Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
20.0
15.4
15.0
16.015.1
9.4 14.6
10.0
6.3
7.4
6.0 11.7 ….după 2001, Moldova devine
4.9
5.0 2.0 2.3
3.4 3.4 2.6 3.1 3.1 2.9
6.0 6.6 principalul rezervor de emigrare.
0.0 2.0 2.3 1.7
1.4 1.1 1.1
4.3
1.4 1.7
4.0 4.0 Lucrurile se întâmplă ca şi cum nu intentionează să plece si nim eni din
63
prima plecare total plecari
fluxul secular de la Moldova spre gospodărie nu a fost plecat
0 10 20 30 40 50 60 70
• Concluzii
– experienţe de LTS
– etape
– compoziţia socială a migranţilor
– percepţia lucrului în străinătate
– valori
• Percepţia migraţiei
• Schimbări percepute
• Starea de spirit
– gravitatea problemelor locale
– optimism-pesimism
– nemulţumire faţă de localitate şi ţară
• Valori
– cum să foloseşti banii din migraţie
– legate de succes, încredere şi instituţii
Câţi? •cel puţin 10% dintre persoanele adulte au lucrat în străinătate în ultimii 17 ani.
•aproximativ 20% dintre gospodăriile ţării au cel puţin o persoană cu experienţă de lucru în
străinătate
•aproximativ o treime dintre gospodării au cel puţin o persoană care are experienţă de migraţie
temporară în străinătate
Tipuri Patru tipuri de prin lucru =a lucrat în străinăt. 7%
experienţă de 10%
prin călătorie =nu a lucrat dar a călătorit în străinătate
locuire
temporară în numai prin intenţii de lucru =nu a lucrat şi nu a călătorit dar vrea să 6%*
străinătate în străinătate lucreze în străinăt.
numai prin gospodărie =altcineva din gospod.a lucrat 14%
fară experienţă de LTS nimeni din gospod nu are exper. mig 63%
Destinaţii •peste 50% dintre plecările la lucru în străinătate în perioada 2002-2006 au fost în Italia. Rezidenţi români în
Italia la sfârşitul anului 2005 – aproximativ 300 mii. Dacă se acceptă ideea că la un migrant legal există 2.5-3
imigranţi ilegali, atunci numărul de Români în Italia poate fi estimat la aprox. 900 mii.
•24% dintre plecările la lucru în străinătate în perioada 2002-2006 au fost în Spania
Origini •rata cea mai ridicată de plecări pentru muncă, în perioada 2002-2006, a fost din Moldova spre Italia (76%
din plecările din Moldova) şi din Muntenia spre Spania (54% din plecările din Muntenia)
•plecări pentru turism sau comerţ au avut loc mai mult din Transilvania, Banat şi Dobrogea
ETAPA I.1990-1995 cu Israel şi Turcia ca principale destinaţii. Rata anuală a plecărilor sub 3‰
ETAPA II.1996-2001 cu Italia ca principală destinaţie. Rată anuală de emigrare temporară 3‰-7‰.
ETAPA III.2002- 2006 cu Italia şi Spania ca principale destinaţii. Rată anuală de emigrare
temporară 9‰-28‰.
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
30.0 28.0 Plecări temporare pentru muncă în
24.6 străinătate la 1000 locuitori, 1990-2006 .
25.0
21.4 Exemplu de mod de citire a datelor: în anul
2005 s-au înregistrat aproximativ 28 plecări
20.0 temporare pentru lucru în străinătate la
15.4
1000 locuitori de vârstă cuprinsă între 15-64
15.0 ani. Graficul nu se referă la numărul de
16.015.1
9.4 14.6 migranţi ci la cel de acte de migraţie
10.0 7.4 11.7 temporară. Cifrele din grafic sunt rate ale
6.3 6.0
4.9
3.4 3.4 2.6 3.1 3.1 2.9 emigrării temporare in străinătate la nivelul
5.0 2.0 2.3
6.0 6.6 populaţiei de 15-64 ani din cele 1400
4.3 4.0 4.0 gospodarii din eşantion. Nu pot fi
0.0 2.0 2.3 1.7
1.4 1.1 1.1 1.4 1.7 înregistrate evenimentele asociate cu
prima plecare total plecari persoanele plecare definitiv din gospodărie
sau cele care au decedat.
Compoziţia socială a •creşte ponderea celor cu nivel redus de educaţie (cel mult gimnazial) de
migranţilor între la 5% (ETAPA I) la 17% (ETAPA III) din total plecări
etapele
I (1990-1995) şi
III (2002-2006) •se menţine constantă ponderea bărbaţilor care lucrează în construcţii, la
aproximativ 46-49% din total plecări ale bărbaţilor
•„bunuri” (54%), „planuri” (53%) şi „mod de gândire” (49%) - principalele câştiguri ale
experienţei de lucru în străinătate pentru cei care au muncit acolo, conform percepţiei lor
•vrâncenii (58%), cu mai multă experienţă de migraţie, susţin, mult mai mult decât teleormănenii
(37%) că migranţii „gândesc altfel”
“te poţi înţelege pe cuvânt” susţin 60% dintre cei care au lucrat în străinătate, faţă de 54%
pe total eşantion
Acord cu ideea ca “succesul înseamnă risc” susţin 89% dintre cei care au lucrat în
străinătate, faţă de 69% pe total eşantion
Acord cu ideea că “funcţionarea instituţiilor centrale susţin 35% dintre cei care au lucrat în
este problemă importantă pentru România” străinătate, faţă de 30% pe total
eşantion
fără exper.mig. 48 24 14 14
total eşantion 55 21 13 11
a lucrat în străin. 73 16 91
Peste jumătate din populaţia adultă a ţării consideră că “este bine” ca unii oameni să
plece la lucru în străinătate. Cei care au lucrat susţin opinia respectivă în proporţie de
73%
LTS 1990-2006/Sondaj FSD-Gallup
SCHIMBĂRI PERCEPUTE: Ce schimbări a adus locuirea temporară în
străinătate pentru cel puţin un membru al gospodăriei – autoestimări (%)
comport.vot 3
viata religioasă 3
afaceri 5
profesie 6 viata religioasă 1
copii 6 profesie 3
prestigiu 7 afaceri 4
relaţii în familie 9 comport.vot 5
locuinţă 9 prestigiu 8
bunuri 13 petrecere timp 13
planuri 18 copii 14
petrecere timp 20 relaţii în familie 19
mod.gandire 37 locuinţă 24
planuri 24
0 10 20 30 40 mod.gandire 25
bunuri 33
• Pesimismul cronic – este rău şi va fi şi mai rău – apare mai ales în gospodăriile lipsite
de experienţă de migraţie
0
a lucrat in in gosp.cu mig. cu int.migratie a calatorit in gosp.fara
strain. mig.
Investitii imobiliare 4 2 5 7 4 4
Renovarea /
modernizarea locuintei 3 5 9 3 3 3
Alte 5 9 6 5 5 6
Nu ştie 11 21 13 25 30 26
Total 100 100 100 100 100 100
Cifrele se referă numai la prima alegere. Noul val de migraţie dat de cei cu intenţii de
plecare, pare să fie orientat antreprenorial mai mult decât vechile valuri.
Exemplu de citire a datelor: 89% dintre cei care au lucrat în străinătate cred că succesul în viaţă
înseamnă “să ştii să rişti”, faţă de numai 69%, procentul corespunzător pe total eşantion