Sunteți pe pagina 1din 15

FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ

Locuirea temporară în străinătate LTS.


Migraţia economică a românilor 1990-2006
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
30.0 28.0
24.6
25.0
21.4

20.0
15.4
15.0
16.015.1
9.4 14.6
10.0
6.3
7.4
6.0 11.7 ….după 2001, Moldova devine
4.9
5.0 2.0 2.3
3.4 3.4 2.6 3.1 3.1 2.9
6.0 6.6 principalul rezervor de emigrare.
0.0 2.0 2.3 1.7
1.4 1.1 1.1
4.3
1.4 1.7
4.0 4.0 Lucrurile se întâmplă ca şi cum nu intentionează să plece si nim eni din
63
prima plecare total plecari
fluxul secular de la Moldova spre gospodărie nu a fost plecat

Banat, Braşov şi Bucuresti ar fi fost numai altcineva din gospodărie 14


%
întrerupt la începutul anilor 90
pentru a se muta ,după 2001, spre nu a fost dar are de gând să plece 6

Italia. a fost în vizită, dar nu a lucrat 10

Dumitru Sandu (coord.proiect) a lucrat în străinătate 7

0 10 20 30 40 50 60 70

Suport pentru prezentarea primei părţi din raportul de cercetare

Bucureşti 14 decembrie 2006


Sumar

• Concluzii
– experienţe de LTS
– etape
– compoziţia socială a migranţilor
– percepţia lucrului în străinătate
– valori
• Percepţia migraţiei
• Schimbări percepute
• Starea de spirit
– gravitatea problemelor locale
– optimism-pesimism
– nemulţumire faţă de localitate şi ţară

• Valori
– cum să foloseşti banii din migraţie
– legate de succes, încredere şi instituţii

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


CONCLUZII: experienţe de locuire temporară în străinătate

Câţi? •cel puţin 10% dintre persoanele adulte au lucrat în străinătate în ultimii 17 ani.

•aproximativ 20% dintre gospodăriile ţării au cel puţin o persoană cu experienţă de lucru în
străinătate
•aproximativ o treime dintre gospodării au cel puţin o persoană care are experienţă de migraţie
temporară în străinătate
Tipuri Patru tipuri de prin lucru =a lucrat în străinăt. 7%
experienţă de 10%
prin călătorie =nu a lucrat dar a călătorit în străinătate
locuire
temporară în numai prin intenţii de lucru =nu a lucrat şi nu a călătorit dar vrea să 6%*
străinătate în străinătate lucreze în străinăt.
numai prin gospodărie =altcineva din gospod.a lucrat 14%

fară experienţă de LTS nimeni din gospod nu are exper. mig 63%

Destinaţii •peste 50% dintre plecările la lucru în străinătate în perioada 2002-2006 au fost în Italia. Rezidenţi români în
Italia la sfârşitul anului 2005 – aproximativ 300 mii. Dacă se acceptă ideea că la un migrant legal există 2.5-3
imigranţi ilegali, atunci numărul de Români în Italia poate fi estimat la aprox. 900 mii.
•24% dintre plecările la lucru în străinătate în perioada 2002-2006 au fost în Spania
Origini •rata cea mai ridicată de plecări pentru muncă, în perioada 2002-2006, a fost din Moldova spre Italia (76%
din plecările din Moldova) şi din Muntenia spre Spania (54% din plecările din Muntenia)
•plecări pentru turism sau comerţ au avut loc mai mult din Transilvania, Banat şi Dobrogea

*Ponderea celor care ar dori să plece în străinătate la lucru


în următorul an, din totalul celor de 18-59 ani, este mai
mare, de 11%, deoarece include şi pe cei care au mai fost
LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup plecaţi. Intenţia de emigrare temporară pentru lucru este
de18% în categoria de 18-29 ani.
CONCLUZII:etape

ETAPA I.1990-1995 cu Israel şi Turcia ca principale destinaţii. Rata anuală a plecărilor sub 3‰

ETAPA II.1996-2001 cu Italia ca principală destinaţie. Rată anuală de emigrare temporară 3‰-7‰.

ETAPA III.2002- 2006 cu Italia şi Spania ca principale destinaţii. Rată anuală de emigrare
temporară 9‰-28‰.
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
30.0 28.0 Plecări temporare pentru muncă în
24.6 străinătate la 1000 locuitori, 1990-2006 .
25.0
21.4 Exemplu de mod de citire a datelor: în anul
2005 s-au înregistrat aproximativ 28 plecări
20.0 temporare pentru lucru în străinătate la
15.4
1000 locuitori de vârstă cuprinsă între 15-64
15.0 ani. Graficul nu se referă la numărul de
16.015.1
9.4 14.6 migranţi ci la cel de acte de migraţie
10.0 7.4 11.7 temporară. Cifrele din grafic sunt rate ale
6.3 6.0
4.9
3.4 3.4 2.6 3.1 3.1 2.9 emigrării temporare in străinătate la nivelul
5.0 2.0 2.3
6.0 6.6 populaţiei de 15-64 ani din cele 1400
4.3 4.0 4.0 gospodarii din eşantion. Nu pot fi
0.0 2.0 2.3 1.7
1.4 1.1 1.1 1.4 1.7 înregistrate evenimentele asociate cu
prima plecare total plecari persoanele plecare definitiv din gospodărie
sau cele care au decedat.

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


CONCLUZII: compoziţia socială a migranţilor

•de la o migraţie a bărbaţilor (88% în total flux plecări) la o migraţie


echilibrată cu 56% bărbaţi şi 44% femei în totalul plecărilor

•de la 59% la 51% orăşeni în totalul plecărilor

Compoziţia socială a •creşte ponderea celor cu nivel redus de educaţie (cel mult gimnazial) de
migranţilor între la 5% (ETAPA I) la 17% (ETAPA III) din total plecări
etapele
I (1990-1995) şi
III (2002-2006) •se menţine constantă ponderea bărbaţilor care lucrează în construcţii, la
aproximativ 46-49% din total plecări ale bărbaţilor

•sporeşte ponderea bărbaţilor care lucrează în agricultură de la 11% la


19%
•de la 34% la 53% ocupare ilegală la destinaţie

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


CONCLUZII: percepţia lucrului în străinătate

•„e bine că pleacă la din total eşantion 55%


lucru în străinătate”
susţin, dintre cei care au lucrat 73%

dintre cei fără experienţă de migraţie 48%

•cei care au lucrat în „ajung mai înstăriţi”, susţin un procent de 83%


străinătate
„se ajută mai mult cu cei de acasă” 68%

„divorţează mai uşor” 43%

„gândesc altfel”, apreciază 38%

•„bunuri” (54%), „planuri” (53%) şi „mod de gândire” (49%) - principalele câştiguri ale
experienţei de lucru în străinătate pentru cei care au muncit acolo, conform percepţiei lor

•vrâncenii (58%), cu mai multă experienţă de migraţie, susţin, mult mai mult decât teleormănenii
(37%) că migranţii „gândesc altfel”

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


CONCLUZII: valori

Au lucrat în Au intenţii să Total


străinătate plece eşantion
Banii din migraţie „e bine să construcţie/ 38% 23% 31%
fie folosiţi”, spun cei reparare locuinţă
intervievaţi, pentru..
afaceri 23% 33% 19%

trai mai bun 15% 11% 12%

Au munca prietenii timpul liber politica


importanţă
mare sau la cei care au lucrat în 61% 34% 48% 14%
foarte mare străinătate

pe total eşantion 48% 25% 28% 5%

“te poţi înţelege pe cuvânt” susţin 60% dintre cei care au lucrat în străinătate, faţă de 54%
pe total eşantion
Acord cu ideea ca “succesul înseamnă risc” susţin 89% dintre cei care au lucrat în
străinătate, faţă de 69% pe total eşantion

Acord cu ideea că “funcţionarea instituţiilor centrale susţin 35% dintre cei care au lucrat în
este problemă importantă pentru România” străinătate, faţă de 30% pe total
eşantion

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


PERCEPŢIA MIGRAŢIEI:“Credeţi că este bine sau rău
că unii oameni pleacă la lucru în străinătate?”

fără exper.mig. 48 24 14 14

total eşantion 55 21 13 11

a călătorit dar nu a lucr. 60 20 13 7

din gospod.cu migran. 61 17 15 6

a lucrat în străin. 73 16 91

are intenţie de plec. 79 13 5 2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


e bine e şi bine, e şi rău e rău nu ştiu

Peste jumătate din populaţia adultă a ţării consideră că “este bine” ca unii oameni să
plece la lucru în străinătate. Cei care au lucrat susţin opinia respectivă în proporţie de
73%
LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup
SCHIMBĂRI PERCEPUTE: Ce schimbări a adus locuirea temporară în
străinătate pentru cel puţin un membru al gospodăriei – autoestimări (%)

viata relig. 3 Evaluarea celor care au


afaceri 8 lucrat în străinătate
comport.vot 10
profesie 13
copii 16 MIGRANŢII AU CÂŞTIGAT ÎN
petrecere timp 22 PRIMUL RÂND BUNURI, PLANURI
prestigiu 26 ŞI UN NOU MOD DE GÂNDIRE.
rel.familie 29
locuinţă 41 LA UN NIVEL MAI REDUS, DAR IN
mod gandire 49 IERARHIE SIMILARĂ, PAR SĂ SE
planuri 53
bunuri 54 FI ÎNTÂMPLAT LUCRURILE ŞI
PENTRU CEI CARE AU UN
0 10 20 30 40 50 60 MIGRANT ÎN GOSPODĂRIE

comport.vot 3
viata religioasă 3
afaceri 5
profesie 6 viata religioasă 1
copii 6 profesie 3
prestigiu 7 afaceri 4
relaţii în familie 9 comport.vot 5
locuinţă 9 prestigiu 8
bunuri 13 petrecere timp 13
planuri 18 copii 14
petrecere timp 20 relaţii în familie 19
mod.gandire 37 locuinţă 24
planuri 24
0 10 20 30 40 mod.gandire 25
bunuri 33

Evaluarea celor care numai au 0 10 20 30 40


călătorit în străinătate
Evaluarea celor care au în gospodărie
LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup pe cineva care a lucrat în străinătate
STAREA DE SPIRIT

• Persoanele care au lucrat în străinătate au un profil atitudinal specific.Vin cu aspiraţii


superioare,favorizante pentru
• critică socială asupra stării localităţii în care trăiesc
• critică asupra stării sociale actuale din România

• Persoanele care nu au lucrat în străinătate dar care au de gând să plece la lucru în


afară sunt cele mai nemulţumite de localitate şi de ţară

• Optimismul dinamic –nemulţumiţi de prezent dar încrezători în viitor –este specific


celor cu intenţie de migraţie şi celor din gospodăriile de migranţi

• Pesimismul cronic – este rău şi va fi şi mai rău – apare mai ales în gospodăriile lipsite
de experienţă de migraţie

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


STAREA DE SPIRIT: Cei care au lucrat în străinătate - mult mai critici în
legătură cu starea propriei localităţi, comparativ cu restul populaţiei

Ponderea persoanelor care consideră că în propria localitate sunt


foarte grave problemele legate de ……
70
58
60
50 42 44
39 38 38
40
30 25 25 27 26 26
21 23 20
20 14 16
12
7 9
10 6

0
a lucrat in in gosp.cu mig. cu int.migratie a calatorit in gosp.fara
strain. mig.

locurile de munca locuintele serv medicale facilit.timp liber

Exemplu de lectură date:58% dintre cei care au lucrat în străinătate apreciază că


locurile de muncă sunt o problemă foarte gravă în propria localitate, comparativ cu
44%, procentul corespunzător pentru persoanele fac parte din gospodării fără
experienţă de migraţie
LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup
STAREA DE SPIRIT:Tipuri de optimism-pesimism,
funcţie de experienţa de migraţie (%)

a lucrat in a cu intenţie in in total


strain. calatorit de migratie gosp.cu gosp.fara
migranţi migranţi
E rău şi va fi şi mai
rău (pesimism cronic) 12 8 15 9 15 13
E bine dar va fi rău
(pesimism recent) 4 6 1 6 5 5
Va fi la fel (stabil
temporal) 41 46 40 43 54 50
E rău dar va fi bine
(optimism dinamic) 20 12 25 23 13 15
E bine şi va fi şi mai
bine (optimism de
continuitate) 23 30 20 19 14 17

Total 100 100 100 100 100 100

Celulele marcate prin umbrire indică asocieri statistic


semnificative

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


STARE DE SPIRIT:Nemulţumirea faţă de localitate şi ţară,
funcţie de experienţa de migraţie

60 Cei mai nemulţumiţi de


49 localitatea în care stau
50
sunt cei cu intenţii de a
40 34 34 34 pleca la lucru în
29 27 străinătate (34% faţă de
30 23
20 media pe eşantion de
20 17 14 18%). Tot ei sunt şi cei
10 mai nemulţumiţi de ţara de
care aparţin (49%, faţă de
0 25% pe total eşantion)
cu intenţii a lucrat in in gosp.cu a calatorit in in gosp.fara
de migratie strain. migranţi strainat. migranţi

nemulţumiţi de localitate nemulţumiţi de ţară

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


VALORI: “Pe ce credeţi ca ar fi bine să îşi foloseasca banii o persoană
care se întoarce de la lucru în străinătate? “ (%)
a lucrat in in gosp.cu cu intenţie a calatorit in total
strainătate migranţi de migratie în gosp.far
străinătate a
migranţi
Constructia/
cumpararea de locuinta 38 31 23 21 32 31
Dezvoltarea unei
afaceri 23 20 33 27 15 19

Trai mai bun 15 12 11 12 11 12

Investitii imobiliare 4 2 5 7 4 4
Renovarea /
modernizarea locuintei 3 5 9 3 3 3

Alte 5 9 6 5 5 6

Nu ştie 11 21 13 25 30 26
Total 100 100 100 100 100 100

Cifrele se referă numai la prima alegere. Noul val de migraţie dat de cei cu intenţii de
plecare, pare să fie orientat antreprenorial mai mult decât vechile valuri.

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup


VALORI: legate de încredere, succes şi instituţii (%)

a lucrat in a cu in gosp.cu in total


strain. calatorit int.migratie mig. gosp.fara
migranţi

acord cu formularea "te poţi 60 47 56 52 55 54


înţelege cu oamenii pe cuvânt"

acord cu ideea ca succesul 89 73 72 71 65 69


înseamna acceptare risc
Acord cu ideea că este foarte 21 14 33 16 14 16
important să lucrezi în
străinătate pentru succes în
vuaţă
crede ca funcţionarea 35 34 28 28 30 30
instituţiilor centrale este
problema importantă a Romaniei

Exemplu de citire a datelor: 89% dintre cei care au lucrat în străinătate cred că succesul în viaţă
înseamnă “să ştii să rişti”, faţă de numai 69%, procentul corespunzător pe total eşantion

LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup

S-ar putea să vă placă și