MATEMATICA si MUZICA

Acum 2500 de ani, Pitagora s-a servit de un instrument numit monocord (o

singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul utilizat astazi pentru studiul
vibratiilor coardelor. Utiliznd acest monocord, Pitagora si-a dat seama, cel dinti, ca
sunetul muzical (sau cel vorbit) este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice.
e asemenea, Pitagora a constat ca atunci cnd vibreaza !mpreuna doua coarde, dintre
care una este de doua ori mai lunga dect cealalta, se aud doua sunete, coarda mai scurta
dnd sunetul cel mai !nalt. "unetul cel mai !nalt produs de coarda scurta este !n octava
#ata de sunetul cel mai $os produs de coarda dubla.
Adica rapoartele lungimilor si ale #recventelor sunt inverse unul altuia. %valuarea simpla
si precisa !n rapoarte de numere !ntregi ale celor trei intervale considerate consonante
per#ecte, octava, cvinta si cvarta, per#ecte, a constituit baza sistemului muzical.
Precizndu-se aceste trei intervale de baza de catre Pitagora si discipolii sai, s-a putut #i&a
ulterior gama (scara) diatonica greaca (scara lui Pitagora), ale carei sunete (note) au #ost
numite ulterior do, re, mi, #a, sol, la ,si, do. %nglezii, olandezii, germanii si ungurii
desemneaza cele ' suntele ale octavei prin litere(
"unetele do re mi #a sol la si do
)otatiile prin litere * % + , A - *
Prin urmare, Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca !n succesiunea sunetelor
(notelor) muzicale intervin rapoarte constante din numere !ntregi ca .,2,/,0. 1ogaritmii sunt
descoperiti de )eper, putin dupa anul .200 e.n., ast#el !nct
!n scoala lui Pitagora (sec. 34 5 3 !.e.n.) nu s-a stiut de legatura logaritmica dintre
di#eritele intervale. 6ai trziu, s-a vazut ca daca vom considera lungimea sonometrului care
produce pe do egala cu unitatea, lungimile pentru celelalte note sunt mai mici dect ., dar
totdeauna e&primate prin numere rationale ca rapoarte de numere !ntregi. "i anume, s-a gasit ca
pentru scara muzicala a lui Pitagora, avem urmatoarea corespondenta(
"unetele o. 7e. 6i. +a. "ol. 1a. "i. o2
"cara muzicala a lui Pitagora este convenabila pentru scrierea melodica a
unei lucrari muzicale, dar nu-i satis#acatoare pentru scrierea armonica8 de aceea, ea nu a
#ost #olosita dect pna la s#rsitul evului mediu, mai ales de catre compozitorii
cntecelor bisericesti. Aparnd necesitatea poli#oniei si dezvoltndu-se scrierea armonica
s-a gasit ca daca !n scara lui Pitagora, intervalele de la do la mi, #a la la si sol la si se vor
restrnge, se va obtine o intonatie mult mai placuta, mult mai satis#acatoare. 9n acest #el,
toate tertele ma$ore #a 5la 5do, sol- si 5 re, do 5 mi 5sol devin terte ma$ore per#ecte !n
raportul 0 ( 5 ( 2.
)oua scara, dndu-se seria sunetelor armonice, a #ost numita, de aceea, scara
(gama) ma$ora cu intonatie $usta sau scara muzicala naturala.
*ei vec:i aveau un instrument muzical mult #olosit !n reprezentatiile muzicale (
lira cu ' coarde vibrante. 1a aceasta lira s-au determinat raportele dintre doua sunete
muzicale, precum tonul, semitonul, cvarta, cvinta, octava. Un interval muzical, distanta
dintre doua sunete sau doua note muzicale, poate #i reprezentat aritmetic prin ctul dintre
#recventa sunetului muzical mai acut si #recventa sunetului muzical mai grav. Aceasta
!nseamna, e&perimentndu-se !n alt mod matematic, ca logaritmul unui interval oarecare
este egal cu logaritmul #recventei notei mai !nalte minus logaritmul #recventei notei mai
$oase. ar un logaritm poate #i e&primat si ca o suma de logaritmi ai intervalelor
componente (ceea ce !nseamna, !n acest caz, ca intervalul poate #i determinat aritmetic ca
un produs de numere).
;onul este intervalul muzical dintre doua note consecutive ale gamei diatonice
grecesti ( a#ara de intervalul dintre mi si #a sau cel dintre si si do). "emitonul este
intervalul de o $umatate de ton, ca de e&emplu, !ntre mi si #a sau si si do.
Prima este intervalul dat de aceeasi nota repetata, de e&emplu do. 5 do., distanta
zero data de aceeasi treapta8 secunda este distanta dintre doua sunete alaturate, de
e&emplu, do 5re, mi 5#a etc.8 terta este intervalul dintre trei trepte consecutive, de
e&emplu, do 5 mi, sol 5 si etc.8 cvarta consta din patru trepte, deci intervalul dintre
sunetele . si 0 (de e&emplu do 5 #a)8 cvinta consta din cinci trepte, deci intervalul dintre
sunetele . si 5 (de e&emplu, do 5 sol), si asa mai departe8 octava este intervalul dintre
prima si ultima nota cu acelasi nume dintr-o gama (de e&emplu, do- do.).
*e legatura e&ista intre logaritmi si muzica<
- logaritmul cvartei per#ecte este egal cu logaritmul octavei minus logaritmul cvintei per#ecte.
- logaritmul se&tei ma$ore marite este egal cu suma logaritmului cvartei per#ecte si
cel al tertei ma$ore
- "e&ta mica (minora) este egala, logaritmic, cu suma unei cvarte per#ecte si a unei terte minore
micsorate
- "eptima mica ( minora) este egala, logaritmic, cu suma a doua cvarte per#ecte.
1ogartmii pot #i #olositi spre a preciza intervalele
muzicale, pentru ca, spre a gasi logartmul unui interval muzical dat, nu avem altceva de
#acut dect de adunat sau de scazut logaritmii altor intervale.
9n armonie, cnd este vorba de dublarea sau de suprimarea sunetelor !n acorduri ,
rasturnari de acorduri, de !ntrzieri sau suspensii, anticipatii, broderii, apogiaturi, cadente,
acorduri de septima dominanta sau de nona ma$ora, alteratii cobortoare, acorduri de
undecima, modulatii, imitatii, progresii armonice etc., toate acestea nu se #ac oricum, ci
dupa anumite reguli bine stabilite si precis respectate de compozitori8 dar regulile acestea
!nseamna calcul matematic. "i tot ast#el #uga !n muzica, adica lucrarea poli#onica !n care
are loc repetarea imitativa a unuia sau doua subiecte dupa un anumit plan tonal-armonic,
att de !ntlnita la =ac: si -andel, nu se !ntocmeste oricum, ci tot dupa reguli
matematice, pe care compozitorii trebuie sa le stapneasca aproape intuitiv.
)umai matematica singura !nsa nu este capabila sa e&plice totul !n muzica. )u se
va a$unge niciodata sa se scrie muzica cu a$utorul simbolismului matematic ca, de
e&emplu, muzica !n ecuatii. ar muzica poate #i tratata prin mi$locirea matematicii,
aceasta dndu-i un #undament solid de mare pro#unzime. 9n spri$inul acestei idei,
calculatoarele pot #i #olosite la mecanizarea orc:estratiilor compozitiilor muzicale. 9n
scrierea programelor, intervin legile armoniei.