Liturghiei a dus la aparitia diverselor traditii liturgice 4ceast form originar a Liturghiei se va de"volta treptat deoarece !n cadrul schemei de mai sus liturghisitorii aveau o mare li(ertate de improvi"a8ie !n ceea ce priveste formularea rugciunilor sta(ilirea lecturilor (i(lice introducerea unor imne religioase etc$ Cu timpul s-au preci"at anumite idei principale care tre(uiau a(ordate !ntr-o anumit ordine !n cadrul rugciunilor s-au generali"at anumite anaforale liturgice (rugciunea central a Sfintei Liturghii) alctuite de personalitti marcante ale vietii (isericesti si mai apoi !n diverse regiuni s-au sta(ilit chiar formule fixe ale slu/(ei individuali"ndu-se traditii liturgice$ )ntre acestea s-au impus cele specifice principalelor centre crestine3 Ierusalim 4ntiohia Ce"areea Capadociei 4lexandria ,oma$ )n sec$ I:-: Sfintii Ioan Fur de 4ur si :asile cel &are alctuiesc pe (a"a traditiilor vechi Liturghiile care le poart numele folosite pn a"i de 0iserica 7rtodox 4nul B1B marchea" !ncetarea persecutiilor !mpotriva crestinilor si !nceputul unei epoci de mare !nflorire !n istoria 0isericii$ )n aceast perioad are loc o unificare a ritualurilor liturgice marcat de alctuirea pe (a"a traditiilor vechi de ctre Sfintii Ioan Fur de 4ur si :asile cel &are a Liturghiilor care le poart numele folosite pn a"i de 0iserica 7rtodox$ *orma si evolutia acestor Liturghii numite Liturghii (i"antine le vom anali"a !n numrul urmtor$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (III) Cteva repere istorice3 Liturghiile (i"antine ,itul (i"antin este ritul liturgic propriu 0isericii 7rtodoxe Ca o expresie a lucrrii #uhului Sfnt !n 0iseric forma originar a Liturghiei a evoluat de-a lungul secolelor$ *actori cum sunt contri(utia personal a marilor liturgisti si ierarhi adaptri locale accentuarea anumitor amnunte etc$ au dus !n diferite regiuni la conturarea unor variante !n slu/irea Sfintei Liturghii$ 4ceste variante s-au individuali"at treptat !n rituri liturgice adic !n forme particulare distincte de actuali"are a /ertfei &ntuitorului !n Liturghie$ #ac !n primele trei secole au fost dominante riturile liturgice specifice principalelor centre crestine de atunci ( Ierusalim 4ntiohia Ce"areea Capadociei 4lexandria ,oma ) !ncepnd cu sec$ I: d' odat cu cresterea importantei Constantinopolului s-a conturat si s-a impus ritul liturgic constantinopolitan sau (i"antin$ ,itul (i"antin a devenit ritul liturgic propriu 0isericii 7rtodoxe$ Liturghiile ritului (i"antin Liturghiile ritului (i"antin au fost alctuite de Sfintii :asile cel &are si Ioan Fur de 4ur$ 4sa numita +Liturghie a darurilor mai !nainte sfintite+ pus su( numele Sfntului Frigore #ialogul nu este de fapt o Liturghie deoarece !n cadrul ei nu se aduce Sfnta Gertf si nu se sfintesc darurile$ Ea este un ritual solemn de !mprtsire cu Sfintele Taine sfin8ite la una din Liturghiile propriu-"ise$ Sfntul :asile cel &are (B2?) 4rhiepiscop al Ce"areei Capadociei mare teolog si pstor al 0isericii a redactat pe (a"a traditiei capadociene o Liturghie care a fost adoptat si la Constantinopol$ :echimea si autenticitatea acestei Liturghii este confirmat de numeroase mrturii$ La sfrsitul sec$ I: si !nceputul sec$ : d'$ a a/uns 4rhiepiscop al Constantinopolului Sfntul Ioan Fur de 4ur originar din 4ntiohia$ El a redactat o Liturghie !n traditie antiohian care !i va purta numele$ Lipsa unor mrturii la contemporanii istoricii (iografii si panegeristii acestui Sfnt %rinte cu privire la alctuirea Liturghiei a fcut ca autenticitatea acesteia s fie contestat$ #ar s-a demonstrat c rugciunile sacerdotale ale Liturghiei inclusiv anaforaua liturgic apartin Sfntului Ioan Fur de 4ur care prelund o traditie mai veche le reformulea" cu propriile sale cuvinte$ %n in sec$ 6 Liturghia Sfntului :asile cel &are era Liturghia slu/it !n mod curent !n 0iserica 7rtodox fapt dovedit de ase"area ei !n manuscrise pn !n sec$ 6 !naintea Liturghiei Sfntului Ioan Fur de 4ur$ )n pre"ent Liturghia Sfntului :asile cel &are se slu/este numai de "ece ori pe an si anume3 v!n "iua Sfntului :asile cel &are (1 ianuarie)> v!n primele cinci duminici din %ostul &are> v!n Goia &are si Sm(ta &are> v!n a/unul Crciunului si 0o(ote"ei> dac aceste a/unuri cad sm(ta sau duminica atunci !n "iua a/unului se svrseste Liturghia Sfntului Ioan Fur de 4ur iar !n "iua pra"nicului Liturghia Sfntului :asile cel &are$ #eose(irile principale dintre Liturghia Sfntului :asile cel &are si cea a Sfntului Ioan Fur de 4ur constau !n continutul rugciunilor rostite de preot si mai ales al rugciunii centrale prin care se aduce Sfnta Gertf numit anaforaua liturgic$ ,nduiala lor !ns este aproape identic$ Structura originar a Liturghiilor (i"antine

La momentul redactrii lor cele dou Liturghii erau mult mai simple dect ast"i avnd urmtoarea structur3 4dunarea !n 0iseric a credinciosilor si intrarea episcopului si a preotilor Liturghia Cuvntului (catehumenilor) v lecturi din :echiul si 9oul Testament> v omilia ( explicarea textelor citite)> v rugciuni pentru catehumeni si trimiterea acestora din (iseric> Liturghia euharistic (credinciosilor) v ectenia mare> vrugciuni pentru credinciosi> v srutarea pcii> v aducerea darurilor de pine si vin> v rugciunea punerii !nainte> v anaforaua liturgic rostit cu voce tare si fr !ntrerupere de ctre protos> v frngerea pinii> v!mprtsirea tuturor primind Sfntul Trup al #omnului !n mn si (nd Sfntul Snge din potir> v rugciunea amvonului$ Evolutia Liturghiilor (i"antine )ncepnd cu secolul : cele dou Liturghii vor evolua concomitent astfel !nct schim(rile produse vor fi identice pentru amndou$ 4ceast evolutie va consta !n principal !n de"voltarea punctelor crora !n schema primar le corespund actiuni fr cuvinte 3 C intrarea !n (iseric> C srutarea pcii> C frngerea si !mprtsirea$ S urmrim pe scurt evolutia Liturghiilor (i"antine de-a lungul timpului3 C sec$ :3 se introduce Trisaghionul ( Sfinte #umne"eule H) !ncepe de"voltarea ritualului Intrrii &ari apare o(iceiul citirii !n tain a anaforalei liturgice pe fondul cresterii importan8ei imnelor cntate> C sec$ :I3 se introduce rostirea Cre"ului si cntarea 'eruvicului> C sec$ :II3 !ncepe de"voltarea ritualului %roscomidiei se introduce !mprtsirea laicilor cu lingurita se renunt la citirea textelor din :echiul Testament ectenia mare se mut !nainte de Trisaghion se generali"ea" citirea !n tain a anaforalei> C sec$ :III3 se introduce ectenia !ntreit antifoanele cuprin"nd psalmii ?1 ?< ?. imnul 5nule 9scut se adaug otpustul> C sec$ 63 se introduce 4xionul> C sec 6I3 se adaug 0inecuvntarea mare rugciunea de dinainte de Evanghelie rostit cu voce tare srutul pcii se restrnge la clerul din altar> C sec$ 6II3 ectenia mare este mutat dup 0inecuvntarea mare> C sec 6I:3 la antifoanele duminicale se folosesc psalmii tipici si *ericirile$ %atriarhul *ilotei alctuieste o #iatax fixnd rnduiala Liturghiei$ )n perioada urmtoare Liturghiile (i"antine nu au mai cunoscut schim(ri ma/ore fapt favori"at si de aparitia editiilor tiprite ale Liturghierului$ Cu toate acestea evolutia Liturghiei nu a !ncetat deoarece asa cum artam !n articolul precedent Liturghia este un organism viu si nu o relicv a istoriei$

Explicarea Sfintei Liturghii (I:) Liturghia darurilor mai !nainte sfintite Slu/(a cunoscut su( numele de Liturghia darurilor mai !nainte sfintite este de fapt un ritual de !mprtsanie de"voltat prin !m(inarea vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii$ Cu toate c nu se aduce /ertfa cea fr de snge si nu se sfintesc darurile de pine si vin ea poart denumirea de Liturghie deoarece !n cadrul ei are loc !mprtsirea cu Sfintele Taine$ Slu/( specific %ostului &are )n pre"ent Liturghia darurilor mai !nainte sfintite este o slu/( specific %ostului &are putndu-se svrsi !n "ilele de peste sptmn (de luni pn vineri) cu exceptia "ilelor aliturgice a sr(torii 0uneivestiri si a Goii si Sm(etei &ari$ 4paritia si de"voltarea acestei slu/(e a avut loc !n contextul inter"icerii de ctre 0iseric a svrsirii Liturghiei propriu-"ise !n "ilele de rnd din %ostul &are$ 4ceast interdictie vine s exprime incompati(ilitatea dintre atmosfera de tristete de a(sent a &irelui specific "ilelor de rnd din %ostul &are si caracterul festiv si luminos al Sfintei Liturghii ca sr(toare a venirii &irelui 'ristos !n mi/locul 0isericii Sale$ ,itual de !mprtsire cu Sfintele Taine Sfnta Liturghie este centrul vietii noastre !n 'ristos avnd ca punct culminant unirea cu 'ristos prin !mprtsirea cu Sfintele Taine$ #ar !mprtsirea cu Trupul si Sngele #omnului nu este numai plinirea ostenelilor si tinta spre care n"uim ci este si a/utorul divin pe care !l primim !n nevointa noastr duhovniceasc si care ne a/ut s aspirm ctre o comuniune desvrsit !n "iua cea ne!nserat a )mprtiei lui #umne"eu$ #e aceea 0iserica a rnduit un ritual de !mprtsire si !n "ilele de rnd din %ostul &are$ %ostul ascetic si postul total %ostul mare este o perioad de mare nevoint sufleteasc si trupeasc !n care se !m(in cele dou feluri de postire3 postul ascetic si postul total$ %ostul ascetic repre"int a(tinerea de la anumite mncruri si (uturi si reducerea su(stantial a regimului alimentar !n vederea eli(errii de su( stpnirea poftelor trupului$ %ostul total sau a/unarea este renuntarea total la mncare si (utur pe o durat scurt de timp (o "i sau dou) fiind expresia strii de pregtire si asteptare$ )n acest sens a/unarea face parte !ntotdeauna din pregtirea pentru unirea cu 'ristos !n Sfnta )mprtsanie$ )n %ostul &are !n "ilele de peste sptmn 0iserica !ndeamn la a/unare pn seara$ #e aceea ritualul de !mprtsanie din aceste "ile a fost legat de vecernie slu/(a care marchea" !ncetarea a/unrii$ 4cest ritual destul de simplu la !nceput a fost !ncon/urat treptat de o solemnitate tot mai mare adugndu-i-se cteva elemente din rnduiala Sfintei Liturghii$ 4stfel s-a a/uns la constituirea Liturghiei darurilor mai !nainte sfintite care a devenit unul din momentele de vrf ale %ostului &are prin frumusetea sa deose(it si solemnitatea sa$ 4tri(uit Sfntului Frigore #ialogul aceast slu/( nu a fost alctuit de un singur autor ci este opera colectiv si anonim a 0isericii !ntregi$ )mprtsania de sear

)ntreaga rnduial a Liturghiei darurilor mai !nainte sfintite !n care cntri de mare frumusete se !mpletesc cu ritualuri impresionante si rugciuni de mare profun"ime creea" am(ianta necesar !ntlnirii si !mprtsirii cu 'ristos dup o "i de pregtire si asteptare$ #in pcate ca o concesie fcut celor care nu pot sau nu vor s a/une"e precum si prin analogie cu Liturghiile propriu-"ise s-a rspndit destul de mult practica slu/irii Liturghiei darurilor mai !nainte sfintite dimineata$ #ar !mprtsirea de sear la Liturghia darurilor mai !nainte sfintite dup o "i de a/unare descoper adevratul sens al postirii si al vietii crestine !n totalitatea ei ca pregtire si asteptare a )mprtiei lui #umne"eu$ 7stenelile duhovnicesti si fi"ice din timpul "ilei sunt luminate de asteptarea primirii Trupului si Sngelui #omnului toate ocupatiile o(isnuite gesturile cuvintele gndurile capt o important deose(it !n lumina viitoarei !ntlniri cu 'ristos$ Timpul este resimtit !n mod acut ca o asteptare a lui 'ristos$ Iiua de a/unare !ncununat cu !mprtsirea de sear devine astfel o imagine a vietii crestine ca pregtire si asteptare a +serii acestei lumi+$ 0ucuria si slava acestei )mprtii putem s o pregustm !nc de acum tocmai pentru a dori si mai mult comuniunea haric desvrsit cu #umne"eu si a putea duce la (un sfrsit +lupta cea (un+ si a deveni +(iruitori asupra pcatului+$ Conclu"ii Cteva conclu"ii se impun de la sine3 v Liturghia darurilor mai !nainte sfintite este un ritual de !mprtsire alctuit din ratiuni foarte practice si anume pentru a face posi(il !mprtsirea credinciosilor !n "ilele de peste sptmn$ Ca urmare atunci cnd nici un credincios nu se !mprtseste slu/(a !si pierde sensul transformndu-se !n spectacol$ v)ntreaga rnduial si logica alctuirii Liturghiei darurilor mai !nainte sfintite o arat ca pe o slu/( de sear ora cea mai potrivit pentru svrsirea ei fiind ora vecerniei$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (:) 4dunarea !n 0iseric 0iserica este adunarea celor chemati de #umne"eu mai precis adunarea celor ce rspund chemrii lui #umne"eu la mntuire la viat vesnic$ 4cestia formea" Trupul lui 'ristos umanitatea rscumprat si renscut prin 0ote" !n care 'ristos S-a slsluit si care prin lucrarea Sfntului #uh fiintea" dup chipul lui #umne"eu !n comuniune de iu(ire$ 4dunare Liturghie 0iseric Sfnta Liturghie Taina lui 'ristos si Taina 0isericii descoper adunarea credinciosilor ca fiind 0iseric Trupul lui 'ristos$ %rin +a se aduna !n 0iseric+ (I Corinteni 11 1=) Sfntul %avel !ntelege alctuirea unei adunri a mem(rilor 0isericii dintr-o anumit "on cu scopul de a releva 0iserica prin slu/irea Sfintei Liturghii$ Liturghia ne uneste !n 0iseric fcndu-ne prtasi )mprtiei lui #umne"eu este manifestarea si reali"area 0isericii$ Strnsa legtur !ntre adunare Liturghie si 0iseric este mrturisit de !ntreaga traditie a 0isericii primare descoperind sensul autentic al tririi crestine$ Liturghia nici nu poate fi svrsit numai de

ctre preot !n a(senta credinciosilor$ #in pcate de-a lungul secolelor aceast constiint !n mare msur s-a pierdut astfel !nct multi nu mai !nteleg faptul c adunarea credinciosilor !mpreun cu clericii !n locasul (isericii este o conditie esential pentru svrsirea Sfintei Liturghii slu/(a care face ca 0iserica +s fie+$ )mpreuna slu/ire a clerului si credinciosilor Liturghia ne uneste pe toti !n slu/irea lui #umne"eu este o !mpreun-slu/ire a clerului si a credinciosilor$ )n slu/( alternea" dialogurile dintre preot si credinciosi !n care preotul !l repre"int pe 'ristos cu rugciunile !n care preotul devine purttorul de cuvnt al comunittii !n fata lui #umne"eu credinciosii !ntrind cererile prin rspunsul +#oamne miluieste+ si exprimndu-si totala ade"iune prin cuvntul +4min+$ *iecare !si are rolul su unic !n slu/ire si lipsa sa de la slu/( este resimtit constient sau inconstient de !ntreaga 0iseric$ #e asemenea asa cum pre"enta preotului este necesar !nc de la !nceputul slu/(ei si pre"enta con-slu/itorilor si (credinciosii) este necesar tot de atunci$ Spectatori la Liturghie 9u putem s nu remarcm cu durere c multi crestini ortodocsi nu au constiinta !mpreunei slu/iri si merg la (iseric pentru a se ruga !n mod individual$ Ei vin !ntmpltor la slu/(e si !n diferite momente ale acestora considernd c participarea la Liturghie este o optiune care tine strict de trirea lor individual$ #e altfel o astfel de pre"en8 !n (iseric nu o putem numi participare la slu/( (care !nseamn slu/ire) ci cel mult asistare$ %utem identifica cteva cau"e care au dus la aceast situatie3 v monopoli"area cntrii de ctre cntret sau cor !i !ndeprtea" pe credinciosi de o modalitate important de a-si manifesta !mpreuna slu/ire si !i transform !n spectatori> v rostirea !n tain de ctre preot a ma/orittii rugciunilor care sunt spuse !n numele !ntregii comunitti si au un important continut catehetic poate da impresia c fiecare se poate ruga !n mod individual pentru propriile lui necesitti numai preotul avnd o(ligatia de a "ice rugciunile Liturghiei> de asemenea sensul slu/(ei rmne ascuns pentru multi> J lipsa catehi"rii duce la ne!ntelegerea slu/(ei care devine astfel plictisitoare$ S !nvtm de la primii crestini %rimii crestini care aveau o puternic constiint a !mpreunei slu/iri se adunau !n locasul (isericii !nainte de sosirea clerului$ #e asemenea cel ce fr un motiv serios nu lua parte trei duminici la rnd la Sfnta Liturghie era !nlturat din 0iseric ca unul ce se separ singur de unitatea organic a Trupului lui 'ristos ce se descoper !n aceast slu/($ Cei care din motive serioase nu participau la Liturghie nu se separau de 0iseric trimitndu-li-se Sfnta )mprtsanie acas$ %entru ca Sfnta Liturghie s fie cu adevrat intrarea noastr !n )mprtia lui #umne"eu nu putem rmne spectatori ci tre(uie s !nvtm de la primii crestini s participm la Liturghie$ %articipare !nseamn slu/ire iar un prim act al acestei slu/iri este adunarea !n 0iseric$ Conclu"ii Sfnta Liturghie descoper adunarea credinciosilor ca 0iseric si !mpreun-slu/itori ai lui #umne"eu$ Ca urmare !ntreaga comunitate (cu exceptia celor care au motive (inecuvntate pentru a lipsi) tre(uie +s se adune !n 0iseric+ participnd (si nu asistnd) !n fiecare duminic si !n sr(tori la !ntreaga Liturghie !nc de la !nceputul acesteia$

%reotii au datoria de a-i constienti"a pe toti credinciosii de vocatia lor de slu/itori ai Sfintei Liturghii si pe de alt parte de a se strdui s !ndeprte"e cau"ele care !i fac pe acestia s se complac !n postura de spectatori$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (:I) 4ducerea darurilor 0una cuviint ne !ndeamn ca atunci cnd mergem la cineva s nu ne ducem cu mna goal ci cu un dar$ #arul cnd este fcut cu inima curat ne repre"int poart !n el ceva din noi si ne a/ut s ne deschidem ctre cel cruia !l druim$ %rimind !n schim(ul unui dar un alt dar fcut cu aceeasi sinceritate se reali"ea" cu adevrat comuniunea dintre cei care druiesc$ #arurile noastre la Sfnta Liturghie sunt pinea si vinul Sfnta Liturghie repre"int !ntlnirea noastr cu #umne"eu$ #e aceea este firesc ca adunndu-ne !n 0iseric s-I aducem lui #umne"eu darurile noastre pentru ca apoi !n cadrul Sfintei Liturghii s primim la rndul nostru de la #umne"eu o multime de daruri culminnd cu !nsusi Trupul si Sngele Lui si s intrm astfel !n comuniune deplin cu El$ #arurile noastre la Sfnta Liturghie sunt pinea si vinul dup cum ne-a !nvtat !nsusi &ntuitorul Iisus 'ristos la Cina cea de Tain (&atei <- <--<?)$ %inea si vinul ne sim(oli"ea" viata %inea si vinul au o semnificatie adnc$ Ele sunt alimente esentiale proprii omului$ Sunt proprii omului deoarece nu sunt luate ca atare din natur ci o(tinerea lor necesit un efort special de prelucrare$ Sunt alimente esentiale pentru c ne !ntretin si ne (ucur viata (iologic si de aceea ca imagine a !ntregii hrane ne si sim(oli"ea" viata $ 4sadar aducnd pine si vin la Sfnta Liturghie noi aducem si !i druim lui #umne"eu propria noastr viat ne druim pe noi !nsine si aceasta este cel mai pretios dar pe care-l putem face$ +:rei s afli spune *ericitul 4ugustin ce anume ai putea s oferi lui #umne"eu pentru tineK 3 ofer-te pe tine !nsuti$ Cci ce cere de la tine #omnul dac nu pe tine !nsutiK %entru c !n toat creatia de pe pmnt n-a fcut nimic mai (un dect pe tine+ $ Sfntul 9icolae Ca(asila su(linia" c viata noastr este cel mai potrivit dar pe care-l putem face la Sfnta Liturghie pentru c darul ce-l primim !n schim( este tot viat$ )i dm lui 'ristos pinea si vinul menite s se prefac !n trupul nostru pmntesc ca s ne !ntoarc pinea si vinul prefcute !n Trupul si Sngele Lui$ )n schim(ul vietii vremelnice noi do(ndim viata vesnic !nsusi Trupul si Sngele &ntuitorului $ %rin actul nostru de druire recunoastem c viata cea adevrat este la #umne"eu$ %inea ca imagine a !ntregii hrane nu are viat !n sine pentru c #umne"eu si nu caloriile este principiul vietii$ In lumea c"ut diavolul a reu;it !ns s acredite"e ideea c omul trieste numai cu pine +fcnd aceast minciun un adevr de la sine !nteles care nu mai poate fi pus !n discutie fundamentul !ntregii noastre vi"iuni asupra lumii al stiintei$ medicinii si poate chiar al religiei+ $

4ceasta este de altfel prima dintre ispitele pe care diavolul o adresea" lui Iisus !n pustiu (&c$ . B Lc$ . B)$ #ar &ntuitorul drm aceast amgire a diavolului !nc de la !nceputul propovduirii Sale artnd c3 + 9u numai cu pine va tri omul ci cu tot cuvntul care iese din gura lui #umne"eu + (&t$ . .> Lc$ . .)$ Iar Cuvntul lui #umne"eu este Logosul divin *iul lui #umne"eu$ 'rana !n sine este moart si pentru cine crede c aceasta este sursa vietii si o primeste separat de #umne"eu mncarea este de fapt o comuniune cu moartea$ 4sadar #umne"eu este sursa vietii si de aceea pinea cea adevrat +care se pogoar din cer si d viat lumii+ (In - BB) este !nsusi 'ristos$ El )nsusi se numeste pe sine +%inea vietii+ (In - BA) pentru c este Cel ce ne tine !n viat si ne druieste viata cea adevrat$ + #umne"eu ne-a dat viata vesnic si aceast viat este !n *iul Su+ (I In : 11)$ ,ugciunea punerii !nainte din rnduiala %roscomidiei exprim acelasi adevr cnd !l numeste pe 'ristos3 +pinea cea cereasc hrana a toat lumea+$ %inea fireasc este de fapt numai o imagine a %inii :ietii a lui 'ristos care este hrana cea adevrat ce ne tine !n viat$ #ependenta noastr de pinea fireasc ne descoper faptul c nu avem via8a prin noi !nsine ci o primim din afar a/utndu-ne astfel s ne !n8elegem propria conditie$ Si dac asa cum am artat diavolul !ncearc s ne fac s credem c pinea fireasc este cea care ne d via8 'ristos ne descoper c %inea :ietii este El )nsusi$ Chiar mai mult +El de aceea S-a !ntrupat ca s ni se dea ca pine cereasc prin Trupul Su ca pine v"ut mi/locitoare a celei nev"ute +$ %inea si vinul repre"int !ntreaga creatie %inea si vinul aduse la Sfnta Liturghie repre"int !n acelasi timp !ntreaga creatie pe care omul a primit-o de la #umne"eu !n dar ca +hran+ ce !i asigur su("istenta trupeasc si pe care I-o !ntoarce lui #umne"eu cu multumire dup o lucrare de !mplinire a omului prin aceste elemente si asupra lor $ 7mul !si !mplineste astfel demnitatea sa originar de preot al creatiei$ +#efinitia principal fundamental a omului este aceea de preot$ El st !n centrul lumii si o uneste !n actul su de (inecuvntare a lui #umne"eu$ Si !mplinind lumea cu aceast euharistie el !si transform viata pe care a primit-o de la lume !n viat !n #umne"eu !n comuniune cu El+ $ %ctuind omul a !ncetat ssi !ndeplineasc aceast menire !nchi"ndu-se !n lume si !ndeprtndu-se de #umne"eu 'ristos a restaurat firea uman si implicit viata euharistic pe care omul este chemat s o triasc$ )n 'ristos crea8ia redevine un mi/loc de comuniune cu #umne"eu prin primirea ei de la #umne"eu si prin oferirea ei lui #umne"eu su( forma darurilor de pine si vin care !nglo(ea" si +sudoarea+ omului activitatea lui transformatoare asupra creatiei$ 4ceast oferire se face !n 'ristos !n cadrul Sfintei Liturghii pentru c 'ristos prin /ertfa sa a oferit lui #umne"eu tot ce se putea oferi $ %inea si vinul sunt un sim(ol al unirii credinciosilor !n 0iseric Sfnta Liturghie este slu/(a !n care credinciosii se afirm ca persoane unite !n 0iseric$ Ca urmare darurile de pine si vin au si o semnificatie eclesial$ 4tt pinea ct si vinul fiind re"ultatul unirii (oa(elor de gru mcinate respectiv al (oa(elor de struguri stoarse sunt un sim(ol al unirii credinciosilor !n 0iseric$ 4cest aspect este scos !n eviden8 de rugciunea euharistic cuprins !ntruna din primele scrieri crestine #idahia celor 1< 4postoli (anii A@-2@ d$'r$)3 +#up cum aceast pine frnt era !mprstiat pe munti si fiind adunat a a/uns una tot asa s se adune 0iserica Ta de la marginile lumii !n )mprtia Ta+ $ Sfntul Ioan Fur de 4ur comentea" !n acelasi sens3 +#up cum pinea desi alctuit din multe (oa(e este totusi astfel unit !nct (oa(ele (de gru) nu apar niciodat ci cu toate c sunt ele !nsele deose(irea dintre ele nu se vede din cau"a unirii lor tot asa ne unim si noi unii cu altii si toti cu 'ristos+$ %inea si vinul fiind deci un sim(ol al 0isericii aducerea lor la Sfnta Liturghie repre"int !n acelasi timp o /ertf adus de 0iseric si o /ertfire a 0isericii !nssi$

S revenim la practica normal 4m !ncercat s surprindem !n cele de mai sus semnificatia darurilor si a oferirii lor !n cadrul Sfintei Liturghii$ 4ducerea lor la altar de ctre fiecare credincios repre"int primul act al participrii efective a fiecruia la Sfnta Liturghie$ 4cest lucru era foarte (ine !nteles si !mplinit de primii crestini$ +In constiinta !n trirea si practica 0isericii primare /ertfa euharistic se aducea nu numai din partea tuturor si pentru toti ci se aducea de ctre toti si deci (a"a si conditia ei este aducerea de ctre fiecare a darului su a /ertfei sale+ $ #e aceea cei lipsiti de orice mi/loace aduceau ap pentru a putea participa si ei la aceast /ertf$ %e de alt parte darurile celor opriti de la )mprtsanie pentru pcate grave nu erau primite$ )n "ilele noastre din pcate aceast constiint s-a estompat$ S-a rspndit !n schim( o(iceiul aducerii darurilor doar !n situatii deose(ite de multe ori !ns cu o perceptie de-a dreptul magic asupra acestui act$ #ar experienta ne dovedeste c revenirea la practica normal ca fiecare s-si aduc darul su la fiecare Liturghie la care particip este posi(il$ %reotului !i revine un rol esential ca prin predici si catehe"e s-i a/ute pe credinciosi s a/ung la o !ntelegere /ust a semnificatiei aducerii la altar a darurilor de pine si vin si s-i !ndemne continuu spre aceasta$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (:II) %rescura %rimul act prin care se !mplineste participarea fiecrui crestin la Sfnta Liturghie este aducerea darurilor de pine si vin la altar$ 4cest act al aducerii tinnd de esenta Liturghiei a fost pre"ent !ntotdeauna !ns forma concret a darurilor a variat !n decursul secolelor$ La !nceput era pine o(isnuit )n 0iserica primar la Sfnta Liturghie se utili"au pini dospite dintre cele folosite !n mod curent !n alimentatie $ Era necesar s se sfinteasc mai multe pini !ntregi deoarece dup cum se stie cei ce participau la Sfnta Liturghie se si !mprtseau primind cu totii clerici si laici Sfntul Trup !n mn si sor(ind Sfntul Snge din %otir$ Ca urmare darul credinciosilor consta !n pine o(isnuit din u"ul curent$ %inile care nu se foloseau la Sfnta Gertf erau destinate a/utorrii sracilor$ #in sec$ :III !ntlnim prescura$ Cu timpul numrul celor ce se !mprtseau a sc"ut$ %e de alt parte datorit a(u"urilor si profanrilor la care se putea a/unge prin primirea !n mn a Sfntului Trup al #omnului s-a introdus !n secolul :II d$'$ !mprtsirea laicilor cu lingurita de ctre preot cu Sfintele Taine !n cantitti fireste mai mici$ Toate acestea au fcut ca si cantitatea de pine necesar la %roscomidie s scad$ S-a a/uns astfel ca pentru Sfnta Gertf s fie suficient o singur pine iar mai apoi numai o parte din pine$ 4ceast pine a !nceput s ai( o form si o mrime special dup sec$ :III fiind desemnat cu denumirea de prescur$ Totusi pn ast"i !n ca" de lips a prescurilor se poate folosi pine o(isnuit pe care preotul va !nsemna cu copia semnul crucii !n locul pecetii $ %ecetea

5n element care distinge prescura de pinea o(isnuit este pecetea cu care este !nsemnat prescura$ %rima mentiune a ei o !ntlnim !ntr-o rnduial a %roscomidiei alctuit !n sec$ 6-6I pentru episcopul %aul din Falipoli dar pro(a(il c se folosea !nc dinainte$ %ecetea este alctuit dintr-o cruce cu !nsemnarea +Iisus (IS) 'ristos (',) )nvinge (9IL4 - !n lim(a greac)+$ %ecetea se aplic cu a/utorul unui o(iect numit pistornic sau pristolnic fcut din lemn mai rar din piatr (ron" lut mase plastice sau alte materiale$ *orma si numrul pecetilor aplicate difer$ Exist pristolnice care pe lng pecete cuprind si formele miridelor$ Sim(olismul formei #ac mrimea prescurii este determinat de motive de ordin practic forma !i este dat de sim(olismul ei3 rotund pentru dumne"eirea fr !nceput si sfrsit si pentru rotun/imea pmntului cu trei cornuri pentru Sfnta Treime cu patru cornuri !n forma de cruce cu cinci cornuri amintind cele cinci pini !nmultite de &ntuitorul !n pustie $ %rescura cu patru cornuri !n form de cruce o(isnuit la noi !n tar este recomandat de ctre Sfntul Simeon al Tesalonicului +pentru c si #umne"eu s-a fcut om cu totul desvrsit alctuit din suflet si din cele patru stihii pentru c si lumea este din patru prti si Cuvntul acesta al lui #umne"eu este Trupul care L-a luat 'ristos+ $ #e asemenea fiecare corn al prescurii prin forma sa rotund sim(oli"ea" dumne"eirea fr !nceput si fr sfrsit$ )n ultimul timp !n special la orase sau rspndit prescurile rotunde mici cu o singur pecete$ #e o(icei indiferent de form prescurile se fac din dou straturi suprapuse sim(oli"nd cele dou firi ala &ntuitorului $ Conditii de calitate )ntotdeauna lui #umne"eu tre(uie s-i dm ce avem mai (un$ Cu att mai mult cnd este vor(a de darurile care se vor preface !n Trupul si Sngele &ntuitorului$ #e aceea Liturghierul prevede anumite cerinte de calitate !n ceea ce priveste prescurile3 s fie fcute din fin al( de gru curat nu prea veche si nealterat s fie preparate cu ap natural potrivit de srate dospite (ine coapte si nealterate cu gust firesc$ #e asemenea vinul tre(uie s fie din struguri curat cu gust si miros firesc neotetit $ Culoarea vinului este indiferent$ Cine poate face prescuriK )n ultimul timp s-a rspndit conceptia c prescurile nu pot fi fcute de femeile care triesc o viat con/ugal normal cu (r(atii lor$ 4ceast conceptie nu are !ns nici o (a" !n traditia 0isericii$ 9u exist nici un canon care s prevad acest lucru cu att mai mult cu ct mult timp la Liturghie se folosea pine din u"ul comun$ %ro(a(il la originea acestei conceptii st interdictia pentru cei ce au svrsit pcate grave si sunt opriti de la !mprtsanie de a-si aduce darul la altar$ #ar a considera legturile trupesti ale sotilor cununati canonic drept pcat este !n contradictie cu Scriptura si cu !ntreaga !nvttur a 0isericii$ Sfntul %avel art clar c patul nuntii este nespurcat (Evrei 1B .) iar Canonul . Fangra !i osndeste pe cei care e"it s primeasc Sfnta )mprtsanie de la clericii cstoriti$ 7ri dac un preot cstorit avnd o viat con/ugal normal poate slu/i Sfnta Liturghie cu vrednicie de ce sotia acestuia nu ar putea face prescurile pentru slu/( K Sau de ce o femeie cstorit canonic care se poate !mprtsi nu ar putea face prescuri K

%e de alt parte este evident faptul c cei care se complac !n pcate grave care !i !ndeprtea" de la !mprtsanie nu numai c nu pot s fac prescuri ci pn cnd nu se pociesc nu le pot aduce la altar nici pe cele fcute de altii$ Ca urmare pot face prescuri cei care strduindu-se s duc o viat curat potrivit poruncilor lui 'ristos pot si s-si aduc darul la altar$ Conclu"ie ,evenirea !n "ilele noastre la practica normal a aducerii darurilor la altar de ctre credinciosi este posi(il si din punct de vedere al materiei darurilor$ Iat cteva modalitti practice prin care se poate reali"a acest lucru3 M Credinciosii !n special cei de la sate pot fi !ndemnati s fac prescuri acas pe care s le aduc apoi la (iseric> M %reotul poate rndui ca anumite credincioase eventual prin rotatie s fac prescuri pentru !ntreaga comunitate si s fie puse !n vn"are la pangar> M )n ca"ul !n care nu exist posi(ilitatea de a se face prescuri credinciosii pot fi !ndemnati s aduc la altar pine o(isnuit care la fel ca !n epoca primar s fie utili"at apoi pentru a/utorarea sracilor$ #ac nu se poate aduce vin este (ine s se aduc mcar prescur (sau pine o(isnuit) !nsotit de lumnare ca sim(ol al /ertfei si de un pomelnic cu cei care se doreste a fi pomeniti$ Important este ca aducerea darurilor s devin o regul pentru fiecare Liturghie si nu numai pentru ca"uri exceptionale$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (:III) :inul liturgic %otrivit dictionarului vinul este (utura alcoolic o(tinut prin fermentarea mustului de struguri$ Termenul de vin se aplic si unor (uturi fcute din alte fructe legume sau ier(uri dar utili"at singur se refer doar la cel produs din struguri$ )n acest sens !l vom folosi !n cele ce urmea"$ )n :echiul Testament vinul este privit ca un aliment de (a" Cunoscut !nc din vechime prima mentiune documentar a vinului o !ntlnim !n :echiul Testament la *acere ? <@ - <1 unde se arat c dup potop 9oe a sdit vie si a (ut vin$ #ar al lui #umne"eu menit s veseleasc inima omului (%s$ 1@B 1A) vinul ocupa un loc important !n viata de "i cu "i a evreilor fiind !nteles ca o necesitate a vietii si nu ca un lux$ Era o parte necesar si a celei mai simple mese (Gud$ 1? 1?> I ,egi 1- <@> Is$ AA 1) o provi"ie indispensa(il a unei cetti (II %ar$ 11 11) consumat de oameni de toate clasele sociale si de toate vrstele (%lng$ <31<> Iah$ ?312)$ 4(undenta vinului era considerat o expresie a (inecuvntrii lui #umne"eu (*ac$ <2 <=> #eut$ 2 1B> 4mos ? 1.) iar deose(ita a(undent o expresie a epocii mesianice (4mos ? 1B> Ioil B 1=> Iah$ ? 12)$ )n acelasi timp a(u"ul de vin si (etia sunt condamnate cu trie (%ilde <@ 1> <B <@ - BA)$

:echiul Testament asocia" vinul cu pinea ca alimente de (a" (*ac$ <2 <=> #eut$ 2 1B> BB <=> Ioil < 1?) sim(oli"nd !ntreaga hran a omului$ 4cest sim(olism !si va gsi cea mai !nalt expresie la Cina cea de Tain cnd &ntuitorul Iisus 'ristos instituind Sfnta Liturghie le va preface !n Trupul si Sngele Lui !ndemnndu-ne s aducem pinea si vinul ca daruri ale noastre la Sfnta Liturghie svrsit !ntru pomenirea Sa$ #atorit importantei care i se acorda vinul era utili"at si !n cultul iudaic ca li(atie care !nsotea /ertfele "ilnice de dimineata si seara (Iesire <? .@ - .1) prga din roadele pmntului adus #omnului (Lev$ <B 1B) precum si felurite alte /ertfe (9um$ 1A A 2 1@)$ :inul Cinei celei de Tain a fost rosu dulce amestecat cu ap #esi Legea nu impunea folosirea vinului la sr(torirea %astelui iudaic !n epoca post-(a(ilonian sa generali"at utili"area lui ca o +traditie de la cei (trni+$ Cunoastem pn a"i aceste +traditii din (trni+ deoarece !n secolul al II-lea dup 'ristos ra(inii evrei le-au codificat !n cartea numit &itna$ 4flm astfel c pe parcursul mesei rituale iudaice de %asti capul familiei (inecuvintea" folosind anumite formule rituale ((eraNoth) p!inea si patru pahare de vin pe care le !mparte apoi celorlalti$ La mesele rituale se folosea un vin special o(tinut prin stoarcerea usoar (fr a "dro(i sm(urii) a strugurilor potrivit principiului +cu ct sunt strugurii storsi mai putin cu att vinul este mai (un+$ Cel mai apreciat vin era o(tinut din mustul scurs prin greutatea proprie a strugurilor "dro(iti$ :inul ritual era asadar un vin curat neamestecat cu nimic altceva$ )n ceea ce priveste culoarea vinului la masa pascal era utili"at vinul rosu care de altfel era vinul cel mai rspndit !n antichitate !n %alestina ca si !n Frecia$ 7 serie de afirmatii incidentale din :echiul Testament cum ar fi +nu te uita la vin cum este el de rosu+ (%ilde <B B1) sau expresia +snge de strugure+ (*ac$ .? 11> #eut$ B< 1.) folosit pentru vin confirm preponderen8a vinului rosu$ )n vechime vinul era (ut neamestecat cu ap dar !n perioada elenistic su( influenta greceasc se generali"ea" consumul vinului diluat cu ap$ Cartea &itna priveste ca de la sine !nteles utili"area !n cult a vinului amestecat cu ap iar ra(inul Elea"er chiar inter"ice rostirea (inecuvntrilor asupra vinului nediluat$ Se pare c dilutia era destul de mare adic 1OB sau 1 vin dar aceasta !n conditiile unui vin tare si pro(a(il dulce !n conditiile unui climat cald cum este !n %alestina$ La Cina cea de Tain &ntuitorul Iisus 'ristos a urmat ritualul unei mese pascale fcnd gesturile traditionale ale capului de familie evreu dar dndu-le un !n8eles cu totul nou identificnd pinea cu Trupul Su si vinul cu Sngele Su pe care !l va vrsa pe Cruce pentru &ntuirea lumii$ El a (inecuvntat vinul ritual iudaic din struguri (fermentat) rosu dulce amestecat cu ap $ )n 0iserica primar se folosea vinul rosu Sfnta Liturghie fiind o actuali"are a Cinei celei de Tain 0iserica a cutat s utili"e"e acelasi tip de vin pe care l-a folosit si &ntuitorul$ Ca urmare de la !nceput a fost preferat pentru Sfnta Liturghie vinul curat rosu si dulce care se amesteca cu ap !n timpul pregtirii darurilor$ La argumentul istoric pentru folosirea vinului rosu la Liturghie se adaug cel sim(olic !n sensul c acest vin este un sim(ol mult mai potrivit pentru sngele &ntuitorului$ 0iserica romano-catolic a optat pentru vinul al( %ro(lema culorii vinului pentru Sfnta Liturghie a !nceput s se pun !n 4pusul romano-catolic !ncepnd cu secolul al 6III-lea cnd mai multe sinoade locale se pronunt fie !n favoarea vinului rosu fie a celui al($ )n cele din urm sustintorii vinului al( reusesc s-si impun prerea a/ungndu-

se aproape la generali"area utili"rii vinului al( la Liturghia catolic$ 4rgumentele aduse !mpotriva vinului rosu sunt de ordin practic3 usurinta mai mare de falsificare a vinului rosu greutatea de a pstra curate vesmintele liturgice densitatea vinului rosu !n anumite regiuni etc $ 0iserica 7rtodox a pstrat traditia utili"rii vinului rosu #esi 0iserica 7rtodox nu s-a pronuntat oficial !n privinta culorii vinului euharistic !n general s-a pstrat traditia utili"rii vinului rosu$ Totusi !n anumite "one su( influenta romano-catolic s-a a/uns s se cread c numai vinul al( poate fi folosit la Sfnta Liturghie$ #ar dup cum am v"ut mai sus desi culoarea vinului nu este esential argumentul istoric si sim(olic ne !ndeamn spre folosirea atunci cnd este posi(il a vinului rosu$ :inul liturgic tre(uie s fie curat Liturghierul la capitolul %ovtuiri arat c !nsusirea esential a vinului liturgic este ca acesta s fie curat adic s fie din struguri s ai( gust si miros firesc s fie neotetit si neamestecat cu nici un fel de alte (uturi $ %ovtuirile din Liturghier fiind alctuite !n secolul al 6:III-lea nu vor(esc !n mod expres despre anumite su(stante cum ar fi "ahrul dar se su(!ntelege c nu este permis amestecul lor !n vin$ )n pre"ent producerea industrial a vinului presupune tratarea acestuia cu anumite su(stante chimice cum ar fi dioxidul de sulf (pentru a opri actiunea altor organisme !n afara dro/diei care produce fermentarea vinului) si agentii de limpe"ire$ #e asemenea viile sunt stropite cu diverse pesticide pentru prevenirea (olilor$ 0ine!nteles c ar fi prefera(il ca vinul liturgic s fie ecologic o(tinut fr folosirea su(stan8elor chimice si a pesticidelor$ #ar deoarece un astfel de vin este foarte greu de o(tinut si verificat credem c si vinurile o(tinute !n conditiile de mai sus pot fi utili"ate la Sfnta Liturghie$ :inul dulce este prefera(il )n ceea ce priveste gustul vinului este prefera(il ca acesta s fie dulce din cel putin dou motive3 unul sim(olic si altul practic$ Cel sim(olic const !n simtirea concret la primirea Sfintei )mprtsanii prin intermediul gustului a adevrului cuvntului psalmistului3 +Fustati si vedeti c (un este #omnul+ (%s$ BB =)$ Cel de-al doilea legat de primul !i priveste pe copii care pot fi !mprtsiti mult mai usor si asteapt cu mult (ucurie momentul !mprtsaniei atunci cnd se foloseste vin dulce$ Se evit astfel situatiile neplcute !n care copiii refu" !mprtsania sau chiar o scuip cnd simt gustul acru al vinului utili"at la Sfnta Gertf$ Ce vin liturgic folosimK )n conclu"ie fr a exclude folosirea altui tip de vin (cu conditia s fie curat) cel mai potrivit pentru Sfnta Liturghie este cel rosu si dulce$ 9e putem !ntre(a unde gsim un astfel de vin$ )n alte 0iserici 7rtodoxe (cum ar fi cea greac sau cea rus) s-a generali"at folosirea unor vinuri rosii speciale curate foarte dulci si tari$ 4stfel sunt vinurile grecesti ,oussos si &avrodafni cu specificatia +nama+$ )n 0asara(ia se produce un vin cu o calitate asemntoare celor grecesti numit Lagor cu specificatia +pastoral+$ 4cest din urm vin este mai usor de procurat si mai ieftin dect cele grecesti !ns este destul de mare riscul ca el s fie falsificat$ #e aceea este prefera(il s fie achi"itionat direct de la &itropolia &oldovei din Chisinu$

#e asemenea se poate folosi vinul evreiesc Carmel cu specificatia +for %assover+ destinat mesei rituale de %asti$ 4semenea acestora sunt si alte vinuri$ 5n avanta/ al lor este si acela c fiind foarte tari proportia !ndeo(ste recunoscut la amestecarea cu ap (<OB vin 1OB ap) poate fi inversat (1OB vin <OB ap) fr a se schim(a firea vinului !n ap$ )n ca"ul !n care nu putem gsi aceste vinuri speciale se pot folosi si unele vinuri romnesti cum ar fi soiul autohton +0usuioac de 0ohotin+ (produs la 'usi) care desi nu are dulceata si tria vinurilor de mai sus !mplineste totusi conditiile de calitate pentru a fi folosit la Sfnta Liturghie$ #e asemenea poate fi folosit si vinul o(tinut arti"anal !n gospodrie cu conditia s fie curat$ 4r fi de preferat totusi ca centrele eparhiale s pun la dispo"itia preotilor la preturi re"ona(ile vinuri liturgice rosii dulci care s !m(ine motivele istorice si sim(olice cu avanta/ele practice ale folosirii lor$

%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (I6) %roscomidia )nainte de !nceputul propriu-"is al Sfintei Liturghii !n altar la adpost de privirile credinciosilor preotul singur sau !mpreun cu diaconul svrseste un ritual care are aspectul unei slu/(e aparte avnd o formul de (inecuvntare si una de !ncheiere$ Este vor(a de %roscomidie care nu este !ns o slu/( de sine stttoare ci o parte integrant si indispensa(il a Sfintei Liturghii$ Ce este %roscomidia K %roscomidia !n esenta ei const !n punerea !nainte a darurilor pentru /ertfa liturgic !nssi denumirea de %roscomidie venind de la cuvntul grecesc prosNomi"C care !nseamn a pune !nainte a aduce a oferi a face dar$ &ai precis slu/(a %roscomidiei const !n alegerea pregtirea si afierosirea de ctre preot a darurilor de pine si vin aduse de credinciosi la altar$ 4stfel darurile sunt ridicate la calitatea de Cinstite #aruri gata pentru a fi sfintite si prefcute !n Trupul si Sngele #omnului !n cadrul Sfintei Liturghii %n !n secolul :II ritualul %roscomidiei era mult mai simplu %roscomidia a constituit !ntotdeauna o parte a Sfintei Liturghii$ #ar !n primele secole crestine ritualul ei era mult mai simplu evolund ulterior pn la forma de a"i$ )n esent consta !n primirea de ctre diaconi a darurilor de pine si vin aduse de credinciosi si alegerea celor menite pentru /ertf urmnd ca episcopul sau preotul s le (inecuvinte"e$ Locul primirii darurilor era o !ncpere numit proscomidiar sau schevofilachion$ 4ceast !ncpere era situat !n latura de nord a altarului initial fiind distinct de (iseric $ )n ceea ce priveste timpul svrsirii si rnduiala %roscomidiei nu avem descrieri precise din aceast perioad$ 7 opinie larg rspndit si !nsusit de numerosi liturgisti afirm c ritualul primirii si pregtirii darurilor pentru Sfnta Gertf avea loc !n primele veacuri la !nceputul Liturghiei credinciosilor$ #up plecarea catehumenilor credinciosii pre"entau diaconilor darurile lor de pine si vin$ #iaconii strngeau darurile la proscomidiar le alegeau pe cele necesare pentru Sfnta Gertf si

le aduceau apoi la altar punndu-le pe Sfnta &as$ 4ici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de /ertf printr-o rugciune special$ #eplasarea %roscomidiei la !nceputul Liturghiei catehumenilor s-a fcut potrivit acestei opinii !n sec$ :I-:II ca urmare pe de o parte a sl(irii si disparitiei disciplinei catehumenilor si pe de alt parte a de"voltrii crescnde a ritualului %roscomidiei$ 7 alt opinie mai nou sustine c %roscomidia s-a aflat !ntotdeauna la !nceputul Liturghiei$ Se aduce ca argument faptul c ase"area %roscomidiei la !nceputul Sfintei Liturghii este specific tuturor Liturghiilor orientale pe cnd pregtirea darurilor !nainte de anafora este specific Liturghiilor latine$ Cel putin !n regiunea Siriei de vest (4ntiohia) exist dovada faptului c credinciosii aduceau !nc de la !nceputul Sfintei Liturghii darurile !nsotite de pomelnice $ %otrivit acestei opinii !n primele veacuri credinciosii veneau la !nceputul Sfintei Liturghii aducnd daruri de pine si vin !nsotite de pomelnice cu numele lor pe care le !ncredintau diaconilor aflati !n schevofilachion$ #iaconii alegeau si pregteau darurile pentru Sfnta Gertf$ Episcopul sau preotul protos venind la slu/( intra mai !nti !n schevofilachion si (inecuvnta darurile iar apoi intra !n (iseric si !ncepea Sfnta Liturghie$ La !nceputul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de ctre diaconi la altar$ ,itualul de a"i al %roscomidiei se de"volt !ntre secolele :II-6I: Evolutia %roscomidiei dup secolul :II reflect schim(area care a intervenit !n atitudinea fat de Sfnta Liturghie si !n !n8elegerea acesteia si anume scderea numrului celor ce se !mprtseau si accentuarea sensului ei mistico-sim(olic$ &ai !nti a intervenit necesitatea practic a tierii prescurii destinat Sfintei Gertfe deoarece !n conditiile introducerii !mprtsaniei credinciosilor cu lingurita si a reducerii numrului celor care se !mprtseau era suficient doar o parte din prescur si nu una !ntreag cum era pn atunci$ Ca urmare primul ritual nou pe care !l putem constata la %roscomidie este ritualul scoaterii si pregtirii agnetului$ %otrivit comentariului liturgic al patriarhului Fherman I al Constantinopolului !n sec$ :III %roscomidia consta din urmtoarele acte3 preotul sau diaconul tia cu copia 4gnetul (nimic "icnd) !l punea pe disc turna vin si ap !n potir iar preotul rostea rugciunea punerii !nainte3 +#umne"eule #umne"eul nostru$$$+ peste ele !nvelea si tmia $ #e"voltarea %roscomidiei a fost determinat !n primul rnd de accentuarea sensului ei tipicosim(olic #intr-o simpl pregtire a darurilor !n vederea Sfintei Gertfe %roscomidia devine tot mai mult o repre"entare sim(olic pe de o parte a nasterii si /ertfei &ntuitorului si pe de alt parte a 0isericii$ Sim(olismul /ertfei este !ntrit de rostirea la tierea agnetului !ncepnd cu secolul al I6-lea a cuvintelor profetice ale prorocului Isaia cu privire la /ertfa lui 'ristos$ #ac pn atunci diaconii au avut un rol important !n pregtirea darurilor avnd dreptul chiar s taie Sfntul 4gnet si s toarne vinul si apa !n potir (rugciunea de afierosire a darurilor fiind rostit !ns de preot sau episcop) accentuarea caracterului sim(olic de /ertf al %roscomidiei a fcut ca diaconul s apar tot mai nepotrivit pentru svrsirea acesteia deoarece dreptul de a /ertfi !l are numai preotul$ Ca urmare rolul diaconului se reduce treptat pn la inter"icerea complet !n secolul al 6:II-lea a dreptului de a proscomidia$ )n secolul al I6-lea apare si mai apoi ia o mare de"voltare ritualul scoaterii miridelor$ )n 0iserica primar participarea credinciosilor la Sfnta Gertf consta !n !mprtsirea cu Trupul si Sngele #omnului$ )n conditiile !n care !mprtsania a devenit tot mai rar s-a simtit nevoia unei participri mai intime la Sfnta Gertf$ 4stfel apare practica scoaterii miridelor pentru credinciosi ca o su(stituire a !mprtsaniei$ :enind la slu/( credinciosii aduceau cte o prescur pentru fiecare

nume de pomenit din care se scotea o mirid$ Cu timpul s-a !ngduit s fie adus o prescur pentru mai multe nume $ #in secolul al 6I-lea avem primele mentiuni despre scoaterea miridelor !n cinstea &aicii #omnului si a sfintilor ca expresie a sim(olismului eclesial al %roscomidiei$ ,itualul miridelor se va de"volta foarte mult !n secolele urmtoare a/ungndu-se chiar la exagerri si la diferente importante de la o regiune la alta !n principal !n legtur cu sfintii pomeniti impunndu-se interventia autorittii (isericesti$ Ca urmare !n secolul al 6I:-lea patriarhul *ilotei al Constantinopolului redactea" o #iatax (rnduial) liturgic (tradus !n acelasi secol !n slav si rspndit !n 0iserica (ulgar sr( romn si rus) !n care sistemati"ea" si fixea" rnduiala %roscomidiei eliminnd exagerrile si reusind s sta(ileasc ordinea !n acest domeniu$ 9ote3 P 4lexander Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei editura 4nastasia f$a$ p$ 1@=$ P ,ugciunea din timpul cntrii heruvimice !n Liturghier 0ucuresti <@@@ p$1.= P %rintele Faleriu Gertf si rscumprare ed$ 'arisma p$ 12<$ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloaie Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$11=$ P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii cap$ :III P Sfntul Fherman al Constantinopolului 9icolae Ca(asila P Sfntul Ciprian Epistola L6III 1B ctre Caecilius$ Simeon al Tesalonicului P ve"i si !n continuare pentru sim(olismul 9asterii #omnului tlcuirile Sfintei Liturghii avnd ca autori pe Sfntul Fherman al Constantinopolului Teodor de 4ndida Simeon al Tesalonicului$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6) Semnificatia %roscomidiei (I) %roscomidia constnd !n pregtirea darurilor pentru /ertfa euharistic este o necesitate practic$ #ar ea are si o profund semnificatie pe care vom !ncerca s o deslusim !n cele ce urmea"$ 5nirea /ertfelor individuale !n /ertfa 0isericii care este !mprtsire din /ertfa lui 'ristos 4ducerea darului de pine si vin la altar de ctre fiecare credincios este primul act al participrii efective la slu/( si !n acelasi timp una din conditiile !mplinirii depline a caracterului de !mpreun slu/ire a clerului si a credinciosilor la Sfnta Liturghie$ #arul adus la altar este o /ertf a iu(irii prin care credinciosul se druieste pe sine !nsusi si !ntreaga creatie lui #umne"eu$ %e de alt parte Sfnta Liturghie este slu/(a !n care 0iserica aduce /ertfa iu(irii si a unittii$ +#ar /ertfa aceasta care ne este dat si poruncit nou a o aduce si !n aducerea creia 0iserica se !mplineste pe sine ca fiind viata lui 'ristos !n noi si a noastr !n El nu este +alta+ fat de aceea unic atotcuprin"toare si care nu se repet pe care 'ristos a adus-o o singur dat (Evr ? <=)+ $

Semnificatia principal a %roscomidiei const tocmai !n unirea /ertfelor individuale ale credinciosilor concreti"ate !n darurile de pine si vin !n /ertfa 0isericii si recunoasterea acestei /ertfe ca fiind !mprtsire din /ertfa lui 'ristos$ )ntreaga iconomie a mntuirii este transpus condensat si tainic #e"voltarea !n decursul timpului a sensurilor sim(olice ale %roscomidiei a fcut ca !ntreaga iconomie a mntuirii s fie transpus condensat si tainic !n ritualul ei3 )ntruparea &ntuitorului si Gertfa Lui proorocit !nc din :echiul Testament care se !mplineste !n )nviere aducnd astfel ,scumprarea neamului omenesc re"idit !n 'ristos si unit !n Trupul Lui - 0iserica$ 'ristos ni se descoper !n mi/locul 0isericii !n stare de /ertf si !n acelasi timp ca +hran a toat lumea+ adic druire din iu(ire spre !mprtsire$ El este druirea de sine deplin fcut totodat Tatlui si nou$ 'ristos ne uneste !n 0iseric fcndu-ne prtasi /ertfei Sale pentru c El este +Cel ce aduce si Cel ce se aduce+ arhiereul si /ertfa noastr desvrsit$ )ntrupare Gertf si ,scumprare &ntuirea noastr s-a reali"at prin /ertfa lui 'ristos care +!n opera Sa rscumprtoare ne recapitulea" ne readun mai !nti !n Sine !ncepnd din !ntrupare ne sfinteste firea co(ornd !n adncimile ei pn la extrema cheno" !n iad si astfel recapitulati si sfintiti !n El se ofer si ne ofer Tatlui ca /ertf si omagiu suprem primind prin El si pentru noi o nou consacrare a fpturii noastre3 !nvierea+$ 4ctele fundamentale ale operei rscumprtoare a lui 'ristos sunt )ntruparea asumarea firii umane si Gertfa legat indisolu(il de )nviere$ ,itualul %roscomidiei este o aducere-aminte a acestor acte prin sim(olismul 9asterii si Gertfei &ntuitorului pe care !l cuprinde$ Sim(olismul Gertfei &ntuitorului Tema central a %roscomidiei este /ertfa unic atotcuprin"toare si mntuitoare a lui 'ristos !n care este cuprins !ntreaga 0iseric$ )nc de la !nceputul %roscomidiei preotul rosteste troparul :inerei &ari si !nsemnea" cu semnul Sfintei Cruci prescura din care va fi tiat agnetul$ %omenirea lui 'ristos o facem astfel amintind /ertfa lui rscumprtoare de pe cruce care ne-a adus nemurirea$ :ersetele din proorocia lui Isaia (Is$ B 2-=) rostite de preot !n timpul tierii agnetului arat c /ertfa &ntuitorului !mplineste proorociile :echiului Testament despre venirea lui 'ristos$ 4ceste versete ne pun !n fat imaginea &ielului lui #umne"eu +Cel ce ridic pcatul lumii+ /ertfindu-se de (unvoie +pentru viata si mntuirea lumii+$ +4ceasta e mretia uluitoare a lui #umne"eu descoperit !n 'ristos3 #umne"eu se face &iel de /ertf fr s se plng &iel care-si stpneste durerea cu puterea (lndetei capa(il s !m(ln"easc pe oamenii ispititi la ceart la ur la proteste si la plns+$ )ntelepciunea /udectii Sale !nalte S-a artat !n smerenia Lui iar neamul Lui este necunoscut pentru c fiind #umne"eu este mai presus de cuvnt iar !n El e cuprins !ntregul lui neam ceresc si omenesc$ Tind crucis agnetul preotul !ntipreste crucea !n pine artnd felul mortii &ntuitorului scotnd astfel !n evident starea de /ertf a &ielului lui #umne"eu !n/unghiat de la !ntemeierea lumii (4poc$ 1B =)$ #in coasta &ntuitorului !mpuns cu suli8a pe cruce a curs preascumpul lui snge si apa preacurat care vor da viat lumii prin splarea de pcate cu (aia 0ote"ului si adparea noastr cu (utura nemuririi $ #e aceea preotul repet descrierea acestui eveniment asa cum este relatat de Sfntul Evanghelist Ioan (In$ 1? B.-BA) si toarn vin si ap !n Sfntul %otir$ 4mestecarea vinului cu apa sim(oli"ea" unirea #omnului cu credinciosii si !n acelasi timp unirea ipostatic a celor dou naturi !n persoana &ntuitorului $

Comentariile (i"antine ale Sfintei Liturghii extind sim(olismul /ertfei la o(iectele folosite3 Sfntul #isc !nchipuie nslia pe care a fost ase"at Trupul #omnului dup co(orrea de pe cruce> copia sulita cu care a fost !mpuns coasta &ntuitorului etc$ )n acelasi timp proscomidiarul !nchipuie locul rstignirii$ Sim(olismul 9asterii #omnului 'ristos &ielul lui #umne"eu !n/unghiat de la !ntemeierea lumii (4poc$ 1B =) S-a !ntrupat pentru a se /ertfi pentru noi dup cum El !nsusi arat c a venit +s slu/easc si s-Si dea viata rscumprare pentru multi+ (&t$ <@ <=)$ 4sadar Crucea este implicat de )ntrupare$ Sfinti %rinti ca Sfntul Irineu (sec$ II) si Sfntul Efrem Sirul (sec$ I:) vd !nc din primele secole implicarea /ertfei lui 'ristos !n 9asterea Lui$ %rivindu-L pe 'ristos !n !ntregimea %ersoanei Sale reali"ate ca om actele trecutului se concentrea" !n El !nghitind distantele temporale$ %entru aceasta %roscomidiei i se aplic si un sim(olism al 9asterii #omnului3 prescura din care este tiat agnetul o !nchipuie pe &aica #omnului si prin ea prga frmntturii firii umane iar scoaterea agnetului sim(oli"ea" nasterea &ntuitorului artnd astfel c 'ristos s-a fcut om desvrsit lund firea uman !n afar de pcat$ Ca si !n ca"ul /ertfei comentariile liturgice (i"antine atri(uie o !ncrctur sim(olic legat de 9asterea &ntuitorului proscomidiarului si o(iectelor folosite$ 4stfel proscomidiarul !nchipuie 0ethleemul - locul nasterii Sfntul #isc - ieslea steluta - steaua care s-a artat magilor etc$ %ropre"enta lui 'ristos !n Cinstitele #aruri #esi Cinstitele #aruri nu se prefac la %roscomidie !n Trupul si Sngele #omnului totusi putem vor(i !nc de acum de o anumit propre"ent a lui 'ristos cel /ertfit !n ele o pre"ent printr-o anumit lucrare special a Lui provocat de gndirea preotului la El !n timpul ritualurilor care transpun iconomia mntuirii$ P 4lexander Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei editura 4nastasia f$a$ p$ 1@=$ P ,ugciunea din timpul cntrii heruvimice !n Liturghier 0ucuresti <@@@ p$1.= P %rintele Faleriu Gertf si rscumprare ed$ 'arisma p$ 12<$ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloaie Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$11=$ P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii cap$ :III P Sfntul Fherman al Constantinopolului 9icolae Ca(asila Sfntul Ciprian Epistola L6III 1B ctre Caecilius$ P Simeon al Tesalonicului P ve"i si !n continuare pentru sim(olismul 9asterii #omnului tlcuirile Sfintei Liturghii avnd ca autori pe Sfntul Fherman al Constantinopolului Teodor de 4ndida Simeon al Tesalonicului P ve"i %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloaie op$ cit$ p$ 11@-111$ Explicarea Sfintei Liturghii (6I) Semnificatia %roscomidiei (II) 4m v"ut !n articolul precedent c semnificatia principal a %roscomidiei const !n unirea /ertfelor individuale ale credinciosilor concreti"ate !n darurile de pine si vin !n /ertfa 0isericii si recunoasterea acestei /ertfe prin pregtirea agnetului ca fiind !mprtsire din /ertfa lui 'ristos$ Ca urmare alturi de tema /ertfei &ntuitorului si !n indisolu(il legtur cu aceasta %roscomidia

cuprinde !n mod sim(olic si tema 0isericii ca !mplinire a lucrrii mntuitoare a *iului lui #umne"eu$ 4stfel ase"area pe Sfntul #isc !n /urul agnetului a miridelor (prticelelor) scoase !n cinstea &aicii #omnului si a sfintilor precum si spre pomenirea credinciosilor vii si adormiti ne d o imagine intuitiv deose(it de relevant a 0isericii - Trupul lui 'ristos$ +#e fat a stat !mprteasa de-a dreapta Ta+ &irida &aicii #omnului mai mare dect celelalte miride este ase"at !n dreapta agnetului artnd !nalta demnitate a Sfintei *ecioare potrivit cuvintelor psalmistului repetate de preot3 +#e fat a stat !mprteasa de-a dreapta Ta !n hain aurit !m(rcat si prea!nfrumusetat+ (%s$ .. 11)$ )mprteasa care st de-a dreapta lui #umne"eu este &aica #omnului cci ea L-a nscut !n chip de negrit pe 'ristos rmnnd pururea *ecioar$ Ea este cu adevrat 9sctoare de #umne"eu este scara ce uneste cerul cu pmntul pe care Iacov a v"ut-o !n vis (*ac$ <= 1<) pentru c din ea #umne"eu a luat firea noastr uman$ 4cceptnd s-L nasc pe 'ristos *ecioara &aria S-a fcut primitoare din partea neamului omenesc a mntuirii pe care ne-a adus-o )ntruparea #omnului$ *cndu-se vrednic de aceast nastere datorit curtiei si smereniei ei ea a fost sfintit prin slsluirea Cuvntului devenind i"vor de curtie si nestricciune$ Ea este sfnt mai presus dect toti sfintii +mai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimii+ ea este acoperitoarea aprtoarea mi/locitoarea si a/uttoarea credinciosilor$ &aica #omnului !si uneste rugciunile cu ale !ntregii 0iserici &aica #omnului este fptura aflat !n cea mai intim comuniune cu 'ristos !nltnd rugciunile crestinilor la tronul lui #umne"eu si *iul Su$ Ca urmare mirida &aicii #omnului este ase"at de-a dreapta agnetului destinat prefacerii !n trupul lui 'ristos$ Scotnd aceast mirid preotul se roag ca pentru rugciunile ei #umne"eu s primeasc /ertfa noastr !n +/ertfelnicul Su cel mai presus de ceruri+$ 4gnetul neprefcut este /ertfa 0isericii$ +#e aceea preotul se roag ca pentru rugciunile &aicii #omnului s primeasc 'ristos /ertfa comunittii !n /ertfelnicul Su cel mai presus de ceruri pentru a o preface !n /ertfa Trupului Su care va include astfel !n ea si /ertfa comunittii+ $ &aica #omnului !si uneste astfel rugciunile ei cu ale !ntregii 0iserici pentru primirea /ertfei !n +/ertfelnicul cel mai presus de ceruri+ adic !n !nltimea spiritual din fata Tatlui unde a intrat 'ristos prin /ertfa Sa si unde rmne permanent prefcnd !n acest trup /ertfit si /ertfa de pine a comunittii care se apropie si ea de aceast suprem !nltare unde se afl El !n stare de /ertf $ Sfintii sunt intimii lui #umne"eu )n stnga agnetului si la aceeasi !nltime cu acesta se asea" miridele !n cinstea celor nou cete de sfinti artndu-se c si ei se (ucur de slava !n care se afl #omnul cel rstignit si !nviat dar nu se afl !n aceeasi intimitate cu 'ristos ca si &aica Sa$ Sfintenia const !n +procesul de transfigurare su(iectiv a credinciosului prin participarea nemi/locit la viata !n 'ristos+$ Sfintenia presupune /ertf interioar participarea omului la propria lui mntuire prin eli(erarea de patimi$ Sfintenia este un aspect indispensa(il al actului mntuirii si de aceea chemarea la sfintenie este adresat tuturor crestinilor$ Sfintii sunt aceia care au !nteles aceast chemare si !n msura !n care si-au luat crucea rstignind !n ei omul vechi plin de patimi pcate si necurtie ei particip si la slava lui 'ristos cel )nviat$ +*cndu-se prtasi %atimii lui 'ristos prin martiriu asce" lacrimi si practicarea virtutilor evanghelice sfintii au !nvins moartea cu El$ Ei sunt de acum vii !n #umne"eu pentru c 'ristos S-a slsluit !n ei+$ Sfintii sunt intimii lui #umne"eu mdulare de cinste ale Trupului lui 'ristos 0iserica$ %entru noi ei sunt un exemplu o

pild vie a strii la care suntem meniti s a/ungem si !n acelasi timp un spri/in !n lupta noastr pentru do(ndirea sfinteniei$ Toti sfintii se unesc cu noi !n rugciune la Sfnta Liturghie La %roscomidie scoatem miride !n cinstea sfintilor multumind lui #umne"eu pentru darurile hr"ite celor ce-i urmea" !n sfintenie$ Se scot miride !n cinstea a nou cete de sfinti artnd prin aceasta c sfintenia este accesi(il tuturor categoriilor de credinciosi si de asemenea c toti sfintii se unesc cu noi !n rugciune la Sfnta Liturghie$ %otrivit ma/orittii Liturghierelor romnesti si slave cele nou cete de sfintii sunt3 Sfntul Ioan 0ote"torul proorocii apostolii ierarhii mucenicii si mucenitele cuviosii si cuvioasele (monahii) doctorii fr de arginti (mari (inefctori) Sfintii Ioachim si 4na !mpreun cu sfintii "ilei si cu toti sfintii si sfntul autor al Liturghiei (Ioan Fur de 4ur sau :asile cel &are)$ )n ceea ce priveste sfintii pomeniti nominal !n cadrul acestor cete exist diferente de la o 0iseric local la alta potrivit cinstei deose(ite de care se (ucur anumiti sfinti !ntr-un loc sau altul$ %ro(lema pomenirii sfintilor !ngeri %rincipala deose(ire const !ns !n faptul c Liturghierele grecesti manuscrise vechi precum si unele Liturghiere slave prevd ca prima mirid s se scoat !n cinstea Sfintilor &ihail si Favriil si a tuturor puterilor !ngeresti Sfntul Ioan 0ote"torul fiind pomenit la a doua mirid !n ceata proorocilor$ Liturghierul romnesc din 1?B2 introduce si la noi aceast practic !ns !n editiile ulterioare se renunt la ea$ %ro(lema pomenirii sfintilor !ngeri nu este de mic important !n contextul sim(olismului eclesiologic al %roscomidiei$ 4se"area miridei !ngerilor !n stnga agnetului !mpreun cu celelalte cete de sfinti scoate !n evident faptul c 0iserica este +unirea a tot ce exist+ +eu-ul rugciunii tuturor fiintelor constiente3 pmnteni !ngeri si sfinti+ $ 4vem astfel pe Sfntul #isc imaginea 0isericii ceresti si pmntesti unit !n rugciune !n 'ristos$ )ncercarea de a respinge pomenirea !ngerilor pe motivul c acestia nu ar fi mdulare ale 0isericii sau c nu s-ar fi !mprtsit de roadele /ertfei lui 'ristos nu este !ntemeiat$ Sfntul Simeon al Tesalonicului /ustific aceast practic artnd c !ngerii +au fost slu/itori ai misterului !ntruprii sunt una cu noi si o 0iseric suntem ei doresc a se !nchina !n fata Tainelor 0isericii lund si ei dintr-aceasta o sporire a slavei ne sunt p"itori si mi/locitori fat de #umne"eu+ $ %rintele #$ Stniloaie sustine de asemenea c este potrivit a fi pomeniti si sfintii !ngeri deoarece +toat 0iserica din cer e slvit !n prefacerea euharistic D$$$E$ )ntr-un fel spiritual toti cei din ceruri se !mprtsesc si mai mult de 'ristos> prin Sfnta Liturghie se reali"ea" o si mai mare unire a celor ceresti si a celor pmntesti+ $ 4vnd !n vedere considerentele de mai sus credem c ar fi oportun revenirea la practica scoaterii primei miride !n cinstea !ngerilor$ 5nitatea 0isericii ceresti si a celei pmntesti !n 'ristos )n conclu"ie putem spune c pomenirea &aicii #omnului si a sfintilor la %roscomidie scoate !n evident unitatea 0isericii ceresti si a celei pmntesti !n 'ristos precum si faptul c !mprtsirea credinciosilor de El !n Euharistie si !n orice Tain nu se !nfptuieste dect !n pre"enta rugtoare si plin de (ucurie constient a !ntregii 0iserici din ceruri$ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$ 1<<$ P %r$ %rof$ #r$ Ion 0ria #ictionar de Teologie 7rtodox editia a II-a 0ucuresti 1??. p$ B..$

P Le SQnaxaire$ :ie des Santes de lREglise 7rtodoxe tome premiere ThessaloniSue 1?=2 p$ 12$ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Teologia #ogmatic 7rtodox vol$ < editia a II-a 0ucuresti 1??2 p$ 1B2 P la %r$ %etre :intilescu Contri(utii la revi"uirea Liturghierului romn 0ucuresti 1?B1 p$ .-$ P Sfntul Simeon al Tesalonicului #espre Liturghie cap$ ?. !n Tractat asupra tuturor dogmelor credin8ei noastre ortodoxe 0ucuresti 1=-B p$??$ P %r$ #$ Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox p$1<.$ Explicarea Sfintei Liturghii (6II) Semnificatia %roscomidiei (III) 0iserica !ntreag Trupul tainic al lui 'ristos este pre"ent !n mod sim(olic pe Sfntul #isc !n urma svrsirii %roscomidiei3 !n mi/loc prin agnet 'ristos !nsusi Lumina cea adevrat si :iata cea vesnic iar prin miride &aica Lui de-a dreapta sfintii de-a stnga iar dedesu(t !ntreaga adunare a (ine-credinciosilor$ &iridele credinciosilor sunt ase"ate su( agnet Credinciosii att cei vii ct si cei adormiti sunt repre"entati prin miridele ase"ate su( agnet !n stnga respectiv dreapta acestuia$ La acestea se adaug cele trei miride speciale scoase pentru cler (episcopi preoti si diaconi) conductorii trii si pentru ctitori$ &irida special pentru ctitori precum si rugciunile de pomenire general a viilor si a mortilor desi sunt mentionate de Sfntul Simeon al Tesalonicului !n secolul al 6:-lea !n pre"ent sunt o particularitate a Liturghierelor romnesti unde le !ntlnim !ncepnd de la /umtatea secolului al 6I6-lea$ ,ugciunea pentru vii este inspirat dup cea de la Litie dar are analogii cu formularul de pomelnic de la sfrsitul %saltirii si cu dipticele anaforalei Sfntului :asile cel &are$ ,ugciunea pentru pomenirea mortilor este alctuit dup canoanele din sm(etele mor8ilor (mosii de iarn si de var) $ 4m(ele rugciuni desi de origine greac au a/uns la noi prin influenta practicii 0isericii 7rtodoxe ,use unde !nsoteau anumite pomelnice$ Scoaterea miridelor pentru credinciosi !ncepe prin rostirea rugciunilor de pomenire general a viilor si a mortilor si continu cu pomenirea lor nominal pentru fiecare nume scotndu-se cte o mirid din prescurile aduse !mpreun cu pomelnicul$ )n urma tuturor preotul scoate o mirid pentru el !nsusi artnd prin aceasta c mntuirea sa depinde de cei pe care este rnduit s-i pstoreasc si s-i pomeneasc$ %omenirea credinciosilor repre"int raportarea tuturor si a fiecruia la /ertfa lui 'ristos 5nii credinciosi au a/uns la o !ntelegere a pomenirii la %roscomidie ca un mi/loc magic de re"olvare a pro(lemelor curente al crui efect este direct proportional cu numrul prescurilor !mprtite concomitent la diverse (iserici$ 4stfel se solicit pomeniri pentru sntate dar si pentru i"(vire de vr/masi pentru i"(nd la proces pentru gsirea unui loc de munc pentru o(tinerea vi"ei de plecare !n strintate etc$ 4ceast !ntelegere magic repre"int !ns o denaturare grosolan a sensului cultului crestin$ %omenirea de la %roscomidie prin caracterul ei de /ertf repre"int +raportarea tuturor si a fiecruia la /ertfa lui 'ristos adunarea si re"idirea !n /urul 4gnetului a noii fpturi a lui #umne"eu+ $ %rin aducerea prescurii si a pomelnicului la altar noi ne aducem si ne predm lui #umne"eu +pe noi !nsine si unii pe altii si toat viata noastr+$ 0iserica !i strnge astfel laolalt la fiecare Liturghie pe

toti mem(rii ei din toate vremurile$ &iridele exprim participarea noastr la /ertfa lui 'ristos si intrarea !n comuniune cu &aica #omnului cu sfintii si cu toat 0iserica pmnteasc presupunnd si asumarea personal a Crucii lui 'ristos si urmarea Lui (&t$ 1- <.)$ 0uctica de pine scoas pentru fiecare !l distinge de ceilalti si !n acelasi timp !l apropie de 'ristos si de ceilalti$ 'ristos st !n centrul 0isericii !n stare de /ertf si astfel o sfinteste si o !nftisea" siesi ca 0iserica mrit (Efes A <--<2)$ La fel si 0iserica fiecare mdular al trupului lui 'ristos !si !nsuseste de aici starea de /ertf fat de 'ristos si prin 'ristos fat de semenii si$ &iridele se scot spre +pomenirea+ de ctre #umne"eu a fiecruia cci +numai cei pomeniti exist plenar prin atentia ce le-o acord #umne"eu si altii dintre oameni$ Cei pierduti din atentia tuturor si mai ales a lui #umne"eu se scufund !ntr-un minus extrem de chinuitor al existentei+ $ %omenirea de ctre #umne"eu !nseamn !n cele din urm nemurire si viat vesnic$ %roscomidia ne descoper pe Sfntul #isc taina 0isericii si imaginea lumii ce va s fie +:edem pe )nsusi Iisus si !ntreag 0iserica Lui (H) 4ceasta este taina cea mare$ #umne"eu !ntre oameni si #umne"eu !n mi/locul dumne"eilor care se !ndumne"eiesc de la Cel ce dup fire este #umne"eu Care S-a )ntrupat pentru dnsii$ 4ceasta este !mprtia ce va s fie si petrecerea vietii celei vesnice3 #umne"eu cu noi v"ut si !mprtsit+ $ %roscomidia ne pune !n fat icoana ordinii divine restaurate !n care 'ristos #umne"eu 7mul se afl !n stare de /ertf !n mi/locul 0isericii sale descoperindu-se astfel ca iu(ire druit si creia 0iserica !i rspunde prin fiecare mdular al ei prin iu(ire /ertfelnic ce !si trage puterea din /ertfa lui 'ristos$ Egocentrismul pcatul specific lumii c"ute !n care fiecare se vede pe sine ca un centru al existentei si care duce !n mod inevita(il la separare si lupt este !nlturat $ #ar 'ristos prin /ertfa sa unic si atotcuprin"toare a (iruit moartea si S-a fcut pe sine !nceput al )nvierii tuturor celor care !si !nsusesc !n 0iseric starea sa de /ertf$ %roscomidia ne descoper astfel vocatia fundamental a fpturii si anume vocatia pascal de trecere de la moarte la !nviere $ %omenirile nominale se fac !n tain la %roscomidie Este regreta(il faptul c !n multe parohii s-a a/uns su( presiunea credinciosilor necatehi"ati la mutarea pomenirilor nominale de la %roscomidie !n cadrul unor ectenii speciale din Sfnta Liturghie$ 4cest din urm act pe lng faptul c !ntrerupe !n mod deran/ant desfsurarea Sfintei Liturghii si o prelungeste ne/ustificat afectea" sensul %roscomidiei de adunare a tuturor !n 0iseric !n /urul &ielului /ertfit de includere a /ertfei noastre !n /ertfa Lui si de !mprtsire a noastr din /ertfa Lui unic si atotcuprin"toare adus Tatlui$ #in fericire pastorala la !nceput de mileniu a I$%$S$ 4ndrei 4rhiepiscopul 4l(a Iuliei pune ordine !n acest domeniu prin porunca expres ca pomenirile s se fac la %roscomidie !n tain si nu cu voce tare !n timpul Sfintei Liturghii$ 'ristos !n slav acoper nev"ut si conduce la mntuire lumea si sufletele noastre ,itualul acoperirii cinstitelor daruri )l arat pe 'ristos &ielul !n/unghiat care !mprteste si descoper !n lume !mprtia lui #umne"eu$ 4ceast !mprtie rmne !ns ascuns celor care nu privesc cu ochii credintei$ %reotul acoperind Sfntul #isc rosteste !ntr-o not de (ucurie 3 +#omnul a !mprtit !ntru podoa( S-a !m(rcat$$$+ (%s$ 6CII) iar acoperind Sfntul %otir "ice3 +4coperit-a cerurile (untatea Ta 'ristoase si de lauda Ta este plin tot pmntul+ artnd c slava Lui este strve"ie pentru ochii credintei$ 4coperind apoi Sfintele vase !i cerem lui 'ristos s ne acopere cu acopermntul aripilor sale si s ne i"(veasc de vr/masi$ ,ecunoastem astfel c !n smerenia sa 'ristos se acoper

!mpreun cu noi pentru a ne apra de vr/masi si a ne tine lng El$ 4poi preotul !l (inecuvintea" pe #umne"eu +cel ce a (inevoit asa+ cdind cinstitele daruri$ ,ugciunea punerii !nainte concentrea" !n sine temele de"voltate !n ritualurile anterioare ale %roscomidiei %roscomidia se !ncheie cu rostirea rugciunii punerii !nainte a darurilor care este de altfel partea cea mai veche a rnduielii$ ,ecunoscnd c 'ristos #omnul #umne"eul si &ntuitorul nostru este +pinea cea cereasc hrana a toat lumea+ adic druire spre !mprtsire pentru a ne (inecuvnta si sfinti !i cerem lui #umne"eu s (inecuvnte"e /ertfa noastr si s o primeasc !n +/ertfelnicul su cel mai presus de ceruri+ adic s ne fac prtasi /ertfei unice si atotcuprin"toare a lui 'ristos$ Cerndu-i s ne fac prtasi /ertfei &ntuitorului )l rugm s-i pomeneasc +pe cei ce au adus si pe cei pentru care s-au adus+ /ertfa noastr adic s adune !ntreaga 0iseric !n /urul lui 'ristos$ 9umai acum cnd /ertfa 0isericii a fost primit !n /ertfa &ntuitorului poate s !nceap Sfnta Liturghie !n care 'ristos este +Cel ce aduce si Cel ce se aduce Cel ce primeste si Cel ce se !mparte+ /ertfa deplin si 4rhiereul desvrsit$ 9ote3 P pentru amnunte ve"i %r$ T$ %opescu 5rleni 7riginea molitvei pentru mor8i de la %roscomidie !n &itropolia 7lteniei an 6:I (1?-.) nr$ 1-< p$ 1=-<B$ P 4lexander Schmemann Euharistia p$11A$ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$ 1<2 P Sfntul Simeon al Tesalonicului #espre Liturghie cap$ ?. !n Tractat asupra tuturor dogmelor credintei noastre ortodoxe 0ucuresti 1=-B p$ 1@1 P %r$ %rof$ Constantin Faleriu &rturisirea dreptei credinte prin Sfnta Liturghie !n 7rtodoxia an 666III(1?=1) nr$ 1 p$ B@ P %rintele Faleriu Gertf si ,scumprare p$ <BA$ Cu dragoste si cu durere pentru mntuirea poporului lui #umne"eu !n Credinta str(un an 6I (<@@@) nr$ 1 (12=) p$ 1 %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6III) 0inecuvntarea mare Liturghia propriu-"is ca !mpreun slu/ire a preotului si credinciosilor de(utea" cu (inecuvntarea solemn a )mprtiei Sfintei Treimi mrturisire a faptului c Sfnta Liturghie repre"int intrarea 0isericii !n )mprtia lui #umne"eu$ #umne"eu - Cuvntul ne vor(este si apoi ni se ofer ca hran %roscomidia fiind un ritual pregtitor svrsit !n tain de preot Liturghia asa cum se descoper ea credinciosilor este alctuit din dou prti care au o structur paralel si sunt indisolu(il legate3 Liturghia Cuvntului (a catehumenilor) si Liturghia Euharistic (a credinciosilor)$ *iul si Cuvntul lui #umne"eu convoac vor(este se istoriseste si !n cele din urm se ofer pe Sine ca hran $

La Liturghia Cuvntului !n timpul creia !n centrul Sfintei &ese se afl Sfnta Evanghelie #umne"eu Cuvntul ne vor(este si ni se !mprtseste prin cuvnt3 citirile din Sfnta Scriptur predica rugciunea si cntarea cci +cel ce ascult cuvntul &eu si crede !n cel ce m-a trimis pe &ine are viat vesnic+ (Ioan A <.) iar +cuvintele &ele duh sunt si viat+ (Ioan - <B)$ La Liturghia Euharistic !n centrul Sfintei &ese se afl %otirul euharistic descoperindu-ne sensul principal al acesteia de !mprtsire cu #umne"eu Cuvntul !ntrupat cu !nsusi Trupul si Sngele Lui cci +Cuvntul S-a fcut trup+ (Ioan 1 1.) si +dac nu veti mnca Trupul *iului 7mului si nu veti (ea Sngele Lui nu veti avea viat !n voi+ (Ioan - AB)$ Liturghia Cuvntului se !mplineste !n Liturghia Euharistic cele dou prti ale Sfintei Liturghii reali"nd numai !mpreun !ntlnirea deplin cu 'ristos cel )nviat si intrarea 0isericii !n )mprtia lui #umne"eu$ Liturghia de(utea" prin slvirea )mprtiei Sfintei Treimi Sfnta Liturghie !ncepe prin rostirea de ctre preot a (inecuvntrii mari3 +0inecuvntat este )mprtia Tatlui si a *iului si a Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+$ )n lim(a/ liturgic +a (inecuvnta+ !nseamn +a slvi+ +a luda+ $ Liturghia de(utea" asadar printr-o slvire a )mprtiei Sfintei Treimi scotnd adunarea liturgic din conditiile existentei c"ute din +lumea aceasta+ si raportndu-o la )mprtia lui #umne"eu (+)mprtia &ea nu este din lumea aceasta+ Ioan 1= B-) )mprtie care vine (+:ie )mprtia Ta+ ne rugm !n Tatl nostru - Luca 11 <) si a venit de/a (+iat a a/uns la voi )mprtia lui #umne"eu+ - Luca 11 <@)$ Scopul Sfintei Liturghii este intrarea !n )mprtia lui #umne"eu #up !nvttura Traditiei si a Scripturii )mprtia lui #umne"eu este cunoasterea lui #umne"eu iu(irea fat de El unirea cu El si viata !ntru El $ Este +dreptate si pace si (ucurie !n #uhul Sfnt+ (,om$ 1. 12)$Este )mprtia iu(irii !ntre #umne"eu si noi si !ntre noi !nsine$ 4 (inecuvnta aceast )mprtie !nseamn a recunoaste si a mrturisi c ea este valoarea suprem si ultim si ca urmare a exprima dorinta adunrii liturgice de a intra !n ea$ &ai mult (inecuvntarea mare afirm scopul Sfintei Liturghii ca fiind intrarea !n )mprtia lui #umne"eu$ 0inecuvntarea )mprtiei ne !ndreapt astfel atentia mintea si inima spre unicul lucru de tre(uint intrarea !n )mprtie relevnd faptul c !nc din viata aceasta este posi(il a deveni prtas)mprtiei lui #umne"eu$ Sfnta Liturghie prile/uieste trirea anticipat a )mprtiei cerurilor si prefigurarea a/ungerii depline !n ea$ )mprtia lui #umne"eu este extinderea iu(irii Sfintei Treimi la noi 0inecuvntarea mare este o mrturisire a Sfintei Treimi$ +%rin !ntrupare oamenii au !nvtat mai !nti c #umne"eu este !n trei fe8e$ Si cum Sfnta Liturghie este taina acestei !ntrupri a #omnului la !nceputul ei se cuvine s fie pus !n lumin si s fie propovduit Treimea+$ )n acelasi timp este o mrturisire c )mprtia lui #umne"eu este )mprtia Sfintei Treimi a Tatlui ceresc iu(itor a *iului devenit prin !ntrupare *ratele cel mai iu(itor al nostru si a #uhului Sfnt curtitorul nostru de patimile care ne stpnesc ca forme multiple ale egoismului$ )mprtia lui #umne"eu este extinderea iu(irii Sfintei Treimi la noi iu(ire creia se cuvine s-i rspundem si noi cu iu(irea noastr fat de #umne"eu si !ntre noi$ Este o )mprtie a dragostei !n care comuniunea celor ce fac parte din ea sporeste continuu !n Sfnta Liturghie pentru a a/unge desvrsit !n viata viitoare$ 0inecuvntarea este si o afirmare a vesniciei )mprtiei lui #umne"eu3 +0inecuvntat este )mprtia H acum si pururea si !n vecii vecilor+$ Se su(linia" astfel caracterul eshatologic al Sfintei Liturghii iesirea din timpul +acestei lumi+ si intrarea !n dimensiunea vesniciei$

)mprtia ni s-a deschis prin crucea *iului lui #umne"eu 0inecuvntnd )mprtia Treimic preotul face semnul Sfintei Cruci cu Evanghelia deasupra antimisului$ Evanghelia este +icoana+ Cuvntului lui #umne"eu de aceea prin !nsemnarea cu semnul Sfintei Cruci se su(linia" faptul c )mprtia ni s-a deschis prin si !n *iul si Cuvntul lui #umne"eu care lund firea uman a (iruit moartea prin cruce artndu-ne iu(irea vesnic a lui #umne"eu pentru noi si descoperindu-ne c nu putem intra !n aceast )mprtie dect prin /ertf asumndu-ne crucea3 +oricine voieste s vin dup &ine s se lepede de sine s-si ia crucea si s-&i urme"e &ie+ (&arcu = B.)$ )mprtia lui #umne"eu este nedesprtit de cruce dar !n ea nu intrm ca indivi"i ci ca persoane unite !n 0iseric$ +Toat Sfnta Liturghie este miscarea comunittii !n duhul de /ertf a lui 'ristos spre unirea deplin cu 'ristos cel /ertfit si !nviat si spre /ertfirea reciproc !ntre ei din puterea /ertfei Lui+$ 5nirea comunittii cu 'ristos cel /ertfit se face pentru a se aduce si ea !mpreun cu El /ertf Tatlui si astfel s se reali"e"e )mprtia Treimii !n toate$ )mprtsirea 0isericii din /ertfa lui 'ristos exprimat sim(olic de rnduiala %roscomidiei se !mplineste astfel !n cadrul Sfintei Liturghii$ %uterea )mprtiei lui #umne"eu const !n #uhul Sfnt 0inecuvntarea )mprtiei lui #umne"eu este o cerere ca ea s vin la noi si ca noi s fim !nltati la ea$ 4firmm astfel sensul profund al slu/irii divine !n general si al Sfintei Liturghii !n special si anume +pregustarea+ )mprtiei lui #umne"eu care desi nev"ut +lumii acesteia+ se afl de/a !n mi/locul nostru (Luca 11 <@)$ %uterea acestei )mprtii const !n #uhul Sfnt prin care #umne"eu vine !n noi$ #uhul Sfnt este #uhul li(erttii care ne arat fii li(eri ai Tatlui ceresc (,omani = 1A> II Corinteni 1B 12) si ne curteste de toat !ntinciunea pcatului dac ne pocim cu sinceritate$ #e aceea !n )mprtia lui #umne"eu toti suntem !mprati si fii ai Celui %re!nalt eli(erati de egoism si uniti !n iu(ire /ertfelnic$ %erspectiva de a deveni prtasi !n #uhul Sfnt )mprtiei lui #umne"eu si putinta pregustrii acesteia ne descoper Sfnta Liturghie ca o sr(toare adevrat plin de lumin$ +4min+-ul este mrturisirea dorintei de a fi prtasi )mprtiei lui #umne"eu +4min+-ul rostit de comunitate ca rspuns la (inecuvntare avnd sensul de +asa s fie+ exprim participarea plin de (ucurie a tuturor celor pre"enti la Liturghie la lucrarea sfnt care !ncepe$ Este o mrturisire a dorintei credinciosilor de a fi prtasi )mprtiei lui #umne"eu si a !ncrederii c se vor !nvrednici de aceast (ucurie$ #ar +amin+-ul rostit ne si responsa(ili"ea" deoarece !n )mprtia lui #umne"eu nu intr nimic necurat sau !ntinat (4pocalipsa <1 <2> Efeseni A A) si ca urmare cel ce vine la Liturghie se cuvine s-i aduc lui #umne"eu pocint pentru pcatele sale $ Conclu"ie 0inecuvntarea mare desi a fost introdus !n rnduiala Liturghiei a(ia !n secolul al 6I-lea a devenit un moment esential al acesteia cu profunde implicatii pe care am !ncercat s le deslusim !n cele de mai sus$ 0inecuvntarea marchea" !nceputul Sfintei Liturghii si de aceea este foarte important ca din acest moment cu totii clerici si credinciosi adunati !n 0iseric fiecare la locul su s !ncete"e orice alt activitate !ndreptndu-si !ntreaga atentie spre participarea la Sfnta Liturghie care este cu adevrat intrarea noastr !n )mprtia lui #umne"eu$

%r$ *lorin 0ote"an 9ote3 P %aul EvdoNimov ,ugciunea !n 0iserica de ,srit Iasi 1??- p$ 1AA P %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1-. P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia p$ 1AA P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 6II 0ucuresti 1?=? p$ .B P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia 7rtodox Craiova 1?=p$1B. P Sfntul Ioan din Lronstadt Liturghia3 Cerul pe pmnt Si(iu 1??- p$ 1.-

Explicarea Sfintei Liturghii (6I:) Ectenia mare (I) &rturisirea solemn c Sfnta Liturghie este intrarea 0isericii !n )mprtia lui #umne"eu !mplinit prin (inecuvntarea mare este urmat de o succesiune de cereri cunoscute su( denumirea de ectenia mare$ %rovenind din lim(a greac de la cuvntul eNtenhs o h care !nseamn !ntins prelung struitor termenul de ectenie desemnea" !n lim(a/ul liturgic romnesc o rugciune prelungit su( form de !ndemnuri struitoare la rugciune adresate de preot sau diacon credinciosilor la care acestia rspund invocnd mila lui #umne"eu !ndemnuri !ncheiate cu slvirea lui #umne"eu de ctre preot !n numele tuturor $ %rima ectenie a Sfintei Liturghii se numeste mare comparativ cu ecteniile mici care repre"int o prescurtare a ei$ Ectenia mare este rugciunea lui 'ristos ctre Tatl druit 0isericii Specific !nceputului slu/(elor ectenia mare este o rugciune atotcuprin"toare care !m(rtisea" !ntreaga lume este rugciunea lui 'ristos !nsusi ctre Tatl Su druit nou descoperind rugciunea 0isericii ca +lucrare de o(ste+ (liturghie) !n cuprinsul ei cosmic si universal $ Ea ne scoate din particular si ne introduce !n constiinta eclesial ((isericeasc) a/utndu-ne s ne detasm de egoism potrivit poruncii lui 'ristos3 +s iu(esti pe aproapele tu ca pe tine !nsuti+(&atei << B?)$ Este !mplinirea !ndemnului Sfntului %avel de a face +cereri rugciuni mi/lociri multumiri pentru toti oamenii+(I Timotei < 1) fr a fi o simpl rugciune a unei grupri omenesti ci rugciunea lui 'ristos )nsusi cci +unul este #umne"eu unul este &i/locitorul !ntre #umne"eu si oameni omul 'ristos Iisus+(I Timotei < A)$ 9oi ne rugm !n 'ristos si El prin #uhul Su Sfnt se roag !n noi cei aduna8i !n numele Lui3 +si pentru c sunteti fii a trimis #umne"eu pe #uhul *iului Su !n inimile noastre care strig3 4vva %rinteT+(Falateni . -)$ #oamne miluieste T Toti cei pre"enti !n (iseric particip la aceast rugciune3 preotul sau diaconul adresea" succesiv credinciosilor !ndemnurile spre rugciune !nvtndu-i astfel ce s cear iar acestia rspund !nltnd spre #umne"eu o scurt dar profund rugciune3 +#oamne miluieste T+ $ Este o invocare a milei lui #umne"eu fcut cu nde/dea do(ndirii cererilor nu pentru meritele lor ci pentru milostivirea lui #umne"eu$ 9u este o +milogeal+ nedemn de om cum afirma 9it"sche cci #umne"eu nu-si arat

mila !n gesturi de stpn dispretuitor ci !n participarea la dimensiunile noastre la durerea noastr prin asumarea Crucii si !n valoarea ce ne-o d fcndu-Se om ca noi !n veci $ Ceea ce cerem !n primul rnd mereu si mereu prin aceast rugciune este )mprtia lui #umne"eu cci mila lui #umne"eu !nseamn druirea )mprtiei Sale unicul lucru de tre(uint$ Cu pace #omnului s ne rugm este !ndemnul de !nceput care ne !nvat cum tre(uie s ne rugm si anume +!n pace+ (traducerea exact a grecescului en eirhnh) !ntelegndu-se prin aceasta pacea ca o stare a sufletului si nu ca ceva adugat din exterior$ %acea sufletului nu poate s o ai( dect cel cu cugetul curat$ +5nui cuget tul(urat !i este a(solut cu neputint s se apropie de #umne"eu deoarece !l !mpiedic !nssi natura tul(urrii$ %e cnd pacea face totdeauna din mai multi unul tul(urarea dimpotriv !mparte pe unul singur !n mai multi> cum am putea atunci s ne asemnm lui #umne"eu Cel unul si simpluK+ $ 9umai pacea sufletului ne d posi(ilitatea de a fi !n pace unii cu altii si de a ne unii astfel !n rugciune !naintea lui #umne"eu$ #ar temelia pcii adevrate este Crucea lui 'ristos cci El a omort prin Cruce vr/msia din luntrul nostru si dintre noi +(inevestind pace vou celor de departe si pace celor de aproape+(Efeseni < 1--12)$ +El este pacea noastr+(Efeseni < 1.)$ 4sadar pacea noastr este o pace +de sus+ de la #umne"eu pe care o invocm !n prima cerere propriu-"is a ecteniei mari3 %entru pacea de sus si pentru mntuirea sufletelor noastre #omnului s ne rugm T %acea de sus este tocmai )mprtia lui #umne"eu do(ndirea ei !nsemnnd mntuirea sufletului (care !n lim(a/ (i(lic exprim omul !n !ntregimea lui)$ 4ceast cerere este o concreti"are a !ndemnului &ntuitorului de a cuta mai !nti )mprtia lui #umne"eu si dreptatea lui (&atei - BB) cu !ncrederea c toate celelalte pe care le vom cere !n continuare se vor aduga nou$ +%acea de sus+ este dreptatea lui #umne"eu rodul eli(errii de patimi si al do(ndirii #uhului Sfnt este +pacea lui #umne"eu care covrseste toat mintea+(*ilipeni . 2) pe care #omnul a dat-o sfintilor si apostoli !nainte de a se sui la Tatl "icnd3 +%ace v las vou pacea &ea o dau vou nu precum d lumea v dau Eu$ S nu se tul(ure inima voastr nici s se !nfricose"e+(Ioan 1. <2)$ #ar noi nu cerem numai pentru noi +pacea de sus+ ci ne rugm !n continuare 3 %entru pacea a toat lumea H - pacea lui 'ristos s cuprind !ntreaga lume slsluindu-se !n inimile tuturor pentru ca toti s se (ucure de cunoasterea )mprtiei lui #umne"eu$ %entru (unstarea sfintelor lui #umne"eu 0iserici H - 0iserica este una pentru c 4devrul este 5nul si este 'ristos iar 'ristos are un singur Trup o singur &ireas$ Credem si mrturisim c aceast unic 0iseric este 0iserica 7rtodox care fiintea" !n lume !n chipul 0isericilor 7rtodoxe locale$ +0iserica local ca entitate avnd un statut eclesiologic plenar este dioce"a episcopal+$ 0isericile locale tre(uie s se afle !n comuniune deplin !ntre ele$ 4ceast comuniune pe lng mrtirisirea aceleiasi credinte si existenta unor structuri care facilitea" comuniunea se manifest !n aceea c pro(lemele si preocuprile tuturor 0isericilor locale fac o(iectul rugciunilor si responsa(ilittii active ale fiecrei 0iserici locale !n parte$ )n acest sens !n ectenia mare ne rugm ca 0isericile 7rtodoxe locale s ai( starea cea (un !naintea lui #umne"eu si a oamenilor mrturisindu-L pe 'ristos si )mprtia Sa$ Si pentru unirea tuturor #omnului s ne rugm T - #eparte de a fi o rugciune +ecumenic+ pentru unirea diverselor confesiuni crestine (textul grecesc este clar !n aceast privint) cererea se refer la unirea +fiilor lui #umne"eu cei !mprstiati+(Ioan 11 A<) !n 0iseric pentru +ca toti s fie una dup cum Tu %rinte !ntru &ine si Eu !ntru Tine asa si acestia !n 9oi sa fie una ca lumea s cread c Tu &-ai trimis+(Ioan 12 <1)$ %entru sfnt (iserica aceasta si pentru cei ce cu credint cu evlavie si cu fric de #umne"eu intr !ntr-!nsa #omnului s ne rugm T - )ndreptndu-ne rugciunea spre comunitatea concret care se

adun pentru slu/irea Sfintei Liturghii !n locasul respectiv aceast cerere ne !ndeamn si la un examen de constiint punndu-ne !nainte conditiile participrii autentice la slu/( si anume credinta vie evlavia ca dreapt ase"are !naintea lui #umne"eu si frica lui #umne"eu cea mntuitoare care este !nceputul a toat !ntelepciunea (%salmul 11@ 1@> %ilde 1 2) %entru %rea *ericitul %rintele nostru (9) %atriarhul 0isericii 7rtodoxe ,omne Dpentru ()nalt-) %rea Sfintitul (4rhi-) Episcopul (si &itropolitul) nostru (9)E pentru cinstita preotime si cea !ntru 'ristos diaconime pentru tot clerul si poporul #omnului s ne rugm T - Este rugciunea pentru 0iserica local din care facem parte !n care episcopul este elementul unificator !n calitate de chip al lui 'ristos !ncon/urat de preoti diaconi clerul inferior si popor alctuind !mpreun Trupul lui 'ristos$ +Cu totii urmati pe episcop dup cum urmea" Iisus 'ristos pe Tatl ne !ndeamn !nc de la !nceputul secolului al II-lea Sfntul Ignatie Teoforul iar pe preoti ca pe 4postoli> pe diaconi respectati-i ca pe porunca lui #umne"eu+ Episcopul este cel ce pre"idea" de drept orice adunare euharistic !n aceasta constnd de fapt misiunea sa esen8ial !n 0iseric preotul fiind doar un !mputernicit al su !n parohie dator s fac ascultare de ierarhul su$ %omenirea episcopului !mpreun cu clerul si cu tot poporul ne aduce aminte de acest lucru la fiecare Sfnt Liturghie slu/(a !n care comunitatea local reali"ea" si revelea" 0iserica !n plenitudinea sa$ 9ote3 P %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1-A P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia p$ =? P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia 7rtodox Craiova 1?=p$1-1 P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 6II 0ucuresti 1?=? p$ .A P Ioannis Ii"ioulas *iin8a eclesial 0ucuresti 1??- p$<AA P Epistola ctre smirneni cap$ :III 1 Explicarea Sfintei Liturghii (6:) Ectenia mare (II) Ectenia mare ne !nvat ierarhia crestin a valorilor !ndemnndu-ne s ne rugm mai !nti pentru do(ndirea )mprtiei lui #umne"eu (pacea de sus si mntuirea sufletului) si pentru 0iseric$ #ar rugciunea !m(rtisea" apoi viata !ntreag (+toate celelalte+ - &atei - BB) chiar si su( aspectele ei materiale mrturisind prin aceasta c +toat darea cea (un si tot darul desvrsit de sus este pogorndu-se de la %rintele luminilor+ (Iacov 1 12)$ 4stfel !n cea de a doua parte a ecteniei mari ne rugm pentru conditiile exterioare ale vietii ca acestea s ne permit o vietuire duhovniceasc$ %entru (inecredinciosul popor romn de pretutindeni pentru crmuitorii trii noastre pentru mai marii oraselor si ai satelor si pentru iu(itoarea de 'ristos oaste #omnului s ne rugm$ +Crestinii locuiesc !n lume dar nu sunt din lume+ +se supun legilor rnduite de stat dar prin felul lor de viat (iruiesc legile+ se afirm !ntr-una din primele scrieri crestine $ Ca locuitori !n lume de-a lungul !ntregii istorii crestinii au cutat s !mplineasc !ndemnul scripturistic de a se supune +!naltelor stpniri+ (,omani 1B 1) chiar si !n vremuri de prigoan dnd Ce"arului ce-i al Ce"arului (&atei << <1> ,omani 1B 2) fr !ns a face compromisuri dndu-i Ce"arului cele ce se cuvin lui #umne"eu$ )n acest sens 0iserica se roag pentru conductori ca acestia s asigure cadrul necesar desfsurrii lucrrii ei mntuitoare cu att mai mult cu ct suntem datori s-i iu(im si s ne rugm pentru toti oamenii chiar si pentru vr/masi$

,ugciunea pentru conductori este asadar o parte fireasc a ecteniei mari nedepin"nd de vrednicia celor ce detin puterea !n stat$ )nteleas !n mod gresit mai ales de ctre cei din afara 0isericii ca o form de o(edient fat de autoritti rugciunea pentru conductori a fost !nlocuit imediat dup ,evolutia din decem(rie 1?=? cu rugciunea pentru popor si armat$ #up ctiva ani de confu"ie !n acest domeniu s-a reintrat !n normalitate prin sta(ilirea de ctre Sfntul Sinod a actualei formule similar celei folosite de 0iserica Freac !n care ne rugm pentru popor pentru conductorii trii si cei locali si pentru armata care asigur pstrarea ordinii de drept si aprarea trii$ %entru sfnt locasul acesta tara aceasta pentru toate orasele si satele si pentru cei ce cu credint vietuiesc !ntr-!nsele #omnului s ne rugm$ +Ce este sufletul !n trup aceea sunt crestinii !n lume$ Sufletul este rspndit !n toate mdularele trupului iar crestinii !n toate orasele lumii H dar ei tin lumea+ $ %recum sufletul d viat trupului rugciunea 0isericii tine lumea$ Cererea de mai sus este o expresie a rugciunii 0isericii pentru !ntreaga lume si pentru toti oamenii !ncepnd cu cei !n mi/locul crora trim$ 4cest lucru este si mai evident !n forma originar a acestei cereri pstrat de &olitfelnic la rnduiala sfestaniei !n care ne rugm +pentru orasul si tara aceasta (deoarece pentru locasne-am rugat mai !nainte) pentru toate orasele si satele si pentru cei ce cu credin8 vie8uiesc !ntr-!nsele+$ %entru (un-!ntocmirea v"duhului pentru !m(elsugarea roadelor pmntului si pentru vremuri pasnice #omnului s ne rugm$ 4lctuit !ntr-o vreme cnd !ndeletnicirile oamenilor erau legate direct de starea vremii si de rodnicia pmntului este o cerere pentru conditii prielnice ca s ne putem (ucura de roadele muncii noastre$ %rin aceasta recunoastem necesitatea efortului propriu !n asigurarea existentei (+dac cineva nu vrea s lucre"e acela nici s nu mnnce+ - I Tes$ B 1@) dar mrturisim !n acelasi timp c fr a/utorul lui #umne"eu toat osteneala noastr este !n "adar$ )n "ilele noastre cnd multi or(iti de progresul tehnologic au a/uns s nu-si mai pun !ncrederea !n #umne"eu ci !n tehnologie aceast cerere ne !ndreapt mintea si inima spre #umne"eu singurul care poate da sens ostenelilor noastre druindu-ne ploi si soare la vreme potrivit (elsug de roade (+nici cel ce sdeste nu e ceva nici cel ce ud ci numai #umne"eu care face s creasc+ - I Cor$ B 2) si pace !n lume ca s ne putem (ucura de aceste roade$ %entru cei ce cltoresc pe uscat pe ape si prin aer pentru cei (olnavi pentru cei ce se ostenesc pentru cei ro(iti si pentru mntuirea lor #omnului s ne rugm$ 9e rugm acum pentru toti cei care din (inecuvntate pricini nu sunt !mpreun cu noi la Sfnta Liturghie dar care aflati !n situatii deose(ite au !n mod special nevoie de a/utorul lui #umne"eu$ )mpreun alctuim Trupul lui 'ristos si de aceea !i purtm pe toti !n inima si !n rugciunile noastre potrivit !ndemnului Sfntului %avel3 +4duceti-v aminte de cei !nchisi ca si cum ati fi !nchisi cu ei> aduceti-v aminte de cei ce !ndur rele !ntruct si voi sunteti !n trup+ (Evrei 1B B)$ )n continuare Liturghierul romnesc cuprinde preci"area c aici se pot aduga cereri speciale$ Totusi avnd !n vedere caracterul de rugciune atotcuprin"toare pentru !ntreaga lume al ecteniei mari credem c este prefera(il a nu se aduga dect cel mult cereri cu caracter general si !n nici un ca" pomeniri nominale$ Cererile speciale sunt specifice ecteniei !ntreite rugciunea !n care 0iserica se apleac spre tre(uintele deose(ite ale fiecruia$ %entru ca s fim i"(viti noi de tot neca"ul mnia prime/dia si nevoia #omnului s ne rugm$ Ca o conclu"ie a cererilor care se refer la conditiile exterioare ale vietii ne rugm ca noi cei ce ne-am adunat la Sfnta Liturghie noi cei din 0iseric noi oamenii s fim scpati de toate neca"urile de mnia lui #umne"eu de prime/diile si nevoile ce le atragem asupra noastr datorit pcatelor$

4pr mntuieste miluieste si ne p"este pe noi #umne"eule cu harul Tu$ 4dresat de ctre preot !n numele comunittii direct lui #umne"eu este conclu"ia si sinte"a !ntregii succesiuni de cereri cuprinse !n ectenia mare$ 9e rugm lui #umne"eu ca !n dar cu harul Su si nu pentru vreun merit al nostru (,omani B <.) s ne apere de vr/masii v"uti si nev"uti s ne mntuiasc druindu-ne )mpr8ia Sa prin mila Sa si s ne p"easc de tot rul si de cderea !n ispit$ Este strigtul plin de !ncredere al copiilor ctre printele lor evocnd imaginea (i(lic a psrii care !si ocroteste puii su( aripile sale (%salmii 1- => A- <> -@ .> -< => ?@ .> &atei <B B2)$ 4ceast cerere este distinct de cea precedent (+%entru ca s fim noi i"(viti H+) practica unirii celor dou fiind gresit deoarece denaturea" sensul lor lsnd s se !nteleag c invocarea harului lui #umne"eu o facem numai pentru a scpa de greuttile exterioare$ #e altfel ecteniile mici vor pstra !n continuare dup !ndemnul de a ne ruga +!n pace+ numai aceast ultim cerere sintetic si conclusiv care se !mplineste !n !ndemnul final de a ne asuma vocatia de /ertf dup modelul &aicii #omnului si al tuturor sfintilor3 %e %reasfnta curata prea(inecuvntata slvita stpna noastr de #umne"eu 9sctoarea si pururea *ecioara &aria cu toti sfintii pomenindu-o pe noi !nsine si unii pe altii si toat viata noastr lui 'ristos #umne"eu s o dm$ #esprtit !n dou !n ultimele editii ale Liturghierului romnesc formula corect (asa cum o regsim !n &olitfelnic) este cea redat aici mai precis +%e %rea Sfnta H *ecioara &aria cu toti sfintii pomenindu-o H+ deoarece primul aliniat este o argumentare pentru cel de al doilea$ )mplinind prin Sine totul fiind :iata !nssi 'ristos a acceptat starea de /ertf curat pentru ca intrnd la Tatl Lui !n aceast stare s ne introduc si pe noi adunati !n Sine sau slsluit El !nsusi !n noi $ La rndul nostru aducnd la altar pinea si vinul care ne sim(oli"ea" viata am mrturisim c venim la Sfnta Liturghie pentru a ne drui lui #umne"eu fcndu-ne prtasi /ertfei sale mntuitoare$ Ectenia mare ne reaminteste aceast necesitate a druirii a /ertfei !n care ne regsim li(ertatea si ne !mplinim vocatia uman$ S ne druim pe noi !nsine lui 'ristos cutnd s facem din porunca Lui singura lege a firii noastre$ S ne druim unii pe altii lui 'ristos !n iu(ire druindu-ne mai !nti unii altora (+!ndemnati-v si "iditi-v unul pe altul+ - I Tes$ A 11)$ S !ncredintm toat viata noastr lui 'ristos +cu toate neca"urile tristetile (ucuriile lipsurile prigoanele relele npastele nedrept8ile omenesti ispitele (olile ostenelile+ $ 4cestea sunt !ndemnurile finale ale ecteniei mari si ale ecteniilor mici la care credinciosii rspund 3 +Tie #oamneT+$ #ar din cau"a egoismului care ne stpneste /ertfa este dificil este un act eroic presupunnd suferinta clcarea pe mndrie$ #e aceea o pomenim pe &aica #omnului !mpreun cu toti sfintii cerndu-le a/utorul ca unora care s-au druit cu totul lui #umne"eu si prin aceasta au do(ndit sfintenia$ )n mod deose(it o invocm pe &aica #omnului care a !ncput !n ea !n mod desvrsit pe *iul lui #umne"eu !ntruct i s-a druit !n mod desvrsit numindu-o pentru aceasta +%reasfnta curata prea(inecuvntata slvita stpna noastr+ iar credinciosii se altur pomenirii ei cu cererea +%rea Sfnt 9sctoare de #umne"eu miluieste-ne pe noi+$ Invocarea &aicii #omnului si a sfintilor scoate !n evident solidaritatea !n rugciune a 0isericii ceresti si a celei pmntesti$ Ectenia mare se !ncheie cu afirmarea solemn c ne rugm si I ne druim lui #umne"eu pentru c Lui I se cuvine +toat slava cinstea si !nchinciunea Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+$ P Epistola ctre #iognet :I <> : 1@ P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloaie Teologia #ogmatic 7rtodox vol$ II$ edi8ia II 0ucuresti 1??2 p$ ?1$ P Sfntul Ioan din Lronstadt Liturghia3 Cerul pe pmnt Si(iu 1??- p$ 1-1$

%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6:I) 4ntifoanele )n primele secole crestine dup adunarea poporului !n (iseric si intrarea arhiereului si a preotilor Sfnta Liturghie !ncepea cu lecturile din Sfnta Scriptur si explicarea lor (predica)$ 4ntifoanele au aprut mai tr"iu ca un serviciu liturgic distinct svrsit !n timpul procesiunii spre (iserica !n care urma s se svrseasc Sfnta Liturghie$ Se cntau psalmi !nsotiti ca refrene de anumite imne liturgice si se rosteau rugciuni$ )ncepnd cu secolele :II-:III acest serviciu liturgic devine o parte introductiv a Sfintei Liturghii pstrnd !ns pn ast"i caracterul de pregtire pentru intrarea !n )mprtia lui #umne"eu si scotnd !n evident alturi de Intrarea mic si de Intrarea mare sensul dinamic al Liturghiei de !naintare spre )mprtie$ Ce sunt antifoaneleK #enumirea de antifoane vine de la practica cntrii alternative a psalmilor si a refrenelor de ctre dou grupuri de cntreti$ %n !n secolul al 6I:-lea se cntau ca antifoane psalmii ?1 ?< si ?. precedati de rugciunile corespun"toare rostite cu voce tare si !ncheiate cu ecfonise$ Ca refren al celui de al doilea psalm !ntlnim dup secolul al :I-lea imnul +5nule - 9scut+ atri(uit !mpratului Iustinian$ Treptat s-a a/uns s nu se mai cnte dect cte trei stihuri din fiecare psalm asa cum este prev"ut pn !n pre"ent de crtile de cult la rnduiala Liturghiei din "ilele de rnd$ #in secolul al 6I:-lea !n duminici si !n sr(tori psalmii antifonici au fost !nlocuiti cu antifoanele specifice slu/(ei 7(ednitei (Tipica) si anume psalmii 1@< si 1BA si *ericirile (cu stihiri)$ )n practic !n special !n parohii cu exceptia pra"nicelor !mprtesti care au antifoane speciale ca antifoane se cnt numai versetul !nti al %salmului 1@< imnul 5nule - 9scut si *ericirile (fr stihiri)$ 4ntifoanele ne pregtesc pentru intrarea !n )mprtia lui #umne"eu )n numr de trei pentru c +#umne"eu este !ntreit !n %ersoane si prin aceasta trei e un sim(ol al infinittii dar al infinittii !n iu(ire cci #umne"eu e infinitatea vietii !n iu(ire+ antifoanele ne pregtesc pentru a deveni prtasi iu(irii dumne"eiesti prin intrarea !n )mprtia Sfintei Treimi$ #e aceea !naintea primelor dou antifoane slvim Sfnta Treime iar !nainte de cntarea *ericirilor ne rugm precum tlharul pe cruce s fim pomeniti !ntru )mprtie$ 4ntifonul I - starea !n care pornim spre )mprtie 4lctuit la persoana I singular antifonul I este un !ndemn pe care fiecare tre(uie s si-l adrese"e pentru o anga/are total din adncurile cele mai intime ale fiintei din adncurile inimii !n slvirea lui #umne"eu pentru (inefacerile Sale3 +0inecuvintea" suflete al meu pe #omnul si toate cele dinluntrul meu numele cel sfnt al Lui$ 0inecuvntat esti #oamne$+

Sinte" a !ntregului psalm 1@< acest verset ne arat starea !n care tre(uie s purcedem !n pelerina/ul nostru spre )mprtia lui #umne"eu starea !n care ne putem apropia de #umne"eu cel ce miluieste pe cei ce se tem de El precum tatl pe fii (%s$ 1@< 1B)$ 4ntifonul al II-lea - mrturisirea credintei !n 'ristos )ntregul continut al credintei crestine depinde de modul !n care se rspunde la !ntre(area +Cine este Iisus 'ristos K+$ %rin cntarea imnului 5nule-9scut +una dintre cele mai pline de !nvttur alctuiri care se spun la o slu/( dumne"eiasc+ peste care !ns multi credinciosi trec cu superficialitate fr a lua seama la (ogtia de !nvtturi pe care o cuprinde rspundem !nc de la !nceputul Sfintei Liturghii la aceast !ntre(are$ 4ntifonul al II-lea este o mrturisire de credint !n Iisus 'ristos *iul lui #umne"eu Care ne-a deschis calea spre )mprtia lui #umne"eu si ne druieste puterea de a intra !n ea$3 +5nule-9scut *iule si Cuvntul lui #umne"eu Cel ce esti fr de moarte si ai primit pentru mntuirea noastr a te !ntrupa din Sfnta 9sctoare de #umne"eu si pururea *ecioara &aria> Carele neschim(at Te-ai !ntrupat si rstignindu-Te 'ristoase #umne"eule cu moartea pe moarte ai clcat$ 5nul fiind din Sfnta Treime !mpreun slvit cu Tatl si cu #uhul Sfnt mntuieste-ne pe noiT+ &rturisim astfel c una dintre persoanele Sfintei Treimi si anume *iul si Cuvntul lui #umne"eu S-a !ntrupat pentru mntuirea noastr din Sfnta *ecioar &aria dar rmnnd esen8ial acelasi !n dumne"eirea Sa$ %rin !ntrupare *iul lui #umne"eu a primit firea uman !n ipostasul Su reali"nduSe unirea ipostatic a firii dumne"eiesti si a celei omenesti adic o persoan !n dou firi %ersoana lui Iisus 'ristos$ Iisus 'ristos *iul lui #umne"eu !ntrupat S-a rstignit pentru noi si a murit cu trupul !ns fiind #umne"eu adevrat moartea nu L-a putut tine si a !nviat +cu moartea pe moarte clcnd+ deschi"ndu-ne calea spre mntuire spre do(ndirea vietii de veci !n )mprtia Sa$ Inspirat !n mod direct de anatema a 6-a a sinodului : ecumenic din anul AAB (+#ac cineva nu mrturiseste c #omnul nostru Iisus 'ristos Care S-a rstignit cu trupul este #umne"eu adevrat si #omn al slavei din Sfnta Treime s fie anatema+ ) si exprimat su( form de rugciune aceast mrturisire de credint sinteti"ea" !nvttura hristologic a 0isericii asa cum a fost ea definit de ctre sinoadele ecumenice de pn atunci3 v Iisus 'ristos este *iul lui #umne"eu 5nul-9scut !nainte de veci din Tatl si de o fiint cu El care S-a !ntrupat de la #uhul Sfnt si din *ecioara &aria si S-a fcut om - Sinodul I ecumenic (B<A)> v )n %ersoana lui Iisus 'ristos firea dumne"eiasc si firea omeneasc sunt unite ipostatic3 neamestecat si neschim(at ne!mprtit si nedesprtit$ #e aceea *ecioara &aria este cu adevrat 9sctoare de #umne"eu (TheotoNos) - Sinoadele III si I: ecumenice (.B1 si .A1)> v Iisus 'ristos este %ersoana din veci a *iului lui #umne"eu (+5nul din Sfnta Treime+) care a asumat firea uman si a murit !n trup pentru mntuirea noastr - Sinodul : ecumenic (AAB)$ &rturisirea se !ncheie cu rugciunea adresat lui 'ristos pentru a ne !mprtsi de roadele lucrrii Sale3 +mntuieste-ne pe noi+ ceea ce este echivalent cu a spune3 +pomeneste-ne !ntru )mprtia Ta+$ 4ntifonul al III-lea - conditiile intrrii !n )mprtia lui #umne"eu #up rugciunea de a fi pomeniti !ntru )mprtia lui #umne"eu ()ntru )mprtia Ta cnd vei veni pomeneste-ne pe noi #oamne) 'ristos !nsusi ne vor(este atrgndu-ne atentia asupra conditiilor intrrii !n !mprtia Sa (&atei A B-1<)$ +S nu te intriste"i dac nu au"i druindu-se de fiecare fericire )mprtia cerurilor ne averti"ea" Sfntul Ioan Fur de 4ur$ Chiar dac rspltile sunt diferite totusi toate duc !n )mprtia cerurilor+ $

*ericiti cei sraci cu duhul c a acelora este )mprtia Cerurilor - srcia cu duhul sau smerenia de (un voie (Sfntul Ioan Fur de 4ur) este conditia esential a intrrii !n )mprtie ea ne deschide portile cerului pentru c numai cel care !si cunoaste nimicnicia !nsetea" dup #umne"eu> *ericiti cei ce plng ca aceia se vor mngia - plngerea este mntuitoare atunci cnd este o expresie a pocintei a strpungerii inimii si a !ntoarcerii spre #umne"eu> *ericiti cei (ln"i ca aceia vor mosteni pmntul - (lndetea cel dinti rod al (unttii si al iu(irii aproapelui ne face asemenea lui 'ristos3 +)nvtati-v de la &ine c sunt (lnd si smerit cu inima si veti gsi odihn sufletelor voastre+(&atei 11 <?)$ *ericiti cei ce flmn"esc si !nsetea" de dreptate c aceia se vor stura - dreptatea !nseamn aici cucernicie (Sfntul Ioan Fur de 4ur) virtutea !n general (Sfntul Chiril al 4lexandriei) pe care tre(uie s o cutm cu toat dorinta inimii noastre> *ericiti cei milostivi c aceia se vor milui - milostenia i"vorste din iu(irea de #umne"eu si de aproapele si se arat prin a/utorarea trupeasc si sufleteasc a semenilor si atrage mila lui #umne"eu asupra noastr> *ericiti cei curati cu inima ca aceia vor vedea pe #umne"eu - curtia inimii o do(ndim atunci cnd reusim s smulgem din ea rdcinile pcatului adic poftele si gndurile rele si o umplem de iu(ire si de dorinta dup #umne"eu> *ericiti fctorii de pace ca aceia fiii lui #umne"eu se vor chema - scopul a tot ceea ce facem !n viat tre(uie s fie pacea care este dar si har de la #uhul Sfnt semn al pre"entei Sale care ne transport !n +lcasul+ Su (Sfntul Serafim de Sarov)> *ericiti cei prigoniti pentru dreptate ca a lor este !mprtia cerurilor - luptnd pentru dreptate avnd ca arme adevrul si iu(irea pn la a fi prigoniti ne identificm cu &ntuitorul Care a suferit rstignire> *ericiti veti fi voi cnd va vor ocr! si va vor prigoni si vor "ice tot cuvntul ru !mpotriva voastr mintind din pricina &ea - prigonirea nu aduce fericirea dect dac cel prigonit este cu adevrat nevinovat dac ocara este mincinoas si victima este un martor al 4devrului al lui 'ristos )nsusi$ 0ucurati-v si v veseliti c plata voastr mult este !n ceruri - ca o conclu"ie a ultimei fericiri dar si a antifonului al III-lea si a !ntregii prti introductive a Sfintei Liturghii &ntuitorul ne !ndeamn s ne (ucurm si s ne veselim de intrarea !n )mprtia Sa care se va !nfptui !n timpul Sfintei Liturghii$ +Ia seama suflete de crestin ce se cnt la !nceputul Liturghiei ne atrage atentia Sfntul Ioan de Lronstadt$ 4i au"itK #umne"eu s-a !ntrupat pentru tine s-a fcut omH Simti oare ce !nseamn aceastaK Te !nalt oare aceastaK Te desprinde de pmntK %riveste ct de !ngduitor !nfricostor minunat si gro"av se apropie de noi )mprtia lui #umne"eu+$ 9ote3 P :e"i Guan$ &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$ B<-.P %r$ #$ Stniloaie SpiritualitateH p$ 12<$ P %rintele Teofil Lumini de gnd Clu/ 1??2 p$1?= P +Ipostasul sau persoana este starea de sine a unei firi spirituale sau si spirituale> e una din unittile unei asfel de firi !n strns corelatie cu celelalte unitti+ %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Teologia #ogmatic 7rtodox vol$ < 0ucuresti 1??2 p$ <2 P La Gohn &eQendorff Teologia 0i"antin$ Tendinte istorice si teme doctrinare 0ucuresti 1??p$<@? P Sfntul Ioan Fur de 4ur 7milia 6: la &atei : P Sfntul Ioan din Lronstadt Liturghia3 Cerul pe pmnt Si(iu 1??- p$ 1B=

%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6:II) ,ugciunile antifoanelor %otrivit indicatiilor din Liturghier !n timpul cntrii antifoanelor preotul rosteste !n tain trei rugciuni numite rugciunile antifoanelor$ 4ceast practic a rostirii rugciunilor !n tain de ctre protos (!nti-stttor) se va continua de-a lungul !ntregii slu/(e dnd rnduielii Liturghiei aspectul unui serviciu du(lu3 unul svrsit !n tcere de ctre clericii din altar iar altul executat concomitent cu voce tare de ctre diacon si popor$ Taina Liturghiei nu const !n ascunderea de credinciosi 4st"i multi cred c acest serviciu du(lu tine de esenta slu/(ei a/ungnd chiar s confunde caracterul de tain al Sfintei Liturghii cu rostirea !n secret a rugciunilor adic cu ascunderea de credinciosi pornind de la +pre/udecata a(surd c poporul nu tre(uie si nici nu are nevoie s priceap prea multe din tainele cultului+ $ 4ceast atitudine descoper !ns o !ntelegere profund gresit a cultului ortodox !n general si a Sfintei Liturghii !n special !n sensul misterelor pgne sau gnostice la care numai cei initiati aveau acces$ Caracterul de Tain al Liturghiei nu const !ns !n ascunderea de credinciosi ci !n aceea c !ntr-un mod mai presus de puterea noastr de !ntelegere coplesitor pentru minte la Sfnta Liturghie ni se !mprtseste viata dumne"eiasc lucrarea mntuitoare a lui 'ristos se actuali"ea" noi ne unim deplin cu El !n 0iseric 0iserica se !mplineste ca Trup al lui 'ristos si intr !n )mprtia lui #umne"eu $ Toate rugciunile Sfintei Liturghii erau rostite initial cu voce tare To8i mem(rii 0isericii sunt +preotie !mprteasc neam sfnt popor agonisit de #umne"eu+ (I %etru < ?) principiul de (a" al cultului crestin fiind !mpreuna slu/ire a clerului si a credinciosilor$ )nc de la !nceputurile 0isericii slu/(ele au fost alctuite potrivit acestui principiu astfel !nct toate rugciunile Sfintei Liturghii erau rostite de ctre clerici cu voce tare !n numele !ntregii adunri credinciosii asociindu-se prin rspunsurile date si exprimndu-si ade"iunea prin cuvntul +4min+$ )ncepnd cu sec$ :-:I motive care nu tin de esenta Liturghiei (durata prea mare a slu/(ei ca urmare a introducerii imnelor cntate de credinciosi si dorinta de scurtare a acesteia ) au dus la rostirea !n tain a tot mai multor rugciuni$ 4cest proces s-a desfsurat fr ca vreo hotrre a 0isericii s-l !ncuviinte"e$ #in contr singura reglementare in acest domeniu este 9ovela 1B2 cap$ :I a !mpratului Iustinian care poruncea + ca toti episcopii si preotii nu !n tain ci cu voce tare !n au"ul preacredinciosului popor s fac dumne"eiasca proaducere+$ #in pcate aceast msur nu a reusit s stope"e generali"area o(iceiului de a se rosti !n tain rugciunile Liturghiei fapt care a fcut ca +poporul s rmn din ce !n ce mai strin si mai opac fat de partea ce revine preotului adic tocmai de ceea ce este esential si fundamental !n actiunea Liturghiei+$ Ca urmare !ncercarea noastr de explicare a Liturghiei se va apleca si asupra rugciunilor rostite !n tain$ ,ugciunile antifoanelor sunt spuse de ctre preot !n numele !ntregii adunri liturgice

Cercetrile liturgice au demonstrat c atunci cnd a fost integrat !n Sfnta Liturghie (secolele :II:III) structura prtii introductive a Liturghiei era diferit de cea de a"i$ ,ugciunile antifoanelor erau rostite cu voce tare de ctre preot avnd ecfonisul ca conclu"ie si erau precedate de !ndemnul diaconului la rugciune$ #ar potrivit tendintei de generali"are a rostirii !n tain de ctre preot a rugciunilor Liturghiei cu timpul s-a a/uns ca si rugciunile antifoanelor cu exceptia ecfoniselor s fie rostite !n tain$ Ca urmare pentru a da timp preotului s spun rugciunile !n tain !ndemnurile spre rugciune ale diaconului s-au de"voltat lund forma ecteniilor mici ecfonisele aprnd ca o conclu"ie a ecteniilor$ ,ugciunea antifonului I exprim taina Liturghiei ,ugciunea antifonului I invoc nemsurata mil si iu(ire de oameni a lui #umne"eu pe care antifonul I ne !ndeamn s-L slvim din adncul fiintei noastre3 +#oamne #umne"eul nostru a Crui stpnire este neasemnat si slav nea/uns (necuprins) a Crui mil este nemsurat si iu(ire de oameni negrit )nsusi Stpne dup milostivirea Ta caut spre noi si spre sfnt (iserica (sfnt locasul) aceasta si f (ogate milele Tale si !ndurrile Tale cu noi si cu cei ce se roag !mpreun cu noi+$ Este exprimat aici taina Liturghiei3 #umne"eul cel transcendent si apofatic este trit liturgic !n revrsrile Sale de mil si !ndurare$ Stpnirea Lui este neasemnat si slava Lui mai presus de puterile noastre de !ntelegere dar si mila Sa este nemsurat si iu(irea de oameni de negrit$ #e aceea !ndr"nim s-i cerem s fac (ogate milele Sale si !ndurrile Sale cu noi cei adunati !n (iseric pentru slu/irea Sfintei Liturghii$ )i cerem s reverse cu (ogtie milele si !ndurrile Sala pentru c stim c #umne"eu nu se "grceste !ntotdeauna d cu drnicie este cum spune 9icolae Steinhardt +(oier+ !n sensul cel mai (un al cuvntului$ Ecfonisul3 +C tie se cuvine toat slava cinstea si !nchinciunea Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilorT+ vine ca o conclu"ie fireasc si un !ndemn indirect ctre fiecare dintre noi3 lui #umne"eu +a Crui stpnire este neasemnat si slav nea/uns (necuprins) a Crui mil este nemsurat si iu(ire de oameni negrit+ i se cuvine +toat slava cinstea si !nchinciunea+$ Toat slava cinstea si !nchinciunea suntem datori s i-o dm numai lui #umne"eu$ 9iciodat nu vom fi !n stare s-i dm lui #umne"eu tot ceea ce i se cuvine dar tre(uie s ne strduim continuu s facem tot ce ne st !n putint fr a slvi cinsti si !nchina nimic altceva$ Ecfonisul ne aduce aminte mereu de aceast datorie a noastr$ ,ugciunea antifonului al II-lea - cerere a mntuirii !n 'ristos ,ugciunea si antifonul al II-lea trec de la cererea milei lui #umne"eu !n general la cererea mntuirii !n 'ristos exprimnd dorinta credinciosilor de a se pstra !n plintatea 0isericii si de a fi prtasi ai )mprtiei lui #umne"eu3 +#oamne #umne"eul nostru mntuieste poporul Tu si (inecuvintea" mostenirea Ta> plinirea 0isericii Tale o p"este> sfinteste pe cei ce iu(esc podoa(a ((uncuviinta) casei Tale> Tu pe acestia !i proslveste cu dumne"eiasc puterea Ta si nu ne lsa pe noi cei ce nd/duim !ntru Tine+$ *orm prescurtat a rugciunii finale de (inecuvntare numit rugciunea amvonului rugciunea antifonului al II-lea !ncepe cu cererea pentru mntuire pe care antifonul al II-lea o are drept conclu"ie a mrturisirii de credint !n 'ristos$ ,ugndu-ne pentru mntuire artm c prin !ntrupare #umne"eul cel necuprins S-a apropiat att de mult de noi !nct cei ce L-au urmat au devenit poporul Su si mostenirea Sa ca mdulare ale 0isericii Sale$ 'ristos este +cap 0isericii care este trupul Lui plinirea celui ce plineste toate !n toti+ (Efeseni 1 <<<B) %recum capul se plineste prin trup asa si trupul se plineste prin toate mdularele la un loc si prin

fiecare !n parte $ #e aceea ne rugm pentru p"irea plinirii lui 'ristos !n 0iseric ca 'ristos s ia chip !n fiecare dintre noi si !n 0iseric$ %linirea 0isericii !nseamn sfintirea mdularelor ei$ Sfintenia este scopul existentei umane3 +*iti sfinti pentru c Eu #omnul #umne"eul vostru sunt sfnt+ (Levitic 1? <<) citim !n :echiul Testament iar &ntuitorul "ice +*iti dar voi desvrsiti precum Tatl vostru cel ceresc desvrsit este+ (&atei A .=)$ #ar nu se pot sfinti dect cei ce iu(esc (uncuviinta casei lui #umne"eu pentru c ei !l caut pe #umne"eu cu inima curat participnd la slu/(e si mai ales adunndu-se la Sfnta Liturghie$ Sfintenia !nseamn umplerea de slava lui #umne"eu adic proslvirea$ ,ugciunea noastr pentru cei ce iu(esc (uncuviinta casei lui #umne"eu este ca urmare ca ei s se sfinteasc si s se proslveasc$ 4vem nde/dea de a nu ne fi lsate cererile ne!mplinite deoarece dup cum mrturisim !n ecfonis #umne"eul nostru cruia ne rugm al Crui popor suntem este #umne"eul cel atotputernic a Cruia este stpnirea )mpr8ia si slava3 +C a Ta este stpnirea si a Ta este )mprtia si puterea si slava a Tatlui si a *iului si a Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+$ ,ugciunea antifonului al III-lea - cerere a )mprtiei lui #umne"eu #ac antifonul al III-lea ne pune !n fat conditiile intrrii !n )mprtia lui #umne"eu rugciunea corespun"toare este o cerere a acestei )mprtii3 +Cel ce ne-ai druit nou aceste rugciuni o(stesti si !mpreun glsuite Cel ce si la doi si la trei care se unesc !n numele Tu ai fgduit s le !mplinesti cererile )nsuti si acum plineste cererile cele de folos ale ro(ilor Ti dndu-ne nou !n veacul de acum cunostinta adevrului Tu si !n cel ce va s fie viat vesnic druindu-ne+$ Se afirm direct aici c toate rugciunile Sfintei Liturghii inclusiv cele rostite !n tain sunt +o(stesti+ adic ale !ntregii adunri liturgice si +!mpreun-glsuite+ ne unesc !ntr-un glas (+si ne d nou cu o gur si o inim $$$+) glasul preotului ca expresie a rugciunii tuturor si cu participarea tuturor$ &rturisim puterea rugciunii o(stesti !ntemeiati pe cuvntul &ntuitorului3 +dac doi dintre voi se vor !nvoi pe pmnt !n privinta unui lucru pe care !l vor cere se va da lor de ctre Tatl &eu Care este !n ceruri+ (&atei 1= 1?) dar recunoscnd implicit c nu stim ce s cerem ne rugm pentru plinirea cererilor celor de folos$ Iar cel mai de folos este s cutm mai !nti )mprtia lui #umne"eu si dreptatea lui pentru c atunci toate celelalte se vor aduga nou (&atei - BB)$ )mprtia lui #umne"eu !nseamn viata vesnic iar viata vesnic este cunoasterea lui #umne"eu3 +Si aceasta este viata vesnic3 S Te cunoasc pe Tine singurul #umne"eu adevrat si pe Iisus 'ristos pe Care L-ai trimis+ (Ioan 12 B)$ #e aceea rugciunea noastr se concentrea" pe cererea cunoasterii adevrului lui #umne"eu si a vietii vesnice$ )ndr"nim s cerem toate acestea pentru +C (un si iu(itor de oameni #umne"eu esti si tie slav !nltm Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+$ Ecfonisele se completea" reciproc Ecfonisele primelor trei ectenii chiar luate separat de rugciuni asa cum sunt percepute ast"i de credinciosi ne !nvat c lui #umne"eu !n Treime i se cuvine +toat slava cinstea si !nchinciunea+ deoarece a Lui este +stpnirea si (H) !mprtia si puterea si slava+$ Slvindu-l cinstindu-l !nchinndu-ne lui #umne"eu nu facem dect s-i dm ceea ce I se cuvine$ #ar faptul c a lui este +stpnirea si puterea si slava+ tre(uie s ne umple de nde/de pentru c +(un si iu(itor de oameni+ este #umne"eul nostru$ P %r$ %rof$ Ene 0raniste %articiparea la Liturghie ed$ ,omnia crestin 1??? p$<?

P ve"i primul articol din acest ciclul de explicare a Sfintei Liturghii intitulat Sfnta Liturghie3 Taina Tainelor P :e"i %r$ %$ :intilescu Liturghiile (i"antine privite istoric !n structura si rnduiala lor 0ucuresti 1?.B p$ =B-=A$ P Corpus Guris Civilis ed$ Eduard 7sen(rigen part$ III Lipsa 1=2A p$ -<= la %$ :intilescu Liturghierul explicat p$ <B=$ P %r$ %rof$ Ene 0raniste %articiparea la Liturghie p$ <2 P :e"i Guan$ &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$ B<-.P Liturghierul grecesc pstrea" pn ast"i ase"area ecfoniselor dup rugciunile antifoanelor si nu !naintea lor ca cel romnesc$ P Sfntul Ioan Fur de 4ur 7milia a III-a la Efeseni$ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6:III) Intrarea mic La Sfnta Liturghie ne adunm !n 0iseric pentru a ne !nlta !n )mprtia lui #umne"eu$ )naintarea noastr condusi de &ntuitorul Iisus 'ristos care vine !n mi/locul nostru si ne duce !n )mprtia Sa este exprimat sim(olic !n ritualul liturgic numit Intrarea mic sau :ohodul mic$ )n rnduiala de ast"i Intrarea mic const !n purtarea solemn a Evangheliei de ctre diacon sau preot prin mi/locul credinciosilor intrarea !n altar prin usile !mprtesti si ase"area acesteia pe Sfnta &as$ 4cest ritual concentrea" !n sine dou actiuni distincte !n 0iserica primar si anume intrarea clerului si a credinciosilor !n (iseric si pregtirea pentru citirea Evangheliei$ 0iserica ce !naintea" spre )mprtia lui #umne"eu %n !n secolul al :II-lea d$'$ Sfnta Liturghie !ncepea odat cu intrarea !n (iseric !n procesiune a clerului si a credinciosilor$ La usile (isericii episcopul sau preotul protos (!nti-stttor) rostea cu voce tare rugciunea intrrii credinciosii rspun"nd cu +4min+$ Cele mai vechi manuscrise ale Sfintei Liturghii cuprind o rugciune a intrrii specific Liturghiei Sfntului Ioan Fur de 4ur ce exprim cu claritate sensul intrrii !n (iseric si al Sfintei Liturghii !n general3 +0inefctorule si Iiditorule a toat fptura primeste 0iserica ce !naintea" (s$n$) !mplineste ceea ce este spre folosul fiecruia du-ne la desvrsire si f-ne vrednici de )mprtia Ta$ Cu harul si cu iu(irea de oameni ale 5nuia 9scut *iului Tu cu care esti (inecuvntat !mpreun cu %reasfntul si (unul si de viat fctorul Tu #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+ $ +0iserica ce !naintea"+ spre )mprtia lui #umne"eu este !n mod evident repre"entat de clerul si credinciosii ce intr !n locaspentru svrsirea Sfintei Liturghii$ Liturghia !nssi este o !naintare a 0isericii spre )mprtie$ #ar desi suntem chemati cu totii pentru a intra !n )mprtie avem nevoie de +hain de nunt+ (&atei << 11) adic de virtutea care s ne !mpodo(easc sufletul tre(uie s fim desvrsiti$ Starea de desvrsire si implicit vrednicia de a intra !n )mprtie nu le putem do(ndi cu puterile noastre ci +cu harul si cu iu(irea de oameni+ ale lui 'ristos &ntuitorul nostru care ne-a deschis calea spre )mprtia Sa si ne conduce !n ea$

4propierea de Sfnta &as - sim(ol al intrrii !n cer #up secolul al 6-lea se va generali"a utili"area rugciunii specifice ini8ial Liturghiei Sfntului :asile cel &are rugciune pe care o folosim pn ast"i la am(ele Liturghii3 +Stpne #oamne #umne"eul nostru Cel ce ai ase"at !n ceruri cetele si ostile !ngerilor si ale arhanghelilor spre slu/(a slavei Tale f ca !mpreun cu intrarea noastr s fie si intrarea sfin8ilor !ngeri care !mpreun cu noi slu/esc si !mpreun slvesc (untatea Ta$ C tie se cuvine toat slava cinstea si !nchinciunea Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor+$ La Sfnta Liturghie se !mplineste cuvntul &ntuitorului c vom vedea cerurile deschi"ndu-se si pe !ngerii lui #umne"eu suindu-se si co(orndu-se peste *iul 7mului (Ioan 1 A1)$ Chiar mai mult intrm si noi !n cer unindu-ne cu !ngerii !n slu/irea lui #umne"eu potrivit !ndemnului venit din tronul dumne"eirii3 +Ludati pe #umne"eul nostru toate slugile Lui (4poc$ 1? A)$ %unnd !n paralel cele dou rugciuni ale intrrii care erau utili"ate concomitent una la Liturghia Sfntului Ioan Fur de 4ur alta la Liturghia Sfntului :asile cel &are si erau rostite de ctre protos la intrarea !n locas este evident c rugciunea actual nu se refer numai la cler ci si la credinciosi care sunt !mpreun-slu/itori la Sfnta Liturghie$ +Intrarea noastr+ despre care se vor(este !n rugciune este intrarea 0isericii !n )mprtia lui #umne"eu !mplinit sim(olic prin intrarea clerului si a credinciosilor !n locas continuat cu intrarea clerului !n altar prin u;ile !mprte;ti si apropierea de Sfnta &as$ Esenta intrrii const tocmai !n apropierea de Sfnta &as pentru c aceasta este +sim(olul lui 'ristos si al )mprtiei lui 'ristos Cina la care 'ristos ne adun pe noi este /ertfelnicul care uneste pe arhiereu cu /ertfa este Cerul+ $ %urtarea Evangheliei - sinte" a lucrrii mntuitoare a lui 'ristos #in secolul al I6-lea Intrarea mic se va restrnge la intrarea clerului cu Sfnta Evanghelie !n altar rugciunea intrrii fiind rostit !naintea usilor !mprtesti $ Se unesc astfel dou actiuni distincte mai !nainte si anume intrarea !n (iseric si aducerea Evangheliei !n adunarea euharistic !n vederea citirii din ea$ 4ccentul va cdea de acum pe purtarea solemn a Evangheliei prin mi/locul credinciosilor si ase"area ei pe Sfnta &as act cu o profund !ncrctur sim(olic$ Evanghelia !l !ntruchipea" pe 'ristos al Crui Cuvnt va fi ascultat !n adunarea euharistic este icoana cuvnttoare a lui 'ristos$ %urtarea Evangheliei prin mi/locul credinciosilor intrarea prin usile !mprtesti (sim(ol al usilor cerului) si ase"area ei pe Sfnta &as (sim(ol al )mprtiei lui #umne"eu) exprim !ntreaga lucrare mntuitoare a *iului lui #umne"eu Care S-a !ntrupat si a venit !n lume +ca s lumine"e pe tot omul care vine !n lume+(Ioan 1 ?) a trecut prin mi/locul oamenilor pentru a Se face cunoscut si pentru aL face cunoscut pe Tatl (+#ac &-ati fi cunoscut pe &ine si pe Tatl &eu L-ati fi cunoscut+ - Ioan 1. 2) si a-i conduce astfel !n )mprtie $ Sfintenia - conditie a intrrii !n )mprtie ,itualului Intrrii mici i s-au adugat !n decursul timpului elemente care vin s-i !ntreasc semnificatia sim(olic$ %e la sfrsitul secolului al 6II-lea !n perioada !n care s-a renun8at la rugciunea specific mai !nainte Liturghiei Sfntului Ioan Fur de 4ur dup rugciunea intrrii se adaug o (inecuvntare rostit de ctre protos3 +0inecuvntat este intrarea sfintilor Ti totdeauna acum si pururea si !n vecii vecilor$+ 4ceast (inecuvntare vine s complete"e rugciunea intrrii !n sensul reliefat de vechea rugciune si anume c intrarea !n )mprtia lui #umne"eu si !mpreuna-slu/ire cu !ngerii presupun sfintenia$

Sfintenia este !mplinirea umanului si fiinta 0isericii$ 9umai intrarea celor sfinti celor sfintiti de 'ristos si condusi de El este (inecuvntat ceilalti vor fi aruncati afar (&atei << 11)$ Sufletul trea" si trupul drept ,idicarea Evangheliei si exclama8ia +)ntelepciune dreptiT+ este o mrturisire a pre"entei lui 'ristos si o atentionare asupra felului !n care tre(uie s-L !ntmpinm3 cu sufletul deschis spre primirea )ntelepciunii supreme si cu trupul drept !n stare de veghe$ +Care este aceast !ntelepciune cu care se cuvine s lum aminte la Sfintele TaineK Sunt gndurile ce se cuvine s le avem !n timpul sfintei slu/(e si cu care tre(uie s privim si s ascultm cele ce se svrsesc si se rostesc gndurile cele pline de credint cele ce nu au nimic omenesc !ntr-!nsele$($$$) Exclamatia #reptiT 9e cere ca noi care ne apropiem de #umne"eu si de Sfintele Taine s fim !n stare de veghe si nu de lenevire ci cu !nfiorare si cu toat cucernicia s petrecem aceast convor(ire cu #umne"eu> iar cea dinti dovad a rvnei noastre este statura dreapt a corpului adic s facem aceasta nu stnd /os ci !n picioare$ 4ceasta e tinuta celor ce se roag+ $ )nchinare &ntuitorului Iisus 'ristos Credinciosii rspund !ndemnului de a-L primi pe 'ristos cu toat cucernicia prin cntarea3 +:eniti s ne !nchinm si s cdem la 'ristos$ &ntuieste-ne pe noi *iul lui #umne"eu Cel ce ai !nviat din morti (Cel ce esti minunat !ntru sfinti) pe noi cei ce-ti cntm tie3 4liluia$+ Initial era un verset din psalm (%salmul ?. -) care a fost adaptat ulterior hristologic si i s-a adugat din secolul al 6I-lea refrenul +&ntuieste-ne pe noi$$$+$ Cntnd acest rspuns !ntreaga adunare se !nchin si cade duhovniceste !n fata lui 'ristos cerndu-I mntuirea adic intrarea !n )mprtia Sa cu constiinta c numai prin mila Sa a Celui ce a !nviat din morti si este minunat !ntru sfintii Lui se poate reali"a acest lucru$ 5nirea cu sfintii !n rugciune Troparele si condacele rnduite a fi cntate dup ase"area Evangheliei pe Sfnta &as ne pun !n fat evenimentele mntuitoare si sfintii de care ne leag perioada liturgic !n care ne aflm "iua calendaristic (sfntul "ilei) si locasul !n care se svrseste slu/(a (hramul)$ 4ceste evenimente mntuitoare ne-au deschis calea spre )mprtie iar sfintii ne sunt !nainte-mergtori$ Intrnd !n dimensiunea vesniciei )mprtiei lui #umne"eu !n care limitele temporale si spa8iale sunt depsite facem pomenirea lucrrii mntuitoare a lui 'ristos unindu-ne !n rugciune cu &aica #omnului si cu sfintii$ Suntem pregtiti astfel s contemplm sfintenia lui #umne"eu prin intonarea trisaghionului$ 9ote3 P Codicele 0ar(erini BB- (sec$ :III) Frottaferata F$($ :II (sec$ I6) Euhologiul lui %orfirie (sec$ 6) etc$ P la Guan$ &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$ 2? P 4lexandre Schmemann Euharistia Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ -A P #in secolul al 6II-lea aceast rugciune va fi rostit !n tain P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 66 0ucuresti 1?=? p$A= P :iu este #umne"eu$ Catehism pentru familie trad$ de 4urel 0rosteanu si %rintele Faleriu 0ucuresti 1??< p$ B-B$ P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 66I 0ucuresti 1?=? p$ -@

%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (6I6) Trisaghionul #up !nltarea 0isericii !n cer exprimat sim(olic de ritualul Intrrii mici oamenii si !ngerii se unesc !n slvirea sfinteniei lui #umne"eu prin intonarea cntrii !ntreit sfinte cunoscut su( numele de trisaghion3 +Sfinte #umne"eule Sfinte Tare Sfinte fr de moarte miluieste-ne pe noiT+$ Trisaghionul este un imn procesional aprut !n secolul al :-lea Imnului trisaghion este anterior sinodului al I:-lea ecumenic (.A1) cnd a fost cntat de ctre sinodali dar nu avem date sigure cu privire la originea lui$ 5nii teologi explic originea textului trisaghionului prin com(inarea de ctre 0iseric a imnului !ngeresc3 +Sfnt Sfnt Sfnt+ (Isaia - B> 4pocalips . =) cu versetul < al psalmului .13 +)nsetat-a sufletul meu de #umne"eul cel viu+ (!n textul liturgic +#umne"eul cel tare cel viu+)$ 4lti autori consemnea" traditia conform creia trisaghionul a fost revelat !n mod minunat unui copil !n timpul patriarhului %roclu al Constantinopolului (.B.-.B-)$ %otrivit acestei traditii un cutremur a !ngro"it populatia Constantinopolului determinndu-i s ias !n procesiune !n frunte cu patriarhul si !mpratul$ 5n copil a fost atunci rpit !n cer unde a au"it imnul trisaghion intonat de !ngeri$ )nvtnd multimea s cnte acest imn cutremurul s-a potolit$ %n ast"i trisaghionul este folosit ca un imn ce !nsoteste procesiunile !n special cele prin care se invoc mila lui #umne"eu pentru !ndeprtarea catastrofelor si resta(ilirea echili(rului cosmic$ Sinodul Trulan preconi"ea" cntarea trisaghionului !n vremea schim(rilor cosmice$ 4ceast folosire a trisaghionului se !ntemeia" pe credinta !n con8inutul tainic si puternic al numelui lui #umne"eu care determin linistirea elementelor !n conflict si resta(ilirea ordinii cosmosului $ #in a doua /umtate a secolului al :-lea trisaghionul marchea" !nceputul Liturghiei 4prnd doar !n secolul al :-lea imnul nu a fcut parte !ntotdeauna din Liturghie$ 5tili"area sa procesional a dus la cntarea trisaghionului si !n timpul procesiunilor care se fceau !n "ilele de sr(toare spre (iserica ce purta hramul respectiv si !n care se slu/ea Sfnta Liturghie$ 5lterior s-a generali"at folosirea acestui imn si !n duminici si !n "ilele care nu aveau procesiuni asfel !nct spre sfrsitul secolului al :-lea cntarea trisaghionului marca practic !nceputul Liturghiei devenind o parte a acesteia$ La sr(torile mari !n care !nainte de Sfnta Liturghie avea loc (ote"ul catehumenilor si venirea procesional a acestora !n (iseric intonndu-se +Cti !n 'ristos v-ati (ote"at !n 'ristos v-ati sim(rcat$ 4liluliaT+ aceast cntare !nlocuieste pn ast"i trisaghionul$ La fel la sr(torile Sfintei Cruci cnd !nainte de Liturghie se fceau procesiuni cu Sfnta Cruce cntndu-se3 +Crucii Tale ne !nchinm Stpne si Sfnt )nvierea Ta o ludm si o slvimT+$ ,ugciunea trisaghionului este o pregtire pentru cntarea acestui imn

)nainte de secolul al :III-lea cntarea trisaghionului !ncepe s fie precedat de rostirea cu voce tare a unei rugciuni numit a trisaghionului diferit pentru Liturghia Sfntului Ioan Fur de 4ur si pentru Liturghia Sfntului :asile cel &are$ #in secolul al 6-lea se va generali"a utili"area la am(ele Liturghii a rugciunii specifice initial Liturghiei Sfntului :asile cel &are$ ,ostirea !n tain a acestei rugciuni dup secolul al 6II-lea a dus la separarea ei de ecfonis si mutarea ei !n timpul cntrii trisaghionului$ #ar logica desfsurrii Liturghiei continutul rugciunii si studiul istoric ne arat c locul ei firesc este !nainte de cntare asa cum s-a pstrat la slavi pn ast"i$ ,ugciunea trisaghionului este rostit de ctre protos (!nti stttor) !n numele !ntregii adunri liturgice (clerici si credinciosi) pentru a fi !nvredniciti a aduce !mpreun cu !ngerii cntarea !ntreit sfnt3 +#umne"eule cel sfnt Care !ntru sfinti Te odihnesti + ,ugciunea !ncepe cu afirmarea sfinteniei lui #umne"eu ca argument pentru cntarea !ntreit sfnt$ #umne"eu este sfnt adic este cu totul altceva transcendent tuturor categoriilor lumii +das gan" 4ndere+$ Sfintenia repre"int misterul lui #umne"eu prin excelent e profund apofatic dar !n acelasi timp profund trit$ )n simtirea si !ntelegerea ei se poate !nainta la infinit dar cere din partea fpturilor tot mai mult curtie$ #umne"eu se odihneste !ntru sfinti datorit efortului lor de curtire responsa(il si de statornicire !n fata pre"entei Lui$ 7dihnindu-Se !ntru ei !i face prtasi de cea mai proprie !nsusire a lui de sfintenie slsluindu-Se cu sfintenia Sa !n ei astfel !nct sufletele lor a/ung s +strluceasc+ de pre"enta dumne"eiasc (Sfntul Isaac Sirul)$ +Cel ce cu glas !ntreit sfnt esti ludat de serafimi si slvit de heruvimi si de toat puterea cereasc !nchinat>+ ,evelatia dumne"eiasc (Isaia - B> 4pocalips . =) ne !nvat c puterile !ngeresti !l laud !l slvesc si I se !nchin lui #umne"eu cutremurndu-se de sfintenia Lui$ 4cestor puteri !ngeresti vrem s ne alturm si noi constienti de nevrednicia noastr dar nd/duind !n (untatea lui #umne"eu$ +Cel ce dintru nefiint !ntru fiint ai adus toate Care ai "idit pe om dup chipul si asemnarea Ta si cu tot harul Tu l-ai !mpodo(it> Cel ce dai !ntelepciune si pricepere celui ce cere si nu treci cu vederea pe cel ce greseste ci pui pocinta spre mntuire>+ )n fata sfinteniei lui #umne"eu ludat de puterile ceresti ne aducem aminte c !ngerii oamenii si !ntreaga fptur au fost create de #umne"eu din nimic au fost aduse +dintru nefiint !ntru fiin8+$ #ar omul ca o cunun a creatiei a fost "idit dup chipul si asemnarea lui #umne"eu (*acere 1 <-<2) si !mpodo(it cu tot harul (*acere < 2)$ 7mul a c"ut dar #umne"eu nu l-a lepdat ci !i d !ntelepciune si pricepere si pocint spre mntuire cu conditia s doreasc aceasta si s o cear$ 4devrata !ntelepciune este asadar o harism un dar dumne"eiesc care presupune anga/area !n lupta duhovniceasc prin !mplinirea poruncilor lui 'ristos si prin pocinta de greseale$ +Care ne-ai !nvrednicit pe noi smeritii si nevrednicii ro(ii Ti si !n ceasul acesta a sta !naintea sfntului Tu /ertfelnic si a-ti aduce datorita !nchinare si preaslvire3+ 4dunarea liturgic clerici si credinciosi a intrat !n cer si se afl !naintea +slavei sfntului /ertfelnic+ al lui #umne"eu$ 4vem constiinta nevredniciei noastre dar si a datoriei de a aduce !nchinare si preaslvire prin intonarea cntrii !ntreit sfinte$ +)nsuti Stpne primeste si din gurile noastre ale pctosilor !ntreit sfnta cntare si ne cercetea" pe noi !ntru (untatea Ta$ Iart-ne nou toat greseala cea de voie si cea fr de voie> sfinteste sufletele si trupurile noastre si ne d nou s slu/im tie cu cuviosie !n toate "ilele vietii noastre$+ Slu/irea cu cuviosie si cntarea trisaghionului !mpreun cu !ngerii presupune sfintirea sufletelor si a trupurilor noastre adic curtirea de toate pcatele si umplerea de sfin8enia dumne"eiasca astfel !nct #umne"eu s odihneasc si !ntru noi$ #ar acest lucru nu este posi(l numai cu puterile noastre de aceea apelm la (untatea lui #umne"eu$

+%entru rugciunile %reasfintei 9sctoarei de #umne"eu si ale tuturor sfintilor care din veac au (ineplcut tie$+ )i aducem rugtori pe %reasfnta 9sctoare de #umne"eu si pe toti sfintii pentru c !n faptul sfinteniei lor avem dovada c rugciunea noastr pentru sfintire nu este fr sperant de !mplinire$ +C sfnt esti #umne"eul nostru si tie slav !nltm Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor$+ ,ugciunea se !ncheie cu reafirmarea sfinteniei lui #umne"eu ca argument suprem pentru slvirea Lui si intonarea cntrii !ntreit sfinte$ Trisaghionul exprim uimirea sufletului !n fata sfinteniei lui #umne"eu #up ecfonis adunarea liturgic !ncepe cntarea trisaghionului$ 4cest imn este alctuit !n original dintr-o aclamatie si o rugciune$ Traducerea literal este3 +Sfnt (este) #umne"eu Sfnt Tare Sfnt fr de moarte - miluieste-ne pe noiT+ El exprim uimirea sufletului !n fata sfinteniei lui #umne"eu si credinta c numai pentru c este sfnt #umne"eu poate milui$ Slu/irea divin ne descoper sfin8enia lui #umne"eu fr s ne explice ce este$ )n sfin8enie ni se revelea" concentrat toate !nsusirile dumne"eiesti$ Ea e misterul luminos si activ al pre"en8ei divine$ )n ea e concentrat tot ce deose(este pe #umne"eu de lume $ 4m intrat !n cer si experienta pre"entei lui #umne"eu a devenit acum foarte pre"ent$ +5luit de vederea or(itoare a cerului si a pmntului sufletul este ca si depsit de aceast supraa(undent si se druieste !n !ntregime devine /ertf curat nu poate dect s fac s tsneasc imnul treimic+ $ 7rtodoxia a atri(uit !ntotdeauna un sens treimic trisaghionului mrturisind astfel c sfintenia !si are i"vorul !n faptul c #umne"eu este treime de persoane3 Tatl - i"vorul sfinteniei *iul - (iruitorul mortii (tare) #uhul Sfnt - dttorul de viat (fr de moarte)$ Exclamatia +%uternic+ a diaconului !n timpul cntrii este o atentionare spre mrirea atentiei si !n acelasi timp un !ndemn spre rsunarea deplin a imnului$ Icoana sfinteniei si iu(irii lui #umne"eu La Liturghia arhiereasc (inecuvntarea poporului cu tricherul (sim(ol al Sfintei Treimi) si dicherul (sim(ol al celor dou firi ale &ntuitorului) scoate !n evident negrita sfintenie dumne"eiasc si iu(irea fat de oameni concreti"at !n !ntruparea *iului lui #umne"eu3 +#oamne #oamne caut din cer si ve"i si cercetea" via (lumea) aceasta pe care a "idit-o dreapta Ta si o desvrseste pe eaT+ Este o rugciune ca via (lumea) !nsufletit de #umne"eu prin creatie si ridicat la starea de 0iseric s fie dus la desvrsire adic la sfintenie$ 9ote3 P&onahul Iov (sec :I) Sfntul Fherman al Constantinopolului (sec :III) Sfntul 9icolae Ca(asila (sec$ 6I:) Sfntul Simeon al Tesalonicului (sec$ 6:) Scrisoarea atri(uit lui 4cachie al Constantinopolului (.21-.=?) ctre %etru *ullo Sfntul Ioan #amaschin istoricii (i"antini Teofan preotul 4nastasie 0i(liotecarul (sec$ I6) si 9ichifor Calist (sec$ 6I:) P %$ EvdoNimov ,ugciunea !n 0iserica de ,srit p$ 1-? P 9asterea si 0ote"ul #omnului Sm(ta lui La"r si Sm(ta mare Sptmna luminat si ,usaliile

P Guan$ &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$1@<-1@. P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$1=P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Teologia #ogmatic 7rtodox vol I 0ucuresti editia a doua p$ 12= %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66) Lecturile (i(lice (I) Cntarea !ntreit sfnt pe care o intonm !mpreun cu !ngerii dup !nltarea noastr la cer exprimat sim(olic de ritualul Intrrii &ici ne pregteste pentru momentul culminant al Liturghiei Cuvntului3 !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvintele Sale$ %aralelismul dintre Liturghia Cuvntului si Liturghia euharistic )ntre cele dou prti ale Sfintei Liturghii Liturghia Cuvntului si Liturghia euharistic este un strns paralelism am(ele avnd !n centru !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul3 Intrrii &ici cu Evanghelia !i corespunde Intrarea &are cu cinstitele daruri mrturisirii de credint din antifonul al II-lea (5nule 9scut) - Cre"ul rugciunii si cntrii trisaghionului - prima parte a anaforalei liturgice si cntarea +Sfnt Sfnt Sfnt #omnul Savaot+ rugciunii de dinainte de citirea Evangheliei - epicle"a iar lecturilor (i(lice si !n special citirii Evangheliei - !mprtsirea cu Trupul si Sngele #omnului$ Consumarea euharistic a cuvntului %rin8ii 0isericii ne atrag aten8ia asupra faptului c primirea cuvintelor dumne"eiesti repre"int o !mprtsire la fel de real cu #umne"eu Cuvntul ca si primirea Sfintei Euharistii$ +S nu pierdem un singur cuvnt din Sfnta Evanghelie su(linia" 7rigen cci dac atunci cnd v !mprtsiti luati seama pe (un dreptate ca s nu cad /os nici cea mai mic prticic pentru ce s nu credeti c este ru a negli/a un singur cuvnt al lui 'ristos+$ Clement 4lexandrinul (Stromatele 1 1) arat c tre(uie s ne hrnim cu semintele vietii care se gsesc !n Scriptur asa cum ne !mprtsim cu Sfnta Euharistie iar Sfntul Ioan Fur de 4ur (7milii la *acere - <) si Sfntul Frigorie Teologul (Cuvntarea .A 1-) vor(esc despre consumarea euharistic a cuvntului frnt !n mod tainic$ Cuvntul comunic viata dumne"eiasc #omnul comunic via8a sa dumne"eiasc si !nfptuieste legmntul Su cu noi nu numai prin Taina Sfintei Euharistii ci si prin cuvnt $ %rin cuvnt lumea a fost adus la existent3 +Cu cuvntul #omnului cerurile s-au !ntrit si cu duhul gurii Lui toat puterea lor+ (%salmul B< -) iar +pmntul s-a !nchegat la cuvntul #omnului din

ap si prin ap+ (II %etru B A)$ 4sadar +prin credint !ntelegem c s-au !ntemeiat veacurile prin cuvntul lui #umne"eu de s-au fcut din nimic cele ce se vd+(Evrei 11 B)$ Cuvntul nu este o simpl informatie ci o energie a persoanei$ Cuvntul lui #umne"eu este un cuvnt cu putere$ El nu mi/loceste omului idei ci comunic si descoper pe #umne"eu si lucrarea sa !n lume !n istorie si asupra omului $ Cuvntul divin se adresea" fiecrui om oriunde si oricnd si aceste cuvinte sustin viata noastr cu puterea lui #umne"eu comunicat prin ele$ 7mul primind si !mplinind cuvntul revelat se mntuieste adic !si !mplineste vocatia sa existential3 unirea cu #umne"eu intrarea !n )mprtia cerurilor3 +%entru aceea lepdnd toat spurcciunea si prisosinta ruttii primiti cu (lndete cuvntul sdit !n voi care poate s mntuiasc sufletele voastre$ #ar faceti-v !mplinitori ai cuvntului nu numai asculttori ai lui amgindu-v pe voi !nsiv+(Iacov 1 <1)$ Cuvntul divin curteste sfinteste odihneste Cuvntul dumne"eiesc provine din energiile dumne"eiesti si pentru aceea el poate s curteasc s sfinteasc s odihneasc $ +4cum voi sunteti curati pentru cuvntul pe care vi l-am spus+(Ioan 1A B) le "ice 'ristos ucenicilor !nainte de patima Sa$ Sfntul Chiril al 4lexandriei su(linia" c !ntreaga Sfnt Treime lucrea" curtirea prin cuvnt3 Tatl prin cuvntul *iului cu puterea Sfntului #uh$ +E ca si cum ar "ice3 Cu voi cei dinti s-a !nfptuit de Tatl prin cuvntul &eu modul curtirii spirituale prin #uhul si !n #uhul$ Cci lepdnd tul(urarea o(isnuintelor desarte si a mortii lumesti sunteti pregtiti spre rodirea plcut lui #umne"eu$ ($$$) Cci nu mai triti !n duh iudaic sau potrivit literei Legii ($$$) ci credeti c v !mpliniti prin credinta sigur si v strduiti s multumiti pe #umne"eu prin facerea de (ine$ ($$$) #eci toti cei ce se vor strdui s se curteasc vor fi ca voi+$ +Sfinteste-i pe ei !ntru adevrul Tu> cuvntul Tu este adevrul+ ( Ioan 12 12) se roag &ntuitorul Tatlui iar Sfntul %etru ne !ndeamn s ne curtim si noi sufletul prin ascultarea de adevr (I %etru 1 <<)$ %rovenind din energiile dumne"eiesti +cuvntul lui #umne"eu e viu si lucrtor si mai ascutit dect orice sa(ie cu dou tisuri si ptrunde pn la desprtitura sufletului si duhului dintre !ncheieturi si mduv si destoinic este s /udece sim8irile si cugetrile inimii+(Evrei . 1<)$ +Cci ptrun"nd !n adncurile fiecrui suflet si avnd ca #umne"eu descoperit scopul ascuns !n fiecare !nfptuieste prin lucrarea #uhului tierea tuturor miscrilor noastre "adarnice+ $ Iisus 'ristos este Cuvntul dumne"eiesc !ntrupat La +plinirea vremii+ (Falateni . .) Cuvntul dumne"eiesc +Cuvntul purificator Cuvntul cel mntuitor I"vorul cel de viat fctor+ s-a artat !n lume prin !ntruparea *iului$ #umne"eu Tatl S-a revrsat prin graiul *iului Su ca oamenii s cunoasc !ntelepciunea iu(irea desvrsit pentru om dar si calea spre El $ Si astfel +dup ce #umne"eu odinioar !n multe rnduri si !n multe chipuri a vor(it printilor nostri prin prooroci !n "ilele acestea mai de pe urm ne-a grit nou prin *iul pe Care L-a pus mostenitor a toate si prin Care a fcut si veacurile> Care fiind strlucirea slavei si chipul fiin8ei Lui si Care 8ine toate cu cuvntul puterii Sale dup ce a svrsit prin El !nsusi curtirea pcatelor noastre a se"ut de-a dreapta slavei !ntru cele prea !nalte+(Evrei 1 1-B)$ 'ristos ni se druieste prin cuvintele Sale Cuvintele lui 'ristos sunt cuvinte ale Cuvntului ipostatic suprem +sunt ca niste vehicule ale energiilor Sale necreate ca expresii ale Su(iectului divin care ni se druieste prin ele+ $ #e aceea +cuvntul Lui era cu putere+ (Luca . B<) alungnd demonii (&atei = => = 1-> Luca 2 2) vindecnd (&atei = 1-> Luca . B-) si chiar !nviind din morti (Luca 2 1.> &arcu A .1> = A.> Ioan 11 .B)$

+4devrat adevrat "ic vou3 #ac cineva va p"i cuvntul &eu nu va vedea moartea !n veac+ (Ioan = A1) cci +cuvintele mele duh sunt si viat+ (Ioan - <B)$ Cuvntul #omnului este dttor de viat vesnic pentru cel ce !l primeste cu credint si !si arat dragostea fat de 'ristos prin !mplinirea lui (Ioan 1. <B)$ &ntuitorul ne atrage atentia prin pilda semntorului s ne facem sufletul ogor roditor pentru cuvntul Lui fr a lsa ca gri/ile lumesti (ogtia si plcerile lumii acesteia s-l !n(use (Luca = A-1A)$ Cuvntul divin se revars si rmne lucrtor !n sufletele care i se deschid se odihneste acolo remarc 7rigen$ Sfnta Liturghie este cadrul cel mai potrivit pentru primirea cuvntului dumne"eiesc #uhul Sfnt este cel care d putere cuvintelor Cuvntului fcndu-le vii si lucrtoare !n sufletul nostru$ +9umai venind !n noi deplin prin #uhul Sfnt cuvintele #omnului ne devin !ntelese prin experienta interioar a vietii !n #umne"eu+ $ Sfnta Liturghie creea" cadrul cel mai potrivit pentru primirea cuvintelor #omnului pentru c aici #uhul Sfnt !l face pre"ent pe &ntuitorul$ Lecturile (i(lice duc la pre"enta real a Cuvntului lui #umne"eu la !ntlnirea cu El la !mprtsirea cu El prin cuvintele Sale$ )mprtsirea prin cuvnt ne pregteste pentru !mprtsirea cu Sfintele Taine )mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt nu exclude ci dimpotriv presupune !mprtsirea euharistic cu Trupul si Sngele #omnului$ Cuvntul lui #umne"eu citit din Sfnta Scriptur arat 9icolae Ca(asila +ne pregteste si ne curt !n preala(il !nainte de marea sfintire a dumne"eiestilor Taine+ $ Sfntul &axim &rturisitorul exprim su( form de rugciune !naintarea noastr !n Liturghie condusi de 'ristos de la primirea si !ntelegerea cuvintelor Sale la osp8ul euharistic3 +:ino Cuvinte al lui #umne"eu vrednic de laud> d-ne revelatia cuvintelor Tale pe msura puterilor noastre si ridicnd grosimea vlului arat-ne 'ristoase frumusetea lucrurilor inteligi(ile$ 4puc mna noastr dreapt si +condu-o pe drumul poruncilor Tale+(%salmul 11= BA) +du-o la cortul cel minunat pn la casa lui #umne"eu printre strigte de (ucurie si de laud si multime vesel+(%salmul .1 A) ca si noi s fim vrednici prin lauda exprimat !n faptele noastre si (ucuria manifestat !n contemplarea noastr s atingem locul cel negrit al osptului si s ne desftm prin cntri tainice !n unire cu cei care sr(toresc pra"nicul cel duhovnicesc+ P la %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1?. P %r$ Constantin Faleriu &rturisirea dreptei credinte prin Sfnta Liturghie !n 7rtodoxia nr$ 1O1?=1 p$ <. P 4$ 0orrelQ &$ Euti"i LRoecumenism spirituelle Fenf$ 1?== p$1@P %r$ ,afael 9oica !n %r$ C$ Coman 7rtodoxia su( presiunea istoriei 0ucuresti 1??A p$ 1-B P Sfntul Chiril al 4lexandriei Comentariu la Ioan p$?B= P Clement 4lexandrinul Cuvntul de !ndemn ctre elini 11@ 1-B P %rotos$ 4rsenie %apacioc !n Convor(iri duhovnicesti vol II p$ -2< P %r$ #umitru Stniloae Chipul lui 'ristos !n 0iserica ,sritean3 Iisus 'ristos darul si Cuvntul suprem al lui #umne"eu !n 7rtodoxia nr$ 1O1?2B p$ 1. P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 66II . 0ucuresti 1?=? p$ -< P la Feorges Lhodre 4pproche orthodoxe !n La %arole de #ieu 1O1?-- p$ 11%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66I) Lecturile (i(lice (II) )mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt consumarea euharistic a cuvntului dumne"eiesc se !mplineste !n cadrul unui ritual care a evoluat !n decursul timpului$ Cunoasterea istoriei si semnificatiei acestui ritual ne va a/uta s-l trim deplin$ #ruirea reciproc a pcii pregteste adunarea euharistic pentru primirea cuvntului lui #umne"eu 0inecuvntarea +%ace tuturorT+ rostit de ctre protosul (!nti-stttorul) adunrii euharistice (episcop sau preot) dup adunarea !n 0iseric a clerului si credinciosilor a !nsemnat secole de-a rndul !nceputul Sfintei Liturghii$ 4st"i marchea" !nceputul prtii centrale a Liturghiei Cuvntului$ 4tentionati de !ndemnul diaconului +S lum aminteT+ credinciosii rspund (inecuvntrii +%ace tuturorT+ cu cuvintele +Si duhului tuT+$ 4ceast druire reciproc a pcii pregteste adunarea euharistic pentru primirea cuvntului lui #umne"eu cci numai un suflet care a do(ndit pacea poate deveni ogor roditor pentru smnta cuvntului (Luca A 1A)$ ,ostind +%ace tuturorT+ protosul nu face un simplu !ndemn adunrii ci !n puterea #uhului Sfnt druieste cu adevrat precum apostolii pacea lui 'ristos celor ce sunt vrednici de aceasta3 +Si de va fi acolo un fiu al pcii pacea voastr se va odihni peste el iar de nu se va !ntoarce la voi+(Luca 1@ -)$ Este pacea pe care &ntuitorul )nsusi a druit-o ucenicilor Si spunndu-le3 +%ace v las vou pacea &ea o dau vou nu precum d lumea v dau Eu$ S nu se tul(ure inima voastr nici s se !nfricose"e+ (Ioan 1. <2)$ Chiar mai mult aceast druire a pcii !l face pre"ent !n #uhul Sfnt pe 'ristos !n noi cci +pacea este )nsusi numele lui 'ristos este El )nsusi+$ 4vnd pacea lui 'ristos !n suflet pe El )nsusi !n mi/locul nostru putem primi spre hran duhovniceasc cuvntul dumne"eiesc cuprins !n Sfnta Scriptur$ )n secolele :II-:III se renunt la lecturile din :echiul Testament La !nceput lecturile (i(lice de la Sfnta Liturghie cuprindeau pe lng 4postol si Evanghelie si fragmente din :echiul Testament mai precis din Lege si %rooroci (inclusiv din crtile lui Iisus 9avi Gudectori ,egi Cronici Iov si crtile lui Solomon) dup cum aflm din Constitutiile 4postolice$ 4ceast rnduial este confirmat de scrierile Sfintilor :asile cel &are Ioan Fur de 4ur si &axim &rturisitorul$ #in secolul al I:-lea lecturile din :echiul Testament se reduc la o singur paremie din profetii iar !n secolele :II-:III concomitent cu introducerea antifoanelor sunt a(andonate cu totul$ )n aceeasi perioad 0iserica inter"icea prin canonul =< al Sinodului Uuinisext tinut !n anul -=< repre"entarea sim(olic a lui 'ristos !n icoan su( chipul unui miel$ 4rgumentul invocat de sinodali si anume c +onorm figurile si um(rele - ca pe niste sim(oluri si !nchipuiri ale 0isericii dar preferm harul si adevrul primind acest adevr ca !mplinire a Legii+ a dus pro(a(il si la renuntarea la lecturile profetice (figuri si um(re) si concentrarea pe scrierile nou-testamentare care ne descoper harul si adevrul$ Totusi pn !n "ilele noastre ultima paremie citit la Liturghia Sfntului :asile cel &are unit cu :ecernia din Goia &are Sm(ta &are 4/unul 9asterii #omnului si a 0o(ote"ei repre"int o rmsit a vechilor lecturi vechi-testamentare $

,enuntarea la citirile din :echiul Testament au dus la o srcire a slu/(ei si a cultului !n general avnd ca efect o ignorant destul de mare a credinciosilor ortodocsi !n ceea ce priveste aceast parte important a Sfintei Scripturi$ %rochimenul a fost la origine un psalm cntat responsorial Lectura profetiei din :echiul Testament era urmat de cntarea responsorial a unui psalm$ )n cntarea responsorial folosit aproape exclusiv !n cult pn !n secolul al I:-lea cntretul ddea tonul si conducea cntarea dup fiecare stih intonat de el credinciosii cntnd rspunsul care consta !ntr-un verset din psalm sau o formul doxologic (4liluia)$ %rochimenul ase"at !naintea 4postolului alctuit dintr-un singur stih si din rspuns este ceea ce a rmas !n "ilele noastre din vechiul psalm cntat responsorial$ ,nduiala slav de intonare a prochimenului pstrea" cntarea responsorial$ 4stfel dup ce cntretul anunt glasul si cnt rspunsul corul repet rspunsul$ Cntretul cnt stihul corul repet rspunsul$ Cntretul cnt prima parte a rspunsului iar corul continu cntarea acestuia$ ,nduiala greceasc si romneasc a simplificat executia prochimenului pn la simpla recitare a stihului si a rspunsului de ctre cntret$ Sinte" a vechiului psalm prochimenul este ast"i o introducere !n tematica lecturilor care vor urma si !n special a 4postolului$ #e aceea el tre(uie primit cu toat atentia si ar fi (ine s fie luat !n seam si la alctuirea predicii$ 9oul Testament cu exceptia 4pocalipsei este citit integral !n decursul unui an liturgic #up prochimen cntretul anunt locul de unde se va citi$ 4cest o(icei este vechi fiind men8ionat si de Sfntul Ioan Fur de 4ur3 +Si suindu-se lectorul (!n amvon) spune mai !nti a cui este cartea+$ Credinciosii pot astfel !ntelege mai (ine ceea ce se va citi si se pot familiari"a cu crtile Sfintei Scripturi$ Exclamatiile +)ntelepciuneT+ si +S lum aminteT+ rostite de diacon (sau de preot !n lipsa acestuia) !nainte respectiv dup anuntarea locului de unde se va citi au ca scop provocarea atentiei credinciosilor la lecturi$ Ele ne aduc aminte faptul c 4postolul !nsusi ne vor(este acum si aici !n adunarea euharistic prin scrierile sale$ Lecturile cunoscute su( numele de 4postol sunt fragmente din *aptele 4postolilor Epistolele pauline si Epistolele so(ornicesti$ 4ceste crti sunt citite integral !n decursul unui an liturgic !ncepnd cu cartea *aptele 4postolilor lecturat de la %asti pn la Cinci"ecime !nc din vremea Sfntului Ioan Fur de 4ur $ 4pocalipsa este singura carte a 9oului Testament din care nu se citeste la Sfnta Liturghie datorit caracterului ei sim(olic si acceptrii mai tr"ii !n canonul (i(lic$ 4r fi de dorit o regul mai elastic a lecturilor (i(lice )n "ilele noastre regula citirii scrierilor nou testamentare este clar sta(ilit$ %ericopele apostolice sunt cuprinse !n ordinea citirii lor !n cartea numit 4postol pe care cntre8ul o foloseste la stran iar pericopele evanghelice sunt cuprinse tot !n ordinea citirii !n cartea de slu/( numit Evanghelie aflat pe Sfnta &as$ La aceast regul de citire s-a a/uns treptat de-a lungul secolelor la !nceput aplicndu-se !n general principiul citirii continue a Sfintei Scripturi adic lecturile erau continuate din locul !n care fuseser lsate la Liturghia precedent$ )n acelasi timp protosul avea o mare li(ertate !n alegerea pericopelor ce urmau a fi citite$ ,egula actual s-a cristali"at !n mediul monahal !n conditiile slu/irii "ilnice a Sfintei Liturghii$ )n ca"ul vietii parohiale cnd Sfnta Liturghie se slu/este numai duminica si !n sr(tori eventual miercurea si vinerea aplicarea acestei reguli stricte !n ceea ce priveste lecturile scripturistice face ca

o mare parte a 9oului Testament s rmn ascuns credinciosilor o(isnuiti$ 9ecunoasterea Sfintei Scripturi de ctre multi ortodocsi se datorea" si acestui fapt$ 4r fi de dorit ca fiecare credincios s suplineasc aceast lips prin citirea particular a 0i(liei prefera(il chiar dup regula sta(ilit de 0iseric pentru lecturile de la Sfnta Liturghie$ #ar oare cti dintre noi facem acest lucruK Si pe de alt parte s nu uitm c Sfnta Liturghie creea" cadrul cel mai potrivit pentru primirea cuvintelor #omnului pentru c aici #uhul Sfnt !l face pre"ent pe &ntuitorul$ #e aceea cred c ar fi oportun ca autoritatea (isericeasc s ia !n considerare posi(ilitatea ela(orrii unei reguli mai elastice !n ceea ce priveste lecturile (i(lice regul care s permit si accesul credinciosilor care particip la Sfnta Liturghie doar !n duminici si sr(tori la toate textele scripturistice rnduite a fi citite !n cult$ 9ote3 P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$22 P la %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1=P la Leonid 5spensNQ Teologia icoanei ed$ 4nastasia 1??. p$ A2 P Guan &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$1BA P 7milia 66I6 la *aptele 4postolilor B %F L6 col <12 P %r$ %rof$ #r$ Ene 0raniste Liturgica general 0ucuresti 1??B p$2BA %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66II) Lecturile (i(lice (III) Citirea fragmentului din scrierile apostolice cunoscut su( numele generic de 4postol ne pregteste pentru primirea cuvntului lui 'ristos cuprins !n Sfnta Evanghelie deoarece !nvttura apostolilor repre"int !ntelegerea adevrat si complet a !nvtturii lui 'ristos$ Cntarea 4liluia exprim (ucuria !ntlnirii cu #umne"eu Lectura 4postolului era succedat !n vechime de cntarea 4liluia intonat amplu avnd ca stih un verset din psalmi$ 4liluia este o expresie liturgic e(raic de (ucurie si de slvire a lui #umne"eu !ntlnit frecvent !n psalmi care se traduce prin +Ludati pe #umne"euT+$ Este cntarea vesniciei cntarea de laud ce i se aduce lui #umne"eu !n )mprtia Sa3 +4m au"it !n cer ca un glas puternic de mul8ime mult "icnd3 4liluiaT &ntuirea si slava si puterea sunt ale #umne"eului nostruT+ (4poc$ 1? 1)$ Cntarea 4liluia de dup 4postol este la origine o cntare melismatic adic o pies !n care pe primul plan este melodia o cntare menit s cree"e o atmosfer favora(il !nltrii sufletului ctre #umne"eu$ Ea exprim (ucuria !ntlnirii cu #umne"eu +trirea slu/irii divine ca un contact real cu transcendentul ca o intrare !n realitatea supralumeasc a )mprtiei+ $ Cntarea 4liluia se !mpleteste cu cdirea

)n timpul cntrii 4liluia este locul originar si firesc al cdirii de dinainte de Evanghelie sim(olismul si lucrarea cntrii !mpletindu-se cu cele ale cdirii$ Tmia care arde transformndu-se !n +miros de (un mireasm duhovniceasc+ ce se !nalt la cer exprim /ertfa (ine-plcut lui #umne"eu$ +9u exist religie !n care ideea si actul de /ertf s nu repre"inte sm(urele !ntregii ei vietiH Gertfa se descoper a fi actul de deschidere si comunicare de !mplinire prin druireH Exprimnd fiinta religiei /ertfa exprim !n acelasi timp conditia fundamental a omului+ $ 7mul !nsusi tre(uie s se /ertfeasc s ard duhovniceste druindu-se lui #umne"eu ca +miros de (un mireasm duhovniceasc+$ +Gertfa !n su(stanta ei spiritual e iu(ire$ Iu(ire inspirat direct de 4utorul ei si !nteleas ca dispo"itie luntric de a te drui de a-ti oferi energia (unurile si dac este nevoie chiar si viata ca dar si ofrand plin de recunostint lui #umne"eu+ $ Sfntul Chiril al 4lexandriei su(linia faptul c nu putem intra la Tatl si implicit nu )l putem cunoaste dect !n stare de /ertf curat$ Cdirea pregtindu-ne pentru primirea Cuvntului lui #umne"eu este deci !n acelasi timp o /ertf adus lui #umne"eu o mrturisire a pre"en8ei Sale !n mi/locul nostru si un !ndemn la propria noastr /ertfire duhovniceasc$ &irosul aparte al tmiei !mpreun cu cntarea melismatic a laudei lui #umne"eu ne a/ut s )i simtim pre"enta si s ne !nltm la El$ &utarea cdirii din timpul cntrii 4liluia afectea" trirea liturgic )n "ilele noastre cntarea melismatic a fost !nlocuit !n general cu rostirea recitativ de ctre cntret a cuvntului 4liluia (de trei ori) renuntndu-se la stih desi acesta este indicat !n continuare de cartea de slu/($ Ca urmare cdirea a fost mutat !n timpul citirii 4postolului$ 4ceste schim(ri fcute pro(a(il din dorinta de scurtare a slu/(ei au avut !ns efecte negativ asupra tririi liturgice$ 5nul dintre cele mai evidente este scderea atentiei credinciosilor fat de textul apostolic$ #ac lum !n considerare si faptul c acest text este destul de pu8in folosit !n predic si c uneori este cntat aproape neinteligi(il !n8elegem de ce 4postolul a devenit !n multe ca"uri un element decorativ al slu/(ei fr impact asupra credinciosilor$ Sesi"nd acest lucru &itropolitul 4ndrei Saguna a hotrt mutarea cdirii !n timpul trisaghionului practic ce se respect pn a"i !n multe parohii din 4rdeal$ #esi are avanta/ul de a favori"a ascultarea cu atentie a 4postolului de ctre credinciosi cdirea din timpul trisaghionului !si pierde sensul de pregtire pentru !ntlnirea cu #umne"eu prin cuvntul Evangheliei si pe de alt parte pertur( desfsurarea normal a actiunii liturgice$ 4vnd !n vedere toate cele spuse mai sus revenirea la cntarea melismatic 4liluia si la cdirea !n timpul ei este posi(il si (enefic pentru trirea deplin a Sfintei Liturghii$ ,ugciunea de dinainte de Evanghelie este epicle"a Liturghiei Cuvntului ,ugciunea de dinainte de Evanghelie a fost introdus !n Sfnta Liturghie !n secolul al 6-lea fiind !mprumutat din rnduiala palestinian a 5treniei sr(torilor unde era citit cu voce tare $ La !nceput rugciunea era citit cu voce tare si la Liturghie deoarece se refer la toti credinciosii nu numai la clerici pregtindu-i pentru primirea cuvntului evanghelic$ Ea este o adevrat epicle" scripturistic !n care cerem prefacerea tainic a Scripturii !n Cuvntul lui #umne"eu care se d ca hran $ S anali"m aceast rugciune !ncercnd s ptrundem (ogtia !nvtturilor ei3 +Strluceste !n inimile noastre Iu(itorule de oameni Stpne lumina cea curat a cunoasterii dumne"eirii Tale si deschide ochii gndului nostru spre !ntelegere evanghelicelor Tale propovduiri$+ #umne"eu nu poate fi cunoscut dect !n msura !n care se descoper El )nsusi luminndu-ne inima cu lumina cunostintei Sale si deschi"ndu-ne ochii gndului spre !ntelegerea Evangheliei$ 4postolii

!nsisi nu au !nteles sensul adnc al cuvintelor pe care 'ristos li le-a grit pe cnd era cu ei pn ce nu le-a deschis El mintea dup !nviere ca s priceap Scripturile (Luca <. .A)$ Cu att mai mult nu vom !ntelege nici noi Scriptura pn cnd nu ne va lumina #uhul Sfnt$ Studiind 0i(lia numai cu armele stiintei si !ntemeindu-ne numai pe propriile noastre puteri putem a/unge la mari rtciri$ 4ceasta este cau"a pentru care mii de secte cu !nvtturi diferite se revendic a fi !ntemeiate pe 0i(lie$ %e de alt parte critica rationalist a a/uns s disece si s mutile"e Scriptura arogndu-si dreptul de a hotr! ce este si ce nu este autentic !n 0i(lie$ ,ugciunea de dinainte de Evanghelie ne descoper atitudinea ortodox fat de Sfnta Scriptur$ )nainte de a citi din ea noi cerem lumina cunostintei de la #umne"eu cel )ntrupat Care este El )nsusi Lumina3 +Iarsi le-a vor(it Iisus "icnd3 Eu sunt Lumina lumii> cel ce )mi urmea" &ie nu va um(la !n !ntuneric ci va avea lumina vietii+(Ioan = 1<)$ #uhul Sfnt este cel care face s strluceasc !n inimile noastre lumina cunostintei lui #umne"eu33 +&ngietorul #uhul Sfnt pe Care-L va trimite Tatl !n numele &eu 4cela v va !nvta toate si v va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu+ (Ioan 1. <-)$ #uhul Sfnt s-a pogort !n 0iseric la Cinci"ecime fcndu-L pre"ent pe Cuvntul si clu"indu-ne la tot adevrul$ #e aceea numai cei care rmn !n 0iseric si primesc cu smerenie cuvntul lui #umne"eu sunt luminati de #uhul Sfnt si )l pot cunoaste pe #umne"eu$ #umne"eu ni se descoper luminndu-ne inima nu pentru a ne satisface curio"itatea ci pentru a ne face s !ntelegem iu(irea Sa fat de noi si slava la care suntem chemati3 +#umne"eul #omnului nostru Iisus 'ristos Tatl slavei s v dea vou duhul !ntelepciunii si al descoperirii spre deplina Lui cunoastere si s v lumine"e ochii inimii ca s pricepeti care este nde/dea la care v-a chemat care este (ogtia slavei mostenirii Lui !n cei sfinti si ct de covrsitoare este mrimea puterii Lui fat de noi dup lucrarea puterii triei Lui pentru noi cei ce credem+ (Efeseni 1 12-1?)$ )ntelegerea acestor realitti tre(uie s ne responsa(ili"e"e spre anga/area !ntr-o viat duhovniceasc dup cum cerem !n continuare !n rugciune3 +%une !n noi si frica fericitelor Tale porunci ca toate poftele trupului clcnd vietuire duhovniceasc s petrecem cugetnd si fcnd toate cele ce sunt spre (un-plcerea Ta$+ :iata duhovniceasc este o viat clu"it de #uhul Sfnt$ Ea presupune eli(erarea de poftele trupesti desptimirea si strduinta de a cunoaste si a !mplini voia lui #umne"eu$ :oia lui #umne"eu o descoperim !n poruncile sale care tre(uie s devin legea vietii noastre$ %"ind poruncile Lui si fcnd cele (ine-plcute Lui orice cerem primim de la El (I Ioan B <<)$ 4sadar de Evanghelie tre(uie s ne apropiem nu cu o curio"itate steril ci cu dorinta de a afla si !mplini voia lui #umne"eu fat de noi exprimat !n poruncile Sale$ ,ugciunea se !ncheie cu reafirmarea credintei c 'ristos este luminarea noastr potrivit !ndemnului Su3 +Ct aveti Lumina credeti !n Lumin ca s fiti fii ai Luminii+(Ioan 1< B-)3 +C Tu esti luminarea sufletelor si a trupurilor noastre 'ristoase #umne"eule si tie slav !nltm !mpreun si Celui fr de !nceput al Tu %rinte si %reasfntului si (unului si de viat fctorului Tu #uh acum si pururi si !n vecii vecilor$+ Ct de important ar fi s aud si credinciosii aceast rugciune rostit cu voce tare !nainte de fiecare citire a Evangheliei la Sfnta Liturghie si s !nvete astfel modul !n care tre(uie s se apropie de Scriptur si finalitatea studierii ei pecetluind rugciunea cu rspunsul 4minT$ 9ote3 P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ =@ P %rintele Faleriu Gertf si rscumprare Ed$ 'arisma 0ucuresti p$ ?-11 P Guan &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$ 1B? P %aul EvdoNimov ,ugciunea !n 0iserica de ,srit Iasi 1??- p$ 12.

%r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66III) Lecturile (i(lice (I:) )nti-stttorul de drept al oricrei slu/(e este !n eparhia sa episcopul$ Liturghia deplin presupune unirea !n slu/ire a preotilor diaconilor si credinciosilor !n /urul episcopului$ Imposi(ilitatea practic a !mplinirii acestui lucru !n fiecare parohie a dus la delegarea de ctre episcop a preotilor ca !nti stttori ai adunrilor euharistice locale$ Sfnta Liturghie !n forma sa de ast"i cuprins !n Liturghier este astfel structurat !nct s fie slu/it de ctre preot !mpreun cu diaconul si credinciosii$ *actori mai mult sau mai putin o(iectivi fac !ns ca !n ma/oritatea (isericilor diaconii s lipseasc$ #esigur +validitatea+ nu este afectat dar slu/(a !si descoper cu mult mai mult putere frumusetea si semnificatia atunci cnd slu/este si diaconul$ 4stfel dialogul dintre preot si diacon de dinainte de citirea Evangheliei arunc o nou lumin asupra momentului central al Liturghiei Cuvntului atrgnd atentia adunrii euharistice asupra a ceea ce va urma$ #uhul Sfnt este invocat pentru a da putere propovduirii cuvntului Tipicul prevede ca diaconul primind Sfnta Evanghelie de la preot si iesind prin sfintele usi s cear (inecuvntarea preotului rostind3 +0inecuvintea" printe pe (inevestitorul Sfntului 4postol si Evanghelist (9)+$ 4ceast cerere ni-l descoper pe diaconul care va citi Sfnta Evanghelie ca pe un evanghelist ((inevestitor) care continu lucrarea de propovduire a sfintilor apostoli si evanghelisti$ 0inecuvntarea preotului su(linia" continuitatea propovduirii Cuvntului lui #umne"eu mrturisind unitatea !n rugciune cu autorii Sfintelor Evanghelii3 +#umne"eu pentru rugciunile Sfntului !ntru tot ludatului 4postol si Evanghelist (9) s-ti dea tie celui ce (inevestesti cuvnt cu putere mult spre plinirea Evangheliei iu(itului Su *iu a #omnului nostru Iisus 'ristos+$ Este o rugciune ctre #umne"eu Tatl prin care este invocat #uhul Sfnt pentru a da putere cuvntului (mai precis pentru a da putere propovduirii cuvntului dup cum reiese din originalul grecesc) spre plinirea Evangheliei lui 'ristos adic spre a face s rodeasc cuvntul !n inimile celor care !l vor au"i3 +Iar smnta semnat !n pmnt (un este cel care aude cuvntul si-l !ntelege deci care aduce rod si face3 unul o sut altul sai"eci altul trei"eci+ (&atei 1B <B)$ 4tentia este provocat asupra citirii ce va urma 5rmea" trei !ndemnuri distincte adresate adunrii euharistice3 +)ntelepciune drepti s ascultm Sfnta EvanghelieT+$ +)ntelepciune+ este o exclamatie care are ca scop principal provocarea atentiei asupra a ceea ce va urma$ )n timpul Sfintei Liturghii acest !ndemn este rostit !n mai multe rnduri de ctre preot sau diacon deoarece + putere uitrii e mare si nici una dintre sl(iciunile omenesti nu pune asa de des si asa de usor stpnire pe om ca aceasta$ 9oi !ns tre(uie s stm si s lum parte la slu/( la cntrile si la ceremoniile ei cu gnduri cuviincioase dac vrem s nu lum degea(a parte la ele si s

ne pierdem timpul !n "adar$ #e aceea ($$$) e necesar o reamintire din afar de noi pentru ca s putem pune iarsi stpnire pe gndul nostru care e necontenit furat de uitare si ademenit spre desartele gri/i+ $ ,espectul ne impune s stm !n picioare !naintea lui #umne"eu +#reptiT+ este un !ndemn foarte concret cu privire la po"itia corpului nostru !n timpul citirii Sfintei Evanghelii si anume ridicati !n picioare 4postolul putnd fi ascultat si se"nd$ #up cum arat Sfntul 9icolae Ca(asila statura dreapt a corpului !n picioare este tinuta celor ce se roag cea dinti dovad a rvnei noastre $ Este po"itia de rugciune caracteristic omului (i(lic si primilor crestini att !n ceea ce priveste rugciunea particular ct si pe cea comunitar !n (iseric $ Statul !n picioare este expresia trupeasc a profundului nostru respect fat de #umne"eu !n fata Cruia chiar si !ngerii stau !n picioare$ 4titudinea exterioar nu exprim doar atitudinea interioar ci ea actionea" nemi/locit asupra acesteia transmitnd sufletului starea de respect si evlavie$ #e aceea !n mod traditional !n (isericile ortodoxe se st !n picioare scaunele fiind re"ervate celor neputinciosi$ 7mului modern o(sedat de confort !i este greu s !nteleag importanta efortului de a sta !n picioare !n fata lui #umne"eu$ Ca urmare 0isericile occidentale au introdus !nc de demult (ncile$ )n ultimul timp au !nceput s se !nmulteasc si !n (isericile ortodoxe scaunele$ )n 4rdeal su( inluent greco-catolic au ptruns chiar (ncile fapt care uneori pertur( (una desfsurare a slu/(elor$ 4stfel nu de putine ori ne este dat s vedem !n urma !ndemnului foarte concret +#reptiT+ credinciosii !ndeplinind exact actul opus si anume ase"ndu-se !n (nci$ )ndemnul urmtor3 +S ascultm Sfnta EvanghelieT+ ne arat motivul pentru care tre(uie s ne ridicm !n picioare si s fim atenti$ )n acelasi timp ne atrage atentia asupra momentului culminant al Liturghii Cuvntului3 !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin ascultarea cuvntului Su$ 9umai un suflet plin de pace se deschide cuvntului lui #umne"eu +%ace tuturorT+ rosteste din nou preotul druind pacea lui 'ristos iar credinciosii rspund +Si duhului tuT+$ 9umai !ntr-un suflet plin de pace netul(urat de gnduri lumesti dusmnoase de ur de amintiri neplcute de gri/i strine de #umne"eu poate ptrunde adnc si rodi cuvntul Evangheliei $ Este anuntat apoi locul de unde se va citi iar credinciosii !n asteptarea cuvntului dumne"eiesc exclam +Slav Tie #oamne slav TieT+ salutnd cu (ucurie pre"en8a lui 'ristos care vine s ne !nvete si s ni se !mprtseasc prin cuvintele Sale$ 5n ultim !ndemn +S lum aminteT+ precede citirea Evangheliei$ Cuvntul vine din realitatea eshatologic a )mprtiei lui #umne"eu Sfnta Evanghelie ca de altfel si 4postolul a fost !ntotdeauna citit solemn cu accente variate care scot !n evident ideea textului si !n acelasi timp !ncadrea" textul 9oului Testament !n slu/($ +Evanghelia nu se citeste critic rece iscoditor cu porniri de !ndoial !n cele citite ci cu simtirea c suntem ridicati !ntr-o alt "on> se citeste !n duh de laud doxologic !ntr-o (ucurie sr(toreasc pentru ceea ce ne-a dat si ne d #umne"eu+$ Citirea recitativ a Evangheliei si 4postolului ca si plasarea acestora !n contextul cntrii 4liluia si a trisaghionului ne arat modul !n care Cuvntul lui #umne"eu a/unge !n 0iseric venind nu pur si simplu din trecut ca o carte si un canon fixat ci mai ales din realitatea eshatologic a )mprtiei lui #umne"eu $ ,ecitarea liturgic tre(uie s reliefe"e textul

%n prin secolul al 6III-lea textele pericopelor evanghelice si apostolice erau !nso8ite de semne specifice ecfonetice care indicau modalitatea !n care tre(uiau citite semne a cror semnificatie nu mai este de mult cunoscut $ )n pre"ent recitarea liturgic este lsat !n seama cititorilor dar cteva reguli minimale tre(uie avute !n vedere si anume3 J linia melodic s nu fie !nvol(urat de melisme> J recitativul tre(uie !n primul rnd s reliefe"e textul> J pacea s defineasc actul interpretativ $ )ncheindu-se citirea Sfintei Evanghelii poporul !nalt din nou cntarea de slav mrturisind pre"enta lui 'ristos !n mi/locul nostru iar preotul !i (inecuvintea" !n semnul sfintei cruci cu Evanghelia care are pe ea icoana )nvierii artnd prin aceasta c prin cruce s-a a/uns la !nviere iar !nvierea a !ncununat lucrarea Cuvntului !ntrupat pentru noi$ 9ote3 P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 66I 0ucuresti 1?=? p$ -@ P ve"i Ieromonah Fa(riel 0unge %ractica rugciunii personale dup traditia Sfintilor %rinti Si(iu 1??- p$1.A-1A1 P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$1?= P Ioannis Ii"ioulas *iin8a eclesial p$ <12 n$ 2@ %r$ %etre :intilescu #espre poe"ia imnografic din crtile de ritual si cntarea (isericeasc 0ucuresti 1?B2 p$ <2=-<=B P ve"i %rof$ Eugen #rgoi ,ecitarea liturgic !ntre traditie si inovatie Falati <@@1 p$12-<A %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66I:) %redica (I) #umne"eu Cuvntul ne vor(este si ni se !mprtseste prin cuvnt !n prima parte a Sfintei Liturghii numit pentru aceasta Liturghia Cuvntului$ #ar aceast !mprtsire nu se reali"ea" numai prin citirea cuvntului lui #umne"eu cuprins !n Sfnta Scriptur ci si prin actuali"area acestuia !n adunarea euharistic prin predic$ )n 0iserica primar predica era rostit imediat dup lecturile din Sfnta Scriptur )nc de la !nceput predica liturgic era rostit imediat dup lecturile din Sfnta Scriptur$ Sfntul Iustin &artirul si *ilosoful !n cea mai veche descriere a Sfintei Liturghii pstrat pn ast"i alctuit la /umtatea secolului al II-lea dup 'ristos arat c dup adunarea crestinilor pentru svrsirea Sfintei Liturghii +se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile n$n$) si scrierile profetilor (:echiul Testament n$ n$) ct vreme !ngduie timpul$ 4poi dup ce cititorul !ncetea" !ntistttorul (episcop sau preot n$n$) tine un cuvnt prin care sftuieste si !ndeamn la urmarea acestor !nvtturi+$ #in Constitutiile 4postolice aflm c uneori se tineau chiar mai multe predici3 +%reotii s povtuiasc pe credinciosi fiecare din ei pe rnd nu toti deodat iar la urm episcopul+ $ #iverse referinte ulterioare din scrierile %rintilor si Scriitorilor (isericesti (Clement 4lexandrinul

7rigen Sfntul Ioan Fur de 4ur etc$) ne !ncredintea" c predica era rostit imediat dup lecturile (i(lice$ %redica mrturiseste c Cuvntul lui #umne"eu a fost au"it primit si !nteles Este adevrat c ase"area predicii dup lecturile (i(lice se explic !ntr-o anumit msur si prin preluarea !n cadrul Liturghiei Cuvntului a structurii serviciului divin de la sinagog care consta !n rugciuni cntri de psalmi citiri (i(lice si predic$ #ar acestei structuri i s-a dat o cu totul alt !ncrctur astfel !nct argumentele principale pentru rostirea predicii imediat dup lecturile (i(lice tin de esenta Liturghiei$ #e aceea este important s !ntelegem mai !nti care este sensul predicii !n Liturghie$ %redica tre(uie s fie o 7milie adic s se !ntemeie"e pe textele (i(lice (Evanghelie siOsau 4postol) citite la Liturghia respectiv$ Ea poate lua forma concret a omiliei exegetice (explicarea verset cu verset a pericopei citite) sau a omiliei tematice de"voltnd o tem extras din textul (i(lic citit$ #ar omilia nu este o simpl explicare a unui pasa/ din Scriptur ci actul sacramental al !mprtsirii cuvntului Tatlui de ctre *iul Su preaslvit Iisus 'ristos prin predicatorul Su hirotonit adunrii euharistice +nu !n cuvinte de !nduplecare ale !ntelepciunii omenesti ci !n adeverirea #uhului si a puterii+ (I Corinteni < .) $ Scopul predicii este de a !mprtsii adunrii 0isericii !n locul si timpul concret !n care se svrseste Sfnta Liturghie cuvntul unic pe care Tatl l-a vestit lumii prin *iul Su$ %redica mrturiseste astfel c Cuvntul a fost au"it primit si !nteles esenta ei constnd tocmai !n legtura vie cu Evanghelia care s-a citit$ Ea este asadar o continuare fireasc a lecturilor (i(lice formnd !mpreun cu acestea momentul central al Liturghiei Cuvntului !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt$ %redica face si legtura !ntre Cuvnt si Tain !ntre Liturghia Cuvntului si Liturghia Euharistic pregtind credinciosii pentru !mprtsirea cu Trupul si Sngele #omnului$ &utarea predicii se datorea" scderii evlaviei )n decursul timpului predica a fost mutat la priceasn dup !mprtsirea preotului sau chiar la sfrsitul Liturghiei$ 4ceast mutare s-a fcut pe fondul scderii evlaviei si a rvnei credinciosilor din motive care nu numai c nu tin de logica intern a Sfintei Liturghii ci uneori chiar o contra"ic$ Se !ncerca astfel retinerea ct mai mult la slu/( a credinciosilor stiut fiind faptul c !nc din vremea Sfntului Ioan Fur de 4ur unii dintre acestia plecau dup ascultarea predicii$ %e de alt parte se cuta a-i a/uta pe cei care a/ungeau mai tr"iu la slu/( s nu piard predica$ %redicarea la priceasn contra"ice logica intern a Sfintei Liturghii #isparitia !mprtsaniei generale a credinciosilor a lsat un gol pe care predicarea la priceasn !ncearc s-l umple !nlocuind cuminecarea cu Trupul si Sngele #omnului cu !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin predic$ #ar aceasta contra"ice logica desfsurrii actului liturgic deoarece !mprtsirea prin cuvnt este centrul Liturghiei Cuvntului cele dou modalitti de !mprtsire cu 'ristos prin cuvnt respectiv cu )nsusi Trupul si Sngele Su neexclu"ndu-se si ne!nlocuindu-se ci presupunndu-se reciproc !mprtsirea prin cuvnt fiind o pregtire pentru !mprtsirea cu Sfintele Taine$ Chiar si atunci cnd credinciosii se !mprtsesc cu Sfintele Taine predicarea la priceasn nu se /ustific ca o pregtire imediat pentru cuminecare$ ,nduiala Liturghiei ne arat c imediat !nainte de !mprtsirea credinciosilor se cnt chinonicul (imnul !mprtsirii) si se rostesc rugciuni speciale acte menite s !i a/ute pe credinciosi s se adune !n sine cercetndu-si sufletul si

pregtindu-se astfel pentru !ntlnirea cu 'ristos$ %redicii ca pregtire pentru !mprtsire !i este re"ervat un alt context !n cadrul Liturghiei Cuvntului$ )n favoarea predicrii la priceasn s-a !ncercat s se argumente"e prin aceea c preotul care tocmai sa !mprtsit poart plenitudinea vietii lui 'ristos !n el fiind un hristofor un purttor al lui 'ristos euharistic$ #ar preotul este un hristofor si !nainte de a se !mprtsi la Liturghia respectiv pentru c el s-a !mprtsit de attea ori pn atunci$ Si chiar la acea Liturghie el s-a !mprtsit cu #umne"eu Cuvntul prin lecturile (i(lice si de aceea imediat dup primirea cuvntului lui #umne"eu din 4postol si Evanghelie este momentul de a-l !mprtsi adunrii euharistice ca mrturisire a primirii si !ntelegerii lui de ctre 0iseric$ ,emarcm de asemenea paralelismul dintre cele dou prti ale Sfintei Liturghii si !n aceast privint3 preotul dup ce se !mprtseste la Liturghia Cuvntului cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt !l !mprtseste adunrii euharistice prin predic iar la Liturghia Euharistic dup ce se !mprtseste cu Trupul si Sngele #omnului !i !mprtseste si pe credinciosi cu Sfintele Taine$ %redicarea la sfrsitul Liturghiei nu mai este un act sacramental &utarea predicii la sfrsitul Liturghiei este privit ca un efect al scderii calittii acesteia$ 7 predic sla( a/unge chiar s contur(e uneori desfsurarea slu/(ei si de aceea s-a considerat c este prefera(il s fie rostit la sfrsit$ 4cest motiv nu /ustific !ns mutarea$ Scotnd predica din contextul Sfintei Liturghii si ase"ndu-o dup momentul cuminecrii aceasta !si pierde calitatea de act sacramental de !mprtsire cu cuvntul lui #umne"eu devenind o simpl cuvntare$ Constatarea existentei unei cri"e a predicii nu tre(uie s duc la eliminarea predicii din Liturghie ci la reconsiderarea actului predicatorial la cutarea mi/loacelor prin care predica poate fi cu adevrat actul sacramental al !mprtsirii cuvntului Tatlui de ctre *iul Su preaslvit Iisus 'ristos prin predicatorul Su hirotonit adunrii euharistice$ 5rmrile mutrii predicii spre sfrsitul Liturghiei sunt negative %otrivit cuvintelor &ntuitorului +fiecare pom se cunoaste dup roadele lui$ C nu se adun smochine din mrcini si nici nu se culeg struguri din spini+ (Luca - ..)$ #incolo de orice argument s-au remarcat urmrile mutrii predicii fie la priceasn fie la sfrsitul Liturghiei3 micsorarea interesului credinciosilor pentru comentarea pericopelor (i(lice ignoranta !n privinta Scripturii !ncura/area participrii numai la o parte din slu/( scderea "elului pentru predic la liturghisitori !nlocuirea omiliei cu predici tematice care !n multe ca"uri nu au legtur cu citirile (i(lice etc$ 4sadar urmri negartive !n ceea ce priveste slu/irea Liturghiei si participarea la aceasta$ Sfntul Sinod a hotrt ca predica s fie rostit imediat dup citirea Sfintei Evanghelii 4vnd !n vedere toate cele artate mai sus Sfntul Sinod al 0isericii 7rtodoxe ,omne a hotrt ca predica s fie rostit de preot sau diacon imediat dup citirea Sfintei Evanghelii$ #in pcate aceast hotrre luat cu A@ de ani !n urm !nc nu se aplic pretutindeni$ 4plicarea ei !n fiecare parohie nu ar putea fi dect (enefic rednd predicii locul firesc si constituind !nc un pas spre o trire deplin a Sfintei Liturghii$ 9ote3 P Sf$ Iustin &artirul si *ilo"oful 4pologia I cap$ -2 !n %F t$ :I col$ .<=-.B< trad$ rom$ !n 4pologeti de lim(a greac 0uc$ 1??2 p$ ?A$

P Constitutiile 4postolice cartea a II-a A2 la %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1?P Thomas 'opNo The Liturgical Sermon !n St$ :ladimir Theological UuaternarQ nr$ .1O1??2 p$ 1=< P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$=< P ve"i %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ 1?2$ P'otrrile Sfntului Sinod al 0isericii 7rtodoxe ,omne privitoare la pro(lema catehi"rii octom(rie 1?A@ !n Flasul 0isericii nr$ ?-1@(1?A@ p$ 2=-=@ %r$ *lorin 0ote"an

Explicarea Sfintei Liturghii (66:) Ectenia !ntreit )mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt prin citirea si explicarea Sfintei Scripturi !n cadrul primei prti a Sfintei Liturghii numit Liturghia Cuvntului este urmat de ectenia !ntreit$ %rin ectenia !ntreit !ntelegem invocarea struitoare a milei lui #umne"eu printr-un sir de cereri pe care diaconul (sau preotul) le adresea" lui #umne"eu poporul continund rugciunea prin rspunsul +#oamne miluiesteT+ rostit de cte trei ori$ 7 ectenie a milei Lim(a/ul liturgic romnesc si slav a consacrat termenul de ectenie pentru orice succesiune de cereri sau !ndemnuri la rugciune adresate de ctre diacon (sau de ctre preot !n lipsa acestuia) la care credinciosii rspund cu +#oamne miluieste+ sau +# #oamne+$ )n lim(a/ul liturgic grecesc termenul de ectenie potrivit !ntelesului su (ectenie vine de la ad/ectivul eNtenh/ o h care !nseamn insistent prelung struitor) se foloseste mai ales pentru ceea ce noi numim ectenia !ntreit$ 4ceast ectenie cuprinde un sir struitor de cereri prin care se invoc mila lui #umne"eu si a/utorul Lui pentru tre(uintele generale ale vietii !m(rtisnd !ntreaga comunitate (isericeasc att pe cei vii ct si pe cei adormiti$ %e drept cuvnt o putem numi o ectenie a milei deoarece este o invocare continu a milei lui #umne"eu culminnd !n ecfonis cu mrturisirea lui #umne"eu ca milostiv ca 5nul care se apleac la noi co(ornd din necuprinderea si sfintenia lui neapropiat si neatins de noi $ &ila lui #umne"eu ca expresie a iu(irii Sale fat de noi se concreti"ea" !n tot felul de daruri stiute si nestiute pe cere le primim si culminea" !n drurirea lui 'ristos !nsusi !n Sfintele Taine spre mntuirea noastr si viata de veci$ &ila lui #umne"eu ne descoper taina #umne"eului :iu si personal cu care putem intra !ntr-o relatie personal$ Cererea continu a milei lui #umne"eu creea" !n noi o stare de continu dorint dup aceast mil simtirea permanent a tre(uintei milei Lui si cutarea unei relatii personale cu #umne"eu$ *iind o ectenie a milei o invocare a milei lui #umne"eu si constienti"area acestei mile ectenia !ntreit repre"int un moment culminant al slu/(ei continund !n mod firesc !mprtsirea cu #umne"eu prin cuvnt$ ,ugciunea 0isericii pentru nevoile fiecruia

Spre deose(ire de ectenia mare care este o rugciune atotcuprin"toare ce !m(rtisea" !ntreaga creatie ectenia !ntreit repre"int rugciunea 0isericii pentru nevoile particulare ale omului$ +4ntinomia crestinismului const !n aceea c el este !ndreptat asupra !ntregului - asupra !ntregii creatii asupra !ntregii lumi asupra !ntregii omeniri dar totodat este !ndreptat integral si asupra fiecrei persoane umane unice si de nerepetat+ $ )n ectenia !ntreit !ntreg putere rugtoare a 0isericii se concentrea" asupra omului asupra nevoilor lui$ Caracterul ei de rugciune pentru nevoile particulare ale omului a fcut ca cererile ecteniei !ntreite s varie"e !n timp si de la o regiune la alta !n functie de conditiile concrete pn la o relativ fixare a lor !n "ilele noastre$ %n a"i ecteniei !ntreite i se pot aduga cereri speciale pentru diferite situatii si diverse categorii de credinciosi$ S "icem toti din tot sufletul si din tot cugetul nostru s "icem$ &anuscrisele vechi ale Sfintei Liturghii indic faptul c aceast prim parte a ecteniei !ntreit era initial desprtit $ #iaconul rostea mai !nti !ndemnul +S "icem totiT+ la care credinciosii rspundeau +#oamne miluiesteT+ Erau chemati astfel la rugciune toti cei pre"enti indicndu-li-se si rspunsul pe care !l vor da la cererile ce vor urma$ Cel de-al doilea !ndemn arat starea luntric cerut de rugciune faptul c este necesar o anga/are total a !ntregii noastre fiinte3 +#in tot sufletul si din tot cugetul nostru s "icemT+$ 5nirea celor dou !ndemnuri !n unul singur explic repetarea cuvintelor +s "icem+$ )n forma sa de ast"i !nceputul ecteniei !ntreite concentrea" semnifica8iile !ndemnurilor initiale fiind oarecum similar cu !nceputul ecteniei mari unde !nainte de cererile propriu-"ise diaconul indic credinciosilor cum tre(uie s se roage si anume +!n pace+$ #oamne 4totstpnitorule #umne"eul printilor nostri rugmu-ne tie au"i-ne si ne miluieste$ )l mrturisim pe #umne"eu ca 4totstpnitor dar !n acelasi timp si ca #umne"eu al prin8ilor nostri si de aceea !ndr"nim s-L rugm s ne aud si s-si reverse mila Lui peste noi$ &iluieste-ne pe noi #umne"eule dup mare mila Ta rugmu-ne Tie au"i-ne si ne miluieste$ Inspirat de !nceputul psalmului A@ aceast cerere este o invocare a milei lui #umne"eu si !n acelasi timp o mrturisire a marii Lui mile$ 9e !ndreptm !ntreg sufletul si cugetul spre #umne"eul cel 4totstpnitor cunoscnd marea Sa mil si avnd credinta c nu-si va !ntoarce fata Lui de la noi ci ne va au"i si ne va milui$ )nc ne rugm pentru %reafericitul %rintele nostru %atriarhul (9) Dpentru ()nalt) %reasfintitul (4rhi-) Episcopul (si &itropolitul) nostru (9)E si pentru toti fratii nostri cei !ntru 'ristos$ 9e rugm pentru !nti-sttttorul 0isericii locale cel pe care #umne"eu l-a rnduit s ne clu"easc spre )mprtia cerurilor !nvtndu-ne cuvntul adevrului cel de care depinde (unul mers al 0isericii si mntuirea noastr$ )nc ne rugm pentru (inecredinciosul popor romn de pretutindeni pentru ocrmuirea trii pentru mai marii oraselor si ai satelor si pentru iu(itoarea de 'ristos oaste pentru sntatea si mntuirea lor$ Conductorii si ostasii trii sunt cei de care depind conditiile externe !n care !si desfsoar 0iserica activitatea$ #e aceea ne rugm ca #omnul s le lumine"e mintea si inima s-i aduc la dreapta credint si s-i mntuiasc$ ,ugciunea noastr !m(rtisea" de asemenea !ntreg poporul romn de pretutindeni cernd mntuirea lui$ )nc ne rugm pentru fratii nostri3 preoti ieromonahi ierodiaconi diaconi monahi si monahii si pentru toti cei !ntru 'ristos frati ai nostri$ 9e rugm pentru clerul de mir cel monahal si pentru toti monahii cei care s-au consacrat slu/irii lui #umne"eu fiecare !n treapta sa pentru mntuirea !ntregului popor al lui #umne"eu$

)nc ne rugm pentru fericitii si pururea pomenitii ctitori ai sfntului lcasului acestuia si pentru toti cei mai !nainte adormiti printi si frati ai nostri dreptslvitori care odihnesc aici si pretutindeni$ ,ugciunea se !ndreapt spre cei adormiti !ncepnd cu ctitorii lcasului !n care ne rugm$ 4cestia prin /ertfa lor au fcut posi(il slu/irea Sfintei Liturghii$ 4poi !n virtutea dragostei fat de toti rugciunea !i cuprinde pe toti dreptslvitorii crestini adormiti !ntru #omnul$ )nc ne rugm pentru mila viata pacea sntatea mntuirea cercetarea lsarea si iertarea pcatelor ro(ilor lui #umne"eu enoriasi ctitori si (inefctori ai sfntului lca;ului acestuia$ ,ugciunea se !ndreapt acum spre cei vii care sunt legati !n mod deose(it de lcasul !n care ne-am adunat spre svrsirea Sfintei Liturghii3 enoriasii adic mem(rii comunittii parohiale pre"en8i sau nu la slu/( ctitorii si (inefctorii cernd ceea ce este esential pentru ei3 mila lui #umne"eu viata cea adevrat pacea sufletului sntate mntuire cercetarea de ctre #umne"eu lsarea si iertarea pcatelor$ )nvtm de aici ce ne este cu adevrat folositor si ca urmare ce tre(uie s-i cerem lui #umne"eu si !n rugciunile noastre particulare$ )n continuare Liturghierul indic posi(ilitatea adugrii unor cereri diferite !n func8ie de contextul concret !n care se slu/este Sfnta Liturghie$ Spre sfrsitul Liturghierului gsim tiprite cereri la diferite tre(uin8e3 la vreme de neplouare si foamete la vreme de necontenire a ploilor pentru cei ce cltoresc pentru cei (olnavi pentru vr/masii cei ce ne ursc si ne asupresc pentru cei ce sunt !n !nchisori pentru nvlirea vr/masilor la (oli molipsitoare multumiri pentru facerea de (ine a lui #umne"eu pentru cei ce sunt asupriti de vr/masi pentru !nmul8irea dragostei si de"rdcinarea urii si a toat rutatea pentru cererea si cstigarea celor de tre(uint si de folos pentru vreme de orice nevoie si prime/die omeneasc$ #e asemenea se pot adapta si alte cereri preluate din &olitfelnic (de exemplu pentru elevi si studenti) sau chiar pot fi alctuite !n anumite !mpre/urri unele cereri speciale$ Este (ine s se evite pomenirile nominale care lungesc !n mod artificial slu/(a si o fragmentea" cu exceptia ca"ului !n care anumite persoane (inecunoscute de comunitate se afl !n situatii deose(ite !n care au nevoie de rugciunile celorlalti$ )nc ne rugm pentru cei ce aduc daruri si fac (ine !n sfnt si !ntrutot cinstit (iserica aceasta pentru cei ce se ostenesc pentru cei ce cnt si pentru poporul ce st !nainte si asteapt de la Tine mare si mult mil$ 5ltima cerere !i cuprinde pe toti cei implicati !n mod direct !n (una desfsurare a slu/(ei3 cei ce aduc daruri si fac (ine !n (iseric cei ce se ostenesc pentru (iseric cei ce cnt la slu/( si !ntreg poporul participant la Sfnta Liturghie care asteapt cu credint marea si (ogata mil a lui #umne"eu$ %reotul prin rugciunea pe care o rosteste !ntreste rugciunea poporului cernd mila lui #umne"eu3 #oamne #umne"eul nostru primeste aceast rugciune struitoare de la ro(ii Ti si ne miluieste pe noi dup multimea milei Tale si trimite !ndurrile Tale peste noi si peste tot poporul Tu care asteapt de la Tine mult mil$ Ecfonisul ni-L descoper pe #umne"eu ca milostiv si iu(itor de oameni3 C milostiv si Iu(itor de oameni #umne"eu esti si Tie slav !nltm3 Tatlui si *iului si Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor$ #umne"eul nostru e #umne"eul milei si al iu(irii mai tare dect orice stpnire si putere e #umne"eul fermittii !n delicatete$ 9u e un #umne"eu al ratiunii reci ci al unei simtiri miloase al unei participri la durerea celor ce sufer de aceea !l slvim cu (ucurie$

9ote3 P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=p$<@< P 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mprtiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$== P Guan &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$1A1-1AA P Liturghierele romnesti si slave adaug ecteniei !ntreite si ectenia mortilor din slu/(a %anihidei spre a fi rostit atunci cnd se face pomenirea mortilor$ %r$ *lorin 0ote"an

66:I Ectenia morVilor Liturghierele romnesti si slave asea"W dupW ectenia !ntreitW ectenia morVilor preluatW din slu/(a panihidei$ 4Xe"area ecteniei mortilor dupa ectenia !ntreita si ca o prelungire a acesteia este /ustificata de sensul ecteniei !ntreite de rugaciune a 0isericii pentru nevoile fiecaruia inclusiv ale celor mutati de la noi$ Ectenia mortilor este o cerere staruitoare i"vorta din dragoste ca mila lui #umne"eu sa se reverse si asupra celor adormiti$ ,ostirea ecteniei mortilor nu este o(ligatorie la fiecare Sfnta Liturghie ci potrivit indicatiilor din Liturghier numai atunci cnd se face pomenirea mortilor$ Sm(ata este "iua pomenirii morVilor %otrivit traditiei ortodoxe sm(ata "iua a saptea "iua !n care creatia este recunoscuta drept +(una foarte+ "iua lumii acesteia este !n acelasi timp "i de sar(atoare si "i a mortii$ +Este o sar(atoare deoarece lumea aceasta si timpul ei ne spun ca 'ristos a !nvins moartea si a instaurat )mparatia Sa deoarece )ntruparea moartea si )nvierea Sa repre"inta plinirea creatiei !ntru care #umne"eu S-a (ucurat la !nceputuri$ Este "iua mortii deoarece !n moartea lui 'ristos lumea a murit iar mntuirea plinirea si transfigurarea ei sunt dincolo de mormnt !n veacul ce va sa fie$ Toate sm(etele anului liturgic !si do(ndesc !ntelesul de la doua sm(ete importante3 aceea a !nvierii lui La"ar (a/unul *loriilor n$n$) care a avut loc !n lumea aceasta si care este vestirea si !ncredintarea !nvierii celei de o(ste si Sfnta si &area Sm(ata a %astelui cnd moartea !nsasi a fost schim(ata si a devenit puntea catre viata noua a noii creatii+(1)$ Sm(ata este pentru toate acestea "iua pomenirii mortilor !n nade/dea !nvierii$ )n mod special !n cteva sm(ete de peste an se face pomenirea generala a mortilor si anume !n sm(ata dinaintea #uminicii lasatului sec de carne (mosii de iarna) sm(ata dinaintea #uminicii %ogorrii #uhului Sfnt (mosii de vara) prima sm(ata din luna noiem(rie (mosii de toamna) (<)$ )n secolul al 6:III la Sfntul &unte 4thos s-a iscat o puternica controversa pe tema "ilelor cnd se face pomenirea mortilor$ Fruparea traditionalista a +colivarilor+ (numiti astfel ironic de catre adversari) avnd ca exponenti de frunte pe &acarie al Corintului (12B1-1=@A) si pe Sfntul 9icodim 4ghioritul (12.?-1=@?) sustinea respectarea riguroasa a traditiei 0isericii potrivit careia pomenirea mortilor se face numai sm(ata$ 4dversarii lor erau adeptii o(iceiului creat !n timp potrivit caruia pomenirile mortilor se pot face !n orice "i a saptamnii chiar si duminica$ ,aspunsul %atriarhiei

ecumenice la aceasta disputa a fost ca +cei ce savrsesc pomenirea celor adormiti sm(ata fac (ine iar cei care o savrsesc duminica nu sunt vrednici de osnda ($$$) cum de altfel e o(iceiul si !n (isericile din cetati si anume de a savrsi pomenirea mortilor duminica din pricina adunarilor crestinilor ce se strng atunci+ (B)$ #upa cum reiese si din acest raspuns din punct de vedere liturgic sm(ata este cea mai potrivita "i pentru savrsirea pomenirii mortilor$ #ar din ratiuni pastorale !n special la parohii aceasta pomenire se poate face si duminica "iua !n care !ntreaga comunitate este adunata si ne putem ruga cu totii pentru cei adormiti care sunt !mpreuna madulare cu noi ale Trupului lui 'ristos 0iserica (cu conditia ca la parastas sa ramna !ntreaga comunitate)$ )n conclu"ie la Liturghie ectenia mortilor se pune sm(ata iar !n duminici si sar(atori atunci cnd sunt parastase preotul poate sa o puna sau nu$ Tlcuirea ecteniei morVilor Ectenia mortilor !ncepe cu invocarea si marturisirea milei lui #umne"eu dupa modelul psalmului A@ repetnd una din cererile ecteniei !ntreite3 &iluieXte-ne pe noi #umne"eule dupa mare mila Ta rugWmu-ne Yie au"i-ne si ne miluieXte$ 9e rugam ca marea mila a lui #umne"eu sa se reverse asupra noastra a tuturor madularelor 0isericii vii si adormiti$ Cnd spunem +noi+ ne rugam pentru iertarea pacatelor noastre a celor pre"enti !n (iserica pentru ca rugaciunea noastra sa capete putere$ #ar spunnd +noi+ !i includem si pe cei adormiti de care nu suntem despartiti total ci cu care suntem uniti !n 'ristos (.)$ 4supra lor se va concentra de acum rugaciunea noastra3 )nca ne rugam pentru odihna sufletelor adormitilor ro(ilor lui #umne"eu (9) si pentru ca sa se ierte lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie$ Sufletul omului nu-si poate gasi odihna dect !n #umne"eu$ %acatul savrsit cu voie sau fara de voie ne desparte de #umne"eu !mpiedicndu-ne sa intram !n comuniune cu El$ ,uptura produsa de pacat !n noi devine mult mai apasatoare dupa moarte cnd !n lumina lui 'ristos ne !ntelegem pacatele ca esecuri existentiale ca tradari ale menirii noastre de afi chip si asemanare a lui #umne"eu si de a !nainta !ntr-o comuniune tot mai deplina cu El$ #e aceea ne rugam pentru iertarea pacatelor celor adormiti ca astfel ei sa gaseasca odihna !n #umne"eu$ Ca #omnul #umne"eu sa ase"e sufletele lor unde dreptii se odihnesc$ &ila lui #umne"eu )mparatia Cerului si iertarea pacatelor lor de la 'ristos )mparatul Cel fara de moarte si #umne"eul nostru sa cerem$ Comuniunea cu #umne"eu !nseamna comuniunea cu toti sfintii care si-au gasit odihna !n El !nseamna !mpartasirea de mila lui #umne"eu si intrarea !n )mparatia Sa si are ca conditie iertarea pacatelor$ 7dihna pe care o cerem pentru cei adormiti nu este o stare negativa de inactivitate ci o (ucurie de )mparatia cerurilor care e comuniunea tuturor si e plina de toate (unatatile spirituale$ 7dihna aceasta e viata o viata !n care gustam simtim ne asimilam toate (unatatile spirituale care se revarsa din #umne"eu si din comuniunea cu semenii cu care suntem uniti !n #umne"eu $ Toate acestea caracteri"ea"a odihna !n +snul lui 4vraam+ iar +snul lui 4vraam+ ca stramos al lui 'ristos ca om e 'ristos !nsusi spune Sfntul 4tanasie$ #e aceea rugaciunea noastra se !ndreapta spre 'ristos pe care-L marturisim )mparat si #umne"eu al nostru$ El nu este un !mparat o(isnuit ci ca Cel ce !nvins moartea este )mparat fara de moarte si #umne"eu$ Ectenia continua cu o rugaciune rostita de catre preot3 #umne"eul duhurilor si a tot trupul - ,ugaciunea de(utea"a cu o marturisire (i(lica despre #umne"eul nostru preluata di :echiul Testament (9umeri 1- << si <2 1-)$ Termenul de +trup+ este folosit aici !n sensul fiintei umane depline trup si suflet sens pe care !l regasim si atunci cnd se

spune ca +Cuvntul trup s-a facut+ (Ioan 1 1.) si ca #uhul lui se pogoara +peste tot trupul+ (*$4$ < 12> Ioil < <=) la Cinci"ecime$ #umne"eul duhurilor si a tot trupul este #umne"eul !ngerilor si al oamenilor #umne"eul celor aflati !n trup si al celor adormiti$ Care ai calcat moartea si pre diavolul ai surpat si ai daruit viata lumii Tale - %rin )ntruparea %atima si )nvierea sa *iul Lui #umne"eu a calcat moartea si a surpat stapnirea diavolului daruind viata lumii$ %entru aceasta !ndra"nim sa ne rugam !n continuare pentru odihna sufletelor celor adormiti aratnd valoarea unica a fiecaruia prin pomenirea lui nominala$ )nsuti #oamne odihneste sufletele adormitilor ro(ilor Tai (9) !n loc luminat !n loc cu verdeata !n loc de odihna de unde a fugit toata durerea !ntristarea si suspinarea$ - Locul luminat !n care ne rugam sa-si gaseasca odihna este )mparatia lui #umne"eu Ierusalimul cel de sus care +nu are tre(uinta de soare nici de luna ca sa o lumine"e caci slava lui #umne"eu a luminat-o si faclia ei este &ielul+ (4pocalipsa <1 <B)$ Locul de verdeata este pomul vietii care creste lnga rul vietii facnd rod de douaspre"ece ori pe an si ale carui frun"e sunt spre tamaduirea neamurilor (4pocalipsa << 1-<)$ Textul face trimitere de asemenea la imaginea pastorului celui (un care !si paste turma la loc de verdeata (%salmul <<)$ Imparatia lui #umne"eu pe care o cerem pentru cei adormiti este locul adevaratei odihne proorocit de Isaia (Isaia A1 11) de unde a fugit toata durerea !ntristarea si suspinul3 +Si va sterge orice lacrima din ochii lor si moarte nu va mai fi> nici plngere nici strigat nici durere nu vor mai fi caci cele dinti au trecut+ (4pocalipsa <1 .)$ Si iarta lor ca un #umne"eu (un si Iu(itor de oameni toata gresala ce au savrsit cu cuvntul cu lucrul sau cu gndul$ - %entru a putea do(ndi odihna cea vesnica sufletele au nevoie de iertarea pacatelor savrsite !n viata cu cuvntul (:a spun ca pentru orice cuvnt desert pe care-l vor rosti oamenii vor da socoteala !n "iua /udecatii - &atei 1< B-) cu lucrul sau cu gndul (Eu !nsa va spun voua3 Ca oricine se uita la femeie poftind-o a si savrsit adulter cu ea !n inima lui - &atei A <=)$ Ca nu este om care sa fie viu si sa nu greseasca$ 9umai Tu Singur esti fara de pacat> dreptatea Ta este dreptate !n veac si cuvntul Tau adevarul - Cu constiinta pacatoseniei noastre (#aca "icem ca pacat nu avem ne amagim pe noi !nsine si adevarul nu este !ntru noi - I Ioan 1 =) venim !naintea celui singur fara de pacat (Cine dintre voi &a vadeste de pacatK - Ioan = .-) care este )nsusi 4devarul (Eu sunt Calea 4devarul si :iata - Ioan 1. -)$ Ca Tu esti !nvierea si viata si odihna adormitilor ro(ilor Tai (9) 'ristoase #umne"eul nostru si Tie slava !naltam !mpreuna si Celui fara de !nceput al Tau %arinte si %reasfntului si 0unului si de viata facatorului Tau #uh acum si pururea si !n vecii vecilor - 'ristos este viata si !nvierea noastra +locul luminat+ +locul de verdeata+ +locul de odihna+ pentru ca este unit dupa fiinta cu Tatal cel fara de !nceput si cu #uhul de viata facator$ )ntru fericita adormire vesnica odihna da #oamne sufletelor adormitilor ro(ilor Tai celor ce s-au pomenit acum si le fa lor vesnica pomenire$ )n final cerem vesnica pomenire a celor adormiti caci +a pomeni pe cineva !nseamna a trimite spre acela un curent de viata$ Iar a-l pomeni ne!ncetat !nseamna a trimite spre el un curent ne!ntrerupt si vesnic de viata$ 4 pomeni !n veci !nseamna deci a tine vesnic !n viata pe cel pomenit+ (A)$ Suntem datori sa tinem !n noi pomenirea celor dragi a !naintasilor nostri a fratilor nostri !ntru 'ristos !n dorinta de a-i !ntlni pe toti !n )mparatia lui #umne"eu$ +Cernd lui #umne"eu pomenirea vesnica a unor persoane aratam nu numai valoarea eterna a acelor persoane si vointa noastra de iu(ire netrecatoare a lor ci si raspunderea noastra pentru eternitatea lor fericita> afirmam ca si de noi depinde eternitatea lor fericita+ (-)$

9ote3 1$ 4lexandre Schmemann %ostul cel &are 0ucuresti 1??= p$ ==$ <$ :e"i %r$ %rof$ #r$ Ene 0raniste Liturgica generala 0ucuresti 1??B p$ <2<-<2A B$ ve"i Elia Citterio 9icodim 4ghioritul$ %ersonalitatea-opera-!nvatatura ascetica si mistica Si(iu <@@1 p$ A1 .$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$<@A$ I(idem p$ <@? -$ I(idem p$ <11 66:II Ectenia catehumenilor %rima parte a Sfintei Liturghii se !ncheie cu o ectenie !n care rugaciunea se concentrea"a asupra celor care nu au primit (ote"ul$ Este vor(a despre catehumeni cei chemati sa devina crestini care au dreptul sa participe la slu/(a numai pna !n acest moment$ Catehumenii sunt cei ce se pregatesc sa primeasca (ote"ul #enumirea de catehumen vine de la ver(ul grecesc catiheo care !nseamna a rasuna a vesti ceva de pe un loc !nalt a chema$ )n 9oul Testament acest termen este folosit cu sensul de a !nvata pe altul prin viu grai$ )n 0iserica primara termenul de catehumeni este folosit !ncepnd cu Tertulian (secolul al II-lea) pentru a-i desemna pe cei care sunt !nvatati adevarurile de credinta !n vederea (ote"ului$ #in secolul al II-lea !n 0iserica se de"volta institutia catehumenatului adica !mpartasirea adevarurilor de credinta celor ce doreau sa devina crestini !n mod organi"at !nainte de (ote"$ Catehumenatul atinge apogeul !n secolul al I:-lea si !ncepe sa dispara spre sfrsitul secolului al :lea odata cu generali"area (ote"ului copiilor$ Catehumenii erau primiti de regula dintre oamenii li(eri cu ocupatie onora(ila iar dintre sclavi cu voia stapnilor lor$ 4dmiterea !n catehumenat o aprecia si apro(a episcopul candidatul fiind pre"entat de unul sau mai multi credinciosi care garantau pentru el$ #upa ce episcopul !l cerceta asupra vietii si dorintei de a deveni crestin el facea fagaduinta de a-si schim(a viata$ 4poi era consacrat sacramental printr-o rnduiala de slu/(a numita rnduiala catehumenatului (pastrata si savrsita pna a"i !nainte de slu/(a propriu-"isa a 0ote"ului) prin care era eli(erat de su( stapnirea diavolului si !si marturisea credinta !n 'ristos si dorinta de unire cu El$ #upa aceea catehumenul era !ncredintat unui catehet (!nvatator) care sa-l initie"e !n adevarurile de credinta si primea dreptul sa participe la prima parte a Sfintei Liturghii care pentru aceasta se numeste pna a"i si Liturghia catehumenilor$ Catehumenatul care la !nceput dura doar cteva luni a a/uns ca pe masura de"voltarii sale sa se !ntinda pe o perioada de doi sau trei ani$ Catehumenii erau !mpartiti !n functie de etapa !n care se aflau !n doua apoi !n trei categorii3 catehumenii propriu-"isi energumenii si foti"umenii (cei pentru luminare)$ La sfrsitul Liturghiei catehumenilor se faceau rugaciuni speciale pentru fiecare dintre aceste categorii dupa care paraseau (iserica$ %na asta"i se pastrea"a !n rnduiala Liturghiei darurilor mai !nainte sfintite rugaciunea pentru foti"umeni rostita !ncepnd cu mi/locul %ostului &are$ La Liturghiile Sfintilor Ioan Fura de 4ur si :asile cel &are s-a pastrat doar ectenia catehumenilor$

,ugati-va cei chemati #omnului$ Textul liturgic romnesc traduce termenul de catehumeni prin +cei chemati+$ 4sadar +cei chematiR pe care diaconul (sau preotul) !i !ndeamna la rugaciune sunt catehumenii$ Cei credinciosi pentru cei chemati sa ne rugam ca #omnul sa-i miluiasca pre dnsii$ #oar primul si ultimul !ndemn al ecteniei este adresat catehumenilor aceasta ectenie fiind de fapt o rugaciune a comunitatii credinciosilor care !si exercita preotia !mparateasca mi/locind pentru catehumeni$ Sfntul Ioan Fura de 4ur (1) arata ca catehumenii nu raspund la cererile ecteniei si sunt trimisi apoi din (iserica !nainte de !nceperea Liturghiei euharistice (a credinciosilor) deoarece ei nefiind (ote"ati sunt !n afara camarilor !mparatesti rugaciunea lor nu este cea a lui 'ristos (Ioan 1. 1B) nu au li(ertate filiala si tre(uie ca altii sa le fie mi/locitori$ Totusi catehumenii sunt !ndemnati la !nceputul ecteniei la rugaciune pentru ca rugaciunile credinciosilor nu pot avea efect daca nu se roaga si ei pentru ei !nsisi$ Sa-i !nvete pre dnsii cuvntul adevarului$ Cuvntul adevarului este continutul !nvataturii pe planul cunoasterii (<)$ 9umai #umne"eu !i poate !nvata cuvntul adevarului caci nu putem numi pe nimeni !nvatator pe pamnt (&atei <B =) toti crestinii sunt ucenicii lui 'ristos (Isaia A. 1B) si sunt !nvatati de #umne"eu ( Ioan - .A)$ Sa le descopere lor Evanghelia dreptatii$ Evanghelia nu aduce doar curatirea de pacate ci si !ndreptarea prin credinta caci +'ristos Iisus pentru noi S-a facut !ntelepciune de la #umne"eu si dreptate si sfintire si rascumparare+ (I Corinteni 1 B@)$ )ntelegerea profunda a acestui adevar face sa se nasca !n om dorinta de a se (ote"a$ Sa-i uneasca pre dnsii cu Sfnta Sa So(orniceasca si 4postoleasca 0iserica$ *inalitatea spre care !naintea"a catehumenii este unirea cu 0iserica cea adevarata prin (ote"$ &ntuieste miluieste apara si pa"este pre dnsii #umne"eule cu 'arul Tau$ Cererea ce re"uma ectenia mare si prin care ne punem su( ocrotirea lui #umne"eu !ndreptndu-ne plini de !ncredere spre El ca spre un %arinte iu(itor o rostim acum pentru catehumeni !ntr-o forma usor modificata cernd !n primul rnd mntuirea lor$ Cei chemati capetele voastre #omnului sa le plecati$ )n !ncheierea ecteniei catehumenii sunt !ndemnati sa-si plece capul pentru a primi (inecuvntarea$ %lecarea capului este gestul prin care omul arata ca asteapta revarsarea (unatatilor ceresti asupra lui cu constiinta ca +toata darea cea (una si tot darul desavrsit de sus este pogorndu-se de la %arintele luminilor la Care nu este schim(are sau um(ra de mutare+ (Iacov 1 12)$ %lecndu-si capetele catehumenii arata de asemenea ca sunt gata sa ia /ugul cel (un al lui 'ristos ( &atei 11 B@)$ ,ugaciunea de (inecuvntare rostita a"i !n taina era spusa la !nceput de catre protos cu voce tare tinnd mna asupra capetelor plecate ale catehumenilor$ %otrivit Sfntului Ioan Fura de 4ur (inecuvntarea este dovada ca #umne"eu a primit rugaciunea pentru ei +caci nu omul este cel ce (inecuvintea"a ci prin mi/locirea lim(ii si a minii sale )mparatului !nsusi !i oferim capetele celor pre"enti (ale catehumenilor)+(B)$ 4vnd o forma diferita !n Liturghia Sfntului Ioan Fura de 4ur si !n cea a Sfntului :asile cel &are dar fiind asemanatoare !n continut rugaciunea de (inecuvntare este plina de referinte (i(lice$ 7 vom pre"enta !n continuare !n redactia Sfntului Ian Fura de 4ur3

#oamne #umne"eul nostru Cela ce !ntru cele de sus locuiesti (%salm 11< A) si spre cele smerite privesti Care ai trimis mntuire neamului omenesc pre 5nul 9ascut *iul Tau si #umne"eu pre #omnul nostru Iisus 'ristos Z invocarea lui #umne"eu se face prin afirmarea universalitatii vointei Sale mntuitoare aratata !n )ntruparea &ntuitorului$ Cauta spre ro(ii Tai cei chemati cari si-au plecat gruma/ii !naintea Ta si-i !nvredniceste pre dnsii la vreme potrivita de (aia nasterii celei de a doua (Tit B A) de iertarea pacatelor (&atei <- <=) si de vestmntul nestricaciunii> uneste-i pre dnsii cu Sfnta Ta So(orniceasca si 4postoleasca 0iserica si-i numara pre dnsii cu turma Ta cea aleasa Z se reia cererea ecteniei pentru catehumeni de a fi uniti cu 0iserica indicndu-se ca aceasta unire se face prin (ote" care este nastere din nou si aduce iertarea pacatelor si vestmntul nestricaciunii$ 4 fi madular al 0isericii !nseamna a fi numarat !n turma cea aleasa a lui 'ristos$ )n rugaciunea de la Liturghia Sfntului :asile cel &are se mai arata ca intrarea !n 0iserica !nseamna asumarea de (una voie a /ugului celui (un al lui 'ristos (&atei 11 B@) si ca prin (ote" si intrarea !n 0iserica se deschide calea spre cunoasterea adevaratului #umne"eu$ Ca si acestia !mpreuna cu noi sa slaveasca %reacinstitul si de mare cuviinta numele Tau3 al Tatalui si al *iului si al Sfntului #uh acum si pururea si !n vecii vecilor$ %rin intrarea catehumenilor !n 0iserica ne unim !n dreapta slavire a lui #umne"eu adica !n ortodoxie$ ,ostind acest ecfonis preotul face semnul sfintei cruci cu (uretele peste antimisul pe care l-a desfacut !n timpul ecteniei$ %rin aceasta se arata ca numai prin cruce putem a/unge la dreapta slavire a lui #umne"eu$ Cti sunteti chemati iesiti$ Cei chemati iesiti$ Cti sunteti chemati iesiti$ Ca nimenea din cei chemati sa nu ramna$ Catehumenii sunt !ndemnati acum sa paraseasca (iserica deoarece +usa 'ristos si )mparatia Sa nu se deschide dect prin (ote" si mirungerea cu #uhul Sfnt si duce la %otirul euharistic+(.)$ Ectenia catehumenilor este expresia caracterului misionar al 0isericii )n "ilele noastre multi liturgisti au pus pro(lema scoaterii ecteniei catehumenilor din Sfnta Liturghie argumentnd prin aceea ca catehumenatul a disparut !nca din secolul al :I-lea si ca urmare aceasta ectenie se adresea"a unei +categorii inexistente de asistenti+(A)$ Liturghierul prevede de altfel posi(ilitatea de a o lasa afara +la nevoie+ si !n practica acest lucru se !ntmpla des$ Si totusi catehumenii nu mai sunt +o categorie inexistenta de asistenti+$ Se !ntmpla a"i ca oameni maturi sa-si asume calitatea de catehumeni !n vederea (ote"ului$ Chiar mai mult dupa caderea comunismului !n unele 0iserici 7rtodoxe (Sr(a ,usa etc) a !nceput organi"area catehumenatului pentru cei ne(ote"ati !n perioada de ateism si care doresc sa devina crestini ortodocsi$ )n aceste conditii ectenia catehumenilor devine foarte actuala$ &ai mult dect att dupa cum su(linia %arintele 4lexander Schmemannn tre(uie sa !ntelegem ca traditia liturgica pastrea"a plinatatea ideii si !nvataturii despre lume$ 4daptnd rnduielile de cult mentalitatii omului contemporan riscam sa pierdem elemente importante ale traditiei liturgice$ #e aceea o(iceiurile si traditiile liturgice tre(uie evaluate nu raportat la contemporaneitate ci !n functie de masura !n care exprima prin sine ceva vesnic si esential$ %rivita din acest punct de vedere ectenia catehumenilor este expresia liturgica a chemarii de (a"a a 0isericii si anume 0iserica !ndreptata spre lume cu scopul de a o !ntoarce la 'ristos este expresia caracterului misionar al 0isericii (-)$ Lumea !n care traim este departe de a fi crestina$ Crestinii sunt o minoritate$ &ai sunt attea "eci de milioane de oameni care nu l-au cunoscut pe 'ristos$ Ectenia catehumenilor este o rugaciune pentru

acestia si !n acelasi timp o aducere aminte a misiunii pe care ne-a !ncredintat-o 'ristos3 +#rept aceea mergnd !nvatati toate neamurile (ote"ndu-le !n numele Tatalui si al *iului si al Sfntului #uh !nvatndu-le sa pa"easca toate cte v-am poruncit voua si iata Eu cu voi sunt !n toate "ilele pna la sfrsitul veacului+ (&atei <= 1?-<@)$ #e aceea este important ca ectenia catehumenilor sa fie mentinuta !n cadrul Sfintei Liturghii putndu-se renunta eventual la !ndemnul final adresat catehumenilor pentru a parasi (iserica$ 9ote3 1$ 7milii la II Corinteni < %F -1 B?? <$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$<1. B$ 7milii la II Corinteni < %F -1 .@B .$ %$ EvdoNimov ,ugaciunea !n 0iserica de ,asarit p$ 12A$ %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ <@B -$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$?1-?<

66:III 4ntimisul Sfrsitul Liturghiei catehumenilor (Cuvntului) si !nceputul Liturghiei credinciosilor (euharistica) se !ntrepatrund prin doua acte savrsite concomitent3 rostirea ecteniei catehumenilor si desfacerea antimisului$ Sfnta Liturghie poate fi savrsita numai pe antimis 4ntimisul (1) este o (ucata de pn"a de in sau de matase !n forma dreptunghiulara cu laturile de A@--@ cm avnd imprimata scena punerii #omnului !n mormnt$ La noi si la rusi antimisul are cusute !n el sfinte moaste pe cnd la greci acestea lipsesc$ Toate antimisele cuprind !nsa numele parohiei hramul (isericilor carora sunt destinate si semnatura episcopului locului$ Ele se schim(a de fiecare data cnd se instalea"a un nou episcop$ Termenul de antimis vine din lim(a greaca de la cuvintele anti (!n loc de) si minsos (masa) !nsemnnd asadar +!n loc de masa+$ El este o(ligatoriu pentru slu/irea Sfintei Liturghii !n ca" de nevoie Sfnta Liturghie putnd fi savrsita si !n afara (isericii dar numai pe antimis$ 4ntimisul sta !n permanenta pe Sfnta &asa su( Sfnta Evanghelie !ndoit si !nvelit !ntr-o pn"a protectoare numita iliton$ La Sfnta Liturghie dupa citirea din Evanghelie aceasta este ase"ata mai !n fata pe Sfnta &asa lasnd locul antimisului care este desfacut de catre preot !n timpul rostirii ecteniei catehumenilor si !nsemnat cu semnul Sfintei Cruci la rostirea ecfonisului$ 4ntimisul este +delegatia+ pe care episcopul o da preotului spre a savrsi Sfnta Liturghie 4ntimisul are !n acelasi timp un rol practic si o profunda semnificatie teologica$ ,olul practic consta !n aceea ca pe antimisul desfacut vor fi ase"ate Sfntul %otir si Sfntul #isc iar eventualele particele din Sfintele #aruri care vor cadea pe el vor putea fi adunate evitndu-se profanarea$ Semnificatia

teologica a antimisului vine din legatura lui cu episcopul locului a carui semnatura o poarta !ntotdeauna$ +0iserica locala ca entitate avnd un statut eclesiologic plenar este dioce"a episcopala+(<) arata &itropolitul Ioannis Ii"ioulas exprimnd !nvatatura din totdeauna a 0isericii$ Episcopul !n calitate de chip al lui 'ristos a fost dintru !nceput si !n chip natural centrul !n /urul caruia gravita toata viata religioasa a o(stii crestine din fiecare 0iserica locala (B)$ )n primele secole crestine episcopul pre"ida toate adunarile de cult el fiind savrsitorul de drept al slu/(elor si !n special al Sfintei Liturghii$ La Liturghie !ntreaga 0iserica locala se aduna !n /urul episcopului exprimnd unitatea ei ca Trup al Lui 'ristos$ 4ceasta calitate de savrsitor de drept al Sfintei Liturghii episcopul o are !n continuare si o va avea ct va fi 0iserica$ #ar din cau"a !nmultirii numarului crestinilor a devenit imposi(ila adunarea tuturor credinciosilor dintr-o 0iserica locala la o singura Sfnta Liturghie slu/ita de episcop$ Ca urmare episcopul deleaga preoti ca !n numele lui sa slu/easca Sfnta Liturghie si sa pastoreasca parohiile$ +9umai acea Euharistie este reala arata Sfntul Ignatie al 4ntiohiei care o savrseste episcopul sau cel caruia i-a !ncredintat el savrsirea ei+$ 4ntimisul purtnd semnatura episcopului si avnd mentionata parohia careia !i este destinat este tocmai +delegatia+ pe care episcopul o da preotului spre a savrsi Sfnta Liturghie si a pastorii parohia respectiva$ #e aceea antimisele se schim(a !ntotdeauna la instalarea unui nou episcop$ 4ntimisul vadeste Sfnta Liturghie ca centru al parohiei si al vietii ei !ntregi +4ntimisul a aparut din necesitatea de a pune !n concordanta sensul Euharistiei - ca o lucrare a !ntregii 0iserici care exprima unitatea ei prin slu/irea episcopului cu necesitatea de a satisface multiplele adunari euharistice+(.)$ 4ntimisul arata ca nu numai din punct de vedere administrativ ci si calitativ ontologic parohia nu este 0iserica deplina ci numai !n unire cu alte parti poate trai plinatatea 0isericii$ +%arohia fiind doar o parte legata de plinatatea 0isericii ea primeste tot timpul aceasta plinatate si se descopera ea !nsasi acestei plinatati numai !n episcop si prin episcop> !n acest sens parohia depinde de episcop si prin el de !ntregul 0isericii$ %e de alta parte darul 0isericii facut parohiei este Euharistia prin care fiecare parohie participa !n !ntregime la 'ristos primeste toata plinatatea darurilor harice si se identifica pe sine cu 0iserica$ #e aici urmea"a si dependenta Euharistiei de episcop de !ncredintarea lui si totodata vadirea Euharistiei ca centru al parohiei si al vietii ei !ntregi+(A)$ Toate acestea sunt exprimate de antimis si ne sunt reamintite de desfacerea lui pe Sfnta &asa ca act pregatitor pentru !nceperea Liturghiei credinciosilor (euharistica) la care participa si slu/esc credinciosii alaturi de clerici si !n comuniune cu episcopul pentru a aduce /ertfa euharistica +cu o gura si o inima+ si pentru a primi toti darul vietii celei noi !n 'ristos prin !mpartasirea cu Trupul si Sngele #omnului si a se arata astfel ca 0iserica Trup al lui 'ristos$ 9ote3 1$ %entru amanunte privind istoria si semnificatia antimisului ve"i #iac$ #r$ 9ica &$ Tuta Sfntul 4ntimis$ Studiu istoric liturgic si sim(olic 0ucuresti 1?.B <$ Ioannis Ii"ioulas *iinta eclesiala 0ucuresti 1??- p$<AA B$ %r$ %rof$ #r$ Ene 0raniste Liturgica generala editia a II-a 0ucuresti 1??B p$ ?A .$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p 1@1 A$ I(idem p$ 1@. 66I6 ,ugWciunile pentru credincioXi

#eschiderea antimisului marchea"a sfrsitul Liturghiei catehumenilor deschisa participarii tuturor care are un caracter predominant catehetic de propovaduire a Evangheliei lumii$ )n ea #umne"eu Cuvntul ne vor(este ne !nvata si ni se !mpartaseste prin cuvnt$ 5rmea"a cea de a doua parte a Sfintei Liturghii Liturghia credinciosilor sau euharistica !n care 0iserica se separa de lume pentru a aduce !n 'ristos /ertfa euharistica cea fara de snge si a fi !naltata !n )mparatia cerurilor la ospatul Stapnului primind ca hrana !nsusi Trupul si Sngele #omnului$ La !nceput toti credinciosii se !mpartaseau la Liturghie )n 0iserica primara era de neconceput ca cei ce participa la Liturghia euharistica sa nu se !mpartaseasca$ Canoanele = si ? apostolice si canonul < al sinodului de la 4ntiohia sunt categorice !n aceasta privinta amenintnd cu afurisirea (excomunicarea) att pe clericii ct si pe laicii care participa la slu/(a si nu se cumineca$ #e aceea la sfrsitul Liturghiei Cuvntului paraseau (iserica att catehumenii ct si penitentii adica cei opriti de la !mpartasanie datorita unor pacate grave la !ndemnul diaconului3 +Cei care nu participa la !mpartasanie sa paraseasca adunareaT+$ +%otrivit sensului liturgic numai cei ce se !mpartasesc numai credinciosii participa la Sfnta Liturghie$ Si este un privilegiu !nfricosator+(1)$ Ct de mult ne-am !ndepartat !n "ilele noastre de la aceasta !ntelegere cnd ma/oritatea credinciosilor ramn !n (iserica la Liturghia celor credinciosi fara sa constienti"e"e privilegiul !nfricosator pe care !l repre"inta aceasta fara sa-si puna pro(lema ca ar tre(ui sa duca o astfel de viata !nct sa poata sa se !mpartaseasca de fiecare data si fara sa !nteleaga ca numai !mpartasindu-se au participat deplin la Liturghie$ %articiparea la Liturghie !nseamna un privilegiul !nfricosator Liturghia credinciosilor !ncepe cu rostirea de catre diacon a doua ectenii mici$ 4ceste ectenii sunt o ramasita a ecteniei mari care !n secolele I:-: era rostita doar dupa plecarea catehumenilor si a penitentilor$ #upa mutarea ecteniei mari mai !nti !nainte de trisaghion iar din secolul al 6III-lea !n locul ei actual la !nceputul Liturghiei credinciosilor !ntlnim !n manuscrise doua ectenii cu un numar varia(il de cereri sta(ilite astfel !nct sa dea posi(ilitatea preotului de a citi rugaciunile pentru credinciosi$ Initial se rosteau trei rugaciuni pentru credinciosi prima !n taina celelalte cu voce tare dupa cum aflam din canonul 1? al sinodului de la Laodiceea (B-B)$ #ar manuscrisele liturgice !ncepnd cu cele mai vechi (secolul al :III-lea) cuprind doar cte doua rugaciuni diferite pentru Liturghia Sfntului Ioan Fura de 4ur si Liturghia Sfntului :asile cel &are$ )n ceea ce priveste a treia rugaciune s-a emis ipote"a ca ar fi rugaciunea plecarii capetelor de la Liturghia Sfntului Ioan Fura de 4ur aflata asta"i dupa Tatal nostru (<)$ ,ugaciunile pentru credinciosi rostite !n numele clerului dar !m(ratisndu-i pe toti credinciosii scot !n evidenta faptul ca privilegiul !nfricosator de a participa la Liturghie !nseamna o !mpreuna-slu/ire a clericilor si a laicilor !n care se distinge clar slu/irea preotiei harismatice de slu/irea preotiei !mparatesti a credinciosilor$ )n cele ce urmea"a ne vom apleca asupra rugaciunilor de la Liturghia Sfntului Ioan Fura de 4ur pre"entndu-le pe scurt si pe cele ale Sfntului :asile cel &are$ ,ugaciune a clericilor spre a fi !nvredniciti sa mi/loceasca pentru popor +&ultumim Tie #oamne #umne"eul %uterilor Care ne-ai !nvrednicit pe noi a sta si acum !naintea Sfntului Tau Gertfelnic si a cadea la !ndurarile Tale pentru pacatele noastre si pentru pacatele cele din nestiinta ale poporului$ %rimeste #umne"eule rugaciunea noastra> fa-ne sa fim vrednici a-Ti

aduce rugaciuni cereri si /ertfe fara snge pentru tot poporul Tau> si ne !nvredniceste pe noi pe care ne-ai pus !ntru aceasta slu/(a a Ta cu puterea #uhului Tau Celui Sfnt ca fara de osnda si fara de sminteala !ntru marturia curata a cugetului nostru sa Te chemam pe Tine !n toata vremea si !n tot locul si au"indu-ne pe noi milostiv sa ne fii noua !ntru multimea (unatatii Tale+$ %rima rugaciune pentru credinciosi a Sfntului Ioan Fura de 4ur !ncepe cu o multumire adusa de catre protos !n numele clericilor slu/itori pentru vrednicia primita prin hirotonie de a mi/loci pentru popor savrsind Sfnta Liturghie$ Textul face trimitere la capitolul ? din Epistola catre Evrei !n care Sfntul %avel arata suprematia lui 'ristos +4rhiereul (unatatilor viitoare+ (v$ 11) si +&i/locitorul unui nou testament+ (v$ 1A) fata de arhiereul legii celei vechi$ 4rhiereul legii vechi aducea /ertfe sngeroase +pentru sine si pentru pacatele poporului+ (v$ 2) /ertfe care +nu aveau !nsa puterea de a desavrsi cugetul !nchinatorului+ (v$ ?)$ %reotia crestina a 9oului Testament este !mplinirea mi/locirii lui 'ristos pe care preotia legii vechi doar o pre!nchipuia$ +#e vreme ce firea omului nu poate suferi fiinta dumne"eirii cu iconomia Ta ai ase"at dascali asemenea noua care stau pe scaunul Tau ca sa aduca Tie /ertfa si prinos pentru tot poporul Tau+ se arata !n rugaciunea de la hirotonia episcopului (B)$ La Sfnta Liturghie clericii se roaga sa fie !nvredniciti a aduce pentru pacatele lor si pentru pacatele cele din nestiinta ale poporului +rugaciuni cereri si /ertfe fara de snge+$ Gertfa fara de snge este /ertfa euharistica ce !nlocuieste /ertfele sngeroase ale legii vechi este actuali"area /ertfei mntuitoare a lui 'ristos care +a intrat odata pentru totdeauna !n Sfnta Sfintelor nu cu snge de tapi si de vitei ci cu !nsusi sngele Sau si a do(ndit o vesnica rascumparare+ (v$ 1<)$ El +Care prin #uhul cel vesnic S-a adus lui #umne"eu pe Sine /ertfa fara de prihana va curati cugetul vostru de faptele cele moarte ca sa slu/iti #umne"eului celui viu+ (v$ 1.)$ 4celasi #uh Sfnt da putere preotiei crestine3 +#umne"eiescul 'ar cel ce totdeauna pe cele neputincioase le vindeca si pe cele cu lipsa le !mplineste+ (.) rnduieste slu/itorii ierarhiei sacramentale$ #e aceea la slu/(a hirotoniei arhiereul se roaga ca preotul +sa primeasca acest mare har al Sfntului Tau #uh !ntru viata curata si credinta nestramutata+ sa se umple de darul Sfntului #uh +ca sa se faca vrednic a sta fara prihana !n fata /ertfelnicului Tau+(A)$ La fiecare Sfnta Liturghie rostind rugaciunea pentru credinciosi preotul tre(uie sa-si aminteasca ca numai viata curata si credinta nestramutata do(ndita cu puterea Sfntului #uh !l poate face sa-si !mplineasca misiunea de mi/locitor catre #umne"eul cel milostiv si iu(itor de oameni fara de osnda si fara de sminteala !ntru marturia curata a cugetului precum Sfntul %avel (II Corinteni 1 1<)$ ,ugaciunea paralela a Sfntului :asile cel &are su(linia"a faptul ca #umne"eu este Cel ce ne-a descoperit mai !nti taina mntuirii (I Timotei B 1-) si a rnduit preotia sacramentala !n puterea Sfntului #uh El fiind Cel care lucrea"a !n slu/itorii Lui (I Corinteni 1< .--)$ Slu/irea laicilor presupune !ntelegerea duhovniceasca a slu/(ei si !mpartasirea cu Sfintele Taine Iarasi si de multe ori cadem la Tine si ne rugam Tie 0unule si Iu(itorule de oameni ca privind spre rugaciunea noastra sa curatesti sufletele si trupurile noastre de toata necuratia trupului si a duhului si sa ne dai noua sa stam nevinovati si fara de osnda !naintea Sfntului Tau Gertfelnic$ Si daruieste #umne"eule si celor ce se roaga !mpreuna cu noi spor !n viata !n credinta si !n !ntelegerea cea duhovniceasca$ #a lor sa-Ti slu/easca totdeauna cu frica si cu dragoste si !ntru nevinovatie si fara osnda sa se !mpartaseasca cu Sfintele Tale Taine si sa se !nvredniceasca de cereasca Ta )mparatie$ )n cea de a doua rugaciune pentru credinciosi a Sfntului Ioan Fura de 4ur clericii se roaga mai !nti pentru ei !nsisi apoi !n cea de a doua parte pentru popor$

)n prima parte se reia cererea din rugaciunea anterioara de a fi !nvredniciti sa stea +nevinovati si fara de osnda !naintea sfntului /ertfelnic+$ &arturisind nevrednicia pentru aceasta !nalta slu/ire clericii !si !ndreapta toata nade/dea spre #umne"eu singurul care ne poate face vrednici curatindu-ne de toata !ntinaciunea trupului si a sufletului$ ,ugaciunea !i cuprinde apoi pe +cei ce se roaga !mpreuna cu noi+ adica poporul dreptcredincios din (iserica$ %entru ei se cere sporul !n viata !n credinta si !n !ntelegerea duhovniceasca$ :iata curata si credinta tare este asadar o conditie si pentru slu/irea laicilor$ )ntelegerea duhovniceasca potrivit Sfntului %avel consta !n cunoasterea voii lui #umne"eu si !mplinirea ei (Coloseni 1 ??)$ )n contextul concret al acestei rugaciuni !ntelegerea duhovniceasca !nseamna si anga/area constienta !n slu/irea Sfintei Liturghii prin !ntelegerea a tot ceea ce se savrseste !n timpul slu/(ei$ )n continuare rugaciunea ne descopera felul !n care tre(uie sa slu/easca laicii si anume +cu frica cu dragoste si !ntru nevinovatie+$ Slu/irea lor culminea"a !n !mpartasirea cu Sfintele Taine care le deschide calea spre )mparatia lui #umne"eu$ )nvatam din aceasta rugaciune ca doua caracteristici esentiale ale slu/irii laicilor la Sfnta Liturghie sunt !ntelegerea duhovniceasca a slu/(ei si !mpartasirea cu Sfintele Taine$ ,ugaciunea paralela a Sfntului :asile cel &are se concentrea"a pe pregatirea pentru savrsirea /ertfei euharistice preotul cernd +cuvnt !ntru deschiderea gurii noastre ca sa chemam harul Sfntului #uh peste #arurile ce se vor pune !nainte+$ Sa acordam mai multa atentie rugaciunilor pentru credinciosi 4 fi credincios !nseamna a fi consacrat !n slu/irea lui #umne"eu fie !n ierarhia sacramentala fie ca laic un privilegiu si o raspundere extraordinara pe care tre(uie sa o primim cu toata serio"itatea$ ,ugaciunile pentru credinciosi ne constienti"ea"a asupra acestei raspunderi !nca de la !nceputul Liturghiei credinciosilor$ #e aceea tre(uie sa le acordam toata atentia care li se cuvine desi citirea lor !n taina si uneori !n gra(a !i !mpiedica pe preoti sa staruie asupra lor iar pe laici chiar sa le auda$ 9ote3 1$ %$ EvdoNimov ,ugaciunea !n 0iserica de ,asarit p$ 122 <$ Guan &ateos SG La cele(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$1BA B$ 4rhieraticon 0ucuresti 1??B p$ ?? .$ I(idem p$ 2. 2? ?2 A$ I(idem p$ =@-=1

666 Intrarea &are Liturghia credinciosilor (euharistica) !nceputa odata cu rugaciunile pentru credinciosi a fost !ntotdeauna !nteleasa si traita ca o actuali"are a Cinei celei de Taina prin !mplinirea poruncii &ntuitorului$ )n seara Goii &ari la Cina cea de Taina *iul lui #umne"eu +)nsusi pe Sine S-a dat pentru viata lumii+ (anaforaua Sfntului Ioan Fura de 4ur) !mpartasindu-i pe apostoli cu Trupul si Sngele Sau si poruncindu-le +Sa faceti aceasta !ntru pomenirea &ea+ (I Cor$ 11 <B-<-)$

Liturghia credinciosilor este actuali"area celor patru acte !mplinite de catre &ntuitorul la Cina cea de Taina 7 anali"a atenta a relatarilor scripturistice (&atei <- <=> &arcu 1. <<-<.> Luca << 1?-<@> I Cor$ 11 <B-<-) privind cele savrsite de &ntuitorul Iisus 'ristos la Cina cea de Taina !n legatura cu instituirea Sfintei Euharistii ne descopera sapte actiuni3 a luat pinea a multumit si (inecuvntat a frnt a dat a luat paharul a multumit si a (inecuvntat a dat$ 4ceste actiuni se concentrea"a !n patru acte fundamentale3 a luat (pinea si paharul) a multumit si (inecuvntat (pinea si paharul) a frnt (pinea) si a dat ( Trupul si Sngele Sau)$ ,ecunoastem aceste acte la !nmultirea pinilor !n pustie (&atei 1. 1?> 1A B-) cnd Euharistia a fost prefigurata$ 4poi le !ntlnim la Euharistia savrsita de &ntuitorul dupa !nvierea Sa din morti la Emaus cu cei doi ucenici Luca si Cleopa +cnd a stat !mpreunW cu ei la masa lund El pinea a (inecuvntat si frngnd le-a dat lor+ (Luca <. B@)$ Liturghia credinciosilor fiind o actuali"are a Cinei celei de Taina este implicit !n partile sale principale o actuali"are a acestor patru acte !mplinite de catre &ntuitorul (1) si anume3 Intrarea &are (a luat) 4naforaua (a multumit si a (inecuvntat) *rngerea (a frnt) si )mpartasirea (a dat)$ Intrarea &are a a/uns asta"i de la un ritual simplu la o solemnitate deose(ita Intrarea &are actuali"area luarii pinii si a paharului (cu vin) de catre &ntuitorul consta !n aducerea darurilor de pine si vin si ase"area lor pe Sfnta &asa$ La origine era un act extrem de simplu !mplinit de catre diaconi fara un ceremonial special$ )n urma studiului sistematic al documentelor si vestigiilor arheologice din primele secole crestine ,o(ert Taft profesor de Liturgica la Institutul %ontifical 7riental din ,oma a demonstrat netemeinicia opiniei curente pna de curnd potrivit careia credinciosii !si aduceau darurile individuale de pine si vin la altar !ntr-o forma mai mult sau mai putin rituali"ata numai dupa plecarea catehumenilor$ El a aratat ca practica ortodoxa actuala a aducerii de catre credinciosi a darurilor !nsotite de pomelnice !nca de la !nceputul Liturghiei este cea originara fiind pre"enta !ntotdeauna !n 7rient$ #eose(irea fata de primele secole crestine consta !n aceea ca daca acum darurile sunt aduse la proscomidiarul care este alaturi de altar la !nceput ele erau aduse !n sNevofilaNion o !ncapere distincta de restul (isericii situata de o(icei !n apropierea intrarii$ 4ici darurile erau primite de catre diaconi erau selectate cele destinate Sfintei Gertfe iar dupa !ncheierea Liturghiei catehumenilor erau duse tot de catre diaconi pe Sfnta &asa$ Se pare chiar ca darurile erau aduse !n timp ce credinciosii !si dadeau sarutul pacii (<)$ )ncepnd din secolul al I:-lea ritualul Intrarii &ari se amplifica tot mai mult pe masura ce i se atri(uie o sim(olistica tot mai complexa a/ungnd !n cele din urma la o solemnitate deose(ita fiind cel mai de"voltat ritual din punct de vedere ceremonial al Sfintei Liturghii (B)$ Ca urmare !n evlavia populara Intrarea &are este receptata ca unul dintre cele mai sacre si impresionante momente ale slu/(ei$ #upa iconoclasm a fost considerata un element att de caracteristic si definitoriu al !ntregii slu/(e !nct potrivit canonului iconografic icoana Sfintei Liturghii ne pre"inta procesiunea cu Cinstitele #aruri din cadrul Intrarii &ari (.)$ Intrarea &are cuprinde o serie de ritualuri pregatitoare pentru aducerea sfintei /ertfe )n pre"ent Intrarea &are ca parte principala a Liturghiei credinciosilor cuprinde o serie de ritualuri pregatitoare pentru anaforaua liturgica care constau !n pregatirea duhovniceasca a slu/itorilor si credinciosilor si pregatirea materiala a altarului si a darurilor pentru aducerea sfintei /ertfe$ :om pre"enta !n continuare aceste ritualuri asa cum sunt savrsite ele asta"i !n 0iserica 7rtodoxa ,omna (A) urmnd ca !n articolele urmatoare sa ne oprim asupra fiecaruia$

#upa ecfonisul celei de a doua rugaciuni pentru credinciosi (+Ca su( stapnirea ta totdeauna fiind pa"iti Tie slava sa !naltam $$$+) cntaretii !ncep intonarea Imnului heruvic o cntare ampla patrun"atoare !n care melodia lina dnd putere cuvintelor are un rol esential pentru transpunerea credinciosilor !ntr-o stare sufleteasca potrivita aducerii sfintei /ertfe3+9oi care pe heruvimi cu taina !nchipuim si facatoarei de viata Treimi !ntreit sfnta cntare aducem toata gri/a cea lumeasca acum sa o lepadam+$ )n acest timp preotul rosteste !n taina pentru sine rugaciunea +9imeni nu este vrednic $$$+ marturisindu-si nevrednicia pentru slu/irea ce !i sta !nainte si !ncredintndu-se cu smerenie lui 'ristos +Cel ce aduce si Cel ce se aduce Cel ce primeste si Cel ce se !mparte+$ 4poi !nchinndu-se spune !mpreuna cu diaconul de trei ori textul complet al cntarii heruvimice$ %rotosul cadeste !n continuare altarul iconostasul si credinciosii pregatind intrarea Cinstitelor #aruri$ 0una mireasma a tamiei se adauga astfel cntarii line icoanelor si luminii discrete a candelelor si lumnarilor crend o atmosfera care sa stimule"e si simturile pentru o participare totala la slu/(a +lepdnd toata gri/a cea lumeasca+$ #e altfel !n slu/(a ortodoxa ca !n nici un alt rit liturgic impresia impactul estetic al ceremonialului sau impunator hieratic este de o importanta fundamentala (-)$ Clericii se !nchina !naintea Sfintei &ese saruta antimisul crucea si Sfnta &asa si !si cer iertare unii de la altii si de la popor$ &erg la proscomidiar preotul !i pune diaconului care are cadelnita Sfntul 4er pe umeri !i da Sfntul #isc si lund el !nsusi Sfntul %otir pornesc !n procesiune prin (iserica precedati de paracliseri cu lumnari !n mna$ Cntarea heruvicului se !ntrerupe si preotul si diaconul se roaga asemenea tlharului de pe cruce ca #omnul #umne"eu sa-i pomeneasca !ntru !mparatia sa pe cei ce au adus si pe cei pentru care s-au adus acele cinstite daruri pe episcop pe clerici pe conducatori pe ctitori pe cei adormiti si pe toti cei pre"enti la slu/(a$ 4poi intra !n altar si asea"a cinstitele daruri pe Sfnta &asa !n timp ce cntarea continua cu putere3 +Ca pe )mparatul tuturor sa-l primim pe Cel de cetele !ngeresti neva"ut !ncon/urat$ 4liluia$ 4liluia$ 4liluiaT+$ La Liturghia arhiereasca episcopul nu iese !n procesiune ci dupa ce da Sfntul #isc diaconului iar Sfntul %otir celui dinti dintre preoti trece !n dreptul usilor !mparatesti pentru a primi Cinstitele #aruri a face pomenirile si a le ase"a pe Sfnta &asa$ #upa ase"area darurilor pe Sfnta &asa ele sunt acoperite cu Sfntul 4er si cadite iar protosul (episcop sau preot) rosteste rugaciunea punerii !nainte !n timp ce diaconul !ncepe ectenia cererilor cu cererea speciala pentru darurile puse !nainte$ Intrarea &are este actul /ertfelnic al 0isericii de a-I oferi lui #umne"eu ofranda vietii noastre si participare la /ertfa lui 'ristos 4ctul aducerii darurilor la Sfntul 4ltar !n cadrul Intrarii &ari a repre"entat !nca de la !nceput cu toata simplitatea ritualului actul /ertfelnic al 0isericii de a-I oferi lui #umne"eu ofranda vietii noastre$ #e"voltarea ritualului pna la forma de a"i a accentuat acest sim(olism$ 'ristos S-a /ertfit pe Sine o data pentru totdeauna cuprin"ndu-ne pe toti !n /ertfa Sa$ Gertfa este expresia fireasca a dragostei adevarate !nsasi taina Sfintei Treimi fiind taina /ertfei desavrsite pentru ca este taina dragostei desavrsite$ Gertfa desavrsita a lui 'ristos a facut posi(ila restaurarea noastra !n starea de /ertfelnicie$ 9oi suntem chemati ca la rndul nostru sa ne /ertfim lepadndu-ne cu totul de egoismul nostru si daruindu-ne !n 'ristos lui #umne"eu pentru a !nvia !mpreuna cu El$ :iata 0isericii fiind viata Lui !n noi si viata noastra !n El este in mod necesar o viata /ertfelnica o !ndreptare iu(itoare eterna spre #umne"eu$ Gertfa lui 'ristos implica asadar /ertfa noastra ca atitudine esentiala si act esential al 0isericii noua umanitate restaurata (2)$ %rin pregatirea Cinstitelor #aruri la %roscomidie /ertfele individuale ale fiecaruia concreti"ate !n darurile de pine si vin s-au unit !n /ertfa 0isericii si aceasta /ertfa a 0isericii este aratata ca fiind !mpartasire din /ertfa lui 'ristos$ 4cum prin aducerea cinstitelor daruri pe Sfnta &asa 0iserica se aduce pe sine !nsasi ceea ce !nseamna ca aduce pe 'ristos caci 0iserica este Trupul Lui iar El este

Capul 0isericii$ #ar 'ristos !nsusi este +Cel ce aduce si Cel ce Se aduce+$ 4stfel /ertfa noastra /ertfa 0isericii este /ertfa lui 'ristos (=)$ %rin ofranda euharistica noua ni se da nepretuita posi(ilitate de a participa la /ertfa lui 'ristos la ofranda Sa unica !mplinindu-ne vocatia /ertfitoare$ Intrarea &are ne constienti"ea"a ca cel ce a venit la Liturghie sa primeasca si nu sa daruiasca nu a !nteles ca a fi madular al 0isericii !nseamna !nainte de toate participare la /ertfa lui 'ristos$ )n decursul timpului Intrarii &ari i se adauga o sim(olistica tot mai complexa fapt care a influentat la rndul sau devoltarea ritualului$ 4stfel la sfrsitul secolului al I:-lea Teodor de &opsuestia vede !n Intrarea &are purtarea solemna a trupului mort al &ntuitorului spre mormnt (?)$ 4ltii o considera o punere !n scena liturgica a intrarii triumfale a #omnului !n Ierusalim (1@) sau chiar un sim(ol al celei de a doua veniri a &ntuitorului (11)$ )n !ncheierea acestei priviri sumare asupra istoricului rnduielii si semnificatiei Intrarii mari putem spune !mpreuna cu Sfntul &axim &arturisitorul ca acest ritual sim(oli"ea"a +!nceputul si sfrsitul !nvataturii celei noi care ni se va !mpartasi !n cer cu privire la iconomia lui #umne"eu cea catre noi si descoperirea tainei mntuirii noastre care se afla !n adncurile nepatrunse ale tainei dumne"eiesti+(1<) $ 9ote3 1$ FregorQ #ix The Shape of the LiturgQ London 1?.A p$.= <$ ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ 11-A@ B$ I(idem p$ B .$ #ionisie de *urna Erminia picturii (i"antine 0ucuresti <@@1 p$ 1=B A$ F$ &illet &onuments de l[4thos %aris 1?<2 p$ -. A$ #esi !n partile esentiale ritualul este acelasi totusi exista diferente !n ceea ce priveste practica diferitelor 0iserici 7rtodoxe distingndu-se un ritual grec unul slav si chiar unul romnesc care a suportat influente din am(ele parti -$ ,o(ert Taft Freat Entrance p$ 1@ 2$ 4lexander Schmemann LiturgQ and Life 9eC \orN 1?=B p$ A@ =$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ 1<?$ Catehe"a 6: (aptismala la %r$ Ene 0raniste Liturgica speciala p$ BA-$ 1@$ Sf$ Fherman al Constantinopolului 9icolae Ca(asila 11$ Sfntul Simeon al Tesalonicului 1<$ &Qstagogia 6:I 666I 9imeni nu este vrednic$$$ 5nul dintre scopurile principale ale ritualurilor Intrarii mari este pregatirea duhovniceasca a slu/itorilor pentru aducerea Sfintei Gertfe$ 5n loc important !n acest sens !l ocupa rostirea !n taina de catre preot a rugaciunii +9imeni nu este vrednic+ dupa ecfonisul +Ca su( stapnirea ta totdeauna fiind pa"iti Tie slava sa !naltam Tatalui si *iului si Sfntului #uh $$$+ al celei de a doua rugaciuni pentru credinciosi !n timp ce credinciosii intonea"a 'eruvicul$ ,ugaciunea este rostita de catre preot pentru sine ,ugaciunea din timpul cntarii heruvimice desi apare !n cele mai vechi manuscrise liturgice nu face parte din structura originara a Liturghiei$ Este pro(a(il o rugaciune de origine monastica

adoptata la &area 0iserica (Sfnta Sofia) din Constantinopol !n a doua /umatate a secolului al 6lea $ Ea du(lea"a oarecum att rugaciunea punerii !nainte spusa dupa ase"area darurilor pe Sfnta &asa ct si rugaciunile pentru credinciosi su(liniind si de"voltnd ideile cuprinse !n acestea$ Cuprin"nd numeroase citate si alu"ii scripturistice se distinge de celelalte rugaciuni ale Sfintei Liturghii att prin faptul ca este adresata lui 'ristos si nu lui #umne"eu Tatal ct si prin faptul ca este rostita de catre preot pentru sine la persoana I singular si nu !n numele comunitatii$ ,aspunderea personala a preotului pentru plinatatea vietii (isericesti )nainte de aducerea darurilor pe Sfnta &asa si savrsirea /ertfei fara de snge rugaciunea +9imeni nu este vrednic+ de o frumusete si profun"ime aparte exprima cutremurul cu care preotul tre(uie sa-si !mplineasca mareata slu/ire constiinta nevredniciei sale si a nevoii de a primi a/utorul de sus$ )n acelasi timp ea !i atrage atentia preotului asupra raspunderii personale pe care o are caci numai hirotonia nu !l face !n mod automat un slu/itor vrednic$ +0iserica nu neaga validitatea tainelor savrsite de orice popa fie (un fie rau !nsa 0iserica totodata cunoaste si toata !nfricosatoarea realitate a dependentei vietii (isericesti de demnitatea sau nedemnitatea acelora carora le este !ncredintata iconomia tainelor lui #umne"eu]+ $ 4sadar ceea ce tre(uie sa cautam nu este minimul validitatea ci plinatatea vietii !n 'ristos traita !n 0iserica !n slu/(e si !n mod deose(it !n Sfnta Liturghie$ E nevoie ca fiecare preot sau laic sa se straduiasca ca !n puterea Sfntului #uh sa se ridice la !naltimea slu/irii sale$ #e aceea rugaciunea preotului pentru sine se completea"a !n mod fericit cu cntarea heruvimica ce ne !ndeamna pe toti sa lepadam toata gri/a cea lumeasca pentru a-L putea primi pe 'ristos$ Tlcuirea rugaciunii 9imeni dintre cei legati cu pofte si cu desfatari trupesti nu este vrednic sa vina sa se apropie sau sa slu/easca Tie )mparatul Slavei (%salm <B 2-1@)> caci a slu/i Tie este lucru mare si !nfricosator chiar pentru puterile cele ceresti$ ,ugaciunea de(utea"a cu afirmarea neputintei oricarei fapturi omenesti de a se ridica la vrednicia slu/irii lui #umne"eu +caci este lucru mare si !nfricosator+ chiar si pentru !ngeri$ #e altfel 'eruvicul ne averti"ea"a ca participnd la Sfnta Liturghie noi !nchipuim puterile !ngeresti$ Titlul de )mparat al slavei este preluat din %salmul <B 2-1@ unde se preci"ea"a ca )mparatul slavei este +#omnul (\ahve) Cel tare si puternic #omnul Cel tare !n ra"(oi+$ 4plicnd lui 'ristos caruia !i este !nchinata rugaciunea aceasta titulatura noi afirmam implicit dumne"eirea sa$ #ar totusi pentru iu(irea Ta de oameni cea negraita si nemasurata nemutat si neschim(at Te-ai facut om si 4rhiereu Te-ai facut noua si ca un Stapn a toate ne-ai dat slu/(a sfnta a acestei /ertfe liturgice si fara de snge$ Cunoscnd neputinta omeneasca +#umne"eu asa a iu(it lumea !nct pe *iul Sau Cel 5nul-9ascut L-a dat ca oricine crede !n El sa nu piara ci sa ai(a viata vesnica+ (Ioan B 1-)$ %otrivit !nvataturilor formulate la sinoadele III si I: ecumenice (.B1 respectiv .A1) *iul lui #umne"eu s-a facut om adevarat !nsa a ramas si #umne"eu adevarat firea omeneasca unindu-se cu cea dumne"eiasca !n persoana &ntuitorului Iisus 'ristos neamestecat si neschim(at ne!mpartit si nedespartit$ ,ugaciunea noastra preia termenul atreptos (neschim(at) al acestei definitii dogmatice pentru a su(linia unirea celor doua firi !n persoana &ntuitorului$ 'ristos aducndu-se pe Sine !nsusi ca /ertfa unica si atotcuprin"atoare S-a aratat a fi 4rhiereu desavrsit3 +sfnt fara de rautate fara de pata ose(it de cei pacatosi si mai presus dect cerurile+ (Evrei 2 <-)$ El este 4rhiereul nostru cel mare care a stra(atut cerurile (Evrei . 1A) si care fiind

#umne"eu adevarat si om adevarat poate suferi cu noi !n sla(iciunile noastre ispitit !ntru toate dupa asemanarea noastra afara de pacat (Evrei . 1-)$ %reotia lui 'ristos se !mplineste vesnic !n 0iserica fiindca El +a dat preotului sfnta slu/ire va"uta a /ertfei liturgice fara de snge adica l-a facut organ constient prin care El !nsusi )si actuali"ea"a /ertfa de pe Folgota !n mod nesngeros spre !mpartasirea credinciosilor cu ea su( chipuri va"ute+$ Ca singur Tu #oamne #umne"eul nostru stapnesti cele ceresti si cele pamntesti (I %aral <? 11) Care Te porti pe scaunul cel de heruvimi #omn al serafimilor si )mparatul lui Israel (Sofonie B 1A> Ioan 1 .?) Cel ce singur esti Sfnt si !ntru sfinti Te odihnesti (Isaia A2 1A)$ ,ugaciunea insista asupra faptului ca 4rhiereul nostru Cel care este alaturi de noi !n sla(iciunile noastre si a !ncredintat preotului slu/irea va"uta a /ertfei celei fara de snge este #umne"eul cel 4totputernic Cel singur Sfnt$ %entru a exprima cu ct mai multa putere acest lucru sunt preluate sau parafra"ate o serie de expresii (i(lice care ni-l descopera pe #umne"eu$ 9e alaturam lui #avid care !l slaveste pe #umne"eu spunnd3 +Toate cte sunt !n cer si pe pamnt sunt ale Tale> a Ta este #oamne !mparatia si Tu esti mai presus de toate ca unul ce !mparatesti peste toate+ (I %aral <? 11)$ Iar proorocul Sofonie )l numeste )mparatul lui Israel (Sofonie B 1A) expresie preluata de 9atanael pentru a-L numi pe 'ristos (Ioan 1 .?)$ #eci pe Tine Te rog Cel ce Singur esti (un (&atei 1? 12) si (ine-ascultator cauta spre mine pacatosul si netre(nicul ro(ul Tau (Luca 12 1@) si !mi curateste sufletul si inima de cugete viclene (Evrei 1@ <<)> si !nvredniceste-ma (II Corinteni B -) cu puterea Sfntului Tau #uh pe mine cel ce sunt !m(racat cu harul preotiei sa stau !naintea Sfintei Tale &ese acesteia si sa /ertfesc Sfntul si %reacuratul Tau Trup si Sfntul Snge$ Caci la Tine vin plecndu-mi gruma/ii mei si ma rog Tie3 sa nu !ntorci fata Ta de la mine (%salm 1.< 2) nici sa ma lepe"i dintre slu/itorii Tai ()nt ? .) ci (inevoieste sa-ti fie aduse darurile acestea de mine pacatosul si nevrednicul ro(ul Tau$ )n fata lui #umne"eu despre Care )nsusi 'ristos ne spune ca este Cel singur (un (&atei 1? 12) preotul se vede asa cum este adica pacatos plin de cugete viclene sluga netre(nica ce !ncearca sa faca ceea ce este dator sa faca (Luca 12 1@)$ ,eali"nd ct este de nevrednic !si pune nade/dea !n Cel care l-a chemat la slu/irea aceasta !m(racndu-l !n harul preotiei cernd sa-l !nvredniceasca precum pe Sfntul 4postol %avel (II Corinteni B -) sa fie slu/itor al Sau si sa aduca Sfnta Gertfa$ Ca Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci (esti adus) Cel ce primesti si Cel ce Te !mparti (esti !mpartit) 'ristoase #umne"eul nostru si Tie slava !naltam !mpreuna si Celui fara de !nceput al Tau %arinte si %reasfntului si 0unului si de viata facatorului Tau #uh acum si pururea si !n vecii vecilor$ 4min$ )ncheierea rugaciunii ni-L descopera pe 'ristos !n mi/locul 0isericii Sale ca adevarat slu/itor al Sfintei Liturghii !n acelasi timp /ertfitor /ertfa si primitor al /ertfei$ %entru a exprima aceasta sunt folosite patru participii preluate dintr-o omilie a lui Teofil al 4lexandriei (atri(uita initial Sfntului Chiril al 4lexandriei) rostita !n Goia &are a anului .@@3 +Cel ce aduci si Cel ce Te aduci (esti adus) Cel ce primesti si Cel ce Te !mparti (esti !mpartit)+$ *olosirea celui de al treilea participiu (Cel ce primesti) a dat nastere la mi/locul secolului al 6II-lea la o puternica controversa teologica ca urmare a contestarii calitatii de primitor a /ertfei a lui 'ristos de catre un oarecare SoteriNhos %anteugenes candidat pentru scaunul de patriarh al 4ntiohiei$ #oua sinoade tinute la Constantinopol !n 11A- si 11A2 au exprimat !nvatatura ortodoxa potrivit careia Iisus 'ristos !n Euharistie si pe Cruce ca om se aduce lui #umne"eu iar ca #umne"eu primeste aceasta /ertfa !n unire cu Tatal si cu #uhul $

%reotul nu se separa de credinciosi %reotul este organul va"ut prin care 'ristos aduce si este adus ca /ertfa de unde se vede !nca o data responsa(ilitatea lui !nfricosatoare$ #ar preotul nu monopoli"ea"a slu/irea$ El devine organ va"ut prin care lucrea"a 'ristos !n virtutea hirotoniei prin care primeste preotia &ntuitorului pe care 4cesta a !ncredintat-o 0isericii Trupul Sau$ Toti slu/esc la Liturghie fiecare !nsa !n rndul treptei sale si fara ca slu/irile sa se confunde$ %reotul nu se separa de credinciosi !n aducerea Sfintei Gertfe ci este !nti-statatorul adunarii euharistice afirmnd prin aceasta unirea tuturor clerici si laici !n slu/irea Sfintei Liturghii$ 9ote3 1$ ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ 1<@-1B. <$ #oar !nca trei rugaciuni ale Liturghiei sunt adresate lui 'ristos3 rugaciunea antifonului al III-lea ,ugaciunea de dinainte de Evanghelie si rugaciunea !naltarii Sfntului 4gnet B$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ 1<1 .$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <<2 A$ &$ ,ichard 5ne homelie de Theophile d[4lexandrie sur l[institution de l[Eucharistie !n ,evue d['istoire EcclesiastiSue 666III (1?B2) p$ .--A-$ %entru amanunte ve"i ,oman Iu"ec Cristologie et soteriologiSue de la priere de l[hQmne de cheru(ins !n Le Christ dans la liturgie$ Conferences Saint-Serge ,oma 1?=1 p$ B-B-B2-

666II 'eruvicul Element caracteristic al Intrarii &ari cu mare impact asupra credinciosilor 'eruvicul este cntarea lenta si mareata intonata la strana !n care melodia si cuvintele se unesc pentru a ne pregati duhovniceste sa-L primim pe 'ristos )mparatul tuturor Care se /ertfeste pentru noi$ #enumirea de 'eruvic sau Imn heruvimic vine de la afirmatia acestei cntari ca noi cei care participam la Sfnta Liturghie !i !nchipuim tainic pe heruvimii care intonea"a cntarea !ntreit sfnta +facatoarei de viata Treimi+$ %rin extensie tot denumirea de 'eruvic se foloseste si pentru imnele speciale care se cnta !n timpul Intrarii &ari !n Goia si Sm(ata &are si anume +Cinei Tale celei de Taina+ si respectiv +Sa taca tot trupul+$ Conceput initial sa fie cntat continuu heruvicul este !ntrerupt din secolul al 6IIlea de pomenirile rostite de preot cu voce tare pastrndu-si !nsa unitatea$ 'eruvicul a fost introdus !n anul A2. 'eruvicul nu a fost pre"ent de la !nceput !n rnduiala Sfintei Liturghii ci a fost introdus doar !n a doua /umatate a secolului al :I-lea$ )n primele secole ritualul Intrarii &ari fiind foarte simplu darurile erau aduse de catre diaconi !n tacere !n timp ce credinciosii !si dadeau sarutul pacii$ Spre sfrsitul secolului al I:-lea desi aducerea darurilor capata o solemnitate deose(ita fiind interpretata ca purtarea lui 'ristos spre patima si mormnt ea se savrseste !n continuare !n tacere$ 4ceasta

tacere considera Teodor de &opsuestia este impusa de reculegerea si teama cu care tre(uie sa participam la acest moment (1)$ Istoricul Cedrenus !n lucrarea sa 'istorianum compendium (secolul 6I) ne informea"a ca Imnul heruvimic a fost introdus !n timpul !mparatului (i"antin Iustin II (A-A-A2=) !n anul A2. patriarh fiind Ioan III Scolasticul (A-A-A22)$ Tot atunci s-a hotart ca !n Goia &are sa se cnte imnul +Cinei Tale celei de Taina+$ %rofesorul ,o(ert Taft a lansat ipote"a ca !nainte de introducerea heruvicului se cntau antifonic (<) cu refrenul 4liluia versetele 2-1@ ale %salmului <B3 +,idicati capetenii portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra )mparatul slavei$ Cine este acesta )mparatul slaveiK #omnul Cel tare si puternic #omnul Cel tare !n ra"(oi$ ,idicati capetenii portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra )mparatul slavei$ Cine este acesta )mparatul slaveiK #omnul puterilor 4cesta este )mparatul slavei+$ )n anul A2. sustine el 'eruvicul propriu-"is s-a adaugat refrenului 4liluia$ )n perioada urmatoare pna !n secolul al 6-lea s-a renuntat la versetele din psalmi ramnnd doar Imnul heruvimic si 4liluia (B)$ Cntarea +Sa taca tot trupul+ este preluata din rnduiala Liturghiei Sfntului Iaco( !nlocuind din secolele 6I-6II 'eruvicul o(isnuit la Liturghia Sfntului :asile cel &are din Sm(ata &are$ 4dver(ul +acum+ exprima imperativul lepadarii imediate a gri/ii lumesti Textul romnesc al 'eruvicului este o traducere a variantei slave a acestuia3 +9oi care pe heruvimi cu taina !nchipuim si facatoarei de viata Treimi !ntreit sfnta cntare aducem toata gri/a cea lumeasca acum sa o lepadam$$$ ca pe )mparatul tuturor sa-L primim pe Cel de cetele !ngeresti neva"ut !ncon/urat$ 4liluia$ 4liluia$ 4liluia$+ #iferenta fata de textul grecesc actual consta !n pre"enta adver(ului +acum+ si !n folosirea expresiei +aducem+ (cntarea !ntreit sfnta) !n loc de +cntam+$ &anuscrisele vechi ale Sfintei Liturghii nu cuprind de o(icei textele cntarilor ci doar ale rugaciunilor de aceea este greu de reconstituit textul originar al 'eruvicului$ Totusi anali"a manuscriselor care cuprind aceasta cntare ne indica pre"enta adver(ului +acum+ !n textul grecesc pna prin secolul al 6:I-lea$ 4sadar varianta slava pastrea"a forma veche a imnului$ ,eintroducerea acestui adver( !n ultima editie a Liturghierului romnesc (<@@@) este salutara deoarece el !ntareste mesa/ul 'eruvicului exprimnd imperativul lepadarii imediate +acum+ a gri/ii lumesti pentru a putea aduce cntarea !ntreit sfnta si a-L primi pe )mparatul tuturor$ :arianta slava +aducem+ (cntarea !ntreit sfnta) vine pro(a(il din confu"ia lui prosagontes (aducem) cu prosadontes (cntam) !ntlnit !n toate manuscrisele grecesti$ Totusi nu este gresit a spune ca +aducem+ cntarea !ntreit sfnta avnd !n vedere faptul ca si !n alte contexte se vor(este despre aducerea unei cntari (de exemplu !n rugaciunea trisaghionului)$ 'eruvicul ne descopera slava si puterea )mparatiei cerurilor care ni s-a deschis !n 'ristos Tema centrala a 'eruvicului este legata de semnificatia Intrarii &ari$ %rin aducerea darurilor la altar 0iserica se aduce pe sine !nsasi facndu-se partasa /ertfei lui 'ristos pentru ca ea este Trupul Lui$ #ar 'ristos !nsusi este +Cel ce aduce si Cel ce Se aduce Cel ce primeste si Cel ce Se !mparte+$ 4sadar Intrarea &are este o expresie sim(olica a asumarii /ertfei de catre 'ristos si a participarii noastre la aceasta /ertfa perceputa ca o intrare triumfala a )mparatului tuturor !ncon/urat de puterile !ngeresti$ +)mparatul tuturor se /ertfeste aratndu-ne adevarata stapnire pe care o cstiga prin aceasta peste suflete ca Cel mai adevarat )mparat$ Este paradoxul )mparatului care se /ertfeste aratnd marea putere a lui #umne"eu care ridica lumea din haos prin iu(ire si !n vederea unei iu(iri vesnice si fericite !n )mparatia Sfintei Treimi+(.)$ #umne"eu sculndu-L pe 'ristos din morti si ase"ndu-L de-a dreapta Sa !n ceruri +toate le-a supus su( picioarele Lui si mai presus de toate L-a

dat pe El cap 0isericii+ (Efeseni 1 <@-<<)$ 'eruvicul ne descopera slava si puterea )mparatiei cerurilor care ni s-a deschis !n 'ristos noua mem(rilor 0isericii unindu-ne cu puterile !ngeresti !n slavirea Treimii $ 'eruvicul este o introducere la Liturghia credinciosilor pregatindu-ne pentru !mpartasirea cu 'ristos )n evlavia populara 'eruvicul este perceput de regula ca referindu-se strict la Intrarea &are !ntelegnd ca urmare prin primirea +)mparatului tuturor+ !ntmpinarea procesiunii Intrarii &ari$ 4stfel uneori se a/unge la exagerari nemaifacndu-se diferenta !ntre darurile consacrate si cele neconsacrate$ #upa cum o(serva 9icolae Ca(asila unii se !nchina darurilor purtate la :ohodul &are socotindu-le drept Trup si Snge al Lui 'ristos (A)$ %ro(a(il din acelasi motiv unii credinciosi doresc sa fie atinsi pe cap cu Sfntul %otir$ #ar 'eruvicul nu se refera doar la Intrarea &are$ 4nali"a textului sau scoate !n evidenta faptul ca acesta este o introducere la !ntreaga actiune liturgica ce urmea"a de la anafora la !mpartasire$ 4ceasta interpretare a imnului heruvic este confirmata de patriarhul Eutihie al Constantinopolului care (!n sec$ :I) protestea"a !mpotriva celor care credeau ca psalmul cntat atunci !n timpul Intrarii mari se refera strict la acea procesiune (-)$ Teodor de 4ndida interpretea"a !n acelasi sens 3 +Imnul heruvic care se cnta !ndeamna pe toti sa fie mai cu luare aminte de acum si pna la sfrsitul Liturghiei lasnd toata gri/a de aici ca sa primeasca pe &arele )mparat prin !mpartasire+(2)$ 4ceasta interpretare a fost preluata !n Comentariul lui Sofronie al Ierusalimului si interpolata !n cel al Sfntului Fherman al Constantinopolului$ Termenul grecesc folosit pentru primirea lui 'ristos este ipodehomai care !nseamna a primi !n comuniune a se !mpartasi la forma de participiu viitor (ipodexomenoi)$ 4cest termen este folosit !n mod curent pentru !mpartasirea cu Trupul si Sngele #omnului iar forma de participiu viitor ne arata ca se refera la !npartasirea care va urma !n cadrul Liturghiei$ %rivind 'eruvicul nu ca pe o parte i"olata a Liturghiei ci !n legatura cu ceea ce va urma ca o pregatire pentru anafora si )mpartasire !ntelegem ca cntarea !ntreit sfnta pe care o aducem !nchipuindu-i tainic pe heruvimi este imnul !ngeresc +Sfnt Sfnt Sfnt #omnul Savaot$$$+ pe care !l vom cnta !n timpul anaforalei$ Iar !ndemnul de a lepada toata gri/a lumeasca este o anticipare a exclamatiei +Sus sa avem inimileT+ de dinainte de anafora$ 4sadar Imnul heruvimic !i !nvata pe credinciosi ca ei care vor cnta cntarea !ntreit sfnta a heruvimilor (Sfnt Sfnt Sfnt #omnul SavaotH din timpul anaforalei) tre(uie sa lase toata gri/a cea lumeasca (sus sa avem inimile) ca sa-L primeasca pe 'ristos prin !mpartasire$ 4ceiasi invatatura este exprimata si de cele doua heruvice speciale din Sm(ata si Goia &are3 Sa taca tot trupul omenesc si sa stea cu frica si cu cutremur si nimic pamntesc !ntru sine sa nu gndeasca (cu alte cuvinte sa lepadam toata gri/a lumeasca sus sa avem inimile)> ca )mparatul !mparatilor si #omnul domnilor merge sa se /unghie si sa se dea spre mncare credinciosilor (!mpartasirea)$ Si merg !naintea Lui cetele !ngeresti cu toata capetenia si puterea heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cte sase aripi fetele acoperindu-si si cntnd cntarea3 4liluia 4liluia 4liluia$ 'eruvicul din Goia &are exprima faptul ca !ntreaga Liturghie a credinciosilor este o actuali"are a Cinei celei de Taina$ 4stfel si acest heruvic este o pregatire pentru restul slu/(ei3 Cinei Tale celei de Taina *iul lui #umne"eu asta"i partas ma primeste ca nu voi spune vra/masilor Tai Taina Ta nici sarutare !ti voi da ca Iuda ci ca tlharul marturisindu-ma strig Tie3 %omenestema #oamne !ntru )mparatia Ta$ )n conclu"ie putem spune ca 'eruvicul este o pregatire pentru !ntreaga Liturghie a credinciosilor atragndu-ne atentia asupra privilegiului !nfricosator de a participa la aceasta alaturi de puterile !ngeresti si !nchipuind tainic pe heruvimi$ Scopul acestei participari este primirea lui 'ristos

)mparatul tuturor prin !mpartasire$ %entru a ne face vrednici de aceasta este nevoie sa lepadam toata gri/a cea lumeasca$ 9ote3 1$ 7milia 1A <. la ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ B<$ Cntarea antifonica consta !n cntarea alternativa a versetelor din psalm si a refrenului B$ ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ -=-11= .$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <B@ A$ 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii 66I: 0ucuresti 1?=? p$ -. -$ Epistola catre papa :igiliu despre %asti si Sf$ Euharistie = (%$F$) t L666:I col$ <.@@-<.1@) la E$ 0raniste Liturgica speciala p$ B@A$ 2$ Comentariul liturgic al lui Teodor episcop de 4ndida 6:III trad$ de %r$ 9ic$ %etrescu !n 07, nr$ B-.O1?21 p$B1@

666III %rocesiunea cu Cinstitele #aruri ,itualul central al Intrarii &ari !l constituie procesiunea cu darurile de pine si vin care !ncepe de la %roscomidiar continua prin (iserica si se !ncheie cu ase"area darurilor pe Sfnta &asa$ 4cest ritual da sensul !ntregii parti a Liturghiei cunoscuta su( denumirea de Intrarea &are ca actuali"are a luarii pinii si vinului de catre &ntuitorul 'ristos la Cina cea de Taina$ Cadirea sim(oli"ea"a /ertfa (ine primita de #umne"eu 5n rol important !n procesiunea cu Cinstitele #aruri !l are cadirea$ 4stfel aducerea darurilor este pregatita de tamierea altarului iconostasului si a credinciosilor$ Cadelnita este purtata !n procesiune iar darurile sunt cadite dupa ase"area lor pe Sfnta &asa$ Credinciosul ortodox de a"i familiari"at cu folosirea din plin a tamiei !n slu/(a ar putea fi surprins sa afle ca mult timp tamia nu a fost acceptata !n cultul crestin fiind asociata cu /ertfele pagne idolesti (1)$ #oar din secolul al I:-lea cnd nu mai era pericolul confu"iei cu /ertfele pagne tamia este introdusa !n cult a/ungnd curnd un element important al slu/irii crestine$ Transformarea prin arderea tamiei a materiei (rute !n (una-mireasma ce se !nalta la cer este un sim(ol al /ertfei (ine-primite de #umne"eu la care suntem chemati fiecare$ #ar noi stim ca singura /ertfa placuta lui #umne"eu este cea a lui 'ristos Care S-a dat pe Sine )nsusi pentru viata lumii si ne-a adunat pe toti !n /ertfa Sa$ #e aceea numai !n 'ristos si !n puterea #uhului Sfnt pe care El ni L-a daruit putem ca +pe noi !nsine si unii pe altii si toata viata noastra+ sa i-o aducem lui #umne"eu /ertfa +!ntru miros de (una mireasma duhovniceasca+$ Intrarea &are exprima tocmai actul nostru /ertfelnic de a-i oferi lui #umne"eu ofranda vietii noastre ca participare la /ertfa lui 'ristos$ #e aceea cadirea pregateste si !nsoteste acest ritual !ntarindu-i sim(olismul$ Initial se tamiau doar Cinstitele #aruri !nainte de ridicarea lor de la %roscomidiar si dupa ase"area lor pe Sfnta &asa cadelnita fiind purtata !n procesiune$ )n urma %roscomidiei Cinstitele #aruri sunt chipuri (antitQpa) ale Trupului si Sngelui #omnului iar pe Sfntul #isc este ase"ata sim(olic !ntreaga 0iserica !n /urul lui 'ristos !n stare de /ertfa$ Tamierea lor arata si cinstirea pe care le-o

acordam dar sensul principal ramne cel de /ertfa (ine primita de #umne"eu$ #e aceea ulterior s-a adaugat cadirea altarului a iconostasului si a credinciosilor$ )n vechime cadirea o facea diaconul rnduiala pastrata de rusi pna asta"i$ La noi ca de altfel si la greci s-a luat o(iceiul ca sa cadeasca protosul$ #incolo de semnificatia sa sim(olica (una mireasma a tamiei !mpletindu-se cu cntarea lina a 'eruvicului cu lumina calda a candelelor si a lumnarilor se adauga frumusetii lumii transfigurate de har revelata de arhitectura locasului de icoane si fresce antrennd participarea noastra totala nu numai cu mintea ci si cu inima si cu toate simturile trupesti la taina /ertfei lepadnd toata gri/a lumeasca pentru a-L primi pe )mparatul tuturor$ Spalarea minilor arata curatia ceruta celor ce slu/esc 4tunci cnd slu/este episcopul dupa cadire ca o pregatire pentru aducerea sfintei /ertfe acesta !si spala minile semn al curatiei ceruta celor ce slu/esc la altar$ %na !n secolul al 6II-lea !si spalau minile att episcopul ct si preotii dar numai dupa ase"area darurilor pe Sfnta &asa$ #in secolele 6II-6III spalarea pe mini a preotilor se muta !nainte de %roscomidie !n cadrul intrarii &ari spalndu-se numai episcopul sau preotul protos !n ca"ul !n care nu slu/ea episcopul$ #in secolul al 6:I-lea numai episcopul se mai spala !n acest moment al slu/(ei$ La procesiune mult timp au participat numai diaconii Liturghia fiind Taina 0isericii si Taina lui 'ristos Taina !mplinirii 0isericii ca Trup al lui 'ristos ne descopera chipul 0isericii pe care aceasta este chemata sa-l reali"e"e !n viata sa$ #e aceea slu/irea liturgica tre(uie sa exprime locul si functia fiecarui madular !n 0iserica$ )n acest sens procesiunea cu darurile de pine si vin a fost !nteleasa la !nceput ca tinnd de specificul slu/irii diaconilor (<)$ #in cartea *aptele 4postolilor (- 1--) aflam ca instituirea diaconilor !n 0iserica s-a facut !n vederea slu/irii la mese$ 4ceasta slu/ire culminea"a !n slu/irea la &asa #omnului adica la Sfnta Liturghie$ 4stfel diaconii slu/itori prin excelenta sunt cei care se ocupa !n mod normal de partea materiala de asigurarea celor necesare slu/(ei si a conditiilor pentru (una desfasurare a acesteia a/utnd protosul$ %e de alta parte episcopul si preotii sunt cei ce se roaga !n numele poporului lui #umne"eu$ 4ceste realitati erau !ntelese si traite deplin !n 0iserica primara$ Ca urmare diaconii erau cei care primeau darurile de pine si vin ale credinciosilor le pregateau si le aduceau la altar iar episcopul sau preotul le (inecuvnta$ Intrarea &are este astfel unul din momentele Liturghiei !n care distinctia slu/irilor se manifesta cu putere procesiunea cu Cinstitele #aruri fiind !nteleasa pna !n secolul al 6II-lea ca tinnd doar de slu/irea diaconilor$ 5lterior si preotii au !nceput sa participe la procesiune dar pna asta"i numai protosul asea"a pe Sfnta &asa Cinstitele #aruri$ ,itualul procesiunii s-a cristali"at la Constantinopol Cultul ortodox s-a cristali"at la Constantinopol !n special !n &area 0iserica Sfnta Sofia dupa secolul al 6I-lea generali"ndu-se !n !ntreaga lume ortodoxa$ 7 privire istorica asupra evolutiei cultului !n 0i"ant ne va a/uta sa !ntelegem mai (ine rnduiala de asta"i$ Cercetarile arheologice au scos !n evidenta faptul ca (isericile din Constantinopol aveau o !ncapere distincta situata de regula lnga intrare numita sNevofilachion (B)$ 4ici diaconii primeau darurile credinciosilor si le pregateau pentru /ertfa$ Episcopul sau preotul protos venind la Liturghie intra si !si !m(raca vesmintele !n aceasta !ncapere dupa care rostea asupra darurilor rugaciunea punerii !nainte de la %roscomidie si mergea !n (iserica$ #upa plecarea catehumenilor diaconii aduceau la altar darurile ce erau primite de protos si puse pe Sfnta &asa (.)$

%rocesiunea cu Cinstitele #aruri a fost privita la !nceput ca un act strict utilitar savrsit de diaconi !n timp ce preotii slu/eau la altar$ #ar treptat acest act s-a !ncarcat cu o tot mai mare solemnitate$ #aca initial era savrsita !n tacere de la /umatatea secolului al :I-lea procesiunea este !nsotita de cntarea 'eruvicului$ )n secolul al 6II-lea la &area 0iserica Sfnta Sofia procesiunea era !nca savrsita numai de catre diaconi$ Ei paraseau altarul imediat dupa ectenia catehumenilor si se deplasau la sNevofilachion de unde aduceau !n procesiune mai multe Sfinte #iscuri si %otire cu Cinstitele #aruri (datorita numarului mare de credinciosi) cntnd ei !nsisi 'eruvicul$ Episcopul si preotii !i asteptau !n altar primeau darurile si le ase"au pe Sfnta &asa !n forma de cruce$ 4poi le acopereau cu Sfntul 4er purtat si el !n procesiune care avea niste dimensiuni impresionante3 1 A m O < A m$ )n (isericile mici cu putini slu/itori !n lipsa diaconului preotul era nevoit sa ia el !nsusi parte la procesiune !nca din perioada anterioara$ #ar din secolele 6II-6III odata cu solemni"area tot mai accentuata a ritualului Intrarii &ari s-a a/uns ca preotii sa participe la procesiune chiar si cnd nu era o nevoie practica pentru aceasta$ Fenerali"area participarii preotilor la procesiune a dus la aparitia pomenirilor !n timpul acesteia la !nceput cu voce /oasa ca raspuns la cererea credinciosilor pentru ca !n cele din urma sa se !ntrerupa cntarea 'eruvicului pentru a fi pomeniti cu voce tare mai !nti demnitarii pre"enti iar mai apoi si alte categorii de clerici si credinciosi$ 7 schim(are importanta !n ritualul Intrarii &ari s-a produs catre secolul al 6I:-lea odata cu mutarea locului savrsirii %roscomidiei !n latura de nord a altarului$ %rocesiunea cu Cinstitele #aruri !si pierde astfel caracterul practic procesiunea plecnd de acolo unde tre(uie sa a/unga adica din altar$ #ar ea !si pastrea"a si chiar !si accentuea"a caracterul sim(olic capatnd o solemnitate tot mai mare$ %rocesiunea de la Liturghia arhiereasca se apropie mai mult de practica veche #iataxa (rnduiala) liturgica a %atriarhului *ilotei(secolul al 6I:-lea) a consacrat practica de a"i !n care se face distinctie !ntre Liturghia arhiereasca si cea savrsita de preot$ Liturghia arhiereasca se apropie mai mult de practica veche prin faptul ca episcopul nu ia parte la procesiune$ #upa ce se spala pe mini el se !nchina !n fata Sfintei &ese !si cere iertare de la clericii !mpreuna-slu/itori si de la credinciosi si !i (inecuvintea"a apoi merge la %roscomidiar si da Sfntul #isc arhidiaconului iar Sfntul %otir preotului protos$ 4cestia pleaca !n procesiune prin mi/locul (isericii fiind precedati de purtatori de lumnari si de diaconi care cadesc si urmati de restul preotilor$ #in fata usilor !mparatesti episcopul primeste Cinstitele #aruri si le asea"a pe Sfnta &asa$ Cnd nu slu/este episcopul toti slu/itorii iau parte la procesiune$ #aca este diacon el primeste Sfntul #isc de la protos care ia Sfntul %otir$ #aca diaconul lipseste protosul ia att Sfntul %otir ct si Sfntul #isc$ 4poi se pleaca !n procesiune mergnd !nainte cei ce poarta lumnari si cadelnita$ )n ceea ce priveste traseul urmat de procesiune !n practica diverselor 0iserici 7rtodoxe locale se !ntlnesc diferente semnificative$ 4stfel !n 0iserica 7rtodoxa Freaca iesind din altar procesiunea !ncon/ura naosul prin nord pentru a-l traversa apoi si a intra prin 5sile )mparatesti din nou !n altar refacndu-se !ntr-o anumita masura traseul urmat !n vechime cnd se pleca din sNevofilachion$ )n practica ruseasca procesiunea este redusa la minim re"umndu-se la trecerea pe solee prin fata iconostasului$ 9oi ne aflam oarecum la mi/loc prin faptul ca procesiunea trece prin naos existnd !nsa tendinta mai ales atunci cnd (iserica este aglomerata de a copia practica ruseasca si a nu depasi soleea$ %rocesiunea exprima !naltarea 0isericii la #umne"eu

%rocesiunea din cadrul Intrarii &ari prin purtarea solemna la altar a darurilor de pine si vin care ne repre"inta pe noi - 0iserica ne duce !naintea lui #umne"eu$ Ea exprima !naintarea 0isericii si !naltarea ei catre #umne"eu mersul 0isericii catre locul ce-i este gatit adica catre Scaunul lui #umne"eu unde ne !nalta 'ristos (A)$ )n mod deose(it la Liturghia arhiereasca acest lucru este aratat prin primirea darurilor de catre episcop - chipul lui 'ristos si ase"area lor pe Sfnta &asa - sim(ol al )mparatiei lui #umne"eu$ Gertfa noastra /ertfa 0isericii este /ertfa lui 'ristos Care ne !nalta !n )mparatia Sa$ 9ote3 1$ FregorQ #ix The Shape of the LiturgQ London 1?.A p .<2 <$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ 1<. B$ cf$ T$*$ &atheCs The EarlQ Churches of Constantinople3 4rchitecture and LiturgQ London 1?21 .$ ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ 12=-<1A$ 4$ Coniaris Introducere !n credinta si viata 0isericii 7rtodoxe 0ucuresti <@@1 p$AA

666I: %omenirile de la Intrarea &are )n rnduiala de asta"i a Sfintei Liturghii cntarea 'eruvicului care !nsoteste procesiunea cu Cinstitele #aruri din cadrul Intrarii &ari este !ntrerupta de rostirea pomenirilor dupa modelul rugaciunii adresata &ntuitorului de catre tlharul de pe cruce3+%omeneste-ma #oamne cnd vei veni !ntru )mparatia TaT+ (Luca <B .<)$ %omenirile apar !n secolul al 6II-lea si !ncep sa fie rostite cu voce tare !n secolul al 6I:-lea La !nceput 'eruvicul se cnta ne!ntrerupt pe toata durata desfasurarii procesiunii cu Cinstitele #aruri de la ridicarea acestora de la proscomidiar si pna la ase"area lor pe Sfnta &asa$ #in secolele 6II-6III odata cu generali"area participarii preotilor la procesiune alaturi de diaconi unele manuscrise cuprin"nd rnduiala Sfintei Liturghii ne indica faptul ca preotul rostea cu voce /oasa fara a !ntrerupe cntarea o formula de pomenire generala a celor pre"enti$ 4cestei formule generale i se adauga ulterior o formula de pomenire a episcopului locului (1)$ #in secolul al 6I:-lea !ncepe sa fie rostita cu voce tare !ntrerupndu-se cntarea 'eruvicului pomenirea generala a celor pre"enti cu formula3 +%e voi pe toti dreptslavitorilor crestini sa va pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa totdeauna acum si pururea si !n vecii vecilor+$ Comentariile liturgice ale Sfntului 9icolae Ca(asila (secolul al 6I:-lea) si Sfntului Simeon al Tesalonicului (secolul al 6:-lea) ne sugerea"a ca pomenirea se reali"a !n urma cererii credinciosilor$ Tot cu voce tare erau pomeniti !mparatul si patriarhul dar numai daca erau pre"enti$ )n ca" contrar erau pomeniti cu voce /oasa !n timpul cntarii 'eruvicului asa cum se facea si pomenirea altor categorii de clerici si credinciosi care s-au adaugat ulterior$ 4ceasta rnduiala de a se rosti cu voce tare doar pomenirea generala a celor pre"enti se pastrea"a pna a"i !n 0iserica 7rtodoxa Freaca$ )n schim( !n practica romneasca ca de altfel si !n cea slava toate pomenirile se fac cu voce tare$ 4 fi pomenit de #umne"eu !ntru )mparatia Sa !nseamna a primi darul vietii celei vesnice

#esi intrate mai tr"iu !n rnduiala Sfintei Liturghii pomenirile din timpul procesiunii cu Cinstitele #aruri sunt expresia unei atitudini fundamentale a omului !naintea lui #umne"eu$ +,ugaciunea pentru ca #umne"eu sa pomeneasca sa-si aduca aminte alcatuieste centrul !ntregii slu/iri divine a 0isericii a vietii ei !ntregi+(<)$ 4 fi pomenit de #umne"eu !ntru )mparatia Sa !nseamna a fi facut viu de puterea dragostei Lui a primi darul vietii celei vesnice$ Si la nivelul relatiilor dintre oameni a pomeni pe cineva !nseamna a-l face !ntr-un fel viu !n inima mea$ #ar aceasta pomenire nu are puterea de a-l face viu cu adevarat nu este lucratoare asupra lui ci ramne la nivelul meu su(iectiv$ Cu totul altceva este cnd esti pomenit de #umne"eul cel vesnic *acatorul cerului si al pamntului$ %rin !ntruparea *iului Sau #umne"eu si-a aratat dragostea Sa +ne(una+ (9icolae Ca(asila) pentru noi$ 4sumnd firea umana *iul lui #umne"eu si-a adus aminte de noi toti si de aceea !ndra"nim precum tlharul cel de-a dreapta sa-i cerem sa ne pomeneasca !n )mparatia Sa adica sa ne faca partasi acesteia$ +4sa precum tlharul de-a dreapta e sigur att de iminenta intrarii lui 'ristos !n )mparatia de sus !n care doar revine ca om caci ca #umne"eu o are din veci ct si de moartea lui mntuitoare pentru toti cerndu-i sa-l pomeneasca sa-l duca si pe el !n acea )mparatie asa sunt siguri si cei din (iserica att de intrarea iminenta sau de aflarea )mparatului 'ristos cel neva"ut de-a dreapta Tatalui !n stare de /ertfa pentru noi ct si de puterea lui de a-i aduce la viata adevarata pe ei si pe toti cei dragi fie ca sunt !nca vii fie ca sunt adormiti+(B)$ )naintea lui 'ristos care S-a /ertfit pentru toti si ne-a poruncit sa ne iu(im unii pe altii precum El nea iu(it pe noi (Ioan 1B B.) nu se poate gndi fiecare !n mod egoist numai la el !nsusi si de aceea rugaciunea de pomenire !m(ratisea"a !ntreaga 0iserica unindu-ne pe toti vii si adormiti !n +amintirea+ lui 'ristos$ %rin pomenirea diverselor categorii de clerici si credinciosi vii si adormiti se manifesta constiinta so(ornicitatii 0isericii #aca slu/este diaconul pomenirile !ncep cu rostirea de catre acesta a formulei generale de pomenire a celor pre"enti3 +%e voi pe toti dreptslavitorilor crestini sa va pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa totdeauna acum si pururea si !n vecii vecilor+$ %reotul continua cu celelalte pomeniri3 %e %reafericitul %arintele nostru %atriarhul (9) Dpe ()nalt-) %reasfintitul (4rhi-) Episcopul (si &itropolitul) nostru (9)E sa-l pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ 9e rugam !n primul rnd pentru mntuirea episcopului nostru cel care pastrnd continuitatea harului si credintei de la Sfintii 4postoli si fiind !n comuniune cu ceilalti apostoli garantea"a ramnerea noastra !n unitatea de credinta si iu(ire a 0isericii apostolice$ %e (inecredinciosul poporul romn de pretutindeni pe crmuitorii tarii acesteia pe mai marii oraselor si satelor si pe iu(itoarea de 'ristos oaste sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ 9e-am nascut !n snul unui neam si ne mntuim ca apartinnd acestui neam de aceea suntem datori sa ne rugam pentru neamul nostru precum si pentru conducatorii nostri indiferent de vrednicia acestora ei fiind rnduiti sau !ngaduiti de #umne"eu sa conduca tre(urile lumii acesteia$ %e fratii nostri3 preoti ieromonahi ierodiaconi diaconi monahi si monahii si pe tot clerul (isericesc si cinul monahicesc sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ Clericii sunt cei ce si-au asumat raspunderea mntuirii credinciosilor si de aceea au nevoie !n mod deose(it de rugaciunea tuturor$

%e adormitii !ntru fericire patriarhi ai 0isericii 7rtodoxe ,omne &iron 9icodim Iustinian si Iustin sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ Sunt pomeniti aici toti patriarhii 0isericii noastre adormiti !ntru #omnul$ %e fericitii si pururea pomenitii ctitori ai sfntului lacasului acestuia si pe alti ctitori miluitori si (inefacatori sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ Ctitorii miluitorii si facatorii de (ine sunt cei datorita /ertfei carora 0iserica !si poate desfasura activitatea !n mod practic prin savrsirea slu/(elor si mai ales a Sfintei Liturghii mentinnd astfel unitatea noastra de credinta$ %e fericitii !ntru adormire eroii ostasii si luptatorii romni din toate timpurile si din toate locurile ca"uti pe cmpurile de lupta !n lagare si !n !nchisori pentru apararea patriei si a credintei stramosesti pentru !ntregirea neamului pentru li(ertatea si demnitatea noastra sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ Este o datorie de onoare sa ne rugam pentru mntuirea celor care s-au /ertfit pentru li(ertatea si demnitatea noastra pentru credinta si neam pentru ca noi sa putem savrsi asta"i Sfnta Liturghie$ %e cei ce au adus aceste daruri si pe cei pentru care s-au adus vii si adormiti sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ 4ceasta pomenire !i include pe toti cei ce si-au adus darul de pine (si vin) la altar (toti cei pre"enti la slu/(a ar tre(ui sa se regaseasca aici avnd !n vedere faptul ca participarea la Liturghie !ncepe cu aducerea darurilor) precum si pe toti cei pomeniti la %roscomidie de pe pomelnicele ce !nsotesc darurile$ %e toti cei adormiti din neamurile noastre stramosi mosi parinti frati surori fii si fiice soti si sotii si pe toti cei dintr-o rudenie cu noi pe fiecare dupa numele sau sa-i pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ Cei adormiti au !n mod deose(it nevoie de rugaciunea noastra pentru ca ei !nsisi nu mai pot face nimic pentru mntuirea lor de unde re"ulta marea noastra responsa(ilitate$ Si pe voi pe toti dreptslavitorilor crestini sa va pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa totdeauna acum si pururea si !n vecii vecilor$ %omenirile se !ncheie cu rostirea de catre protos a formulei de pomenire generala a celor pre"enti singura care !n (isericile de traditie greaca se aude rostita cu voce tare$ %rin toate aceste pomeniri vii si mortii se unesc !n 'ristos pentru ca acesta sa ne !nalte !n )mparatia Sa$ Liturghierul inter"ice citirea pomelnicelor !n acest moment al Liturghiei Liturghierul face mentiunea expresa ca nu se fac pomeniri nominale de pe pomelnice asa cum din pacate se mai !ntmpla pe alocuri$ %omenirile pre"entate mai sus preva"ute de Liturghier cuprind toate categoriile de clerici si credinciosi vii si adormiti inclusiv pe toti cei de pe pomelnice care au fost de altfel pomeniti la %roscomidie$ Chiar si aceste pomeniri generale sunt asa cum am va"ut o de"voltare destul de tr"ie a Liturghiei re"umndu-se la greci la una singura$ )ncarcarea cu pomeniri nominale duce la prelungirea ne/ustificata a acestui moment fiind +o exagerare a amanuntelor accesorii care duce la !necarea actiunii liturgice principale+(.)$ Este (ine ca att clericii ct si credinciosii sa !nteleaga acest lucru si sa se conforme"e indicatiilor Liturghierului$ 9ote3 1$ :e"i ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ <<?-<B.

<$ 4lexandre Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei Ed$ 4nastasia 0ucuresti p$ 1<2 B$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <B1 .$ %r$ %rof$ #r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$ <1.666: %unerea !nainte a Cinstitelor #aruri %regatirea darurilor pentru aducerea Sfintei Gertfe ca scop principal al Intrarii &ari !si gaseste !mplinirea prin ase"area lor pe Sfnta &asa$ Cinstitele #aruri care repre"inta ofranda vietii noastre si /ertfa 0isericii fiind pna la sfintirea lor chipuri (antQtipa) ale Trupului si ale Sngelui #omnului (1) sunt puse !naintea lui #umne"eu cu rugaciunea de a fi primite !n +sfntul si cel mai presus de ceruri si duhovnicescul sau /ertfelnic !ntru miros de (una mireasma duhovniceasca+ si de a ne trimite harul Sfntului #uh (<)$ 'ristos primeste /ertfa noastra si se identifica cu ea 4se"area Cinstitelor #aruri pe Sfnta &asa este savrsita !ntotdeauna de catre protos adica de !ntistatatorul slu/(ei$ )n ca"ul Liturghiei arhieresti episcopul nu participa la procesiune ci primeste stnd !ntre Sfintele 5si Sfntul #isc de la diacon si sfntul %otir de la preot si dupa ce rosteste cu glas tare pomenirea viilor respectiv a mortilor le pune pe rnd pe Sfnta &asa$ Cnd slu/este preotul cu diacon acesta din urma desi poarta Sfntul #isc !n procesiune nu !l asa"a pe Sfnta &asa ci asteapta sosirea preotului protos care !l pune !mpreuna cu Sfntul %otir pe Sfnta &asa$ *aptul ca Cinstitele #aruri sunt ase"ate pe Sfnta &asa doar de catre protos are o semnificatie profunda si anume +ceea ce noi aducem este aratat ca fiind adus de 'ristos si !naltat de El !n Sfnta Sfintelor ceresti$ Gertfa noastra /ertfa 0isericii este /ertfa lui 'ristos+(B)$ )n urma %roscomidiei Cinstitele #aruri repre"inta /ertfa 0isericii care uneste !n sine /ertfele personale ale fiecaruia dintre cei care au adus sau pentru care s-au adus darurile de pine si vin ofranda vietii noastre$ Gertfa curata se !ntlneste !n mod firesc cu #umne"eu$ #ar numai omenescul purtat de #umne"eu este capa(il de o /ertfa curata totala fara re"erve$ #e aceea numai !n 'ristos sa produs !ntlnirea desavrsita (.) a lui #umne"eu si a /ertfei numai /ertfa Lui a fost o /ertfa totala atotcurata desavrsita $ Gertfa noastra /ertfa 0isericii nu poate fi dect o !mpartasire din aceasta /ertfa unica si desavrsita a lui 'ristos$ ,itualul %roscomidiei prin pomenirea /ertfei &ntuitorului la scoaterea agnetului face o prima marturisire a acestei realitati$ Intrarea &are prin aducerea solemna a Cinstitelor #aruri la altar si ase"area lor de catre protos pe Sfnta &asa arata primirea /ertfei noastre de catre 'ristos si identificarea lui cu ea3 +caci Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci Cel ce primesti si Cel ce Te !mparti 'ristoase #umne"eul nostru+(,ugaciunea din timpul 'eruvicului)$ Sim(olismul punerii !nainte a darurilor se concentrea"a pe /ertfa lui 'ristos &ntuitorul primeste si se identifica cu /ertfa noastra si astfel El !nsusi este Cel ce Se aduce$ #e aceea sim(olismul ritualurilor legate de punerea !nainte a darurilor se concentrea"a pe /ertfa lui 'ristos$ Ca urmare ase"area Cinstitelor #aruri pe Sfnta &asa si acoperirea lor a fost pusa de comentatorii Sfintei Liturghii !n legatura cu patimile moartea si !ngroparea #omnului dar si cu !nvierea Sa$ Iata ce scrie !n secolul al :-lea Isidor %elusiotul (^ .BA)3

+#esfacerea ilitonului su( sfintele ofrande semnifica slu/irea lui Iosif din 4rimateea$ 4cela a !nvelit trupul #omnului !n giulgiu si l-a ase"at !n mormnt de unde a iesit !nvierea pentru toata lumea$ La fel noi sfintim pinea care a fost adusa pe iliton si gasim aici cu adevarat Trupul #omnului i"vorul acestei nemuriri cu care Iisus cel !nmormntat de Iosif ne-a daruit !nviind+(A)$ #esi adaugate doar !ncepnd cu secolul al 6:I-lea troparele rostite de catre protos la ase"area si acoperirea darurilor exprima aceasta !ntelegere veche a ritualului$ %rimul tropar este preluat din rnduiala slu/(ei %rohodului #omnului (5trenia Sm(etei &ari)3 +Iosif cel cu (un chip de pe lemn lund preacurat trupul Tau cu giulgiu curat !nfasurndu-l si cu miresme !n mormnt nou !ngropndu-l l-a pus+$ Contemplam cu ochii mintii taina !nfricosatoare a #umne"eului-7m care moare pentru noi si este pus !n mormnt ca orice muritor aparent !nvins de puterile !ntunericului$ #ar Cel ce a murit nu este un om o(isnuit ci este #umne"eu adevarat lucru pe care protosul !l exprima !n troparul urmator3 +)n mormnt cu trupul !n iad cu sufletul ca un #umne"eu !n rai cu tlharul si pe scaun !mpreuna cu Tatal si cu #uhul ai fost 'ristoase toate umplndu-le Cel ce esti necuprins+$ #esi trupul este mort si ase"at !n mormnt sufletul &ntuitorului se pogoara la iad dar nu ca un osndit ci ca un #umne"eu ducnd !n acel adnc al despartirii de #umne"eu viata si lumina !nvierii sfarmnd !ncuietorile iadului si scotndu-i de acolo pe toti cei ce au cre"ut !n El (I %t B 1?-<@)$ Cel dinti care s-a umplut de viata si lumina lui 'ristos a fost tlharul pentru care credinta !n 'ristos a facut ca moartea sa nu mai fie o cale spre iad ci una spre rai (Lc$ <B .<-.B)(-)$ Ca #umne"eu 'ristos nu s-a despartit niciodata de Tatal si de #uhul Tatal *iul si #uhul Sfnt fiind +Treimea cea de o fiinta si nedespartita+ umplndu-le toate El )nsusi fiind necuprins$ 4parenta !nfrngere se descopera astfel ca (iruinta totala asupra !ntunericului si a mortii3 +Ca un purtator de viata si mai !nfrumusetat dect raiul cu adevarat si dect toata camara !mparateasca mai luminat s-a aratat 'ristoase mormntul Tau i"vorul !nvierii noastre+$ #upa cum remarca parintele #umitru Staniloae era firesc ca viata si lumina !nvierii sa se !ntinda !n planul va"ut al trupurilor dupa ce a tsnit !n iad prin sufletul Lui si a !ntemeiat raiul prin suflet$ #in ultimul adnc al dumne"eirii viata vine !n mormntul !n care se afla trupul prin sufletul lui Iisus (2)$ Gertfa se !mplineste !n !nviere mormntul lui 'ristos se arata ca un purtator de viata si i"vor al !nvierii noastre pentru ca prin !nvierea Sa &ntuitorul S-a facut !ncepatura a !nvierii tuturor (I Cor$ 1A <@)$ 5ltimele doua tropare preluate din rnduiala Ceasurilor Sfintelor %asti si introduse !n Liturghie doar !n secolele 6:I-6:II scot cu putere !n evidenta sensul /ertfei &ntuitorului care se !mplineste !n !nviere$ *acndu-ne partasi /ertfei lui 'ristos do(ndim si noi !nviere viata vesnica )mparatia cerurilor pe )mparatul )nsusi$ 'ristos nu doar primeste /ertfa noastra ci Se si daruieste !n Sfnta )mpartasanie 'ristos este Cel ce primeste /ertfa noastra si se identifica cu ea dar si Cel ce Se daruieste noua su( chipul pinii si al vinului prefacute !n Trupul si Sngele Sau$ #e aceea punerea !nainte a Cinstitelor #aruri este !nsotita de cntarea celei de a doua parti a 'eruvicului3 +Ca pe )mparatul tuturor sa-L primim pe Cel de ostile !ngeresti neva"ut !ncon/urat$ 4liluiaT 4liluiaT 4liluiaT+$ 9i se atrage astfel atentia ca participarea noastra la Sfnta Liturghie nu se limitea"a la aducerea darurilor ci !nseamna si primirea lui 'ristos !n noi prin !mpartasire fapt care ne umple de (ucurie duhovniceasca revarsata !n cntarea cereasca a )mparatiei vesnice (4poc$ 1? 1)3 4liluiaT Laudati pe #umne"euT Gertfa lui 'ristos este !mplinirea prorociilor

Cinstitele #aruri puse pe Sfnta &asa si acoperite cu Sfntul 4er sunt cadite de catre protos de trei ori "icnd3 +*a (ine #oamne !ntru (unavoirea Ta Sionului si sa se "ideasca "idurile Ierusalimului+ iar diaconul raspunde3 +4tunci vei (inevoi /ertfa dreptatii prinosul si arderile de tot atunci vor pune pe altarul Tau vitei+$ %rin rostirea acestor ultime versete ale %salmului A@ (<@-<1) se marturiseste !mplinirea prorociilor :echiului Testament !n /ertfa deplina a &ntuitorului actuali"ata !n Sfnta Liturghie /ertfa dreptatii adusa !n 9oul Sion 0iserica$ #ialogul dintre protos si diacon este o pregatire duhovniceasca pentru rostirea anaforalei Cnd slu/este si diaconul dupa ase"area darurilor pe Sfnta &asa are loc un dialog !ntre el si protos prin care se invoca a/utorul lui #umne"eu pentru savrsirea !n continuare a slu/(ei$ &ai !nti protosul cere rugaciunea diaconului pentru el3 +%omeneste-ma frate si !mpreuna slu/itorule+ careia diaconul !i raspunde "icnd3 +%reotia ta sa o pomeneasca #omnul #umne"eu !ntru )mparatia Sa$ ,oaga-te pentru mine parinte+$ %rin acest dialog se arata nevoia rugaciunii unuia pentru altul deoarece vrednicia personala nu se !nalta la su(limitatea slu/(ei$ Continuarea dialogului este oarecum ciudata !n sensul ca protosul repetnd cuvintele !ngerului de la 0unavestire (Lc$ 1 BA) se roaga ca #uhul Sfnt sa vina peste diacon3 +#uhul Sfnt sa vina peste tine si puterea Celui prea!nalt sa te um(reasca+$ La care diaconul raspunde +4celasi #uh sa lucre"e !mpreuna cu noi !n toate "ilele vietii noastre+$ 7 anali"a istorica a evolutiei textului vine sa ne lamureasca asupra situatiei actuale (=)$ La origine acest dialog se desfasura !ntre protos si !mpreuna-slu/itorii de rang cel putin preotesc ca un act al pregatirii duhovnicesti pentru rostirea anaforalei ce va urma$ %rotosul cerea rugaciunea !mpreuna-slu/itorilor care raspundeau spunnd cuvintele !ngerului3 +#uhul Sfnt sa vina peste tine si puterea Celui prea!nalt sa te um(reasca+ (Lc$ 1 BA) ulterior adaugndu-se3 +si sa lucre"e !mpreuna cu tine+$ 5nele manuscrise ne indica ca protosul raspundea3 +4celasi #uh sa vina peste voi si puterea Celui prea!nalt sa va um(reasca si sa lucre"e !mpreuna cu voi+$ Liturghia arhiereasca slava pastrea"a dialogul de acest tip !ntre episcop si !mpreuna-slu/itori$ ,ostirea cuvintelor !ngerului se explica prin analogia pe care Sfntul Ioan #amaschin o face !ntre pogorrea Sfntului #uh invocat !n anafora pentru a preface pinea si vinul !n Trupul si Sngele #omnului si pogorrea asupra *ecioarei &aria la !ntruparea &ntuitorului3 +#upa cum toate cte a facut #umne"eu le-a facut cu energia Sfntului #uh tot astfel si acum energia #uhului lucrea"a cele mai presus de fire pe care nu le poate cuprinde nimic altceva dect credinta$ _Cum !mi va fi mie aceasta "ice Sfnta *ecioara pentru ca eu nu cunosc (ar(at`$ Iar arhanghelul Favriil !i raspunde3 _#uhul cel Sfnt se va pogor! peste tine si puterea Celui prea!nalt te va um(ri`$ Si acum ma !ntre(i cum pinea se face Trupul lui 'ristos si vinul si apa Sngele LuiK Ti-o voi spune eu$ Sfntul #uh se pogoara peste ele si face pe acelea ce sunt mai presus de cuvnt si de cuget+(?)$ 4sadar preotii !mpreuna-slu/itori se roaga ca precum #uhul Sfnt s-a pogort peste *ecioara &aria si puterea Tatalui a um(rit-o "amislind pe 'ristos tot asa la invocarea protosului !n timpul anaforalei care urmea"a a fi rostita Tatal sa-l trimita pe #uhul sa se pogoare peste daruri prefacndu-le !n Trupul si Sngele #omnului$ La Liturghia slu/ita doar de preot si diacon initial preotul rostea toate formulele aplicndu-si-le siesi$ #upa secolul al 6:-lea apare practica de a"i !n care dialogul are loc !ntre preot si diacon$ %ro(a(il considerndu-se nepotrivit ca diaconul sa invoce #uhul Sfnt asupra preotului preotul se roaga ca #uhul sa co(oare peste diacon iar acesta din urma ca acelasi #uh sa lucre"e cu amndoi$ )n finalul dialogului !n urma cererii diaconului preotul se roaga ca acesta sa fie pomenit de #umne"eu !ntru )mparatia Sa (inecuvntndu-l sa rosteasca ectenia cererilor$ 9ote3 1$ 4naforaua Sfntului :asile cel &are Liturghier 0ucuresti <@@@ p$<B<

<$ ,ugaciunea punerii-!nainte Liturghia Sfntului :asile cel &are Liturghier 0ucuresti <@@@ p$ <<1 B$ 4$ Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei ed$ 4nastasia p$1<.$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <BA A$ Isidor %elusiotul Epistola I 1<B la ,ena 0ornert Les commentaires (Q"antins de la divine liturgie du :IIe au 6:e sibcle %aris 1?-- p$ 2? -$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <B. 2$ I(idem p$ <B=$ :e"i ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ <=A-B@A ?$ Sfntul Ioan #amaschin #ogmatica . 1B ed$ a III-a 0ucuresti 1??B$ p$ 1-A 666:I ,ugaciunea punerii-!nainte )ntreaga rnduiala a Intrarii &ari este o pregatire a darurilor clericilor si poporului pentru aducerea sfintei /ertfe prin rostirea anaforalei$ 5n loc esential !n aceasta pregatire !l are constienti"area nevredniciei noastre pentru savrsirea acestei !nfricosatoare slu/(e constiinta care se revarsa !n rugaciunea ca prin harul lui #umne"eu si nu datorita meritelor noastre sa fim !nvredniciti ca fara de osnda sa aducem sfnta /ertfa si ca aceasta sa fie (ineprimita de #umne"eu$ Sunt teme care revin mereu !n ritualurile Intrarii &ari fiind continutul principal al rugaciunilor pentru credinciosi (att ale Sfntului Ioan Fura de 4ur ct si ale Sfntului :asile cel &are) precum si al rugaciunii din timpul 'eruvicului$ 4celeasi teme sunt reluate !n rugaciunea punerii-!nainte pe care protosul o rosteste dupa ase"area darurilor pe Sfnta &asa si !ncheierea cntarii 'eruvicului !n timp ce diaconul "ice din mi/locul (isericii ectenia cererilor$ Liturghiile Sfntului Ioan Fura de 4ur si Sfntului :asile cel &are au rugaciuni diferite ale punerii-!nainte dar ideile principale sunt aceleasi$ #umne"eul cel 4tottiitor si Sfnt ni se deschide !n iu(ire +#oamne #umne"eule 4tottiitorule Cel ce esti singur Sfnt Care primesti /ertfa de lauda de la cei ce Te cheama pe Tine cu toata inima+ ,ugaciunea Sfntului Ioan Fura de 4ur de(utea"a cu o marturisire de credinta3 #umne"eul nostru caruia !i aducem darurile este 4tottiitorul #umne"eul cel 4totputernic (%antocrator) care le-a facut si le tine pe toate fara voia caruia nimic nu se poate !ntmpla3 +4u nu se vnd doua vra(ii pe un (anK Si nici una din ele nu va cadea pe pamnt fara stirea Tatalui vostru+ (&atei 1@ <?)$ El este 4tottiitor si 5nul Sfnt singurul sfnt cu adevarat$ +4proape ca identificam dumne"eirea revelata cu sfintenia$ Se poate spune ca !n sfintenie ni se revelea"a concentrat toate !nsusirile dumne"eiesti$ Ea e misterul luminos si activ al pre"entei divine$ )n ea e concentrat tot ce deose(este pe #umne"eu de lume$ #ar sfintenia nu e atri(utul unui mister impersonal ci e atri(utul transcendentei ca persoana+(1)$ #umne"eul nostru cel 4totputernic si Sfnt este un #umne"eu personal care vrea sa intre !n comuniune cu noi si care se apleaca cu gingasie si iu(ire asupra noastra3 +Iata stau la usa si (at> de va au"i cineva glasul &eu si va deschide usa voi intra la el si voi cina cu el si el cu &ine+ (4poc$ B <@)$ El ne cheama sa !i raspundem si noi cu iu(ire3 +#a-mi fiule mie inima ta si ochii tai sa simta placere pentru caile mele+ (%ilde <B <-)$ #e aceea El primeste /ertfa de lauda a celui ce o aduce cu toata inima$ Iar /ertfa de lauda este +rodul (u"elor care proslavesc numele Lui+ (Evr$ 1B 1A)$

Sa fim !nvredniciti a aduce /ertfe duhovnicesti prin 'ristos +%rimeste si rugaciunea noastra a pacatosilor si o (ne) du la sfntul Tau /ertfelnic> fa-ne vrednici aTi aduce Tie daruri si /ertfe duhovnicesti pentru pacatele noastre si pentru cele din nestiinta ale poporului+$ Traducerea acestui fragment al rugaciunii ridica o pro(lema !n sensul ca !n textul original ver(ul prosagein (a duce) este un ver( tran"itiv care nu are o(iect explicit$ Ca urmare traducatorului !i revine sarcina de a decide care este o(iectul asupra caruia se reflecta actiunea acestui ver($ &a/oritatea traducerilor !n lim(ile moderne inclusiv cea romneasca considera ca o(iectul ver(ului este rugaciunea3 +si o du (rugaciunea) la sfntul Tau /ertfelnic+$ )n acest ca" este vor(a desigur despre rugaciunea punerii-!nainte prin care cerem sa fim facuti vrednici a aduce daruri si /ertfe duhovnicesti$ #ucerea rugaciunii la /ertfelnic exprima tocmai primirea ei$ #ar dupa cum o(serva Egumenul 4ndrei cade (<) !n sintaxa greaca daca un ver( tran"itiv nu are o(iect el preia o(iectul ver(ului tran"itiv urmator cum este de exemplu ca"ul cererii +apara mntuieste miluieste si ne pa"este pe noi+ !n care o(iectul ultimului ver( este preluat de toate cele anterioare$ Ca urmare o(iectul ver(ului din rugaciunea punerii-!nainte sunt clericii care cer sa fie dusi la altarul (isericii si sa fie !nvredniciti a aduce daruri3 +si ne du la sfntul Tau /ertfelnic+$ 4ceasta interpretare o gasim !n traducerea siriaca veche$ 5n argument !n favoarea acestei interpretari consta !n faptul ca expresia +sfntul Tau /ertfelnic+ este folosita !n celelalte rugaciuni ale Sfintei Liturghii pentru a desemna altarul (isericii (altarul ceresc fiind numit +mai presus de ceruri+ sau +!ntelegator+ +duhovnicesc+)$ Textul paralel al rugaciunii punerii-!nainte de la Liturghia Sfntului :asile cel &are precum si de la Liturghia Sfntului Iacov si unele Liturghii vechi-orientale (B) se refera !n mod explicit la primirea slu/itorilor care se apropie de sfntul /ertfelnic$ 4sadar protosul se roaga !n numele clericilor sa fie dusi la sfntul altar si !nvredniciti a aduce daruri si /ertfe duhovnicesti pentru pacatele lor si pentru pacatele cele din nestiinta ale poporului$ Sfntul 4postol %etru ne !ndeamna sa aducem +/ertfe duhovnicesti placute lui #umne"eu prin Iisus 'ristos+ (I %etru < A)$ 4ltarul (isericii este chip al lui 'ristos caci +atotdumne"eiescul nostru altar este Iisus ($$$) !n care dupa dumne"eiasca Scriptura fiind sfintiti si adusi ardere de tot !n chip tainic !nfaptuim aducerea noastra+(.)$ 4ducerea noastra nu poate fi facuta dect !n 'ristos si !nseamna propria noastra /ertfire daruirea totala catre #umne"eu ca o ardere de tot !ntru +miros de (una mireasma+ precum si +'ristos ne-a iu(it pe noi si S-a dat pe Sine pentru noi prinos si /ertfa lui #umne"eu+ (Efes$ A <)$ Slu/irea noastra se descopera astfel ca !mplinirea chipurilor Legii :echi potrivit careia arhiereul aducea o singura data pe an !n Sfnta Sfintelor /ertfa sngeroasa pentru sine !nsusi si pentru nestiintele poporului$ 4ceasta /ertfa a Legii :echi nu avea !nsa puterea sa desavrseasca cugetul !nchinatorului fiind doar o pilda pentru /ertfa cuvntatoare si fara de snge a Legii 9oi care are cu adevarat puterea de curatire a pacatelor (Evrei ? 2-?)$ Caci 4rhiereul nostru cel mare este Iisus *iul lui #umne"eu Care ispitit !ntru toate dupa asemanarea noastra afara de pacat a stra(atut cerurile$ )ndra"neala noastra de a veni !n fata sfntului altar ne este data de lucrarea mntuitoare savrsita de 'ristos din dragoste pentru noi$ +Sa ne apropiem deci cu !ncredere de tronul harului ca sa luam mila si sa aflam har+ (Evrei . 1.-1-)$ Se anticipea"a epicle"a evidentiindu-se rolul euharistic al Sfntului #uh +Si ne !nvredniceste sa aflam har !naintea Ta ca sa fie (ine primita /ertfa noastra si sa se salasluiasca #uhul cel (un al 'arului Tau peste noi peste aceste #aruri puse !nainte si peste tot poporul Tau+$ Cernd ca /ertfa noastra sa fie (ine primita constienti ca numai prin harul lui #umne"eu putem sa o aducem ne marturisim din nou nevrednicia !n fata !nfricosatoarei responsa(ilitati pe care o avem3

+Fnditi-va3 cu ct mai aspra fi-va pedeapsa cuvenita celui ce a calcat !n picioare pe *iul lui #umne"eu si a nesocotit sngele testamentului cu care s-a sfintit si a (at/ocorit duhul harului+ (Evrei 1@ <?)$ %rimirea /ertfei !nseamna salasluirea Sfntului #uh (A) peste clericii slu/itori peste daruri si peste tot poporul$ Se anticipea"a astfel si se pregateste epicle"a evidentiindu-se rolul euharistic al Sfntului #uh Care !n timpul anaforalei va fi invocat sa vina nu numai asupra darurilor prefacndu-le !n Trupul si Sngele #omnului ci si asupra 0isericii aratndu-o cu adevarat a fi Trupul lui 'ristos$ 9e rugam Tatalui ca primind /ertfa noastra !n altarul cel !ntelegator Z 'ristos sa ne trimita harul Sfntului #uh ,ugaciunea Sfntului :asile cel &are este mai lunga si cuprin"atoare dect cea a Sfntului Ioan Fura de 4ur de"voltnd !n general aceleasi idei$ Ea !ncepe cu afirmarea lucrarii mntuitoare a lui #umne"eu pentru noi schitnd ceea ce se va de"volta amplu !n anafora3 +#oamne #umne"eul nostru Care ne-ai "idit pe noi si ne-ai adus !n aceasta viata Cel ce ne-ai aratat noua caile spre mntuire si ne-ai daruit noua descoperirea tainelor ceresti tu esti Cel ce ne-ai pus pe noi !n slu/(a aceasta cu puterea Sfntului tau #uh$ 0inevoieste dar #oamne sa fim slu/itori ai Legii Tale celei noi si savrsitori ai Sfintelor Tale Taine$ %rimeste-ne pe noi care ne apropiem de sfntul Tau /ertfelnic dupa multimea milei Tale ca sa fim vrednici a-Ti aduce aceasta slu/(a cuvntatoare (-) si fara de snge pentru pacatele noastre si cele din nestiinta ale poporului pe care primind-o !n sfntul si cel mai presus de ceruri si !ntelegatorul Tau /ertfelnic (2) !ntru miros de (una mireasma trimite noua harul Sfntului Tau #uh+$ #umne"eu Iiditorul nostru nu ne-a parasit desi am ca"ut !n pacat ci !n marea Sa iu(ire de oameni ne-a deschis !n 'ristos calea spre mntuire si a rnduit clericii ca !n puterea Sfntului #uh sa fie savrsitori ai Sfintelor Taine conducnd poporul spre )mparatia cerurilor$ Clericii crestini sunt asemenea Sfntului %avel si celorlalti apostoli +slu/itori ai 9oului Testament nu ai literei ci ai duhului+ (II Cor$ B -)$ 4vnd !n fata aceasta !nfricosatoare raspundere protosul se roaga !n numele clericilor sa fie primiti la Sfntul 4ltar si !nvredniciti sa aduca +/ertfa cea fara de snge+ slu/(a cuvntatoare$ Sfntul 9icolae Ca(asila explica folosirea expresiei +slu/(a cuvntatoare+ pentru /ertfa euharistica prin faptul ca preotul savrseste aducerea darurilor slu/indu-se numai de cuvinte sfintitoare conlucrnd la !mplinirea ei nu prin fapta ci numai prin cuvintele rugaciunii (=)$ Gertfelnicul cel !ntelegator si mai presus de ceruri !n care protosul se roaga sa fie primita /ertfa este !nsusi 'ristos 4rhiereul Gertfa si 4ltarul$ Iar primirea /ertfei de catre 'ristos !nseamna trimiterea harului Sfntului #uh asupra noastra si a darurilor$ Liturghia este !mplinirea chipurilor Legii :echi +Cauta spre noi #umne"eule si priveste spre slu/(a aceasta a noastra si o primeste pe dnsa precum ai primit darurile lui 4(el /ertfele lui 9oe arderile de tot ale lui 4vraam preotia lui &oise si a lui 4aron si /ertfele de pace ale lui Samuel$ Si precum ai primit de la Sfintii Tai 4postoli aceasta slu/(a adevarata asa primeste si din minile noastre ale pacatosilor aceste daruri !ntru (unatatea Ta #oamne pentru ca !nvrednicindu-ne a slu/i fara prihana la sfntul Tau /ertfelnic sa aflam plata credinciosilor si !nteleptilor iconomi !n "iua cea !nfricosatoare a rasplatirii Tale celei drepte+$ Sunt evocati dreptii :echiului Testament ale caror /ertfe au fost primite3 4(el 9oe 4vraam &oise 4aron si Samuel$ Gertfele lor au fost chipuri ale /ertfei celei adevarate adusa de 'ristos si !ncredintata spre slu/ire Sfintilor 4postoli$ Liturghia se descopera astfel ca !mplinire a chipurilor Legii :echi si actuali"are a /ertfei lui 'ristos continuare a slu/irii adevarate a 4postolilor$

)n final se revine la tema !nvrednicirii scotndu-se !nca o data !n evidenta responsa(ilitatea slu/irii la Sfntul Gertfelnic pentru care vom da raspuns !n "iua /udecatii rugndu-ne sa fim asemenea iconomului credincios care a !mplinit voia Stapnului (Luca 1< .<-..) 9ote3 1$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae teologia #ogmatica 7rtodoxa vol$ I ed$ a II-a 0ucuresti 1??p$ 12= <$ Egumenul 4ndrei cade Ce fel de Liturghie a savrsit Sfntul Ioan Fura de 4ur !n Credinta 7rtodoxa anul I nr$ 1 (1??-) p$ .1 B$ ve"i Guan$ &ateos SG La cala(ration de la %arole dans la Liturgie (Q"antine$ Etude historiSue 7C4 1?1 ,oma 1?21 p$12.-12? .$ #ionisie 4reopagitul #espre Ierarhia 0isericeasca I: III 1< !n 7pere Complete trad$ introducere si note de %r$ #umitru Staniloae 0ucuresti 1??- p$ == A$ %$ EvdoNimov ,ugaciunea !n 0iserica de ,asarit p$1=. -$ logiNi latria - expresie folosita pentru indicarea /ertfei euharistice tradusa !n ultimele editii ale Liturghierului cu /ertfa duhovniceasca 2$ noeros a on - care priveste inteligenta !ntelegerea de unde traducerea romneasca veche3 !ntelegator> !n ultimele editii ale Liturghierului tradus cu duhovnicesc =$ 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii LI 0ucuresti 1?=? p$ 11@

666:II Ectenia cererilor #upa ase"area Cinstitelor #aruri pe Sfnta &asa diaconul sau !n lipsa acestuia preotul cheama poporul pre"ent !n (iserica la rugaciune printr-o serie de !ndemnuri cunoscute su( numele de ectenia cererilor$ 4ceasta ectenie nu a fost de la !nceput aici !n forma de a"i dar a patruns destul de devreme marturiile din secolul al :III-lea dovedind pre"enta ei$ (1) %ractic ectenia este alcatuita dupa formula introductiva dintr-o cerere pentru daruri trei !ndemnuri preluate din ectenia mare si ectenia cererilor propriu-"isa la care poporul se asocia"a cu raspunsul d#a #oamneTe$ Sa plinim rugaciunea noastra #omnului$ Ectenia precum si rugaciunea punerii !nainte repre"inta o plinire a ritualurilor Intrarii mari prin care ne pregatim pentru aducerea sfintei /ertfe$ *ormula introductiva ne atrage atentia asupra acestui lucru si de asemenea ne !ndeamna sa ridicam rugaciunea la desavrsire$ %entru Cinstitele #aruri ce sunt puse !nainte #omnului sa ne rugam$ %oporul din (iserica este !ndemnat sa se asocie"e rugaciunii punerii !nainte rostita de catre protos !n altar prin cererea ca Cinstitele #aruri care au fost puse !naintea #omnului pe Sfnta &asa sa fie primite de 4cesta$ Iar primirea lor !nseamna salasluirea Sfntului #uh !n urma invocarii Lui !n timpul anaforalei peste clerici peste daruri si peste tot poporul prefacnd darurile si adunarea !n Trupul lui 'ristos$ %entru Sfnta 0iserica aceasta si pentru cei ce cu credinta cu evlavie si cu frica lui #umne"eu intra !ntr-!nsa #omnului sa ne rugam$ %entru ca sa fim i"(aviti noi de tot neca"ul mnia prime/dia si nevoia #omnului sa ne rugam$

4para mntuieste miluieste si ne pa"este pre noi #umne"eule cu 'arul Tau$ %rin aceste trei cereri preluate din ectenia mare rugaciunea pentru primirea Cinstitelor #aruri continua !n mod firesc cu rugaciunea pentru poporul care este adunat !n (iserica pentru cei care dcu credinta cu evlavie si cu frica lui #umne"eue au venit sa primeasca #uhul Sfnt si sa se uneasca cu 'ristos aducnd sfnta /ertfa$ Cunoscnd dragostea nemarginita a lui #umne"eu ne !ncredintam purtarii Lui de gri/a pentru a fi i"(aviti de toata rautatea$ Iiua toata desavrsita sfnta !n pace si fara de pacat la #omnul sa cerem$ )ntr-unul din ultimele sale cuvinte (<) adresate o(stii mnastirii Sfntul Ioan 0ote"atorul din Essex 4nglia 4rhimandritul Sofronie ucenicul Sfntului Siluan sinteti"a experienta sa duhovniceasca si !ntreaga traditie filocalica aratnd ca scopul vietii noastre este de a cauta caile care duc la cunoasterea existentiala a #umne"eului personal facnd experienta vietii !n El$ #epasind logica noastra !n 'ristos !ntelegem ca #umne"eu ne-a creat spre a deveni posesorii vietii Lui vesnice fara de !nceput spre a deveni asemenea Lui pna la identitate nu dupa fiinta ci !n har !ntr-o comuniune deplina cu El$ 4cest program al teologiei celei mai !nalte !l putem pune !n practica !ncepnd chiar de asta"i facnd ca !n fiecare "i preocuparea noastra sa fie a nu pacatui$ 9efacnd pacatul ne curatim mintea inima si !ntreaga noastra fiinta de !ntunericul pacatului devenind !n stare sa simtim nemi/locit ce anume vine de la #umne"eu$ %unnd "ilnic !n rugaciune preocuparea noastra de a nu mai pacatui gasim calea cea adevarata care ne duce la cunoasterea existentiala a lui #umne"eu$ 0iserica prin slu/(ele sale exprima acest adevar att de simplu si !n acelasi timp att de profund si anume ca calea spre cunoasterea lui #umne"eu consta !n staruinta "ilnica de a nu pacatui rnduind sa ne rugam !n fiecare "i pentru aceasta$ ,ugaciunea d)nvredniceste-ne #oamne !n "iua (seara noaptea) aceasta fara de pacat sa ne pa"im noie este un exemplu !n acest sens$ Ectenia cererilor exprima acelasi lucru3 rugaciunea ca "iua !ntreaga sa o petrecem fara de pacat !n pace facnd astfel din ea o "i sfnta desavrsita$ E !n acelasi timp o atentionare asupra "ilei de acum acel asta"i !n care se lucrea"a mntuirea si asupra caruia 'ristos ne !ndeamna sa ne concentram toata atentia3 da/unge "ilei rautatea eie (&atei - <.)$ Este (inecunoscuta viclenia diavolului care ne amageste sa amnam mereu (dmine nu asta"ie) momentul pocaintei$ #e aceea 0iserica ne !ndeamna ca "iua de asta"i sa-I cerem Lui #umne"eu si sa ne straduim noi !nsine a o face sfnta desavrsita fara de pacat$ )nger de pace credincios !ndreptator pa"itor sufletelor si trupurilor noastre la #omnul sa cerem$ Sfntul Ioan Fura de 4ur arata !n omiliile sale (B) ca acest !nger de pace pe care !l cerem este chiar !ngerul pa"itor care ne !nsoteste pretutindeni$ &ntuitorul !nsusi ne !ncredintea"a de existenta !ngerului pa"itor3 d:edeti sa nu dispretuiti pe vreunul din acestia mici ca "ic voua3 Ca !ngerii lor !n ceruri pururea vad fata Tatalui &eu Care este !n ceruri$e (&atei 1= 1@)$ )ngerul pa"itor este un a/utor de nade/de pe care #omnul ni-l da !n straduinta noastra de a nu pacatui$ 9e rugam ca !ngerul pa"itor sa ne fie dcredincios !ndreptatore adica sa fie !ntotdeauna cu noi !ndreptndu-ne pe calea cea strmta care duce !n )mparatia lui #umne"eu$ 9e rugam sa ne fie pa"itor att sufletului ct si trupului pa"indu-ne de pacatele care ne duc la pier"are dar si de tot raul care se poate a(ate asupra noastra$ Si ne rugam ca !ngerul nostru pa"itor sa fie un !nger al pacii un !nger care sa aduca pacea !n sufletul si !n /urul nostru eli(erndu-ne de ra"(oiul si tul(urarea pe care o aduce diavolul$ &ila si iertare de pacatele si de gresealele noastre la #omnul sa cerem$ )n na"uinta noastra de a nu pacatui de a face din fiecare "i o "i fara de pacat su( ocrotirea !ngerului pa"itor ne gasim pe noi !nsine pacatosi avnd nevoie de mila lui #umne"eu$ )ndra"nim sa-i cerem iertarea pacatelor stiind iu(irea Lui nemasurata fata de oameni$ Cele (une si de folos sufletelor noastre si pace lumii la #omnul sa cerem$ Cerem pace lumii pentru ca dpacea este mama tuturor lucrurilor (une fundamentul (ucurieie (.) si ne !ncredintam iu(irii lui

#umne"eu rugndu-L sa rnduiasca El cele (une si de folos sufletului adica cele ce sunt spre mntuire$ Cealalta vreme a vietii noastre !n pace si !ntru pocainta a savrsi la #omnul sa cerem$ 9e rugam ca dcealalta vreme a vietii noastree sa o petrecem !n pocainta care aduce pacea !n suflet$ 4ceasta petrecere !ntru pocainta a vietii nu este o perspectiva sum(ra ci din contra !m(ucuratoare daca avem o !ntelegere /usta a pocaintei$ #upa cum arata parintele ,afail 9oica pocainta nu tre(uie !nteleasa la nivel moralist ca o dmiorlaiala pentru (oro(oatele savrsitee$ %ocainta este dinamica catre vesnicie d"vcul launtric al unui suflet care !ntre"areste ceva din realitatile duhovnicesti si tn/este dupa elee exprimat de luminnda Saptamnii &ari3 dCamara Ta &ntuitorule o vad !mpodo(ita si !m(racaminte nu am ca sa intru !ntru dnsaHe$ (A) %ocainta !ncepe cu vi"iunea pacatului$ %otrivit parintilor 0isericii a-ti recunoaste pacatul este un mare dar al cerului mai mare dect vederea !ngerilor$ d%ocainta este un nepretuit dar ce s-a dat omenirii$ %ocainta este minunea lui #umne"eu care ne creea"a din nou dupa cadere$ %ocainta este revarsarea inspiratiei divine asupra noastra cu puterea careia noi ne !naltam la #umne"eu Tatal nostru pentru a trai !mpreuna cu El viata vesnica !n lumina iu(irii Sale$ %rin pocainta se savrseste !ndumne"eirea noastra$ #arul acesta a devenit posi(il prin rugaciunea lui 'ristos din Fhetsimani prin moartea Lui pe Folgota si prin )nvierea Luie$ (-) Sfrsit crestinesc vietii noastre fara durere fara rusinare (2) !n pace si raspuns (un la )nfricosata Gudecata a lui 'ristos sa cerem$ 5ltima cerere ne pregateste pentru momentul trecerii din aceasta viata moment esential !n existenta noastra pentru ca !n starea !n care ne va afla sfrsitul !n aceea vom ramne !n veci$ #e aceea ne rugam ca sfrsitul nostru sa fie crestinesc !mpreuna cu 'ristos si marturisind credinta !n El$ Constienti de neputintele noastre cerem ca sfrsitul sa ne fie fara durere fara o durere fi"ica mai presus de puterea noastra dar mai ales fara durerea de a ne vedea lepadati de #umne"eu$ 9e rugam apoi ca sa nu fim rusinati atunci cnd se vor deschide cartile constiintei si toate faptele si gndurile noastre vor fi vadite ci sa dam un raspuns (un la !nfricosatoarea /udecata$ 4cest raspuns (un nu e o di(acie avocateasca ci raspunsul unei vieti traite !n pocainta cu constiinta pacatoseniei proprii$ %re %reasfnta Curata %rea(inecuvntata Slavita Stapna noastra de #umne"eu 9ascatoare si pururea *ecioara &aria cu toti sfintii pomenindu-o pre noi !nsine si unii pre altii si toata viata noastra lui 'ristos #umne"eu sa o dam$ Ectenia cererilor repre"inta un adevarat program de viata duhovniceasca pentru fiecare credincios !n vederea unui draspuns (un la !nfricosatoarea /udecata a lui 'ristose si pentru a putea ramne de-a pururi uniti cu El$ Fndul la /udecata finala este un im(old ca avnd exemplul si a/utorul &aicii #omnului si al tuturor sfintilor dpre noi !nsine si unii pre altii si toata viata noastrae sa o daruim lui 'ristos prin pocainta$ Cu !ndurarile 5nuia-9ascut *iului Tau cu Carele (ine esti cuvntat !mpreuna cu %reasfntul si 0unul si de viata facatorul Tau #uh acum si pururea si !n vecii vecilor$ Ecfonisul care !ncheie ectenia su(linia"a faptul ca !mplinirea tuturor cererilor noastre este posi(ila numai cu !ndurarile *iului lui #umne"eu Care Si-a dovedit dragostea fata de noi prin )ntruparea si Crucea Sa$ 1$ :e"i S$ %arenti 9ota sull[impiego del termine KKKSKKKKKK nell[Eucologio 0ar(erini gr$ BB- (:III sec$) Ephemerides liturgicae 1@B (1?=?) p$ .1B <$ 4rhimandritul Sofronie Cum se a/unge la cunoasterea lui #umne"euK !n Tine-ti mintea !n iad si nu de"nada/duiT Spiritualitatea Sfntului Siluan 4thonitul$ Tlcuiri teologice Si(iu <@@@ p$<??-B@.

B$ 7milii la Coloseni B . .$ Sfntul Ioan Fura de 4ur 7milii la Coloseni B . A$ Cri"a 0isericii daca ea exista Conferinta sustinuta la 4l(a Iulia la 12$@.$<@@B -$ 4rhimandritul Sofronie &istica vederii lui #umne"eu 0ucuresti 1??A p$ BB 2$ aKepaKsKKKtKK KK Z care nu are de ce sa se rusine"e neacoperit de rusine tradus !n editiile mai vechi ale Liturghierului cu nerusinat termen care a capatat ulterior sensul principal de o(ra"nic si ca urmare a fost !nlocuit !n editiile mai noi cu ne!nfruntat care !nsa se !ndepartea"a mult de !ntelesul originar$ Ca o traducere care sa exprime sensul originar propunem fara rusinare$ 666:III Sarutarea pacii (I) 0iserica este umanitatea restaurata !n 'ristos chemata sa a/unga la unitate !n iu(ire dupa chipul Sfintei Treimi si marturisind credinta !n Sfnta Treime$ )n 0iserica omul se !mplineste ca persoana !n comuniune cu #umne"eu si cu semenii$ #e aceea participarea fiecarui credincios la Sfnta Liturghie slu/(a !n care 0iserica se !nalta ca Trup al lui 'ristos !n )mparatia lui #umne"eu nu poate fi un act individual ci tre(uie sa fie un act personal !n comuniune cu #umne"eu si cu !ntreaga umanitate$ d)n Sfnta Liturghie umanitatea toata rascumparata de #umne"eu se unifica si devine o icoana$ Si aceasta icoana exprima doua aspecte3 iu(irea si credinta !n #umne"eue (1)$ 4ceasta unitate !n credinta si !n dragoste care dupa cum remarca !nca din secolul al II-lea d$'$ Sfntul Ignatie al 4ntiohiei (<) caracteri"ea"a 0iserica se !nfaptuieste !n Sfnta Liturghie !n mod concret !nainte de aducerea Sfintei Gertfe prin doua acte3 sarutarea pacii si marturisirea credintei prin rostirea Cre"ului$ Sarutarea pacii a fost pre"enta !nca de la !nceput !n rnduiala Sfintei Liturghii Sarutul pacii este unul dintre cele mai vechi ritualuri crestine mentionat !nca din 9oul Testament$ 4stfel Sfntul 4postol %avel !si !ncheie patru epistole cu un !ndemn la !m(ratisare cu dsarutare sfntae (,om 1- 1-> I Cor 1- <@> II Cor 1B 1<> I Tes A <-) iar Sfntul 4postol %etru !ndeamna la !m(ratisare cu dsarutarea dragosteie (I %t A 1.)$ 4ceasta dsarutare sfntae sau a ddragosteie este !nteleasa ca o modalitate concreta de do(ndire a pacii dupa cum vedem !n finalul celei de a doua epistole catre Corinteni unde !nainte de !ndemnul d!m(ratisati-va unul pe altul cu sarutare sfntae Sfntul %avel scrie3 dtraiti !n pace si #umne"eul dragostei si al pacii va fi cu voie (II Cor$ 1B 11)$ &a/oritatea exegetilor considera ca epistolele fiind citite !n cult sarutarea sfnta avea statutul unui ritual liturgic !nca din perioada apostolica3 d9e gasim la Corint !n timpul unei adunari a comunitatii$ 7 epistola a apostolului este citita ascultatorilor atenti> ea se !ncheie> !nca un !ndemn la (ine unitate dragoste si pace$ 4poi rasuna solemn invitatia3 +)m(ratisati-va unul pe altul cu sarutare sfntaT Toti sfintii schim(ati sarutul comuniunii crestineT] - si corintenii se !m(ratisea"a$ 'arul #omnului nostru Iisus 'ristos si dragostea lui #umne"eu si !mpartasirea Sfntului #uh sa fie cu voi cu totiT]$ +Si cu #uhul tauT+ - raspunde comunitatea$ Epistola se !ncheie si Cina #omnului !ncepef$ (B) #esi nu exista documente din perioada apostolica care sa descrie desfasurarea Sfintei Liturghii !ncercarea de reconstituire de mai sus reuseste pro(a(il sa surprinda destul de (ine realitatea acelor timpuri$ )n orice ca" sarutarea pacii face parte din ceea ce cercetatorii numesc dprimul strate (.) (first stratum) al Sfintei Liturghii (adica ritualurile care au fost pre"ente !nca de la !nceput !n rnduiala slu/(ei) fiind atestata cu claritate la mi/locul secolului al II-lea de Sfntul Iustin &artirul si *ilo"oful$ (A)

)n 0iserica primara sarutarea pacii era un ritual important al slu/irii divine !ntlnit si !n afara Sfintei Liturghii$ (-) %otrivit lucrarii Traditia apostolica atri(uita Sfntului Ipolit ,omanul (sec$ II-III) si Constitutiilor 4postolice (2) (sec$ I:) episcopul saruta noii (ote"ati dupa mirungere ca semn al primirii !n 0iserica iar la hirotonia unui nou episcop acesta era sarutat de !ntreaga comunitate ca semn al primirii lui ca pastor$ 7rigen (sec$ II-III) consemnea"a o(iceiul ca !n !ncheierea rugaciunii credinciosii sa-si dea sarutarea pacii pe care Tertulian (sec$ II-III) o numeste dpecetea rugaciuniie (#e oratione 1=) autentificarea unei rugaciuni adevarate$ &ult timp sarutarea se dadea pe gura 5n aspect destul de socant pentru omul modern este faptul ca sarutul pacii se dadea pe gura fara a avea !nsa nimic sen"ual sau necurat !n el$ )n mediul iudaic si greco-roman se sarutau pe gura doar mem(rii de familie si prietenii foarte apropiati$ Sarutarea crestina pe gura era o practica neconventionala atestnd constiinta puternica a apartenentei la 0iserica ca madulare ale aceluiasi Trup al lui 'ristos$ #e aceea catehumenii si penitentii nu aveau dreptul sa dea sarutul pacii ei nefiind !n 0iserica si sarutul lor nefiind sfnt (Traditia apostolica cap$ 6:III)$ Sfntul Ioan Fura de 4ur /ustifica sarutarea pe gura3 d9oi suntem templul lui 'ristos$ #e aceea ceea ce sarutam este intrarea vesti(ulul acestui templu (H) %rin aceste usi 'ristos intra !n noi (H) cnd ne !mpartasim (H) 9u este o cinste oarecare cea pe care gura o primeste atunci cnd primeste Trupul #omnului$ 4cesta este principalul motiv pentru care dam sarutarea aicie$ (=) %ractica sarutarii pe gura a supravietuit mult timp !n 0iserica$ La sfrsitul secolului al 6I-lea Sfntul Teofilact al 0ulgariei este !ntre(at de fratele sau #imitrie de ce !n %ostul &are sarutarea pacii se da pe umeri si nu pe gura ca !n restul anului (?) de unde !ntelegem ca practica curenta era ca clericii sasi dea sarutarea pacii pe gura$ #e altfel editiile slave ale Liturghierului mentionea"a pna prin secolul al 6:II-lea ca sarutarea pacii se da pe gura$ Treptat s-a generali"at !nsa practica sarutarii pe umeri asa cum am va"ut ca se proceda la sfrsitul secolului al 6I-lea !n %ostul &are$ %na !n secolul al 6I-lea att clericii ct si credinciosii !si dadeau sarutarea pacii Sarutarea pacii !si arata !ntreaga sa valoare !n cadrul Sfintei Liturghii ca moment esential !n care !ntreaga comunitate clerici si laici !si manifesta unitatea de iu(ire conditie a aducerii sfintei /ertfe potrivit cuvintelor &ntuitorului3 ddaca !ti vei aduce darul tau la altar si acolo !ti vei aduce aminte ca fratele tau are ceva !mpotriva ta lasa darul tau acolo !naintea altarului si mergi !nti si !mpaca-te cu fratele tau si apoi venind adu darul taue (&atei A <B-<.)$ La !ndemnul diaconului d)m(ratisati-va unul pe altul cu sarutare sfntaTe pna prin secolele I:-: dSa ne iu(im unii pe altiiTe mai tr"iu) toti participantii la Sfnta Liturghie !si dadeau sarutarea pacii fiecare !n rndul treptei sale3 preotii cu episcopul si !ntre ei diaconii cu diaconii laicii cu laicii$ )n ca"ul laicilor ritualul se savrsea !ntre vecinii din (iserica astfel !nct nu se producea tul(urare la slu/(a si nici nu lua timp mult$ La !nceput cnd crestinii stateau amestecati !n (iserica sarutul se dadea si !ntre (ar(ati si femei$ La scurt timp datorita smintelilor care puteau sa apara (ar(atii si femeile au fost separati !n locas sarutul dndu-si-l de acum !ncolo (ar(atii cu (ar(atii si femeile cu femeile$ (1@) Sarutarea pacii !nseamna !m(racarea fiecaruia si a tuturor !n iu(irea lui 'ristos #in secolul al 6I-lea sarutarea pacii se restrnge !n general la clericii din altar$ Ca urmare !ndemnul diaconului la dragoste reciproca nu se mai concreti"ea"a !ntr-un act chemarea la o actiune devenind chemarea la o stare sufleteasca$ 4ceasta actiune avea !nsa o importanta deose(ita fiind do lucrare sfnta a iu(irii semnul si ritualul va"ut prin care Z !n chip neva"ut dar real Z se savrsea revarsarea iu(irii lui #umne"eu !n inimile credinciosilor era !m(racarea fiecaruia si a tuturor laolalta !n iu(irea

lui 'ristose (11)$ 4 te !m(raca !n iu(irea lui 'ristos !nseamna a primi harul dumne"eiesc care te face sa-ti depasesti limitele egoismului si sa te asemeni lui #umne"eu !m(ratisnd pe toti !n iu(ire chiar si pe dusmani$ 4 te !m(raca !n iu(irea lui 'ristos !nseamna sa nu mai ve"i !n aproapele tau !ncepnd chiar cu cel ce se !ntmpla sa fie lnga tine !n (iserica un strain sau chiar un dusman ci un frate$ )nseamna sa constienti"e"i faptul ca 'ristos ne uneste pe toti !n 0iserica ca madulare ale Trupului Sau prin participare la Sfnta Liturghie$ #aruindu-si sarutul pacii crestinii marturisesc credinta ca se !mpartasesc de iu(irea celui ce este pre"ent !n mi/locul lor precum a promis3 dunde sunt doi sau trei adunati !n numele &eu acolo sunt si Eu !n mi/locul lore (&atei 1= <@)$ #e aceea !m(ratisndu-se ei spun d'ristos !n mi/locul nostrue Z dEste si va fiTe Z dTotdeauna acum si pururea si !n vecii vecilorTe$ ,itualul sarutarii pacii ase"at !naintea anaforalei si a !mpartasirii scoate !n evidenta faptul ca nu putem sa intram !n comuniune cu #umne"eu daca nu suntem uniti !n iu(ire cu ceilalti mem(ri ai 0isericii3 d#aca "ice cineva3 iu(esc pe #umne"eu iar pe fratele sau !l uraste mincinos esteT %entru ca cel ce nu iu(este pe fratele sau pe care l-a va"ut pe #umne"eu pe Care nu L-a va"ut nu poate sa-L iu(easca$ Si aceasta porunca avem de la El3 cine iu(este pe #umne"eu sa iu(easca si pe fratele saue (I Ioan . <@-<1)$ d9u se poate !nfaptui !mpreuna noastra !naltare spre Cel 5nul si spre !mpartasirea de 5nul avnd despartiti pe aceia de unirea !ntru pace cu noie scrie Sfntul #ionisie 4reopagitul$ (1<) Sfnta Liturghie presupune si anga/area trupeasca !n relatia cu #umne"eu prin !mpartasire si !n relatia cu aproapele prin sarutarea pacii Sarutarea pacii este un act !n care trupul exprima si transmite iu(irea fata de aproapele ca !mpartasire din iu(irea lui 'ristos$ #e la !nceputul 0isericii s-a !nteles faptul ca !n Sfnta Liturghie relatia de iu(ire fata de aproapele tre(uie sa implice si trupul !n actul sarutarii pacii asa cum relatia cu #umne"eu anga/ea"a si trupul !n actul !mpartasirii$ 7mul este o fiinta dihotomica trup si suflet$ Trupul care potrivit !nvataturii 0isericii nu este rau !n sine participa alaturi de suflet la rugaciune$ %rin intermediul trupului daruim si primim3 aducem darul la altar un dar material constnd !n pine si vin dar cu o profunda !ncarcatura sim(olica si primim !n schim( !nsusi Trupul si Sngele #omnului ca hrana trupeasca$ 4stfel printr-un act trupesc mncarea ne unim cu #umne"eu si experiem iu(irea Lui$ Tot asa iu(irea fata de cel ce !mpreuna cu mine este madular al Trupului lui 'ristos 0iserica si participa la Sfnta Liturghie nu poate sa se re"ume doar la o stare sufleteasca ci se exprima !ntr-un act trupesc sarutarea pacii ca o daruire si primire efectiva a iu(irii$ dSa nu-ti !nchipui ca sarutarea aceasta este o sarutare o(isnuita din acelea ce-si dau prietenii pe strada sau !n piata arata Sfntul Chiril al Ierusalimului$ Sarutarea aceasta uneste sufletele unele cu altele si !ndepartea"a din suflete orice vra/masie$ Sarutarea aceasta este un semn al unirii sufletelor si al i"gonirii oricarei vra/masii$(H) Sarutarea aceasta este deci !mpacare> pentru aceasta e sfntae$ (1B) 9ote3 1$ %arintele SQmeon !n Celalalt 9oica marturii ale monahului ,afail 9oica !nsotite de cteva cuvinte de folos ale %arintelui SQmeon Editura 4nastasia 1??. p$ 1B2 <$ Epistola$ catre &agne"ieni I < !n Scrierile %arintilor 4postolici 0ucuresti 1??A p$ 1?= B$ '$ Liet"mann &esse und 'errenmahl de FruQter 0erlin 1?AA p$ <<? .$ ve"i FregorQ #ix The Shape of the LiturgQ London 1?.A p$ 1@A s$u$ A$ Sf$ Iustin &artirul si *ilo"oful 4pologia I cap$ -A !n 4pologeti de lim(a greaca 0uc$ 1??2 p$ ?B

-$ ve"i %aul de ClerN Le geste de paix3 usages et significations !n Liturgie et charita fraternelle Confarences Saint-Serge 6L:e Semaine dREtudes LiturgiSues %aris 1??= Su(sidia C$L$:$ 1@A Edi"ioni Liturgiche ,oma 1??? p$ 1@<-111 2$ Cea mai !ntinsa colectie canonico-liturgica din primele secole crestine datnd din a doua /umatate a secolului al I:-lea foarte pro(a(il de origine siriaca cuprin"nd !n general cu unele modificari texte mai vechi$ Este importanta pentru ca a pastrat cele =A de canoane apostolice si numeroase rnduieli liturgice printre care si textul complet al Liturghiei numita clementina$ Cu exceptia canoanelor apostolice opera a fost osndita de Sinodul II Trulan (-?<) ca dfalsificata de ereticie dar !si pastrea"a valoarea documentara !n special !n ceea ce priveste practica liturgica din primele secole$ :e"i %r$ %rof$ #r$ Ioan F$ Coman %atrologia vol$ II 0ucuresti 1?=A p$A<@-A<1 =$ 7milia B@ la II Corinteni The &aster Christian Li(rarQ #isN TCo 4FES SoftCare ,io cI 5S4 :ersion 2 1??? p$ ?@1 ?$ la ,$ 0ornert Les commentaires (Q"antines de la #ivine Liturgie du :IIe au 6:e siecle %aris 1?-- p$ <1< 1@$ :e"i ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ B=?-B?@ 11$ 4$ Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei ed$ 4nastasia p$ 1.< 1<$ #ionisie 4reopagitul #espre Ierarhia 0isericeasca III III = !n 7pere Complete trad$ introducere si note de %r$ #umitru Staniloae 0ucuresti 1??- p$ =< 1B$ Sfntul Chiril al Ierusalimului Catehe"a a :-a mistagogica B !n Catehe"e trad si note de %r$ %rof$ #umitru *ecioru 0ucuresti <@@B p$ BA?$ 666I6 Sarutarea pacii (II) Sarutarea pacii este un ritual liturgic de mare forta !n care omul se deschide fata de aproapele si se !m(raca !n iu(irea lui 'ristos printr-un act al trupului care exprima !mpacarea si unirea sufletelor !n iu(irea daruita reciproc$ Importanta deose(ita a acestui gest al pacii este demonstrata de faptul ca este !ntlnit !n toate riturile liturgice facnd parte din structura originara a Liturghiei$ El scoate !n evidenta o trasatura fundamentala a cultului crestin si anume ca legatura cu #umne"eu nu se poate sta(ili fara o relatie iu(itoare cu aproapele$ d%ace vouae este marturisirea si transmiterea pacii treimice %rincipalele momente ale Sfintei Liturghii (lecturile (i(lice ca !mpartasire cu #umne"eu Cuvntul prin cuvnt aducerea sfintei /ertfe si sfintirea darurilor prin rostirea anaforalei frngerea si !mpartasirea cu Sfintele Taine) sunt precedate de daruirea pacii de catre !nti-statatorul slu/(ei printr-un gest de (inecuvntare !nsotit de cuvintele d%ace tuturore marturisind astfel de fiecare data ca 'ristos !nsusi este !n mi/locul nostru$ d%ace vouae este salutul lui 'ristos !nviat un salut care nu e un simplu cuvnt de politete ci o daruire efectiva a acelei paci (salom) mesianice care !nseamna potrivit Sfintei Scripturi plenitudine !mplinire echili(ru fericit armonie$ Este climatul specific 9oului Legamnt al lui #umne"eu cu oamenii !n Iisus 'ristos )nviat$ %acea lui 'ristos este o pace /ertfelnica rodul eshatologic al Crucii semnul comuniunii regasite cu #umne"eu si cu toti3 dCaci !n El a (inevoit (#umne"eu) sa salasluiasca toata plinirea$ Si printr-)nsul toate cu Sine sa le !mpace fie cele de pe pamnt fie cele din ceruri facnd pace prin El prin sngele crucii Salee (Coloseni 1 1?-<@)$ d%ace vouae este

marturisirea si transmiterea pacii treimice este o invitatie de a intra !n plenitudinea vietii treimice !n masura primirii acesteia prin credinta$ (1) ,ostind d%ace tuturore protosul (inecuvintea"a adunarea !n semnul crucii !nchipuind cu degetele literele grecesti care prescurtea"a numele &ntuitorului (IC 6C) aratnd astfel ca prin Crucea lui 'ristos s-a resta(ilit comuniunea !ntre #umne"eu si om si noi putem fi facuti partasi pacii treimice$ %rin acest gest protosul !n puterea #uhului Sfnt transmite asemenea lui 'ristos !n mod efectiv pacea dde suse celor ce sunt gata sa o primeasca3 dSi de va fi acolo un fiu al pacii pacea voastra se va odihni peste el iar de nu se va !ntoarce la voie (Luca 1@ -)$ Credinciosii raspund dSi duhului tauTe amintindu-si lor !nsisi ca #uhul Sfnt este !n protos si ca protosul nu face nimic de la el ci harul #uhului este de fata si se pogoara peste toti$ (<) #uhul Sfnt face din fiecare participant la Sfnta Liturghie un fiu al pacii ne face partasi pacii #umne"eului Treimic care este pace tainica adncime linistita plenitudine nedescrisa reciprocitate de iu(ire$ 9umai atunci cnd primim pacea de dde suse !n sufletul nostru putem sa ne deschidem cu iu(ire fata de aproapele si sa ne unim !n Trupul lui 'ristos 0iserica$ #e aceea daruirea pacii de catre protos !nainte de anafora este si o inaugurare a ritualului sarutarii pacii$ 4ceasta sarutare are ca semnificatie principala tocmai primirea si transmiterea darului pacii lui #umne"eu dsalome-ul (i(lic care este darul mesianic prin excelenta (Lc$ < 1.> <. B-> In$ <@ 1?> <1 <-) darul eshatologic caracteristic 9oului Israel devenit un ritual liturgic de mare forta$ (B) Iu(irea dintre noi este o marturisire de credinta !n Sfnta Treime dSa ne iu(im unii pe altii ca !ntr-un gnd sa marturisime !ndeamna diaconul la sarutarea pacii iar poporul raspunde d%e Tatal pe *iul si pe Sfntul #uh Treimea cea de o fiinta si nedespartitae$ 9u se stie exact cum a evoluat aceasta formula liturgica deoarece vechile manuscrise liturgice nu cuprind de o(icei dect cele rostite de episcop sau preot partea ce revine diaconului fiind eventual indicata de cuvintele !ncepatoare$ )n orice ca" !n primele secole se folosea expresia paulina3 d)m(ratisati-va unul pe altul cu sarutare sfntae (I Cor$ 1- <@)$ )n secolul al 6-lea !ntlnim !ndemnul dSa ne iu(im unii pe altiiTe caruia ulterior i se adauga dca !ntr-un gnd sa marturisime (!ntlnit !n manuscrise din secolul al 6II-lea) completare care leaga !ndemnul la iu(ire de marturisirea credintei$ ,aspunsul d%e Tatal pe *iul si pe Sfntul #uh Treimea cea de o fiinta si nedespartitae apare tot din secolul al 6II-lea fiind initial recitat numai de clerici si apoi preluat de popor$ (.) )n forma ei de a"i formula liturgica ce introduce sarutarea pacii scoate !n evidenta faptul ca iu(irea dintre noi este premi"a marturisirii credintei !n Sfnta Treime$ Chiar mai mult !nsasi iu(irea dintre noi ca !mpartasire din iu(irea Sfintei Treimi este o marturisire de credinta !n Sfnta Treime$ d#aca n-am simti valoarea iu(irii care nu ne poate veni dect de la #umne"eu Cel !n Treime nu am lauda si admira cu toata puterea Sfnta Treime si nu ne-am sili sa !naintam !n ea$ 4stfel marturisind credinta noastra !n #umne"eu cel !n Treime nu socotim pe #umne"eu ca un adevar teoretic ci ne marturisim credinta noastra !ntr-un #umne"eu al iu(irii !n Sine !nsusi si i"vor al iu(irii din noie$ (A) 'ristos este !n mi/locul nostru si ne da puterea sa ne iu(im unii cu altii )n timpul cntarii d%e Tatal pe *iul si pe Sfntul #uh Treimea cea de o fiinta si nedespartitae episcopul si preotii se !nchina de trei ori !n fata Sfintei &ese rostind dIu(i-Te-voi #oamne vrtutea mea #omnul este !ntarirea mea si scaparea mea si i"(avitorul meue (%s$ 12 1) si saruta Cinstitele #aruri si Sfnta &asa$ %ractica sarutarii mai !nti numai a Sfintei &ese apoi si a Cinstitelor #aruri apare prin secolul al 6III-lea fiind introdusa pro(a(il ca un su(stitut al sarutului pacii la Liturghia savrsita de un singur preot si ulterior generali"ata$ (-) 4cest act este o expresie a dragostei fata de #umne"eu pe care o

aratam sarutnd Cinstitele #aruri care se vor preface !n Trupul si Sngele #omnului si a Sfintei &ese altarul pe care se aduce Sfnta Gertfa$ #ragostea si credinta !n #umne"eu o exprimam folosindu-ne de cuvintele psalmistului3 dIu(i-Te-voi #oamne vrtutea mea #omnul este !ntarirea mea si scaparea mea si i"(avitorul meue (%s$ 12 1)$ 9e aratam astfel dorinta de a !mplini prima porunca a #omnului3 dSa iu(esti pe #omnul #umne"eul tau din toata inima ta din tot sufletul tau din tot cugetul tau si din toata puterea tae (&arcu 1< B@)$ #umne"eul nostru e Cel ce ne-a iu(it mai !nti3 dCaci #umne"eu asa a iu(it lumea !nct pe *iul Sau Cel 5nul-9ascut L-a dat ca oricine crede !n El sa nu piara ci sa ai(a viata vesnicae (Ioan B 1-)$ El ne da si noua puterea sa-L iu(im si sa ne iu(im aproapele chiar si pe vra/masi el este dvrtutea !ntarirea scaparea si i"(avitorule nostru$ Liturghierul preci"ea"a ca pentru a su(linia solemnitatea momentului acest verset poate fi cntat !n altar sau la strana$ )n ca"ul slu/(ei !n so(or episcopul si preotii dupa sarutarea Cinstitelor #aruri si a Sfintei &ese !si dau succesiv sarutul pacii pe umeri strngndu-si mna dreapta$ Sarutarea se da de trei ori !n numele Sfintei Treimi cel dinti spunnd3 d'ristos !n mi/locul nostrue celalalt raspunde dEste si va fie iar cel dinti !ncheie dTotdeauna acum si pururea si !n vecii vecilore$ &arturisim astfel ca 'ristos este !n mi/locul nostru si ne da puterea sa ne iu(im unii cu altii$ )n practica greceasca si slava dupa sarutarea umerilor preotii !si saruta reciproc minile pentru ca 'ristos lucrea"a sfintenie prin aceste mini$ Sarutarea umerilor care !n timpul lui se practica numai !n %ostul &are este explicata de Sfntul Teofilact al 0ulgariei prin aceea ca dumerii sunt sim(olul vietii active prin care putem purta crucea #omnului pentru a fi rastigniti cu El !n masura !n care ne e posi(ile$ (2) 9u putem sa ne iu(im aproapele inclusiv dusmanii dect lepadndu-ne de egoism asumndu-ne crucea si urmndu-i lui 'ristos (&atei 1- <.)$ %racticarea din nou a sarutarii pacii de catre credinciosi ar fi (enefica Timp de peste "ece secole toti participantii la Sfnta Liturghie att clericii ct si credinciosii !si dadeau sarutul pacii$ #upa secolul al 6-lea acest ritual s-a restrns la clericii din altar dar restrngerea nu a fost urmarea unei hotarri a autoritatii (isericesti$ )n articolul precedent si !n cel de fata am !ncercat sa surprindem importanta deose(ita a acestui gest al pacii care face parte din structura originara a Sfintei Liturghii$ El nu poate fi redus la o stare sufleteasca ci implica un act concret prin care iu(irea si pacea dumne"eiasca este primita si transmisa fratelui din (iserica unindu-ne cu totii !n iu(irea lui 'ristos si marturisirea Sfintei Treimi structura supremei iu(iri$ 5n gest al pacii este pre"ent !n toate riturile liturgice crestine forma lui concreta de !mplinire fiind diferita de la un rit la altul si de la o epoca la alta !n functie de contextul cultural si traditiile locale$ Esential !n ceea ce priveste sarutarea pacii nu este !nsa forma concreta de !mplinire ci faptul de a fi un gest trupesc care sa exprime dragostea curata fata de aproapele$ #in fericire daruirea sarutarii pacii !ntre credinciosi nu a disparut cu totul nici !n 7rtodoxie$ )n ca"ul tarii noastre %arintele #umitru Staniloae da marturie despre practicarea sarutului pacii !n unele (iserici din Transilvania !ntr-o forma specifica3 sarutarea minilor credinciosilor mai !n vrsta de catre cei mai tineri urmata de !m(ratisarea lor (ar(ati cu (ar(ati si femei cu femei$ (=) 4ceeasi practica se !ntlneste si la sud de Carpati$ (?) %astrarea pe alocuri !n 7rtodoxie a acestui gest al pacii !ntre credinciosi precum si lipsa unei hotarri a autoritatii (isericesti care sa-l inter"ica dovedeste ca nu exista nici un impediment canonic pentru savrsirea lui$ #in contra importanta sa deose(ita !n anga/area participarii efective a credinciosilor la slu/(a dovedeste importanta reintroducerii lui !n ultimul timp !ntlnind tot mai multe initiative !n acest sens$ (1@) &ulti credinciosi au pierdut constiinta !mpreunei slu/iri la Sfnta Liturghie si tind sa devina simpli spectatori pasivi3 nu aduc darul de pine si vin la altar nu cnta nu se !mpartasesc dect rareori nu-si dau sarutul pacii$ Sigur reintroducerea sarutului pacii nu re"olva toate pro(lemele dar este un pas !nainte spre o participare deplina la slu/(a$ Cei care l-au practicat pot da marturie ca atunci cnd e facut cu sinceritate sparge

efectiv d"idurilee care ne despart de multe ori de cei ce se !ntmpla sa fie lnga noi !n (iserica facndu-ne sa ne simtim frati$ Si sa nu uitam ca multi din cei ce parasesc 7rtodoxia pentru a merge la secte acu"a faptul ca nu au simtit comuniunea si iu(irea !n 0iserica si nu au !nteles slu/(ele$ )n mod concret sarutul pacii !ntre credinciosi se poate da asta"i !n timpul cntarii dIu(i-Te-voi #oamnee a carei interpretare este permisa de Liturghier$ Cntarea este foarte potrivita pentru acest moment marturisind ca iu(irea aproapelui !si ia puterea din iu(irea lui #umne"eu$ Sarutul se poate da !ntre vecini ca !n epoca primara (ar(ati cu (ar(ati si femei cu femei fara a se produce tul(urare !n (iserica$ Ca forma concreta adaptndu-ne la contextul de a"i nu se pune pro(lema sarutului pe gura$ Se poate opta pentru forma traditionala romneasca sarutarea minilor credinciosilor mai !n vrsta de catre cei mai tineri urmata de !m(ratisarea lor care !nsa este greu de aplicat !n mediile mai putin traditionale sau pentru simpla strngere a minii ca !n ritul roman$ Credem !nsa ca cea mai potrivita forma este cea practicata de preoti !n altar3 strngerea minii si sarutarea umerilor !nsotita de formula d'ristos !n mi/locul nostrue Z dEste si va fie Z dTotdeauna acum si pururea si !n vecii vecilore$ Cnd preotul slu/este singur !si poate da sarutarea pacii cu paracliserul asa cum se practica si !n vechime$ (11) Sarutarea pacii presupune respingerea oricarei ipocri"ii sau viclenii 7 conditie esentiala pentru ca acest gest sa fie lucrator este sinceritatea lui respingerea oricarei ipocri"ii sau viclenii$ Textele liturgice si Sfintii %arinti atentionea"a !n repetate rnduri asupra acestui lucru$ 4stfel !n Constitutiile 4postolice dupa ce se relatea"a ca la momentul sarutarii pacii diaconul averti"a3 d9imeni sa nu ai(a ceva !mpotriva cuiva$ 9imeni sa nu fie fatarnicTe se adauga3 nimeni sa nu o faca precum Iuda care l-a vndut pe #omnul printr-un un sarut$ (1<) Sarutarea pacii tre(uie sa fie expresia iu(irii sincere fata de aproapele (7rigen) (1B) si sa nu fie data doar cu (u"ele ca Iuda avnd ura si rautate fata de fratii !n credinta (Theodor de &opsuestia) (1.)$ *iind sim(olul !mpacarii interioare despre care vor(este Evanghelia sarutarea pacii tre(uie sa fie o sarutare a sufletului o !m(ratisare a inimii si nu doar a (u"elor si al gurii (Sfntul Ioan Fura de 4ur) (1A)$ )n aceste conditii reactuali"area acestui gest si pentru credinciosi nu constituie o a(atere de la traditie ci din contra o !ntoarcere la aceasta cu efecte (enefice pentru slu/irea si trairea ortodoxa$ 9ote3 1$ \ves *auSuet La formule liturgiSue dLa paix avec vouse d%aix a vouse est-elle un NarQgme trinitaireK !n Trinita et liturgie Confarences Saint-Serge 666e Semaine dREtudes LiturgiSues %aris 1?=B Su(sidia C$L$:$ B< Edi"ioni Liturgiche ,oma 1?=. p$ ??-1@< <$ Sfntul Ioan Fura de 4ur 7milia I la ,usalii . !n %redici la sar(atori !mparatesti si cuvntari de lauda la sfinti 0ucuresti <@@< p$ <@2-<@= B$ %aul de ClerN Le geste de paix3 usages et significations !n Liturgie et charita fraternelle Confarences Saint-Serge 6L:e Semaine dREtudes LiturgiSues %aris 1??= Su(sidia C$L$:$ 1@A Edi"ioni Liturgiche ,oma 1??? p$ ?= .$ ,o(ert Taft Freat Entrance$ 4 historQ of the Transfer of Fifts and other %reanaforal ,ites of the LiturgQ of St$ Gohn ChrQsostom second edition ,oma 1?2= p$ B=@-B=B A$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <.. -$ ,o(ert Taft Freat Entrance p$ B== 2$ la ,$ 0ornert Les commentaires (Q"antines de la #ivine Liturgie du :IIe au 6:e siecle %aris 1?-- p$ <1< =$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <.-

?$ %entru localitatea Salciile %rahova ve"i :irgil &axim Imn pentru crucea purtata ed$ 4ntim <@@< p$ ..2 ve"i de exemplu preci"arile Liturghierului !n lim(a france"a editat cu (inecuvntarea 1@$ I%S Iosif %op &itropolitul Europei 7ccidentale si &eridionale &onastere de la TheotoNos :ille(a"Q <@@< p$ 1A< 11$ve"i ,o(ert Taft Freat Entrance p$ B== 1<$ Cartea a II-a A2 1--12 la &arcel &et"eger La reconciliation entre les fideles comme condition du (aiser de paix dominical dans les dConstitutions 4postoliSuese !n Liturgie et charita fraternelle Confarences Saint-Serge 6L:e Semaine dREtudes LiturgiSues %aris 1??= Su(sidia C$L$:$ 1@A Edi"ioni Liturgiche ,oma 1??? p$ 2A 1B$ Comentariu la ,omani 1@ BB la ,$ 0ornert op$ cit$ p$ -1 1.$ 7miliile catehetice 1A .1la &$ &et"ger op$ cit p$ 2A 1A$ #e compuctione ad #emetrium 1 B la ,$ Taft op$ cit$ p$ B?@$

666L Cre"ul (I) Sarutul pacii actul care exprima unirea noastra !n iu(ire prin !m(racarea !n iu(irea lui 'ristos este !n acelasi timp o marturisire de credinta !n Sfnta Treime si o premisa a marturisirii unitatii de credinta prin rostirea Cre"ului$ 9umai uniti !n iu(ire si marturisind aceeasi credinta revelata ne aratam a fi cu adevarat 0iserica lui 'ristos si putem aduce Sfnta Gertfa$ Credinta este att un dar al lui #umne"eu ct si un raspuns al omului Credinta este !ntlnirea omului cu #umne"eu si cunoasterea Lui$ Ea se naste !n suflet prin primirea cuvntului lui #umne"eu3 dcredinta este din au"ire iar au"irea prin cuvntul lui 'ristose (,om 1@ 12)$ Sfnta Scriptura ne !nvata ca credinta este o lucrare a harului dumne"eiesc vindecator si mntuitor !n om3 dIar roada #uhului este dragostea (ucuria pacea !ndelunga-ra(darea (unatatea facerea de (ine credinta (lndetea !nfrnarea curatiae (Fal$ A <<)$ Credinta este mntuitoare3 dprin credinta se va !ndrepta omule (,om B <=) caci ddreptul din credinta va fi viuTe (4vacum < .)$ 7mul tre(uie sa se deschida acestei lucrari a harului prin !mplinirea poruncilor adica credinta sa fie dlucratoare prin iu(iree (Fal$ A -)$ 4stfel a/ungem ca d'ristos sa Se salasluiasca prin credinta !n inimile noastre !nradacinati si !ntemeiati fiind !n iu(iree (Efes B 12)$ Sfintii %arinti fac distinctie !ntre credinta din au"ire care ne aduce la 'ristos si credinta care constituie !nsasi viata 0isericii si a mem(rilor ei despre care Sfntul %avel spune ca face ca 'ristos sa se salasluiasca !n inimile noastre$ Sfntul &axim &arturisitorul o numeste pe prima credinta simpla sau din cele au"ite iar pe cea de a doua credinta desavrsita sau din cele va"ute unitatea si partasia omului cu #umne"eu$(1) #e la credinta simpla la cea desavrsita se a/unge prin primirea harului !n Sfintele Taine ale 0isericii (!n special 0ote"ul &irungerea si Euharistia) si prin anga/area !ntr-un efort ascetic care urmareste curatirea de patimi si do(ndirea virtutilor potrivit poruncilor dumne"eiesti$(<) Credinciosul intra astfel !n 0iserica !ntr-o relatie personala !n permanenta crestere cu %ersoanele Sfintei Treimi care revarsa darul duhovnicesc inclusiv pe cel al credintei$ (B) Credinta este asadar att un dar al lui #umne"eu ct si un raspuns al omului$ 4cest raspuns consta !n supunerea iu(itoare fata de adevarul !ntrupat !n 'ristos revelat de El si marturisit de 0iserica$ Supunerea iu(itoare fata de adevarul revelat presupune cunoasterea dogmelor 0isericii si efortul

ascetic personal$ Cunoasterea dogmelor este esentiala deoarece dorice a(atere a cunostintei noastre intelectuale de la dreapta !ntelegere a ,evelatiei se va rasfrnge inevita(il asupra manifestarilor duhului nostru$ Cu alte cuvinte o viata cu adevarat dreapta este conditionata de adevaratele conceptii despre #umne"eu despre Sfnta Treime+$ (.) #ar dupa cum arata si Sfntul Isaac Sirul (A) nu ne putem opri la cunoasterea intelectuala a dogmelor deoarece aceasta tine de credinta simpla sau din au"ire$ 9oi suntem chemati ca prin lucrarea poruncilor sa a/ungem la credinta desavrsita adevarul marturisit prin credinta transformndu-se astfel !n mntuire si viata$ Cre"ul desi introdus mai tr"iu s-a !ncadrat organic !n rnduiala Liturghiei %rimirea credintei ddin au"iree care consta !n cunoasterea dogmelor si !naintarea spre credinta desavrsita ddin cele va"utee se !mplineste !n 0iserica$ &arturisirea credintei este o parte integranta si indispensa(ila a slu/irii 0isericii$ Slu/(ele !n ansam(lul lor sunt o marturisire a credintei !nvatnd si comunicnd adevarul mntuitor a/utndu-l pe fiecare madular al 0isericii sa participe la acest adevar$ (-) Sfnta Liturghie Taina Tainelor este !n !ntregime o marturisire de credinta si o daruire a credintei mntuitoare ca cunoastere a lui #umne"eu si !ntlnire cu El avnd ca moment culminant !mpartasirea cu Trupul si Sngele #omnului de aceea dupa !mpartasire cntam cu (ucurie3 d4m va"ut Lumina cea adevarata am primit #uhul cel ceresc> am aflat credinta cea adevarata nedespartitei Treimi !nchinndu-ne ca aceasta ne-a mntuit pre noie$ Cu toate ca marturisirea credintei este un aspect definitoriu al Sfintei Liturghii practica rostirii Cre"ului ca moment al marturisirii comune a credintei nu face parte din structura originara a Liturghiei fiind introdusa la 4ntiohia la sfrsitul secolului al :-lea de patriarhul %etru *ullos iar la Constantinopol la !nceputul secolului al :I-lea de patriarhul Timotei (A11-A1=)$(2) Cei doi patriarhi erau adepti ai ere"iei monofi"ite si au introdus Cre"ul !n Liturghie !n !ncercarea de a-si demonstra fidelitatea fata de credinta Sfintilor %arinti$ %atriarhii ortodocsi urmatori au pastrat practica rostirii Cre"ului deoarece acesta s-a !ncadrat organic !n rnduiala Liturghiei alaturndu-se anaforalei liturgice care pna atunci repre"enta principala forma de exprimare a dogmelor$ Cre"ul a fost formulat la primele doua sinoade ecumenice Cre"ul desemnea"a !n sens general o sinte"a a !nvataturilor de credinta crestine fundamentale$ Cre"ul se mai cheama si sim(ol al credintei$ Termenul de sim(ol vine de la un cuvnt ce !nsemna parola !n ta(erele militare$ #eci pentru crestinii din vechime cre"ul sau sim(olul de credinta era o parola ce !i arata a fi adevarati crestini$ (=) #esi !n 9oul Testament nu exista un cre" formulat ca atare !nca de la !nceputul 0isericii au circulat scurte formulari amplificate ulterior care exprima continutul credintei ferindu-o de ere"ii$ 4ceste dcre"urie erau utili"ate !n legatura cu 0ote"ul att pentru instruirea catehumenilor ct si pentru marturisirea credintei de catre acestia !n timpul slu/(ei$ )n anul B<A la primul sinod ecumenic tinut la 9iceea pe (a"a cre"urilor (aptismale folosite !n Siria %alestina si Ce"areea Sfintii %arinti insuflati de #uhul Sfnt ela(orea"a ca raspuns la ere"ia lui 4rie care contesta dumne"eirea *iului prima parte a Cre"ului rostit asta"i la Sfnta Liturghie$ Sinodul al II-lea ecumenic tinut la Constantinopol !n anul B=1 ca raspuns la ere"ia lui &acedonie care contesta dumne"eirea Sfntului #uh completea"a Cre"ul de la 9iceea cu !nvatatura despre Sfntul #uh despre 0iserica 0ote" !nvierea mortilor si viata vesnica$ *iind ela(orat la sinoadele ecumenice de la 9iceea si Constantinopol acest Cre" este cunoscut su( denumirea de Cre"ul niceoconstantinopolitan si este dcre"ul prin excelenta al crestinismuluie(?) recunoscut la sinodul al I:-lea

ecumenic de la Calcedon (.A1) ca expresie autentica a credintei 0isericii universale$ 4cesta este Cre"ul introdus !n Liturghie la !nceputul secolului al :I-lea si pastrat pna asta"i$ ,ostirea Cre"ului este o expresie a unitatii de credinta &arturisirea credintei prin rostirea Cre"ului este o expresie a unitatii de credinta a madularelor 0isericii prin marturisirea aceluiasi adevar mntuitor$ Credinta crestina este cunoasterea si trairea mntuirii ca resta(ilire a unitatii cu #umne"eu si !ntru El cu ceilalti mem(ri ai 0isericii si cu !ntreaga faptura dupa chipul unitatii Sfintei Treimi$ Este cunoasterea anticipata !n 0iserica a )mparatiei lui #umne"eu ca unitate dde suse3 d#ar nu numai pentru acestia &a rog ci si pentru cei ce vor crede !n &ine prin cuvntul lor ca toti sa fie una dupa cum Tu %arinte !ntru &ine si Eu !ntru Tine asa si acestia !n 9oi sa fie una ca lumea sa creada ca Tu &-ai trimis$ Si slava pe care Tu &i-ai dat-o le-am dat-o lor ca sa fie una precum 9oi una sunteme (Ioan 12 <@-<<)$ 5nitatea dde suse este continutul vietii dumne"eiesti treimice$ Credinta !nseamna asadar partasia la unitatea dde suse cu #umne"eu si semenii iar 0iserica este tocmai !mplinirea credintei este acea unitate care primeste !n care se intra si la care devii partas prin credinta$(1@) #e aceea credinta nu poate fi individualista$ 9u poti avea credinta mntuitoare !n afara 0isericii$ Credinta se do(ndeste si se traieste !n 0iserica !n comuniune cu ceilalti si exprimnd unitatea cu ceilalti$ Sfnta Liturghie este Taina !n care !naintam spre !mplinirea desavrsita de catre #uhul Sfnt a unitatii dde suse a 0isericii prin aducerea Sfintei Gertfe si !mpartasirea cu Trupul si Sngele #omnului3 dIar pe noi pe toti care ne !mpartasim dintr-o pine si dintr-un potir sa ne unesti unul cu altul prin !mpartasirea 4celuiasi Sfnt #uhe (4naforaua Sfntului :asile cel &are)$ 7 conditie esentiala pentru ca #uhul Sfnt sa ne uneasca !n 0iserica este marturisirea aceleiasi credinte revelate$ Legatura organica !ntre unitatea credintei si !mplinirea 0isericii !n Euharistie alcatuieste centrul vietii 0isericii$ #e aceea numai cei uniti !n marturisirea credintei ortodoxe se pot !mpartasi la Sfnta Liturghie$ ,ostirea Cre"ului este dovada ortodoxiei credintei si a unitatii de credinta conditie pentru aducerea Sfintei Gertfe si !mpartasirea cu Trupul si Sngele #omnului$ ,ostirea Cre"ul este o re!nnoire a fagaduintei facute la 0ote" Cre"urile au fost utili"ate !nca de la !nceputul 0isericii pentru instruirea catehumenilor si marturisirea credintei la 0ote"$ #in secolul al I:-lea dupa formularea lui la primele doua sinoade ecumenice folosirea Cre"ul niceo-constantinopolitan s-a impus !n practica 0isericii mentinndu-se pna asta"i$ 4stfel fiecare crestin ortodox la 0ote" s-a lepadat de satana si s-a unit cu 'ristos marturisindu-si credinta prin rostirea acestui Cre" fie direct (daca a fost (ote"at matur) fie indirect prin intermediul nasului (daca a fost (ote"at prunc)$ La Sfnta Liturghie rostirea Cre"ul !nseamna pentru toti credinciosii o re!nnoire a fagaduintei facute la 0ote" o afirmare a calitatii de mem(ru al Trupului lui 'ristos 0iserica$ ,ostirea Cre"ului este si o proclamare a credintei &area ma/oritate a crestinilor ortodocsi de astasi au fost (ote"ati ca prunci nasii marturisind credinta pentru ei$ #in pacate putini nasi !si !nteleg responsa(ilitatea pe care si-o asuma atunci cnd (otea"a un prunc de a-l !ndruma pe calea 0isericii de a-l !nvata credinta$ Ca urmare multi ortodocsi nu cunosc dogmele credintei noastre$ ,ostirea Cre"ului la Sfnta Liturghie este un prile/ pentru acestia de a !nvata tainele credintei$ 4sadar rostirea Cre"ului este si o proclamare a credintei pentru cei dnecunoscatori si ne!nvatati+$ (11)

,ostind Cre"ul ne aratam multumirea fata de dragostea pe care #umne"eu ne-a dovedit-o lucrnd mntuirea noastra Contemplnd tainele mntuirii noastre exprimate de Cre" nu putem dect sa fim multumitori ca anticipare a multumirii vesnice din veacul viitor$ d&arturisirea dumne"eiescului sim(ol al credintei scrie Sfntul &axim &arturisitorul arata multumirea tainica pentru ratiunile si modurile !nteleptei providente dumne"eiesti cu privire la noi prin care ne-am mntuit multumire care va avea loc !n veacul viitore$(1<) ,aspunsul nostru la mntuirea daruita noua de #umne"eu este credinta$ ,ostind Cre"ul ca expresie concentrata a credintei ne aratam multumirea fata de dragostea pe care #umne"eu ne-a dovedit-o lucrnd mntuirea noastra$ 9e pregatim astfel sa ducem !n unitate de credinta si iu(ire mai departe multumirea noastra prin aducerea Sfintei Gertfe si rostirea anaforalei liturgice$ 9ote3 1$ apud &itropolitul 'ierotheus :lachos Cugetul 0isericii 7rtodoxe 0ucuresti <@@@ p$ -. <$ %etru #amaschin )nvataturi duhovnicesti II 1 !n *ilocalia vol$ : trad$ introd$ si note de %r$ %rof$ #umitru Staniloae 0ucuresti 1?2- p$ 1?. B$ %r$ %rof$ Gohn 0recN %uterea cuvntului !n 0iserica dreptmaritoare 0ucuresti 1??? p$ 1<? .$ 4rhimandritul Sofronie &istica vederii lui #umne"eu 0ucuresti 1??A p$ = A$ La %etru #amaschin op$ cit$ p$ 1?. -$ %r$ %rof$ Gohn 0recN %uterea cuvntului !n 0iserica dreptmaritoare 0ucuresti 1??? p$ 1<2 2$ Theodor Lectorul 'istoria Ecclesiastica II B<$ Lucrarea este scrisa !n anul A<= dar pasa/ul privindu-l pe %atriarhul %etru *ullo este interpolat ceea ce nu !nseamna ca cele relatate nu ar putea fi adevarate$ :e"i ,o(ert Taft Freat Entrance p$ B?= =$ 4nthonQ &$ Coniaris Introducere !n credinta si viata 0isericii 7rtodoxe trad$ de Constantin *agetan 0ucuresti <@@1 p$ 1? ?$ %reot %rof$ #r$ Ion 0ria #ictionar de Teologie 7rtodoxa editia a II-a 0ucuresti 1??. p$ 11-11B 1@$ 4$ Schmemann Euharistia$ Taina )mparatiei ed$ 4nastasia p$ 1A. 11$ Sfntul Fherman al Constantinopolului Tlcuirea Sfintei Liturghii trad$ de %r$ %rof$ 9ic$ %etrescu !n &itropolia 7lteniei nr$ 1-<O1?2- p$ -. 1<$ &Qstagogia$ Cosmosul si sufletul chipuri ale 0isericii trad$ de %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae 0ucuresti <@@@ p$ B. 6LI Cre"ul (II) 5nitatea 0isericii ca traire anticipata a )mparatiei cerurilor este att o unitate de credinta ct si de iu(ire$(1) #e aceea marturisirea unitatii de credinta prin rostirea Cre"ului este legata de sarutul pacii ritualul care exprima unitatea de iu(ire$ d%ropriu-"is dreapta credinta este ratiunea de a fi a iu(irii si temeiul neclintit al unitatii$ Iu(irea nu e de conceput fara daruire deci fara dar$ Iar darul iu(irii autentice este adevarul> !n 0iserica adevarul credintei$ 4stfel unitatea deplina e posi(ila !n credinta cea una a(soluta revelata a %rea Sfintei Treimi prin 'ristos !n #uhul Sfnt+$ (<) 9umai uniti prin iu(ire putem sa marturisim dreapta credinta comuna Invitatia diaconului la daruirea sarutului pacii si raspunsul credinciosilor scoate !n evidenta faptul ca unitatea de iu(ire se !mplineste !n unitatea de credinta3 dSa ne iu(im unii pe altii ca !ntr-un gnd sa

marturisimTe$ 9umai uniti prin iu(ire putem sa marturisim d!ntr-un gnde dreapta credinta comuna3 d%e Tatal pe *iul si pe Sfntul #uh Treimea cea de o fiinta si nedespartitae$ 4cest raspuns este o prima marturisire sintetica a credintei !n Sfnta Treime !ntarita de actul concret al sarutului pacii$ 5sile istoriei se !nchid si suntem facuti partasi ospatului de nunta al lui 'ristos d5sile usile cu !ntelepciune sa luam aminteTe rosteste diaconul introducnd rostirea Cre"ului$ Initial prima parte (5sile usileT) era un !ndemn adresat ipodiaconilor pentru a !nchide si pa"i usile (isericii si a nu lasa sa intre necredinciosii si catehumenii$ %artea a doua (Cu !ntelepciune sa luam aminteT) este o provocare a atentiei credinciosilor asupra Cre"ului care urmea"a a fi rostit$ Sfintii %arinti ne atrag atentia asupra sensurilor duhovnicesti ale acestui !ndemn$ d)nchiderea usilor (isericii scrie Sfntul &axim &arturisitorul arata trecerea celor pamntesti si intrarea viitoare a celor vrednici !n lumea inteligi(ila sau la ospatul de nunta al lui 'ristos (H)> de asemenea lepadarea desavrsita a lucrarii ratacite din simtiri+$(B) Sfnta Liturghie este !naltarea 0isericii !n )mparatia lui #umne"eu$ #aca prima parte a Liturghiei Liturghia catehumenilor sau a Cuvntului exprima deschiderea misionara a 0isericii catre lume cea de a doua parte Liturghia credinciosilor (euharistica) repre"inta separarea 0isericii de lume iesirea din timp si intrarea !n )mparatia lui #umne"eu$ 5sile istoriei se !nchid si noi suntem facuti partasi ospatului de nunta al lui 'ristos$ )n 0iserica primara acest lucru era exprimat de !nchiderea efectiva a usilor (isericii dupa ce au ramas !nauntru numai cei credinciosi care se vor si !mpartasi$ Este un privilegiu !nfricosator sa rami !n (iserica la Liturghia credinciosilor privilegiu pe care !l constienti"am att de putin asta"i$ 9u poti intra la ospatul de nunta al lui 'ristos fara haina de nunta pentru ca vei fi aruncat afara (&atei << 11.) de aceea pentru a ne face vrednici tre(uie sa lepadam dlucrarea ratacita din simtirie adica sa ne curatam de toata pervertirea pe care patimile au lucrat-o !n noi$ Cu na"uinta de a !nainta astfel de la credinta simpla din au"ire la cea desavrsita din vedere sa lepadam toata gri/a cea lumeasca cum ne !ndeamna si imnul heruvimic si sa ne !ndreptam toata atentia spre marturisirea credintei prin rostirea Cre"ului$ Cre"ul este o sinte"a a dogmelor credintei noastre Cre"ul niceo-constantinopolitan sinteti"ea"a !nvatatura 0isericii exprimnd dparadoxurile fundamentalee(.) ale credintei noastre si anume unitatea de fiinta si deose(irea personala !ntre Tatal *iul si #uhul Sfnt si pe de alta parte unirea dumne"eirii cu umanitatea !n %ersoana *iului paradoxuri la (a"a carora sta iu(irea nemasurata a lui #umne"eu din snul Sfintei Treimi revarsata asupra omenirii$ dSe !ntelege de la sine ca nici un cre" finit nu poate spune vreodata tot ce este de spus despre #umne"eul cel infinit$ Cre"ul e mai curnd o declaratie omeneasca dumne"eieste insuflata spre a ne a/uta la !ntelegerea lui #umne"eu$ Sfntul %avel numea pe 'ristos +darul negrait+ al lui #umne"eu ceea ce su(linia"a faptul ca nici un cre" nu poate cuprinde vreodata sau sa a/unga la capatul plinatatii !ntelesului lui 'ristos$ Cu toate acestea recunoscndu-ne finitudinea nu putem ascunde cele ce a facut #umne"eu pentru noi$ Tre(uie sa ne rostim credinta orict de nedesavrsit$ 4ceasta a !ncercat sa faca 0iserica prin Cre"$ Tre(uie sa stim ce anume credem si !n Cine credem daca vrem sa traim ca crestini$e (A) dCred !ntr-5nul #umne"eue$ Cre"ul !ncepe cu afirmarea unitatii de fiinta a Sfintei Treimi si continua cu pre"entarea !nsusirilor %ersoanelor dumne"eiesti caci #umne"eu este 5nul !n fiinta dar !ntreit !n persoane Tatal 4tottiitorul *acatorul Cerului si al pamntului va"utelor tuturor si neva"utelor$ dCei B1= Sfinti %arinti de la 9iceea care au compus Cre"ul vostru al tuturor celor ce purtati imaginea lui #umne"eu !n sine care sunteti alesi l-au numit mai !nti pe #umne"eu +Tata+ apoi +4totputernic+ si

+*acator+$(-) Ei au facut aceasta fiind luminati de catre #uhul Sfnt al lui #umne"eu$ Si au facut-o !n primul rnd deoarece Cel %rea!nalt este Tatal lui 'ristos3 #omnul dinaintea timpului si a crearii lumii$ )n al doilea rnd deoarece *iul !ntrupat al lui #umne"eu a adus ca prim dar oamenilor Z acelora care )l urmea"a Z adoptia> adica dreptul de a-L numi pe Tatal Sau Tata al lor$ Tatal nostruT (H) *ericirea voastra consta si !n faptul ca Tatal vostru cel ceresc este si 4totputernic si *acatore al tuturor celor va"ute si neva"ute$ Si !ntru unul #omn Iisus 'ristos *iul lui #umne"eu 5nul 9ascut carele din Tatal s-a nascut mai !nainte de toti vecii$ Lumina din Lumina #umne"eu adevarat din #umne"eu adevarat nascut iar nu facut Cel de o fiinta cu Tatal prin carele toate s-au facut$ Iisus 'ristos este *iul lui #umne"eu de o fiinta cu Tatal$ 9asterea din veci a *iului din Tatal este mai presus de puterea noastra de !ntelegere$ 7 putem asemana cu nasterea luminii din lumina caci d#umne"eu este lumina si nici un !ntuneric nu este !ntru Ele (I Ioan 1 A)$ Sfintii %arinti au folosit patru expresii pentru a arata legatura dintre 'ristos si Tatal3 dLumina din luminae d#umne"eu adevarat din #umne"eu adevarate dnascute si dde o fiinta cu Tatale$ %rin alte doua expresii se arata legatura !ntre 'ristos si creatie3 dnu facute si dprin care toate s-au facute$ 'ristos nu face parte din creatie dtoate prin El s-au facut> si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facute(Ioan 1 B)$ Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mntuire S-a pogort din ceruri si S-a !ntrupat de la #uhul Sfnt si din &aria *ecioara si s-a facut om$ Si s-a rastignit pentru noi !n "ilele lui %ontiu %ilat si a patimit si s-a !ngropat$ Si a !nviat a treia "i dupa Scripturi> Si s-a suit la ceruri si sade dea dreapta Tatalui$ Si iarasi va sa vina cu Slava sa /udece viii si mortii a caruia )mparatie nu va avea sfrsit$ 7pera mntuitoare a *iului lui #umne"eu este pre"entata !n etapele ei principale3 asumarea firii omenesti prin !ntrupare !n istorie patimirea moartea !nvierea !naltarea la ceruri si a doua venire$ Si !ntru #uhul Sfnt #omnul de viata *acatorul Carele din Tatal purcede cela ce !mpreuna cu Tatal si cu *iul este !nchinat si slavit Carele au grait prin proroci$ #uhul Sfnt este a treia %ersoana a Sfintei Treimi #atatorul de viata$ #aca *iul !si ia fiinta din Tatal prin nastere #uhul Sfnt si-o ia prin purcedere din Tatal$ Catolicii au adaugat !n Cre" afirmatia ca #uhul purcede si de la *iul (*ilioSue)$ #ar 0iserica 7rtodoxa pastrea"a Cre"ul !n formula originara care reflecta !nvatatura Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii potrivit careia #uhul purcede numai de la Tatal iar *iul !l trimite !n lume3 dIar cnd va veni &ngietorul pe Care Eu )l voi trimite voua de la Tatal #uhul 4devarului Care de la Tatal purcede 4cela va marturisi despre &inee (Ioan 1A <-)$ )ntru una sfnta so(orniceasca si apostoleasca 0iserica$ Sunt enumerate !nsusirile 0isericii$ 0iserica fiind Trupul lui 'ristos este una pentru ca 'ristos nu poate avea mai multe Trupuri$ Este sfnta pentru ca #uhul Sfnt !mplineste !n ea sfintenia lui 'ristos sfintindu-i pe mem(ri ei$ Este so(orniceasca sau universala pentru ca este destinata sa cuprinda toate popoarele de peste tot si de totdeauna si pentru ca este o comuniune de iu(ire$ Este apostoleasca pentru ca pastrea"a !nvatatura #omnului asa cum a comunicat-o apostolilor si are succesiunea apostolica a ierarhiei prin hirotonie$ &arturisesc un 0ote" !ntru iertarea pacatelor$ 0ote"ul este Taina prin care primim mntuirea lucrata de 'ristos murind si !nviind !mpreuna cu El este Taina prin intram !n 0iserica si do(ndim iertarea pacatelor$ *iecare om poate fi (ote"at o singura data dupa cuvntul Sfntului %avel3 dun #omn o credinta un 0ote"e (Efes$ . A)$

4stept !nvierea mortilor$ Si viata veacului ce va sa fie$ 4min$ 9ade/dea !n !nvierea mortilor sta !n centrul credintei noastre$ 'ristos a venit pentru ca sa ne daruiasca viata vesnica$ El ne-a !ncredintat de !nvierea mortilor prin !nvierile savrsite de el si mai ales prin propria Sa !nviere$ d#aca se propovaduieste ca 'ristos a !nviat din morti cum "ic unii dintre voi ca nu este !nviere a mortilorK #aca nu este !nviere a mortilor nici 'ristos n-a !nviat$ Si daca 'ristos n-a !nviat "adarnica este atunci propovaduirea noastra "adarnica este si credinta voastra$(H) Iar daca nada/duim !n 'ristos numai !n viata aceasta suntem mai de plns dect toti oamenii$ #ar acum 'ristos a !nviat din morti fiind !ncepatura (a !nvierii) celor adormiti$ Ca de vreme ce printr-un om a venit moartea tot printr-un om si !nvierea mortilor$ Caci precum !n 4dam toti mor asa si !n 'ristos toti vor !nviae (I Cor$ 1A 1<-<<)$ Cre"ul tre(uie rostit !n comun de !ntreaga comunitate ,ostirea Cre"ului are asadar o importanta deose(ita3 este o expresie a unitatii de credinta o dovada a ortodoxiei credintei si prin aceasta o pregatire pentru !mpartasire> o multumire pentru mntuire si o re!nnoire a fagaduintei facute la 0ote" de a ne uni cu 'ristos si a crede Lui> o proclamare a credintei pentru cei nestiutori> o marturisire a iu(irii lui #umne"eu pentru noi si a dragostei noastre fata de El si !ntre noi$ 4vnd !n vedere toate acestea att din punct de vedere liturgic ct si pastoral se impune rostirea !n comun a acestuia de catre !ntreaga comunitate$ 4stfel ne aratam !n mod concret unitatea !n credinta si pe de alta parte fiecare credincios va a/unge sa !nvete Cre"ul$ Clatinarea Sfntului 4er sim(oli"ea"a darul desavrsit si (ogat al Sfntului #uh )n timpul rostirii Cre"ului preotul clatina Sfntul 4er deasupra Sfintelor :ase pna la cuvintele dsi a !nviat a treia "i dupa Scripturie dupa care !l !mpachetea"a Cinstitele #aruri ramnnd !n continuare descoperite$ Este o practica atestata de patriarhul (monofi"it) Sever al 4ntiohiei (g AB=) care ne transmite interpretarea veche potrivit careia aceasta clatinare aminteste de vi"iunea Sfntului %etru (*apt$ 4p$ 11 A-1@) si sim(oli"ea"a darul desavrsit si (ogat al Sfntului #uh care i s-a descoperit lui %etru ca va cuprinde si neamurile si care se va pogor! peste darurile puse !nainte prefacndu-le !n Trupul si Sngele #omnului$ (2) 9ote3 1$ Sfntul Ignatie al 4ntiohiei Epistola$ catre &agne"ieni I < !n Scrierile %arintilor 4postolici 0ucuresti 1??A p$ 1?= <$ %r$ C$ Faleriu &arturisirea dreptei credinte prin Sfnta Liturghie 7rtodoxia an 666III (1?=1) nr$1 p$ B-$ B$ &Qstagogia$ Cosmosul si sufletul chipuri ale 0isericii trad$ de %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae 0ucuresti <@@@ p$ BB .$ %r$ %rof$ #r$ #umitru Staniloae Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodoxa Craiova 1?=p$ <.. A$ 4nthonQ &$ Coniaris Introducere !n credinta si viata 0isericii 7rtodoxe trad$ de Constantin *agetan 0ucuresti <@@1 p$<1 -$ Episcop 9icolae :elimirovici Credinta poporului lui #umne"eu trad$ de #iana %otlog 0ucuresti <@@1 p$ <. 2$ E$ c$ 0rooNs 4 Colection of Letters of Severus of 4ntioch from 9umerous SQriac &anuscripts %7 1. fasc$ 1 %aris 1?<@ p$ <A2-<A=$

+Spre tWmWduirea sufletului Xi a trupului+ Euharistia este +Taina Tainelor+(1) +piscul cel mai !nalt al vieVii duhovniceXti+ (<) !mplinirea promisiunii lui 'ristos de a ramne !n noi si noi !ntru El (Ioan - A-)$ &intea este copleXiW !n faVa mWreViei acestei Taine prin care 'ristos se face una cu noi Trupul Xi Sngele SWu una cu trupul Xi sngele nostru$ :enind sW ne !mpWrtWXim mWrturisim cu credinVW cW !n Sfntul %otir se aflW !nsuXi %reacurat Trupul Xi !nsuXi %reasfnt Sngele lui 'ristos *iul lui #umne"eu celui :iu pe care !ndrW"nim a le primi pentru cuvntul #omnului3 +4devWrat adevWrat "ic vouW dacW nu veVi mnca Trupul *iului 7mului Xi nu veVi (ea Sngele Lui nu veVi avea viaVa !n voi$+(Ioan - AB)$ Sfntul %avel ne averti"ea"a !nsW3 +SW se cercete"e omul pe sine Xi aXa sW mWnnce din pine Xi sW (ea din pahar$ CWci cel ce mWnncW Xi (ea cu nevrednicie osndW !Xi mWnncW Xi (ea nesocotind trupul #omnului$ #e aceea mulVi dintre voi sunt neputincioXi Xi (olnavi Xi mulVi au murit$+ (I Cor$ 11 <=-B@)$ Ca urmare rugWciunile rnduite de 0isericW a fi rostite !nainte de cuminecare ne atrag atenVia asupra nevredniciei noastre Xi exprimnd teama ca Sfintele Taine ne-ar putea fi spre osndW din cau"a !nvrtosWrii noastre ne cheamW la pocWinVW$ #in pWcate o(servWm !n ultimul timp o alunecare a accentului dinspre aceasta teamW cucernicW ce vine din conXtiinVa nevredniciei dar care nu ne !mpiedicW ci din contrW ne pregWteXte pentru unirea cu 'ristos spre o foarte lumeascW fricW de (oalW trupeascW ce ar putea fi contactatW prin !mpWrtWXirea credincioXilor cu o singurW linguriVW$ #aca aceasta fricW de !m(olnWvire poate fi !nVeleasW (dar nu acceptatWT) !n ca"ul unor oameni care deXi se declarW ortodocsi cunosc prea puVin credinVa ortodoxW Xi nu participW la viaVa liturgicW a 0isericii lucrurile devin de-a dreptul alarmante atunci cnd chiar unii dintre slu/itorii altarului preocupaVi de +potenVialul (iologic al neamului+ (ve"i %r$ #r$ :$ &unteanu %entru sWnWtatea psihosomaticW a noastrW !n )nvierea anul 6I nr$ 1?) a/ung sW susVinW acest lucru$ 9e !ntre(Wm care este credinVa celui care acceptW faptul cW Trupul Xi Sngele *iului lui #umne"eu celui :iu poartW cu sine SI#4 (acili de tu(erculo"W sau alte (oli$ Sau cW #umne"eu !ngWduie ca cel ce vine la Sine cu pocainVW sW se !m(olnWveascW din cau"a linguriVei$ 4X !ndemna pe adepVii acestei teorii sW ne pre"inte cel puVin un ca" de credincios sau preot care s-a !m(olnavit din cau"a linguriVei cu care s-a !mpWrtWXit$ )mpWrtWXirea laicilor cu linguriVa a fost introdusW a(ia !n secolele :III - I6 pentru a se evita profanarea Sfintelor Taine dar !ncW de la !nceput linguriVa capWtW semnificaVia sim(olicW a cleXtelui cu care serafimul a luat car(unele aprins pentru a curWVa (u"ele profetului Isaia (B) (Isaia - --2)$ Trupul si Sngele #omnului este cu adevarat foc care curWVW sufletul Xi trupul de toatW !ntinWciunea$ Ca urmare de-a lungul secolelor !mpWrtWXania cu aceeaXi linguriVW a fost acceptatW fWrW nici un fel de pro(leme$ )n aceste conditii este de-a dreptul ridicol sW ne punem pro(lema +eventualului efect antiseptic+ al Sfintelor Taine$ #aca totuXi o facem rWspunsul 0isericii !l aflWm chiar !n rugWciunea pe care o rostim ca o conclu"ie a pregWtirii pentru cuminecare3 +9u spre /udecatW sau spre osndW sW-mi fie mie !mpWrtWXirea cu Sfintele Taine #oamne ci spre tWmWduirea sufletului Xi a trupului+$ %ractica schim(Wrii sau a spWlWrii linguriVei dupW !mpWrtWXirea fiecWrui credincios ar putea fi /ustificatW de unii din raViuni pastorale pentru mena/area sensi(ilitWVii unor credincioXi$ %ro(lema este !nsW greXit pusW deoarece nu este vor(a despre un aspect marginal al vieVii 0isericii unde putem face compromisuri ci de !nsWXi centrul acestei vieti$ 7 condiVie principalW pe care 0iserica o pune celui ce vrea sW se !mpWrtWXeascW este alWturi de pocWinVW credinVa cW !n potir se aflW Trupul si Sngele #umne"eului celui :iu$ Teama de !m(olnWvire din cau"a linguriVei dovedeXte lipsa acestei credinVe$ 5n astfel de om riscW cu adevarat sW se !m(olnaveascW dar nu din cau"a linguriVei ci dupW cuvntul Sfntului %avel din cau"a nevredniciei$ 4cceptarea schim(Wrii sau spWlWrii linguriVei !n timpul !mpWrtWXaniei este un compromis prin care noi slu/itorii altarului ne arWtWm !ndoiala cW !n potir se aflW 'ristos lovind astfel !n !nsWXi esenVa

credinVei noastre$ #acW suntem cu adevWrat preocupaVi de +sWnWtatea psihosomaticW a neamului+ sW ne strWduim sW mWrturisim Xi sW cultivWm credinVa cea adevWratW !ndemnndu-i pe credincioXi sW ducW o astfel de viaVW !nct cu pregWtirea corespun"Wtoare sW rWspundW ct mai des cu +frica lui #umne"eu cu credinVW Xi cu dragoste+ Xi fWrW reticenVe de ordin (pseudo-) igienic chemWrii preotului de a se !mpWrtWXi cu Trupul Xi Sngele #omnului +spre tWmWduirea sufletului Xi a trupului+$ 9ote (iliografice3 1$ #ionisie 4reopagitul Ierarhia (isericeasca III 1 <$ 9icolae Ca(asila #espre viata !n 'ristos I: B$ %r$ %rof$ %etre :intilescu Liturghierul explicat 0ucuresti 1??= p$B<2 %r$ *lorin 0ote"an

LIT5,F'IE SI E5'4,ISTIE Euharistia - punctul culminant si ratiunea de a fi a Liturghiei Sfnta Liturghie este slu/(a esential !n care 0iserica se !nalt !n )mprtia lui #umne"eu prefcnd viata noastr !n comuniune din iu(ire cu Sfnta Treime si !ntre noi$ Euharistia este punctul culminant si ratiunea de a fi a Sfintei Liturghii$ 9icolae Ca(asila !si !ncepe tlcuirea Sfintei Liturghii cu afirmatia c svrsirea acesteia are ca o(iect prefacerea darurilor !n dumne"eiescul Trup si snge al #omnului !n scopul sfintirii credinciosilor prin !mprtsirea cu acestea$ )ntreaga rnduial a Liturghiei este o pregtire si un urcuscontinuu spre unirea euharistic cu 'ristos$ )n Liturghie 'ristos este pre"ent !n mod real nu numai !n /ertfa euharistic ci dup cum remarca %rintele Stniloae !n multe moduri3 !n cuvintele Sfintei Scripturi citite !n 0iseric !n cuvntul de propovduire al preotului !n rugciunile rostite de preot !n cntrile credinciosilor $ Sfnta Liturghie este un ansam(lu unitar !n care fiecare lucrare ne face prtasi !ntr-o anumit msur lui 'ristos si ne pregteste pentru unirea deplin cu El prin !mprtsirea cu Trupul si Sngele Lui$ Liturghia - !mplinirea pregtirii pentru Euharistie Sfnta Liturghie !mplineste pregtirea personal a fiecruia si pregtirea comunittii pentru Euharistie fiind ultima si cea mai important etap a acestei pregtiri o !mpreun !naintare a 0isericii clu"it de 'ristos spre recunoasterea si primirea &irelui$ *iecare Liturghie este astfel o actuali"are a drumului spre Emaus (Lc$ <. 1B-BA)3 'ristos vine !n mi/locul nostru si ni se druieste mai !nti prin cuvintele Sale fcnd s +ard inimile !n noi+ (Lc$ <. B<) si s se nasc !n noi credinta care s ne a/ute s-L recunoastem si s-L primim !n Euharistie$ )naintarea !n Liturghie spre momentul suprem al cuminecrii cu Trupul si Sngele #omnului presupune o schim(are luntric treptat prin primirea hranei teologice mncarea si (utura Cuvntului$ +#e la meta-noia (cinta) personal a fiecrui credincios si do(ndirea +mintii lui 'ristos+ (I Cor$ < 1-) !naintm la homonoia (acelasi gnd al) tuturor si la meta-morfo"a (transfigurarea) a toate (a trupului si a sufletului a persoanei si a comunittii) si la manifestarea !n fiecare si !n toti a tainei Cuvntului !ntrupat+ $ Liturghia Cuvntului si Liturghia Euharistic !n unitatea lor reali"ea" unirea cu 'ristos )n afara %roscomidiei care este o parte introductiv Liturghia propriu-"is este format din dou prti indisolu(il legate si cu o structur paralel3 Liturghia Cuvntului (catehumenilor) si Liturghia

Euharistic (credinciosilor)$ %rima are !n centru hrana teologic !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul prin cuvintele Sale pe care le au"im !n lecturile scripturistice si !n predic$ 4 doua are !n centru !mprtsirea cu #umne"eu Cuvntul !ntrupat adic cu !nsusi Trupul si Sngele Lui$ ,ugciunile rostite de preot sau credinciosi !n am(ele prti ale Liturghiei sunt mi/loace prin care intrm !n legtur cu 'ristos si ne pregtim pentru !mprtsirea cu El$ Liturghia Cuvntului pregteste si se !mplineste !n Liturghia Euharistic si amndou !n unitatea lor reali"ea" !ntlnirea si unirea cu 'ristos$ %regtirea pentru intrarea !n )mprtie Liturghia Cuvntului se deschide cu (inecuvntarea mare care proclam scopul Sfintei Liturghii ca fiind intrarea !n )mprtia Treimic a dragostei$ 4ceast intrare se poate !mplini numai prin !mprtsirea cu *iul lui #umne"eu !ntrupat care a (iruit moartea prin cruce$ Ectenia &are este o rugciune atotcuprin"toare care !m(rtisea" !ntreaga lume chemndu-ne s lsm toat gri/a personal si s ne identificm cu rugciunea 0isericii !nvtnd ierarhia crestin a valorilor$ 4ntifoanele ne pregtesc pentru intrarea !n )mprtie artndu-ne starea !n care tre(uie s ne apropiem de #umne"eu (antifonul I3 +0inecuvintea" suflete al meu pe #omnul+) mrturisind credinta !n *iul lui #umne"eu care ne-a deschis calea spre )mprtie si ne druieste puterea de a intra !n ea (antifonul II3 +5nule 9scut+)$ 4ntifonul III *ericirile ne pune !n fat conditiile intrrii !n )mprtie$ Intrarea &ic constnd !n purtarea Evangheliei icoana Cuvntului lui #umne"eu prin mi/locul credinciosilor si intrarea prin usile !mprtesti care sim(oli"ea" usile cerului !n altar imagine a )mprtiei lui #umne"eu aminteste !ntreaga lucrare a *iului$ #umne"eu Cuvntul S-a !ntrupat si a venit !n lume +ca s lumine"e pe tot omul care vine !n lume+ (In$ 1 ?) si a trecut prin mi/locul oamenilor pentru a se face cunoscut si pentru a-L face cunoscut pe Tatl (+#ac &-ati fi cunoscut pe &ine si pe Tatl &eu L-ati fi cunoscut+ In$ 1. 2) si a-i conduce astfel cu Sine !n )mprtie $ Consumarea euharistic a Cuvntului Cntarea trisaghionului dup cum o arat rugciunea corespun"toare uneste !ngerii si oamenii !n slvirea lui #umne"eu descoperindu-ne sfintenia lui #umne"eu si pregtindu-ne pentru primirea Cuvntului Lui$ Lecturile scripturistice plasate !n contextul doxologic al trisaghionului arat +modul !n care Cuvntul lui #umne"eu a/unge !n (iseric venind nu pur si simplu din trecut ca o carte sau un canon fixat ci mai ales din realitatea eshatologic a )mprtiei+ $ %rintii 0isericii (Clement 4lexandrinul 7rigen Sfntul Ioan Fur de 4ur Sfntul Frigore Teologul) su(linia" c !n Liturghie Cuvntul este consumat euharistic ne !mprtsim de #umne"eu prin cuvintele Sale$ #e aceea rugciunea care precede Evanghelia este o adevrat epicle" pentru ca #uhul Sfnt s fac pre"ent Cuvntul lui #umne"eu !n mi/locul 0isericii Sale$ Locul firesc al predicii este !n continuarea Evangheliei repre"entnd primirea Evangheliei !n unitatea 0isericii peste care odihneste #uhul Sfnt o parte esential a Liturghiei Cuvntului$ 4ctuali"area Cinei celei de Tain Liturghia Euharistic este o actuali"are a Cinei cele de Tain si implicit a celor patru lucrri svrsite atunci de 'ristos3 +a luat+ (pinea) +a multumit si a (inecuvntat+ +a frnt+ si +a dat+ (ucenicilor)$ 4cestor patru lucrri le corespund patru prti ale Liturghiei 3 Intrarea &are anaforaua frngerea !mprtsirea$

+4 luat+ - Intrarea mare este centrul ritualurilor preanaforale care au ca scop pregtirea material a altarului si a darurilor si pregtirea duhovniceasc a slu/itorilor si a credinciosilor pentru aducerea /ertfei duhovnicesti si !mprtsire$ Imnul heruvic scoate foarte (ine !n evident acest lucru$ El nu se refer strict la procesiune asa cum !n mod gre;it a fost !n8eles uneori prin analogie cu Liturghia darurilor mai !nainte sfintite$ 'eruvicul este o introducere la !ntreaga actiune liturgic de la anafora la !mprtsanie$ )i !nvat pe credinciosi c ei care vor cnta cntarea !ntreit sfnt a heruvimilor (Sfnt Sfnt Sfnt #omnul Savaot H din timpul anaforalei) tre(uie s lase toat gri/a lumeasc (Sus s avem inimile) ca s-L primeasc (upodexomai) pe 'ristos !n !mprtsanie $ Sfntul Ignatie al 4ntiohiei arat c !n 0iseric tre(uie s fie unire !n credint si dragoste $ #e aceea !nainte de !nltarea /ertfei euharistice aceast unitate se trieste prin dou acte liturgice3 srutarea pcii si rostirea Cre"ului$ Credem c asa cum !n multe (iserici s-a revenit la practica rostirii !n comun a Cre"ului ar fi de dorit o revenire si la practica srutrii pcii si !ntre credinciosi ((r(ati cu (r(ati si femei cu femei) deoarece +srutarea aceasta uneste sufletele unele cu altele si !ndeprtea" din suflete orice vr/msie+$ +4 multumit si a (inecuvntat+- 4naforaua este o lung rugciune de multumire adresat lui #umne"eu Tatl prin care se aduce /ertfa euharistic$ )n vechime protosul adunrii euharistice o rostea cu voce tare !n au"ul credinciosilor care se asociau numai la ecfonisul final prin rspunsul +4min+$ Termenul de anafora !nseamn ridicare !nltare ofrand /ertf$ 4naforaua !si are i"vorul !n rugciunea de multumire si (inecuvntare rostit de &ntuitorul !n seara Cinei celei de Tain$ )n 0iserica primar ierarhii aveau dreptul s improvi"e"e textul anaforalei dndu-i o redactare personal respectnd !ns o anumit schem comun tuturor liturghisitorilor !n ceea ce priveste ideile exprimate$ Cu timpul s-au impus anumite anaforale redactate de diferite personalitti ale 0isericii$ )n 0iserica 7rtodox s-au pstrat !n u" anaforalele Sfintilor Ioan Fur de 4ur si :asile cel &are$ 4vnd structura unei cuvntri a unei istorisiri pu(lice despre slava lui #umne"eu si opera Lui anaforaua este mai ales !n ca"ul Sfntului :asile cel &are o adevrat sinte" a teologiei ortodoxe exprimat !n form doxologic$ Ea are o structur trinitar !n cinstea Sfintei Treimi putnd identifica !n cadrul ei trei prti !n care se face referire special la lucrarea fiecrei %ersoane treimice urmate de rugciunea de mi/locire general a 0isericii$ 4naforaua liturgic - rugciunea central a Sfintei Liturghii )n cursul anaforalei se aduce multumire lui #umne"eu pentru toate (inefacerile Sale se face pomenirea lucrrii mntuitoare a *iului lui #umne"eu se !nalt darurile de pine si vin si se invoc #uhul Sfnt spre sfintirea acestora$ Cuvntul se uneste astfel cu Taina pinea si vinul se prefac prin pogorrea #uhului Sfnt !n Trupul si Sngele #omnului$ 4naforaua scoate !n evident faptul c actuali"area lucrrii mntuitoare a lui 'ristos se face prin svrsirea Sfintei Liturghii iar primirea roadelor acestei lucrri se face prin cuminecarea celor pre"enti cu Sfintele Taine (scopul acestei slu/(e)3 +%entru ca s fie celor ce se vor !mprtsi spre tre"irea sufletului spre iertare pcatelor spre !mprtsirea cu Sfntul Tu #uh spre plinirea )mprtiei cerurilor spre !ndr"nirea cea ctre Tine iar nu spre /udecat sau spre osnd+(anaforaua Sfntului Ioan Fur de 4ur)$ Tot anaforaua ne descoper si sensul ecle"ial al !mprtsaniei care depseste a(ordarea ei strict individualist3 +Iar pe noi pe toti care ne !mprtsim dintr-o pine si dintr-un potir s ne unesti unul cu altul prin !mprtsirea aceluiasi #uh Sfnt+(anaforaua Sfntului :asile cel &are)$ ,eiese clar astfel c participarea la Liturghie se !mplineste prin !mprtsirea cu Trupul si Sngele #omnului$ ,ostirea cu voce tare a anaforalei !n 0iserica primar era expresia !mpreunei -slu/iri a clerului si poporului !n Sfnta Liturghie$ Sfntul Ioan Fur de 4ur arat c +tot poporul (inecredincios laolalt

cu ceata preoteasc !n picioare si cu minile ridicate aduc !nfricostoarea Gertf+ $ La Sfnta Liturghie nu pot fi spectatori pasivi$ Credinciosii slu/esc alturi de cler si pentru a slu/i este nevoie ca ei s aud si s !nteleag rugciunile rostite de preot !n numele lor$ )ncepnd cu sec$ :-:I s-a rspndit tot mai mult o(iceiul citirii !n tain a anaforalei$ 4cest o(icei nu s-a impus datorit unor motive care s tin de esenta Liturghiei ci din dorinta de a cstiga timp printr-o rostire mai gr(it a anaforalei atunci cnd Liturghia s-a lungit ca urmare a introducerii imnelor cntate de credinciosi $ 9u exist nici o reglementare a autorittii (isericesti care s indice citirea !n tain a anaforalei$ #in contr )mpratul Gustinian prin 9ovella 1B2 cap$ :I din <A martie A-A inter"ice citirea !n tain a anaforalei+ $ #ar msura sa nu a putut opri rspndirea acestui o(icei$ S-a a/uns astfel ca rnduiala Liturghiei s ia !nftisarea +unui serviciu du(lu3 de o parte unul cu caracter tainic svrsit !n tcere de ctre liturghisitor !n altar iar altul exterior percepti(il si executat de ctre diacon si popor (stran cntret cor) !n v"ul si au"ul tuturor$ *aptul acesta a fcut ca poporul s rmn din ce !n ce mai strin si mai opac fat de partea ce revine preotului adic tocmai de ceea ce este esen8ial si fundamental !n actiunea Liturghiei+ )n consecint apar si explicri ale Liturghiei care a(soluti"ea" rolul clerului transformndu-i pe credinciosi !n simpli spectatori$ #e"voltarea !n paralel a iconostasului si !ntelegerea gresit a acestuia ca un "id desprtitor !ntre cler si credinciosi care ascunde lucrarea clerului a fcut ca uneori s se a/ung la identificarea caracterului tainic al Liturghiei cu pstrarea secretului !n ce priveste ceea ce preotii fac si rostesc$ #ar aceast !ntelegere vine !n contradictie flagrant cu sensul profund al cultului crestin ortodox de !mpreun-slu/ire a clerului si credinciosilor$ %aralela fcut !ntre iconostas si citirea !n tain a rugciunilor !n sensul desprtirii si ascunderii de credinciosi este gresit dovedind o ne!ntelegere a sensului iconostasului$ Iconostasul nu ascunde ci descoper realitatea vesnic )mprtiei cerurilor el nu desparte ci uneste 0iserica pmnteasc cu cea cereasc pentru c iconostasul nu este un perete desprtitor ci un suport pentru icoane$ Icoana !nvat descoper si uneste de aceea iconostasul ofer toate posi(ilittile unei participri depline si constiente !n cel mai !nalt grad la Liturghie$ +#eplintatea liturgic const !n pre"enta iconostasului si !n a face rugciunile euharistice accesi(ile poporului$ 9umai !n acest chip cuvntul si icoana !si vor do(ndi deplintatea !ntelesului lor+ $ Citirea !n tain a rugciunilor Liturghiei a afectat serios caracterul catehetic al Sfintei Liturghii$ )n lipsa unei explicatii speciale Liturghia a devenit tot mai ne!nteleas de popor unitatea dintre Liturghie si Euharistie nu a mai este perceput$ +Credinciosii au a/uns s nu mai priceap rostul sacru al Sfintei Liturghii si s participe tot mai rar la svrsirea ei+ $ 7mul modern vrea s !nteleag ceea ce face si de aceea !n ultimul timp tot mai multi teologi su(linia" importanta revenirii la citirea cu voce tare a rugciunilor Liturghiei si !n primul rnd a anaforalei care are un rol esential !n pregtirea pentru !mprtsanie$ +4 frnt+- #up anaforaua liturgic urmea" ultimele ritualuri pregtitoare pentru cuminecare3 v ,ugciunea +Tatl nostru+ !n care credinciosii !si mrturisesc unitatea frteasc cer iertarea pcatelor si +pinea cea spre fiint+ adic !nsusi Trupul #omnului$ v Exclamatia +Sfintele sfintilorT+ atrage atentia la cele sfinte adic Trupul si Sngele #omnului sunt numai pentru sfinti$ v ,spunsul +5nul Sfnt 5nul #omn Iisus 'ristos+ arat c numai El este sfnt si i"vor al sfinteniei dar+ si noi suntem sfinti dar nu prin fire ci prin participare prin nevoint si rugciune+ $ v *rngerea propriu-"is a agnetului +4 dat+- 5ltima parte a Liturghiei !mprtsirea este !mplinirea si ratiunea de a fi a !ntregii slu/(e care este o !nltare continu spre acest moment suprem$ 5nirea cu 'ristos !nseamn a vedea +lumina cea adevrat a primi #uhul cel ceresc a afla credinta cea adevrat+ este +culmea vederii a luminii si a comuniunii cu #umne"eu+ $

4cum putem cu adevrat s iesim +cu pace+ din (iseric ducnd pacea si darul lui #umne"eu primite la Liturghie acas si pretutindeni unde ne gsim$ Conclu"ii )ntreaga rnduial a slu/(ei ne descoper faptul c Liturghia este !mplinirea pregtirii pentru Euharistie iar Euharistia este punctul culminant si ratiunea de a fi a Liturghiei$ Ca urmare cteva conclu"ii se impun3 v Liturghia este o lucrare comun a !ntregii 0iserici o !mpreun !naintare spre unirea cu 'ristos$ #e aceea orice manifestare a evlaviei individuale care face a(stractie de slu/( (citirea unor rugciuni !ngenunchieri etc$) sunt total nepotrivite$ v)mprtsirea credinciosilor !n afara Liturghiei este o exceptie care nu se aplic dect !n ca"ul (olnavilor$ )n restul ca"urilor este o !ndeprtare de la sensul autentic al slu/(ei$ v %articiparea la Liturghie se !mplineste prin )mprtsire$ 7 Liturghie la care nu se cuminec dect clericii !si atinge doar !n mic msur scopul$ #e aceea idealul spre care tre(uie s tindem este ca cei care particip la slu/( avnd pregtirea potrivit s se si !mprtseasc$ %r$ *lorin 0ote"an 9ote (i(liografice3P 9icolae Ca(asila Tlcuirea #umne"eiestii Liturghii I trad$ studiu introductiv si note de %r$ %rof$ #r$ Ene 0raniste !n Scrieri 0ucuresti 1?=? p$ <- P %r$ %rof$ #r$ #umitru Stniloaie Spiritualitate si comuniune !n Liturghia ortodox Craiova 1?=- p$ =1-1@-$ P 4rhimandritul :asilios Intrarea !n )mprtie$ Elemente de trire liturgic a tainei unittii !n 0iserica 7rtodox trad$ de %r$ %rof$ #r$ Ioan Ic Si(iu 1??- p$ BB P :iu este #umne"eu$ Catehism pentru familie trad$ de 4urel 0rosteanu si %rintele Faleriu 0ucuresti 1??< p$ B-B$ P Ioannis Ii"ioulas *iinta eclesial trad$ 4urel 9ae 0ucuresti 1??- p$<12 n$ 2@$ P %aul EvdoNimov ,ugciunea !n 0iserica de ,srit trad$ de Carmen 0olocan Iasi 1??- p$ 12A P ve"i Sfntul Fherman I 4rhiepiscopul Constantinopolului Tlcuirea Sfintei Liturghii pre"entare traducere si note de %r$ %rof$ 9ic$ %etrescu !n &7 an 66:III (1?2-) nr$ B-. p$ <@@ P Sf$ Ignatie Teoforul Ep$ Ctre &agne"ieni I < !n$ Scrierile %rintilor 4postolici 0ucuresti 1??A p 1?= P Sf$ Chiril al Ierusalimului Catehe"a : &istagogic B trad$ de %r$ #$ *ecioru !n Catehe"ele vol$ II 0ucuresti 1?.B p$ A-2$ P Sf$ Ioan Fur de 4ur 7milia III la Epistola ctre *ilipeni la %r$ %$ :intilescu op$ cit$ p$ <2B$ P :e"i %r$ %$ :intilescu op$ cit$ p$ <B=$ P Corpus /uris civilis ed$ Eduard 7sendrugen part$ III Lipsca 1=2A p$ -<=$ P %r$ %rof$ Ene 0raniste %articiparea la Liturghie ed$ ,omnia Crestin 1??? p$<2 P Leonid 5spensNQ %ro(lema iconostasului !n &0 an 6: (1?-A) p$ 11?$ P %r$ #$ Stniloaie (interviu) !n Ioanichie 0lan Convor(iri duhovnicesti vol$ II ,oman 1?== p$ 1A$ P :e"i %r$ %etre :intilescu Liturghierul explicat p$ <=< %r$ Ene 0raniste %articiparea la Liturghie ed$ ,omnia Crestin 1??? p$AB %r$ %rof$ #umitru %opescu Cuvnt )nainte la i(idem p$ 1@ %r$ %rof$ Ioan Ic &odurile pre"entei personale alui Iisus 'ristos si ale comuniunii cu El !n Sfnta Liturghie !n %ersoan si comuniune Si(iu 1??B etc$ P Sf$ Chiril al Ierusalimului Catehe"a : mistagogic$ 1? !n Catehe"e II p$ A2-$$ P #ionisie 4reopagitul #espre Ierarhia (isericeasc III I !n 7pere Complete trad$ introducere si note de %r$ #umitru Stniloae 0ucuresti 1??- nota -? p$ 1<.$

%rima pagina Icoane Colinde %araclise Canoane LinN-uri ortodoxe 'arta &anastirilor Calendar crestin-ortodox Tonuri de apel crestine Screensaver3 Icoane cu Iisus 'ristos Icoane cu &aica #omnului Icoane cu Sfinti Contact Carte de oaspeti (guest(ooN) *orum crestin-ortodox :otea"a acest site English version Scrie adresa de email corecta3 &esa/ in format3 Text 'tml

Cauta in acest site$ &ultumesc lui #umne"eu pentru a/utor$ 4cest cod de votat nu mai este vala(ilT 4pasati aici pentru detalii$ :a rog votati-ne in T7%1@1