4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

Home Aboneaza-te Economie Financiar Macro Energie Despre noi | Contact | Autori Administratie Armata Asigurari Sociale Justitie/Ordine publica Educatie Global / Europa Orientul Mijlociu Cultura Media / Tech Politica & Doctrine social-democratie liberalism crestin-democratie/conservatorism marginali Societate / Life Advocacy Analize Sinteze Reactie rapida Interviu Idei si solutii Dezbatere Opinie Intalniri on-line Dosar Stalin

Cauta in site

Urmarestene pe Twitter

Contributors pe Facebook

Home Analize Educatie Citesti:

Dou idei pentru cercetarea romneasc

Alexander Baumgarten aprilie 3, 2014 Analize, Educatie 10 comentarii 2,216 Vizualizari
Like 195 Tw eet 3

La aproape un an dup demisia Consiliului Naional al Cercetrii tiinifice, percep o stare de fapt de neimaginat pentru mine n perioada n care contribuiam, n spaiul meu restrns de competen, la construcia instituiei de stat care asist cercetarea tiinific n Romnia: constat un somn generalizat i pndit politic. M simt dator s l explic: n momentul demisiei ntregului Consiliu, prea de neimaginat c el nu va fi nlocuit, pentru c prea inacceptabil ca cercetarea romneasc s nu fie monitorizat de reprezentani din domeniul ei. Totui, nici n clipa de fa nu exist un asemenea consiliu, ba chiar instituia care i-a asigurat eficiena executiv (UEFISCDI), este pe cale s fie desfiinat, n favoarea creterii controlului politic asupra distribuiei finanelor cercetrii. ntr-o prim etap, este ca i cum ntr-o coal profesorii au intrat n grev, iar personalul auxiliar, n replic, a intrat i la ore, suplinind munca profesorilor; ntr-o a doua etap, primarul transfer n propria instituie ntreaga coal i explic tuturor care sunt disciplinele de studiu agreate. Cauzele acestei stri de fapt sunt n ultimul rnd politice. Cu toate acestea, putem citi chiar i n cheie politic aceste evenimente: un guvern care nu vede o gravitate etic n problema plagiatului poate instrumentaliza ntregul mecanism al finanrii cercetrii fr s considere c e dreptul cercettorilor s decid cum i mpart resursele i c rolul politicianului este doar acela de a nelege c, fr cercetare performant, viaa public i calitatea alegtorilor se va degrada accelerat, iar pierderea sistemului valorilor ctigat cu
www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/ 1/10

4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

dificultate de ntregul efort de modernizare a Romniei nceput cu dou secole n urm este definitiv compromis. Dar aceast lectur politic nu intr n domeniul meu i nu o voi dezvolta, dei ea rmne posibil. Dimpotriv, vreau s susin teza c nenelegerea de ctre societatea noastr a nevoii publice a unui corp sntos de cercettori performani a condus la subfinanarea acut a cercetrii i la o mimare de ambele pri a producerii/evalurii rezultatelor. Aceast nenelegere permite corpului politic s organizeze confortabil pentru sine instituiile care monitorizeaz cercetarea tiinific. Bineneles, aceast situaie trebuie modificat prin revenirea la un model apropiat celui n care ministrul Daniel Funeriu organizase aceste instituii. Dar, n aceast modificare, rolul politicianului este ultim i minor, iar rolurile, pe de o parte, al societii, iar pe de alt parte, al cercettorului, sunt cele majore, prin persuasiunea pe care ele o pot exercita asupra puterii politice. Totui, nici unul dintre cei doi actori principali nu are nici o iniiativ. De ce? Pe de o parte, o societate needucat i va acorda ntotdeauna votul n condiiile unei manipulri grosiere, iar ideea c o cercetare performant implic o societate prosper i reflexiv este complet neclar n spaiul nostru public. Pe de alt parte, cercettorul n Romnia este o persoan care nu are capacitatea singular de a se opune sistemului altfel dect publicndu-i rezultatele cercetrii sale n cri i articole i spernd c prestigiul acestora va impune n ochii societii care l finaneaz. El este, cel mai adesea, o persoan cu venituri modeste i foarte modeste, disperat s prind un grant, cu resurse de informare tiinific foarte limitate, nfometat i dornic s i conving efii de utilitatea muncii lui. Iar cnd e vorba de un universitar, lucrurile stau i mai complicat, ntruct universitile noastre nu au decis nc explicit ce nseamn componenta didactic i ce nseamn cea de cercetare, ci acestea sunt nc ntr-un conflict vizibil. Motivul: statutul universitilor de cercetare avansat nu este explicit, iar locul cercettorului de vrf n ele nu este unul onorat i ncurajat substanial. Consecina imediat a acestui statut se vede n inflorescena de triori din societatea cercettorilor: muli sunt inventivii care fac orice ca s pcleasc sistemul prin raportri formale care nu au nici o relevan tiinific. Aceasta nseamn inventarea unor reviste ISI fr nici un impact de coninut, unde editorii sunt i autorii articolelor, organizarea conferinelor internaionale cu un singur invitat cu paaport strin, redactarea intenionat a articolelor publicate n reviste cotate n care colegii sunt citai pentru a crete numrul citrilor, existena editurilor-parazit care public pe banii autorului doar pentru creterea n gradul didactic, i altele care sunt de domeniul anecdoticului savuros. Nu de la aceti cercettori putem atepta salvarea. n opinia mea, exist exclusiv dou soluii, iar ele sunt complementare. Prima este individual i nu are nici o implicaie instituional. Ea nseamn druirea gratuit de sine, orict de cinic ar fi predicat n condiiile subfinanrii cercetrii. Eti un savant care are ncredere n propriile scrieri? Trimite-le celei mai importante edituri din lume care i reprezint domeniul. Sau lupt-te pentru a crea un mediu de cercetare n Romnia fcnd publice prin traduceri marile surse ale culturii de care te ocupi, poate vei crea un val de stim i curiozitate pentru ele. Scrie una, dou, zece cri care s i impresioneze colegii de breasl. n tradiia teologic, aceasta se numete opus supererogationis: s faci mai mult dect te obligi, pentru a face activ sursa de har pe care o caui n tine nsui. Nu vin banii pentru cercetare? Cumpr o carte pe an pentru biblioteca instituiei, notnd pe ea faptul c ea nlocuiete cele peste 100 pe care le-ai fi comandat dac statul i-ar fi onorat contractele. Aceasta merit fcut dintr-un motiv simplu: pentru c mizeria se va termina, pentru c puternicii zilei vor trece, pentru c biologia, totui, ne ajut i este imposibil ca aceiai efi care erau puternici i vocali nainte de 1989 s mai fac mult timp legea. Pentru c e mai inteligent ca trecerea lor s ne gseasc plini de cri i de cultur dect obosii n revendicare. A doua soluie este instituional. Cu prima ocazie de normalitate, reforma cercetrii n Romnia ar trebui s organizeze, n acord cu societatea civil, un mecanism de distribuie a finanelor cercetrii i de monitorizare a ei care s fie independent de fluctuaia politic. Un mecanism de tipul Uniunii Scriitorilor, cu finanare public, dar cu mecanism de funcionare electiv, rezultat prin libera asociere a profesionitilor. O Uniune a Cercettorilor din Romnia care s primeasc un buget votat n parlament, n care intrarea s fie condiionat de existena unor publicaii minime, care s fie singura care ofer granturi de cercetare oricrei instituii de profil, fie ea universitate, academie sau institut privat de cercetare. Unde, evident, evaluarea s fie internaional i s poat, astfel, recupera onoarea pierdut a cercetrii romneti dizolvnd definitiv distincia naional/internaional n favoarea cunoaterii i n favoarea unei societi mai educate.
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

More Share Share Share Share | Share Citeste mai multe despre: cercetare, cercetare stiintifica

Currently there are "10 comments" on this Article:

1. Zamboni spune: 03/04/2014 la 20:46

www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/

2/10

4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

De ce Dou idei pentru cercetarea romneasc? Mai curand, O predica pentru cercetarea romaneasca Prima solutie e, pasamite, sa fim cu totii mai buni, mai gratis-daruiti cercetarii. O solutie demna de discursurile pentru Mr. World (Researchers Edition), world peace and understanding &c. A doua solutie e sa punem in opera o constructie de genul USR, care am vazut ce bine functioneaza, cat e de putin controversata, cum reprezinta ea cu aplomb scriitorul de rand, cum imparte ea banii pe merit intre publicatiile culturale etc. CNCS-ul e decimat, UEFISCDI e desfiintata, CNATDCU e garnisit cu numiri politice si solutiile noastre tin nu de politicile publice, ci de omiletica Rspunde 2. Ioan Susnea spune: 03/04/2014 la 21:12 Un obiectiv interesant formulat in Strategia nationala pentru cercetare si inovare in perioada 2014-2020: http://www.research.edu.ro/ro/articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-siinovare-2014-2020 este dublarea numarului de cercetatori pana in 2020. (Asta in conditiile in care la sfarsitul perioadei 2007-2013, am fost singura tara din Europa in care a scazut numarul cercetatorilor.) Nu se precizeaza cum vor fi atrasi si nici unde vor lucra acesti cercetatori, de unde vor primi finantare si nici nu e clar ce rezultate se asteapta de la ei tot articole ISI? In timp ce noi elaboram strategii de acest gen si cautam algoritmi de impartire a banilor -din ce in ce mai putini pentru cercetare, programul European Orizont 2020 e deja in derulare si imparte 80 miliarde de Euro. Imparte la altii, la cei care au reusit sa inteleaga mecanismele de finantare europene, sa se descurce cu birocratia aberanta si mai ales- sa-si gaseasca parteneri credibili in alte tari UE. Cred ca in aceasta directie ar trebui intervenit urgent trebuie imaginate solutii si bani pentru a facilita contactele directe intre cercetatori romani si straini in scopul stabilirii unor parteneriate pentru Orizon 2020. In privinta repartizarii fondurilor din bugetul national pentru cercetare, as propune ca principiu fundamental evitarea gaurilor negre sistarea oricarei finantari pentru persoane sau colective care au avut finantare in alte proiecte anterioare, dar nu au produs nimic folositor. (Povestea cu finantarea vizibilitatii prin publicatii in Analele Universitatii din Vascauti si-a pierdut demult orice urma de credibilitate.) Ar putea fi analizat si modelul competitiilor de tip open innovation (de exemplu http://www.innocentive.com) unde cu sume relativ mici (de ordinul 10.00020.000USD) si cu birocratie aproape inexistenta se obtin solutii concrete, brevetabile ale unor probleme practice si dificile. Rspunde Chris spune: 04/04/2014 la 11:15 Chestiunea cu dublarea numarului de cercetatori este exact ceea ce spune: cresterea cantitatii in detrimentul, sau in cel mai bun caz fara nici o legatura cu calitatea. Acum 25 de ani am vrut sa renuntam la socialismul de tip marxist pentru ca tot asa era tintit pe cantitate peste 6000 de kg la hectar etc., in timp ce calitatea produselor era la pamant si toti vroiau produse din import, bulgaresti, chinezesti, orice numai romanesti sa nu fie. Faptul ca aceasta linie conceptuala este si astazi in vigoare dupa 25 de ani nu arata decat mentinerea conceptiilor acelei vremi in mintile celor care azi ne
www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/ 3/10

4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

conduc, spre un viitor la fel de luminos ca si cel ceausist. Macar in programul PCR se spunea ca 2% din produse sa fie la nivel mondial ridicat 2%?! Rspunde 3. Talaz Sergiu-Eduard spune: 03/04/2014 la 21:13 Domnule Alexander, in s v felicit pentru acest articol, cci spre deosebire de muli alii, dumneavoastr ai propus nite soluii pentru rezolvarea acestei probleme, pe cnd muli autori se mulumesc doar cu semnalarea problemelor, ezitnd practic s aduc spre discuie eventuale soluii. Acum, dac sunt bune ori nu soluiile propuse de dumneavoastr, nu m simt n msur s m pronun, ns att v pot spune: Felicitri! Rspunde 4. Costin Raiciu spune: 03/04/2014 la 21:31 Eu lucrez in sistemul universitar. De acord cu majoritatea ideilor din acest articol, captureaza destul de bine problema de fond. As mai adauga ca sistemul (a se citi 90%+ din cadrul didactic) a fost impotriva reformei lui Funeriu, desi este evident (pentru orice persoana obiectiva si cu discernamant) ca legea era exact solutia pentru sistemul nostru de invatamant pentru ca alinia obiectivele sistemului (cercetare de calitate) cu obiectivele personalului didactic (avansare la grad de lector/conf/prof). In plus legea lui Funeriu elimina plagiatul ca efect secundar: doar conferintele/jurnalele de impact contau la avansare, iar a publica plagiate in aceste locuri este foarte dificil pentru ca review-erii stiu literatura de specialitate. Acestea fiind zise, care sunt solutiile? Pot spune din proprie experienta ca se poate face cercetare in romania, dar ea trebuie obligaotriu sa fie finantata din exterior (e.g. de la comisia europeana). FInantarea nationala este imprevizibila, bugetul pentru proiectele in desfasurare se schimba in fiecare an, si este imposibil sa platesti personalul intr-un mod previzibil. Folosind bani FP7/H2020 este posibil sa remuneram masteranzi/doctoranzi si cercetatori la standarde competitive iar asta este cheie in a tine oameni de calitate in sistem. Obtinerea de grant-uri de la comisia europeana necesita publicatii de top: a) fara acestea este foarte greu sa convingi parteneri cu nume din vest sa accepte parteneri romani, b) daca cineva are publicatii de top asta inseamna ca stie ce subiecte sunt importante la ora actuala, si ca este in stare sa duca la bun sfarsit munca promisa. In concluzie, ca sa faci cercetare de top in Romania (si sa te plateasca cineva pentru asta) trebuie sa demonstrezi ca stii sa faci cercetare de top deja oul si gaina. Majoritatea oamenilor care pot face acest lucru la acest moment au lucrat in cercetare in afara Romaniei. E nedrept sa le ceri celor din sistem sa faca cercetare de top e foarte greu sa faci asta cand predai 95% din timpul tau doar ca sa iti asiguri un salariu de subzistenta. Speranta este ca pe termen lung o sa se creeze o masa critica de cercetatori in universitatile din Romania cu ajutorul banilor de la comisia europeana. Acest proces ar fi fost mult mai rapid cu legea lui Funeriu, insa cred ca este inevitabil chiar si fara ea. Rspunde

www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/

4/10

4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

5.

Constantin Munteanu spune: 04/04/2014 la 8:59 Cu parere de rau pentru cei mult prea idealisti care inca mai cred ca o solutie se poate gasi si implementa atat de usor pentru a revigora pe termen scurt sau mediu cercetarea romaneasca, aflata in coma indusa artificial Cu regret pentru cei care, mult prea infumurati de aerul lor de cercetatori geniali, trebuie sa se loveasca de problemele finantarii ce exista dar nu se vede sau se vede dar nu exista, si care trebuie sa se loveasca de marea masa a cercetatorilor care nu sunt de top Cu speranta ca sistemul de cercetare va evolua biologic, cu sau fara voia politicului sau a genialilor din cercetare si ca ecologic se vor repara inadvertentele; Imi permit sa afirm ca toti cei de mai sus, inclusiv autorul gresesc fundamental in evaluarile lor asupra sistemului de cercetare autohton, fie prin ignoranta, fie prin exagerare, fie prin abordarea de pe o singura latura a sistemului. Spun asta nu pentru a anula tot ce a fost spus, dar mai ales pentru a pune reflectorul pe tot ceea ce inseamna cercetare romaneasca si nu numai pe elita. Pacatul Funeriu era ca aborda intreaga problema a cercetarii cu aroganta elitista. Numai cercetatorii de top au acces la finantare. Numai cercetatorii de top merita salarii mari, numai cercetatorii de top merita contracte. Masa mare a cercetatorilor sunt mediocrii si nu merita nici o sansa. OK la o prima vedere, numai ca un cercetator mediocru poate avea la un moment dat o viziune care sa il propulseze in tabara elitei. Omul nu este un camp liniar de manifestare. La un moment dat poate sa apara o tresarire de geniu. Pacat ca este eliminat din orice abordare. In acest cadru al arogantei si exclusivismului elitist s-au format CNSC-uri, UEFISCDI-uri si alte comisii care cu coada politica sau nu, au avut grija sa nu se oboseasca de masa mediocra de cercetatori. Din razbunare, sau din ignoranta, tabara Andronescu a cercetarii trateaza problema ca si cum cercetarea nu ar avea ce cauta pe la noi daca sacii nu sunt in caruta in care trebuie. Din aceeasi ignoranta, cercetarea stiintifica aproape ca nu exista astazi cu adevarat. Sistemul, aflat in coma indusa artificial de pdl, este acum decuplat de la aparate de catre psd. Probabil ca din cercetare, a fura, e ceva mai mare bataia de cap. Trebuie sa faci un proiect, trebuie sa implementezi ceva, trebuie sa nu sara in ochii celor ce stau la panda ca sa critice, ca de ! , sunt elita cercetarii. In tot acest timp, cercetarea moare si noi ne pieptanam in oglinda care-i cel mai bun cercetator din tara. Astept invierea cercetarii, si vesnicia principiilor, AMIN! Rspunde

6.

v.s. cosma spune: 04/04/2014 la 10:58 apreciez ideile dar am o ntrebare: n cazul propunerii dvs. de a face mai mult dect ne obligm. de a cumpra o carte pe an pentru instituia la care lucrm (pentru cei care au acest privilegiu), v ntreb cu ce bani ? din ce subzistm ca s facem cercetare dac nu avem loc n institutele de profil, la granturi sau alte cele? Rspunde

7.

DanBruma spune: 04/04/2014 la 13:10

5/10

www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/

4/6/14

Dou idei pentru cercetarea romneasc | Contributors

Daca aveti ncredere ca cele doua solutii sint cele bune atunci ncercati sa publicati acest articol in cat mai multe reviste jurnale etc. Veti provoca astfel o discutie in mediul universitar stiintific si veti face ca lucrurile sa se miste. Rspunde 8. lucid spune: 04/04/2014 la 13:34 Solutia este cea data de Brecht conducerii est-germane dupa revolta din Berlin in 1953: Cercetatori adevarati, alegeti-va alta tzara! Din pacate, degradarea accelerata a calitatii populatiei de pe aceste meleaguri face imposibila orice viitor pentru Romania sutele de borfashi politici demascati cu multa greutate in ultimul timp de DNA vor avea mereu alegatorii lor, la fel de borfashi ca si ei, dar pe un plan mai marunt. Tot asa si in cercetare haita de mediocritati impostoare abramburica-costoiu-pricopie va avea multi ani de acum incolo vajnici adepti in marea masa la fel de mediocra si de impostoare a asa-zisilor universitari si cercetatori ai rrrominichii. Rspunde 9. Andrei George spune: 04/04/2014 la 14:04 1.Haidei s uitm de producia de ISI la hectar de pune furajat. Un articol- fie ISI sau nu- nu este un rezultat direct al cercetrii- ci un rezultat auxiliar, DUP ce a fost realizat cercetarea. ISI nu spune practic nimic atta vreme ct nu exist o lucrare de cercetare- i rezultate- n spate. 2. E absurd s trimii unei reviste de prestigiu ceva care nu se bazeaz pe cercetare performant. Nu mai reinventm roata- pentru c ne facem de rs. 3. Trebuie fcut o distincie clar ntre cercetarea aplicativ- care trebuie finanat prioritar- i cercetarea universitar (de ni) .Universitarii i pot permite s fac cercetare de amorul artei- pentru c au salariile pltite de minister. Rspunde

Connect with your Facebook Account Log In

Comenteaza:
Name Email Website

Comenteaza
www.contributors.ro/administratie/educatie/doua-idei-pentru-cercetarea-romaneasca/ 6/10