Lipovicianu Stefan

Grupa 8114
Instrumente pentru masurari geometrice si control dimensional
Sublerul si micrometrul
Pentru a fi prelucrate la strung in conditii de inalta exactitate, piesele se masoara cu
sublerul si cu micrometrul. Cu sublerul precizia de masurare poate aunge pana la !,!"
mm iar cu micrometrul pana la !,!1mm.
SUBLERUL
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. #l este alcatuit
dintr$o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. %t&t rigla
cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este
solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste
distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu
autorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu autorul caruia se pot citii dimensiuni
cu precizie de !,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de
!,' mm, adica cu !,1 mm mai mica dec&t distanta dintre doua repere alaturate de pe
rigla. %duc&ndu$se ciocurile unul l&nga celalalt, reperul ! (zero), al vernierului va
coincide cu reperul ! (zero) al riglei. *n acest caz, vor mai coincide reperul 1! al
vernierului cu reperul ' al riglei. %lte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un
reper al riglei. %ceasta situatie se va repeta de cate ori reperul ! (zero) al vernierului va
coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Cu sublerul de ad&ncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum si
ad&ncimea gaurilor. #l se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de
fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de spriin. +igla si vernierul sublerului de
ad&ncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite c&nd capatul riglei
este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de spriin, vernierul indica cota ! (zero).
,asurarea ad&ncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu
autorul sublerului de ad&ncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de spriin astfel -nc&t
cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in
acea cu surubul dupa care se face citirea cotei .
Subler cu precizie de masurare de 0,02mm
1

.ernierul este o scara gradata autatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata,
permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.
Subler cu indicare digitala

Subler pentru masurarea rotilor dintate
2
Sublerul este alcatuit dintr$o rigla gradata (1) si un cursor (/) care gliseaza in lungul
riglei. %tit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (0si 8) ,iar
unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(1si 2).Pe cursor sunt trasate si
reperele vernierului ('). .ernierele se executa pentru precizia de citire de !,1mm (cu 1!
diviziuni),de !,!1mm( cu "! diviziuni) si de !,!" (cu 1! divoziuni). +eperul 30 al
vernierului coincide cu reoperul 304 al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare .
cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu autorul surubului de blocare
(4).
Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de !,!"mm sunt prevazute cu un
dispozitiv de avans fin format din cursor (1!), surub de fixare (") si piulita cu surub de
avans fin .
Sublerele cu limita superioara de masurare de 11!mm pot fi prevazute cu o tia (11)
pentru masurarea adincimilor .
Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele
de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice
sau cutit ,pentru masurari interioare.

Partile componente ale unui subler sunt 5
3

Clasificarea sublerelor:
1 !upa precizia de citire
Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 161!, 16"! si 161!mm, adica valoarea
diviziunii pe vernier poate fi !,1mm 7 !,!1mm si !,!"mm.
2 !upa destinatie
".a. sublerele de inerior si exterior m8soar8 dimensiuni interioare si exterioare. 9nele
tipuri de sublere au in plus o tia pentru masurarea adincimilor. La masurarea
dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea %, respectiv
grosimea ciocurilor. % este in func:ie de limita superioara de masurare a sublerului.
4
".b. sublerele de adincime se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor
infundate, pragurilor,etc.
5
".csublerele de trasare sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor
La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al
cursorului , lungimeacare se m8soar8 fiind egala cu distanta dintre suprafa:a de
masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.
"asurarea cu suberul de inerior si e#terior 5
#valuarea dimensiunii masurat se face citind num8rul de milimetri de pe rigla gradata
depasit de reperul 304 de pe vernier, la care se adaug o frac:iune calculata in felul
urmato5 se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se
inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei5
.,;<+..*=nr..d
.,; valoarea dimensiunii pe care o m8suram ,in m7
<+; num8rul reperului de pe rigla depasit de reperul 304 de pe vernier7
.*; valoarea diviziunii pe scara riglei (.*; 1mm)7
r; num8rul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe
scara riglei7
d; valoarea diviziunii pe vernier (!,1 7!,!1 7!,!").
6
Micrometrul
"icrometrele sunt mi$loace de masurare si %erificare a lungimilor, bazate
constructi% pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub
micrometric intr&o deplasare liniara a ti$ei micrometrului
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a
micrometrelor obisnuite este de =6$ !,!1 mm.
,icrometrul este alcatuit dint$o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt
capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. *n filetul bucsei
cilindrice se -nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al riei. >ia este solidara
cu tamburul si se -nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie
sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare
ale micrometrului5 suprafata frontala a nicovalei si cea a tiei. Pentru ca piesa sa nu fie
str&nsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul
unui dispozitiv de protectie poate cu clinc?et. C&nd cele doua suprafete de masurare au
atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita oric&t, ea nu mai antreneaza
tia. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si
deasupra ei se afla cate un r&nd de diviziuni. @iviziunile de sub linie reprezint milimetri
-ntregi, iar cele de deasupra umatati de milimetri. Partea conica a tamburului este
divizata in 1! de parti. C&nd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,
tamburul gradat este in pozitia ! (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice,
afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul ! (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei
longitudinale.
,icrometrele de filet (S>%S 1120"$8/) au o constructe cu totul asemanatoare
micrometrului obisnuit, av&nd insa in plus doua v&rfuri5 unul prismatic si unul conic.
.&rful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator
profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. .&rful conic se introduce
in tia surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
.&rfurile se -nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. #le au cozi care se spriina
in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in urul
axei si sa se regleze dupa ung?iul de panta al filetului.
*n mod obiAnuit, Aurubul micrometric are pasul p;!,1mm iar circumferin:a tamburului
fixat pe surub este impartita in 1! de diviziuni, astfel ca, unei rota:ii complete a
tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (!,1mm), ceea ce
-nseamn8 ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este5.d;p6<dmm.
d; valoarea unei diviziuni pe tambur7
p; pasul surubului micrometric, in m7
<d; num8rul diviziunilor de pe tambur.
7
Bacind -nlocuirile,
rezulta5 d; !,161!;
!,!1mm.











"icrometru de e#terior obi'nuit
Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu autorul careia se
citesc sutimile de milimetru.
"icrometru de e#terior
Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala " a carei suprafa:a frontala
constituie una din suprafe:ele de m8surare, tia Aurubului micrometric / (partea frontala
a tiei constituie cea de a doua suprafa:a de m8surare), dispozitivul pentru fixarea tiei
Aurubului micrometric 4.
Cra:ul cilindric 1 este filetat la interior, permitind insurubarea Aurubului micrometric care
se prelungeAte cu tia / . Pe bra:ul cilindric 1 se deosebesc doua cari gradate, si anume5
scara milimetrilor, numerotata din 1 in 1mm si scara umatatilor de mm, nenumerotata.
Solidar cu Aurubul micrometric este tamburul 2, gradat in sutimi de m.
Pentru micsorarea uzurii suprafe:elor de m8surare, acestea pot fi placate cu pastile
executate din carburi metalice.
Stringerea piesei de masurat intre suprafe:ele de masurare se executa cu o forta axiala
constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 0. %cest
dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 0<=6$"<.
,arirea preciziei de m8surare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare
digitala) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.
8
"icrometrele de interior pot fi:
D >ip vergea
D Cu ciocuri
,icrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr$un micrometru propriu$zis si o
serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de m8surare. Se construiesc cu
limita inferioara de m8surare de /!, 1! sau 1!!mm si limita superioara de 1!!!mm.
,icrometru de interior cu ciocuri este prevazut cu doua ciocuri pentru m8surare, cu
suprafete de m8surare cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor,
cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers.
*ntervalele de m8surare pentru care se construiesc sunt5 1$/!mm si "1$1!mm.
"icrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma piesei
sau a cotei care se masoara 5
9
Masurarea cu micrometrul
Pentru m8surare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de m8surare spriinind$o
pe suprafa:a nicovalei. Se roteste Aurubul micrometric pina cin suprafa:a de m8surare a
tiei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 0 de limitare a
apasarii. .aloarea dimensiunii m8surate se citeste in punctul de intersectie dintre linia
generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea
corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bra:ul cilindric 1 si
tamburul 2.
(e bra)ul cilindric * se deosebesc doua scari gradate :
D Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 1 in 1mm7
D Scara umatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.
10
Pe circumferin:a tronconica a tamburului 2 sunt trasate 1! de diviziuni numerotate din 1
in 1, de la 30 la 350. Pe cilindru se citesc dimensiunile din !,1 in !,1 mm ,la care se
adauga sutimile de mm citite pe tambur.
#xemple de citire5 La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in func:ie de pozitia
marginii tamburul gradat 2 in raport cu reperele scarilor de pe bra:ul 1 , se pot ivi trei
situatii de citire, exemplificate astfel5

11