America

Statele Unite ale Americii sunt o ar diversificat rasial i etnic. Sunt recunoscute ase
rase : rasa alb, rasa indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa asiatic, negrii
sau afro-americani, nativ hawaian i alte rase insulare din acific. Americanii sunt,
clasificai ca s!anioli sau latini i non-s!anioli sau non-latini, americanii latini i s!anioli
sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare gru! minoritar din aceast ar.
Americanii albi "non-S!anioli#$atini i s!anioli#latini% sunt o ma&oritate rasial, cu o cot
de '() din !o!ulaia SUA, *n estimrile oficiale din rogramul de +stimare a o!ulaiei
"+%, sau ,-) *n Sonda&ele .omunitaii Americane"A.S%. S!aniolii i americanii latini
re!re/int 0-) din !o!ulaie. Americanii negri sunt cea mai mare minoritate rasial,
re!re/ent1nd a!roa!e 02) din !o!ulaie. Americanii albi, dar nu s!anioli sau latini
re!re/int 33) din totalul naiunii.
Americanii albi sunt ma&oritari *n fiecare regiune, ating1nd cel mai *nalt !rag al !o!ulaiei
*n centrul i vestul Statelor Unite : '-) !e +, sau '2) !e A.S. ,4) din aceast
regiune central vestic sunt non-s!anioli albi, cea mai mare rat de rs!1ndire din toate
regiunile. .u toate acestea, 2-) dintre americanii albi "dac toi americanii de culoare
alb sau non-s!anioli#latini% triesc *n Sud, mai mult ca *n orice regiune. Sudul este, de
asemenea, unde negrii sau afro-americanii sunt cei mai des *nt1lniti, cu o !ro!rie de
--). 5 !luralitate sau ma&oritate a fiecrui gru! minoritar rmas resident *n 6est :
7egiunea este locul a 89) s!anioli i latini americani, 83) americanii asiatici, 8')
indienii americani i nativii din Alaska, 3') nativii hawaieni i alte rase insulare din
acific, 2,) sunt catalogai :;ou sau mai multe rase: !o!ulaie "multirasiala
americani%, i 83) dintre oamenii din :alte rase:.
<n recensm1ntul din 9((( i ulterior anchetele .ensus =ureau din Statele Unite,
americanii se auto descriu ca a!arin1nd acestor gru!uri rasiale:
Albii : cei care au originile *n oricare dintre !o!oarele originale din +uro!a, 5rientul
>i&lociu sau Africa de ?ord.
?egrii sau afro-americanii : cei care au originea *n oricare dintre gru!urile rasiale din
Africa. @ndian americanii sau nativii din Alaska : numiti si americani native : cei care au
originea *n oricare dintre !o!oarele originale de ?ord, America .entral i de Sud, i
care s menin obiceiurile tribale sau devotement comunitaii.
Asiaticii : numii i Americani asiatici: cei care au originea *n oricare dintre !o!oarele
originale din 5rientul <nde!rtat, Asia de Sud i subcontinentul indianA frecvent
menionate ca fiind chine/ - americani, coreean - americani, indieni - americani, fili!ine/
- americani, vietname/ - americani, &a!one/ - americani, etc.
?ativ hawaienii sau americanii insulari din acific : cei care au originile *n oricare dintre
!o!oarele originale din Bawaii, Cuam, Samoa, @nsulele acificului sau de alt natur.
Alte rase : cores!ondenii se *nscriu *n rasele *n care se consider ei. Aceast categorie
este re!re/entat de metisti, creoli i mulatri, !e lang aceste rase *n ra!ortul de la
recensm1ntul din 9((( au a!rut i rasele : sud africane, marocane, beli/eane,
meDicane, !ortoricane, cubane/e i rasa wesort sau iscatawaE "acetia declar1ndu-se
nativi americani%, amestecate, interrasiale, i alii.
;ou sau mai multe rase : cunoscute ca i >ultirasiale: cei care se regsesc *n mai
multe rase. ?u eDist nici o meniune *n recensm1nt ca a!artin1nd acestor dou ti!uri :
F;ou sau mai multe rase: sau F>ultirasiala:, ci doar cele de mai sus ase rase, cei care
s-au *nscris la mai mult de o ras sunt clasificai ca !ersoane din F;ou sau mai multe
raseG.
Americanii albi sunt ma&oritari *n !atru/eci i nou de state din cinci/eci, cu Bawaii ca
eDce!ie. ;istrictul .olumbia, care nu este un stat, are, de asemenea, o ma&oritatece nu
sunt albi. ?on-s!aniolii albi sunt ma&oritari *n !atru/eci i ase state, cu Bawaii, ?ew
>eDico, .alifornia i HeDas, du! cum !recum i *n ;istrictul .olumbia, ca eDce!ie.
Aceste cinci state au Fma&oritile minoritare:, adic gru!urile minoritare sunt !o!ulaiile
ma&oritare.
A!roDimativ 09,8) din !o!orul american "2,3(((((, inclu/1nd a!roDimativ ''- mii
s!anioli sau latini% sunt negrii sau afro-americani. +ste cea mai mare minoritate rasial,
s!re deosebire de s!anioli i $atini, care sunt cea mai mare minoritate etnic. @storic
vorbind, orice !ersoan cu orice origine din Africa sub-saharian, chiar dac acestea au
fost *n cea mai mare !arte alb, au fost desemnate i clasificate ca :neagr:, *n
conformitate cu :regula rasei:. Ast/i, calificarea rasial de!inde de autodescriere.
Americanii asiatici
5 a treia minoritate semnificativ este !o!ulaia Asiatic - American, care cu!rinde 02.8
milioane *n 9((', sau 8,8) din !o!ulaia SUA. .alifornia este casa, a 8,- milioane de
americani din Asia, *n tim! ce 84-,((( triesc *n Bawaii, unde se aduna la cei 2'.- )
din oameni insule. Aceasta este cea mai mare cota a oricrui stat. Americani din Asia
triesc *n *ntreaga ar, i sunt, de asemenea, gsii *n numr mare *n ?ew Iork .itE,
.hicago, =oston, Bouston, i alte centre urbane. +le nu sunt *n nici un ca/ un gru!
monolitic. .ea mai mare sub-gru! sunt imigrani sau descendeni ai imigranilor din
Jili!ine, .hina, @ndia, =runei, >alae/ia, 6ietnam, .ambodgia, .oreea de Sud, Ka!onia
i Hhailanda. <n tim! ce !o!ulaia din Asia american este, *n general, un !lus destul de
recent !entru a amesteca naiunii etnice, valuri destul de mare de chine/i, fili!ine/i i
imigrai &a!one/i au fost la mi&locul i la sf1ritul anului 0'((.
@ndienii americani i nativii din Alaska
o!oarele indigene din America, cum ar fi indienii americani i inuiii, alctuiesc (,') din
!o!ulaie *n 9((', 9.8 milioane de !ersoane.Un numr su!limentar de 9.2 milioane
!ersonae i-au declarat strmoii !arial indieni americani sau nativi din Alaska. Kuridic
denumirea oficial de nativ american de origine a st1rnit controverse de demografie,
naiunile tribale i a oficialilor guvernamentali !entru multe decenii. $egile s1ngelui
cuantice sunt com!leDe i contradictorii *n admiterea de noi membri tribali, sau !entru
recen/ori s acce!te cererile res!ondentului fr documente oficiale de la =iroul
american de afaceri indian. 5amenii de tiin genetic estimea/ c !este 0- milioane
de americani, !ot fi un sfert sau mai !uin de origine indian din America.
Bawaienii i alte insule din acific
?ativii hawaieni i alte !o!oare din acific insularii numr 89,,'0( *n 9((', sau (,08)
din !o!ulaie. <n !lus, a!roa!e la fel de muli au ra!ortat !arial ca av1nd strmoi nativi
din Bawaii, !entru un total de '94,484 de !ersoane. Acest gru! constituie rasa cu cea
mai mic minoritate *n Statele Unite
Americanii s!anioli i latinii
:S!anioli sau de origine latini: este o auto-desemnare fcut de 8, de milioane de
americani, *nce!1nd din 9(('. +i au originile *n naiunile vorbitoare de limba s!aniol din
America $atin, *n !rinci!al, *n tim! ce un mic !rocent au origini *n S!ania. .u toate
acestea, eDist /eci de mii de alte locuri, !recum: (,9) din s!anioli americani i $atini
sunt imigrani din Asia, de eDem!lu. .a i *n rile lor de origine, gru!ul este eterogen *n
diverse moduri, inclusiv de ras i origine.
7eligii
0. rotestantismul
=iserica anglicana:
rinci!ala biserica din USA, cu numarul cel mai mare de aderenti. Similara bisericii
anglicane din >area =ritanie, unde a fost introdusa de regele Beinrich al 6@@@-lea. ;e
remarcat ca mentine mult mai multe elemente catolice decat bisericile luterane si
calvine. Hoate celelalte biserici !rotestante de origina anglo-saDona, !ot fi considerate
dre!t sci/iuni sau miscari de o!o/itie, vi/avi de biserica anglicana.
.ongregationismul "congregation L comunitate%:
>iscarea congregationista nu recunoaste necesitatea unei organi/ari clericale
centrali/ate "biserica, ierarhie !astorala etc%, ci - in sensul crestinismului originar - !une
in centrul activitatii religioase !e membrii comunitatii. .omunitatea sustine ca este
condusa, nemi&locit "invi/ibil%, de @sus
M =a!tismul:
.a !rotest im!otria !racticilor abu/ive !uritane, 7oger Nilliams a intemeiat .olonia
7hode @sland din USA !e la mi&locul secolului 0,, nucleu !rimar al ba!tismului american.
@n tim!ul 7evolutiei Americane s-a inregistrat un s!or considerabil al numarului de
ba!tisti. @n !re/ent, aceasta secta numara cca 9- milioane membrii, avand deosebit de
multi aderenti in randul negrilor. ;intre marile !ersonalitati americane ba!tiste trebuie
mentionati !astorul >artin $uther Oing si !resedintele KimmE .arter.
>ormonii:
7e!re/inta cea mai tanara miscare religioasa din USA, luand nastere abea in anul 0'2(.
?umele oficial: Hhe .hurch of Kesus .hrist of $atter-daE Saints "=iserica lui @sus .ristos
a ultimelor /ile sfinte%. @ntemeietorul a fost Kose!h Smith. >ormonii si-au atras anti!atia
si o!o/itia in USA, mai ales din cau/a acce!tarii !oligamiei.
$uteranismul:
@n USA, in contrast fata de +uro!a, luteranismul nu a !rins teren, avand un rol
neinsemnat in cadrul bisericilor reformate. ?umarul aderentilor se cifrea/a la cca 0(
milioane "urmasii imigrantilor de origine germana si scandinava%.
9. .atolicismul
@m!ortanta numerica a ade!tilor religiei catolice a s!orit abea in secolele 04-9(, odata cu
imigrarea masiva in USA a numeroase familii din @rlanda, Cermania, @talia, olonia,
orto 7ico si din tarile Americii .entrale si Americii de Sud. @n !re/ent, in USA traiesc
cca -( milioane catolici.