ECONOMIE POLITICA

1. Introducere
La nceputul noului mileniu, omenirea ncearca sa proiecteze o anume imagine a viitorului sau. Aceste
eforturi pornesc de la realitatile actuale privind avutia materiala si naturala, resursele umane si potentialul lor
productiv si creativ, structurile organizationale si culturale, polarizarea bogatiei si aspiratiile comune ale popoarelor
de bunastare si pace.
n prezent mai mult ca oricnd se actioneaza pe toate planurile si n primul rnd pe cel al cercetarilor sa se
defineasca un nou concept de societate care sa elimine disfunctionalitatile trecute si cele existente. n acest cadru,
stiinta economica este chemata sa formuleze noile concepte, legitati, principii teoretice, pe baza carora sa se
proiecteze si sa se implementeze mecanismele care sa asigure crestea si dezvoltarea economica ceruta de civilizatia
mileniului III. n acord cu anumite nevoi, stiinta economica trebuie sa narmeze specialistii din domeniul economiei
si din celelalte sectoare de activitate cu cunostintele necesare pentru ndeplinirea n conditii corespunzatoare acestei
misiuni cutezatoare. Acestei dorinte se subnscrie si efortul depus pentru elaborarea acestei lucrari care se adreseaza
studentilor si tuturor celor interesati sa descifreze mecanismul de functionare si evolutie a economiei la nivel
national si mondial.
a. Scopul si obiectivele disciplinei
Cursul si propune ca obiective principale:
2. insusirea de catre studenti intro maniera riguroasa si sistematica a conceptelor si categoriilor
acestei stiinte!
". cunoasterea metodelor de cercetare si analiza utilizate in practica si teoria economica, a
proceselor economice reale, a mecanismelor de functionare a economiei!
#. intelegera complexitatii proceselor de tranzitie care se produc in economie la nivel
microeconomic, national si mondial, a fenomenului contemporan al mondializarii activitatii economicosociale.
a. Bibliografie
Albert, Michel $apitalism contra capitalism, %ucuresti, &d. 'umanitas
Blaug, Mar (eoria economica n retrospectiva, &d. )idactica si *edagogica, %ucuresti,
+,-.
Bran, Paul &conomia valorii, &ditura &conomica, %ucuresti, +,,.
Brau!el, "ernan! *ietele nationale, n (impul lumii, vol. I, &d. /eridiane, %ucuresti, +,-,
Constantinescu, N#N# 0eforma economica. n folosul cui 1, &d. &conomica, %ucuresti, +,,#
Cretoiu, $h#, Cornescu, %# &conomia politica, $asa de &ditura si *resa 23ansa4, %ucuresti, +,,"
&aianu, &aniel 5unctionarea economiei si echilibrul pietei, &d. Academiei 0omne,
%ucuresti, +,,2
&i!ier, Michel &conomie6 regulile 7ocului, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,#
&obrescu, E'ilian
Postolache, Tu!orel
$onsemnari economice, &d. Academiei 0omne, %ucuresti, +,,8
&obrota, Nita &conomie politica, &d. &conomica, %ucuresti, +,,9
&rucer, Peter "# Inovatia si sistemul antreprenorial, &d. &nciclopedica, %ucuresti, +,,"
"rie!'an, Milton $apitalism si libertate, &d. &nciclopedica, %ucuresti, +,,.
"rois, $ilbert Abraha' &conomie politica, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,#
$albraith, I#(# 3tiinta economica si interesul public, &d. *olitica, %ucuresti, +,-2
$eorgescu, N# )oengen Legea entropiei si procesul economic, &d. *olitica, %ucuresti, +,9,
*aus'an, &aniel 5ilozofia stiintei economice, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,"
*a+e, "rie!rich )rumul catre servitute, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,"
*e+ne, Paul /odul economic de gndire :/ersul economiei de piata libera;, &d.
)idactica si *edagogica, %ucuresti, +,,+
Iancu, Aurel (ratat de economie, vol. I si III, &d. &conomica, %ucuresti, +,,"
Ionete, Constantin $riza de sistem a economiei de comanda si etapa sa exploziva, &ditura
&xpert, %ucuresti, +,,"
(e+nes, ,#M# (eoria generala a folosirii minii de lucur, a dobnzii si a banilor, &d.
3tiintifica, %ucuresti, +,9,
(iritescu, Constantin $alator prin secolul <<6 /emoriile unui bancher fara bani, &d.
&nciclopedica, +,,2
(ornai, ,anos Antie=uilibrium, &d. 3tiintifica, %ucuresti, +,9#
List, "rie!rich 3istemul national de economie politica, &d. Academica, +,9"
Malthus, Tho'as )obert &seu asupra principiul populatiei, &d. 3tiintifica, %ucuresti, +,,2
Mar-, (arl $apitalul, vol. I, &d. *olitica, %ucuresti, +,>>
Murgescu, Costin /ersul ideilor economice la romni, vol I si II, &d. &nciclopedica,
%ucuresti, +,,#
Oita, .aburo $u fata spre secolul 2+, A.?.&.0. &conomistul, %ucuresti, +,,2
Popper, (arl 3ocietatea deschisa si dusmanii ei, vol. I si II, &d. 'umanitas, %ucuresti,
+,,"
Postolache, Tu!orel
/coor!#0
&conomia romneasca n secolul <<, &d. Academiei 0omne, +,,+
)icar!o, &avi! )espre principiile economiei politice si impunerii, vol. I si II, &d.
Academiei, %ucuresti, +,>2
)ugina Anghel *rincipia Aeconomica, &d. Academiei 0omne, %ucuresti, +,,"
.a'uelson, Paul A# &conomics, &dition <III, @eA BorC, +,-,
.'ith, A!a' Avutia @atiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei, vol. I, &d.
Academiei, %ucuresti, +,>2
Tinberger, ,an /coor!#0 0estructurarea ordinii internationale, &d. *olitica, %ucuresti, +,9-
To11ler, Alvin Al treilea val, &d. *olitica, %ucuresti, +,-"
To11ler, Alvin si *ei!i A crea o noua civilizatie, &d. Antet, %ucuresti, +,,.
%acarel, Iulian *olitici economice si financiare, &d. &conomica, %ucuresti, +,,>
%osganian, %aru2an $ontradictii ale tranzitiei la economia de piata, &d. &xpert, %ucuresti, +,,#
&conomia politica, &d. &conomica, %ucuresti, +,,.
)e la plan la piata, 0aportul privind dezvoltarea n lume, +,,>, %anca
/ondiala
a. Note de curs
ECONOMIA POLITICA 3 .TIINTA A )ATIONALITATII
3tiintele pe care se bazeaza cunoasterea umana si dezvoltarea societatii, au parcurs n timp un lung proces
de formare si dezvoltare. 3tiinta economica se ncadreaza si ea n aceasta regula.
$ercetarea evolutiei cunoasterii economice a condus la concluzia acceptata de mai multi specialisti ca se
remarca cinci faze mai importante 6
faza prestiintifica, care ncepe din antichitate si se desfasoara pna n sec. al <DIIIlea !
faza constituirii propriuzise a stiintei economice +9.8+-98!
faza descoperirii si elaborarii principiilor sale teoretice fundamentale +-98+,"8!
faza a patra a evolutiei stiintei economice , care se ncadreaza ntre anii +,"8+,98!
faza a cincea, din deceniul al -lea al secolului nostru pna n prezent.
Analiza evolutiei stiintei economiei atesta ca bazele teoretice ale economiei politice au fost puse de mari
economisti ca6 A 3mith, )avid 0icardo, Eean %atiste 3aF, Eohn 3tuart, /ill si alti remarcabili economisti care siau
adus contributia la ridicarea acestei stiinte pe noi trepte de cunoastere.
3tudierea evolutiei obiectului de studiu al economiei politice evidentiaza ca definirea acestuia a preocupat
n timp toate curentele de gndire economica.
La nceput, datorita nediferentierii stiintei economice de celelalte stiinte, obiectul de studiu al economiei
politice se identifica cu cel al stiintei n ansamblul ei.
Initial se limita la productia agricola, apoi a fost extins la productia n ansamblu, dupa care, la circulatia,
repartitia si consumul avutiei. $onceptia clasicilor privind obiectul de studiu al economiei politice sa dovedit
deficitara , deoarece nu cuprindea n aria ei de cercetare serviciile care n prezent n tarile dezvoltate detin mai mult
2
de 7umatate din produsul national.
)eficitar sa dovedit si curentul marxist aparut la mi7locul sec al <I<lea care reducea obiectul de studiu al
economiei politice la raporturile sociale de productie, generate de desfasurarea procesului de productie.
La sfrsitul sec. al <I<lea obiectul de studiu al economiei politice a fost orientat cu deosebire spre
schimbul de marfuri cu accent pe trebuintele umane si pe utilitatea economica. @umeroase scoli economice si
curente de gndire au situat n centrul vietii economice elementele psihosociale dnd teoriei economice o
pronuntata nuanta psihologica subiectiva.
n sec. << sa impus opinia potrivit careia economia politica este stiinta optiunilor rationale eficiente.
Aceasta conceptie porneste de la realitatea ca trebuintele de consum ale omului sunt nelimitate cantitativ si ca
diversitate, n timp ce resursele de satisfacere a lor sunt rare si limitate. Aceasta impune compararea si
comensurarea nevoilor de consum cu resursele si satisfacerea selectiva prioritara a unora fata de altele n baza
analizei costului de oportunitate, adica a compararii cstigului si pierderii generate de satisfacerea prioritara a unor
trebuinte n raport cu altele. )ea lungul timpului, se remarca preocuparea oamenilor si a societatii de a asigura un
echilibru ntre nevoile de consum n continua crestere si diversificare si resursele rare si limitate.
n concordanta cu aceasta realitate, n teoria definirii stiintei economice sau formulat mai multe variante
dintre care retine atentia6
stiinta economica reprezinta Gstiinta care studiaza comportamentul ca o relatie ntre teluri si resursele rare, care au
ntrebuintari alternativeG.
stiinta economica studiaza actiunile indivizilor si ale grupurilor de indivizi n procesul de productie, schimbul si
consumul de bunuri si servicii n scopul satisfacerii cu resurse limitate a trebuintelor nelimitate ale oamenilor.
stiinta economica studiaza resursele limitate pentru a produce bunuri :marfuri, produse; evaluabile si a le distribui
pe grupe .
n concluzie, se poate formula ideea ca stiinta economica studiaza optiunile rationale ale oamenilor si
grupurilor sociale n procesul de productie, schimb, repartitie si consum al bunurilor si serviciilor n scopul
satisfacerii cu resurse limitate a cerintelor nelimitate ale civilizatiei umane aflate n plin progres.
5ata de politica economica, economia politica trebuie sa fie antemergator, avnd rolul de a furniza idei pe
baza carora oamenii politici sa poata stabili masuri practice.
3tiinta economica opereaza cu notiuni si concepte specifice cu a7utorul carora cerceteaza activitatea
economica, dinamica ei, n timp si spatiu.
0elatiile de suprafata se caracterizeaza printro multitudine de manifestari individuale, de aspecte
exterioare si vremelnice. Acestea pot fi observate, si cercetate n mod empiric, pe baza de experienta si sunt
reflectate n gndire prin termenul de fenomen economic.
Fenomenul economic reprezinta forma exterioara a activitatii economice, respectiv acele aspecte si acte
economice care apar si se manifesta la suprafata acesteia si pot fi cunoscute de oameni n mod direct.
*rivite n miscarea lor temporala, fenomenele devin procese economice.
Procesul economic exprima transformarile cantitative, structurale si economice n timp si spatiu. Astfel
daca marimea pretului unui lucru poate fi considerata fenomenul, cresterea :modificarea; acestuia pe o perioada de
timp este procesul economic.
5enomenele economice se leaga ntre ele, iar procesele economice se desfasoara n timp pe baza unor
relatii de interdependenta proprii si a legaturilor de interdependenta cu cele de alta natura6 tehnologica, ecologica,
sociala, psihologica etc.
)ependentele reciproce dintre fenomenele si procesele economice, ca si posibilitatea devenirii unora dintre
ele din cauza n efecte si invers sunt denumite stare dependenta mutuala.
Legile economice exprima raporturi stabile, cu un grad ridicat de repetabilitate, ntre procese si fenomene
economice. $ele mai multe din aceste fenomene sunt de cauzalitate, altele exprima functionalitatea sistemelor
economice, iar unele sunt raporturi de interdependenta si variatie reciproca a fenomenelor. n toate cazurile legile
economice exprima relatii de profunzime trainice si de durata care se regasesc si se impun n activitatea indivizilor
participanti la viata economica.
Activitatea economica implica riscul. Riscul este definit ca un eveniment viitor si probabil a carui
producere ar putea provoca anumite pagube sau pierderi. Analiza riscului ncepe cu definirea termenului de
incertitudine, de nesiguranta n viitor.
Incertitudinea exprima o stare de nesiguranta cu privire la viitor. @esiguranta economica are ca sursa fie
caracterul obiectiv, impredictibil al unui proces economic, fie caracterul aproximativ al cunostintelor existente la un
moment dat.
Incertitudinea se refera deci la starea de nesiguranta legata de rezultatele scontate a se obtine n urma unei
actiuni economice. H actiune este considerata incerta atunci cnd este posibila obtinerea mai multor rezultate fara sa
se cunoasca probabilitatea de aparitie a uneia sau alteia dintre ele.
Riscul se caracterizeaza prin posibilitatea descrierii unei serii de probabilitati pentru rezultatele
scontate ca si prin cunoasterea acestei legi de cei interesati.
"
0iscul si incertitudinea se gasesc combinate n diverse proportii.
Incertitudinea devine o potentiala sursa de risc atunci cnd decurge dintro informare incompleta sau sunt
folosite surse informationale care sunt incompatibile. *articipantii la viata economica acorda o atentie deosebita
masurarii riscului cu a7utorul probabilitatilor.
Probabilitatea arata !n ce masura este posibila producerea unui fapt unui anumit eveniment !n
conditii bine determinate. 0iscul este o caracteristica a ntregii distributii de probabilitati.
Meto!e !e cercetare econo'ic4
Initatea inductiedeductie reprezinta o cale de cercetare economica.
Inductia este modul de a rationa trecnd de la particular la general, de la fapte la generalizari teoretice. &a
este operatiunea intelectuala de cunoastere a esentei sau a principiilor plecnd de la abordarea atenta a fenomenelor,
faptelor si actelor economice.
"eductia realizeaza operatiunea intelectuala de ntelegere a unor manifestari sau fenomene, plecnd de la
principiul :legea; sau esenta acestora. &ste modul de a cerceta economia plecnd de la general la particular.
Inductia si deductia reprezinta o singura metoda de cercetare ce se desfasoara n trei etape :aprecia $harles
?ide; 6
observarea faptelor, fara o idee preconceputa si mai ales observarea acelor fapte care par nensemnate!
imaginarea unei explicatii generale, formularea de legi care sa faca posibila apropierea ntre fapte, legarea ntre ele
de la efect la cauza si invers!
verificarea fondului acestei ipoteze, observarea daca legile formulate corespund faptelor si daca politica
economica este fundamentata pe ele.
*rincipiul Gcaeteris paribusG prin care unele elemente ale analizei se considera stabile, n timp ce altele
variaza. Acest principiu nu este propriu economiei ci logicii conform careia Ginterpretarea evolutiei fenomenului
se face prin recunoasterea unui punct stabil de referintaG. )e regula sunt considerate elemente stabile cele care se
pot determina matematic. $ererea de piata pentru pantofi presupune un element stabil :numarul de consumatori; si
variabil :moda;.
#bstractia stiintifica reprezinta o componenta a metodologiei economiei politice. $aracterul complex al
economiei si posibilitatile limitate ale fiecarui cercetator sau al echipei de cercetare fac necesara concentrarea
atentiei asupra unui anumit aspect spre al analiza facnd abstractie de celelalte elemente. $unoasterea unei laturi a
realitatii economice se concretizeaza ntrun simbol lingvistic o notiune, un concept.
$nitatea dintre analiza si sinteza. Analiza nseamna descompunerea fenomenului procesului cercetat n
elementele sale componente si sinteza presupune unirea elementelor analizate separat n cadrul ntregului unitar
legat prin relatii cauzale sau functionale.
$nitatea dintre metoda istorica si cea logica de analiza. /etoda istorica presupune reflectarea, descrierea
si fixarea faptelor si evenimentelor asa cum sau petrecut n timp. $ercetarea logica presupune trecerea de la
abstractie la concret, prelund din procesul istoric real numai ceea ce este esential si reprezinta verigi necesare.
$ercetarea logica este istoria eliberata de elementele ntmplatoare fara a fi rupta de realul economiei.
$nitatea analizei cantitative si calitative. $ercetarea trebuie sa tina seama de conexiunile dintre actele si
faptele economice, de aspectul calitativ al lor ct si de masura si intensitatea acestora, de aspectul lor cantitativ.
%odelarea matematica :reproducerea schematica a unui proces economic sub forma unui sistem linear sau
analog, n scopul studierii modului de desfasurare a fenomenului sau a procesului real; reprezinta o treapta
importanta pentru trecerea de la abstract la concret.
NE%OI 5MANE .I )E.5).E
Prin nevoi umane se !ntelege mai !nt&i ceea ce resimt oamenii direct sau indirect ca fiindu'le necesar
pentru existenta formarea si manifestarea personalitatii lor. Hamenii resimt fiecare n felul lor si cu intensitate
diferita nevoia de a mnca, de a bea, de a se mbraca, de a se informa si instrui, de asi ngri7i sanatatea, de a se
distra etc.
Nevoile umane reprezinta doleantele cerintele oamenilor de a avea si folosi bunuri materiale si servicii
care devin nevoi efective !n functie de conditiile de productie existente la un moment dat.
@evoile, fiind eminamente subiective, desi au izvorul n doleantele omului ca fiinta biologica, rationala si
sociala, pot fi grupate astfel6
a;. nevoi biologice care sunt primele resimtite, inerente fiecarui individ :nevoi alimentare, de
mbracaminte, locuinte, pastrarea sanatatii;!
b;. nevoi spirituale psihologice care apar pe masura progresului general :morale, instructive, afective, de
petrecere a timpului liber;!
c;. nevoile de grup care sunt resimtite de oameni ca participanti la un anume sociogrup :institutie,
#
ntreprindere, oras, tara; si pot fi satisfacute numai prin actiunea unor colectivitati locale sau
nationale :educative, amena7area teritoriala;.
Nevoile u'ane au ur'atoarele caracteristici proprii:
+;. neli'itate ca nu'ar
2;. li'itate n capacitate/ca volum;
";. concurente si substituibile, unele din ele se dezvolta n detrimentul altora, nlocuinduse reciproc n timp si
spatiu!
#;. co'ple'entare
(ransformate n mobiluri directe ale activitatii economice nevoile, devin interese economice.
@evoile umane ntelese de oameni si devenite mobiluri ale confruntarii si cooperarii lor n vederea
dobndirii resurselor si bunurile necesare satisfacerii trebuintelor , reprezinta interesele economice.
Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor premiselor ' directe sau indirecte ' ale actiunii
sociale practice ' care sunt utilizate !n producerea de noi bunuri.
)esursele sunt 1or'ate !in:
a; resursele naturale si umane formeaza resursele originare sau primare!
b; resursele economice derivate masinile de toate categoriile, tehnologiile de fabricatie, infrastructurile
materiale, laboratoarele stiintifice, baza materiala a nvatamntului, potentialul stiintific al populatiei etc. Aceste
resurse sunt rezultatul folosirii si acumularii resurselor primare, ce potenteaza eficienta utilizarii resurselor primare.
&upa 1or'a lor !e e-istenta, resursele pot fi grupate 6
+; resurse materiale ele cuprind resursele primare si pe cele derivate :bogatiile solului si subsolului,
echipamente tehnologice etc.;!
2; resursele umane cuprind resurse umane primare , ct si pe cele derivate :stocul de nvatamnt,
cunostintele stiintifice, inovatii etc.;.0esursele economice sunt relativ limitate.
3atisfacerea fiecarei nevoi umane presupune bunuri.
%unul cuprinde ansamblul materialelor identificabile si masurabile luate din natura, prelucrate sau produse
si al serviciilor de orice fel care pot satisface o anumita trebuinta umana.
Bunurile econo'ice se 'part n:
a; bunuri libere cele existente n natura n cantitati relativ nelimitate :aer, lumina solara etc.;!
b; bunuri economice rezultat al activitatii :economice; umane.
&fortul de alegere a resurselor si ierarhizarea folosirii lor pentru o ct mai buna satisfacere a nevoilor
nelimitate, reprezinta problema economica generala ce formuleaza ntrebarile 6 ct sa produca, cum sa produca,
pentru cine, etc.
0olul 7ucat de nevoie n ansamblul actiunii economice si legea raritatii fac ca economia sa fie considerata
normativa sau pozitiva.
&conomia normativa se defineste prin aceea ca aprecierea bunei folosiri a resurselor rare se face prin
prisma gradului de satisfacere a trebuintelor, acestea fiind privite ca doleante, aspiratii.
&conomia pozitiva porneste de la anumite optiuni ale indivizilor si sociogrupurilor si de la resursele
disponibile, eficienta fiind criteriul de apreciere a modului de solutionare a problemei generale.
#ctivitatea economica reprezinta lupta !mpotriva raritatii proces complex ce reflecta faptele
comportamentele privitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice !n vederea producerii circulatiei
repartitiei si consumului de bunuri !n functie de nevoile si interesele economice.
*rivite n timp, activitatile economice se caracterizeaza printrun amplu proces de diversificare,
specializare si integrare, cunoscut sub denumirea de diviziune sociala a muncii.
"iviziunea sociala a muncii reprezinta procesul obiectiv de desprindere, diferentiere, separare si
combinare a diferitelor genuri de activitati si fixare a acestora, prin functiile ndeplinite, ca laturi inseparabile ale
actiunii sociale.
Structura economiei nationale:
Microecono'ia se refera la totalitatea fenomenelor si proceselor economice, la raporturile cauzale si
functionale care se formeaza ntre participantii la viata economica care se structureaza la nivelul unitatilor
economice, al familiilor si al verigilor administrativ teritoriale de baza.
Me6oecono'ia cerceteaza viata economica de la nivelul ramurilor, subramurilor si zonelor economice.
Macroecono'ia reprezinta ansamblul formelor de economie din cadrul unei tari, desfasurate n unitatea
lor la nivelul unitatilor, ramurilor si zonelor teritoriale.
Econo'ia nationala reprezinta sistemul istoriceste constituit al activitatilor economicosociale, activitati
care se desfasoara si se ntretin reciproc n cadrul unei tari si care se raporteaza la posibilitatile si la interesele
generale national statale.
La nivelul economiei nationale, elementele structurale se diversifica n plan orizontal n6 structuri
tehnologice, de ramura, teritoriale, sectoriale, etc.
.
"ACTO)II &E P)O&5CTIE
Ansamblul activitatii economice are ca premisa resursele productive, reprezentate de mi7loace disponibile
si susceptibile de a fi valorificate n producerea de bunuri materiale si servicii.
n masura n care resursele productive si disponibile sunt atrase si utilizate n activitatea economica,
acestea reprezinta n fapt factorii productiei.
0esursele productive cuprind o diversitate de forme, clasificarea lor se face pe diferite criterii6
n consecinta, ca elemente ale avutiei unei tari gasim toate resursele productive si celelalte bunuri sau
valori acumulate ce apar ca stocuri la un moment dat, sursa fiind natura si munca depusa dea lungul timpului de
generatiile de oameni care sau succedat pe teritoriul lor national.
Avutia nationala este n general structurata pe mai multe componente principale.
+; 0esursele naturale utilizate n activitatea economica cuprind6
a; fondul funciar pe categorii de folosinta 6
b; rezervele naturale se mpart n6
rezerve regenerabile :apa, pamnt;
rezerve neregenerabile :minerale;
c; dupa volumul rezervelor disponibile6
resurse recuperabile!
resurse deficitare.
d; din punct de vedere al posibilitatilor de reutilizare 6
resurse recuperabile!
resurse nerecuperabile :materii prime, n special combustibili fosili;.
2; 0esursele de munca, n calitate de component al avutiei nationale se refera la acele caracteristici ce definesc
capacitatea oamenilor de a munci, care mpreuna cu traditiile si experienta n productie constituie principala
forma de acumulare n avutie.
"; %unurile materiale sau avutia materiala acumulata cuprinde6 capitalul fix, respectiv aparatul de productie care
constituie factorul cel mai dinamic al economiei unei tari, stocurile materiale pentru productie, bunurile din
inventarul gospodaresc personal al populatiei, stocurile financiar valutare etc.
#; %unurile spirituale :avutie acumulata;
Ansamblul elementelor de avutie atrase sau care pot fi atrase n circuitul economic n calitate de factori de
productie definesc potentialul economic al unei tari.
n functie de sfera de cuprindere si posibilitatile efective de punere n valoare, potentialul economic poate
fi exprimat n 6
+; potentialul economic valorificabil, format din totalitatea resurselor economice susceptibile de a fi
utilizate n producerea de bunuri si servicii.
2; potentialul atras n circuitul economic reprezinta numai o parte din potentialul economic valorificat , din
acesta se scade stocul sub forma de rezerve n vederea utilizarii viitoare.
)iferenta dintre potentialul economic valorificat si cel atras n circuitul economic reprezinta resursele
neutilizate, aflate n stare latenta.
$a factor de productie, munca reprezinta activitatea specific umana, normala si J sau intelectuala prin care
oamenii si folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta a7utnduse de instrumente corespunzatoare n scopul
producerii bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor lor imediate si de perspectiva.
70 .ub raport cantitativ, munca trebuie analizata n primul rnd n legatura cu populatia, cu factorul
demografic n general.
80 .tructura populatiei active, distributia ocuparii resurselor de munca este determinata de schimbarile
care au loc datorita progresului tehnico stiintific si economic.
90 Calitatea 1ortei !e 'unca este strns legata de nivelul de cultura generala si instruire profesionala, de
nivelul de dezvoltare economica a tarii, care presupune o anumita traditie si o experienta acumulata n productie
pentru diferite cereri si profesii.
5actorul natural al productiei sau natura se refera la toate resursele brute din natura care pot fi folosite la producerea
bunurilor si serviciilor.
n aceasta categorie intra6 solul, aerul, mineralele, apa, lemnul brut din padure etc., resurse denumite
generic pamnt sau factorul natural al productiei.
Activitatea economica, pentru a se putea desfasura, necesita acumularea si utilizarea de bunuri
reproductibile a caror existenta a dat nastere conceptului de capital.
n literatura economica sensurile atribuite acestui concept au o varietate de denumiri6 capital
productiv!
)upa modul n care participa la productie se combina si se nlocuiesc elementele sale, capitalul se mparte
>
n6
capital fix!
capital circulant.
n miscarea sa circulatorie capitalul real n functiune parcurge trei stadii distincte6
3tadiul I l constituie procesul de aprovizionare prin care banii sau capitalul lichid:%; se
transforma n capital productiv:Kp; cumpararea de bunuri de capital necesar productiei.
3tadiul II l constituie procesul de productie utilizarea si transformarea capitalului
productiv n combinatie cu ceilalti factori productivi n bunuri destinate vnzarii ca marfuri.
3tadiul III trecerea acestuia din forma marfa n forma baneasca :%L ;
% Kp * / %L
I II III
0eluarea permanenta a acestei miscari reprezinta rotatia capitalului, iar timpul necesar pentru parcurgerea
unui circuit complet reprezinta durata sau viteza de rotatie a capitalului.
Diteza de rotatie a capitalului este influentata de doua grupe de factori6
structura capitalului productiv si circulatia sa.
$apitalul real se formeaza, se realizeaza prin6
formarea bruta a capitalului fix!
variatia stocurilor capital circulant.
$onsumul capitalului fix reprezinta deprecierea bunurilor din capitalul fix survenite n decursul unei
perioade de timp ca urmare a uzurii normale si a nvechirii previzibile.
)eprecierea capitalului fix se datoreaza uzarii acestuia si se prezinta sub doua forme6 uzura fizica si
uzura morala.
Izura fizica consta n pierderea treptata a capacitatii de functionare a capitalului fix datorita folosirii lui n
productie sau a actiunii distructive a agentilor naturali. $orespunzator uzurii fizice se calculeaza amortizarea care se
include n costul de productie.
#mortizarea reprezinta procesul de recuperare treptata a cheltuielilor de achizitionare a capitalului fix prin
includerea n costul produsului. *rin amortizare se asigura n cazul fiecarei ntreprinderi un fond de amortizare pe
seama caruia va fi posibila nlocuirea capitalului fix, la sfrsitul vietii sale tehnice.
*rogresul calitativ al factorilor de productie vizeaza att fiecare factor n parte ct si procesul combinarii si
utilizarii lor n activitatea economica.
Ameliorarea calitativa a factorilor de productie se nfaptuieste prin progresul tehnic.
*rogresul tehnic desemneaza totalitatea realizarilor cunoasterii umane prin care activitatea economica
devine mai eficienta .
n conditiile progresului tehnicostiintific actual dinamica ameliorarii calitative a factorilor de productie se
accelereaza fata de orice perioada anterioara.
0ealizarile stiintei, ale cunoasterii umane n general, alcatuiesc stocul de informatii disponibile si
refolosibile. Acestea pot fi integrate n fiinta umana sub forma de cunostinte si experienta si altele sunt depozitate
pe diferiti suporti materiali.
Informatiile disponibile si nefolosibile depozitate pe diferiti suporti materiali reprezinta n sensul cel mai
larg resurse in1or'ationale .
COMBINA)EA .I .5B.TIT5I)EA "ACTO)ILO) &E P)O&5CTIE# CO.T5L &E
P)O&5CTIE
$ombinarea factorilor de productie reprezinta deci un proces tehnicoeconomic specific de unire a
factorilor de productie sub raport cantitativ, structural si calitativ n vederea producerii unui bun economic si de
alegere a variantei optime de combinare din mai multe posibile, n scopul utilizarii ct mai rationale a factorilor.
$ombinarea factorilor de productie este un proces care se caracterizeaza prin6
+. Latura tehnica
2. Latura economica
n adoptarea deciziilor privind combinarea factorilor de productie, ntreprinderile se confrunta cu o serie de limite
sau constrngeri tehnicoeconomice ce decurg din posibilitatile mai mari sau mai mici de substituire a factorilor.
Aceste posibilitati sunt determinate de specificul tehnologiei de productie si de particularitatile factorilor
de productie antrenati n activitatea respectiva.
n aceasta situatie pot apare trei cazuri6
". 5actorii nu sunt substituibili n cazul celor la care proportia utilizarii este fixa, determinata de
coeficientii tehnici, cu caracter imperativ!
#. 5actorii de productie sunt perfect substituibili ei putnd fi folositi n proportii foarte diferite
pentru a obtine acelasi volum de productie! n agricultura si n industria carbonifera produsele se
pot obtine pe baza folosirii muncii manuale sau n conditiile unui grad ridicat de mecanizare!
9
.. 5actorii de productie sunt imperfect substituibili, ei fiind complementari reprezinta situatia cea
mai des ntlnita n activitatea economica.
Legea ran!a'entelor neproportionale e-pri'a relatia care e-ista ntre volu'ul pro!uctiei
obtinute si schi'barile 1actorilor !e pro!uctie, respectiv ntre pro!uctia supli'entara obtinuta si 1actorii
supli'entari.
*rogresul tehnic deplaseaza momentul n care randamentele ncep sa descreasca, dupa cum cresterea
dimensiunilor productiei da nastere la ran!a'entele !e scara crescatoare.
n procesul de combinare si utilizare a factorilor de productie acestia se consuma.
&xpresia valorica a consumului de factori de productie pentru obtinerea de bunuri si servicii necesare pietei
formeaza costul !e pro!uctie .
5iecare factor de productie are o forma specifica de a se consuma n cadrul procesului de productie,
participnd diferit la formarea costului de productie respectiv.
$onsumul factorului uman, care consta n utilizarea potentialului de munca al lucratorilor se regaseste n
costul de productie prin salariile platite de agentul economic respectiv.
$onsumul capitalului fix se face n mai multe cicluri de productie, regasinduse n costul de productie prin
amortizare.
$onsumul capitalului circulant are loc ntrun singur ciclu de productie prin valoarea integrala.
$onsumul factorului natural pamntul, se regaseste n costul productiei prin suma de bani platita de
agentul economic pentru dobndirea si folosirea lui.
$onsumul factorului de productie poate fi privit pe ntreaga productie element de consum global sau pe
unitatea de produs :tona, metru, etc.;
$ostul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor corespunzatoare factorilor pe care producatorii le
ntrebuinteaza pentru producerea si vnzarea de bunuri materiale sau pentru prestarea de servicii.
$ostul sansei sau al optiunii sau al oportunitatii, reprezinta valoarea sanselor sacrificate.
ntro asemenea viziune, se considera cost real al oricarei actiuni valoarea sansei alternative care trebuie
sacrificata n vederea ntreprinderii actiunii respective. )e exemplu6 posesorul unei sume de bani nui foloseste
pentru cumpararea unui autoturism, ci pentru efectuarea unei excursii n strainatate, costul acesteia este reprezentat
prin valoarea autoturismului la care a renuntat, devenit si costul de alegere.
*roducatorii si consumatorii trebuie sa aiba n vedere costurile sanselor, deoarece n luarea deciziilor ei
sunt confruntati cu alternative si aleg dintre ele! optiunile au la baza rationamentul economic, comparnd costuri si
beneficii anticipate de pe urma alternativelor.
/arimea costului de productie se determina6 pe produs si pe ntreaga productie!
marimea costului pe ntreaga productie :$; este dependenta de cantitatea de produse obtinute :M; si de costul
unitar :$u;6
$ N f:M,$u; ! $u N$JM
marimea costului pe unitatea de produs difera de la un produs la altul6
Costul global este !e1init ca ansa'blul costurilor corespun6atoare unui volu' !e pro!uctie !at. n
cadrul acestuia, n mod traditional, se disting ca elemente structurale 6
2. costul 1i- /C1)
". costuri variabile /Cv0
costul total /Ct0
costul 'arginal /C'0
costurile 'e!ii sau unitare reprezinta costurile pe unitatea de produs sau pe unitatea de efect util!
/inimizarea costului nseamna reducerea cheltuielilor pe unitatea de efect util, realizarea unui cost minim
pe unitatea de rezultat si are o deosebita importanta economica.
Hbtinerea de profit depinde de capacitatea producatorilor de a fabrica bunuri de calitate superioara la un
cost ct mai redus, pe care sa le vnda la preturi ct mai competitive.
@otiunea de pret competitiv nu exclude, ci presupune ca producatorii sa ofere clientilor lor marfuri la
preturi care sa nu reduca puterea lor de cumparare.
/icsorarea costurilor si vinderea marfurilor la un pret competitiv, trebuie sa corespunda intereselor
producatorilor si ale clientilor lor.
+; $ostul de productie influenteaza oferta de bunuri cu ct costurile sunt mai mici, cu att oferta este mai
mare si invers.
2; /inimizarea costurilor se reflecta n cadrul schimburilor economice, asigura competitivitatea pe piata
interna si externa permite schimburi economice eficiente.
0educerea costurilor de productie presupune rationalitate n orientarea si mobilizarea eforturilor, spirit de
competitie, cunoastere bazata pe calcul economic.
Opti'ul pro!ucatorului.
-
nseamna acea modalitate de realizare a productiei prin care producatorul urmareste ca la un
cost de productie dat sa maximizeze productia obtinuta, adica sa produca ct mai mult posibil.
(rebuie sa tina seama de unele restrictii 6
nivelul resurselor disponibile :limitele factorilor de productie;
pretul factorilor de productie
b. H alta ipoteza a optimului producatorului o reprezinta minimizarea costului de productie determinata de
utilizarea factorilor de productie .
H componenta esentiala a gestiunii optimale o reprezinta asigurarea unei dimensiuni optime a firmei
dimensiune dincolo de care costul mediu creste.
*rocesul combinarii si utilizarii factorilor de productie se concretizeaza n iesiri, denumite rezultate
economice sub forma de bunuri materiale si servicii.
0ezultatele economice urmarite si evidentiate la nivelul fiecarui agent economic ntreprinzator sunt
cunoscute sub denumirea de re6ultate 'icroecono'ice#
*rincipalii indicatori microeconomici6
cifra de afaceri
valoarea adaugata
venitul global
#. profitul :beneficiul net;
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
.. &tapele procesului formOrii PtiinQei economice
>. /etode de analizO Pi structura economicO
9. @evoile umane Pi interesele economice
-. Activitatea economicO
ECONOMIA &E PIATA CONTEMPO)ANA# T)A.AT5)I
CA)ACTE)I.TICE
3atisfacerea nevoilor umane se realizeaza din productie proprie, prin autoconsum sau prin apelarea la
produsele altora si obtinerea lor prin schimb.
&conomia naturala reprezinta acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice n care
nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la schimb.
&conomia de schimb reprezinta acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice n care
agentii economici produc bunuri pentru vnzare, obtinnd n schimbul lor alte bunuri, necesare satisfacerii nevoilor.
Legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale! bunurile produse
mbraca forma de marfa .
&conomia la nivel mondial, a diferitelor zone geografice si al fiecarei tari prezinta o mare diversitate, este
extrem de eterogena. Denind n ntmpinarea tendintei de generalizare a economiei de schimb teoria economica sa
preocupat de elaborarea unor modele de organizare si functionare capabile sa rezolve problema raritatii si sa
atenueze conflictul dintre resursele limitate si nevoile nelimitate, dintre capacitatea modului tehnic si utilizarea
resurselor. *e baza acestor modele au fost imaginate sistemele economice, ca tipuri specifice de organizare si
reglare a activitatii economice, n sensul de mecanism de fundamentare si aplicare n viata a deciziilor pentru a
raspunde problemei raritatii.
/odalitatile concrete de fundamentare, adaptare, aplicare, si urmarire a deciziilor impuse de raritatea
economica au fost definite sub forma a doua sisteme teoretice de organizare si functionare a economiei de schimb
: care sa raspunda la problemele ce si ct sa produca, cum si pentru cine se produce; 6
a; sistemul economiei de piata !
b; sistemul economiei de comanda :de economie centralizata;.
n practica economica, nici unul din modelele teoretice de organizare a economiei de schimb nu a
functionat n forma pura. n orice economie contemporana se ntrepatrund n proportii diferite elemente si
mecanisme specifice sistemului de piata libera cu cele diri7iste, se poate vorbi despre o anume convergenta ntre
diferitele componente ale acestor sisteme.
BANII .I "5NCTIILE LO) :N ECONOMIE
*unctul de plecare n aparitia banilor la constituit schimbul care la nceput sa facut n mod direct6 bunuri
contra bunuri fara mi7locitor sub forma trocului sau trampei.
Prima forma de existenta a banilor a constituit'o banii'bunuri
,
&rodarea metalului pretios prin folosire si falsificarile de mare amploare au facut necesara aparitia
nlocuitorilor.
Banii'bilete de banca, ca nscrisuri ce atestau faptul ca posesorii lor au depus n depozitul bancii emitente
cantitatea de aur conform nsemnului de pe ele.
/ai trziu au aparut banii de (&rtie :hrtiemoneda; care reprezinta nscrisuri care n procesul de circulatie
nlocuiesc banii cu acoperire n bunuri reale.
H noua etapa n evolutia banilor reprezinta utilizarea banilor de cont. )in cele prezentate rezulta ca si
evolutia banilor este marcata de trei etape distincte n devenirea si continutul economic al acestora6
etapa cnd moneda era fixata asupra unui bun economic avnd utilitate prin ea nsasi!
moneda simbol, reprezentant al unor marfuri aflate n circulatie!
moneda conventie, ca activ recunoscut si acceptat sa ndeplineasca functia de mi7loc de schimb si de plata, sa fie
simbol de valoare n cadrul unei comunitati!
n general banii se definesc prin raportarea lor fie la marfuri :banimarfa speciala; fie la semnele de valoare
:banisimbol;.
@atura si rolul banilor pot fi ntelese prin tratarea functiilor lor6 masura a activitatilor economice si etalon
general! mi7loc de schimb! mi7loc de plata! instrument de rezerva si economisire! mi7loc de realizare a transferurilor!
bani universali.
a;. %anii ca instrument de masura a activitatilor economice si etalon general
b;. 5unctia mi7loc de schimb
c;. 5unctia de mi7loc de plata
d;. 5unctia de instrument de rezerva si economisire
e;. 5unctia de bani universali
P)OP)IETATEA
*roblema proprietatii a preocupat omenirea nca cu mii de ani n urma, n timp ea a devenit element al
confruntarilor sociale si obiect de studiu al stiintelor sociale. *rivita n timp, proprietatea sa miscat de la
proprietatea funciara colectiva, la cea individuala asupra uneltelor, la forme mai evoluate Gager publicusG, la cea
privata si invers. )e natura ei a depins n diverse perioade istorice forta stimulentelor umane care au potentat n
grade diferite, forta lor creatoare n multiplicarea avutiei materiale si spirituale.
$ontinutul proprietatii a fost interpretat diferit de anumite categorii de oameni, structurnduse trei optici
de abordare6 7uridica, filozofica si economica.
Subiectii proprietatii sunt fie persoane fizice :indivizi, familii;, fie persoane 7uridice :sociogrupuri si
organizatii; care detin anumite bunuri n proprietatea lor exclusiva si care si exercita direct si nemi7locit drepturile
asupra lor.
0elatiile economice au fost cercetate din antichitate. )reptul roman, de pilda, reglementa si conserva
riguros dreptul de utilizare, de culegere a roadelor si de dispunere de bunuri obiect ale proprietatii. $u timpul,
atributele raportului de proprietate sau diversificat, a7ungnduse n prezent la urmatoarele6
apropierea, ca drept de dispozitie al proprietarului asupra bunului aflat n proprietatea sa, puterea lui deplina de a
dispune de el!
nsusirea de catre o persoana a unui bun, dreptul ei de posesiune, ca dominatie directa asupra obiectului!
utilizarea obiectului proprietatii pe care l are n posesiune, unirea factorilor de productie cu cei umani!
nsusirea roadelor date de bunurile aflate n proprietate, extinderea raportului de proprietate si asupra rezultatelor
economice!
apropierea ca drept de gospodarire, administrare si gestionare a obiectelor proprietatii, atribut aparut odata cu
revolutia manageriala.
n prezent coexista urmatoarele forme de proprietate6 privat particulara, publica si mixta.
a;. *roprietatea privat particulara
b;. *roprietatea publica :de stat;
c;. *roprietatea mixtanationala :privatpublica; si internationala :privatpublica;.
ntre aceste forme de proprietate existente n economia de piata are loc o permanenta competitie
manifestata n procesul concurential general.
A$ENTII ECONOMICI
3 Agentii econo'ici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice siJsau 7uridice care n calitate de
participanti la viata economica ndeplinesc roluri si au comportamente economice similare.
)elimitarea si gruparea lor se poate face pe baza mai multor criterii6
+.dupa tipologia subiectilor de proprietate
2.dupa forma de organizare si folosire a factorilor de productie
+8
".dupa sfera sau domeniul de activitate
#.dupa functiile economice ndeplinite, etc.
fiecare raspunznd unor cerinte si probleme specifice de analiza economica.
)upa criteriul institutional n economia de piata se manifesta n principal urmatoarele categorii de agenti
economici6
+.ntreprinderile :firmele nonfinanciare;
2.gospodariile sau mena7ele
".institutiile de credit si asigurari
#.administratiile publice si cele private
..restul lumii :strainatatea;
Initatile economice producatoare sunt acele entitati tehnicoorganizatorice, economice, sociale, 7uridice,
care produc bunuri materiale si presteaza servicii pe baze comerciallucrative. Aceste unitati sunt deosebit de
variate si pot fi grupate dupa mai multe criterii6
a; dupa profil unitatile economice pot fi industriale, agricole, de constructii, comerciale, bancare, ateliere de
reparatii, birouri de consulting, institute de proiectari si cercetari etc.
In conditiile adncirii diviziunii sociale a muncii sa adncit procesul de profilare a unitatilor economice. In
industrie acestea sau profilat n unitati6 miniere, siderurgice, constructoare de masini, alimentare, textile etc.!
n agricultura n unitati agricole cerealiere, zootehnice, avicole, viticole etc.
b; dupa dimensiune unitatile economice sunt6 ntreprinderi mici, mi7locii, mari si gigantice. Aceasta structura
cuprinde unitati ncepnd de la o mica ferma sau atelier n care lucreaza membrii unei familii pna la marile
firme conglomerate, avnd zeci sau sute de mii de salariati.
c; dupa nivelul de nzestrare tehnica unitatile economice pot fi 6 manufacturi, unitati mecanizate, automatizate,
semirobotizate si robotizate.
d; dupa criteriul tehnicoeconomic, organizational si 7uridicunitatile economice pot fi6 stabilimente :ferme, fabrici,
mine;, firme :organizatii; de afaceri si ntreprinderi.
)ntreprinderea - este acea unitate economica producatoare care se caracterizeaza printrun gen specific de
activitate, functionalitate si organizare tehnologica, prin capacitatea de a produce anumite bunuri, de a conduce si
gestiona economic, prin autonomia sa financiara.
a; concentrarea orizontala grupeaza stabilimente, ntreprinderi care fabrica acelasi produs si vizeaza o specializare
pe plan tehnologic!
b; concentrarea verticala, reuneste ntreprinderile complementare, noua unitate cuprinznd un ntreg circuit
economic de la aprovizionarea cu materii prime pna la controlul pietelor de desfacere si la organizarea
serviciului pentru clienti!
c; concentrarea prin conglomerat regrupeaza unitati independente din punct de vedere tehnic, economic si 7uridic
ce se leaga ntre ele doar prin interesul financiar si de difuzare a riscurilor asupra tuturor unitatilor care fac
parte din conglomerat.
ntreprinderile se deosebesc ntre ele dupa formele de proprietate care stau la baza constituirii lor. *e baza
unor criterii economice si 7uridice se defineste urmatoarea tipologie6
+ ntreprinderi persoane fizice :individuale ferme de familie, private de familie;!
2 ntreprinderi asociere :cooperative;!
" ntreprinderi societati comerciale :7uridice;6
a; cu persoane n nume colectiv si n comandita simpla!
b; de capitaluri, n comandita pe actiuni si societati pe actiuni :corporatii;!
c; societati cu raspundere limitata :mixte6 de persoane si de capitaluri;
# 0egii autonome nationalizate sau constituite din resursele statului! directe si indirecte.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
,. &conomia naturalO Pi de schimb
+8. )iviziunea socialO a muncii
++. &conomia de piaQO consecvenQialO6 concept, tipuri
+2. %anii Pi funcQiile lor
+". *roprietatea Pi atribuQiile ei
+#. AgenQii economici Pi tipologia lor
PIATA .I CONC5)ENTA
CONC5)ENTA .I MECANI.M5L &E "O)MA)E A P)ET5L5I
(rasatura esentiala a economiei de piata este concurenta care reprezinta forma activa de manifestare a
liberei initiative.
++
Concurenta repre6inta con1runtarea speci1ica !intre agentii econo'ici o1ertanti, v;n6atori pentru a
atrage !e partea lor cu'paratori /clientela, solicitanti0# &a exprima comportamentul specific interesat al tuturor
subiectilor de proprietate care actioneaza n economia de piata.
Lupta de concurenta se desfasoara cu a7utorul unor mi7loace economice si extraeconomice.
a; /i7loace economice6
reducerea costurilor bunurilor economice sub cele ale concurentilor!
reducerea pretului de vnzare!
ridicarea calitatii produselor!
acordarea unor facilitati clientilor6 transport gratuit, garantie si service, etc.
b; /i7loace extraeconomice6
furnizarea de informatii generale pentru toti clientii cu privire la produsele oferite!
sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local ori national!
in unele situatii agentii economici n relatiile cu clientii folosesc presiunile morale, speculnd
situatiile critice :razboi, crize, calamitate; ncalcnd legile tarii.
n functie de instrumentele luptei de concurenta aceasta poate fi loiala si neloiala.
Concurenta loiala se defineste prin folosirea nediscriminatorie de catre vnzator a instrumentelor
economice enumerate n conditiile accesului liber pe piata si a deplinei posibilitati de cunoastere a mi7loacelor de
reglementare a relatiilor de vnzarecumparare.
Concurenta neloiala este generata de marirea artificiala a propriilor produse, de acordarea unor stimulente
deosebite clientilor, de utilizarea unor mi7loace extraeconomice de patrundere si mentinere pe piata.
$oncurenta prin functiile ei generale este considerata ca legea economica cu cel mai mare rol n asigurarea
progresului economic si a egalitatii ntre oameni.
$oncurenta are urmatoarele functii n economia de piata6
+; 3timuleaza progresul general.
2; )etermina reducerea pretului de vnzare, ea opunnduse scumpetei.
"; $ontribuie la egalizarea progresiva a veniturilor si a conditiilor de viata.
(eoria economica defineste urmatoarele tipuri de concurenta6 perfecta, monopolistica si imperfecta.
#; Concurenta per1ecta sau pura presupune existenta unui raport de piata, nct toti producatorii
:vnzatorii; sasi vnda toata productia, toate marfurile oferite la pretul pietei, fara ca unul dintre ei si
toti mpreuna sal poata influenta hotartor, iar cumparatorii sa poata procura ceea ce au nevoie si ct
doresc din fiecare bun la acelasi pret fara al putea modifica dupa vointa lor.
.; Concurenta 'onopolistica Aceasta forma ntruneste toate premisele concurentei perfecte cu exceptia
omogenitatii produselor, care este substituita cu diferentierea produsului, cumparatorii au posibilitatea
sa aleaga produsul pe care l prefera dintro anumita categorie, iar vnzatorii pot impune pretul si
cantitatea prin politica noilor sortimente de produse care se deosebesc de cele vechi .
>; Concurenta i'per1ecta se manifesta pe acea piata n care agentii economici vnzatori si
cumparatorii pot sa influenteze prin actiunile lor unilaterale raportul dintre cererea si oferta de marfuri
si nivelul preturilor n vederea obtinerii de profituri mari si stabile.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
+.. $oncurenQa6 concept, mi7loace economice Pi contra economice
+>. 5ormele de concurenQO
+9. 5uncQiile concurenQei
PIATA# CE)E)EA .I O"E)TA
*iata este locul de ntlnire, mai mult sau mai putin distinct, dintre oferta vnzatorilor si cererea
cumparatorilor, prima fiind forma de manifestare a productiei n conditiile economiei de piata, a doua exprimnd
nevoile umane solvabile, nsotite de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile oferite si care se dovedesc a fi
convenabile pentru ei.
*iata ndeplineste multiple functii6
piata verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul, structura si calitatea ofertei :productiei; cu nivelul,
structura si calitatea cererii :a nevoilor umane;!
piata ofera informatii obiective , ieftine si rapide agentilor economici participanti la piata!
piata selecteaza agentii economici pe baza criteriului eficientei activitatii lor!
piata stabileste pretul bunurilor si serviciilor economice care fac obiectul vnzariicumpararii.
$lasificarea pietei se face dupa mai multe criterii6
+2
+; dupa natura bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor comerciale6
2; dupa forma obiectelor schimbate6
"; dupa starea obiectelor supuse vnzariicumpararii, n functie de existenta sau inexistenta lor n momentul
tranzactiei6
#; dupa locul de desfasurare a relatiilor de schimb6
.; dupa timpul n care se transfera obiectele tranzactionate la cumparatori6
>; dupa numarul si importanta relativa a participantilor6
9; dupa raportul dintre cererea si oferta unui bun sau categorii de bunuri6
3istemul pietelor cuprinde6
piata bunurilor de consum personal care cuprinde bunurile corporale si incorporale!
piata bunurilor destinate productiei :factorilor de productie;!
piata financiara, ca sistem de relatii prin care resursele banesti temporar disponibile sunt oferite acelor agenti
economici care au nevoi suplimentare de aceste resurse!
piata resurselor naturale, de exemplu a petrolului si gazelor naturale, a devenit o piata de interes general!
piata monetara!
piata muncii!
piata informatiilor!
piata serviciilor manageriale, de marCeting, a tuturor serviciilor tehnice, stiintifice, 7uridice s.a.
*iata n ansamblul ei se prezinta ca piata reala si piata fictiva aflate n strnsa legatura.
*iata reala exprima cererea si oferta de bunuri de consum si de factori de productie.
*iata fictiva are ca obiect cererea si oferta de titluri de proprietate, vnzarea si cumpararea de semne
banesti ale bunurilor economice.
Cererea
$ererea reprezinta cantitatea totala dintro anumita marfa dorita care poate fi cumparata de un individ, ntr
o perioada de timp la un pret unitar dat.
n functie de natura bunurilor cererea poate fi6
a; cererea pentru bunuri substituibile :ulei de masline ulei de floarea soarelui ulei de porumb ulei de soia;!
b; cererea pentru bunuri complementare :autoturismebenzina, obiecte electrocasnice energie electrica;!
c; cererea derivata :cererea pentru faina este determinata de cererea pentru pine;.
/arimea si dinamica cererii pentru un anumit bun sunt determinate de nivelul si dinamica pretului pentru
bunul respectiv care reprezinta cauza extinderii sau contractiei cererii.
0aporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute
constituie continutul legii generale a cererii.
*otrivit acestei legi6 cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din acel bun
si invers.
&xceptiile de la legea generala reflectate n G*aradoxul ?iffenG, dupa numele celui care a studiat
fenomenul, se poate explica prin cele !oua e1ecte generale ale cresterii pretului la un anu'it bun:
+; cresterea cantitatii la alte bunuri ale caror preturi nu au crescut care sunt substituibile!
2; reducerea venitului real pentru bunurile inferioare, ntre reducerea veniturilor reale si cantitatea
ceruta exista o relatie inversa, negativa.
n cazul cresterii pretului unui bun inferior, iar e1ectul !e venit este mai mare dect e1ectul !e
substituire, cantitatea ceruta creste.
ntro perioada de timp dat cererea pentru un anumit bun poate sa creasca sau sa scada n functie de
evolutia urmatorilor factori care poarta denumirea de con!itiile cererii:
modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor!
modificarea pretului altor bunuri!
modificarea numarului de cumparatori!
modificare preferintelor cumparatorilor!
previziunile privind evolutia pretului si a venitului.
&lasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau a altei conditii a cererii. &a se
determina cu a7utorul coeficientului elasticitatii cererii.
$oeficientul elasticitatii cererii arata fractiunea sau procentul modificarii cererii n functie de schimbare a
pretului sau a altei conditii a cererii.
/odificarea pretului unui anumit bun sau a oricareia din conditiile cererii determina schimbari pozitive
sau negative n cererea pentru bunul respectiv. Aceste schimbari pot fi masurate numai daca se cunoaste influenta
+"
factorilor care determina elasticitatea cererii. 5actorul cel mai important este schimbarea pretului care determina
modificarea cererii si anume 6
a; Pon!erea venitului cheltuit pentru un anume bun n bugetul total al familiei. $u ct ponderea
cheltuielilor pentru cumpararea unui bun este mai ridicata, cu att coeficientul elasticitatii la pret &cp; este mai
mare si invers. Inele categorii de bunuri au o pondere mai mare n cheltuielile totale iar altele mai reduse. Astfel,
pe masura ce veniturile cresc, ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare se reduce. )e aceea aceste
cheltuieli au o pondere mult mai mare n totalul cheltuielilor persoanelor cu venituri reduse fata de cele cu venituri
mari.
b; $ra!ul necesitatii !e consu', reprezinta un factor important care actioneaza asupra coeficientului
elasticitatii cererii. )in punct de vedere al naturii trebuintelor satisfacute, bunurile pot fi de doua categorii 6
+; bunuri necesare : vitale ;
2; bunuri de lux
@ivelul coeficientului elasticitatii cererii pentru bunurile de lux, n functie de pretul acestora, este mai mare dect a
celui pentru bunurile necesare.
c; &urata perioa!ei !e ti'p de la schimbarea pretului la un anumit bun si marimea coeficientului
elasticitatii cererii la pret exista o relatie directa pozitiva. )aca pretul unui bun se dubleaza ntro perioada scurta de
timp cererea se va reduce mai putin, iar ntro perioada ndelungata de timp se va reduce cu un procent mult mai
mare.
O1erta repre6inta cantitatea 'a-i'a !intr3un anu'it bun pe care un v;n6ator intentionea6a sa o
v;n!a ntr3o perioa!a !eter'inata !e ti'p, la un anu'it pret#
)imensiunile si dinamica ofertei deriva din comportamentul economic al producatorilor.
n functie de nivelul cererii, cantitatea vnduta poate sa difere de cantitatea oferita. nsumarea cantitatilor
oferite la acelasi pret de catre toti vnzatorii reprezinta oferta de piata care exprima 6
a; cantitatea maxima dintrun anumit bun pe care vnzatorii doresc sa o vnda la un anumit pret unitar.
b; pretul unitar minim acceptat de vnzatori pentru o cantitate dintrun anumit bun pe care ei doresc sa l
vnda.
)upa natura bunurilor se pot remarca urmatoarele forme de oferta6
+ oferta de bunuri independente exemplu oferta de autoturisme, confectii, alimente!
2 oferta complementara cnd din productia unor bunuri principale productia de miere, carne, rezulta
unele lucruri secundare!
" oferta mixta cnd mai multe bunuri oferite satisfac o anumita cerere :cafea, lapte, ceai;.
0aporturile de cauzalitate dintre schimbarea pretului si cantitatea oferita constituie continutul legii
generale a ofertei.
*otrivit acestei legi6
cresterea pretului determina cresterea ofertei
reducerea pretului determina reducerea ofertei.
n conditiile n care ceilalti factori care determina modificarea ofertei ramn neschimbati, rezulta ca ntre
evolutia preturilor si cantitatea oferita exista o relatie directa pozitiva.
/odificarea cantitatii oferite la acelasi nivel al pretului este determinata de o serie de factori denumiti
conditiile ofertei si care sunt 6
costul de productie
pretul altor bunuri
numarul firmelor care produc acelasi bun
taxele si subventiile
previziunile privind evolutia pretului
evenimentele social politice si naturale
&lasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei n functie de schimbarea pretului
sau a oricareia din conditiile ofertei.
&lasticitatea ofertei este determinata de urmatorii factori 6
costul de productie!
posibilitatea de pastrare si depozitare a bunurilor!
perioada de timp de la modificarea pretului.
*otrivit acestei legi6
a; pretul de pe piata este determinat de miscarea cererii si a ofertei.
b; pretul de pe piata a oricarui bun tinde permanent spre un nivel de echilibru.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
+#
+-. *iaQa Pi criterii de clasificare
+,. 5uncQiile pieQei
28. $ererea Pi clasificarea ei
2+. Hferta Pi clasificarea ei
22. &chilibrul pieQei
P)ET5L
*returile, ca valori concrete la care circula bunurile, reprezinta cea mai complexa forma de masurare
economica, denumita si monetara :baneasca;. n sens general, pretul exprima cantitatea de moneda ce trebuie platita
pentru achizitionarea unor bunuri si servicii n cadrul tranzactiilor de piata.
Nivelul si evolutia pretului sunt in1luentate !in partea cererii si a o1ertei:
a0!in partea cererii !e :
utilitatea bunurilor ce urmeaza a fi achizitionate de consumatori!
capacitatea de plata a cumparatorului! nevoile consumatorilor si structurile cererii!
costul cumpararii din alta parte : de pe alta piata a bunului respectiv;.
b0!in partea o1ertei !e :
costul de productie, respectiv consumul de factori necesari producerii bunului respectiv oferit!
preturile bunului respectiv practicate pe alte piete.
5actorii externi ai formarii pretului :exogeni pietei; sunt 6
interventia indirecta guvernamentala asupra ofertei ct si a cererii n sensul cresterii sau reducerii lor pentru ca
mecanismul lor sa functioneze normal!
masurile adoptate de stat pentru mentinerea unor echilibre social economice pe piata muncii, protectia unor
producatori agricoli s.a. care sau reflectat n nivelul si dinamica pretului!
comportamentul unor organizatii economice mari cu piata monopolista.
n vederea reflectarii si analizei pietelor concurentiale si a mecanismelor formarii pretului pe aceste piete,
economistii au formulat doua modele fundamentale prin care se evidentiaza fortele pietei si pretul bunurilor6 +; unul
pentru o piata concurenta pura sau perfecta! 2; pentru o piata de monopol.
&le sunt modele teoretice, deoarece libera concurenta perfecta sau monopolul generalizate nu functioneaza
niciodata n mod exclusivist.
)e aceea miscarea efectiva a fortelor economice ale pietei si procesul material al formarii preturilor n
viata economica moderna se bazeaza pe principii ce nu apartin n ntregime nici liberei concurente , nici
monopolului.
$u toate acestea, modelele mentionate constituie importante instrumente analitice necesare ntelegerii
realitatilor complexe n cadrul carora are loc o ntrepatrundere a trasaturilor celor !oua tipuri !e concurenta#
*e o piata cu concurenta perfecta, pretul se formeaza la nivelul pretului de echilibru dintre curbele cererii
si ale ofertei, situatie n care cantitatile cerute sunt egale cu cele oferite.
Caracteristicile esentiale ale pretului !e echilibru:
a0 Apare spontan, ca rezultat al 7ocului liber al fortelor pietei fiecarui bun si reprezinta acel nivel al pretului la care
are loc egalitatea cantitatilor cerute din bunul respectiv si cele oferite.
b0 5ormarea pretului de echilibru al fiecarui bun este legata si de situatia pietelor independente, de preturile de
echilibru ale celorlalte bunuri.
&in punct !e ve!ere al naturii si obiectului pietei , e-ista:
preturi ale bunurilor materiale si serviciilor!
preturi ale factorilor de productie!
preturi sau cursuri ale titlurilor de valoare
preturi ale bancilor corespunzator pietei titlurilor financiare si pietei monetare.
&upa natura obiectului schi'bului:
preturi industriale
preturi agricole
tarife pentru servicii etc.
&upa sta!iul schi'bului :
preturi cu ridicata
preturi cu amanuntul
*rin functiile lui economice, pretul este numai o categorie valorica dar si o importanta prghie economica
prin intermediul careia se realizeaza anumite obiective economice si sociale.
+; 5unctia de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatelor
2; 5unctia de stimulare a producatorilor
+.
"; 5unctia de recuperare a costurilor si de distribuire a veniturilor
Interventia statului n procesul formarii si evolutiei preturilor porneste de la obiectivele urmarite n fiecare
tara, el foloseste metode economice sau extraeconomice, administrative, caracterizate printro mare diversitate a
extinderii n timp si spatiu al rigurozitatii si fermitatii aplicarii lor si se refera la6
a0 modalitatile principale de influentare a costurilor6
asigurarea unor preturi avanta7oase la materii prime de baza , la masini si utila7e
mentinerea unor tarife reduse la transporturi si servicii industriale, acordarea gratuita sau la
pret redus a unor licente, patente sau tehnologii.
b0 n vederea asigurarii unor conditii favorabile de dezvoltare se urmareste totodata frnarea cresterii
preturilor n general, prin mentinerea la nivel scazut a celor din sectorul de stat, sector ce cuprinde ndeosebi
domeniile industriei extractive, cercetarii stiintifice si transporturilor.
c0 evolutia raportului cerere si ofertafactorul fundamental al formarii si miscarii preturilor este
influentata direct de volumul de marfuri si de resurse financiare de care dispune statul.
Achizitionarea unor cantitati apreciabile de materii prime minerale , cereale, materiale strategice s.a.m.d. la
preturi minime garantate si manevrarea lor n perioada cresterii preturilor unor astfel de bunuri, cale importanta de
influentare generala a evolutiei preturilor.
!0 politicile n domeniul subventiilor bugetare, al creditelor, impozitelor si taxelor duc de regula la
dimensionarea profitului.
n tarile cu economie de piata se recurge la subventionarea preturilor mai ales n conditiile n care unele ramuri se
confrunta cu dificultati financiare la stabilirea nivelului minim al salariilor.
e0 nghetarea preturilor, fixarea nivelului si respectiv a limitelor modificarii lor la produsele industriale, se
stabileste o limita maxima, iar la cele agricole o limita minima .
10 reglementarea modului de calculare a componentelor definitorii, ale costului si profitului actiune n
realizarea careia un rol determinant revine conventiilor si preturilor de deviz.
n raport de dimensionarea spatiala si temporala a utilizarii de catre stat a metodelor de interventie se
structureaza trei tipuri de politici n domeniul preturilor.
+; *oliticile care limiteaza interventia puterii publice la un numar redus de produse
2;. *olitici bazate pe coexistenta unui sector reglementat relativ important si unui sector liber sau doar
simplu supravegheat
"; *olitici ce tind sa impuna o disciplina de ansamblu a preturilor pe timp ndelungat
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
2". *reQul Pi formarea lui
2#. $lasificarea preQurilor
2.. 5uncQiile preQului
2>. *olitici de preQuri
PIATA M5NCII# .ALA)I5L
5actorul munca, care reprezinta conditia generala a oricarei activitati se asigura ca si ceilalti factori de
productie prin intermediul pietei.
*iata muncii are la baza ntlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca.
$onditia generala ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este salarizarea ei.
Cererea !e 'unca repre6inta nevoia !e 'unca salariata care se 1or'ea6a la un 'o'ent !at ntr3o
econo'ie !e piata#
$ererea se exprima prin numarul de locuri de munca .
O1erta !e 'unca este 1or'ata !in 'unca pe care o pot !epune 'e'brii societatii n con!itii
salariale#
Hferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta de munca din care se
scade numarul femeilor casnice, elevilor si studentilor, militarilor n termen, celor care desfasoara activitati
nesalariate, celor care nu doresc sa se anga7eze.
$ererea si oferta de munca se desfasoara n doua etape6
la nivelul economiei sau al ramurilor
la nivelul ntreprinderii sau firmei.
70# La nivelul econo'iei sau al ra'urilor determinate de particularitatile tehnicoeconomice ale
activitatilor se formuleaza conditiile generale de anga7are ale salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza
stabilirii salariilor si tendinta lor spre un nivel nalt sau scazut :acestea sunt impuse n contractul colectiv pe
+>
ramura;.
80# La nivelul !e ntreprin!ere se continua prima faza de la nivelul economiei sau ramurii. Are loc
ntlnirea cererii si a ofertei n termeni reali n functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei.
$ererea se dimensioneaza precis ca volum :numar de locuri si persoane; si structura :pe meserii si nivel de
calificare; pe baza contractelor de munca si a altor anga7amente asumate.
Hferta se delimiteaza pornind de la programul de munca si orele suplimentare pe care le accepta salariatii.
)in confruntarea cererii si ofertei la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.
3tudierea si analiza pietei muncii se realizeaza folosind indicatorii6
produsul fizic marginal al muncii!
valoarea produsului marginal al muncii!
echilibrul venitul marginal al muncii N costul marginal al muncii!
salariul de echilibru!
salariul negociat colectiv.
&conomiile dezvoltate se caracterizeaza prin existenta mai multor segmente ale pietei muncii ntre care
exista bariere care mpiedica trecerea fortei de munca dintrun sector n altul, si ca urmare mobilitatea acesteia se
manifesta mai intens n cadrul fiecarei piete dect ntre ele.
n cadrul conceptiei dualiste privind piata muncii se numara trei puncte de vedere6
+; piata salariatilor :liberi; sau nestructurata si piata celor sindicalizati sau structurata!
2; piata muncii pentru marile firme si pentru cele mici!
"; existenta pietei ntreprinderilor de stat :n principal cele cu profil militar ; si cea a restului ntreprinderilor.
Ipoteza segmentarii pietei muncii se bazeaza pe patru aspecte fundamentale6
a0 &xistenta unui sistem economic dualist structurat6
unul central sau primar al marilor ntreprinderi monopoliste
un sector secundar, periferic al marilor ntreprinderi supuse concurentei ntre care exista o relatie
esentiala de dependenta ntre ele.
b0 &xistenta unei piete a muncii, de asemenea dualista, fiecarui sector de productie i corespunde o piata a muncii
specifica si izolata prin Gbariere de mobilitateG.
c0 *ietele respective se caracterizeaza prin particularitati specifice referitoare la posibilitatea de avansare,
conditiilor de munca si salarizare, de organizare sindicala si profesionala, pentru apararea intereselor comune
s.a.
!0 &fecte ce rezulta din categoriile respective de piete, din diviziunea muncii si diferentieri de rasa, sex, vrsta ori
nationalitate.
3alariul reprezinta suma platita pentru serviciul factorului uman si se obtine dupa ce munca sa consumat,
salariul este consi!erat un venit prin 'unca#
n definirea salariului se remarca mai multe pozitii ale specialistilor6
3 7 3 unii considera ca salariile sunt plati legate de nchirierea fortei de munca de catre utilizatori!

29. 8 3 altii apreciaza ca salariul reprezinta chiria, respectiv pretul muncii
2-. 3 9 3 altii apreciaza ca salariul se comporta ca pret al oricarei marfi
n toate tarile salariul conditioneaza situatia economica a .8,"R din populatia ocupata, ponderea fiind mai
mica n tarile slab dezvoltate si mare n tarile dezvoltate.
n abordarea naturii salariului se remarca doua categorii principale de conceptii6 cele moniste si cele
dualiste.
$onceptiile moniste explica natura salariului printrun singur factor6
73 factorul costul formarii resurselor salariul reprezinta suma care asigura strictul necesar pentru existenta
salariatului si ntretinerea familiei lui!
83 factorul productivitatea muncii salariul reprezinta o parte din rezultatul muncii. H varianta moderna a acestei
explicatii o reprezinta teoria salariului de eficienta care sustine ca salariul decurge direct din eficienta muncii si
ca urmare relatia salariuproductivitatea muncii nu poate fi identica pentru toate ntreprinderile si activitatile
ceea ce sta la baza diferentierii salariilor.
3alariul nominal si salariul real nu evolueaza ntotdeauna n acelasi sens si ca urmare se pot remarca trei
situatii6
a0#3 cresterea mai rapida a preturilor dect a salariului nominal va determina scaderea salariului real.
b0#3 cresterea mai rapida a salariului nominal fata de preturi va determina cresterea salariului real!
c0#3 mentinerea constanta a nivelului salariului nominal si reducerea preturilor bunurilor economice antreneaza o
crestere a salariului real.
n practica economica se cunosc trei forme principale de salarizare6 n regie, acord si mixta.
n problema marimii salariului, n literatura de specialitate se delimiteaza n principal trei conceptii6
a03 marimea salariului este determinata de nivelul si dinamica productivitatii !
b03 salariul trebuie fixat aprioric la un nivel care sa asigure cele mai bune conditii de viata!
+9
c03 marimea salariului este determinata exclusiv de raportul dintre cererea si oferta fortei de munca.
n mod obiectiv marimea salariului are doua limite care pot oscila6
minima n optica celui care se anga7eaza salariul sa se situeze cel putin la nivelul costului fortei de munca !
maxima pentru ntreprindere cnd el este egal cu productivitatea marginala a muncii.
)inamica salariului depinde de urmatorii factori6
a; costul resurselor de munca.
b; productivitatea muncii .
c; raportul dintre cererea si oferta de munca.
d; n regimul salariilor dependente de beneficiu :profit; firma trece de la un salariu fix la o salarizare n care
posesorii fortei de munca primesc un salariu de baza mai mic, la care se adauga partea care le revine din
beneficiu :profit;.
e; dinamica preturilor.
f; gradul de organizare n sindicate si capacitatea sindicatelor.
g; migratia internationala a fortei de munca.
h; legislatia cu privire la miscarea sindicala revendicativa din fiecare tara.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
2,. $ererea Pi oferta de muncO
"8. $aracteristicile pieQei muncii
"+. 3alariul Pi factorii care influenQeazO dinamica lui
"2. 5orme de salarizare
PIATA MONETA)A
5unctionarea pietei concurentiale si mecanismele formarii preturilor sunt organic legate de mecanismele si
functiile specifice pietelor ca6 piata muncii, piata monetara, piata capitalului si piata valutara. )esi aceste piete
functioneaza pe baza unor legi proprii si au la baza mecanisme specifice, aceste piete se ntrepatrund tot mai mult.
n prezent piata monetara, piata capitalurilor si piata financiara :primara si secundara; se
interconditioneaza tot mai puternic.
%ancile aparute cu multe secole n urma :prima banca din Amsterdam +>8,; siau extins dea lungul
timpului rolul si atributiile. )in simple mi7locitoare ntre diversi participanti la viata economica, bancile si ceilalti
intermediari financiari sau impus n ultimul secol ca un agent economic agregat foarte activ.
5unctiile active

a* acordarea de mprumuturi solicitantilor care ntrunesc conditiile de bonitate financiara
b* gestionarea conturilor deponentilor
c* organizarea nfiintarii de societati comerciale si pastrarea titlurilor de valoare ale acestora.
5unctiile pasive
d* primirea spre pastrare a economiilor populatiei si agentilor economici nonfinanciari :depozitul reprezinta
principala functie pasiva a bancilor;.
e* primirea de depuneri ale unor clienti pentru a efectua din ele anumite plati!
f* conducerea operatiunilor de casa ale ntreprinderilor si institutiilor care solicita acest lucru.
3istemul bancar si rolul sau
)upa rolul principal ndeplinit, bancile se grupeaza n6 banci de emisiune :una pentru fiecare tara; si banci
comerciale.
Banca de emisiune banca centrala sau nationala are o pozitie speciala n sistemul bancar al fiecarei tari.
0olul ei decurge din operatiunile pe care le efectueaza n conformitate cu mandatul national atribuit si care cuprinde
urmatoarele atributii6
emite bilete de banca!
crearea si gestionarea puterii de plata n tara !
supravegherea societatilor bancare si a altor institutii de credit n vederea reglarii volumului si costului
creditului!
conlucrarea cu (rezoreria pentru a conduce programul de mprumut al ?uvernului!
conduce politica monetara si valutara a tarii!
identifica caile economice de mentinere a stabilitatii monetare si de asigurare a functionalitatii sistemului
+-
bancar!
Bancile +omerciale sunt ntreprinderi lucrative specializate care furnizeaza bani capital celorlalti agenti
economici, persoane fizice si J sau 7uridice nonfinanciare. Activitatea lor se bazeaza pe resursele banesti atrase si a
capitalului lor propriu. %ancile comerciale se grupeaza n 6 banci de depozit si banci ipotecare.
Bancile comerciale de depozit si formeaza mi7loacele financiare de pe piata din depunerile pe termen
scurt ale clientilor. )in aceasta categorie fac parte6
banci !e !epo6it propriuzis care primesc depuneri la vedere si pe termen si care acorda credite pe termen
scurt!
banci !e a1aceri care dispun de nsemnate capitaluri proprii si si procura mi7loacele necesare prin emisiunea
de obligatii sau actiuni si pot sa acorde credite pe termen lung!
Bancile ipotecare dobndesc mi7loacele banesti prin emisiuni de nscrisuri si obligatiuni ipotecare.
n sistemul financiarbancar, un rol tot mai important l ocupa diferitele societati financiare si de asigurari.
3istemul financiarbancar din 0omnia cuprinde6
+ %anca @ationala a 0omniei,.
2 Institutiile financiarbancare :intermediarii financiari din 0omnia;
/oneda reprezinta n principal, o categorie macroeconomica la care se raporteaza toti agentii economici
dintro tara.
*entru facilitatea derularii tranzactiilor economice, moneda nationala trebuie sa ntruneasca urmatoarele
atribute6
acceptabilitatea sa fie acceptata de toti ca mi7loc de plata!
durabilitatea sa aiba o viata naturala rezonabila, sa nu se deterioreze ndata ce este folosita de agentii
economici!
convertibilitatea sa o poti folosi cu usurinta!
divizibilitatea sa poata mi7loci oricare tranzactie indiferent de marimea ei!
uniformitatea fiecare din instrumentele monetare acceptate sa fie de aceeasi calitate si sa ndeplineasca
aceleasi functii!
greutatea falsificarii ea trebuie sa contina elemente tehnice care sa faca dificila sau imposibila reproducerea de
catre indivizi!
stabilitatea valorii ei mentinerea puterii de cumparare a ei o perioada ct mai mare de timp.
Ca stoc, masa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor banesti de care dispune sectorul financiar
dintro economie nationala la un moment dat, destinate achizitionarii de bunuri si servicii, achitarii datoriilor,
constituirii economiilor, pentru investitii si altor plasamente.
Ca 1lu-, masa monetara reprezinta masa medie de bani care circula ntro anumita perioada de timp n
economia nationala :trimestru, an;.
)upa criteriul asigurarii lichiditatii banesti exista mai multe agregate monetare6
+; Agregatul monetar /+ care reprezinta masa monetara n sens ngust, formata din6 numerarul n circulatie de
hrtie si moneda divizionara, conturile bancare operabile prin cecuri apartinnd rezidentilor nonfinanciari si
cecurile la purtator :de calatorie;.
2; Agregatul monetar /2 reprezinta suma monetara n sens larg. &l cuprinde fata de /+ urmatoarele depozite6
depozite de economii la vedere, aflate n conturile bancare neoperabile prin cecuri!
depunerile la casele de economii!
depunerile pe termen scurt la banca!
actiuni ale fondului de a7utor reciproc, ce pot face obiectul unei tranzactii monetare.
$omponentele suplimentare ale lui /2 :m2 N /2 /+; reprezinta disponibilitati ale rezidentilor
nonfinanciari gestionate de unitatile financiar bancare.
"; Agregatul monetar /" cuprinde alte plasamente pe termen scurt care nu pot fi ncadrate n masa
semimonetara :m2;. $omponentele agregatului :m"; sunt6
depunerile pe termen nelimitat si bonurile de economii!
depunerile si titlurile de comert n devize :monede straine;!
bonurile de tezaur si bonurile de subscriere la mprumuturile de stat, bonuri negociabile!
bonurile de economii *(( etc.
$omponentele agregatelor m2 si m" mpreuna :/" /+; formeaza economiile lichide depuse pe termen
scurt.
#; Agregatul monetar patru :L; cuprinde pe lnga cele ce fac parte din agregatul monetar /" economiile
contractuale depuse pe termen si diferite alte plasamente negociabile, titluri de valoare emise de agenti
nonbancari.
&xista deosebiri nsemnate de la tara la tara privind numarul instrumentelor de schimb si de plata,
denumirile acestora si raporturile de marime ntre ele.
+,
$ererea generala de moneda, precum si cea pentru fiecare agregat n parte sunt conditionate de factori
obiectivi si subiectivi.
+;. /asa monetara n circulatie depinde de volumul total al schimburilor mi7locite efectiv si viteza de
rotatie a acestora.
2;. /asa monetara depinde de marimea creditului, de raportul ntre vnzarile pe datorie si platile facute n
contul creditelor a7unse la scadenta n perioada respectiva!
";. /asa monetara este influentata de comportamentul agentilor economici fata de moneda reflectat de
intensitatea nclinatiei spre lichiditate care are la baza mai multe mobiluri6
mobilul venitului de a purta bani lichizi si de a nui cheltui pe masura ncasarii lor!
mobilul afacerilor pastrarea unui volum de bani lichizi n asteptarea unor plasamente mai
avanta7oase n viitor!
mobilul prudentei pentru a face fata unor situatii neprevazute sau fructificarea unor situatii
mai favorabile!
mobilul speculatiei n anumite mpre7urari banii lichizi sunt un bun financiar superior fata
de diferitele titluri de valoare.
3tocul de moneda n societate, moneda existenta la agentii economici si cea folosita ntrun orizont de timp
se masoara prin lichiditatea monetara, care se exprima n marimi absolute si relative.
0ata lichiditatii reprezinta raportul ntre nivelul mediu anual al sumei agregatelor monetare si nivelul
tranzactiilor economice mi7locite de moneda. Acesta este un indicator pe baza caruia se fundamenteaza politica
monetara si de apreciere a eficientei ei.
Intensitatea utilizarii masei monetare este masurata prin viteza de circulatie a monedei. &a se exprima
printrun raport ce evidentiaza rapiditatea tranzactiilor si viteza cu care circula veniturile.
Hferta de moneda nseamna punerea n circulatie a diferitelor instrumente monetare.
%ancile comerciale pot sa creeze moneda si sa sporeasca masa monetara. Acest proces este cunoscut sub
denumirea de multiplicatorul creditului.
%ancile comerciale pot conveni sau poate fi impus prin Legea societatilor comerciale ca rezervele lor sa fie
de +8R din volumul depozitelor la vedere.
/ultiplicatorul monedei de cont este definit ca raportul dintre volumul noilor depozite si noilor rezerve si
se determina dupa relatiile /m N ) J 0 N + J r, unde
/m N multiplicatorul monedei
) N depozitul la vedere
0 N rezervele bancilor
r N rata rezervelor dorite sau impuse.
&chilibrul pietei monetare
Hferta de moneda :/o /Lo; creste pe masura cresterii ratei dobnzii :dL;, rata rezervelor dorite sau
obligatorii :legale; pe care le pastreaza bancile, masa monetara, comportamentul publicului.

$ererea de moneda este influentata si de alti factori ca6 marimea venitului national, anticiparile privind
evolutia ratei dobnzii, modificarea ratei de schimb.
*iata monetara se afla n stare de echilibru atunci cnd la un anumit nivel al ratei dobnzii cantitatea de
moneda oferita este egala cu cererea.
$resterea cererii de moneda determina sporirea cantitatii de moneda pe piata si cresterea ratei dobnzii
3caderea ofertei de moneda determina o crestere a ratei dobnzii si reducerea cantitatii de moneda
tranzactionata pe piata monetara.
3chimbarile de pe piata monetara, n special a ofertei de moneda, afecteaza si dinamica venitului national
datorita modificarii ratei dobnzii.
+reditul presupune sc(imbul de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare, cu scopul de a sustine o
afacere. 3pre deosebire de celelalte schimburi n cazul creditului prestatia si contraprestatia implica doua categorii
speciale de persoane6 creditorii si debitorii.
+reditul consta !n transmiterea de bunuri pe un timp limitat fixat dinainte si numit scadenta, contra unei
sume de bani numita dobnda.
$reditul ndeplineste urmatoarele functii economice6
a; nlesneste sporirea capitalului real, asigurnd o mai buna folosire a factorilor de productie existenti! un agent
economic care are o suma economisita si pe care nu o poate utiliza cu folos o transmite altui agent economic
care o foloseste direct sau indirect n scopuri productive!
b; contribuie la concentrarea ntreprinderilor, creditul nlesneste distribuirea resurselor banesti ntre diferite
28
ntreprinderi si ramuri economice, orientndule spre unitati eficiente si le sporeste forta lor concurentiala pe
piata!
c; accelereaza tranzactiile comerciale, favorizeaza desfacerea marfurilor pe scara mare. $omerciantul detailist
obtine marfuri pe credite n schimbul unui efect comercial :polita; pe care comerciantul angrosist o poate
sconta la banca.
d; sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea masei monetare, si ca urmare banii de
credit contribuie la asigurarea mi7loacelor de plata necesare n economia nationala!
e; &xercita o influenta pozitiva asupra consumului prin cumpararea pe credite si plata n rate a unor bunuri de
folosinta ndelungata.
(ipurile de credite
a03 !upa 1or'a !e proprietate a !estinatarului, avem credit6
privat, care se acorda persoanelor particulare si ntreprinderilor private! persoane fizice si J sau
7uridice!
public, care se acorda statului si societatilor de drept public!
b03 !upa !urata !e ti'p pe care se acor!a, creditul poate fi6
la vedere #- ore lucratoare
pe termen 6 scurt pna la un an
mediu ntre ". ani
lung peste . ani
c03 !upa 'o!alitatile !e garantare, creditul poate fi6
credit personal, care se acorda pe baza de ncredere personala!
credit real, care se contracteaza pe baza unei garantii. ?arantiile sunt de mai multe feluri care definesc
si felurile de credit.
!03 !upa scopul ur'arit !e !ebitor, exista6
credite de consum :acordate gospodariilor, mena7elor; pentru sustinerea nevoilor de consum!
credit de productie acordat agentilor economici pentru modernizarea si dezvoltarea productiei, a vietii
economice n general.
*olitica monetara se defineste ca o actiune exercitata de autoritatile monetare %anca $entrala si
(rezoreria asupra masei monetare si a activelor financiare n vederea orientarii activitatii economice pe termen
scurt sau mediu.
*olitica monetara reprezinta ansamblul de reglementari pe care %anca $entrala le impune celorlalte banci
n vederea realizarii unor obiective generale, care privesc6
stabilitatea!
expansiunea!
deschiderea economiei nationale catre exterior, etc.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
"". %Oncile Pi funcQiile lor
"#. /oneda Pi atribuQiile ei
".. /asa monetarO
">. AgreaQiile monetare
"9. /ultiplicatorul de monedO
"-. &chilibrul pieQei monetare
",. $reditul Pi clasificarea lui
#8. *olitici monetare
PIATA CAPITAL5L5I /"INANCIA)A0
,biectul pietei capitalului !n sens general l constituie activele financiare al caror rol n economia de
piata contemporana creste si se diversifica continuu.
/oneda ca prim termen al tranzactie se schimba pe mai multe categorii de bunuri6
a; cumpararea de bunuri materiale si servicii :proprietati funciare, materii prime, produse finite, servicii
ale muncii fizice si intelectuale etc.;!
b; moneda nationala se mai schimba pe monede straine si pe aur :sub forma de lingouri siJsau piese. n
aceste tranzactii fluxurile monetare apar n subsidiar ca instrumente de schimb;!
2+
c; moneda :sub forma cash; se schimba contra diferitelor creante pe termen scurt si pe termen lung, adica
cumpararea unor titluri :hrtii si nscrisuri; ce dovedeste participarea detinatorului lor la activele si
beneficiile viitoare ale societatii comerciale emitente. n cazul cumpararii de titluri :hrtii, nscrisuri;
fluxurile monetare apar ca scop, ele devenind componente ale pietei capitalurilor fiind un criteriu de
delimitare a pietei capitalurilor.
*entru definirea si caracterizarea obiectului pietei capitalului apare ca necesara si precizarea conceptului de
active si clasificarea lor.
Activele reprezinta bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri de venituri n viitor. $ea mai generala
clasificare a activelor consta n gruparea lor n fizice si financiare.
)upa orizontul de timp al valabilitatii se clasifica n6 hrtii de valoare pe termen scurt si hrtii de valoare
pe termen lung.
/odificarea pretului hrtiilor de valoare genereaza tranzactii speculative .
Acestea sunt de doua feluri 6 unele se bazeaza pe anticipari ale reducerii pretului, altele pe anticipari ale
cresterii pretului pe baza carora fiecare parte mizeaza ca va cstiga.
*iata capitalului cuprinde6 piata primara si piata secundara.
5unctionarea pietei capitalului :financiara; presupune existenta unor institutii specifice ca6 comisia hrtiilor
de valoare, casele de broCera7, bursa de valori.
+omisia (&rtiilor de valoare este un organism guvernamental care are responsabilitati n ceea ce priveste
coordonarea acestei piete cum sunt 6
nregistrarea tuturor hrtiilor de valoare emise pe piata primara si confirmarea prospectelor de
emisiune!
atestarea broCerilor si a caselor de broCera7 si urmarirea activitatii lor !
controlul activitatii burselor de valori!
aprobarea nfiintarii unor noi burse de valori. Aceste atribute sunt adaptate si concretizate n fiecare
tara.
+asele de bro-eraj ndeplinesc urmatoarele functii principale 6
introducerea noilor emisiuni n piata primara !
tranzactii pe pietele secundare !
tranzactii pe cont propriu :dealing; !
gestionarea portofoliului de hrtii de valoare !
consultanta n probleme de investitii !
pastrarea n custodie a hrtiilor de valoare.
*rincipalul actor al pietei capitalului este bro-erul. )in punct de vedere institutional broCerul este
conceput la trei niveluri 6
persoana fizica ce practica profesiunea de broCer !
case de broCera7 ce opereaza cu intermedieri ntre cumparatorii si vnzatorii de hrtii de
valoare !
asociatii de broCeri.
Bursa de valori este o piata publica :fictiva; organizata pentru tranzactiile cu hrtii de valoare pe termen
lung emise anterior de catre cele mai importante societati pe actiuni si de catre autoritatile publice .
Hperatiunile bursiere se mpart n operatiuni la vedere si n operatiuni la termen.
n sistemul pietelor, bursa de valori sia demonstrat rolul foarte important n economia moderna care se
reflecta n urmatoarele functii 6
stimuleaza procesul investitional concomitent cu dezvoltarea sentimentului de siguranta economica si de
proprietar: la cei care cumpara active financiare;!
actioneaza pozitiv asupra pietei muncii, a pietei bunurilor si serviciilor de consum si capital! aceasta functie
decurge din preferinta mena7elor pentru patrimoniul financiar n detrimentul celui fizic!
transforma rapid, operativ, capitalul banesc n capital real :factor de productie; si invers!
favorizeaza libera intrare pe piata capitalului si nalta sa mobilitate!
stimuleaza procesul de concentrare a puterii economice, de preluare a controlului asupra unor societati pe
actiuni, care se obtine prin detinerea pachetului actiunilor de control!
este un barometru sensibil al starii economiei! scaderea brusca a cursurilor prevesteste declansarea unei crize!
ridicarea cursurilor este un semnal de expansiune!
operatiunile speculative la bursa sustrag nsa disponibilitati banesti nsemnate de la procesele economice reale!
favorizeaza asanarea circulatiei monetare.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
22
#+. *iaQa de capital
#2. 'rtiile de valoare6 acQiuni Pi obligaQiuni
#". InstituQiile pieQei de capital
##. 5uncQiile pieQei de capital
PIATA %AL5TA) 3 "INANCIA)A
*iata valutara este expresia amplificarii schimburilor economice ntre state si functioneaza n strnsa
interdependenta cu pietele monetare, a capitalului si a muncii.
(ermenul de valuta este cel sub care circula moneda nationala pe plan international.
%aluta 3 'one!a nationala a unui stat utili6ata n tran6actii internationale, precum si monedele
compuse cum ar fi )(3 :)repturi 3peciale de (ragere;, &$I :Initatea &uropeana de $ont;.
Piata valutara repre6inta totalitatea tranzactiilor de vnzare cumparare a monedelor convertibile ce
apartin diverselor tari.
*e aceasta piata se ntlnesc cererea si oferta de valute si are rolul sa atraga mi7loacele de plata
internationale sub forma de bancnote, moneda divizionara, instrumente de plata si de credit emise n valuta.
*e piata se fac tranzactii cu valuta si cu titluri de credit, cambii, bilete de ordin, cecuri, valori mobiliare,
ordine de plata etc., nu'ite !evi6e.
*iata valutara se caracterizeaza prin elemente specifice ca6
a; agenti economici autorizati sa realizeze operatiuni cu valuta!
b; normele legale referitoare la organizarea, desfasurarea si controlul operatiilor cu valuta!
c; metodele de determinare a cursului valutar si de protectie a sa prin actiuni ale %ancii
@ationale!
d; timpul n care functioneaza piata valutara!
e; riscul si profitul pe piata valutara!
*e piata valutara actioneaza urmatoarele categorii de subiecti6
+; operatori principali, ndeosebi bancile!
2; operatori comercianti agentii economice care desfasoara activitati de comert international!
"; operatori intermediari, mai ales broCeri!
#; operatori speculatori, ca persoane fizice sau 7uridice.
Obiectul activitatii pietei valutare l reprezinta un ansamblu de fluxuri ca6
vnzare cumparare de valute convertibile!
schimbarea unei valute efective pe valuta din cont sau invers!
vnzare cumparare de efecte de comert exprimate n &$I pe efecte exprimate n alta valuta
aflata n cont, etc.
$ererea si oferta de valuta se formeaza pe baza unor procese specifice determinate de economiile
nationale si de relatiile internationale.
Cererea !e valuta se formuleaza de agentii economici pentru urmatoarele nevoi6
extinderea activitatii economice!
interese speculative!
prote7area sau apararea mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de schimb al
diverselor monede nationale.
Hferta valutara se formeaza pe baza deciziilor bancare si a banilor persoanelor fizice si 7uridice ca agenti
economici care activeaza n comert, industrie, agricultura, turism, asigurari etc.! numerarul nu are un rol
semnificativ n procesul de formare a ofertei de valuta.
H conditie a functionarii pietei valutare o reprezinta convertibilitatea.
$onceptul de convertibilitate a evoluat n timp de la schimbarea libera a monedei pe o cantitate de metal
pretios la convertibilitatea valutara n prezent.
:n vi6iunea "#M#I# convertibilitatea reprezinta dreptul rezidentilor si nerezidentilor !e a schi'ba o
moneda nationala cu alta moneda straina n 'o! liber prin v;n6are 3 cu'parare pe piata 1ara nici o restrictie.
n prezent convertibilitatea nu mai are nici o legatura cu etalonul de schimbare n aur. )rept urmare
functionalitatea convertibilitatii se confrunta cu dificultati n conditiile inflatiei.
/ecanismul functionarii convertibilitatii se bazeaza pe strategia care coreleaza urmatoarele elemente6
a; stabilirea unui curs de schimb real
b; liberalizarea preturilor, n sensul ca preturile nationale sunt fundamentate economic prin influentele favorabile
ale folosirii unui curs de piata echilibrat pentru schimbul valutar!
c; eliminarea restrictiilor n utilizarea monedei nationale pe teritoriul tarii respective!
2"
d; crearea rezervelor valutare ale tarii n devize sau linii de credite externe care acopera necesarul de import al tarii
pe o perioada de > 9 luni pentru a asigura credibilitatea
$onvertibilitatea monedei are efecte economice pozitive si negative.
$ursul valutar reprezinta pretul unei monede nationale sau internationale exprimat ntro alta moneda
nationala cu care se compara valoric n anumite conditii de spatiu si timp.
3tabilirea cursului valutar depinde de mai multi factori care influenteaza puterea de cumparare a monedei
nationale6
ritmul cresterii *.I.%.!
nivelul si dinamica preturilor, bunurilor economice!
masa monetara!
creditul!
dobnda etc.
$ursul valutar economic sau cursul pietei este cursul efectiv zilnic ce se foloseste n tranzactiile
internationale care are la baza paritatea preturilor de cumparare a monedelor nationale.
$ursul valutar se formeaza pe pietele valutare n functie de raportul dintre cererea si oferta de monede
nationale care se schimba si care este determinat de6
dimensiunile si directia dezvoltarii tranzactiilor internationale cu monedele respective!
corelatia dintre datoriile si creantele externe ale unei tari care participa la piata valutara.
$ursul valutar este influentat de o serie de factori interni si externi6
)atoria externa a unei tari rezulta din mprumuturile sau creditele primite de aceasta de la o tara sau de la
agenti economici particulari n cadrul relatiilor internationale si alte obligatii financiare generate de integrarea
economica mondiala.
)atoria externa cuprinde6
a; datoria externa bruta n sens larg sumele provenite din toate sumele de credit si alte valori
pe care rezidentii unei tari le datoreaza exteriorului!
b; datoria externa n sens restrns6 din totalul obligatiilor banesti se scad6
%alanta de plati externe reprezinta un instrument economicostatistic n care se cuprind si se compara
ncasarile si platile realizate de o tara n relatiile sale cu alte tari pe o perioada de timp, de regula un an.
n balanta de plati externe se nscriu toate fluxurile valorice cu strainatatea, nu se includ stocul activ sau
pasivele, sumele financiarvalutare care se afla la dispozitia economiei nationale la un moment dat.
%alanta de plati externe cuprinde sintetic totalul ncasarilor si platilor efectuate ntre agentii economici din
tara de referinta cu cei straini ordonate ntro anumita grupare.
/etodologia 5/I prevede ordonarea conturilor balantei de plati externe pe grupe n vederea asigurarii
comparabilitatii internationale6
%alanta de plati externe poate sa se gaseasca n trei situatii si poate fi6
o balanta echilibrata cnd ncasarile sunt egale cu platile!
o balanta excedentara sau activa cnd ncasarile internationale sunt mai mari dect platile!
o balanta deficitara sau pasiva cnd platile sunt mai mari dect ncasarile.
*rimele doua situatii sunt favorabile pentru tara respectiva nsa cea mai avanta7oasa este cnd balanta de
plati externe este echilibrata ntruct toate resursele sunt folosite integral pentru dezvoltarea economiei tarii
respective. %alanta deficitara sau pasiva afecteaza dezvoltarea economiei tarii respective.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
#.. Daluta Pi piaQa valutarO
#>. $ererea Pi oferta de valutO. $ursul de schimb.
#9. HperaQiunii pe piaQa valutarO
#-. $onvertibilitatea monedei naQionale
#,. )atoria externO
.8. %alanQa de pieQe externe
E.EC5L PIETEI# E<TE)NALITATI .I B5N5)I P5BLICE
(eoria economica a bunastarii este o abordare normativa a actelor si comportamentelor participantilor
individuali la viata economica, a problemelor microeconomice. 3copul acesteia l reprezinta evaluarea, daca
economia functioneaza bine si performanta sa sociala ce se asigura pe baza actiunilor si comportamentelor
indivizilor n cadrul universului social.
2#
)esursele sunt alocate e1icient daca nu este posibil sa se produca mai mult dintrun bun fara a produce
mai putin din altul sau daca orice realocare a lor face o persoana mai nstarita fara ca aceasta sa conduca la
saracirea alteia.
Alocarea eficienta a resurselor este denumita alocare optima sau *areto optima
&ficienta economica cuprinde doua componente 6
eficienta productiva
eficienta alocativa.
Atunci cnd ipotezele concurentei perfecte nu sunt respectate, alocarea resurselor contravine criteriului
paretian de eficienta. Aceste situatii de piata coroborate cu actiunea corectoare a guvernelor sunt privite ca un esec
al pietelor. $auzele esecului pietelor sunt urmatoarele 6
dificultatea individualizarii dreptului de proprietate!
existenta unor costuri tranzactionale semnificative!
esecul negocierii unor acorduri mutuale avanta7oase de schimb!
Individualizarea dreptului de proprietate se face uneori cu dificultate ca urmare a excluziunii imperfecte si
a gradului redus de transferabilitate.
a; &xcluziunea imperfecta apare n primul rnd cnd dreptul de proprietate asupra unui bun este detinut de un grup
de persoane, de exemplu drumul public apartine tuturor detinatorilor de autovehicule. n al doilea rnd
excluziunea imperfecta se refera la capacitatea redusa a societatii de a exclude un participant din rndul
potentialilor utilizatori ai unui bun.
b; ?radul redus de transferabilitate apare cnd sunt limitate drepturile legale de vnzare a bunurilor, ca urmare
proprietarii nu dispun de posibilitatea sa ncheie cele mai avanta7oase contracte privind transferarea controlului
asupra utilizarii bunurilor.
c; &secul negocierii unor acorduri de schimb avanta7oase se datoreaza existentei mai multor posibilitati privind
schimbul mutual avanta7os. 5iecare participant cauta sa obtina pentru sine ct mai multe avanta7e. A7ungerea la
un acord convenabil pentru parteneri presupune concesii si renuntari.
Bunurile publice
%unurile publice reprezinta o categorie de bunuri a caror delimitare se face dupa caracteristicile
nonexclusiviste : nonconcurenta ; si nonrivalitatea .
In bun public este nonconcurent n consum cnd este disponibil n egala masura pentru oricare persoana
indiferent de intensitatea preferintei si imposibilitatea de a exclude de la consum vreun consumator potential,
imediat ce bunul a fost produs.
%unurile de merit sunt acele bunuri pe care guvernul le impune oamenilor sau ii ncura7eaza sa le cumpere
deoarece indivizii nu cunosc adevaratul beneficiu ce se obtine n urma consumarii bunurilor respective: ex.6
centurile auto;.
%unurile de nemerit sunt acele bunuri pe care guvernul le interzice n consum deoarece indivizii nu sunt
constienti ca vor suferi de pe urma consumarii lor :drogurile;.
Aceasta forma de esec a pietelor este legata de acele bunuri care au efecte raspndite, producerea si
consumarea acestora afecteaza indirect si alte persoane dect cele care le produc sau le consuma si ca urmare unele
cote de costuri sau beneficii sunt asociate altor persoane : sunt externi;.
&xternalitatile se concretizeaza n urmatoarele elemente6
ele deriva din activitatea unui alt participant : producator sau consumator;! dect cei care le suporta sau sunt
influentati de ele !
nu sunt nregistrate de piata n mod direct si nu influenteaza echilibrul concurential.
&xternalitatile se grupeaza pe baza mai multor criterii configurnduse tipologia acestora dupa6
70 $onditiile de exprimare a interdependentelor dintre agentii economici avem externalitati6
tehnici si tehnologii de productie!
tehnica de consum !
relatii de preferinta.
80 )upa interdependentele care genereaza efecte de pret avem externalitati6
pecuniare economii sau pierderi pecuniare ntre ntreprinderi!
nepecuniare, pot avea o natura 2tehnologica4 n sensul ca afecteaza functiile de transformare
asociate unui producator sau consumator si cea psihologica cnd afecteaza direct functiile de
preferinta ale consumatorului.
90 &xternalitatile pot fi dupa modul de manifestare 6
personale cnd individul este afectat de consumul altuia !n functie de intensitatea sa
externalitatea se declina n raport cu individul!
impersonale daca individul este afectat numai de cantitatea consumata.
2.
=0 &xternalitatile pot fi pozitive si negative.
&liminarea ineficientei provocate de externalitati se poate face pe calea internalizarii efectelor externe.
Internalizarea externalitatilor negative presupune crearea de institutii adecvate si adoptarea de reguli de
conduita care sal determine pe producatorul unor astfel de efecte sa considere costurile si veniturile sociale ca si
cum ar fi costuri si venituri private .
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
.+. &Pecul pieQelor Pi cauzele lui
.2. %unurile publice
.". &xternalitOQile Pi clasificarea lor
5NI%E).ITATEA >.PI)5 *A)ET?
"AC5LTATEA &E CONTABILITATE .I "INANTE
.PECIALI@A)EA MANA$EMENT
&I.CIPLINA:ECONOMIE POLITICA, AN5L I, .EME.T)5L II
CON&5CATO) &E &I.CIPLINA: LECTO) &)# NIC5LE.C5
NICOLAE
A&)E.A E3MAIL6 ushcta Sspiruharet.ro
./.Introducere
La nceputul noului mileniu, omenirea ncearca sa proiecteze o anume imagine a viitorului sau. Aceste
eforturi pornesc de la realitatile actuale privind avutia materiala si naturala, resursele umane si potentialul lor
productiv si creativ, structurile organizationale si culturale, polarizarea bogatiei si aspiratiile comune ale popoarelor
de bunastare si pace.
n prezent mai mult ca oricnd se actioneaza pe toate planurile si n primul rnd pe cel al cercetarilor sa se
defineasca un nou concept de societate care sa elimine disfunctionalitatile trecute si cele existente. n acest cadru,
stiinta economica este chemata sa formuleze noile concepte, legitati, principii teoretice, pe baza carora sa se
2>
proiecteze si sa se implementeze mecanismele care sa asigure crestea si dezvoltarea economica ceruta de civilizatia
mileniului III. n acord cu anumite nevoi, stiinta economica trebuie sa narmeze specialistii din domeniul economiei
si din celelalte sectoare de activitate cu cunostintele necesare pentru ndeplinirea n conditii corespunzatoare acestei
misiuni cutezatoare. Acestei dorinte se subnscrie si efortul depus pentru elaborarea acestei lucrari care se adreseaza
studentilor si tuturor celor interesati sa descifreze mecanismul de functionare si evolutie a economiei la nivel
national si mondial.
a. Scopul si obiectivele disciplinei
Cursul si propune ca obiective principale:
... insusirea de catre studenti intro maniera riguroasa si sistematica a conceptelor si categoriilor
acestei stiinte!
.>. cunoasterea metodelor de cercetare si analiza utilizate in practica si teoria economica, a
proceselor economice reale, a mecanismelor de functionare a economiei!
.9. intelegera complexitatii proceselor de tranzitie care se produc in economie la nivel
microeconomic, national si mondial, a fenomenului contemporan al mondializarii activitatii economicosociale.
a. Bibliografie
Albert, Michel $apitalism contra capitalism, %ucuresti, &d. 'umanitas
Blaug, Mar (eoria economica n retrospectiva, &d. )idactica si *edagogica, %ucuresti,
+,-.
Bran, Paul &conomia valorii, &ditura &conomica, %ucuresti, +,,.
Brau!el, "ernan! *ietele nationale, n (impul lumii, vol. I, &d. /eridiane, %ucuresti, +,-,
Constantinescu, N#N# 0eforma economica. n folosul cui 1, &d. &conomica, %ucuresti, +,,#
Cretoiu, $h#, Cornescu, %# &conomia politica, $asa de &ditura si *resa 23ansa4, %ucuresti, +,,"
&aianu, &aniel 5unctionarea economiei si echilibrul pietei, &d. Academiei 0omne,
%ucuresti, +,,2
&i!ier, Michel &conomie6 regulile 7ocului, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,#
&obrescu, E'ilian
Postolache, Tu!orel
$onsemnari economice, &d. Academiei 0omne, %ucuresti, +,,8
&obrota, Nita &conomie politica, &d. &conomica, %ucuresti, +,,9
&rucer, Peter "# Inovatia si sistemul antreprenorial, &d. &nciclopedica, %ucuresti, +,,"
"rie!'an, Milton $apitalism si libertate, &d. &nciclopedica, %ucuresti, +,,.
"rois, $ilbert Abraha' &conomie politica, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,#
$albraith, I#(# 3tiinta economica si interesul public, &d. *olitica, %ucuresti, +,-2
$eorgescu, N# )oengen Legea entropiei si procesul economic, &d. *olitica, %ucuresti, +,9,
*aus'an, &aniel 5ilozofia stiintei economice, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,"
*a+e, "rie!rich )rumul catre servitute, &d. 'umanitas, %ucuresti, +,,"
*e+ne, Paul /odul economic de gndire :/ersul economiei de piata libera;, &d.
)idactica si *edagogica, %ucuresti, +,,+
Iancu, Aurel (ratat de economie, vol. I si III, &d. &conomica, %ucuresti, +,,"
Ionete, Constantin $riza de sistem a economiei de comanda si etapa sa exploziva, &ditura
&xpert, %ucuresti, +,,"
(e+nes, ,#M# (eoria generala a folosirii minii de lucur, a dobnzii si a banilor, &d.
3tiintifica, %ucuresti, +,9,
(iritescu, Constantin $alator prin secolul <<6 /emoriile unui bancher fara bani, &d.
&nciclopedica, +,,2
(ornai, ,anos Antie=uilibrium, &d. 3tiintifica, %ucuresti, +,9#
List, "rie!rich 3istemul national de economie politica, &d. Academica, +,9"
Malthus, Tho'as )obert &seu asupra principiul populatiei, &d. 3tiintifica, %ucuresti, +,,2
Mar-, (arl $apitalul, vol. I, &d. *olitica, %ucuresti, +,>>
Murgescu, Costin /ersul ideilor economice la romni, vol I si II, &d. &nciclopedica,
%ucuresti, +,,#
29
Oita, .aburo $u fata spre secolul 2+, A.?.&.0. &conomistul, %ucuresti, +,,2
Popper, (arl 3ocietatea deschisa si dusmanii ei, vol. I si II, &d. 'umanitas, %ucuresti,
+,,"
Postolache, Tu!orel
/coor!#0
&conomia romneasca n secolul <<, &d. Academiei 0omne, +,,+
)icar!o, &avi! )espre principiile economiei politice si impunerii, vol. I si II, &d.
Academiei, %ucuresti, +,>2
)ugina Anghel *rincipia Aeconomica, &d. Academiei 0omne, %ucuresti, +,,"
.a'uelson, Paul A# &conomics, &dition <III, @eA BorC, +,-,
.'ith, A!a' Avutia @atiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei, vol. I, &d.
Academiei, %ucuresti, +,>2
Tinberger, ,an /coor!#0 0estructurarea ordinii internationale, &d. *olitica, %ucuresti, +,9-
To11ler, Alvin Al treilea val, &d. *olitica, %ucuresti, +,-"
To11ler, Alvin si *ei!i A crea o noua civilizatie, &d. Antet, %ucuresti, +,,.
%acarel, Iulian *olitici economice si financiare, &d. &conomica, %ucuresti, +,,>
%osganian, %aru2an $ontradictii ale tranzitiei la economia de piata, &d. &xpert, %ucuresti, +,,#
&conomia politica, &d. &conomica, %ucuresti, +,,.
)e la plan la piata, 0aportul privind dezvoltarea n lume, +,,>, %anca
/ondiala
a. Note de curs
E"ICIENTA ECONOMICA
CRESERE! EC"#"$%C!
%ndicatorii macroeconomici &SC# si S'$)
/asurarea rezultatelor macroeconomice se fundamenteaza pe concepte teoretice metodologice specifice
economiei de piata si a economiei centralizate, planificate, respectiv6 3istemului $onturilor @ationale: 3$@; si
sistemul *roductiei /ateriale :3*/;.
3istemul $onturilor @ationale are la baza teoria factorilor de productie care sustine ca participantii la
multiplele si diversele activitati economice sunt recompensati n raport cu serviciile aduse. Acest sistem este
caracteristic statelor cu economie de piata, fiind folosit si de organismele H@I.
3istemul *roductiei /ateriale are la baza teoria muncii productive potrivit careia munca depusa n sfera
productiei materiale inclusiv a serviciilor creeaza bunuri economice, implicit venituri. Acest sistem este caracteristic
tarilor cu economie centralizata, planificata.
Ambele sisteme urmaresc ierarhizarea proceselor economice, masurarea rezultatelor prin indicatorii
sintetici. $a sisteme de evidenta macroeconomica ele ndeplinesc urmatoarele functii 6
a; instrument de evidenta statistica, constituirea indicatorilor macroeconomici la diferite nivele de agregare si
definirea imaginii de ansamblu asupra economiei!
b; instrument de cunoastere si analiza economica pe o perioada anterioara privind cresterea economiei, echilibrul
economic, financiar si valutar, eficienta economica a activitatii desfasurate!
c; instrument de fundamentare a deciziilor referitoare la dezvoltarea economiei prezente si viitoare.
)eosebirea esentiala dintre cele doua sisteme o reprezinta delimitarea sferei producatoare de venit
national.
3$@ considera ca venitul national se creeaza n toate sectoarele de activitate materiale si nemateriale
legate de consumul populatiei si administratiei de stat.
3*/ considera ca venitul national se creeaza numai n sfera productiei materiale.
3$@ are la baza urmatoarele principii6
+; includerea n calcul numai a bunurilor economice vndute pe piata!
2; bunurile economice cuprinse n calcul sunt rezultatul activitatii perioadei pentru care se efectueaza
acest calcul!
"; evaluarea rezultatelor economice are n vedere veniturile factorilor de productie participanti la
activitatea economica!
#; excluderea nregistrarilor repetate , rezultatele se exprima n valoarea lor bruta sau neta a bunurilor
economice finale, care sunt destinate consumului privat, public, investitiilor, cresterii stocurilor si
exportului!
.; luarea n consideratie a tuturor agentilor economici care desfasoara activitatea n interiorul tarii dar
distinct a celor straini, si a celor autohtoni care desfasoara activitatea n alte tari.
2-
3istemul $onturilor @ationale reprezinta un ansamblu coerent de conceptii, tehnici si metode folosite
pentru masurarea activitatii economice a unei tari ntrun interval de timp, de regula un an.
3$@ cuprinde patru conturi 6
productia,
consumul ,
acumularea
restul lumii.
Indicatorii macroeconomici se calculeaza att n preturile curente de piata, ct si n cele ale factorilor de
productie. *returile curente de piata sunt cele platite de consumatorii finali, n ele fiind incluse si impozitele
indirecte : accize, (DA etc.;.
Indicatorii macroeconomici calculati n 3$@6 *rodusul global :*?%;! *rodusul intern brut :*I%;! *rodusul
@ational brut :*@%;! *rodusul intern net :*I@;! *rodusul national net :*@@; si Denitul national :D@;.
3istemul *roductiei /ateriale :3*/; ofera informatii prin calcularea urmatorilor indicatori sintetici!
*rodusul 3ocial :*3;, *rodusul 3ocial final :*35; si Denitul @ational:D@;.
*rodusul 3ocial reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor materiale produse n ramurile materiale n
decurs de un an. Acesta sub aspect material cuprinde mi7loace de productie si bunuri de consum, iar din punct de
vedere valoric cuprinde cheltuielile de productie aferente bunurilor economice produse si veniturilor primare ale
populatiei ocupate n sfera productiva, ale unitatilor de productie materiale si ale statului.
*35 sau produsul social final reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor produse si a7unse n ultimul
stadiu al circuitului economic n perioada de calcul.
*35 N *3 $i unde $i N consumul intermediar
*35 din punct de vedere material cuprinde totalitatea bunurilor economice produse ntro anumita perioada
de timp destinata consumului personal si social, nlocuirea mi7loacelor de munca consumate, acumularii si
constituirii stocurilor si exporturilor.
)in punct de vedere valoric *35 este egal cu marimea venitului national si amortizarea capitalului fix.
*35 N D@ T A
" ; D@ reprezinta valoarea nou creata n productia materiala n decurs de un an care este destinata
satisfacerii nevoilor de consum si dezvoltare.
D@ N *3 valoarea bunurilor si serviciilor materiale consumate n procesul producerii lui cu cheltuieli
materiale :$/;.
Denitul @ational /aterial cuprinde totalitatea bunurilor de consum si partea din mi7loacele de productie ce
depaseste volumul celor consumate n procesul de producere a *3 total.
TIP5)I &E C)E.TE)E ECONOMICA
n functie de combinarea factorilor de productie, de contributiile relative ale laturilor lor :cantitative si
calitative; la sporurile de productie sau de venit, pot exista urmatoarele tipuri de cresteri economice 6 extensiv,
intensiv si intermediar.
$resterea economica extensiva se caracterizeaza prin rolul preponderent : peste ..R; a laturilor cantitative
ale factorilor directi la modificarea *@% si altor indicatori macroeconomici.
$resterea economica intensiva se caracterizeaza prin aceea ca peste ..R a sporului de rezultate
macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale factorilor de crestere. Acest tip de crestere este specific tarilor
dezvoltate si de regula el succede celei de tip extensiv.
$resterea economica intermediara reflecta faptul ca exista o contributie egala a celor doua laturi ale
factorilor la sporirea productiei.
/asurarea aportului factorilor la cresterea venitului national, a *@% se face cu a7utorul balantei sah.
Aceasta cuprinde calcularea si compararea aportului la cresterea economica a doi factori calitativi si doi
cantitativi6
a; cresterea numarului populatiei ocupate :*L;!
b; cresterea capitalului fix: *K;!
c; cresterea productivitatii muncii : *U;!
d; cresterea eficientei folosirii capitalului fix : *&;
$resterea economica este rezultatul mai multor factori care actioneaza interdependent. $on7ugarea acestora
este deosebit de dificila , motiv pentru care sa recurs la modelari si modele de crestere economica.
%odelul cresterii economice este o sc(ema abstracta si simplificata destinata prezentarii elementare a
unui fenomen sau proces economic complex.
2,
/odelele cresterii economice sunt6 a; macroeconomice care acopera ntregul spatiu economic national
:macroeconomic;! b; modele dinamice care reflecta modificarea n timp a valorilor parametrilor specifici cresterii
economice si corelatiile dintre ei. Acestea reflecta succesiunea de stari efectiv atinse sau previzibile n desfasurarea
procesului de crestere pe un orizont de timp.
/etodele se pot clarifica dupa criteriile 6 a; cuprinderii!
b; dupa timp!
c; dupa scopul utilizarii.
a0 &upa s1era !e cuprin!ere:
+. modele interramuri care reflecta interdependentele tehnologice dintre ramuri!
2. modele sectoriale care reflecta interdependente tehnologice din cadrul economiei nationale cu a7utorul
functiilor economice.
b0 &upa intervalul !e ti'p:
+ modele stationare care se refera la un interval foarte scurt de timp, cresterea fiind posibila la orice nivel!
2 modele dinamice n care timpul este considerat ca o variabila economica care determina modificari structurale,
iar cresterea economica este determinata de restrictiile, nu de modificarile structurale.
c0 &upa scopul utili6arii:
" modele decizionale!
# modele previzionale care au un caracter descriptiv fiind folosite pentru simulare :/onte $arlo; care permite sa
fie studiate sisteme complexe de orice tip.
/odele de optimizare sunt utilizate n economii de comanda unde la nivelul sistemului economic are sens
o functie unica avnd un caracter normativ .
)intre modelele economice cu o larga recunoastere sunt cele elaborate de /I$'AL KAL&$KI si 0.5.
'A00H).
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
2. Indicatorii macroeconomici 3$@ Pi 3*@
". $rePterea economicO
#. $rePterea economicO Pi populaQia
.. $rePterea economicO Pi programul social
5TILITATEA ECONOMICA .I COMPO)TAMENT5L CON.5MATO)5L5I
3atisfacerea oricarei nevoi se face prin consumul de bunuri.
Prin bun se ntelege orice ele'ent al realitatii care este apt sa satis1aca o nevoie, in!i1erent !e 1or'a
lui !e e-istenta, !e natura nevoii satis1acute, !e nivelul cu' este pro'ovat !e consu'ator#
Bunurile sunt !e o 'are !iversitate care i'pune o clasi1icare a lor !upa anu'ite criterii#
*entru analiza economica, se clasifica n6 bunuri libere si bunuri economice.
(ipologia bunurilor economice este definita pe baza mai multor criterii6
a; dupa destinatie6 bunuri de consum :satisfactori;
bunuri pentru productie :prodfactori;
b; dupa mod de folosinta6 de folosinta curenta :alimente, mbracaminte etc.;
de folosinta ndelungata :locuinta, mobila, televizor etc.;
c; dupa forma de existenta6 bunuri corporale :materiale;
bunuri incorporale :servicii;
informatii
d; dupa modul n care circula6 bunuri marfare
bunuri nonmarfare
e; dupa relatiile dintre ele6 bunuri complementare.
f; dupa rezultatul activitatii de productie6 bunuri principale :carne, miere etc.;
bunuri secundare :oase, ceara;
n economia de schimb, bunurile economice :n principal cele marfare; sunt destinate nonproducatorului,
pentru care trebuie sa aiba o utilitate economica, sa se bucure de aprecierea :pretuirea; mai mare sau mai mica din
partea consumatorului nonproducator.
)eterminarea utilitatii economice se realizeaza prin masurarea cardinala si masurarea ordinala.
Itilitatea economica are un caracter eminamente individual si subiectiv, fiind diferita de la individ la
"8
individ. &a depinde de raportul pe care fiecare l stabileste ntre proprietatile unui anumit bun si intensitatea
nevoilor, raport care este influentat de gradul de cultura, de nivelul de informare, de aspiratiile si optiunile fiecaruia
si de cantitatea de bunuri la care el are acces.
Aceeasi persoana apreciaza ca unitati :doze; din acelasi bun au o utilitate economica diferita, n functie de
cantitatea si momentul cnd acestea i sunt disponibile
5tilitatea 'arginala /5'0 reprezinta variatia utilitatii totale care rezulta din cresterea cu o unitate a
cantitatii dintrun bun, consumul celorlalte bunuri fiind constant Im N ItJ)x
Aceasta pune n evidenta Legea utilitatii marginale descrescnde :prima lege a lui ?ossen +-.#; Gcnd
cantitatea consumata dintrun produs :bun economic; creste, utilitatea marginala a produsului :adica utilitatea
suplimentara adaugata de ultima utilitate; tinde sa se diminuezeG.
$a fiinta rationala si afectiva, consumatorul isi stabileste n fiecare moment al existentei sale unul sau mai
multe programe de consum.
Progra'ul !e consu' /ratia !e consu'0 reprezinta specificarea unor cantitati din bunurile diferite x, F,
z...A care i asigura unui consumator dat o anumita utilitate :satisfactie; agregata.
*rogramele de consum ale fiecarui consumator sunt influentate de6
statutul social si situatia familiala!
inducerea nevoilor si orientarea consumului prin massmedia, reclama si publicitate, imitatie, moda etc.!
nivelul de dezvoltare, structura economiei!
mediul economicosocial si natural de existenta!
*rogramul de consum al fiecarui consumator este individual si subiectiv.
)ata 'arginala !e substitutie repre6inta cantitatea !intr3un bun econo'ic la care consu'atorul
este !ispus sa renunte n schi'bul unei unitati supli'entare !in altul, pastr;n!u3si acelasi nivel !e satis1actie
/!e utilitate agregata0#
0/3 FJx N )FJ)x
0/3 FJx N ImxJImF
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
>. %unurile economice Pi clasificare lor
9. Itilitatea economicO6 totalOindividualO Pi marginalO
-. *rogramul de consum Pi factorii care l influenQeazO
,. &chilibrul consumatorului
P)O&5CTI%ITATEA "ACTO)ILO) &E P)O&5CTIE
Prin pro!uctivitate se ntelege ro!nicia, ran!a'entul 1actorilor !e pro!uctie utili6ati.
(eoria si practica economica au consacrat n timp metodele de determinare si analiza a productivitatii,
definind doua forme fundamentale productivitatea partiala sau factoriala si productivitatea globala.
*roductivitatea partiala sau factoriala exprima eficienta, randamentul fiecarui factor productie utilizat6
munca, capital, pamnt, etc.
*roductivitatea globala exprima eficienta agregata a tuturor factorilor de productie implicati n obtinerea
unui rezultat.
Ambele forme de productivitate se determina ca productivitate medie sau unitara si productivitate
marginala.
*roductivitatea medie partiala sau factoriala se determina ca raport ntre productia obtinuta si factorul
utilizat, celelalte conditii ramnnd constante
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
+8. $onceptul de productivitate
++. 5ormele de productivitate factorilor de producQie6 totalO, unitarO sau marginalO
+2. 5actorii care influenQeazO productivitatea
+". $rePterea productivitOQii muncii Pi progresul social
P)O"IT5L
)in diversele acceptiuni ale cuvntului profit se structureaza trei modalitati ma7ore de a concepe profitul6
"+
+. *unctul de vedere oficial legislativ :7uridic; si statistic decurge din semnificatia termenului latin. *e
aceasta baza, profitul a devenit cunoscut sub numele de bene1iciu si se determina ca diferenta ntre veniturile si
cheltuielile ce rezulta din activitatea unui agent economic. Hrice activitate sau agent economic nu poate progresa,
nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.
*rofitul se determina potrivit unei metodologii oficiale, asa cum rezulta din reglementarile n vigoare din
fiecare tara si reprezinta o suma globala care, teoretic si practic, poate sa fie formata din doua componente6
a. pro1it legiti' sau legal realizat n conditiile respectarii prevederilor legale dea lungul ntregii
activitati din care este obtinut, inclusiv a prevederilor referitoare la metodologia de calcul.
b. pro1it nelegiti' sau nelegal realizat n contextul ncalcarii, deliberate sau nu, a legalitatii6 2
umflarea costurilor4, atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele legale, sustragerea de la plata impozitelor
si taxelor, duble nregistrari, etc., care n functie de situatie si de faptul ca este descoperit sau nu de autoritatile
financiare sau de partenerii nselati, poate fi preluat la bugetul statului sau restituit celor nselati.
*rofitul ca marime rezultata din diferenta dintre venituri si cheltuieli este definit ca profit brut.
*rofitul este impozitat conform legilor din fiecare tara. )etinatorul lui l poate folosi numai dupa plata
impozitului. )upa deducerea impozitului rezulta profitul net.
/arimea si modul de stabilire a impozitelor, reprezinta mi7loace prin care se determina profitul ce ramne
la dispozitia agentului economic care la obtinut. Acesta a generat conceptul de profit admis.
Indicatori de masurare a marimii si dinamicii profitului
*entru orientarea actiunii lor, agentii economici trebuie sa dispuna de informatii si de o analiza financiara
ct mai ampla cu privire la marimea si dinamica profitului, care sunt relevate de mai multi indicatori, dintre care
esentiali sunt6 'asa si rata pro1itului.
/asa profitului reprezinta suma totala dobndita sub forma de profit de un agent economic, de ramura sau
de economia unei tari si stabilita ca diferenta ntre pretul de vnzare si cost, sau ca diferenta ntre venituri si
cheltuieli.
0ata profitului se determina ca un raport procentual ntre masa profitului si costului facute pentru obtinerea
acestuia, sau volumul capitalului, sau cifra de afaceri.
0ata profitului reprezinta gradul de rentabilitate pe produs, agent economic, ramura sau economie
nationala. Acesta are o importanta deosebita pentru orientarea structurii activitatii economice pe bunuri, ramuri si
subramuri, fiind preferate cele care ofera o rata ct mai nalta. )aca din calcul rezulta ca acest indicator este o
marime negativa :mai mica dect zero;, din punct de vedere oficial nu se obtine profit, ci pierdere.
Pier!erea( indiferent daca este relevata de masa profitului, de rata acestuia sau de ambele, nu are o
reglementare legislativa diferita de cea a profitului, pierderea fiind legala n masura n care a fost calculata
respectnd restrictiile referitoare la determinarea profitului.
)in punctul de vedere al producatorului a celui ce realizeaza o activitate lucrativa ct si al societatii, se
impune un singur mod de abordare a profitului acela al 'a-i'i6arii.
Pro1itul pro!ucatorului :*r; este diferenta dintre ncasarile totale sau cifra de afaceri adica ntre
cantitatea vnduta :M; nmultita cu :p; si nivelul costurilor :$;.
/arimea si dinamica ratei profitului sunt influentate de numerosi factori6
%asa profitului ca venit al !ntreprinderii6
ntre rata si masa profitului relatia este direct proportionala.
/asa profitului este influentata de 6
7# Nivelul pro!uctivitatii 'uncii sau ran!a'entul 1actorilor care in1luentea6a volu'ul re6ultatelor#
5irma trebuie sa ntreprinda actiuni care conduc la o productivitate mai mare.
2. Pretul !e v;n6are si costul! orice scadere a costurilor si crestere a preturilor de vnzare are efecte pozitive
asupra masei profitului.
". %olu'ul, structura si calitatea pro!uctiei /activitatii0, care actioneaza asupra masei profitului separat si n
unitatea lor.
#. %ite6a !e rotatie a capitalului
Diteza de rotatie a capitalului este influentata de 6
a. 3tructura capitalului :fix si circulant;! fiecare dintre componente are un ciclu si un timp de rotatie propriu.
$omponentele sub forma mi7loacelor de munca au o viteza de rotatie mai mica! o data cu cresterea ponderii acestor
componente viteza de rotatie are o anumita tendinta de ncetinire, cu efecte contrare cresterii profitului.
b. &conomisirea componentelor din structura capitalului si ndeosebi a mi7loacelor de munca cu
randament mai ridicat, etc., ceea ce este de natura sa contracareze ntro anumita masura scaderea vitezei de rotatie
a capitalului si a ratei profitului rezultate din modificarea structurii capitalului.
"2
)iferenta dintre venitul total si costuri, potrivit acestei teorii, se mparte n venit cuvenit si venit necuvenit
pentru firma. Aceasta clasificare difera de cea care mparte profitul n legal si nelegal.
n final, profitul ca venit rezidual este totodata profit cuvenit, ntruct din diferenta respectiva se elimina
componentele necuvenite firmei.
7# Pro1itul cuvenit este format n primul rnd din venituri nsusite ca urmare a progreselor economice si
tehnice din cadrul firmei, realizate prin folosirea unor utila7e mai perfectionate si mai ieftine, realizarea unor
produse noi si mbunatatite, organizarea superioara a activitatii economice, etc.

8# Pro1itul necuvenit.
*rima componenta a profitului necuvenit este cea nsusita fara a fi cstigata, fara un serviciu adus
activitatii economice. n viziunea unor economisti aceste sume ar trebui sa fie taxate si preluate n ntregime de
catre societate ele fiind dobndite fara nici un fel de efort.
)in aceasta categorie fac parte6
cstigurile obtinute de firme care au costuri mai mici pentru ca au o pozitie mai apropiata de piata si fac
cheltuieli mai mici cu transportul :aceste cstiguri se pot modifica n timp ca urmare a dezvoltarii
transporturilor, cresterii si decaderii unor centre economice si sociale si deci permanent vor fi alti agenti
economici mai apropiati de piata;!
anumite forme de renta funciara :cstigurile obtinute din cresterea preturilor produselor agricole n mod
7ustificat sau cresterea pretului pamntului n zonele n care sa decis construirea de autostrazi, noi localitati sau
extinderea celor existente;.
A doua componenta a profitului necuvenit o reprezinta pretul de monopol.
$ea de a treia componenta este cstigul ridicat al unor agenti economici realizat pe baza neefectuarii unor
cheltuieli pentru protectia mediului ambiant si a repararii daunelor produse, acestea din urma fiind lasate pe seama
colectivitatii sau a societatii.
n al patrulea rnd exista profituri necuvenite aparute la unii agenti economici datorita practicarii unor
preturi de vnzare mai ridicate, urmare a politicilor vamale protectioniste si datorita cstigurilor con7uncturale
determinate de inflatie si deflatie.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
+#. *rofitul6 concept Pi formare
+.. Indicatorii de mOsurare al dinamicii profitului
+>. 5actorii care influenQeazO masa Pi rata profitului
+9. 0olul profitului n economia de piaQO
&OBAN&A
&ob;n!a este o parte din profit care se plateste proprietarului de capital banesc pentru serviciul adus n
activitatea economica de capitaluri mprumutate.
)obnda reprezinta un venit nsusit de proprietarul oricarui capital antrenat ntro activitate economica
oarecare sub forma de excedent n raport cu capitalul :respectiv; avansat.
/arimea dobnzii si dinamica ei sunt exprimate cu a7utorul indicatorilor6
a; masa sau suma absoluta a dobnzii :);!
b; rata dobnzii sau venitul anual exprimat n procente :d;!
d N ) J $ x +88 n care ) N masa dobnzii
$ N creditul
0ata dobnzii reprezinta venitul anual exprimat n procente care este obtinuta ca remunerare pentru orice
mprumut banesc n conditii de garantie sau este adus de o obligatiune, ori de orice alta valoare mobiliara.
"or'ele !ob;n6ii
)obnda are mai multe forme de existenta6
+; "ob&nda pe piata monetara care se aplica n general mprumuturilor pe termen scurt pe care bancile le
contracteaza ntre ele sau cu banca centrala.
a; dobnda pentru certificatele de depozite sau pentru biletele de trezorerie care reprezinta
dobnda bancara de baza!
b; dobnda pentru creditele acordate de banci si alte institutii financiare ntreprinderilor formata
din dobnda bancara si un adagio n functie de tipul de credite si situatia beneficiarului!
c; taxa de scont :comerciala;!
d; taxa de scont oficiala.
2; In ansamblu de dob&nzi pentru 0remunerarea0 diferitelor forme de plasamente pe termen scurt si mediu
""
care se practica de catre +.1.+. pentru depozite la vedere si pe termen, pentru depozite n vederea construirii
de locuinte etc.
"; "ob&nda pe piata obligatiunilor, care reprezinta credite pe termen lung.
#; "ividendul sau alte forme de GremunerareG procentuala a plasamentelor n actiuni.
)obnda este o marime dinamica asupra careia si exercita actiunea o serie de factori, iar la rndul sau se
propaga n ntreaga economie.
)inamica dobnzii este reflectata de rata dobnzii a carei marimi oscileaza ntre o limita maxima si
minima. )eparta7area celor doua limite nu se poate face cu precizie ntruct sunt conditionate de factori obiectivi si
neobiectivi.
Limita maxima teoretic poate nsuma toate formele de venit care se constituie prin utilizarea unui capital
asigurnd o rata a dobnzii care poate a7unge +88R .
Limita minima privita n aceeasi optica teoretica poate fi egala cu zero. n activitatea practica cele doua
limite nu se realizeaza ntruct la stabilirea dobnzii intervin calcule si aprecieri subiective care l determina pe
proprietarul de capital ca ntro situatie data dobnda pe care o percepe sa fie suficienta, maxima sau minima.
@ivelul si dinamica ratei dobnzii sunt influentate de o serie de factori6
.; raportul dintre rata dobnzii si cea a profitului, cresterea uneia se realizeaza pe seama celeilalte!
>; raportul dintre cererea si oferta de capital de mprumut sau dintro folosire anterioara!
transformarea sumelor inactive, a imobilizarilor n lichiditati active!
mprumuturi bancare nete realizate n perioada respectiva!
oferta de capitaluri banesti care devin disponibile pentru o perioada mai lunga de timp.
$ererea de capital se manifesta pe piata capitalurilor sub urmatoarele forme componente6
capital solicitat pentru investitii!
nevoile de acoperire a functionarii capitalului mprumutat si plata ratelor sau a anuitatilor
acestuia!
sumele necesare pentru formarea de rezerve!
cererea de credite pentru consum.
$resterea cererii de capital determina sporirea ratei dobnzii si invers.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
+-. )obnda6 concept Pi formele de existenQO
+,. Indicatorii de mOsurare a dinamicii dobnzii
28. )obnda nominalO Pi dobnda realO
2+. 0olul dobnzii n economia de piaQO
)ENTA
*rintre veniturile ce se formeaza n economia de piata ca urmare a folosirii factorilor de productie, un loc
important revine rentei.
3e poate afirma ca renta este venitul ce revine posesorului oricarui factor de productie a carui oferta este
rigida sau foarte putin elastica. *entru utilizatorul factorului respectiv :daca el este alta persoana dect utilizatorul
acestuia;, renta constituie plata pentru folosirea temporara a lui.
0igiditatea ofertei poate avea cauze diferite de ordin6 natural, tehnic, economic, social.
n functie de natura cauzelor si persistenta lor n timp, renta poate dobndi caracterul unui venit stabil, sau
relativ fluctuant.
)esi renta este un venit ce provine din folosirea oricarui factor de productie, ea se deosebeste de celelalte
venituri :salariu, dobnda, profit; prin continut si functii specifice, prin mecanismul de formare.
La ba6a 1or'arii rentei se a1la legea ran!a'entelor neproportionale( initial cunoscuta ca legea
fertilitatii descrescnde.
&xcedentul sau surplusul de produse ce poate fi obtinut n urma folosirii unui factor de productie, cu
calitati superioare celor medii, constituie forma materiala a rentei.
Denitul realizat de posesorul unui factor de productie, a carui oferta totala este inelastica si insensibila la
ridicarea pretului de vnzare este denumita renta economica.
$u ct oferta totala este mai rigida cu att renta economica este mai mare.
n economia tarilor dezvoltate, se constituie mai multe forme de rente6
a# )enta 1unciara este prima forma de renta si are originea n insuficienta ofertei de produse agricole
la un nivel care asigura toate categoriile de teren luate n cultura :indiferent de calitatea lor; sa furnizeze
detinatorilor lor renta.
"#

$onceptia 0icardo renta funciara se fundeaza pe randamentul agricol care este descrescator, datorita
limitarii terenurilor fertile a caror productie este deficitara n raport cu cererea de consum.
0enta funciara constituie un venit ce revine proprietarului terenului, n virtutea monopolului asupra
pamntului si de la care sunt exclusi ceilalti agenti economici.
&a este platita de arendas, sub forma de arenda, proprietarului funciar pentru dreptul de a exploata pe o
durata de timp determinata suprafata de teren arendata.
*entru arendasi este o plata pentru folosirea terenului si reprezinta un element al costului de productie.
5ermierii care cultiva terenuri mai fertile sau practica o agricultura intensiva, obtin randamente superioare
nivelului mediu, realiznd astfel o productie fizica excedentara :fata de medie;. Aceasta este forma natural
materiala a rentei.
n agricultura se formeaza mai multe tipuri de renta6
+. )enta absoluta care este ncasata de toti proprietarii funciari, indiferent de calitatea terenului pe care l
detin.
2. )enta !i1erentiala provine din diferenta de fertilitate dintre terenuri fiind numita si renta de fertilitate
sau renta diferentiala I. &a este rezultatul cheltuielilor mai reduse cu care se obtin produsele pe terenurile fertile, n
conditiile cnd pretul de vnzare este determinat de cheltuielile produsului mai scump realizat pe terenurile mai
slabe.
". )enta !e 'onopol este supraprofitul realizat de posesorul unor suprafete de teren cu nsusiri speciale
care produc n cantitati reduse produse cu calitati deosebite.
#. )enta !e po6itie rezulta din diferentele ce exista ntre terenuri n privinta distantei la care se gasesc
fata de centrele de aprovizionare, desfacere sau fata de caile de comunicatie.
b# )enta 'iniera si n constructii
*roprietarii care detin mine sau sonde cu continut bogat care pot fi exploatate cu cheltuieli mai reduse,
realizeaza un supraprofit ce le revine sub forma rentei 'iniere.
c# )enta consu'atorului numita si surplus al consumatorului, reprezinta diferenta de care beneficiaza
acesta platind bunurile cumparate de el la un pret mai mic dect ar fi dispus sa plateasca.
!# )enta v;n6atorului se realizeaza de catre acesta atunci cnd reuseste sa vnda la un pret mai ridicat
dect estimase anterior.
e# )enta !e abilitate sau !e n!e';nare se obtine de catre acei ntreprinzatori sau lucratori care, avnd
aptitudini si calitati profesionale exceptionale, realizeaza, prin spirit de prevedere si capacitati manageriale, un
profit mai ridicat sau n cazul salariatilor, un venit mai mare dect ceilalti din aceeasi categorie.
1# )enta !e raritate este rezultatul limitarii resurselor economice, datorita conditiilor naturale sau unor
elemente de monopol, create si ntretinute artificial.
g# )enta !e trans1er se realizeaza n urma modificarii destinatiei unui factor de productie care asigura un
venit mai mare, comparativ cu utilizarile anterioare.
h# )enta in!ustriala sau co'erciala se realizeaza atunci cnd marile firme, care au posibilitatea sa
foloseasca anumite elemente de monopol, si aliniaza pretul de desfacere la cel practicat de firmele mai mici din
ramura ce nu pot supravietui dect practicnd preturi mai ridicate. n acest fel firmele puternice obtin un surplus de
venit, care este renta industriala.
i# )enta con2uncturala poate fi realizata de ntreprinzatorii care au posibilitati sa stocheze marfurile o
perioada :cnd preturile sunt mai reduse; si sa le vnda n momentul cnd pretul pietei datorita penuriei de oferta s
a urcat.
Lucrarile de amena7are, ameliorare sau chiar simpla cultivare dea lungul timpului, confera pamntului
calitatea de pa';nt 3 capital.
*retul pamntului ca pamntcapital este influentat de mai multi factori cu actiune directa si indirecta,
marimea si evolutia acestuia fiind influentate mai ales de urmatorii6
7# Cererea si o1erta !e terenuri agricole
8# Cererea si o1erta !e pro!use agricole
9#Mari'ea si evolutia rentei
=# Posibilitatea 1olosirii alternative a pa';ntului
B# )ata !ob;n6ii bancare
C# A'eliorarea po6itiei terenurilor agricole ca urmare a realizarii de infrastructuri
D# )i!icarea substantiala a pretului pa';ntului n ulti'ele !ecenii
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
22. $oncept Pi mecanismul de formare
2". 0enta funciarO
2#. 0enta mimarO Pi n construcQii
".
2.. 0enta de raritate, de transfer, abilitate Pi con7ucturalO
2>. *reQul pOmntului Pi factorii de influenQO
%ENIT5L, CON.5M5L .I IN%E.TITIILE
3urplusul valorii productiei vndute, ntro anumita perioada de timp, peste costurile primare din perioada
respectiva, constituie venitul :profitul; global al ntreprinzatorului.
Denitul net al ntreprinzatorului este dat de diferenta dintre venitul global al ntreprinzatorului si costurile
suplimentare.
La nivelul economiei nationale, aceste venituri mbraca forma de venit personal, venit disponibil, venit
national
2enitul personal exprima veniturile curente ale persoanelor provenite dintro activitate, la care se adauga
transferurile de la guvern si ntreprinderi.
2enitul disponibil reprezinta partea venitului personal din care sau dedus impozitele pe veniturile
personale platite administratiei centrale, federale si locale.
2enitul national reprezinta suma veniturilor personale la care se adauga sau se scad urmatoarele elemente6
a; se adauga profiturile obtinute de societatile anonime, cotizatiile pentru asigurari sociale si
excedente de salarii!
b; din rezultatul obtinut se scad transferurile efectuate de ntreprinderi si de stat, dobnzile la
mprumuturile de consum si dividendele.
H parte din veniturile detinute de persoanele fizice si 7uridice, inclusiv de stat, este utilizata pentru
cumpararea de bunuri de consum si achizitionarea de servicii personale sau colective.
5olosirea acestor bunuri economice de catre populatie si administratie, n scopul satisfacerii trebuintelor
lor personale si colective reprezinta consumul. n functie de anumite criterii, consumul personal si colectiv mbraca
mai multe forme6
+
8
. &upa subiectul consu'ului:
consum privat o persoana, o familie, o asociatie
consum public
2
8
. &upa obiectul consu'ului:
consum material bunuri materiale de satisfactie
consum nematerial servicii
consum de produse alimentare
consum material
consum de produse nealimentare
"
8
. &upa !urata consu'ului
consum propriu zis de folosinta curenta
consum de bunuri de folosinta ndelungata
#
8
. &upa 'o!ul !e procurare a bunurilor
consum de bunuri marfare
autoconsum
Indicatorul care reflecta nivelul mediu al consumului de bunuri materiale si servicii este consu'ul pe
locuitor. &l se determina prin raportarea consumului total, pe grupe de produse si produse principale, dintro
anumita perioada, la numarul mediu al populatiei unei tari.
/arimea consumului de bunuri materiale si servicii pe individ, sociogrupuri si pe totalul populatiei se
exprima prin costul vietii. @ivelul costului vietii depinde de marimea cheltuielilor curente efectuate ntro anumita
perioada de timp :un an;, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare si servicii necesare consumului
populatiei.
n general, n evolutia consumului se remarca urmatoarele tendinte6
scaderea ponderii cheltuielilor pentru alimente!
mentinerea relativ constanta a partii cheltuielilor pentru mbracaminte si confort
personal!
cresterea ponderii cheltuielilor pentru servicii, ndeosebi a celor legate de ridicarea
nivelului de cultura si civilizatie.
">
n procesul repartitiei venitului se are n vedere att satisfacerea trebuintelor prezente ct si a celor viitoare,
adica o anumita proportie ntre consum si economii.
&conomiile :&; reprezinta surplusul de venit :B; peste cheltuielile de consum : $ ;.
B N $ T & , iar & N B $
'roportia dintre consum si investitii
3tabilirea acesteia n tarile cu economie de piata, are n vedere principiile multiplicatorului :K;, care
reliefeaza influenta investitiilor asupra venitului :B;, si acceleratorului :a;, care reliefeaza influenta consumului
asupra investitiilor.
Multiplicatorul investitiilor evidentiaza de cte ori sporul de investitii :I; se cuprinde n sporul de venit
:B;, adica6
K N BJI
B N K x I, in care K V +.
Acceleratorul exprima raportul dintre cresterea investitiilor si cresterea cererii de bunuri de consum,
adica6
a N IJ$, unde I N a x $.
*rin modificarea cererii si a ofertei de bunuri economice, ca urmare a investitiilor, are loc o schimbare,
ntro proportie mai mare, a cererii si ofertei pentru bunurile de investitii.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
29. Denitul Pi formele sale
2-. $onsumul Pi indicatorii de mOsurare
2,. &conomiile n indicatori de mOsurare
"8. InvestiQiile6 concept, multiplicatorul Pi aceeleratorul sOu
EC*ILIB)5L .I "L5CT5ATIILE ACTI%ITATII ECONOMICE
EC*ILIB)5L .I &E@EC*ILIB)5L ECONOMIC
(ermenul de GechilibruG se utilizeaza n multe domenii ale stiintei6 n mecanica, termodinamica, biologie
etc., pentru a desemna o stare a unui sistem care n absenta unor perturbari provenite din exterior, se poate mentine
orict de mult
3tarea de echilibru economic se caracterizeaza prin faptul ca nici un agent economic nu este interesat n
schimbarea ei cu a7utorul mi7loacelor de care dispune.
n conditiile economiei de piata echilibrul economic se manifesta sub forma unei stari proprii pietei,
&chilibrul economic are o multitudine de forme care se clasifica dupa anumite criterii6
1*' dupa modul de manifestare !n timp6 static si dinamic.
3*' dupa nivelurile agregarii economiei nationale, echilibrul economic se realizeaza la nivelul6
microeconomic, mezoeconomic, macroeconomic.
4*' dupa continutul proceselor economice si !n functie de exprimarea rezultatelor economice, echilibrul
economic cuprinde urmatoarele forme6
a; material!
b; valoric!
c; al resurselor de munca.
Actiunea unor forte contradictorii este permanenta si de aceea echilibrul economic este o stare de moment,
vremelnica, n timp ce dezechilibrul economic se manifesta permanent. )ezechilibrul economic este considerat ca
stare normala a dezvoltarii economice si o stare anormala determinata de ncalcarea regulilor fundamentale ale
economiei de piata.
n viata economica, echilibrul indiferent de formele de manifestare si de nivelele de referinta ale acestuia
"9
nu este o stare absoluta ci doar o tendinta.
)inamica economiei nationale imprima dezechilibrelor economice un caracter permanent, manifestnduse
forme dorite, normale si forme nedorite, anormale.
(eoria echilibrului general, pornind de la premisele ca piata concurentiala rezolva automat echilibrul dintre
cerere si oferta, iar crizele economice sunt fenomene accidentale! acesta este un fenomen voluntar sau frictional si
se a7unge la urmatoarele idei de baza6
a; echilibrul se manifesta n conditiile n care oferta si cererea sunt egale sau cnd cererea nu depaseste cu mult
oferta!
b; asigurarea echilibrului este conditionata de utilizarea tuturor resurselor care au o productivitate marginala
pozitiva !
c; economia se afla n stare de echilibru si optim paretian!
d; fiecare produs n general, are un pret pozitiv, cnd apare un surplus la un anumit bun economic, pretul
produsului este zero iar pretul de echilibru elibereaza piata de acest surplus!
e; oferta si cererea sunt functii ale pretului care se formeaza liber, pe baza ntelegerii dintre vnzatori si
cumparatori!
f; n economie nu exista dezechilibre permanente pe piata!
g; n sistemul economic nu exista randament crescator, cu unele mici modificari oferta se poate adapta continuu
la schimbarile cererii pe piata si invers.
(eoria dezechilibrelor economice opusa celei a echilibrului stabil formuleaza viziunea asupra echilibrului
economic ca manifestare a unui dezechilibru determinat de dinamica proceselor economice, a unui dezechilibru
structural instabil si a riscului.
/odele ale echilibrului economic
/odelul UalrasUald model simplificat al economiei concurentiale, are n vedere o serie de specificatii6
+ limitele resurselor si ale tehnologiei. (ehnologia se bazeaza pe coeficienti ficsi, iar pentru producerea unui bun
economic exista o singura combinatie a factorilor de productie, nu exista bunuri intermediare.
2 $onsumator fiecare consumator este posesorul cantitatii din fiecare factor de productie, venitul lui provenind
din vnzarea acestora
/odelul lui ArroA)ebreu
a; posibilitati de productie, nu se face distinctie ntre factori, exista bunuri intermediare, produsele au un caracter
combinat iar un bun se poate obtine n orice numar de combinatii ale factorilor de productie.
b; posibilitatilor de consum. @umarul consumatorilor este stabilit, fiecare consumator poate consuma o multime
de bunuri :<i;. /ultimea posibila a consumului pune n evidenta vectorii consumului posibil sub aspect
material.
c; preferintele consumatorilor. 5iecare consumator are o serie de preferinte definite pe multimea consumului
care pot fi comparate cu a7utorul functiei de utilitate.
distribuirea avutiei si a veniturilor. $onsumatorul poate obtine venituri din6 vnzarea stocului initial ,
participarea la profituri, vnzarea serviciilor incluse n <i.
(eoria echilibrului general fundamenteaza necesitatea gospodaririi cu maximum de rationalitate a
resurselor de care dispun firmele pentru satisfacerea ct mai buna a necesitatilor. &a nsa este apreciata ca
neconcordanta cu cerintele progresului gndirii economice ntruct nu ia n consideratie realitatea vietii economice,
limitnduse la existenta pietei cu concurenta perfecta, analiza nu ia n consideratie dinamica vietii economice,
existenta randamentelor constante si descrescnde, a certitudinii si a riscului.
(eoria dezechilibrelor economice, opusa celei a echilibrului general trece de la analiza macroeconomica
statica la cea dinamica, locul prioritar l ocupa echilibrul pe termen lung. n esenta, aceasta teorie sustine ca n
economie predomina cu o anumita intensitate diferite forme ale dezechilibrului economic.
)ezechilibrele economice mbraca urmatoarele forme6
d; exces de oferta pe piata bunurilor si piata muncii!
e; exces de cerere pe piata bunurilor si de oferta pe piata muncii!
f; exces de cerere pe piata bunurilor, monedei si muncii!
g; exces de oferta pe piata bunurilor si de cerere pe piata muncii.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
"+. &chilibrul economic Pi tipurile sale
"2. /odele de echilibru economic
"". )ezechilibru economic Pi consecunQele sale
"#. )ezechilibrul economic de absorbQie Pi consecinQele sale
"-
"L5CT5ATIILE ACTI%ITATII ECONOMICE
$auzele fluctuatiei activitatii economice se datoreaza unor factori naturali si economicosociali.
+. Activitatea economica din domeniile6 agricultura, constructii, turism, industrie alimentara de conserve din
legume si fructe este sezoniera si este influentata de factorii naturaliclimatici care determina volumul
productiei, al ocuparii fortei de munca si al rezultatelor economice n general.
Dariatiile sezoniere se datoreaza si unor mpre7urari sociale6 obiceiuri si traditii, sarbatori religioase sau laice.
n perioadele care preced sarbatorile religioase sau laice importante au loc cresterea puternica a volumului
vnzarilor, productiei industriale si transporturilor, se mbunatatesc gradul de ocupare si folosire a factorilor de
productie, dupa care au loc reduceri sensibile pe perioade de timp mai mari sau mai mici.
2. Inele fluctuatii sunt ntmplatoare, accidentale, determinate de factori aleatori sau evenimente neprevazute ori
neobisnuite6 catastrofe naturale, evenimente sociale si politice deosebite, o anumita stare de spirit a populatiei,
decizii neasteptate ale unor agenti economici, etc.
". 5luctuatiile ciclice determinate de factori care tin de functionarea activitatii economice, de interdependentele
dintre laturile sale. Aceste fluctuatii sunt agregate si se repeta cu o anumita frecventa, desi nu se pot ncadra n
termene exacte.
$ercetarea datelor statistice nregistrate pentru mai multe economii pune n evidenta mai multe tipuri de
cicluri economice care se suprapun si se ntrepatrund6
a; cicluri lungi 2seculare4 !
b; cicluri propriuzise decenale sau ciclu 7ugular cu durata de la #. ani la +8+2 ani!
c; cicluri scurte cu durata > luni " ani dintre care se detaseaza ciclul inflationist si ciclul variatiei
stocurilor.
$iclurile lungi se desfasoara pe o perioada de .8>8 de ani interval n care n economie este dominant un
anumit mod tehnic de productie.
+. $iclul lung si fazele lui sunt legate de pregatirea si ducerea razboaielor, carora le corespund cresteri economice
si investitii reale sustinute, iar n faza descendenta restructurarile dificile si micsorarea cheltuielilor militare
care au loc dupa razboaie.
2. &volutia productiei si a stocului de aur sau a productiei agricole au fost invocate drept cauze ale ciclului lung n
perioada cnd se aflau n circulatie bani de aur sau convertibili, agricultura era ramura principala n ma7oritatea
economiilor nationale, iar piata produselor era restrnsa datorita mi7loacelor de transport.
". &xplicarea ciclului lung se bazeaza pe luarea n considerare a faptului ca evolutia economiei pe termen lung
este influentata de numerosi factori exogeni si endogeni6 economici, tehnicoeconomici, socialpolitici si
naturali. *rocesul cresterii economice este legat de influentele pe care le au volumul si calitatea factorilor
cresterii economice asupra productiei, venitului national, calitatii vietii, etc. si a rolului cresterii economice
asupra regenerarii factorilor de productie cu deosebire a ridicarii calitatii lor.
In loc important n cercetarea evolutiilor ciclice n economia de piata l ocupa ciclul decenal sau 7ugular.
n desfasurarea acestui ciclu se constata n principiu existenta acelorasi patru faze, chiar daca n definirea lor se
utilizeaza termeni diferiti.
#. n cadrul ciclului decenal se remarca n primul rnd faza de expansiune caracterizata prin con7unctura
economica favorabila, afacerile sunt prospere, cererea de bunuri de consum este dinamica cu perspective de
consolidare, se realizeaza investitii pentru modernizarea capacitatilor de productie si crearea altora noi, se
extinde creditul pentru dezvoltare si consum, cresc veniturile, sporeste masa monetara, sunt atrasi n activitatea
economica noi factori de productie cu nivel calitativ n descrestere.
.. &conomia intra n faza de criza caracterizata prin6 scaderea productiei, cresterea gradului de folosire incompleta
a capacitatilor de productie, sporirea soma7ului si a numarului falimentelor, scaderea ratei profitului datorita
cresterii costului factorilor de productie, marirea stocurilor, reducerea relativa a investitiilor, sporirea
dobnzilor, reducerea creditului, cresterea sentimentului de incertitudine al firmelor.
>. &volutia cumulativa a acestor fenomene determina intrarea economiei ntro noua faza a ciclului decenal6
recesiunea sau depresiunea, n care productia se mentine la nivelul cel mai scazut sau poate avea momente de
cresteri si scaderi usoare, are loc o restrngere a masei monetare, stagnarea sau reducerea cursului titlurilor, are
loc o reducere treptata a excesului de oferta si a stocurilor, agentii economici sunt obligati sa ia masuri severe
de reducere a costurilor si de sporire a vnzarilor, se trece la rennoirea capitalului fix, ncepe sa creasca
numarul anga7atilor.
9. nviorarea sau palierul de refacere incompleta reprezinta o noua faza a ciclului care se concretizeaza n
cresterea productiei la nivelul atins nainte de criza, se ieftineste creditul, se dezvolta comertul, se
mbunatateste ocuparea fortei de munca, ncep sa creasca veniturile, ntreaga activitate economica se
nvioreaza, pregatinduse nceperea unui nou ciclu decenal.
",
*oliticile anticiclice au la baza modalitatile de percepere a cauzelor fluctuatiilor ciclice si ele pot fi grupate
n doua mari categorii6
A. influentarea cererii agregate!
%. influentarea ofertei agregate.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
".. $iclicitatea activitOQii economice
">. $iclul lung Pi faptele sale
"9. $iclul decenal Pi fazele sale
"-. *olitici anticiclice
.OMA,5L
3oma7ul n prezent este un fenomen care afecteaza toate statele n proportii diferite, devenind tot mai putin
acceptat de populatie si oamenii politici.
3oma7ul atesta o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila care nu
gaseste locuri de munca.
3oma7ul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca, ce apare pe piata muncii. .o'erii sunt toti cei apti
!e 'unca !ar care nu gasesc !e lucru si care pot 1i anga2ati partial sau n ntregi'e nu'ai n anu'ite
'o'ente ale !e6voltarii econo'iei.
&volutia si dinamica soma7ului se analizeaza cu a7utorul grupelor de indicatori care se refera la 6
+; nivelul soma7ului!
2; intensitatea soma7ului!
"; durata sau perioada soma7ului!
#; structura soma7ului.
3oma7ul poate fi rezultatul multor cauze care actioneaza concomitent, aceste cauze deriva din6
a; rigiditatea salariilor!
b; din alte surse.
*rima categorie de cauze determina soma7ul voluntar, iar cea de a doua soma7ul involuntar.
3oma7ul voluntar are la origine rigiditatea salariilor la scadere. 3e porneste de la ideea ca salariile
practicate sunt mai mari dect salariul de echilibru datorita pretentiilor salariatilor si sindicatelor. 0educerea
acestora nu poate avea loc deoarece se opun cei afectati, si o parte din oferta de munca ramne nerealizata, apare
soma7ul voluntar.
*rocesului pierderii locului de munca depinde de mai multe cauze si genereaza mai multe forme specifice
de soma76
+ soma7 ciclic sau con7unctural cauzat de crizele economice, crize partiale sau specifice unei con7uncturi. &l este
absorbit total sau partial n perioadele de avnt economic.
2 soma7ul structural determinat de tendintele de restructurare economica, geografica si sociala care au loc sub
incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico stiintifice. 0eintegrarea n munca este un proces lung si
dificil, necesitnd investitii pentru crearea de noi locuri de munca, a recalificarii celor afectati si reorientarii
nvatamntului.
" 3oma7ul tehnologic, determinat de nlocuire a vechilor tehnici si tehnologii, de centralizare a unor capitaluri si
unitati economice, cu restrngerea locurilor de munca. *rin centralizare sunt afectate n principal persoanele cu
studii superioare. 0esorbirea acestei categorii de someri este dificila si de durata presupunnd recalificarea
celor n cauza si crearea de noi locuri de munca.
# 3oma7ul intermitent sau frictional, care apare ca urmare a practicarii contractelor de anga7are pe durata scurta
din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice, si poate reprezenta un mi7loc de
presiune asupra anga7atilor de a accepta anumite conditii de munca si salarizare.
. 3oma7ul de discontinuitate, care afecteaza ndeosebi femeile, cauzat de ntreruperea activitatii din motive
familiale si maternitate.
> 3oma7ul sezonier, generat de ntreruperea activitatilor puternic dependente de factorii naturali climatici6
agricultura, constructii, lucrari publice, turism si unele unitati din industria alimentara6 industria zaharului,
conservelor din legume etc.
*revenirea si atenuarea soma7ului au devenit preocupari ma7ore ale tuturor fortelor sociale salariati,
sindicat, patronate si ale puterii publice din toate tarile cu economie de piata. Aceasta problema preocupa din ce n
#8
ce mai mult si organisme internationale, inclusiv statele puternic dezvoltate care au emis ideea constituirii unui fond
de dezvoltare care sa fie orientat spre investitii n vederea crearii de noi locuri de munca care sa absoarba uriasa
masa de someri care numai n tarile din &uropa Hccidentala nsumeaza peste +- milioane de oameni.
Atenuarea soma7ului si aducerea sa n limitele normale care variaza n timp si spatiu este realizata prin
masuri economico investitionale, educationale, etc.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
",. Woma7ul Pi cauzele sale
#8. 5ormele de Pona7
#+. Indicatori de mOsurare a Poma7ului
#2. $onsecinQele economice Pi sociale a Poma7ului
#". *rotecQia socialO a Pomerilor

IN"LATIA
/ulti economisti considera inflatia ca o modificare generala a preturilor, altii o considera ca un
dezechilibru durabil ntre ansamblul cererii si cel al ofertei de bunuri economice.
n acceptiunea contemporana pentru caracterizarea inflatiei se impune ntelegerea elementelor definitorii
ale acesteia.
a; Inflatia actuala se manifesta ca un proces de depreciere a banilor. 3e are n vedere deprecierea puterii
de cumparare a banilor aflati n circulatie si nu devalorizarea lor prin masuri luate de agentii
economici specializati.
b; Inflatia se manifesta ca o crestere durabila a tuturor preturilor, cresterea indicelui general al preturilor.
c; *rocesele inflationiste nseamna modificari calitativ structurale n ansamblul sferei circulatiei banilor,
a marfurilor corporale si serviciilor care se concretizeaza ntrun ascendent al masei monetare n
circulatie n raport cu oferta de bunuri economice. Inflatia contemporana devine ea nsasi un
dezechilibru monetar material.
d; *rocesele inflationiste actuale se interfereaza cu numeroase aspecte psihologice care se manifesta prin
aducerea unor cereri viitoare de bunuri n prezent pe calea creditului de consum, ntruct cumparatorii
se tem de o inflatie durabila si profunda n viitor.
e; Inflatia este o disfunctie acceptata de agentii economici ca un rau necesar al cresterii economiei.
/entinuta n limite suportabile pentru salariatii cu venituri fixe, inflatia moderata ofera sanse de
progres general.
f; Inflatia contemporana este un proces structural ce cuprinde ansamblul macrosocial. &a are efecte
restructurante mai mici sau mai mari, mai dureroase sau mai putin dureroase.
Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetaromaterial care exprima existenta n
circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei ceea ce conduce la deprecierea banilor
neconvertibili si a la cresterea durabila si generalizata a preturilor.
La baza declansarii si perpetuarii inflatiei stau cau6e si 1actori generali, particulari si specifici.
+; Inflatia are drept cauza principala insu1icienta pro!uctiei /o1ertei0 n sensul ca sporirea veniturilor,
ndeosebi a salariilor nu este compensata de cresterea productiei care este numita si inflatie reala.
2; Inflatia are la baza sporirea costurilor !e pro!uctie :inflatie prin costuri;.
"; Inflatia este cauzata si de e1ectele activitatii unor oa'eni politici influenti n domeniul monetar
financiar.
:n pre6ent in1latia este 'asurata prin ur'atorii in!icatori:
indicele general al preturilor!
dinamica bunurilor de consum !
indicele costului vietii!
modificarea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si international!
evolutia masei valutare si a vitezei de rotatie a monedelor!
devansarea cresterii indicatorilor macroeconomici :*@%, *I%, D@; de catre masa monetara
existenta n circulatie si disponibila pentru a fi cheltuita.
In1latia cunoaste 'ai 'ulte 1or'e !e 'ani1estare :
inflatia trtoare 6 cresterea preturilor nu depaseste "R
inflatia moderata 6 cresterea preturilor nu depaseste -R
inflatia rapida 6 cresterea preturilor se apropie de +8R
inflatia galopanta 6 cresterea preturilor depaseste +8R
hiperinflatia 6 deci preturile cresc cu .8R
#+
Inflatia este un fenomen preponderent negativ, un dezechilibru monetar cu efecte care se propaga n
economia reala.
*oliticile antiinflationiste se grupeaza dupa criteriile6 a; intensitatea si sensul procesului! b; doctrina social
economica ce sta la baza lor! c; metodele si instrumentele folosite.
)upa primul criteriu putem avea6 politici de lupta cu criza inflationista, cu hiperinflatia si efectele ei6
politici de prevenire a inflatiei si de mentinere a inflatiei moderate sub controlul factorilor responsabili.
)upa doctrina economica de fundamentare a lor politicile de combatere a inflatiei pot fi6 de control a
cererii agregate si de stimulare a ofertei agregate.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
##. InflaQia6 concept Pi cauze
#.. Indicatorii de mOsurare a inflaQiei
#>. 5ormele inflaQiei
#9. $osturile inflaQiei
#-. *olitici antiinflaQioniste
.TAT5L .I ECONOMIA
n economiile nationale contemporane statul si organismele sale au rol de mare importanta care se
concretizeaza n functii si actiuni.
0olul economic al statului se exercita prin multitudini de forme si masuri de implicare6
+; administratiile publice care mpreuna cu cele private furnizeaza serviciile colective celorlalti agenti
economici, fara contraprestatie directa din partea consumatorilor!
2; statul este factorul care asigura organizarea si manifestarea puterii politice institutionalizata pe plan national.
n aceasta calitate el ndeplineste functia de arbitru legal ntre interesele agentilor economici particulari n
vederea asigurarii coeziunii la nivel national. &l reprezinta factorul de consens pentru economia nationala n
raport cu exteriorul.
"; administratiile publice si asuma riscul unor activitati care traditional erau specifice celorlalti agenti
economici.
#; statul contemporan elaboreaza si pune n aplicare politici economice sectoriale, regionale sau generale.
*olitica economica este adoptata si promovata n functie de starea generala a economiei tarii, de raporturile
dintre agentii economici si de gradul de cunoastere, informare si de autonomie al acestora.
$aracterizarea generala a politicii economice se face prin tipologia politicilor economice.
$lasificarea politicilor economice se face n functie de mai multe criterii. n acceptiunea cea mai larga se
are n vedere > criterii6
a03 n 1unctie !e obiectivele 1inale sau !o'eniile !e aplicare, sunt politici de6
crestere si dezvoltare!
de ocupare sau antisoma7!
de stabilitate sau stabilizare a preturilor!
antiinflationiste!
de intensificare a exporturilor si de limitare a importurilor!
politici sociale!
politica industriala!
b03 !upa 'i2loacele /instru'entele0 1olosite n pro'ovarea politicii6
politici economice care folosesc mi7loace de regularizare indirecta monetare si bugetare!
politici economice care folosesc actiuni directe asupra mecanismelor economice politici de preturi,
de venituri, de ocupare!
politici economice care se bazeaza pe ideea de legislatie economica de stat democratic de drept.
c03 n 1unctie !e !urata !e e-tin!ere sau !e ori6ontul !e ti'p, politicile economice pot fi6
politici con7uncturale anticiclice, deflationiste, de relansare a activitatii economice!
politici structurale de restructurare durabila a bazelor functionarii economice :amena7area teritoriului,
politica industriala, de asigurare cu energie a tarii;.
*olitica economica generala urmareste realizarea coerentei ntre politicile con7ucturale si cele structurale :o
politica bugetara restrictiva pe termen scurt poate sa nsemne un debut al unei reforme fiscale de larga deschidere;.
!03 n 1unctie !e in1luentarea agentilor econo'ici !e catre a!'inistratiile publice, politicile economice pot fi6
politici de limitare ncadrarea creditului n anumite limite, sporirea cotizatiilor sociale etc.!
#2
politici de incitare a subiectilor economici, de formare a unui anumit comportament al lor, n schimbul
anumitor avanta7e cum ar fi ratele dobnzilor preferentiale, acordarea de prime si subventii!
politici de concentrare care vizeaza ncheierea de acorduri si conventii ntre partenerii la viata
economica si sociala .
e03 !upa a'ploarea !o'eniului a1ectat, politica economica a unui stat poate fi6
globala
sectoriala
selectiva.
)e exemplu politica economica externa care se poate extinde la toate tranzactiile cu alte tari sau numai la unele
dintre ele, cum sunt resursele de capital peste granitele tarii.
103 &upa orientarea !octrinara, se disting urmatoarele politici6
liberale
diri7ate.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
#,. 0olul economic al statului
.8. $auzele intervenQiei statului n economia de piaQO
.+. *oliticile economice Pi clasificarea lor
B5$ET5L &E .TAT
%ugetul de stat reprezinta un instrument de stabilizare a economiei, prin care forta politica influenteaza
cererea globala, volumul productiei si nivelul general al preturilor, asigura protectia sociala.
%ugetul se prezinta sub forma unei balante care cuprinde doua capitole6
+ veniturile sau ncasarile banesti ale statului!
2 cheltuielile prevazute a se efectua n perioada respectiva.
%eniturile bugetare cuprin!:
ncasarile din impozitele pe profit!
impozite :taxa; pe valoarea adaugata!
impozite pe salarii, pe veniturile gospodariilor, pe avere, etc.
Cheltuielile bugetare cuprin!:
datoriile de stat!
cheltuieli de functionare a puterii publice
investitiile de capital!
.2. cheltuieli destinate culturii, stiintei, educatiei, sanatatii, protectiei sociale.
.". cheltuieli militare, etc.
E-ecutia bugetara echilibrata, de regula, corespunde functionarii echilibrate a economiei nationale! se
considera ca echilibrul finantelor publice reprezinta un criteriu care reflecta buna gestiune economica.
E-ecutia bugetara !e6echilibrata necesita acoperirea deficitului care se poate realiza prin6
a; recurgerea la mprumuturi!
b; emisiune suplimentara de bani, care poate sa antreneze dupa sine fenomene inflationiste.
Politica !e relansare bugetara se concretizeaza n efecte multiple ale cheltuielilor si impozitelor
cunoscute cumulativ sub denumirea de 'ultiplicator asupra 6 cererii globale! productiei! venitului! consumului.
.e !isting 'ai 'ulte tipuri !e 'ultiplicator:
+ 'ultiplicator !e cheltuiala publica
2 'ultiplicatorul 1iscal
" 'ultiplicatorul bugetului echilibrat
"or'area bugetului !e stat are ca surse principale:
a; impozite directe, care cuprind6
b; impozitele indirecte, care cuprind6
*olitica fiscala a statului reprezinta un ansamblu de masuri si actiuni privind locul impozitelor n sistemul
veniturilor bugetare, categoriile de impozite si perceperea lor, modul de folosire a lor ca prghie de stimulare a
cresterii economice.
&laborarea politicii fiscale este un act de decizie de mare complexitate care vizeaza problemele
prezentului si viitorului si care trebuie sa se fundamenteze pe eficacitate, dintre care retinem6
reducerea prin masurile si actiunile promovate a fluctuatiilor si instabilitatii economice!
prote7area veniturilor oamenilor!
stimularea dezvoltarii.
#"
La fundamentarea politicii fiscale trebuie avute n vedere raportul dintre marimea impozitelor directe si
cele indirecte.
I'po6itele !irecte sunt suportate de cei care le platesc 6impozit pe profit, pe salarii etc.
I'po6itele in!irecte sunt cuprinse in preturile marfurilor, ncasarea lor se face odata cu vnzarea acestora,
fiind suportate de consumatorii finali.
n 0omnia, tranzitia la economia de piata este legata intrinsec de procesele financiare, de politica statului
privind veniturile si cheltuielile bugetare.
*rogramul de reforma are n vedere n acest proces urmatoarele obiective6
a; anga7area directa a instrumentelor financiare de credite si monetare n conducerea activitatii
economice!
b; cresterea rolului bugetului n redistribuirea produsului intern brut n scopul reducerii inegalitatii
veniturilor ntre membrii societatii, al asigurarii protectiei sociale.
*rin cote de impunere diferita se urmareste6
dezvoltarea unor anumite activitati economice!
extinderea ntreprinderilor private si mixte!
ncura7area patrunderii capitalului strain!
dezvoltarea investitiilor spre sfera productiva si servicii utile!
stimularea autonomiei, raspunderii si eficientei.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
.#. %ugetul de stat6 concept
... Deniturile Pi cheltuielile bugetare
.>. /ultiplicatorul de cheltuialO publicO Pi fiscal
.9. Impozitele directe Pi indirecte
.-. *olitica fiscalO n perioada de tranziQie
CALITATEA %IETII# TEO)IA B5NA.TA)II .I A .A)ACIEI
Hrice sistem economic are ca obiectiv national formarea mi7loacelor care sa ofere sanse egale n urmarirea
unor scopuri personale pozitive din punct de vedere social.
%unastarea se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit cadrului social economic n care este
integrat individul proprietate, nivel al consumului, starea materiala n ierarhia societatii etc. %unastarea ca stare
optimala la care aspira individul nu presupune agonisirea economica fara oprire si nu provoaca obligatoriu
distantarea bogat sarac.
5ormularea conceptelor de Geconomie a bunastariiG si apoi a celui de Gbunastare socialaG au contribuit la
introducerea unui alt termen G stat al bunastariiG.
*olitica sociala adoptata si promovata de statul bunastarii trebuie analizata din doua puncte de vedere6
politic si economic.
$alitatea vietii :n sens larg; reprezinta totalitatea conditiilor care asigura integritatea vietii biologice,
satisfacerea cerintelor de ordin socialeconomic legate de nivelul de trai material si spiritual care sa permita
echilibrul, formarea si afirmarea personalitatii umane.
*roblematica calitatii vietii este complexa si contine mai multe obiective teoretice si practice6
a; formularea scopului calitatii vietii, scop subordonat satisfacerii armonioase si simultane a nevoilor umane
b; evidentierea resurselor si multiplicarea lor care vizeaza asigurarea fondurilor necesare realizarii cerintelor
calitatii vietii
c; cresterea eficientei programelor sociale.
$alitatea vietii fiind apreciata ca un obiectiv strategic pentru nfaptuirea caruia eforturile trebuiesc
orientate catre directiile practice de actiune ca6
a; munca si calitatea ei
b; garantarea unui salariu minim mentinut prin legislatie si prin actiunile sindicatelor!
c; prote7area grupurilor sociale defavorizate :familii dezorganizate, batrni fara pensii sau cu pensii mici, tineri
care doresc sasi ntemeieze o familie si nau resurse financiare, someri etc.;
d; asigurarea satisfacerii acelor nevoi ale oamenilor care nu pot fi asigurate prin mi7loace personale strict
economice :asistenta sociala, cultura, educatie, petrecere a timpului liber;!
e; asigurarea tuturor bunurilor care presupune o viata civilizata :din productia nationala si prin import;!
f; prote7area populatiei mpotriva unor procese sociale cu actiune negativa asupra calitatii vietii :crize economice,
coruptie, tensiuni interetnice etc.;!
##
$ercetarea nivelului de trai porneste de la o serie de principii dintre care retinem6
a; nivelul de trai nu trebuie apreciat numai prin marimea veniturilor, a beneficiilor sociale, bunurilor de capital
ci trebuie luate n considerare si indicatori de6 educatie, ocupare a fortei de munca, durata muncii, modul de
munca, conditiile de locuit, de transport, petrecere a timpului liber, relatiile sociale si politice, conditiile de
sanatate etc.!
b; compararea conditiilor de viata ale diferitelor grupuri sociale!
c; nivelul de trai trebuie abordat ca un tot unitar relevnduse raporturile ntre diferite segmente ale lui care
caracterizeaza domenii diverse!
d; analiza comparata a nivelului de trai pe plan international presupune existenta unei metodologii de calcul si
evidenta statistica!
Indicatorii nivelului de trai se refera la nivelul6 individual, al resurselor publice, al investitiilor.
*olitica sociala se fundamenteaza pe 6
+. factorul social, colectivitatea se manifesta prin problemele ei comune!
2. factorul economic si social se prezinta sub forma unor specificitati ale locului de munca, ale
conditiilor si duratei muncii!
". caile si mi7loacele de realizare n practica a protectiei sociale au la baza programe care cuprind
obiective, termene, finalitati si concretizari pe categorii sociale.
Politica sociala reprezinta un ansamblu de obiective si instrumente de analiza prin care puterea publica
realizeaza alocarea normativa a resurselor publice si a distribuirii veniturilor n perspectiva dreptatii sociale. $a
urmare politica sociala reprezinta un factor de reglare a conflictelor economice, sociale si politice.
)omeniile si categoriile sociale care solicita protectie sociala6
.,. *rotectia somerilor
>8. *rotectia mediului, a lucratorului si publicului
>+. *rotectia consumatorului.
>2. *rotectia sanatatii.
>". *rotectia handicapatilor.
>#. *rotectia copilului si tineretului
>.. *rotectia sociala complementara
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
>>. $onceptul de bunOstare
>9. $alitatea vieQii Pi obiecQiile de acQiune
>-. @ivelul de trai Pi indicatorii de determinare
>,. *olitica d eprotecQie socialO a categoriilor devaforizate
P)OBLEME $LOBALE ALE ECONOMIEI MON&IALE
ECONOMIA NATIONALA .I ECONOMIA MON&IALA
Interdependentele dintre economiile nationale sunt rezultatul unui proces istoric ndelungat. &volutia
acestor interdependente a nregistrat o puternica dinamica dupa al doilea razboi mondial ca urmare a revolutiei
tehnico stiintifice contemporane si a schimbarilor profunde n cadrul diviziunii mondiale a muncii. Aceste
interdependente se adncesc si se diversifica continuu datorita6
schimbarilor politice de anvergura care au loc pe plan mondial!
modificarea structurii lumii contemporane sub aspectul nivelului de dezvoltare economica!
adncirea diviziunii internationale a muncii ca urmare a revolutiei tehnicostiintifice!
diversificarea centrelor de putere economica pe plan mondial!
evolutia preturilor internationale si a pietelor valutar financiare.
Interdependentele dintre tarile sarace si cele bogate sunt grupate n patru categorii6
+. interdependente generate de nevoia de alimente , n tarile bogate sunt surplusuri, iar n cele
sarace deficite de alimente!
2. interdependente generate de nevoia de energie si minerale!
". interdependentele generate de nevoia prote7arii mediului natural!
#. interdependentele generate de sperantele de reducere a decala7elor dintre bogati si saraci.
#.
Interdependentele economice presupun cooperare reciproc avanta7oasa ntre state suverane, bazata pe
principiile dreptului international, pentru progresul fiecarei economii. Aceasta cooperare nsa nu opereaza n toate
mpre7urarile n interesul tuturor tarilor ci mai ales n avanta7ul celor puternice.
)iviziunea internationala a muncii este definita prin relatiile care se stabilesc ntre statele lumii n procesul
dezvoltarii productiei si comertului mondial, locul si rolul fiecarui stat n circuitul mondial al valorilor materiale.
3chimbul de bunuri dintre popoare si tari a fost caracteristic primei trepte a procesului de formare a
interdependentelor.
5ormarea si consolidarea pietei mondiale a reprezentat o schimbare calitativa n relatiile economice inter
tari.
Piata 'on!iala reprezinta totalitatea relatiilor dintre tari n legatura cu schimbul de marfuri corporale si
incorporabile, relatii devenite obligatorii si permanente pentru existenta acestora.
5ormele pietei mondiale6
.. $omertul international care exprima ansamblul tranzactiilor cu bunuri si servicii. &l
reprezinta forma principala sub care sa constituit piata mondiala.
>. *iata internationala a capitalurilor care defineste ansamblul operatiunilor legate de plecarea n
si din strainatate sub forma de investitii, mprumuturi si cumparari de hrtii de valoare.
9. *iata mondiala a muncii care cuprinde relatiile economice generate de migratia fortei de
munca dintro tara n alta pentru a se anga7a.
-. *iata produselor care ncorporeaza un nivel deosebit de nalt de cunostinte stiintifice, care se
constituie ca un segment distinct al pietei mondiale ce se dezvolta rapid.
Econo'ia 'on!iala este formata din totalitatea economiilor nationale autonome si specializate, legate
ntre ele prin schimburi de bunuri si servicii.
Acestui stadiu de dezvoltare a relatiilor economice externe i corespund macroeconomiile deschise.
Macroecono'ia !eschisa semnifica un gen anume de raportari ntre economiile nationale si economia
mondiala.
*rin diviziunea mondiala a muncii se nteleg relatiile care se stabilesc ntre statele lumii n procesul
dezvoltarii productiei si comertului mondial, precum si locul si rolul fiecarui stat n circuitul mondial al valorilor
materiale.
n timp, evolutia diviziunii mondiale a muncii a cunoscut mai multe etape ca urmare a dezvoltarii
economiilor, modificarii structurii lor si a specializarii n productie a diferitelor tari.
.peciali6area internationala are ca scop adaptarea potentialului economic national, a economiei de piata
interna la cerintele pietei mondiale.
3pecializarea internationala este determinata de factori economici si factori extra economici6
a; conditiile naturale pot favoriza un tip de productie sau altul productia de cafea, citrice sau
extractia unor minereuri.
b; marimea teritoriului si a populatiei fac ca tarile sa aiba un potential diferit si implicit
posibilitati diferite de a se specializa n productie!
c; nivelul aparatului de productie, gradul sau de diversificare, calificarea fortei de munca,
disponibilitatile de capital, etc.!
d; traditiile economice pot favoriza sau defavoriza specializarea n productia de un anumit fel!
e; factorii extra economici, razboaiele, asuprirea coloniala, mentinerea unor puternice ramasite
feudale, s.a.!
n prezent diviziunea mondiala a muncii se caracterizeaza prin existenta a trei grupe de tari cu grade
diferite de specializare internationala6
+; grupul statelor care se bazeaza pe tehnica si tehnologii moderne si care au o specializare
internationala de nalta clasa!
2; grupul tarilor n curs de dezvoltare cu un nivel mediu de specializare!
"; grupul tarilor slab dezvoltate a caror specializare internationala este unilaterala si care detin o
pondere infima n *.@.%. si n exporturile mondiale.
"lu-ul econo'ic international reprezinta miscarea unor valori materiale, banesti sau spirituale de la o
tara la alta. 5luxurile economice internationale au trasaturi caracteristice diferitelor etape de dezvoltare, fiind
influentate de factori tehnicoeconomici si extraeconomici.
Totalitatea 1lu-urilor econo'ice internationale privite n str;nsa lor inter!epen!enta 1or'ea6a
circuitul econo'ic 'on!ial# &l exprima mpletirea unor forme ale schimbului reciproc de activitati dintre diverse
economii nationale care cuprinde sfera circulatiei, sfera productiei si sfera cercetarii stiintifice.
)inamica si formele de manifestare a circuitului economic mondial depind de6 gradul de dezvoltare a
economiilor nationale, gradul de adncire a diviziunii mondiale a muncii, stadiul si directiile de evolutie a relatiilor
politice internationale care pot stimula sau frna fluxurile economice internationale.
3chimburile agentilor economici dintro tara genereaza doua categorii de fluxuri6 reale si monetare.
#>
3chimburile economice dintre tari sunt denumite exporturi si importuri.
&xportul consta n vnzarea de bunuri si servicii unui agent economic dintro alta tara, plata acestora
facnduse n bani cu circulatie internationala. Acesta reduce consumul final si creeaza piete externe pentru o parte
a productiei interne.
Importul reprezinta cumpararea de bunuri si servicii de la agenti economici straini contra unei sume de
bani. *rin acesta se suplimenteaza consumul personal sau productiv si se asigura factori de productie de care tara nu
dispune sau a caror producere necesita cheltuieli mai mari.
$omertul exterior al unei tari exprima ansamblul tranzactiilor de export si import, ambele categorii sunt
structurate pe tari si grupe de tari, pe categorii de bunuri economice, pe genuri de piete, etc.
$omertul exterior are un rol de cea mai mare importanta n cadrul procesului de racordare a economiilor
nationale la fluxurile economice mondiale. &l a devenit n ultimele decenii unul din factorii determinanti ai cresterii
economice, ai economiei de piata.
?radul de deschidere a economiei unei tari spre exterior se masoara prin ponderea exporturilor n totalul
productiei nationale vndute sau ponderea importurilor n totalul utilizarilor acestei productii. 3e folosesc
indicatorii6 ponderea comertului exterior n produsul intern brut :*.I.%.; si volumul comertului exterior :import
export; pe locuitor.
capacitatea de export :$ep; reprezinta partea de oferta totala pentru pietele externe.
capacitatea de import a pietei :$ip; reprezinta partea din capacitatea totala de absorbtie a pietei care are ca
sursa de acoperire marfuri din import
&volutia comertului exterior n ultimele decenii se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi principale6
+. (endinta de crestere a exporturilor mondiale
2. Accentuarea diversificarii comertului mondial
". $resterea ponderii tarilor industrializate n exporturile mondiale.
#. nrautatirea termenilor schimbului tarilor n curs de dezvoltare cu statele cele mai
industrializate.
.. Adoptarea unor masuri de ngradire a comertului mondial, tarifare si netarifare.
>. (endinta de institutionalizare a schimburilor internationale.
9. (endinta de 2tripolizare4 a schimburilor comerciale internationale.
$ooperarea economica internationala, componenta a fluxurilor economice internationale, are o serie de
trasaturi specifice care o particularizeaza n circuitul economic mondial prin6
a; cooperarea economica internationala presupune un complex de fluxuri de investitii,
cunostinte tehnicostiintifice, de produse, etc. n timp ce comertul international constituie
unul din fluxurile economice principale!
b; cooperarea economica internationala este forma cea mai echitabila de schimb reciproc ntre
state, spre deosebire de comertul mondial contine si o serie de elemente cu caracter
discriminator!
c; cooperarea economica internationala constituie un element de continuitate si stabilitate n
relatiile economice dintre tari, n timp ce comertul mondial depinde de numerosi factori care
l pot stimula sau frna!
d; cooperarea economica internationala nu substituie fluxurile existente, ci contribuie la
amplificarea lor.
&volutia productiei industriale are loc de la industria bazata pe materiale care a determinat dezvoltarea
economica n primele trei sferturi ale secolului nostru catre industria bazata pe informatica si stiinta. n aceasta
viziune se formuleaza urmatoarele concluzii6
+; exportul stiintei pentru a obtine venituri sub forma dreptului de licenta, platilor pentru servicii, a
drepturilor de autor, etc. sar putea sa creeze mai multe locuri de munca dect exportul de produse
finite!
2; comertul international va fi marcat de cresterea 2comertului invizibil4 care va avea un rol tot mai
important, ceea ce va necesita nlaturarea barierelor din domeniul comertului cu servicii!
"; este posibil ca n viitorul apropiat costurile scazute ale fortei de munca sa reprezinte un avanta7 de mai
mica importanta n comertul international, de aceea n tarile dezvoltate cheltuielile cu forta de munca
vor reprezenta o parte mai mica n costurile totale.
)eterminarea eficientei activitatii de comert exterior se confrunta cu tot mai multe dificultati, desi n
ultimele decenii stiinta economica a nregistrat progrese nsemnate. Aceste dificultati sunt determinate n principal
de urmatoarele cauze.
$omertul exterior, schimburile externe devin tot mai mult un factor al dezvoltarii si progresului unei tari.
n timp acest rol a fost sustinut de diferite teorii si principii6 principiul avanta7ului absolut! principiul avanta7ului
comparativ, relativ! principiul productivitatii nationale! principiul specializarii internationale, interramuri! principiul
avanta7elor competitive.
#9
Hperatiunile generate de participarea fiecarei tari la fluxurile economice internationale si gasesc expresia n
principal n balanta comerciala si balanta de plati externe.
%alanta comerciala este un tablou statisticoeconomic n care se nscriu si se compara importul si exportul
de marfuri al unei tari pe o perioada de timp determinata de regula de un an.
%alanta comerciala poate fi generala cnd cuprinde ansamblul relatiilor comerciale externe ale unei tari,
sau partiala daca se refera la relatiile comerciale cu o alta tara sau grupuri de tari.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
98. &conomia mondialO
9+. 5actorii care genereazO interdependenQa dintre economiile naQionale
92. *iaQa mondialO Pi componentele sale
9". 3pecializarea internaQionalO
9#. 5lexul economic internaQional
INTE$)A)EA ECONOMICA
n viziunea specialistilor, conceptul de integrare economica are sensuri diferite remarcnduse urmatoarele
definitii6
a; conceptia trecerii de la microspatii la macrospatii, la crearea unor ansambluri economice tot
mai vaste care sa permita cresterea productivitatii si o calitate superioara a marfurilor!
b; conceptia absentei sau eliminarii progresive a discriminarilor n raporturile economice ntre
diferite tari. Aceasta definitie anglo saxona are un caracter pragmatic si este inspirata si
acceptata de ideologia neoliberala si neoclasica!
c; conceptia sociologica care considera ca mai multe elemente economice dintre tari sunt
integrate daca relatiile dintre ele devin stabile si eficiente din punct de vedere economic.
Acestei conceptii i se reproseaza ca pune sub semnul ntrebarii tipurile de structuri national
statale!
d; conceptia integrarii economice cu mai multe grade de extindere6
integrarea de gradul nti n care structurile productiei si schimburilor sunt ordonate
de legea pietei concurentiale, de o forma mai mult sau mai putin spontana!
integrarea de gradul al doilea n care institutiile interguvernamentale si autoritatile
supranationale 7oaca un rol hotartor n dezvoltarea si orientarea schimbului!
al treilea grad de integrare vizeaza sfera valorilor umane si este apreciat ca
reprezinta cu adevarat spiritul integrarii interstatale.
$auzele integrarii economice pot fi structurate astfel6
+. Aparitia si manifestarea tot mai accentuata a contradictiei ntre posibilitatile de sporire a
productiei si capacitatea restrnsa a pietelor nationale!
2. ?radul nalt de concentrare a productiei si de centralizare a capitalurilor si limitele
:restrictiile; miscarii libere a capitalurilor si a fortei de munca!
". @ecesitatea capitalurilor existente ntro anumita zona geografica de asi promova si apara
mpreuna interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici!
#. $onstituirea de firme mari :de stat sau mixte; care prin activitatile desfasurate depasesc
granitele nationale!
.. Interesele comune ale tarilor dezvoltate de a mentine si dezvolta relatii cu fostele tari
coloniale devenite independente!
>. n ultimele doua decenii accentuarea proceselor de formare a societatii informationale care
restrnge consumul specific de materii prime, energie si forta de munca si extinde necesitatile
investitionale pentru promovarea noilor tehnici si tehnologii, pentru cercetarea stiintifica si
restructurarea profunda a economiilor nationale n concordanta cu cerintele crearii unui nou
mod tehnic de productie accentueaza procesul integrationist.
Aceste cauze generale ale integrarii economice nsotite si de o serie de factori economici si socialipolitici
sau manifestat n forme si au avut grade diferite de intensitate de la o perioada la alta si de la o zona geografica a
lumii la alta.
&xistenta unei piete unice pentru mai multe tari ofera o serie de avanta7e dintre care se pot retine cel putin
urmatoarele6
9. *ermite o productivitate mai nalta a muncii sociale si ca urmare cresterea nivelului general
de viata. n timp, tarile au a7uns la o anumita specializare a lor, pentru a produce mai eficient
din punctul lor de vedere. nsa constrngerile, taxele sau limitele de import mpiedica
#-
manifestarea normala a comportamentelor economice, conduce la folosirea incompleta a
capacitatilor de productie. *iata unica, nlaturnd obstacolele din calea schimbului, ofera o
sfera mai larga de a produce ieftin si de calitate.
-. *iata unificata determina o concurenta intensa, iar consumatorii beneficiaza de preturi mai
mici, de o mai mare varietate de bunuri si de mai buna calitate.
,. *iata unica permite organizarea unei productii de serie mare si promovarea pe scara larga a
progresului tehnic si tehnologic care asigura reducerea costurilor.
+8. *iata unica poate contribui la optimizarea investitiilor de capital ntruct n conditiile
accelerarii progresului dotarea productiei cu utila7e moderne solicita eforturi mari financiare.
++. *iata unica permite folosirea mai eficienta a fortei de munca, deoarece miscarea libera a
capitalurilor are loc simultan cu miscarea libera a fortei de munca, iar concurenta mai
puternica pe piata muncii face ca salariile sa nu determine cresterea costurilor de productie.
+2. *iata unica permite realizarea unui echilibru dinamic mai bun ntre cerere si oferta pe toate
pietele si ndeosebi pe piata bunurilor economice, financiara si valutara care stimuleaza
cresterea economica si progresul tarilor participante.
$omunitatea &conomica &uropeana se remarca ca fiind cea mai evoluata dintre toate organizatiile
integrationiste. &a sia marit aria geografica de la > tari membre la +. si continua acest proces de largire, n prezent
desfasurnduse tratativele de aderare a nca > tari europene care au statutul de asociate.
$omunitatea &conomica &uropeana a avut . obiective economice principale6 uniune vamala, liberalizarea
circulatiei capitalurilor, libera circulatie a fortei de munca, piata comuna agricola, uniunea economica si monetara.
a; Iniunea vamala sa format prin reducerea treptata a tarifelor vamale ntre tarile membre ale
$&& si stabilirea unui tarif vamal comun fata de tarile terte.
b; Liberalizarea circulatiei capitalurilor urmarea dezvoltarea unor ramuri sau regiuni care
prezentau o importanta deosebita pentru progresul tehnicostiintific contemporan.
c; Libera circulatie a fortei de munca a creat posibilitatea migrarii acesteia n interiorul *ietei
comune ceea ce a permis absorbtia n anumite perioade a excesului de mna de lucru, o
anumita satisfacere cu forta de munca calificata a unor ramuri noi, contribuind la progresul
tehnic.
d; *iata $omuna agricola avea ca obiective principale pe piata comunitara6 libera circulatie a
produselor pe baza unor preturi unice pentru fiecare produs, achizitionarea cu prioritate a
produselor comunitare, instituirea unui sistem de garantii pentru producatori mpotriva
fluctuatiilor preturilor, responsabilitatea financiara colectiva fata de cheltuielile necesare
sustinerii pietelor si a modernizarii agriculturii.
e; Iniunea economica si monetara sa format mai trziu si a necesitat ample negocieri legate de
reglementarile fiscale, punerea de acord a noilor taxe, si cu privire la conditiile trecerii la
moneda unica, ea a nregistrat progrese importante care vor asigura premisele ca sfrsitul
acestui mileniu si nceputul secolului <<I sa se realizeze moneda unica daca nu se vor ivi
situatii nefavorabile, neprevazute, ceea ce va determina o potentare deosebita a fortei
economice a acestei zone fata de celelalte centre de putere economica.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
9.. $onceptul de integrare economicO
9>. $auzele Pi consecinQele integrOrii economice
99. Iniunea &uropeanO Pi integrarea 0omniei
9-. ?lobalizarea6 concept Pi consecinQe
.5B&E@%OLTA)EA ECONOMICA # &E@%OLTA)EA TA)ILO) )AMA.E :N 5)MA
ECONOMIC
3ubdezvoltarea economica este un fenomen planetar complex care se reflecta n caracteristicile economice,
politice, sociale, culturale si ideologice de o mare diversitate a carei definire este dificila. Acest proces a fost
abordat de toate sistemele de gndire socialeconomica si politica, fireste n maniere diferite, pe baza unor criterii
diverse. Aprecierile fenomenului cuprind conceptii diverse de la cele extrem de pesimiste X fataliste, pna la cele
exagerat de optimiste potrivit carora pe baza unor strategii decenale H@I de dezvoltare ar putea fi nlaturata
subdezvoltarea economica.
n legatura cu criteriul de determinare a nivelului de subdezvoltare economica sau conturat mai multe
concepte6
#,
a; criteriul geografic X subdezvoltarea economica caracterizeaza ma7oritatea tarilor si popoarelor din
Africa, Asia, America Latina si unele tari din &uropa :de regula tarile foste socialiste;. Acest criteriu
este usor de utilizat, dar se foloseste cu multa inconsecventa si are o slaba semnificatie practica!
b; criteriul istoric X fenomenul subdezvoltarii economice este caracteristic tarilor cu niveluri si structuri
tehnico economice si mecanisme social institutionale ramase cu mult n urma celor din tarile
dezvoltate. *e baza acestui criteriu termenii YY tara ramasa n urma economicVV, YYtara
subdezvoltataVV sau YYtara n curs de dezvoltareVV sunt considerati sinonimi!
c; criteriul economic care sa impus dupa anii +,>8 n definirea tarilor subdezvoltate pe deoparte din
necesitatea ca factorii de decizie economica sasi poata fundamenta politicile lor economice externe
iar pe de alta parte ca organele internationale sasi poata realiza obiectivul lor de coordonare pe plan
zonal si mondial.
*ornind de la marea diversitate a situatiilor acestor tari literatura de specialitate defineste unele
trasaturi comune care caracterizeaza starea si evolutia statelor subdezvoltate6
a0 Pri'a trasatura E @ivelul scazut al veniturilor care nu asigura satisfacerea necesitatilor elementare de
consum ale populatiei. Aceasta situatie este determinata de6 +; nivelul scazut al productiei de bunuri si servicii sub
aspect cantitativ si calitativ comparativ cu situatia din tarile dezvoltate, tinnd seama de posibilitatile stiintei si
tehnicii contemporane ca urmare a capacitatilor reduse de prelucrare eficienta a resurselor naturale si a ocuparii
fortei de munca! 2; unui pluralism tehnologic care ncorporeaza o multime de tipuri de tehnologii :de la cele arhaice
n agricultura la tehnologiile avansate din unele ntreprinderi;!"; ineficientei infrastructurilor de productie si sociala,
a retelelor de drumuri si de cai ferate, comunicatiilor! #; sursele si mi7loacele pentru aprovizionarea cu apa si
energie! .;baza materiala a sistemelor de nvatamnt, de cultura, de ocrotirea sanatatii, financiar, bancar etc.
&i1erentele n !e6voltarea econo'ica ntre tarile n curs !e !e6voltare pe !e o parte si tarile
!e6voltate pe !e alta parte se nu'esc !ecala2e econo'ice# Acestea sunt de doua feluri6 absolute si relative.
b0 A !oua trasatura E a economiilor tarilor n curs de dezvoltare consta n caracteristicile lor structurale
concretizate ntro specializare de ramura, ngusta, n existenta unor disproportii ntre sectoarele primar, secundar,
tertiar si cuaternar, n dezechilibrul dintre industrie ndeosebi cea prelucratoare, agricultura si alte ramuri ale
productiei materiale. &ste semnificativ faptul ca pe ansamblul tarilor n curs de dezvoltare agricultura detine o
pondere de circa . ori mai mare dect n tarile dezvoltate, desi aceste state sunt importatoare de cereale si alte
alimente.
c0 A treia trasatura a economiilor ma7oritatii tarilor n curs de dezvoltare o reprezinta coexistenta mai
multor tipuri de economie6
+; economia de subzistenta n sectorul natural care semnifica adesea reluarea pe scara ngusta a
productiei!
2; economia de piata simpla X specifica industriei micii productii de marfuri!
"; economia de piata intensiva n sectoarele economice moderne.
!0 Cea !e3a patra trasatura ce caracterizeaza subdezvoltarea economica o reprezinta existenta unor
sisteme economice pluraliste si a unor structuri institutionale eterogene aflate n plin proces de a7ustare, de
consolidare de ntrepatrundere si de tranzitie.
*rin sisteme economice pluraliste se ntelege coexistenta si mpletirea n economiile respective a diferitelor
sisteme economice6 de economie naturala, de schimb, de comanda si a numeroase forme si tipuri de proprietate. n
tarile slab dezvoltate predomina gospodaria patriarhala, obstea sateasca, organizarea de tip tribal si feudal si
economia de subzistenta.
*otrivit datelor H@I n Africa sistemul economiei naturale produce circa +J" din *I% iar n India n
deceniul al -lea se realiza n acest sistem ".R din *I%.
$oexistenta acestor sisteme si structuri economice reprezinta un obstacol important n calea valorificarii
potentialului economic al acestor state.
$ercetarea cauzelor subdezvoltarii economice contemporane a condus la formularea mai multor conceptii.
)intre ele se remarca doua conceptii diametral opuse privind subdezvoltarea economica!
#; prima apreciaza subdezvoltarea economica ca o ntrziere a dezvoltarii tarilor respective, o simpla
ramnere n urma.
.; cea de a doua considera subdezvoltarea un produs al unei anumite dezvoltari, cauza ei constnd n
aceea ca anumite tari au a7uns la un stadiu de dezvoltare foarte avansat pe seama ramnerii n urma a
altora.
$auzele interne sunt6 resursele naturale si umane, factorii economici si politici.
)in diversele strategii si din programele adoptate de catre organismele internationale se desprind cteva
directii principale de actiune pentru relansarea dezvoltarii economice si sociale a tarilor sarace6
>; )ezvoltarea agriculturii n corelatie cu promovarea unor politici de industrializare a produselor
agricole. )iversificarea activitatilor economice, inclusiv prin industrializare, dezvoltarea acelor
subramuri care sa asigure valorificarea eficienta a resurselor naturale si cu piata interna de desfacere.
.8
9; *romovarea n ntreaga economie nationala a progresului tehnicostiintific, a investitiilor si inovatiilor.
Alegerea tehnicilor corespunzatoare conditiilor predominante n fiecare tara si caracteristicilor fiecarui
sector. *rin preluarea tehnicii avansate si dezvoltarea spiritului de inventie si inovatie la fiecare popor
se poate depasi starea de napoiere tehnicostiintifica si economica.
-; 5ormarea cadrelor calificate si nalt specializate nationale n concordanta cu nevoile economiei si cu
tendintele de perspectiva ale stiintei si tehnicii. Aceasta impune dezvoltarea si modernizarea
nvatamntului, crearea conditiilor pentru diminuarea exodului de forta de munca calificata care
genereaza mari pierderi pentru tarile slab dezvoltate.
,; Amplificarea eforturilor proprii ale fiecarei tari pentru formarea capitalului si realizarea de investitii.
Aceste eforturi trebuie sa fie spri7inite de tarile dezvoltate si organismele internationale prin acordarea
de mprumuturi n conditii avanta7oase, asigurarea unor schimburi mai echitabile ntre tarile bogate si
cele sarace, sustinerea procesului de tranzitie de la sistemul etatizat la cel al economiei de piata n care
sunt anga7ate peste #8 de state.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
9,. $onceptul de subdezvoltare economicO
-8. $auzele subdezvoltOrii economice
-+. Indicatori de determinare a nucleului de subdezvoltare economicO
-2. 0olul organismelor internaQionale
ECONOMIA )OMANIEI#T)EC5T, P)E@ENT .I %IITO)
Istoria economiei nationale a 0omniei ofera unele concluzii importante pentru aprecierea evolutiei sale n
timp si a procesului de formare si dezvoltare a natiunii noastre, a perspectivelor ei6
+. )inamica economicosociala a fost deosebit de lenta n perioada de la parasirea )aciei (raiane de catre romani
n anul 29# pna n +-., la Inirea *rincipatelor 0omne cnd ncepe procesul de formare a economiei
moderne.
2. *rocesul complex si ndelungat de formare si structurare a economiei romnesti sa desfasurat avnd la baza
unele trasaturi comune, specifice care se regasesc n politica de dezvoltare promovata n timp de toate sistemele
socialpolitice6 prote7area resurselor naturale, dobndirea si consolidarea independentei economice, dezvoltare
n principal pe baza efortului propriu 2prin noi nsine4 si potentare lui prin extinderea si diversificarea relatiilor
externe.
". )ezvoltarea economica a fost grevata n timp de ocupatiile si dominatiile straine, de razboaiele pustiitoare ce s
au desfasurat pe teritoriul tarii, a caror finalitate n ma7oritatea cazurilor a dus la nrobirea ei, economica si
teritoriala, inclusiv cel deal doilea razboi mondial.
#. 5aurirea economiei moderne romnesti sa confruntat cu consecintele negative ale crizelor economice si
urmarile acestora, de mentionat cele din +,2, +,"", a celei agrare din anii +,"9 +,",, precum si cele ale
crizei energiei si materiilor prime din anii Z92 care au cauzat pierderi economice importante, au afectat modul
de dezvoltare n general. @u putem omite faptul ca aproape de fiecare data cnd au fost nvinse marile
dificultati, iar economia romneasca sa ridicat la un anumit nivel ce permitea 0omniei sa aspire la un loc
meritat ntre statele lumii moderne avem n vedere situatiile la care a7unse n anii +,2-, +,"- si respectiv +,-,
cnd pentru prima data n istoria sa moderna a lichidat toate datoriile externe, au intervenit crize, razboaie si
perioada actuala de tranzitie care au frnt aceste aspiratii.
.. H perioada ndelungata :pna n +,98; tarile romne si apoi 0omnia au participat la comertul mondial prin
exportul de materii prime si importul de produse finite.
>. n perioade ndelungate sa manifestat instabilitatea politica sau conduceri dictatoriale si care sub influenta
puterilor straine au determinat frecvente schimbari de sensuri n evolutia si orientare economiei care a generat o
ramnere n urma aproape perpetua n ce priveste eficienta. Acoperirea lipsei de randament a necesitat un
consum suplimentar de resurse naturale si umane care se nscrie ca o trasatura generala a economiei romnesti
si care continua sa se manifeste si n prezent.
ntelegerea starii actuale a economiei 0omniei este posibila numai pe baza unor variate analize
comparative ale evolutiei sale n timp.
n perioada +-., +,28 sau pus bazele economiei moderne. )upa formarea statului national n +-., sau
nfaptuit transformari tehnice, institutionale, culturale, ideologice si politice specifice tranzitiei de la structurile
specifice feudalismului la societatea capitalista, la sistemul ei de economie de piata. n aceasta perioada sa
construit o noua infrastructura a transportului pe calea ferata, pe apa si sosele, de posta, telegraf, telefon, sa creat
.+
sistemul monetar, bancar si de credit, sistemul pietei interne si al relatiilor economice externe, sa instituit
proprietatea privata libera si garantata :+->#;, libertatea deplina a productiei si comertului, sa creat o viziune
privind dezvoltarea industriei nationale si sau ntreprins masuri protectioniste, sa introdus nvatamntul primar
:general si obligatoriu;, secundar si superior, etc. Au fost puse bazele unui organism modern al economiei nationale.
&volutia economiei romnesti a fost puternic afectata de evenimentele premergatoare si desfasurarea celui
deal doilea razboi mondial ca urmare a amputarii teritoriale din partea de nord, de vest si sudvest, a pierderilor
cauzate de confruntarile militare care au afectat grav aparatul de productie material si uman, a conditiilor impuse de
marile puteri care n ciuda faptului ca 0omnia prin contributia adusa la nfrngerea ?ermaniei naziste a fost
considerata ca tara nvinsa, fiind obligata sa plateasca mari despagubiri de razboi si sa accepte amestecul brutal al
acestora n treburile sale interne. La acestea sau adaugat vicisitudinile naturale, razboiul rece si altele. nvingerea
acestor dificultati a necesitat n primii .> ani postbelici, eforturi extraordinare din partea populatiei pentru
refacerea si atingerea nivelului de dezvoltare economicosociala din +,"-. )upa anii +,.8 sa declansat o sustinuta
mobilizare interna de acumulari, pe baza carora a fost atrasa ntreaga populatie activa disponibila la munca, la
crearea de venit national. Irmare a acestui efort, investitiile au sporit de la >,9 miliarde lei n +,.8 la peste 2">
miliarde lei n +,-,, iar fondurile fixe de la 2+8 miliarde lei la "..2> miliarde lei. Denitul national n +,-, era de +>
ori mai mare fata de +,"-, iar pe locuitor de +" ori.
5orta propulsoare a acestor cresteri a constituito industrializarea, care a permis trecerea la mecanizarea
ntregului aparat de productie, proces care n tarile dezvoltate se nfaptuiesc nca n perioada sec. al <I<lea
nceputul sec. al <<lea.
*roductia industriala n anii +,.+ +,-, a nregistrat un ritm mediu anual de +8,2 R, iar volumul
productiei era de >. de ori mai mare fata de +,"-.
n anul +,-,, economia 0omniei era ndeosebi sub raport cantitativ si structural cu totul alta dect cea
dinaintea celui deal razboi mondial. )atele statistice oficiale atesta aceasta caracteristica. :vezi tabelul -.".+;
n ultimul deceniu optiunea pentru economia de piata si mecanismul ei de functionare n locul economiei
etatiste sau colectiviste se afla n centrul atentiei cercetarii economice si preocupa multe state din lume. )upa
evenimentele din +,-, poporul romn si manifesta puternic dorinta de a trece la o economie de piata menita sai
orienteze energiile creatoare pe drumul normal al satisfacerii nevoilor nelimitate si n continua diversificare.
Hrientarea tarii noastre spre acest tip de economie se circumscrie tendintelor de pe plan mondial de deschidere larga
spre progresul economicosocial. nsa formele de organizare a economiei de piata si mecanismele ei sunt deosebit
de variate si complexe de la tara la tara, ntruct interesele agentilor economici si conditiile sociopolitice si
culturale, precum si nivelul de dezvoltare economica a tarilor sunt foarte diferite.
)e aceea optiunea pentru un anumit gen al economiei de piata care sa corespunda 0omniei la nceputul
mileniului al IIIlea necesita o cercetare temeinica a experientei mondiale n strnsa legatura cu particularitatile
istorice, economice si sociale proprii.
&conomiile de piata actuale se diferentiaza ntre ele dupa6
locul si rolul proprietatii particulare n cadrul economiei nationale care sunt preponderente si
au nregistrat n ultima perioada tendinte de crestere!
structura generala a sistemului de piete si mecanismele de functionare a acestora!
natura interventiei statului democratic n economie6 politica fiscala, monetara, bugetara si
modul n care ea avanta7eaza subiectii de proprietate!
ponderea proprietatii publice n ansamblul economiei si pe sectoare de activitate si modul de
folosire a acestei proprietati de asigurare a unor resurse economice necesare, prestarea de
servicii, favorizarea sectoarelor private sau obtinerea de profituri!
implicarea statului alaturi de mecanismele pietei sau n aceste mecanisme!
gradul de interferenta a statului ca agent economic autonom cu ceilalti agenti economici, n
principal cu cei privati :daca merg n ntmpinarea reciproca, formeaza ntreprinderi mixte
puternice n sectoare de interes general sau dimpotriva;!
influenta diferitelor curente de gndire economica asupra politicii economice
guvernamentale.
(recerea la economia de piata reprezinta, asa cum am subliniat, optiunea ferma a poporului romn care are
ca determinari obiective exigentele revolutiei tehnicostiintifice si capacitatea performanta a sistemului economic de
piata n etapa actuala.
n prezent 0omnia se confrunta cu cea mai profunda criza din istoria sa6 industria functioneaza cu numai
7umatate din potentialul dinaintea anului +,-,. /ulte ntreprinderi continua sa lucreze cu pierderi, altele au fost
devastate sau nchise, cstigurile salariale au fost rupte de legaturile lor firesti cu dinamica productivitatii muncii.
Agricultura a nregistrat imense pagube din patrimoniu distrugerea sistemelor de irigatii, lichidarea complexelor
zootehnice, slaba dotare tehnica si uzura accentuata a acesteia, investitiile n cea mai mare parte sau redus drastic,
.2
importante obiective ncepute nefinaliznduse, soldnduse cu mari pierderi materiale, aprovizionarea populatiei cu
bunuri de consum personal care adesea este sub nivelul decentei minime apeleaza tot mai mult la importuri de
produse care n multe situatii sunt de proasta calitate. H parte nsemnata a populatiei active disponibile se gaseste n
soma7, iar conditiile de viata se degradeaza continuu.
H coordonata a procesului reformei economice o reprezinta conceperea si implementarea mecanismelor
bancare, financiare si de asigurari specifice economiei de piata. 0eglementarile adoptate asigura baza unui sistem
bancar activ, ca instrument al statului de drept care sa permita gestionarea corespunzatoare a monedei nationale si a
finantelor tarii, a carei eficienta trebuie sa se manifeste n procesul controlului inflatiei si integrarii leului n
conceptul monedelor europene. )esi este prematur pentru formularea unor aprecieri pertinente, se poate spune ca
este necesara o fundamentare ct mai profunda si la timp, a fiecarei masuri financiarbancare, corelarea
corespunzatoare ntre ele si punerea lor deplina n slu7ba intereselor economiei nationale si ale agentilor economici.
nsa n mod categoric economia romneasca a nregistrat n anii de dupa +,-, caderi, am putea spune mai
grave fata de perioadele de dupa cele doua razboaie mondiale si n timpul crizei economice din anii +,2, +,"",
daca ne raportam la baza materiala si dezvoltarea economica la care se gasea 0omnia la acea data.
3ituatia este cu att mai dificila daca tinem seama ca toate tarile dezvoltate economic sunt preocupate de
fundamentarea unor strategii de dezvoltare durabila si consolidata, iar economia romneasca nu dispune de un
orizont spre echilibru si relansarea cresterii economice. &a continua sa fie supusa agresiunii restructurarii,
dezmembrarii unor ramuri si subramuri n numele trecerii la economia de piata si al presiunii obsesive a politicului
neputintei manageriale si financiare, potentate de interesele directe sau indirecte ale capitalului extern care o lipsesc
de un orizont de asteptare incitant si creeaza un mare risc de prabusire n acerba lupta a marilor centre de putere
economica pentru piete de desfacere.
(ranzitia spre economia de piata a 0omniei dupa +,-, permite o concluzie mai generala6 reforma
economica ce se nfaptuieste la acest sfrsit de mileniu, ce ncheie un ciclu secular este deosebit de costisitoare si
dureroasa daca nu este condusa spre obtinerea de rezultate cantitative si calitative asteptate si posibile spre cresterea
si dezvoltarea economica.
@oua societate este definita prin termenul de societate informationala. $ei ce mentin un asemenea punct de
vedere apreciaza ca nu se mai pune problema schimbarii unei societati, ci de transformare a ei n general.
Dalorificarea posibilitatilor existente de racordare a economiei noastre la cerintele pietei mondiale depinde de
modul n care se vor depasi aceste limite, de crearea mecanismului de functionare a agentilor economici al carui
rezultat trebuie sal reprezinte atingerea unui grad nalt de competitivitate al produselor romnesti. ndeplinirea
acestor obiective necesita eforturi de investitii pentru restructurarea unor sectoare economice, promovarea tehnicilor
si tehnologiilor avansate care sa conduca la cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de productie. 3e
impun eforturi n directia crearii si aprofundarii conditiile necesare specializarii economiei nationale n domeniile
care permit satisfacerea mai deplina a pietei interne si valorificarea superioara pe piata externa.
*onderea exportului n totalul productiei unei ramuri depinde de capacitatea de satisfacere a necesitatilor
pietei interne si performantele mondiale pe care le realizeaza. n aceste conditii importul unor mari cantitati de
factori de productie, de bunuri de consum si investitii nu vor reprezenta o povara pentru economie daca utilizarea se
va realiza la nivel mondial.
0acordarea economiei noastre la cerintele pietei mondiale presupune si convertibilitatea leului :care a
nregistrat progrese; care este o expresie a cresterii competitivitatii economice si a fortei economice, o conditie a
mentinerii si impulsionarii ei n directia cerintelor pietei mondiale. *e aceasta cale pot fi lichidate deficitele
nregistrate de tara noastra n ultimii ani n balanta comerciala si balanta de plati externe.
Proble'e !e re1le-ie, ntreb4ri:
-". *articularitOQi ale dezvoltOrii economiei romnePti de Xa lungul timpului
-#. $auzele subdezvoltOrii economice a 0omniei
-.. *rocesul formOrii economice de piaQO n 0omnia
->. (ranziQia 0omniei economice Pi integrarea 0omniei n I& Pi n circuitul economic mondial.
."
+. @evoile umane si resursele economice
2. 0aritatea si alegerea
". 5ormarea si dezvoltarea stiintei economice
#. Hbiectul de studiu al economiei politice
.. /etoda n stiinta economica
>. &conomia de schimb
9. (rasaturile economiei de piata
-. %anii si rolul lor n economia contemporana
,. &conomia de piata contemporana, caracteristici si tipuri
+8. (ranzitia la economia de piata n 0omnia
++. (ipologia agentilor economici
+2. $ircuitul economic. 5luxurile economice reale si monetare
+". 5orme de organizare a agentilor economici
+#. *iata si rolul sau
+.. (ipuri si forme de piata. Interdependenta pietelor
+>. $ererea. &xtinderea si contractia cererii
+9. Legea cererii
+-. )eterminantele cererii
+,. &lasticitatea cererii
28. Hferta
2+. )eterminantele ofertei
22. &lasticitatea ofertei
2". %unurile si tipologia lor
2#. Itilitatea economica
2.. Legea utilitatii marginale descrescatoare
2>. Hptimul consumatorului. $urba de indiferenta
29. $aracterizarea generala a factorilor de productie
2-. /unca
2,. *amntul
"8. $apitalul
"+. $ombinarea factorilor de productie
"2. 3ubstituirea factorilor de productie
"". $urbe de isoproductie
"#. $ontinutul costului
".. /arimea si tipologia costului de productie
">. /inimizarea costului
.#
"9. 0aportul costprofit
"-. $omportamentul producatorului si reducerea costului
",. &chilibrul producatorului
#8. *roductivitatea globala
#+. *roductivitatea partiala
#2. *roductivitatea medie
#". *roductivitatea marginala
##. *roductivitatea muncii
#.. 0andamentul capitalului
#>. 0andamentul de scara
#9. $ontinutul si formele concurentei
#-. 5unctiile concurentei
#,. $onceptul de pret
.8. (ipuri de pret
.+. 5orme ale pretului
.2. 5unctiile pretului
.". *iata cu concurenta perfecta
.#. *retul de echilibru
... *iata monopolista si mecanismul de formare a preturilor
.>. *iata duopolista si formarea preturilor
.9. *iata oligopolista si formarea preturilor
.-. *iata monopolistica si formarea preturilor
.,. *iata de tip monopson si formarea preturilor
>8. 3tatul si preturile
>+. *olitici de preturi
>2. $ontinutul si caracterizarea pietii muncii
>". $ererea de munca
>#. Hferta de munca
>.. 3alariul X continut si forme
>>. /arimea si dinamica salariului
>9. Aspecte privind piata muncii n 0omnia
>-. /arimea profitului
>,. 5ormele profitului
98. $onceptii cu privire la profit
9+. $onceptul de renta
92. 5orme ale rentei
9". /ecanismul de formare a rentei
9#. *retul pamntului
9.. %ancile si rolul lor
9>. 3istemul bancar contemporan
99. /asa monetara
9-. 3tructurile masei monetare
9,. $ererea de moneda
-8. Hferta de moneda
-+. )obnda
-2. *olitici monetare X obiective
-". Instrumentele politicii monetare
-#. &chilibrul pietei monetare
-.. $ontinutul pietei capitalului
->. 0olul pietei capitalului
..
-9. Activele financiare
--. Actiuni
-,. Hbligatiuni
,8. *iata primara
,+. *iata secundara
,2. %ursa de valori
,". $ererea de titluri financiare pe termen lung
,#. Hferta de titluri financiare pe termen lung
,.. $ontinutul pietei valutare
,>. $ererea de valuta
,9. $onvertibilitatea internationala a monedei
,-. $urs valutar
,,. Hperatiuni valutare
+88.Hferta de valuta
Bibliogra1ie:
+. $. &nache, $. /ecu, &conomie politica, vol.+, &d. 50/ , %ucuresti, 2888
2. $. &nache, $. /ecu, &conomie politica, vol 2, &d. 50/, %ucuresti, 2888
.>