1

AU APARUT N COLECTIA NOASTRA:

Nr. 1-2-METEORITUL DE AUR (partea I yi a II-a)
de Octavian SAVA
Nr. 3-A 12-a VARIANTA
de Leonid PETRESCU
Nr. 4-MAREA EXPERIENTA
de M. NAUMESCU
yi PROXIMA CENTAURI
de M, BRATES
MAREA EXPERIENTA
de MIRCEA NAUMESCU
(Lucrare aistins cu premiul I la cncursul rgani:at ae revista ,Stiint i
Tehnic`)
13 decembrie
Eram nc molesit de somn. Dormisem tare mult! M simteam slbit, ca un
bolnav n convalescent. Aveam dureri n Iiecare ncheietur si orice miscare mi
pricinuia senzatii neplcute. mi simteam gtejul ars de o sete chinuitoare.
Masinal, am ntins mna spre noptier n cutarea paharului cu ap. Ciudat, ns!
Mna mea bjbia n gol. Noptiera nu se mai aIla la locul ei.
Am deschis ochii si m-am uitat n jurul meu. M astepta cea mai mare surpriz
pe care o avusesem n viata mea, pn atunci! Nu numai c noptiera dispruse, dar
si restul vechiului meu mobilier. De Iapt, nici nu m aIlam n camera mea. ncperea
n care m transplantase o ntmplare misterioas pentru mine, nu semna cu nimic
din ceea ce vzusem pn atunci. Tavanul si peretii camerei radiau o lumin plcut
si odihnitoare. Podeaua, de o transparent perIect, acoperea un desen cu splendide
culori ce se mbinau ntr-un minunat motiv decorativ. Nici un mobilier, n aIar de
trei scaune cu Iorm curioas.
Am ncercat s m ridic. Atunci am constatat c miscrile mi erau stnjenite de
un aparat ciudat care-mi ncingea trupul ca un cerc de otel. Ce se ntmplase cu
mine? Unde m aIlam? M trudeam s gsesc un rspuns acestor ntrebri. n mintea
mea domnea o dezordine cumplit. Pe msur ce ncercam s Iac ordine n noianul
de gnduri, m cuprinse o puternic senzatie de Irig. Fr s stiu de ce, simteam c
n Irigul acesta voi gsi rspunsul la ntrebrile ce m chinuiau.
ncetul cu ncetul, din ceata care-mi nvluia mintea se desprinse o nemrginit
ntindere alb. Am nchis ochii si amintirile au nceput s se limpezeasc. Retriam
clipele unei cumplite tragedii. Teribila senzatie de a te aIla singur n mijlocul eternelor
2
gheturi! Rtcit de nsotitorii mei n expeditia ce ntreprinseserm la polul sud,
epuizat de Ioame si de Irig pierdusem speranta de a mai regsi vreodat cldura
unui cmin, de a mai asculta cndva glasul unor oameni.
Picioarele nu m mai duceau. Cu toat mpotrivirea mea a trebuit s m supun
unei puternice raIale de vnt care m-a culcat pe covorul de zpad. O moleseal
dulce m cuprinse. Stiam bine c e sIrsitul. Dar tot att de bine stiam c orice
ncercare de a m smulge din aceast toropeal era zadarnic. Am deschis ochii
mari si, adunndu-mi toat energia de care mai dispuneam, am ncercat s strpung
zarea, departe ct mai departe, acolo unde plpiau vietile celor care-mi erau att de
dragi. Si atunci, o priveliste Ieeric a aprut n Iata ochilor mei. Acolo, unde cerul
prea c se ntlneste cu pmntul, din oceanul de zpad, se nltau coloane uriase
de Ioc, sprijinite pe o mreat cupol n care strluceau toate culorile curcubeului.
Aveam impresia c n Iata mea se mistuia n Ilcri Iantastice, templul zeului
gheturilor eterne! Cldura acestui incendiu ncepuse s-mi nclzeasc trupul pn
atunci att de nghetat. Si apoi!.
Nimic!
Aci amintirile mele se opreau!
Aveam o singur certitudine: Iusesem salvat!
Dar, cum? Mii de ntrebri m npdeau. Probabil ns c Icusem un eIort prea
mare scormonindu-mi amintirile; simteam nevoia de odihn. Am adormit
16 decembrie
M simteam mai odihnit. Puterile ncepuser s-mi revie. Am retrit o clip
ntreaga mea aventur. Oceanul de zpad. templul de Ioc. camera
misterioas.
Nu mai ncape nici o ndoial! Nu visasem! Triam!
ntr-adevr, am simtit c nu snt singur. Am deschis ochii. Aparatul ciudat care-
mi ncinsese trupul dispruse!
Alturi de patul meu se aIlau doi oameni care m priveau cu atentie. n sIrsit,
m gseam aproape de dezlegarea misterului!
Era ceva neobisnuit n nItisarea oamenilor ce se aIlau n Iata mea.
mbrcmintea lor mi atrgea n mod deosebit atentia, ncercam s-mi amintesc
unde mai vzusem o asemenea mbrcminte. Dar nu reuseam! Singura asemnare
pe care o puteam gsi, mi amintea de picturile din vremea renasterii.
Cu toate acestea, ntre mbrcmintea lor si cea din epoca renasterii era o
deosebire. Omul care se aIla alturi de mine purta o bluz rosie, deschis la gt,
care-i punea n evident trupul vnjos; mijlocul i era ncins de un cordon strveziu;
pantalonii albi, strnsi pe picior intrau ntr-un soi de cizmulite usoare de culoare
cenusie deschis. Cellalt, mai Iirav la trup, era mbrcat asemntor dar cu o bluz
de culoare verde.
3
Desi mbrcmintea lor prea scoas din recuzitele unui teatru, nu era n ea
nimic suprtor. Dimpotriv, prin simplitatea ei, avea o not de elegant.
Cu aceeasi atentie cu care studiam oamenii din Iata mea, m observau si ei pe
mine.
Din miile de ntrebri care-mi stteau pe buze, izbucni cea care trebuia s le
dezlege pe toate:
Ce s-a ntmplat?
Nu avea nici o team, esti n aIar de orice pericol, mi rspunse omul n rosu.
Omul acesta vorbea romneste, cu toate acestea, trebuia s Iac eIorturi pentru a-
l ntelege. Accentul lui mi se prea la Iel de ciudat ca hainele pe care le purta, ca tot
ce m nconjura.
Dar unde m aIlu?
Esti n cea mai modern clinic, n care se aplic terapia prin congelare. Snt
medicul seI al acestei clinici si te aIli sub directa mea ngrijire. Asistentul meu,
Radu Boldur, a observat cu ajutorul unor aparate, acum trei zile c n urma
tratamentului pe care ti l-am aplicat cu succes, ai revenit la viat. De atunci ai Iost
sub permanent supraveghere. Aparatul care te-a ajutat s-ti revii nu mai era necesar
si n urma tratamentului aplicat din acel moment, toate Iunctiunile organice si-au
reluat cursul lor normal.
Ceea ce mi spuneti m linisteste ntr-adevr. Nu-mi dau ns seama cum am
ajuns aci!
Omul n rosu mi zmbi:
Este o poveste destul de lung si, n unele privinte, nenteleas chiar de noi.
,A trecut aproape un an de zile de cnd, ca medic specialist n terapia Irigului,
am Iost nsrcinat s nsotesc la polul sud o expeditie care avea de scop s stabileasc
cele mai bune conditii pentru exploatarea zcmintelor bogate din apropierea noului
oras Antarctis.ntr-una din zile, nsotit de biologul expeditiei, care Icea studii asupra
Iaunei de la polul sud, cercetam mprejurimile. n urma unei ndelungate cercetri
ntreprinse n clinica noastr, eram obsedat de ideea c viata s-ar putea mentine
vreme ndelungat la temperaturi sczute si c, prin mijloace potrivite, un orga-
nism congelat ar putea Ii readus la viat. Desi nu era de aceeasi prere cu mine,
biologul mi promisese tot concursul si adusese cu el aparate perIectionate care
erau n stare s detecteze prezenta organismelor vii pe distante apreciabil de mari.
La un moment dat, indicatiile aparatelor ne-au Icut s ne oprim. Desi semnalele
receptionate erau Ioarte slabe, aparatul ne arta clar c ele provin din blocul de
gheat ce se aIla sub picioarele noastre. Dup ce am marcat locul, ne-am napoiat n
oras, de unde am adus cu noi o echip de oameni mpreun cu toate aparatele pe
care le construisem pentru topirea treptat a ghetii si pentru reanimarea organismului
nghetat. Asteptam cu neobisnuit emotie rezultatul lucrrilor. Surpriza mea a Iost
mai mare dect m asteptam. Din blocul de gheat s-au desprins Iormele unui
4
corp omensc! Cred c nu trebuie s spun cine era omul acela!
ntr-adevr povestea era uimitoare, dar se lega Ioarte bine cu ultimele mele
amintiri.
Curiozitatea mi crescuse si alt ntrebare mi veni n minte:
Ct vreme am zcut n blocul de gheat?
De ast dat rspunsul nu veni imediat. Cei doi medici se consultar n soapt.
Pe Ietele lor puteam citi o nedumerire. Omul n verde, pe care seIul clinicii i numise
Radu Boldur, mi rspunse n acelasi accent ciudat pe care-l observasem si la colegul
lui.
Curiozitatea noastr e la Iel de mare. Toate ncercrile Icute pentru a stabili
data accidentului dumitale nu ne-au dus la nici un rezultat. Nu am gsit asupra
dumitale nici un act ca s ne ajute n aceast privint. Ceea ce ni s-a prut destul de
ciudat era mbrcmintea dumitale cu totul neobisnuit. Este rndul nostru s te
ntrebm: de cnd dateaz ultimele dumitale amintiri?
La ntrebarea asta v pot rspunde cu destul de bun aproximatie. M-am rtcit
printre gheturi n luna iunie.
Bine, dar anul?
L-a aceast ntrebare nedumerirea mi-a crescut si mai mult. Att de mult s Ii
durat aventura mea nct s trebuiasc ani pentru a o msura? Am rspuns automat.
1958!
La auzul acestei date, Ietele celor doi oameni artar o puternic stupeIactie.
O mie nou sute cincizeci si opt! exclamar ei ntr-un singurglas. Cu neputint.
O neliniste grozav m cuprinse. Parc mi era team s ntreb si, totusi, trebuia
s aIlu.
n ce an. sntem?
Cei doi oameni se consultar ndelung n soapt. Omul n rosu m privi cu blndete
si cu o voce mngietoare mi rspunse:
Ceea ce vei aIla va Ii tot att de uimitor pentru dumneata, cum este si pentru
noi. Totusi, trebuie s stii! Ne aIlm n anul 2150!
O clip inima-mi ncet, parc, s mai bat. Ceea ce auzisem ntrecea cu mult
cea mai Iantastic nchipuire. Cu iuteala Iulgerului mi Icui n minte socoteala:
aproape dou sute de ani!
Aceeasi exclamatie pe care nu o pricepusem cu cteva minute mai nainte porni
si de pe buzele mele:
Cu neputint!
Omul cu bluz rosie mi lu minile ntr-ale lui si ncepu s-mi vorbeasc cu
aceeasi voce blnd care avea darul s m linisteasc.
Este ntr-adevr tulburtor! Ai aIlat prea multe lucruri astzi! Trebuie s-ti
regsesti calmul. Nu ai nici un motiv s te temi! Aventura dumitale realizeaz unul
dintre cele mai Iantastice vise ale oamenilor, acela de a sri peste veacuri. Te poti
5
bizui pe noi ca pe niste prieteni adevrati. ti vom ajuta s ncepi o viat nou.
Odihneste-te putin acum. l las pe Radu s vegheze asupra dumitale.
22 decembrie 2150
Primele mele emotii au trecut. Dup 6 zile am nceput o nou viat. Fiecare
clip mi aducea alte surprize. Astzi l-am revzut pe doctorul Serban Mugur, seIul
clinicii, care se inIorma de starea mea si care m-a anuntat c vrea s-mi Iac o
radiograIie a inimii. Eram curios s vd sala de radiograIie. Dar, spre nedumerirea
mea, doctorul Mugur s-a apropiat de mine si a scos din buzunar un aparat de mrimea
unei cutii de chibrituri pe care l-a plasat n spatele meu. Pe piept mi-a ntins un
ecran scos dintr-o teac minuscul n care se gsea pliat.
Dup un examen rapid, vrnd n buzunar aparatul minuscul, medicul a luat
ecranul si l-a introdus ntr-o alt cutie ce se aIla pe mas. Nu au trecut cteva secunde
si scotnd din nou ecranul din cutiuta n care-l introdusese, medicul m-a asigurat c
am o inim perIect sntoas.
Dar ce te Iace s crezi asta? l-am ntrebat.
RadiograIia ce ti-am Icut! nteleg nedumerirea dumitale. Instalatiile noastre
de astzi nu mai seamn cu cele de acum 200 de ani. Cutiuta pe care ai vzut-o
contine o substant radioactiv artiIicial emittoare de raze gama Ioarte penetrante.
n capacul cutiei, alctuit din excelenti absorbanti se aIl o Iant ce se deschide
automat pentru o Iractiune de secund. Fascicolul de raze gama care trece prin
aceast Iant strbate corpul si impresioneaz placa IotograIic ce se aIl n interiorul
ecranului pe care l-ai vzut. Developarea cliseului se Iace automat si rapid n apa-
ratul ce se vede pe mas. n Ielul acesta, dup cteva secunde dispunem de un cliseu
clar gata pentru a Ii examinat.
ntr-adevr, mi amintesc Ioarte bine c nc nainte de accidentul meu, se
ntrevedeau posibilitti deosebite de utilizare a izotopilor radioactivi artiIiciali. mi
nchipui c n timpul somnului meu ndelungat, medicina trebuie s Ii Icut mari
progrese. Asa, de pild, m-a impresionat modul n care Iaceti injectiile astzi. ti
mrturisesc sincer c nu pricep cum se poate Iace o injectie Ir ac si Ir a avea
senzatia dureroas.
Doctorul Mugur rmase un timp pe gnduri nainte de a-mi rspunde:
Vechile siringi, asa cum le cunosteai dumneata, au disprut de mai bine de o
sut de ani. Pentru a injecta Ir durere si complet aseptic, se proiecteaz un jet
puternic de cristale aciculare de substant activ mpreun cu o pubere Iin de
anestezic local. Dar aceste progrese tehnice ale medicinii snt astzi mai putin
importante pentru dumneata cu att mai mult cu ct esti perIect sntos. ncepnd de
mine poti relua o viat perIect normal. Pentru a srbtori acest eveniment, te
anunt c mine esti invitatul meu la mas. Acum te rog s m scuzi! Am o multime
de treburi.
Am rmas singur n ncpere cu gndurile mele care m purtau napoi cu 200 de
6
ani, la rudele si prietenii pe care nu aveam s-i mai revd niciodat. Ce surprize
neasteptate mi pot aduce ziua de mine? Ce-mi poate aduce noua mea viat?
23 decembrie 2150
M-am trezit nviorat. M minunez de hainele mele noi si n-as Ii crezut c m voi
simti att de bine n ele. Doctorul Boldur avea dreptate! Testurile astea plastice
care-ti ngduie s te misti Ir nici o greutate si care permit o perIect aerisire a
corpului snt pe ct de usoare, tot att de bune protectoare termice. Si pe deasupra,
imi vin asa de bine.
M uit n oglind: cine ar putea spune c am 227 de ani.
M plimb nerbdtor prin camer cu gndul la invitatia doctorului Mugur. n
sIrsit voi umbla pe strzile orasului. Voi lua prima mas obisnuit! Pn acum
Iusesem hrnit numai cu sucuri savuroase a cror retet nu o cunosc.
Bunii ziua, drag prietene! Era vocea doctorului Boldur. S nu mai ntrziem.
nainte de a merge la doctorul Mugur, vom Iace o plimbare prin oras. Cred c nu ai
nimic mpotriv?
M lu de brat si m conduse de-a lungul unui coridor care ddea ntr-un hol
urias construit n ntregime din panouri strvezii care diIuzau lumina plcut a
soarelui. Am cobort pe o scar rulant si iat-ne n strad!
Prin peretele transparent al camerei mele, zrisem doar curtea interioar a clinicii.
Spectacolul care mi se nItisa acum n Iata ochilor era cu totul nou si neasteptat
pentru mine.
n ce oras de basm m aIlu? Pesemne c rostisem cu voce tare aceste cuvinte,
deoarece doctorul Boldur mi rspunse:
n Bucuresti!
Uimit de ciudata nItisare a orasului n care m nscusem, m-am oprit locului
si am nceput s privesc cu nesat n jurul meu. Oamenii mbrcati n haine multicolore
IorIoteau ntr-o parte si ntr-alta. Privirea mi-a Iost atras n mod deosebit de
mbrcmintea Iemeilor, de care nu luasem cunostint pn atunci. Corpul lor este
nvluit ntr-un soi de tog gratioas si elegant tesut din aceleasi delicate materiale
plastice; sandalele mldioase a cror culoare nu poate Ii deosebit de cea a pielii, le
protejeaz piciorul.
Am observat cu mirare c oamenii nu Iac miscrile obisnuite ale mersului, cu
toate c se deplaseaz Iat de obiectele nvecinate.
M-am lmurit ndat: strada este construit din dou uriase benzi rulante care
circul n directii contrarii. Radu Boldur m-a antrenat cu el pe una din benzi si prin
Iata mea a nceput s deIileze orasul Ieeric.
De la un capt la altul al strzii se vedea un zid continuu din panouri de materiale
plastice si cu toate acestea casele nu prea nalte se deosebesc unele de altele printr-
o nenchipuita bogtie de culori si prin picturile murale gratioase. Toate casele au
aceeasi nltime.
7
Un zumzet abia perceptibil m-a Icut sa ridic privirea. Deasupra noastr trec ca
iuteala Iulgerului vehicule care alunec de-a lungul unul cablu ce strluceste n
lumina soarelui. Doctorul Boldur mi-a explicat cu amabilitate:
Autobusele secolului al XX-lea au disprut de
mult. Aerobusele pe care le vezi alearg cu mare iuteal
si Ir s ncurce circulatia pietonilor. De altIel ne vom
sui si noi ntr-unul, deoarece prietenui nostru Mugur
locuieste n cealalt parte a orasului.
Iat-ne ajunsi n statie! Un ascensor cu multe
compartimente ne poart cu iuteal ametitoare pe o
platIorm de unde ne urcam n primul aerobus. Abia
atunci observ c strada este acoperit de o bolt urias
din materie plastic att de transparent, nct nu b-
gasem de seam lucrul acesta pn atunci. Fata mea
exprima desigur o mirare asa de mare nct nsotitorul
meu m lamuri cu aceeasi amabilitate!
Pn acum te-am lsat s observi. Cred c este
cazul s-ti explic. Urbanistica veacului nostru si are
speciIicul ei. ntreg orasul este Iormat din blocuri
continui de case, iar strzile snt acoperite cu bolti
transparente din material plastic care ias s treac
8
numai radiatiile nevtmtoare. Aceste bolti comandate de motoare pot Ii deschise
n timpul verii. Ele acoper ns orasul n timpul iernii pentru a permite nclzirea
uniIorm a caselor si strzilor si o bun conditionare a aerului. Sntem acum n
plin iarn si dup cum vezi n-avem nevoie de mbrcminte groas!
Minunate realizri! mi pun ns o ntrebare: de unde dispuneti de atta energie?
Dumneata trebuie s bnuiesti, spuse Radu Boldur. Ai trit doar zorii erei
atomice.
mi amintesc! Omenirea ncepuse s cunoasc deja bineIacerile energiei
nucleare eliberate prin procesul de Iisiune.
Este adevrat c Iisiunea uraniului a deschis portile erei atomice. Nevoile
crescnde ale omenirii n plin progres au cerut ns izvoare inepuizabile de energie.
Zcmintele de materiale Iisionabile nu erau nelimitate. Fizicienii au reusit s
stpneasc la perIectie reactiile exotermice de sintez. Veacul al XX-lea reusise
sinteza unor elemente usoare.
Tehnica modern realizeaz si controleaz riguros sinteza unor elemente mai
grele obtinnd energii superioare cu multe ordine da mrime. Este deajuns s-ti
spun c Iat de energia eliberat de sinteza heliului, pe care o cunosteau
contemporanii dumitale, sinteza azotului, care se practic azi n mod curent,
Iurnizeaz energii de cinci ori mai mari. Omul realizeaz astzi pe pmnt, ceea ce
Icea soarele de miliarde de ani, sinteza controlat eliberatoare de energii nelimitate.
Acum cred c ntelegi de ce ne putem permite astzi aceast risip de energie.
Dar iat-ne ajunsi!
Coborm cu ascensorul si dup cteva clipe de mers pe pavajul rulant sosim la
locuinta doctorului Mugur. Sntem primiti n apartament. Mobilierul extrem de ciudat
ca nItisare, mi d totusi o senzatie de gust si conIort deplin. Cu aceast ocazie am
Icut si o nou cunostint. Doctorul Mugur mi-a prezentat-o pe sora sa, tnr
absolvent a scolii de arhitectur, al crui nume mi se prea neobisnuit: Diala. Tot
timpul, Diala m-a examinat cu atentie, Ir s-si ascund curiozitatea. Trebuie s
recunosc de altIel, c nici eu nu i-am acordat o atentie mai mic. Era prima Iemeie
a noilor vremi cu care puteam sta de vorb.
Aceast vizit, care mi-a prilejuit conversatii plcute cu noii si bunii mei prieteni,
a Iost pentru mine un adevrat izvor de inIormatii noi asupra progreselor realizate
de oameni n decurs de mai bine de 200 ani. Instalatiile cele mai ingenioase,
perIectionate la maximum, Iac ca viata s Iie nespus de usoar. Rezervele nesIrsite
de energie permit o mecanizare complet a muncilor casnice: cuptoare cu coacere
automat, plite ce Iierb singure exact att ct trebuie mncrurile printr-un reglaj ce
se Iace tinnd seama de capacitatea vasului si de Ielul mncrii, congelatoare pentru
conservarea alimentelor, Iiltre-sterilizatoare pentru buturi si cte si cte altele! Un
singur lucru era la Iel ca mai nainte: mncarea.
M obisnuisem att de mult cu schimbrile Iat de modul de viat pe care-l
9
cunosteam, nct mi-am exprimat cu oarecare sIial nedumerirea:
Credeam c oamenii se hrnesc acum mai expeditiv cu pilule sintetice!
Te aIli sub inIluenta Ianteziilor scornite de autorii romanelor Iantastice din
veacul al XX-lea, mi-a rspuns Diala, zmbind. Dup cum vezi, realitatea este mai
puternic dect Iantezia exagerat a unor romancieri. Alimentatia omului nu a suIerit
transIormri esentiale n decursul veacurilor. Ideea hranei sintetice a Iost prsit
de mult, nu numai din cauza satisIactiilor pe care o mas bun le poate oIeri dar si
pentru Iaptul c dup cum s-a stabilit, ea este incompatibil cu alimentatia Iireasc
a organismului.
Cnd m-am ridicat de la mas, Serban Mugur m-a anuntat c Iiind perIect
restabilit, sederea mea n clinic nu mai are nici un rost si mi-a oIerit un apartament
n locuinta lui.
n camera de dormit m astepta o alt atentie delicat a doctorului Mugur; pe
noptier, o carte intitulat: ,Istoria lumii moderne ncepnd de la veacul al XX-
lea.
5 ianuarie 2151
n ultima vreme am iesit mai putin din cas. Viata trepidant si n cea mai mare
parte nc nenteleas pentru mine m-a ndemnat s m izolez pentru un timp. Snt
ca un elev care are multe de nvtat, ceea ce s-ar prea curios pentru vrsta mea.
Snt cel mai vrstnic si totusi cel mai tnr dintre oamenii acestei vieti uluitoare.
mi petrec timpul citind cu nesat cartea druit de Serban Mugur si mi se pare c
parcurg paginile unui roman Iantastic despre un viitor ndeprtat al omenirii.
ncetul cu ncetul, m obisnuiesc cu tehnica nou. Este mai usor s-ti apropii
realizrile tehnicii dar pentru a-ti apropia mentalitatea pe care o naste o asemenea
evolutie ti trebuie o lung perioad de adaptare. Am totusi o mare satisIactie care-
mi d speranta c aceast adaptare va Ii mai putin grea dect m-as Ii putut astepta.
Capt tot mai mult convingerea c ceea ce este proIund omenesc nu s-a schimbat,
c societatea n ansamblul ei a evoluat n aceeasi msur cu instrumentele create de
om.
Renasterea de la sIrsitul veacului al XX-lea, care a nscut o nou cultur si un
nou umanism, este marele miracol al civilizateiei actuale. Lanturile exploatrii
capitaliste au Iost sIrmate n toate trile lumii si Iortele creatoare ale omului s-au
putut dezvolta Ir nici o stavil.
21 ianuarie 2151
n casa doctorului Mugur am ntlnit multi oameni si am avut cu ei discutii
deosebit de interesante.
L-am cunoscut astzi pe proIesorul Dan Jianu. Prezentarea Icut de Serban
Mugur a avut pentru mine un caracter senzational.
ProIesorul Jianu, un venusist, a adugat el cu aparent indiIerent.
?
10
Omul din Iata mea nu se deosebea cu nimic de oamenii de pe pmnt.
Exist oameni pe Venus? Pe vremea mea se credea c nu exist Iorme superioare
de viat pe aceast planet!
Contemporanii dumitale aveau dreptate, mi spuse rznd acel pe care doctorul
mi-l prezentase drept venusist. Cei dnti astronauti care au atins planeta s-au convins
de acest lucru.
Bine, dar.
Trebuie-s-ti explic! Eu snt un pmntean de altIel ca toti ceilalti colonisti de
pe Venus. Epoca marilor navigatori care au descoperit pmnturi si mri noi a Iost
umbrit de aceea, a navigatorilor interplanetari care au purtat mretia spiritului
omenesc dincolo de granitele devenite prea strmte ale btrnei noastre planete. Ca
si vechii iscoditori ai pmnturilor si mrilor, astronautii zilelor noastre au cercetat
cu de-amnuntul planetele sistemului nostru solar, cu aceeasi sperant de a descoperi
noi bogtii indispensabile treptei de dezvoltare pe care a atins-o societatea
omeneasc. Venus ne-a oIerit cele mai bune conditii pentru amenajarea primelor
instalatii si laboratoare.
Cele ce-mi spui, m Iac s cred c aceast planet oIer conditii corespunztoare
pentru dezvoltarea vietii omenesti asa cum o cunoastem noi.
Da si nu! Conditiile vietii pe Venus snt oarecum asemntoare cu cele de pe
pamnt dar destul de aspre pentru a Iace aproape imposibil viata omului. Tocmai
asta este marea problem care ne Irmnt n momentul de Iat. Dac planurile
noastre vor izbuti, omul va putea tri acolo tot att de bine ca, si pe pmnt, vom
putea construi santiere si uzine, vom crea orase noi.
Revelatiile proIesorului Jianu m uluiesc. Imaginatia mea ncepe s lucreze cu
Iebrilitate. Pentru o clip mi se pare c pmntul de care m simteam att de legat se
desprinde de sub picioarele mele si c aripi nevzute m poart n imensitatea
spatiului cosmic. Faptul c la o deprtare de 50.000.000 km exist oameni care
gndesc si snt la Iel ca noi m umplea de emotie.
ntr-un trziu am ntrebat cu acceasi nedumerire:
Din cte mi amintesc eu, oamenii din vremea mea aspirau s exploreze mai
nti planeta Marte. Venus prea cu totul neprielnic pentru astIel de
ncercri.Apropierea mare de soare, temperatura ei ridicat.
Este adevrat! Conditile Iizico-chimice de pe Venus snt ns cele mai
asemntoare cu cele care domnesc pe pmnt. Dimensiunile si gravitatea acestei
planete snt numai cu putin diIerite de cele ale pmntului. n starea ei actual,
planeta Venus poate Ii considerat ca o imagine destul de Iidel a pmntului din
timpurile ndeprtate n care pe supraIata lui a nceput s nIloreasc viata.
Faptul c aceast planet se gseste mai aproape de soare dect pmntul, ne-a
Icut ntr-adevr s ntmpinm mari greutti. Temperatura medie cu 50
0
mai ridicat
dect cea a pmntului, Iace s se produc evaporri masive, astIel nct planeta este
11
vesnic nconjurat de un nimb dens de nori iar oxigenul n stare liber se gseste n
cantitate extrem de mic n atmosIera venusist, deoarece la aceast temperatur
oxidrile se Iac cu mult mai bine dect n conditiile de pe pmnt. Totodat, lipsa
unei vegetatii abundente, adevrat uzin ce red atmosIerei noastre prin procese
chimico-biologice oxigenul att de necesar vietii cu care ne-am obisnuit, contribuie
si mai mult la aceast compozitie necorespunztoare a atmosIerei lui Venus. Aceste
conditii vitrege nu ne-au mpiedicat s instalm laboratoare de cercetare, n interiorul
crora viata se poate desIsura n conditii normale, datorit celor mai perIectionate
mijloace pe care tehnica modern ni le oIer.
Totusi o populare masiv a acestei Tera Nova a epocii noastre, nu se poate Iace
n asemenea mprejurri. Tocmai de aceea Consiliul mondial pentru explorarea
sistemului planetar a hotrt s ncerce ,Marea Experient'.
,Marea Experient'! Ce vrei s ntelegi prin aceasta?
ProIesorul Dan Jianu rmase o clip pe gnduri.
Oamenii, spuse el, s-au caracterizat totdeauna prin ndrzneala lor. Dar
ndrzneala oamenilor se msoar n raport cu epoca n care ea se maniIest.
Ce ni se pare nou Iiresc, dumitale ti apare ca un Iapt extraordinar, ceea ce este
explicabil, cu att mai mult cu ct chiar unii oameni din vremea noastr se ndoiesc
de rezultatul ,Marei Experiente'. Si ntr-adevr, ncercarea este Ioarte ndrzneat
desi n principiu destul de simpl.
DiIiculttile pe care le ntmpinm pentru stpnirea deplin a planetei Venus,
asa cum ai remarcat chiar dumneata, se datoresc marii apropieri a ei de soare.
nchipuieste-ti c aceast distant ar putea Ii mrit convenabil si vei pricepe
consecintele.
Bine dar asa ceva nu este posibil ! am exclamat eu.
Nu esti singurul care te ndoiesti de reusita unei astIel de ncercri.
Acum ti dai seama de ce ti vorbeam de teribila ndrzneal a ,Marii Experiente'.
Omul va ncerca pentru prima oar s modiIice asezarea de veacuri a unor planete
din sistemul solar. Imposibil, ai s spui dumneata. De-a lungul veacurilor cuvntul
acesta a Iost repetat de mii de ori si de mii de ori a Iost desmintit.
Stpn deplin a unor colosale rezerve de energie, omul de astzi si-a propus ca
prin impulsuri produse n urma unor puternice explozii nucleare, convenabil dirijate,
s modiIice orbita planetei Venus, exact att ct s apar conditiile att de mult
dorite. Oamenii de stiint au calculat cu precizie noua orbit a planetei Venus, n
asa Iel nct modiIicarea s nu tulbure echilibrul planetar si n acelasi timp
temperatura s poat cobor la o valoare acceptabil.
De exactitatea acestor calcule nu se ndoieste nimeni. Ceea ce obiecteaz unii
este c s-ar putea ca experienta s nu poat Ii controlat suIicient de precis, astIel
nct modiIicarea s se Iac conIorm previziunilor. nchipuieste-ti ce s-ar putea
ntmpla dac printr-o experient insuIicient de precis controlat, s-ar schimba
12
balanta echilibrului planetar!
Atent si tcut pn atunci, Serban Mugur a intervenit n discutie spunndu-mi:
Asta mi aminteste de ,Povestea ucenicului vrjitor' scris de un mare scriitor
al vremurilor dumitale, care nu si-a pierdut valoarea nici n zilele noastre.
Cu aceste cuvinte, doctorul Mugur m-a transportat cu veacuri n urm. Si parc
niciodat n-am simtit att de intens distanta care m separ de prima mea experient.
Doctorul Mugur glumeste! interveni proIesorul Jianu. Povestea lui Goethe nu
trebuie s te nspimnte. Oamenii de azi posed ,Iormula vrjitorului' si pot controla
Iortele pe care le mnuiesc!
Dup ce rn-am desprtit de noua mea cunostint, m-am ndreptat plin de gnduri
spre camera mea. n noaptea asta mi-a Iost greu s dorm!
12 aprilie 2151
Au trecut patru luni de cnd am nceput noua mea existent. De la o vreme am
nceput s m obisnuiesc cu viata pe care o triesc dar nostalgia vremurilor de
altdat nu m-a prsit nc.
Tnjesc adesea dup cldura pridvoarelor cu Iiligram n lemn, a caselor vechi
din Bncurestiul veacului al XX-lea, dup parIumul pe care-l rspndeau teii
Cismigiului n cldura de mai, dup attea si attea amintiri dragi!
Aceste sentimente mi-au Iost ndeosebi rscolite de plimbarea pe care am Icut-
o astzi cu Diala.
Am luat mpreun autogirul de pe una din pistele de decolare asezat pe platIorma
urias care acoper orasul. Abia dup ce am urcat la o nltime apreciabil am putut
zri marginile orasului. Dup cteva minute de zbor am observat c orasul din care
pornisem este legat printr-un coridor imens de alt oras care, dup cum m-a inIormat
nsotitoarea mea este ,Orasul Iabricilor'.
M simt bine n autogirul elegant si conIortabil si savurez aerul proaspt al
nltimilor.
Surprins de linistea cu care evolueaz aparatul de zbor, i-am cerut inIormatii
nsotitoarei mele cu privire la motoarele de propulsie.
Astzi, dragul meu, motoarele Iolosesc combustibil nuclear. Aceasta a Iost cu
putint odat cu gsirea unor materiale usoare, capabile s absoarb radiatiile
vtmtoare produse de reactor.
De luni de zile i-am spus admir tehnica voastr perIectionat. Am impresia
c totusi omului i lipseste ceva!
La ce te gndesti?
Poate c snt un anacronic, oamenilor din veacul al XX-lea, le plceau rgazurile
petrecute n mijlocul naturii, verdeata peluzelor, Ilorile aromate, oglinda lucie a
lacurilor din parcuri.
Mi se pare c viata prea trepidant a orasului m nbus. Simt nevoia s m
odihnesc ntr-un cadru mai natural.
13
Priveste sub noi, mi spuse Diala, cu un aer amuzat.
Parc mi-ar Ii citit gindurile. La picioarele noastre se asterne o ntindere nesIrsit
de verdeat n mijlocul creia strlucea, n lumina soarelui, oglinda unui lac. n
timp ce Irumusetea acestui peisaj mi desIta privirea, autogirul nostru ateriza lin
la marginea lacului.
Recunosti locul?
Da! am rspuns imediat. Adesea m plimbasem prin pdurile ce nconjoar
Snagovul si revederea acestor locuri m Icea s uit pentru un moment c s-a produs
o ruptur n Iirul existentei mele.
Am rspuns dup un rstimp:
Mi se pare c nu s-a schimbat nimic aici! Iat n sIrsit un loc care arat aidoma
cu ceea ce s-a pstrat n amintirea mea.
Nu poate exista un rspuns mai bun la ntrebarea pe care mi-ai pus-o adineauri!
Oamenii zilelor noastre pstreaz aceeasi nevoie de a se recrea n mijlocul naturii si
au Icut tot ce le-a stat n putint s conserve si s reIac plantatiile si amenajamentele
parcului.
Am petrecut o zi plcut si am simtit c se realizase o sudur mai bun ntre cele
dou existente ale mele.
15 aprilie 2151
Ziua de azi mi-a adus o satisIactie nebnuit. n urma discutiei pe care am avut-
o cu Serban Mugur, despre simtul estetic al omului nou, am primit din partea lui
invitatia s-l nsotesc la un concert.
Desi mai mare si mai aparte construit dect slile pe care le cunoscusem eu,
sala de concert n care ne aIlam pstra acelasi ansamblu clasic arhitectural cu care
Iusesem obisnuit. Doar varietatea extraordinar de costume si culorile lor att de
diIerite i ddeau o not aparte.
Ce se cnt? am ntrebat-o pe Diala, care venise si ea cu doctorul Mugur.
n locul oricrui rspuns mi ntinse un program pe coperta cruia era nscris cu
litere groase: ,Concert de muzic veche'. Am deschis programul si cu plcut uimire
am citit:
Don Juan, poem simIonic ....... Richard Strauss.
SimIonia clasic ...... Serghei ProkoIiev
Rapsodia romn ...... George Enescu.
Am ascultat concertul cu o plcere nespus de mare. Acum, veacul al XXII-lea
nu m mai nspimnta.
10 mai 2151
n ultima vreme am Iost Ioarte ocupat. Am nceput s triesc cu adevrat n
acest veac Iantastic.
M vd zilnic cu proIesorul Dan Jianu care m initiaz n tainele ,Marii
Experiente'. nvt mereu si proiectul acesta extraordinar m pasioneaz tot mai
14
mult. Jianu mi-a promis c m va lua cu dnsul pe statia experimental de pe lun,
unde vor Iace observatii n timpul experientei.
Peste trei zile, plecarea!
Astept cu mare emotie evenimentul!
15 mai 2151
Snt dou zile de cnd m aIlu pe lun. Orasul laboratoarelor este construit ntr-
un imens crater vulcanic, al crui diametru ajunge la 20 km. Peretii craterului, ca
niste ziduri uriase, sprijin o cupol alctuit din panouri de materiale plastice. Din
loc n loc se nalt stlpi enormi care sustin bolta. Toat constructia este perIect
etans pentru a mentine atmosIera artiIicial din interior. La marginea orasului se
aIl o uzin nuclear care Iurnizeaz ntreaga energie nuclear necesar.
Orasul uniIorm nclzit are case suIiciente pentru a oIeri locuinte conIortabile
personalului uzinelor si laboratoarelor.
Pentru a pstra mrimea pasilor cu care sntem obisnuiti pe pmnt, purtm
bocanci grei de plumb pe care abia i simtim. Atractia gravitational este aici asa de
mic, nct Ir acesti bocanci am Iace cu eIortul obisnuit de pe pmnt pasi lungi
de 10 metri.
Absenta atmosIerei d un aspect cu totul neobisnuit mprejurimilor. n craterul
nostru lumina solar nu ptrunde dect att timp ct soarele trece pe deasupra boltii,
aprins si stins parc de un ntreruptor magic. Lipsa atmosIerei Iace imposibil
orice Ienomen de diIuzie. Pe lun exist numai dou culori, alb si negru.
Bolta cereasc, att de cntat de poetii de pe pmnt, lipseste cu desvrsire din
acelasi motiv, aprnd aici ca un imens abis ntunecos. Aspectul nstelat al cerului
este acelasi ziua ca si noaptea. Stelele nu au aici acele sclipiri line att de ncnttoare
pentru pmnteni. Ele strlucesc mpietrite ntr-o nuant vesnic albstruie.
mi este cu neputint s descriu senzatia pe care mi-a pricinuit-o pmntul vzut
de aici!.
16 mai 2151
Am vizitat observatorul astronomic a crui amenajare a pus sumedenie de
probleme constructorilor lui. Bolta care acoper orasul, desi perIect transparent,
nu poate ngdui observatiile astronomice n conditii normale. Pentru evitarea
absorbtiilor si deIormrilor produse de materialele plastice, obiectele aparatelor
snt scoase n aIar prin dispozitive ce asigur o perIect etanseitate.
Pe lng lunetele si telescoapele extrem de puternice, observatorul este dotat cu
cele mai moderne instalatii de radioastronomie care nregistreaz radiatiile galactice
si chiar extragalactice.
Observatorul Iace parte dintr-un complex de laboratoare din care printre cele
mai interesante este cel de meteorologie, n permanent legtur cu statiile terestre.
Problema previziunii timpului este acum deplin rezolvat.
17 mai 2151
15
Astzi am primit un aviz din partea statiunii de radioteleviziune a orasului. Eram
chemat de Serban Mugur care voia s-mi vorbeasc si s m vad.
Am luat loc ntr-un Iotoliu conIortabil n interiorul unei cabine semiobscur. De
ndat, peretele din Iata mea a nceput a se lumina diIuz, pentru a-mi arta chipul
prietenului meu drag. Doctorul era asezat la biroul lui de lucru si cu greu mi venea
s cred c ne despart 400.000 km.
Snt bucuros s te revd, auzii vocea att de clar a prietenului meu, nct l
credeam chiar n Iata mea.
Ce se aude pe prnnt? l ntrebai.
Vesti bune! De aceea te-am chemat. Esti solicitat s ocupi catedra de istorie a
veacului al XX-lea la Universitate.
Snt mgulit de cinstea ce mi se Iace si trebuie s-ti multumesc nc odat
pentru prietenia pe care mi-ai dovedit-o de attea ori. N-as vrea ns s prsesc
statia de pe luna nainte ca ,Marea Experient' s Iie ndeplinit. Te rog s comunici
c accept bucuros aceast propunere.
La ncheierea convorbirii, Serban Mugur le-a transmis la rndul su lui Dan
Jianu si colegilor lui urri de succes n marea lor ncercare.
18 mai 2151
Cu proIesorul Jianu m vd Ioarte rar. Ne mai despart doar dou zile de ,Marea
Experient'. Orasul este ntr-o Iierbere continu.
Astzi a sosit de pe pmnt ultimul transport de cercettori care vor participa la
lucrri. De o sptmn toti colonistii planetei Venus au Iost evacuati, dup ce
montaser si veriIicaser riguros toate instalatiile. Consilii stiintiIice si tehnice
lucreaz Ir ncetare, examinnd minutios rapoartele venite din toate sectoarele de
activitate. Cu toat emotia si ngrijorarea ce se poate citi pe Ietele tuturor, domneste
un calm desvrsit.
20 mai 2151
Prin bunvointa proIesorului Jianu, am Iost invitat n sala de comand a ,Marii
Experiente'. ntregul perete din Iata mea este acoperit de un ecran pe care snt
transmise observatiile Icute cu marele telescop al observatorului. n mijlocul
camerei este asezat un mare panou n Iorm de pupitru, la care iau loc cei ce vor
declansa exploziile nucleare menite s zvrle planeta Venus de pe orbita ei.
Mai snt cteva minute pn la ora hotrt pentru nceperea experientei. O tcere
absolut domneste n ncpere.
Printr-o us pe care nu o observasem pn atunci, apare un brbat nalt, cu prul
crunt si Iata osoas. Se apropie de pupitru si comunic celor de acolo ultimele
instructiuni. Este desigur conductorul experientei.
Dup ce s-a convins c totul este n ordine, el ia loc la o mas asezat pe o
platIorm nalt de unde poate cuprinde cu privirea si ecranul si pupitrul. si apropie
microIonul si cu o voce energic comand:
16
Observatorul!
Da. Observatorul.
Punerea la punct e perIect?
Da.
Ati controlat automatele?
Da.
Transmiteti pe ecran observatiile mersului telescopului!
Intensitatea luminii din ncpere scade treptat lsndu-ne ntr-o obscuritate
nelinistitoare. Doar la pupitrul de comand si la masa celui care conduce lucrrile,
strlucesc cteva lumini, alturi de Ieeria multicolor a beculetelor de control de pe
panouri.
Deodat, pe ecranul din Iat, ntunecat pn atunci, apare o imagine nstelat n
mijlocul creia strluceste Venus.
Atentie la btaia gongului! rsun vocea puternic a seIului lucrrilor.
Am tresrit si mi-am ndreptat
privirea spre el. i pot vedea Ioarte bine
Iata expresiv n lumina ce diIuzeaz
beculetul de pe mas si citesc pe ea un
calm si o sigurant deplin.
17
Tcerea a devenit att de adnc nct mi pot auzi btile inimii.
Si n aceast tcere, rsun ca un clopot btaia gongului comandat de ceasul
atomic. Minile celor de la pupitru se crispeaz pe manetele de comand.
Releu nr. 1! tun vocea pn atunci att de calm!
Cu ochii tintuiti pe ecran, vad minunea: ca mpins de o mn nevzut, Venus
Icu un salt n spatiu.
Alo! Observatorul! cheam din nou omul cu prul crunt. Comunicati-mi coor-
donatele!
314, 12, 5 Iat de reperul 2143!
SeIul experientei privi o clip hrtiile din Iata lui si comand din nou:
Releu nr. 5!
O apsare pe alt manet si planeta Iace un nou salt n spatiu, de ast dat mai
mic dect cel precedent si ntr-o directie putin diIerit.
Se cer din nou coordonatele la observator.
O neliniste grozav ne cuprinse deoarece din convorbirile avute mai nainte cu
proIesorul Jianu stiam ce nsemneaz aceste explozii repetate. Se putea bnui c
socurile comunicate planetei de exploziile nucleare s nu corespund ntocmai
calculelor Icute. Pentru ca totusi experienta s-si ating scopul, planeta Venus
Iusese sIredelit de mai multe canale ncrcate cu explozive nucleare si asezate sub
unghiuri diIerite Iat de axa ei. Explozia pe Iiecare canal se comanda prin releul
corespunztor.
Gndurile mi snt curmate de conumicarea observatorului.
215, 18, 98 Iat de reperul 2213!
O nou comand spintec tcerea ncperii:
Releu nr. 10!
Comunicrile observatorului se nlntuiesc cu comenzile. Pe Iata omului cu prul
crunt citesc pentru prima oar urme de ngrijorare.
Ce s-ar putea ntmpla oare? Mi-e team s m gndesc!
198, 16, 29 Iat de reperul 2213!
Releu nr.15.
Desi comanda a Iost executat, planeta rmne de data aceasta nemiscat.
Unul din oamenii de la pupitru se ridic brusc si cu Iata crispat de emotie
alearg spre masa omului cu prul crunt.
ncrctura nr. 15 n-a explodat! strig el. Venus s-a apropiat prea mult de
pmnt! Ne asteapt o catastroI!
Pstrati-v calmul! tun poruncitor vocea de la masa de comand. Nimeni nu
se misc de la post! Actionati imediat releul de dublur nr.15!
Mnat de aceleasi mini nevzute, planeta execut un nou salt.
15, 18, 216 Iat de reperul nr. 2152 se aude din nou vocea omului de la
observator.
18
M uit cu ngrijorare ncercnd s citesc rezultatul pe Iata impasibil a seIului
experientei. De data aceasta un zmbet de multumire nIloreste pe buzele lui.
Omul se ridic n picioare si cu un aer solemn pe care nimic nu mi-l va sterge din
minte vreodat, anunt:
,Marea Experient' a reusit! Venus graviteaz acum pe orbita care ne va ngdui
n scurt timp s-o stpnim. V Ielicit!
Un entuziasm nenchipuit a cuprins pe toti cei prezenti. SatisIactia victoriei att
de pretioas si att de simbolic nu cunostea margini.
Oamenii reusiser pentru prima oar n istorie s schimbe ordinea ce domnea de
milioane de ani n sistemul nostru solar.
8 aprilie 2172
Au trecut aproape 21 de ani de cnd prima ,Mare Experient' a ngduit
pmnteniior s-si stabileasc noi Igasuri de viat Iericit.
M aIlu mpreun de cteva zile cu sotia mea Diala, n noul oras, construit recent
pe planeta Venus. Aici mi petrec o binemeritat vacant. n ultima vreme am muncit
mult la completarea ultimelor pagini din ,Istoria primei jumtti a secolului al XX-
lea. M odihnesc ntr-o vil situat n apropierea orasului.
Am depnat astzi, mpreun cu vechiul si bunul meu prieten Serban Mugur,
Iirul unor amintiri ce ne leag pentru totdeauna.
Clima regiunii acesteia este aidoma aceleia din sudul Italiei din vremea primei
mele existente. Este mai cald dect pe vechea noastr planet. Fsia nesIrsit a
lacului ce-si ntinde apele strvezii la poala pajistei pe care ne odihnim trimite o
boare umed si rcoritoare. Terasa vilei noastre este aproape ascuns sub podoaba
aromitoare a glicinului nIlorit. De jur mprejur, umbresc timid arbusti citrici
aclimatizati acum perIect. Psrele vesele se adun de prin tot locul si, aliniate ca la
parad pe Iirul electric, Iac o zarv teribil. Peste tot pluteste o liniste mblsmat
de var plin.
Am asteptat pn ce soarele nIierbntat s-a hotrt s se rcoreasc n unda rece
a lacului, acolo unde apa srat pare un cer cu buze nsngerate.
Am Iost sigur toat vremea c omul va sti s nving orice greutate, orict de
mare, dar si s pstreze cu grij tot ce este proIund omenesc, buntatea, setea de
Irumos si vesnica iscodire a viitorului!
Cu aceste cuvinte am plecat Iiecare n dormitoarele noastre. Si gndul meu,
desigur aidoma cu al doctorului Mugur, a Irmntat ndelung clipele serii rcoroase.
Care va Ii noua ,Mare Experient'? Ce va aduce ea omenirii?
S F R S I T
19
PROXIMA CENTAURI
de MIRCEA BRATES
(Lucrare aistins cu premiul III la cncursul rgani:at ae revista tiint i
Tehnic`)
Un ropot de aplauze strbtu sala care Iremta de admiratie. Cu spatele la tabla
neagr pe care erau nlntuite una peste alta Iormule, ecuatii si coordonate
astronomice, proIesorul Secu protesta ngduitor, cernd voie s continue.
Entuziasmul asculttorilor crora li se alturaser si asistentii catedrei nu cunostea
ns margini.
Clipele se scurgeau repede si aplauzele continuau nzecite. De talie potrivit, cu
prul cenusiu-deschis, presrat pe ici colo cu Iire albe, Secu prea, astIel cum sta
cu bratele ridicate, c vrea s domine o Iurtun dezlntuit. Trzu aplauzele se
rrir si n timp ce n sal mai rsunau cteva bti din palme, proIesorul continu:
Spuneam deci. zece mii de milioane de kilometri de nmultit cu 4,25 ani
lumin, iat distanta care ne desparte de steaua Proxima, din constelatia Centaurului
a sistemului stelar local. De nmultit cu 4,25 si nu cu 4,27 sublinie zmbind Secu
pentru c altIel am ajunge n AlIa Centauri, o pitic alb, o pitic al crui diametru
e ns de o sut de ori mai mare dect al pmntului.
Proxima Centauri este ns o stea cu mult mai apropiat de pmnt si e rosie ca
jratecul. Am putut recunoaste cu ajutorul spectroIotometrului IotograIic construit
de noi n absorbtia produs de ctre materia interstelar asupra luminii care ne
vine de la aceast stea, o serie de benzi speciale pe care le atribuim unor nori mai
mult sau mai putin densi Iormati din particule solide. Acestea constituie praIul
interstelar. Cam asta este tot ce stim despre Proxima Centauri.
Din aceast cauz continu Secu v-am prezentat azi rezultatele cercetrilor
noastre si Ielul cum ntelegem s ntreprindem o cltorie care s depseasc
obiectivele obisnuite. n Iata lumii se deschid uriase perspective pentru studiul
spatiilor interstelare, al razelor cosmice si al proceselor Iizice care se petrec n
aceast regiune. Vom trece dincolo de lun, dincolo de soare si poate chiar n
cazul cnd ultimele perIectionri imaginate de colectivul catedrei vor da rezultatele
dorite vom izbuti s ptrundem si n supragalaxia noastr.
Aplauzele izbucnir din nou ns cu un gest scurt, nsotit de o usoar ncruntare
a sprncenelor, proIesorul Secu opri Iurtuna care ameninta s izbucneasc si
continu:
,Ne-au trebuit ani de zile pentru a trece de la pulso, stato si turboreactor, de la
energia atomic sub Iorma ei caloric la energia atomic direct sub Iorma ei cinetic.
Astzi, colectivul nostru de studiu este n msur s comunice construirea unui
propulsor de mrimea unei valize mici, care va Ii adaptat pe bordul unei rachete
20
interplanetare pe care noi am botezat-o CELERA'.
Uimirea, admiratia, poate si teama se asternuse pe Ietele studentiior, ale corpului
proIesoral si ale oIicialittilor ce luaser loc n aceast sal a Institutului de energetic
si cosmonautic. Geamurile larg deschise lsau s ptrund miresmele liliecilor
albi, care mprejmuiau cldirea amIiteatrului si laboratorul special al proIesorului
Cristian Secu, titularul catedrei. Linistea care domnea n sal se ntinsese si asupra
grdinii. Prea c toate vietuitoarele au amutit ca s-l asculte pe vorbitor. Un singur
cintezoi, care uitase desigur consemnul, se ncptnase s cnte din cnd n cnd,
cocotat ntr-un artar vecin.
,.am construit pentru aceast rachet o pil minuscul, care Ioloseste o
cantitate de 33 cm
3
din dou radioelemente de sintez radiostrontiu 90/38 si nitrat
de uraniu 235 la care asociem un mic disc de cristal semiconductor, Iormat din
germaniu. Radiostrontiul are o durat de njumttire de 20 de ani si cam tot att
timp ar putea zbura racheta noastr, Ir ca s aib nevoie de o nou alimentare
energetic.
n esent, cristalul de care vorbim va Ii bombardat cu electroni de mare vitez.
Pentru Iiecare electron care bombardeaz cristalul, acesta din urm va elibera dou
sute de milioane de noi electroni cu o vitez mai redus ns. Masa acestora poate
Ii dirijat de noi sub Iorm de jet, pe care-l expuizm prin ajutajul de reactie cu o
vitez de aproape TREI SUTE DE MILIOANE DE KILOMETRI PE ORA !.
Prea c trsnetul czuse pe aproape, n sal. Ridicati n picioare, urcati pe bnci,
pe intervalele acestora, pe marginea geamurilor, pe scri, auditorii aplaudau din
toate puterile. Strigte de ,Bravo', ,Ura', ,Triasc proIesorul Secu', se amestecau
cu ropotele nesIrsite de aplauze.
ConIerentiarul continu dup cteva minute:
Institutul de cosmonautic a construit aceast rachet care va Iolosi la nceputul
cltoriei numai o Iort necesar vitezei circuiare. Odat ajunsi pe orbita pmntului
vom produce viteza de eliberare, atasnd n mod automat prin interiorul rachetei
noastre un dispozitiv pe care noi l-am numit ,A.D.P.-1.000'. Acesta este de Iapt
un cosmotron aproape miniaturial, un accelerator de protoni de 1.000 miliarde
volti, si care, datorit unui principiu elaborat de asistenta catedrei noastre, inginer
Daniela Secu si spunnd aceasta vorbitorul art spre grupul asistentilor, unde o
tnr n halat alb, care sttea n mijlocul lor, se mbujor toat concentreaz
Iascicolul ionic ntr-o circumIerint unic.
Astzi vom prezenta aici numai primul dispozitiv a crui constructie e terminat
si care n cursul experimentrii noastre Icute de curnd a dat rezultatele asteptate'.
Spunnd acestea, proIesorul Icu un semn unuia dintre asistentii si care se apropie
de dnsul. Dup ce discutar cteva clipe n soapt, ntregul grup de asistenti se
apropie de catedr si doi dintre ei se ndreptar spre usa de otel a laboratorului
special, nuntrul cruia Iusese adpostit pretioasa inventie.
21
Trecuser doar cteva minute cnd usa se deschise din nou si n sal ptrunse de
ast dat numai unul dintre asistenti, cu Iigura rvsit, speriat si care uitnd de
prezenta celor ce asteptau n bnci nerbdtori, se sprijini de catedr si cu respiratia
ntretiat sopti n mijlocul unei tceri de plumb:
,Pro-pul-sorul. a. disprut!!!.'
,TACT SI ELEGANTA
Urletul asurzitor al saxoIonului se mpletea cu rpitul tobei ntr-un ritm slbatic,
drcesc. Cteva perechi nlntuite dansau, jumtate n aer, jumtate pe parchetul
strlucind sub lumina argintie a sutelor de becuri, iar un cntret n Irac strngnd cu
Iurie n brate microIonul de metal puncta prin vocalizri nearticulate aceast sara-
band care nu se mai termina.
La mesele din jur, oIiterii beti si ctiva civili rari petreceau n tovrsia unor Iete
violent Iardate. Veselia lor strident cnd acoperea, cnd era acoperit de jazz-ul
care-si Icea nentrerupt datoria.
ntr-o box retras sedeau la mas trei persoane pe Ietele crora imensul glob
din oglinzi care se nvrtea atrnat n mijlocul slii, si arunca n treact reIlexele
policrome. Tovrsia celor trei doi brbati si o tnr elegant cu prul vopsit n
rosu nchis nu prea prea s Iie zvort din dorinta de a petrece n acest luxos
local aIlat ntr-un mare oras nordaIrican. DealtIel si cele trei pahare de Iizz-gin pe
trei sIerturi pline mrturiseau acelasi lucru. Unul dintre brbati, un btrnel rotoIei
adus putin din spate, care prea s Ii venit mpreun cu tnra roscat, deschise
nervos o serviet pe care o tinea pe genunchi si scotnd cteva Ioi de hrtie Iin,
albastr, le ntinse pe mas. Dup ce le netezi cu palma descriind o serie de cercuri,
se adres celuilalt comesean.
Cpitane Howley, ceea ce vezi aici snt planurile de detaliu ale laboratorului
lui Secu. Restul a Iost aranjat dinainte. Dumneata vei pleca mine dimineat.
Din nou? Dar vedeti, Mister Alvarez, mi se pare c. spuse cu oarecare team
militarul ce sttea pe marginea scaunului, pstrnd o vdit pozitie de respect.
Domnule Howley, replic rspicat btrnul, aici nu e vorba de ,mi se pare'.
Cred c sntem bine ntelesi asupra acestui lucru, spuse iar, n timp ce o cut
rutcioas i ridic buza de sus, lsnd s i se vad gingia si un sir de dinti nglbeniti
de tutun.
Da, da, desigur, se grbi s admit cpitanul pe a crui Iat ncepuser s apar
broboane de sudoare.
Prin urmare, si te rog nu m mai ntrerupe, te vei ntoarce pentru a pune totul
la punct cu Aslan si bietii nostri. Nu aveti ne voie dect de doi oameni. Vei merge
pe bordul autogirului care va Ii condus si cred cu deosebit abilitate de ctre
Mis JenniIer, nu-i asa? spuse Alvarez, aplecndu-se spre tnra, care privea distrat
22
o pereche de dansatori pe jumtate goi, ce evoluau lin pe parchet.
JenniIer, tresri o clip, apoi deschiznd cu un gest voit aIectat tabachera
minuscul pe care o nvrtea ntre degete, spuse dup ce si aprinse o tigar:
Da, desigur, Mister Alvarez. As vrea numai ca Howley pardon, cpitanul
Howley s-si cunoasc bine datoria, pentru ca s nu avem neplceri (si spunnd
acestea, Iata se aplec spre cpitan zmbindu-i ironic, n timp ce dnsul prea c se
transIorm ntr-un soricel hipnotizat de un sarpe boa) nici pe drum si nici acolo.
Asadar, continu Alvarez, aruncati n aer blindajul de otel. Acesta este primul
punct. Apoi, cu conditia ca s lucrati repede, luati din caset acceleratorul, cliseele
si Iilmul. l veti transporta cu voi pe Secu si n cteva clipe ,STRATOSPHERYC',
autogirul nostru, v va ridica la treizeci de kilometri.
Am nteles domnule Alvarez. Dar cu Aslan ce Iacem?
De el ,am avut' nevoie. E un tehnician excelent si ne-a ajutat mult. L-am
prevenit de altIel, asa c va Ii acolo. V va astepta aducnd cu el propulsorul. De
propulsor ,avem' nevoie. Tact, elegant si nici o urm. V rog! Nu am nevoie de
complicatii internationale si note diplomatice. Tact, te rog, si. elegant.
,VOM AVEA PAMNTUL N BUZUNAR
Anii? Dar ce conteaz anii, Cristian? Un an, un minut, o clip trec la Iel de
repede cnd ai un scop n viat ca al tu. Una e s triesti, mai bine-zis s existi si
s-ti trsti existenta de-a lungul zilelor nestiind pentru ce te scoli mine, ce-ai s
Iaci poimine sau peste cteva sptmni si alta este, dragul meu, viata care trece
nvalnic, Iurtunos si n valurile creia te arunci bucuros. Bucuros, binenteles atunci
cnd stii pentru ce. Si tu, Cristian, tu stii, nu-i asa?
Luna se strecoar dibaci printre Isiiie de nori dantelati si lumina ei mngie din
cnd n cnd Ietele celor dou siluete apropiate si banca pe care ele las dou umbre
mari si negre. Nisipul scrtie sub piciorul lui Cristian, care, nervos, Irmnt un rest
de tigar de-abia stins. Daniela s-a ntors spre dnsul si i vorbeste. i vorbeste cu
dragoste, cu ncredere si mai ales cu mndrie. Ea nu-l cunoaste de azi, de ieri pe
Cristian. Prietenia lor s-a nIiripat de mult, nc de pe bncile Iaculttii,
Inginerul Secu era pe-atunci student n anul III si ea elev, tnar poate mai
tnr dect vrsta ei vioaie si neastmprat. S-au cunoscut tot ntr-o sear de
august ca si acum, cnd Irunzele pomilor, nisipul aleilor si Ilorile din straturi revars
zduIul, eliberndu-se toat cldura zilei care s-a sIrsit.
Din grupul de codane care a trecut chicotind pe lng ei, Cristian a izbutit s
prind sclipirea ochilor ei. i ddea cu tiIla. si rdea de el? Glumea sau poate c era
o joac de copil. Trziu, la iesirea din parc autobusul sau poate ntmplarea i adunase
din nou, din zecile de oameni care se ndreptau spre cas. A doua sear s-au cutat
unul pe altul si de atunci snt doi, trei sau poate cinci ani. Cine stie. a trecut att de
repede totul ca un Iilm pe care l urmresti cu plcere si ast-sear, Cristian
23
descurajat, Cristian al ei se d nvins pentru prima oar.
Vezi tu, Daniela, i-a spus el strngndu-i minile puternic, lng tine m-am
simtit ntotdeauna altIel. Parc mai sigur, mai puternic, mai presus de orice rutate.
E adevrat; se poate dintr-un anumit punct de vedere s ai dreptate. Cearta de zilele
trecute cu Aslan m-a Icut, ntemeiat desigur, s gndesc altIel si s-l bnuiesc pe
el. Mijloacele noastre de prevedere erau att de bine puse la punct, nct numai un
om priceput ca el a putut ntrerupe instalatia. Ceea ce m nspimnt mai mult este
c Aslan are gnduri ciudate, necinstite.
Cristian, ce vrei s spui?
Da, m-am gndit la cearta noastr si-mi pare din ce n ce mai suspect.
Dar bine omule, pentru o simpl vorb aruncat la ntmplare de un om care-si
ascunde invidia, neputinta si eu cred cu trie n ceea ce ti spun rutatea, tu s-
ti pierzi cumptul ca un copil?
Dar n-a Iost o vorb, Dani. Aslan, de Iapt trebuie s recunosc, m-a combtut
cu destul agerime. Desigur c n Ielul lui si poate mai rutcios de ast dat ca
oricnd.
Pentru c te stie mai aproape de succes, si el a rmas tot la ciclotronica
elementar. E adevrat, asta e de altIel biblia lui si nu se sIieste s-o spun ,Satelit
artiIicial?' Da. Dar nu pentru laborator, naivule, nici pentru statie interplanetar,
prostule. pentru cu totul altceva.
.Da, uite-asa mi spunea. S cucerim lumea, s cucerim astrii si vom avea
pmntul n buzunar, mi Secule, n bu-zu-nar! M auzi tu? Si de-acolo, poate mai
sus si mai sus, poate chiar n steaua aia a ta, de-acolo vom putea tine slus ntreaga
omenire. Nimeni n-are s crcneasc; nimeni n-are s spun nimic. Ha, ha, ha, Aslan
cuceritorul spatiului cosmic, dresorul circului de oameni. Si mi zicea el n timp
ce se nvrtea Iurios prin laborator, nclzindu-se din ce n ce mai tare pe acolo,
milioane de kilograme de uraniu biete si n stare pur, poate. ti dai seama ce va s
zic s te plimbi ntr-o crut cereasc, Secule, s dai bici reactorului si de sus s-
i privesti pe toti si s-i vezi mici, mici de tot ca niste homunculi.
Iar cu ineptiile lui?
Nu, nu, de ast dat a Iost serios. Se pare c stie el ceva. Se btea cu pumnii n
piept si striga ,zmbesti, da? zmbesti Cristian? Ei bine, n-ai s mai zmbesti mult
timp. De mine dac vrei, de mine te transIorm n praI, sau nu, ha, ha, ha, n
gelatin verde. ha, ha, ha. ProIesorul Secu titularul catedrei de nucleostatic si
cosmonautic, celebrul inventator, transIormat n praI. M-auzi tu, Secule, supus
vointei mele si tu si Daniela aia a ta.'
Si asta te-a scos din srite?
Da. L-am plesnit si a rmas o clip buimac. Privirea lui dac ar Ii putut, m-ar
i ucis pe loc. Si-a sters Iirisorul de snge care i rsrise n coltul gurii, si n timp ce
mie ncepea s-mi Iie rusine de ceea ce Icusem, el si-a strns lucrurile si mai calm
24
ca pn atunci si tocmai acest lucru m-a nelinistit mai mult a plecat. Din us s-
a mai ntors si mi-a mai asvrlit printre dinti: ,n praI, colega, nu glumesc.'
Dar bine, Cristian astea snt cuvinte de om nebun sau nnebunit de invidie,
ur, neputint si. putin gelozie, Cristian. Tu stii doar c la nceput Aslan umbla
s m ia de lng tine. Ai uitat toate declaratiile de dragoste, toat manopera de
nvluire, cum i spuneai tu pe-atunci, si Iuria lui prost mascat din ziua cnd i-am
spus c pentru mine nu existi dect tu?
N-am uitat nimic. Dar rsul su de azi n-avea nimic omenesc. ,Ha, ha, ha!.
n gelatin. verde. proIesore'. mi-e Iric Dani. Nu mi-e Iric pentru mine sau
pentru noi doi, ci pentru munca noastr si n general pentru oameni. Aslan e smintit!
Dar linisteste-te. Esti poate putin nervos. Are s se aranjeze totul. Stii prea
bine cum e privit acest pseudo-savant. Nu va reusi s ne Iac nimic si noi vom
putea s reconstruim propulsorul, s ne continum munca si s ne lum zborul. S
mblnzim lumea si soarele si s-i aducem puterea pe pmnt. S-o Iolosim pentru
binele acestor oameni de care te ngrijesti tu. Hai, uite, vino mai aproape de mine!
Ce Iirmament superb si ce puzderie de stele! Hai, povesteste-mi ceva despre steaua
noastr, despre drumul nostru si despre tot ce-ai Iurit tu.
Biine, biine, rspunse zmbind Cristian, vrei s te adorm ca odinioar cu
basmele? Numai c nu de mult basmele s-au transIormat n Iormule, si acum
Iormulele n Iapte. Sus, sus de tot, n puzderia de stele care sclipesc obosite, sus
Daniela, dincolo de lun, dincolo de soare, mai departe, mult mai departe, se aIl
steaua noastr: PROXIMA CENTAURI. Si ca s ajungi la ea nu ne-ar Ii ajuns alt
dat o viat de om. Mii de ani. Auzi, Dani? Mii de ani. Si n timp ce sotia lui i
se cuibreste la piept pe jumtate adormit, Cristian cuprins de vraja povestirii uit
de tot si de toate.
n jurul lor Irnturi de vnt usor Iac s tremure Irunzele copacilor, iar luna
ntelegtoare se ascunde pentru ca s lase primul plan al scenei ceresti sclipirilor
albastre pe care cei doi le ndrgiser att de mult.
O EXPLOZIE.
.Dou, trei. Ultima mai puternic dect celelalte, zguduitoare, cutremurnd
totul n jur. Un zgomot de ziduri care se prbusesc, sticlrii sparte si metal ciocnit.
Si apoi nimic. O liniste perIect, nIricostoare si bezn.
Un ntuneric dens, care-l nvluie pe Cristian din toate prtile, l acoper, i
apas cosul pieptului, i Irnge mdularele grele ca de plumb pe care zadarnic caut
s le miste, s le ridice. Totul atrn greu; bratele, si capul, si ochii apsati de o mn
mnioas care vrea parc cu insistent s-i nIunde tot mai adnc n orbite. A mai
apucat s vad ca prin vis ecranul srind n tndri si cu un gest instinctiv si-a
acoperit ochii cu bratul, ca s-i Iereasc de Ilacra serpuitoare, verde-galben, care
25
scpat din cusca de metal trsnise tolul n jur. Apoi ntunericul l nvluise pe el si
simturile sale. Fusese rnit? Murise?
Nu simtea nici o durere deosebit. Doar o sIrseal Ir seamn si greutatea
aceea care l apsa si-i oprea respiratia transIormnd Iiecare rsuIlare ntr-un icnet
gtuit. Sau poate i se prea?
Nu vede nimic, nu stie unde se aIl; gndurile i se nclcesc si mai mult.
ecranul. Aslan. laboratorul si iar ecranul omnidirectional, avioane. ba nu,
vapoare, care plutesc n aer. din ce n ce mai sus. o Ilacr care se urc. care se
urc. un trsnet! .si lesinul pune stpinire deIinitiv pe simturile si trupul ingi-
nerului Cristian Secu.
MESA1UL
Asezat n Iata unui birou masiv de stejar Juan Alvarez, conductorul unei vaste
retele de spionaj, discuta volubil, nsotindu-si Iraza de gesturi largi demonstrative.
Domnii mei, se adres el celor doi interlocutori comod instalati n Iotoliile
adnci ce strjuiau biroul de o parte si de alta, dac toate se petrec ntocmai, bietii
vor Ii aici mine dimineat cu propulsorul atomic, cu inventatorul su sau eventual
unul dintre savantii care cunosc lucrarea si care ne-a ajutat mult ca s obtinem parte
din planuri.
Dar acceleratorul? Nu-i asa Kraus se adres unul dintre cei doi, prietenului
su care n momentul acela se amuza s amestece wisky-ul cu o lingurit lung de
argint nu-i asa c acceleratorul ne intereseaz mai mult?
Desigur, rspunse cellalt n timp ce Ioarte atent urmrea bulele de gaz care se
Iormau pe Iundul paharului de cristal.
Domnilor, relu Alvarez, nu m-ati lsat s termin. n mod cert c obiectivul
nostru principal este acceleratorul. Dar acesta nu poate Ii pus n Iunctie dect de
unul din cei doi. De altIel aceast scrisoare spuse dnsul artnd o IotograIie
acoperit cu litere de un colorit curios, rosiatic, ce se aIla pe birou pe care ne-a
trimis-o Aslan, omul nostru, arat clar mersul lucrrilor.
Scrisoare?. Dar cum. Ce Iel de scrisoare?. bigui interesat Kraus, care-si
prsi pentru o clip distractia Iavorit.
Este vorba de o nou metod ntrebuintat de serviciul nostru, rspunse Alvarez
cu un aer de superioritate, vi-l pot dezvlui pentru c si ochiul lui drept clipi
complice sntem cointeresati, nu-i asa? Scrisoarea e scris cu cerneal obisnuit
si contine cteva Iraze banale. Mesajul este ns introdus printre rnduri cu ajutorul
unei solutii saline extrem de diluate. Urmele lsate nu apar nici la cldur, nici la
lumin sau la vreo solutie chimic care se ntrebuinteaz de obicei n astIel de
ocazii. Scrisoarea primit se iradiaz cu neutroni de ctre un serviciu de-al nostru.
Depozitul de sare din litere devine radioactiv, iar dac noi captm razele emise de
26
acestea pe o plac IotograIic.
O sonerie cu un timbru special l ntrerupse.
Da. Trebuie s Iie alt mesaj. Si ndreptndu-se spre un colt al camerei pe
care-l ocupa un aparat de otel negru, continu Iraza ntrerupt.
.Si aceast plac a crei copie o aveti n Iata ochilor ne Iurnizeaz mesajul
cu cea mai mare claritate.
ntre timp un tcnit continuu care dovedea c aparatul spre care se ndreptase
Alvarez Iunctiona atrase atentia celor doi.
n linistea camerei microIonul de care se apropiase Alvarez transmise distinct
vocea cpitanului Howley care vorbea de la mii de kilometri:
,.si pentru a sIrsi, domnule Alvarez ,STRATOSPHERYC' pleac la noapte.
Sperm s v putem raporta mine n zori misiunea ndeplinit'.
FUGA
Ceata galben ce umpluse camera blindat a laboratorului n care cu cteva clipe
nainte proIesorul Secu lucrase la veriIicarea unui ecran omnidirectional, ncepea
s se risipeasc. n lumina lunii ce ptrundea printre zidurile pe jumtate drrnate
se proIilau cteva umbre ce se miscau grbite printre ruine. Howley, care conducea
expeditia, ndrepta actiunile celorlalti doi prin ordine scurte, guturale. Apropiindu-
se de unul dintre nsotitorii si, care se aplecase asupra lui Secu ce zcea n nesimtire,
l ntreb:
E mort?
Nu, e numai lesinat, rspunse cellalt dup ce ngenunchiase si-si apropiase
urechea de inima proIesorului.
Ai grij de dnsul. Ridic-i cu bgare de seam si porneste spre
STRATOSPHERYC. Noi lum acceleratorul si te ajungem din urm. Vedeti c
Aslan trebuie s se aIle pe undeva pe aci, mpreun cu propulsorul. Dac-l avem
pe Secu cu noi, cellalt e de prisos. spuse Howley si continu Iraza printr-un gest
al rusinii care imita ostentativ apsarea pe un trgaci invizibil.
ntre timp, al treilea personaj izbutise s deschid caseta de otel. Cteva sclipiri
scurte ca de trsnet, un sIrit si un Iulger Irnt care pornise parc din mneca sa
topise broasca ntr-o clip. Cpitanul Howley se repezi si trase usa grea si ncepu s
caute cu Irenezie. Un zmbet triumItor i apru pe Iat. n mna dreapt tinea o
cutiut de otel de mrimea unui penal de scolar.
Acesta e! Acceleratorul e n minile noastre. Acum vom vedea dac Alvarez se
tine de cuvnt. Repede. Spre autogir.
Nu rnai aruncm n aer racheta?
Nu, nu! spuse grbit cpitanul. Nu mai e timp. E asezat tocmai n spatele
laboratorului si dintr-o clip ntr-alta se poate da alarma. Exploziile s-or Ii auzit
27
departe. Dac am Ii putut s ptrundem prin blindaj, Ir explozie, ar Ii Iost cu totul
altceva. Dar asa. hai, repede. Fuga.
Cele dou umbre o ajunser din urm pe a treia, care nainta greu din cauza
poverii pe care o ducea n spinare. Pe pajistea din Iata cldirii se proIila
STRATOSPHERYCUL. Aripile sale late, rstignite pe Iondul copacilor, si carlinga
argintie luaser Iorma unui scarabeu urias. JenniIer, care pilota aceast nav
stratosIeric, privea prin geamul cabinei umbrele celor trei care se apropiau cu pasi
repezi. Stabili contactul si n timp ce motorul ncepu s bat linistit, Icnd un
zgomot ciudat, de metronom, elicele pornir s se nvrteasc nebuneste.
Cpitanul Howley, care ncheia sirul umbrelor ce se apropiaser de autogir, se
opri deodat si ntreb nciudat:
Dar Aslan unde o Ii? Fr propulsor nu putem pleca.
Spuneati c o Ii pe aci pe undeva! i rspunse cel ce-l transporta pe Secu.
Ne va Iace s ntrziem, dobitocul, spuse din nou cpitanul, njurnd n gnd
lcomia nesocotit care-l aruncase n aceast aventur.
Nici o grij. Am venit la timp, se auzi o voce n care se putea percepe o usoar
nuant de ironie.
De dup o perdea de arbusti, n Iata celor trei Iugari rsri o mogldeat care se
mrea treptat.
O 1ERBA DE FLACARI
Daniela se lsase Iurat de somn. Cartea i alunecase lng Iotoliu, unde asezat
ca de obicei l astepta pe Cristian care ntrzia. Lumina lampadarului mprumuta
reIlexe armii prului ei Irumos buclat, care-i ncadra ovalul Ietei mbujorate.
Deodat cteva bubuituri nIundate rsunar n deprtare. Nelinistit, sotia lui Secu
se trezi. Putin buimcit de somn, se ridic mirat si apropiindu-se de Iereastra care
da spre sosea, privi n deprtare cutnd s scruteze ntunericul.
S se Ii ntmplat ceva la laborator? Cristian e singur si doar i-am spus c dup
cele ntmplate s Iie prudent. De ce-o Ii reIuzat oare orice paz? n momentul acela
se scurseser minute sau ore de la bubuitura care o trezise din somn deasupra
siluetei ndeprtate a cldirii laboratorului se ridica un Ium negru cenusiu.
E ceva ciudat, gndi din nou Daniela. Ciudat de tot.
Si din ce n ce mai nelinistit, se hotr s-l cheme la teleIon pe Andrei, al doilea
asistent al sotului su. n clipa cnd puse mna pe receptor, teleIonul sun prelung.
Alo. Da. eu snt. Nu. n-a venit nc. Snt ngrijorat si eu.
Era Andrei, care auzise si el bubuiturile. ncercase zadarnic s prind institutul
la teleIon. Laboratorul lui Secu nu rspundea.
S mergem repede acolo. Crezi c e mai bine? Cheam dumneata atunci.
Eu snt gata ntr-o clip. M astepti n Iata vilei.
28
Peste cteva clipe, trei masini zburau cu peste 300 km/or spre laborator. n timp
ce stlpii telegraIici si pomii ce strjuiau soseaua aproape c se lipeau unul de altul
n deIilarea aceasta nebuneasc, cerul se nrosi pe neasteptate. O jerb de Ilcri se
rsuci nalt si sinistr. Apoi totul se preIcu n Ium albicios. Daniela, care luase
loc n prima masin, avusese timpul s zreasc totul cu o claritate perIect.
Repede. mai repede. E la laborator. Arde. Cristian e n primejdie.
Acceleratorul.
n clipa cnd primul automobil stop n Iata portii laboratorulu, n lumina rosiatic
pe care o reIlecta autogirul aproape incandescent, vzur o umbr care nainta greoi
spre Iundul grdinii.
O NTMPLARE NEPREVAZUTA
Cpitanul Howley se ndrept bnuitor spre umbra ce se zrea la ctiva pasi.
Aslan, dumneata esti? ntreb el.
Da, desigur. Prompt si corect la ntlnire.
Era ntr-adevr Aslan. n ntunericul pajistei nu se ptuea deosebi dect vag conturul
unui om de statur potrivit, cu umerii largi, puternici. n mna stng strngea mnerul
unei valize de dimensiuni obisnuite, iar mna dreapt o tinea n buzunarul hainei.
Ai propulsorul la dumneata? Esti gata?
Desigur. Totul e pregtit. Dar dumneavoastr?
La Iel, rspunse grbit Howley si sopti, nu ns de-ajuns de ncet, ctre cei doi.
Terminati cu el repede. Lsati propulsorul pe seama mea. Lucrati Ir zgomot.
n timp ce cpitanul mpreun cu nsotitorii si se aruncase asupra lui, Aslan
Icu linistit ctiva pasi napoi si cu voce calm i opri.
Nici un pas mai mult! Stati pe loc, sau v nimicesc! spuse el rspicat, n timp
ce mna dreapt pe care o scosese din buzunar strngea convulsiv un pistol de Iorm
neobisnuit.
La nceput, cei trei se oprir. Dup o clip ns, ndemnati si precedati de cpitan,
ei si rennoiri atacul. Aslan nu clinti ns si-si ndrept mna dreapt spre grupul
lor. Trei pocnete scurte ca de bici. Trei tsnituri luminoase si n Iata lui nu se mai
aIla dect o mas inIorm, gelatinoas, verzuie, nconjurat de un Ium usor argintiu.
Pistolul neutronic si Icuse datoria. Pila minuscul din interiorul lui lucrase de
minune.
Dinspre sosea se auzea din ce n ce mai tare uruitul unor masini de mare vitez.
Aslan, dup ce aprinse cu acelasi pistol, autogirul n care la ctiva metri distant
JenniIer asistase neputincioas la moartea oribil a tovarsilor si, lu n grab
acceleratorul care czuse din mna celui omort si se rostogolise la ctiva pasi.
Ridicnd n spinare pe Secu, care zcea nc n nesimtire, ntins pe pajiste, porni n
Iug spre curtea din spatele cldirii.
29
n clipa aceea la poarta grdinii se oprir Irnnd brusc trei masini care dup
Iorma si ampenajul electric preau a Ii conduse automat. Din ele cobor un grup de
oameni parte narmati care pornir n goan pe urmele Iugarului, care se zrea
cotind dup coltul casei. n Iruntea lor alerga Daniela Secu.
,CELERA
ntunericul ncepuse s se destrame. Lumina plumburie, lptoas a zorilor ce se
apropiau, sclda n reIlexe palide terenul de experimentare din spatele cldirii n
care cu cteva zeci de minute nainte se aIla laboratorul special al Institutului de
energetic si cosmonautic.
n mijlocul unui platou asIaltat, pe trei piloni puternici de otel
se nlta o constructie metalic, care amintea pe cea a unui via-
duct urias. Aceasta se ntindea spre cer cutnd parc s-i cerceteze
necunoscutele. O scar elegant de nichelin un material plastic
deosebit de rezistent si usor, Iabricat de curnd urca cei 15 m
nltime, iar sus, la captul unor retele si angrenaje complicate,
se aIla racheta. De mrimea unui pachebot transatlantic, aceasta
avea o Iorm cu totul ciudat. Semna tot att de bine cu un
creion urias perIect ascutit, si de peretii cruia un copil jucus
atrnase niste balonase, dup cum putea Ii asemuit si cu un
obuz a crui Iorm suIerise desigur modiIicri importante.
Racheta pe care inginerul Secu o numise cu atta mndrie
,Celera era Iormat dintr-un tub lung, octoedric, n
vrIul cruia se aIlau cele cteva cabine din material plastic
transparent si care adposteau aparatajul interior,
laboratorul, magaziile si ansamblul de conducere.
30
Una dintre laturile de vrI ale octoedrului avea o cocoas din material opac; era
cabina etans a parasutei de aterizaj aerodinamic.
Restul acestui tub continea releurile si tablourile de telecomand, iar pe cele opt
Iete exterioare erau suspendate prin placare electro-magnetic tot attea tuburi lungi
asemntoare celor de oxigen, Acestea Iormau mpreun cu o serie de aparate
nlntuite n interiorul lor ajutajul de reactie si ecranul de Iiltraj, Iaimosul dirijor al
jetului de particule nucleare.
Oxigenul necesar respiratiei era comprimat n bombe ce se aItau n corpul
,Celerei. Racheta avea o coad, dac o putem numi asa, cu o Iorm la Iel de
ciudat. Prea c este o petal imens rmas singur pe tija acestei Ilori metalice.
Era vorba de oglinda reIlectoare, Iolosit pentru ,complexahelic' cu ajutorul creia
energia solar putea Ii transIormat la marile nltimi unde domneste Irigul si
ntunericul n lumina si cldura att de necesar pasagerilor neobisnuiti. Totul era
pus la punct. Gata de plecare.
Dup coltul casei, gItind sub greutatea pe care o ducea n spinare, apruse Aslan.
ncet, ncet, se ndrepta spre scara podului metalic ce sustinea racheta. n clipa cnd
poarta grdinii Iusese deschis si Daniela Secu n Iruntea prietenilor si paznicilor
se avntase n urmrirea lui Aslan, acesta Icuse un ultim eIort. Acum, dup ce
urcase scara, se aIla la 15 m nltime. l depuse pe Secu care ncepuse s dea
semne de viat pe planseul nconjurtor si cu o pricepere care dovedea c nu e la
prima ncercare, descinse usile grele ale navei cosmice. TransIorm n rteva clipe
valiza, pe care n-o lsase din mn, ntr-un aparat care avea Iorma unui Iagure
blindat, alb si negru. Deschise o caset, Icu legturile si le adapt la rachet; totul
cu o repeziciune si ndemnare deosebit, nct n momentul cnd urmritorii si
ajunser la picioarele rachetei de otel, mai avea de apsat doar butonul comandei
automate pentru ca racheta s porneasc.
l duse calm pe Secu n cabin si din pragul acesteia, n timp ce primii urmritori
se avntau pe scar, strig amenintndu-i cu pumnul.
Am s v domin pe toti. O s Iiti mici ca niste insecte si eu am s v conduc pe
toti. Ha, ha, ha. Pe toti. De colo, de sus.
n Iata grupului de oameni mpietriti de groaz tsnir opt coloane groase de
aburi rosii. Se auzi un suierat strident ca si cum milioane de sirene ar Ii nceput s
Iunctioneze odat si racheta, Icnd s tremure pmntul din jur, se urni alunecnd
pe sinele care se ndreptau spre cer. Prin reteaua de Ium ce se mprstia se mai
zri o clip silueta ei din ce n ce mai mic si apoi. nimic.
.,Celera' dispruse ducnd cu ea primii doi vizitatori ai supragalaxiei un
pseudo-savant pe jumtate nebun si prizonierul su, a crui gndire esaIodase acest
mijloc Iantastic de cltorie.
31
PRINTRE STELE!
Inginerul Cristian Secu si revenise de cteva clipe.
Capul l durea ngrozitor. Prea c mii de ciocane se ntrec
s-i sIrme creierii. Greata care-l chinuise n momentul
trezirii ncepuse s dispar, iar pnza tulbure din Iata
ochilor se destrmase. Aslan, cu spatele spre el, se plimba
nervos n Iata tablourilor de comand, pe care se putea
zri un mozaic de becuri colorate, cadrane albe si ace
indicatoare care oscilau nebuneste. Urmrindu-l, Secu
ncerca s-si nnoade Iirul gndurilor.
Auzise cele trei bubuituri. Apoi urmase explozia. Mai
vede n Iata ochilor ecranul care srise n tndri si apoi.
nimic. Acum trezirea aceasta n rachet. si d prea bine
seama c se aIl instalat ntr-un Iotoliu al ,Celerei', care e
n drum spre astri. Din locul unde este asezat se poate zri
limpede prin peretii transparenti pamntul ca un glob
albastru nconjurat de un cerc Iumuriu si n rest noaptea
brzdat n rstimpuri de strlucirile scurte ale
asteroizilor n trecere. n deprtare se zresc
licririle slabe ale astrilor, iar zgomotele rz-
lete care-l Iac din cnd n cnd s tresar se
datoresc desigur ciocnirii dintre carcasa
rachetei si diversii meteoriti interplanetari
ntlniti n cale. Dar cum a ajuns aci?
Se vede c Aslan sau poate altcineva
au Icut de la distant s sar n aer peretii
blindati ai ncperilor n care lucra. Apoi,
poate c a Iost rpit?!
32
Cercet cu luare aminte ntreaga cabin. Nu mai era nimeni. Evident c Aslan
Iurase propulsorul, l rpise pe el si apoi adaptnd aparatul plecase cu racheta. Dar
acceleratorul? Acum ncepea s nteleag. Din aceast cauz Iusese el atacat.
Acceleratorul. casa de otel. desigur acesta era obiectivul lui Aslan. Al lui
singur? S Ii Icut el singur toate astea?
ncet s se mai gndeasc, deoarece noianul de ntrebri care se legau una de
alta nu-si gsea rspuns. ntre timp Aslan se ntoarse si, zrindu-l cu ochii deschisi,
zmbi ironic.
Aha, te-ai trezit maestre? Felicitrile mele! Zbori spre Proxima., spuse el n
timp ce se aseza comod ntr-un Iotoliu n Iata lui Secu. O tigar? Nu? M rog! Te-
as sItui totusi s Iumezi, are s-ti Iac bine.
Cristian l urmrea stpnindu-si cu greu dispretul care-l cuprinse. Spuse linistit,
msurndu-si bine cuvintele.
Uite ce se ntmpl, Aslane. Ai comis o neghiobie si are s-ti par ru.
Mie? Ha, ha, ha. Dar te nseli, btrne. Am calculat totul, milimetru cu
milimetru. Ce-ti nchipui tu? C a Iost un reIlex de moment. A! Nu, dragul meu!
Zile ntregi, sptmni si luni te-am pndit si te-am ascultat; am cutat s iau tot ce
se putea lua, s Iur tot ce se putea Iura. Am avut si prieteni, ce e drept nu prea buni.
Dar si spunnd acestea se ridic, ncepnd s se nvrte Iurios prin cabin nu m-
am lsat prins n curs. Rpindu-te pe tine credeau c se pot lipsi de mine. Dup ce
le Icusem jocul, nu? Dup ce le Icusem rost de planuri, de schite, de Iormule, nu?
Ei, bine, am Iost mai tare. Am Iost mai tare, m-auzi tu? termin el aplecndu-se
deasupra lui Secu.
,E nebun. Completamente nebun. Daniela avea dreptate' gndi acesta.
Si pe tine te-am luat pentru c aveam nevoie de mintea ta. Da. De mintea ta.
De.
Se opri o clip. Privi n jur si apoi se prbusi n Iotoliu cu capul ntre mini,
plngnd spasmodic.
Aslane, linisteste-te, ncerc Secu. Te-ai nenorocit si pe tine si ai nesocotit si
distrus munca mea si a celor de pe pmnt pentru ctiva arginti si o invidie prosteasc.
Ani de zile am lucrat zi si noapte si acum tu, ntr-o clip, ai nruit totul. Ce Iel de
om esti tu?
Ce Iel de om? ridic capul Aslan. n jurul gurii i aprur din nou cutele cenusii
att de cunoscute lui Secu. Ce Iel de om? Un supraom!
Vorbesti prostii! Te-ai mbtat, si mai ru, te-ai otrvit cu prostiile astea venite
de cine stie unde.
Ba nu e adevrat. Am mai discutat noi de altIel si spunnd acestea scoase din
buzunar cutiuta metalic Iurat de Howley din laborator. O cunosti?
Acceleratorul! sopti gtuit Secu.
Da, precum spui. Asta-i tot ce-mi mai lipsea. Eu stiu prea bine c Ir el ne
33
vom transIorma n satelit al pmntului. Dar cu el si-si ndrept degetul ameninttor
spre Secu si mai ales cu tine vom obtine viteza de eliberare. Si pe aci ti-e drumul.
Ha, ha, ha. Secu l ajut pe Aslan. Aslan stpnul lumii pmntesti, stpnul ga-
la-xiei.! Sun Irumos, nu? Hai, hai, nu te mai codi. Repede. Uite indicatoarele
ne arat c acum e momentul. D-i drumul proIesore, d-i drumul si Iar nici un
gnd ascuns. Adapteaz acceleratorul.
Secu se ridic din Iotoliu protestnd de Iorm. n ultimele clipe mintea i lucrase
cu o repeziciune uimitoare. ,Aslan e nebun' gndi el. Singurul lucru care-l pot Iace
este s m descotorosesc de el si s ncerc s ptrund n cabina parasutei si de
acolo. vom vedea.
Se apropie ncet de mas si lund n mn acceleratorul l ntoarse pe toate prtile.
Hai, haide mai repede, nu e timp de pierdut, gIi Aslan.
Cu o miscare Iulgertoare, Secu si destinse bratul si pumnul lui izbi puternic
brbia lui Aslan. Acesta luat pe neasteptate, se mpiedic ametit si se prvli peste
marginea metalic a tabloului de comand. si reveni ns repede si bgnd mna n
buzunarul hainei scoase pistolul neutronic. Prea trziu ns. Dintr-o sritur Secu se
aIla lng usa de metal a cabinei-parasut. Declansase sistemul de sigurant si peste
o clip se aIla n interiorul ei. Mai avu timp s aud urletele neputincioase ale lui
Aslan care izbea nnebunit cu pumnii n usa metalic.
Apoi parasuta si cabina n care se aIla Secu se desprinse de rachet prbusindu-
se Iulgertor spre pmnt. O perdea grea i se asternu pe ochi, gtlejul ncepu s-l
usture, capul s uruie, totul s se nvrteasc n jurul lui. Si n timp ce-si pierdea
cunostinta alunecnd n gol, mai auzi ca niste pumni grei ce izbeau nvalnic n
tmple strigtele lui Aslan, de dincolo de usa blindat. Secu. Secu. Cristiane.
Cristianeee!.
STEAUA
.Cristiane! Cristiane drag, trezeste-te. Snt eu, mama. Uite, esti ud leoarc
de sudoare.
Daniela. aer. aer. se nvrte. Racheta.
Vai, Cristian. iar ncepi?
Ha? Cum. Aslan. propulsoru!?
Termin te rog cu prostiile. Toat noaptea nu ne-ai lsat s dormim nici pe
mine si nici pe taic-tu. nti ai tinut lumina aprins trziu de tot. Cnd m-am dat
jos ultima oar s tot Ii Iost 2 te nvrteai prin camer.
Bine, bine. mam. las! spuse Cristian n timp ce, ridicat n capul oaselor,
se uita rusinat n jur.
Ei. las. las. Ce tot. ,las'. Te-am rugat de attea ori s nu mai nveti
att de trziu noaptea. Ce? Ziua ntreag nu-ti ajunge. Nici n somn nu ne lsai n
34
pace. Nu stiu ce tot bolboroseai. milioane. atomice. si niste cuvinte lungi si
Ir noim. Ce e cu tine biatule?
n camera lui Cristian Secu, student n anul III al institutului de energetic, soarele
intrase voios pe Iereastr, Ir explozii atomice, Ir propulsor si Ir pistoale
ciudate. Intrase zglobiu n tovrsia ciripitului de psrele si a mirosului de liliac
nIlorit. Mama lui Cristian, nc nelinistit, se tot nvrtea, ncercnd s deretice,
dar gndul care continua s alerge ntrebtor o mbia din cnd n cnd.
Soneria sun strident. O dat. de dou ori. de trei ori.
Uhuhu! Cristiaan! Cristiaan! se auzi de jos din strad. Cteva voci tineresti
ncepur s cnte un reIren apoi strigtele de ,Cristian' rsunar din nou. Cristian
se duse la Iereastr si Icu semn din mn.
Snt gata! Vin ndat.
n Iata casei doi bieti si o Iat cu servietele sub brat discutau agitati si din cnd
n cnd aruncau nerbdtori cte o privire spre geamul la care cu cteva clipe nainte
apruse colegul si prietenul lor.
Acesta si lu servieta si se ndrept spre us. ntrzie o clip cu mna pe clant si
se ntoarse.
Ei, acum ce mai e? l ntreb mama sa, ocupat cu asternutul patului n
dezordine.
Apropiindu-se ncet de ea, Cristian o cuprinse de dup umeri si ducnd-o la
Iereastr i art, pe dup un colt al perdelei, grupul din Iata casei.
Vezi mam. nu m las inima s nu-ti spun. la mic si negricios. e Aslan.
Cellalt nalt e un alt coleg Nicu.
Si Iata? ntreb zmbind siret mama sa.
Fata? Icu mirat Secu. ,Care Iat'? Aha, da. Asta e. Daniela, spuse el cu
neglijent simulat. O coleg! adug iar dup o clip.
Steaua? Da?
Da, mam, steaua mea! spuse rosind de ast dat Cristian si Iugi spre us.
S F R S I T