MODULAIA DIGITAL.

ASK.
OOK sau BASK (binary) poate fi obinut cu o schem simpl cu un tranzistor sau cu un
montaj cascod cu dou tranzistoare Fi!"#a $i b!%n Fi!"#b tranzistorului inferior &n confiuraie
emitor comun este folosit pentru purttoare' iar cel superior &n confiuraie baz comun este
utilizat pentru semnalul binar! (zolaia &ntre cele dou circuite se realizeaz printr)un filtru *+ ,-'
conectat &n baza tranzistorului superior!
Fi!"#! .odulaia ASK) //K cu tranzistoare!
0entru microunde se pot folosi modulatoare realizate cu linii 123 $i diode 0(4!
FSK.
FSK binar BFSK' cu dou frec5ene poate fi realizat cu un oscilator cu cuar cu capacitate
de comutare!Fi!"6! -apacitatea -
7
5a fi comutat on)off de tranzistor &n concordan cu sec5ena
binar aplicat la intrare pentru a transmite cele dou frec5ene! Schimbarea frec5enelor
corespunztor cu sec5ena binar se face prin selectarea capacitii corespunztoare &ntre -
"
$i -
7
!
"
Fi!"6! .odulator binar FSK!(BFSK)!
.FSK cu m ni5eluri n bii pe simbol!.FSK necesit o band mai mic dec8t BFSK!
PSK.
9ste folosit pentru a transmite informaia binar prin modificarea fazei purttoarei pentru
diferite 5alori discrete!0entru B0SK Binary 0hase Shift Keyin faza este comutat &ntre :
:
$i
";:
:
!.)ari 0SK n bii sunt combinai $i transmi$i ca un simbol cu un total de m< 7
n
diferite
simboluri' fiecare simbol fiind reprezentat printr)o combinaie de n bii! Fiecare simbol transmis
este reprezentat printr)o faz diferit a semnalului!
0SK diferenial caz &n care fazele se transmit nu fa de faza de referin ' ci fa de faza
anterioar (diferena )!=0SK 0SK &n cuadratur pentru care pentru n<7' m<3 'sunt combinai c8te
doi bii pentru a forma un simbol!Fiecare simbol este reprezentat printr)o faz diferit!' fazele sunt
distanate la >:
:
!
.SK minimum shift ?eyin ' comparati5 cu =0SK' produce 5ariaii lente ale fazei' obinut
prin filtrarea datelor diitale &nainte de modulare' reduc8nd amplitudinea lobilor laterali comparati5
cu B0SK sau =0SK! 9ste cunoscut $i sub denumirea de FSK cu faz continu -ontinuuous 0hase
Fre@uency Shift ?eyin -0FSK' semnal cu o frec5en de separare eal cu jumtate de rat de bit!
Fi 6!37 schema bloc a .SK!
Fi!"A!Schema bloc a unui modulator .SK!
7
Btiliz8nd o form de puls Caussian' se &mbuntesc performanele spectrale ale semnalului
.SK' iar modulaia obinut este Caussian .inimum Shift Keyin)C.SK! %n modulatorul C.SK
fluDul de date este trecut mai &nt8i printr)un filtru Caussian' iar semnalul rezultat 5a fi aplicat unui
modulator &n cuadratur (2=! Se utilizeaz n comunicaiile mobile' personale' cordless)E9-*'
Eiital 9uropean -ordless *elephone' CS.
Modulaia de amplitudine n uad!atu!"# $uad!atu!e Amplitude Modulation.$AM.
Folose$te at8t modificarea amplitudinii c8t $i a fazei purttoarei' pentru a transmite fluDul de
date!Fi!"; prezint schema bloc a modulatorului =A.!Se produce modulaia de amplitudine
separat pentru purttoarele ( $i =' care au accea$i frec5en dar defazate cu >:
:
!%n cazul 'de eD!' a
"6=A.' sunt 3 5alori pentru ( $i 3 5alori pentru =' rezult8nd un total de "6 stri posibile ale
semnalului!"6<7
3
' deci se transmit 3 bii pe simbol! 7=A. este echi5alent cu B0SK' iar 3=A.
este echi5alent cu 30SK sa=0SK!-ele mai obi$nuite forme suntF "6 =A.' 63 =A.' "7; =A. $i
7#6 =A.!Simbolurile de5in foarte apropiate $i pot fi supuse erorilor datorate zomotului $i
distorsiunilor!
Fi%.&'.Schema bloc pentru modulaia =A. $i diaramele constelaiilor!
Modulaia impulsu!ilo! n od (P)M*
A fost dez5oltat prima dat &n ">G> de Alec ,ee5es pentru comunicaii 5ocale ca metod de
transmisii de semnale diitale pe canale analoice de comunicaii!E0-.)Eifferntial 0ulse -ode
.odulation! Se codeaz diferena dintre 5aloarea curent $i 5aloarea predicta!AE0-. Adapti5e
Eifferential 0ulse -ode .odulation este o 5ariant a E0-. care 5ariaz dimensiunea pasului de
cuantizare pentru reducerea benzii' pentru un S=4, cerut!Eelta modulation E. sau H)
modulation!o alt 5ariant pentru a simplifica E0-. unde diferena dintre e$antioanele succesi5e
este codat in date de n biti' $i data ransmis este reduce la stream de " bit!
Modulato! las" S.
Bn modulator clas S este un amplificator de putere de joas frec5en' de eficien mare'
bazat pe modulaia &n lime' sau durat' a impulsurilor) 0ulse Iidth .odulation (0I.) iar
semnalul la ie$ire este an5elopa benzii de baz a semnalului incluz8nd $i componenta continu!
0I. utilizeaz un semnal triunhiular' a crui durat a pulsului este modulat' rezult8nd o 5ariie a
5alorii medii a undei!
G
Fi%.&+. .odulator clas S
%n eneral semnalele 0I. pot fi obinute prin mai multe metode' dar cea mai utilizat este
metoda comparrii (Fi!">)!
Fi%.,- . 9tapele obinerii modulaiei impulsurilor &n durat!Formele de und.
%n acest caz' se compar an5elopa semnalului de intrare cu o und de referin triunhiular'
Fi!7:b' la ie$irea comparatorului obin8ndu)se semnalul de comutare 0I. a crui lime 5ariaz
cu amplitudinea an5elopei' Fi!7:c! Ja ie$irea comparatorului se produc 5alorile maDime c8nd
semnalul de la intrare este mai mare dec8t unda triunhiular $i zero c8nd semnalul de la intrare este
mai mic dac8t unda triunhiular! Bnda
0oate fi obinut direct de la un enerator de funcii sau prin interarea semnalului obinut de la un
enerator de semnal dreptunhiular!(Fi!7:a)!Frec5ena maDim de modulaie depinde puternic de
eneratorul de comutare necesar pentru obinerea 0I.! 0entru ca produsele spurious s fie in afara
spectrului cu cel puin G:)3:dB sub ni5elul purttoarei' frec5ena de comutare trebuie s fie de 3)#
ori mai mare dec8t frec5ena maDim de modulaie!/ eficien de p8n la >:K a modulatorului
clas S se obine cu o band a an5elopei semnalului de p8n la "#:KLz! 0erformane mai bune
dpd5 al distorsiunilor de intermodulaie se obin cu modulatorul cu trece jos delta sima!
3