Observatii hidrologice asupra Vaii Prahovei din punctul Brazi - Tinosu

Indrumator proiect: Bogaciu Carmen

Realizatori: Danila Valeriu Stefanita, Capatana Laura, Spiridon Razvan Clasa: a XI a

Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu Ploiesti

Teama de studiu a fost alesa datorita indrumari doamnei profesoare Bogaciu Carmen, echipa initial a propus 2 teme, iar in final sa dovedit ca aceasta este cea mai potrivita, orizontul local, problemele din zona, si nu in ultimu rand mandria noastra.

Obiective
1. Determinarea caracteristicilor principale: orizontul general si local; 2. Localizarea zonei de studiu: reprezentare grafica; 3. Metode de studiu clasice; 4. Poluare: determinarea vinovatilor, concluzi si solutii; 5. Bibliografie;

"Slava Domnului ca oamenii nu pot zbura, sa lase gunoaie pe cer, la fel cum fac pe pamant." Henry David

Raul Prahova: prezentare generala

Prahova este un ru din sudul Romniei care izvorte din Munii Bucegi i se vars la Adncata n rul Ialomia. Cei 183 de kilometri i parcurge n judeele Braov (6 km), Prahova (161 km) i Ilfov (16 km). In zadar ai cauta astazi izvorul raului, caci lucrarile edilitare ce au transformat mica asezare de altadata intr-o renumita statiune climaterica, cu insemnate virtuti turistice, l-au facut de nerecunoscut. Prin lunca larga, apele Prahovei se scurg catre S-SE si aduna paraiase neansemnate strecurate printre coamele dealurilor. Dupa ce trece prin fata Campinei, la 60 kilometri de drum , Prahova primeste un afluent Doftana, al doilea ca marime dupa Teleajen. Dupa confluenta cu Doftana, Prahova isi mareste debitul si desi patrunde in campie nu-si domoleste prea mult panta si isi mentine infatisarea unui viguros rau din regiunea dealurilor.

Dar ce inteles are numele de Prahova, nume de rau, extins si la un teritoriu mai mare , desemnand un judet? Numele Prahova provine din slavul prah,, ( in romana praf ). Asa cum arata studiile lingvistice , se pare ca denumirea Prahova are un sens metaforic; ,, nu-i vorba de praful propriuzis, ci de apa care, cazand de la o inaltime mare, se prafuieste, se transforma in picaturi marunte ca firele de praf. Apoi cum se intampla foarte frecvent , numele s-a extins asupra intregului rau.. La Adancata colecteaza ultimul afluent Cricovul Sarat- un rau de deal si de campie, care ii mareste debitul Ceva mai jos, dupa peste 183 de kilometri de drum neobosit, Prahova se varsa in Ialomita, cedandu-i intreaga zestre de ape agonisite cu rabdare.

"Exista suficiente resurse in lume pentru a satisface nevoile oamenilor, dar nu si lacomia acestora." Mohandas K. Gandhi

Comuna Brazi
Comuna Brazi se afl situat n zona de cmpie din sud-vestul judeului Prahova, pe malul drept al rului Prahova. Brazi deine o suprafat total de 45.42 km., din care 3378 ha. suprafa agricol. Cuprinde satele:Brazii de Sus, Brazii de Jos, Popeti, Bteti, Negoieti i Stejaru Localitatea Brazi se afl din punct de vedere al reliefului i al altitudinii n cadrul zonei de cmpie i anume n partea sudic a Cmpiei Ploietiului Pe alocuri lunca Prahovei se ngusteaza pn la 150-200m, cum se ntmpl n dreptul localitiilor Stnceti, Stejaru i Tinosu, aceste sectoare alternnd cu cele unde lunca are lime de peste 800m (de exemplu,

la sud de localitatea Trgorul Vechi, Prahova, Leaotul i Viioara formeaz pe stnga Prahovei o lunca comun).

Comuna Tinosu
Tinosu este o comun n judeul Prahova, Muntenia, Romnia. Comuna se compune din satele Tinosu, Predeti i Pisculeti. Se nvecineaz la nord cu comuna Brazi, la est cu comunele Puchenii Mari i Gorgota, la sud cu comuna Poienarii Burchii, iar la vest cu comuna irna. Numele este dat de romani datorit amplasamentului cetii dacice pe o colina din argil. Comuna este aezat pe rul Prahova, la 18 km de Ploieti i 50 km de capital.

Localizarea zonei de studiu: reprezentare grafica;

Romania

Comuna Brazi

Comuna Tinosu

Metode de studiu clasice

Obiecte pentru teren: Un metru;

O bucata de polistiren expandat;

Un caiet pentru notite; Un recipient pentru o proba de apa: pet;

Prin aceste metode se vor determina cateva repere pentru curiozitatea noastra si studiu astfel, cu ajutorul metreului am aflat adincimea apei de la mal deoarce nu sa putut sa ajungem spre centru albiei, dar prin aproximatie am stabilit o adincimie, cu bucata de polistiren si cu ajutorul metrului am calculat viteza apei intro zona alesa de noi, cu petul am prelevat o proba de apa care a ajutat sa determinam calitate apei (curata, murdara, poluata, nepoluata, mirosul specific sau poluat) toate notate intr-un caiet.

Rezultate
In uram masuratorilor sa determinat o adincime la circa 2m 2m, 50cm fata de mal de 20 de cm destul de mare raportandune la distanta fata de mal. Aceast rezultat a fost obtinut in apropierea podului din Tinosu. Cu ajutorul Administratiei Nationale a Apelor Romane din Ploiesti sa determinat o adincime medie intre 2m si 3m, 25cm pe zona de studiu.

Nu poluarea face ru mediului. Impuritile din aer i ap fac asta. Al Gore

In urma rezultatelor de la fata locului sa reusit stabilirea vitezei de 0,833 m/s in zona Brazi Tinosu, insa viteza poate ajunge pana la 7 km/h in zonele drepte si chiar de 15 km/h in pante.

Lucrul acasa
Cu ajutorul a 2 colii albe, pet- ul si vata am dorit sa fac cate experimante pentru determinare calitati apei astfel :

Cu ajutorul celor doua colii albe, apa colectata de pe raul Prahova in comparatie cu apa potabila sau teterminat urmatoarele aspecte:
-culoare usor galbuie a apei prelevate (apa a fost prelevata dintr - o zona din care nu a putut fi infuluientata de nomol) in timp ce apa potabila erea perfect incolora;

-mirosul de petrol sa pastrat (o cauza a culoarei usor galbuie a apei ar fi devarsarile necontrolate de deseuri petroliere si chiar gunoaiele aruncate la intamplare de populatia din zona);

Am mai efectuat un mic experiment cu vata, acelasi principiu am turnat apa potabila pe o bucata si apa din rau pe alta bucata astfel sa constat: - prima bucata de vata cu apa potabila a afsorbit tot
si a pastrat culoare initiala intacta in schimb a doua bucata sa strans diamnetru si a capatat o culoare usor galben ( la fel ca la primu experimant petrolul este principala cauza)

Poluare: determinarea vinovatilor, concluzi si solutii

In conditiile civilizatiei umane asistam cum in mod flagrant nu sunt respectate principiile de protectie a mediului inconjurator. Apa , aerulul doua fluide esentiale de care depinde toata viata au devenit ,,PUBELE UNIVERSALE,,...

In zona comunei Brazi se afla parcul industrial Petro Brazi principala sursa de poluare pentru raul Prahova si mediul inconjurator.

Contaminarea cu hidrocarburi a apelor subterane din vecinatatea marei rafinari, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.

Se poate arunca vina numai pe industrie insa noi, nu ne dam seama de problemele care le provocam, atunci cand aruncam la intamplare o sticla cu diverese sucuri sau alte lichide in rau sau cand aruncam constient resturi menajere sau alte tipuri de gunoaie, cat rau producem faunei, vegetatiei din zona si din apa.

Populatia din zona este revoltata de gunoiele din zona, insa gresala le apartine in totalitate, dar totusi au existat cateva persoane sensibile, care au depus sesisari la directia primariei. Conform unui articol din ziarul local Info Brazi sa pus aceasta problema in cadrul adunari generale a consilierilor locali si sa hotarat:

1. marirea amenzilor 2. angajare de personal pentru ecologizare si curatare a malurilor raului 3. o colaborare mai stransa cu Administratia Nationala a Apleor Romane, directia Prahova

Bibliografie
1. Administratia Nationala a Apelor Roamane, Prahova

2. Biblioteca Comunei Brazi : Geografia Apelor Romane

3. Info Brazi, Domnul jurnalist Adrian Varciu 4. www.Wikipedia.ro

Va multumim ca ne - ati ascultat!!