SUBIECTUL 1.

CONCEPTUL DE ORGANIZARE SI CONCEPTUL DE CONDUCERE AL ACTIVITATII DE

CONDUCERE

Conceptul de organizare
Organizarea este disciplina al carei domeniu de activitate este conceperea realizarea, dezvoltarea, conducerea si
perfectionarea unor instrumente in conformitate cu domeniul de activitate adoptat care sa conduca la realizarea unor obiective
si atingerea unui scop bine precizat, cu maxim de eficienta.
In vreme ce biologia se ocupa cu organelle si organismele din natura, organizarea se ocupa cu organelle si
organismele create de om
Organizarea trateaza omul sub 3 aspecte:
- Obiect de studio
- Autor executant
- Conducator
Organizarea are doua domenii de actiune:
1. Organizarea activitatii de productie
2. Organizarea activitatii de conducere

1. Organizarea activitatii de productie
Se ocupa de relatiile ce apar intre factorii procesului de productie tratand aspectele structural si procesuale din cadrul
procesului de productie (P.P.)
P.P. consta in totalitatea activitatilor care se desfasoara pentru a realiza transformarea executata si condusa de catre
om (resursele naturale), a obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor de munca deci transformarea lor in produse si
servicii
P.P. este format din:
Procesul de munca = activitatiile pe care le desfasoara execuntantii (resursele umane)
in vederea realizarii de lucrari sau/si indeplinirea unor functii.
Procesul tehnologic = transformarea directa a obiectelor muncii in servicii


2. Organizarea activitatii de conducere
Se ocupa cu realizarea si dimensionarea structurii organizatorice si cu stabilirea si dimensionarea sarcinilor,
atributiilor si responsabilitatilor

Conceptul de conducere

Conducerea este activitatea nemijlocita de initiere, activizare, dezvoltare, dinamizare, coordonare, armonizare si
control a activitatilor de productie si activitatilor umane in general si are ca arie de actiune repartizarea, adaptarea in timp si
controlarea indeplinirii sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor.

Conducerea se manifesta in cadrul relatiilor dintre oameni si are doua laturi:
1. Latura tehnico-organizatorica se refera la relatiile dintre verigile structurii de conducere
2. Latura socio-culturala se refera la factorul uman, la motivare, la compensare
Conducerea si organizarea se afla intr-o stransa interdependenta, organizarea reprezentand aspectul static structural
anatomic al sistemului

ORGANIZAREA CONDUCEREA
CARACTER STRUCTURAL CARACTER FUNCTIONAL
ANATOMIA FIZIOLOGIA
STATIC DINAMIC
Procese de
munca
Procese
tehnologice
Procesul
de
productie
Resursele
umane
Mijloacele
de munca
Obiectele
muncii
Factorii
de
productie
PRODUSE
SERIVICII
rezulta
Subiectul 2
Conceptul de management si scoli de management
(caractristicile acestora)

Managementul ca stiinta
Este stiinta care se ocupa cu studierea proceselor si relatiilor specific domeniului
abordat in vederea determinarii legislatiilor si principiilor care le
guverneaza,crearea si dezvoltarea de sisteme,metode,procedee,tehnici si
instrumente care sa conduca la realizarea obiectivelor si scopurilor propuse in
conditii de eficienta maxima.
Managementul ca arta
Este capacitatea,abilitatea,talentul si gradul in care managerul isi
insuseste,utilizeaza si perfectioneaza
cunostintele,instrumentele,tehnicile,procedeele,metodele si sistemele
manageriale in conformitate cu caracteristicile organizatiei in care activeaza
societatea comerciala.
Managementul este o disciplina multifunctionala care utilizeaza elemente
apartinand multor alte discipline sau stiinte:
-organizare
-conducere
-matematica(statistica,programare liniara si neliniara ,teoria probabilitatilor)
-economie
-finante
-psihologie
-marketing
-sociologie
-ergonomie
-juridice-legislatie
Evolutia managementului.Scoli de management
1.Scoala clasica de management
Primul care a explicat si conceput elemente relative stiintifice de management a
fost inginerul mecanic american,Frederick Taylor care in 1911 a scris lucrareaThe
Principles of Scientific Management si este considerat parintele managementului
stiintific.
Parintele managementului modern este considerat Henry Fayol,care in 1916 a
scrisAdministration Industrielle et Generale.El a conceput cele 6 functii sau
atribute ale managementului:
a)a previziona si planifica
b)a organiza
c)a comanda si directiona
d)a coordona
e)a valorifica rezultatele
f)a controla
Cele 14 principii ale managementului stiintific:
-diviziunea muncii
-autoritatea-responsabilitatea
-unitatea de comanda
-unitatea de directie
-calitatea
-scara ierarhica
-subordonarea intereselor individuale celor colective
In scoala clasica,angajatul era considerat o masina umana echivalenta masinii
automate.
2.Scoala Behaviorista sau Comportista a relatiilor umane
Angajatul este considerat fiinta umana,cu trairi si reactii proprii,in relatie cu
ceilalti angajati si mediul ambiant.
Se folosesc elemente din psihologie si sociologie(McGregor,Abraham Maslow).
3.Scoala Cantitativa
Este o scoala riguroasa care foloseste instrumental mathematic-
statistica,programare etc.(A Kaufmann,Starr).
4.Scoala sistemica
Face sinteza scolilor anterioare,trateaza firma ca sistem compus din elemente si
relatii in interactiune cu sistemele exterioare si cu sistemul care o cuprinde(Peter
Druker,Mintzberg).
5.Scoala contextuala
Nu exista reteta pentru succesul in management,toate sistemele,metodele si
procedeele anterioare nu asigura o activitate manageriala perfecta si managerul
trebuie sa adapteze in fiecare moment aceste mijloace.
*Scoala romaneasca de management
Inainte de 1948-A.D. Xenopol,Dolfu,Ioan Ionescu de la Brad,M.Manoilescu.
1927-IROM(Institutul Roman de Organizare Stiintifica a Muncii).

Particularitatile activitatii la nivel operational in constructii
Sistemul de constructii prezinta o serie de particularitati care il dezavantajeaza
fata de alte domenii economice,impunand masuri specific in ceea ce priveste
proiectarea,pregatirea executiei si executia.
1)Procesul de productie din constructii este mobil,in timp ce produsul este fix.
Mobilitatea se manifesta prin:
-deplasarea factorilor de productie pe orizontala si verticala in cadrul punctului de
lucru(obiectivului de constructive),intre diferite puncte de lucru,intre
localitati,intre tari.
Masuri ce se impun:
-o planificare cat mai eficienta a activitatii pt fiecare punct de lucru,dar in
corelatie cu celelalte(se face o planificarea integrata a executiei pentru toate
punctele de lucru dupa care se extrag planuri calendaristice insotite de grafice de
consum,resurse umane pt fiecare punct de lucru).
-o organizare de santier cat mai rationala pt fiecare punct de lucru,dar in corelatie
cu celelalte.
-o aprovizionare tehnico-materiala cat mai rationala pt fiecare punct de lucru,dar
in corelatie cu celelalte
-cresterea gradului de mecanizare a activitatii
-transferarea in cat mai mare masura a activitatii de pe santier in spatiul
industrial(prefabricare,preasamblare).
-protejarea factorului uman de accidente,incidente periculoase,boli profesionale
2)Activitatea de productie din constructii este ,in general,mult mai complete
decat in alte sectoare economice.
-in sectorul de constructii avem aprox. 200000 sorto-tipo-dimensiuni de
material,o gama larga de mijloace
tehnice(utilaje,masini,echipamente,scule,dizpozitive) si aprox. 160 de meserii de
unde rezulta necesitatea:
-elaborarii unui nr mare de reglementari si prescriptii tehnice:
standarde,normative,fise tehnice
-un volum mare de agrementari tehnice si autorizatii care sa certifice calitatea
de functionare a materialelor si produselor pt constructii
-instruirea personalului intr-un nr mare de meserii
3)Produsele constructii au,in general,caracter de unicat,ceea ce necesita:
-proiectare distincta
-documentatie tehnica pt organizarea lucrarilor de santier
4)Activitatea de constructii se desfasoara in aer liber si deseori in afara
localitatilor.Apar probleme datorita expunerii factorilor de productie la actiunea
factorilor climaterici.
Masuri:
-protejarea si adapostirea factorilor de productie
Pentru resursele umane:
-factorul uman este expus bolilor profesionale si bolilor legate de profesiune-
masuri special:echipament de protectie,adapostire,alimentatie,hidratare.
5)Produsele activitatii de constructii ,cu greutati foarte mari,in general sunt
fixe,rezultand imposibilitatea/dificultatea deplasarii lor pentru a fi prezentate
potentialilor cumparatori si dificultatea in deplasarea constructiilor atunci cand
amplasamentul o impune.
6) Ciclul de productie din constructii are o durata mare,iar activitatea de
constructii,in general este neuniforma si adeseori,discontinua.
Rezulta imobilizari corporale mari de material si echipamente,imobilizari
financiare mari,dificultati in decontarea lucrarilor,recuperarea dificila a
investitiei,dificultati de durata in ceea ce priveste amplasamentul,ocuparea
spatiului pt organizarea de santier.
7)Activitatile de renovare,consolidare,extindere ,modernizare,reparare se
desfasoara in conditii de ocupare a constructiilor:
-necesita lucrari dificile si sensibile care sa tina cont si de protejarea ocupantilor si
activitatii lor
-sunt activitati foare costisitoare

Subiectul 3
Organizarea si conducerea activitatilor de constructii.Particularitatile procesului productiv de
constructie.

Sectorul de constructii prezinta o serie de particularitati care in general il dezavantajeaza fata
de alte sectoare economice impunand masuri speciale in ceea ce priveste proiectarea
,pregatireaproiect,executia.
1. Procesul de productie din constructii este mobil in timp ce produsul este fix.
Mobilitatea se manifesta prin deplasarea factorilor de productie pe orizontala si
verticala in cadrul punctului de lucru (obiectul de constructie) intre diferite puncte de
lucru ,intre localitati,intre tari.
Masuri ce se impun:
-potejarea factorului uman de accidente ,incidente periculoase,boli profesionale (legea
SSM 319/2006);
-organizarea de santier cat mai rationala pentru fiecare punct de lucru ,dar in corelatie
cu celelalte;
-o aprovizionare tehnico-materiala cat mai rationala pentru fiecare punct de lucru ,dar
in corelatie cu celelalte;
-o planificare cat mai eficienta a activitatii pentru fiecare punct de lucru,dar in corelatie
cu celelalte; se face o planificare integrata pentru toate punctele de lucru,dupa care se
extrag planurile calendaristice(grafic tip GANTT) insitie de grafice de consum resurse
umane pentru fiecare punct de lucru;
-cresterea gradului de mecanizare a activitatii;
-transferarea in cat mai mare masura a activitatii de pe santier in spatiul
industrial(prefabricarea -preasamblare);
2. Activitatea din productia de constructii este general mai complexa decat in alte
sectoare economice.In sectorul de constructii avem circa 200000 de sorto-tipo-
dimensiuni de materiale, o gama larga de disozitive (utilaje , masini , echipamente
,scule,dispozitive),circa 160 de meserii de unde rezulta necesitatea:
-elaborarea unui numar mare de reglementari si prescriptii tehnice: standarde ,
normative ,fise tehnice;
-un volum mare de agrementari tehnice si autorizatii care sa certifice calitatile de
functionare a materialelor si produselor pentru constructii;
-instruirea si actualizarea personalului intr-un numar mare de meserii(si recrutarea lor)
3. Produsele de constructii au in general caracter de unicat ceea ce necesita:
-proiecarea distincta;
-documentatie tehnica pentru ogranizarea lucrarilor(DTOL) si organizari de santier
distincte;
-documentatii tehnico-economice distincte ;
4. Activitatea de constructii se desfasoara in aer liber si adeseori in afara localitatii.
Apar probleme datorita expuneri factorilor de productie la actiunea factorilor climatici.
Masuri:
-protejarea si adapostirea factorilor de productie pentru factorul uman , pentru
resursele umane:-este expus in general bolilor profesionale si bolilor legate de
profesiune;
-masuri speciale: -echipament de protectie ,adapostire , alimentatie , hidratare,legea
securitatii si sanatatii in munca nr 319 /2006
5. Produsele actiunilor de constructii au greutati foarte mari si in general sunt fixe de
aici rezulta imposibilitatea deplasarii lor pentru a fi prezentate potentialilor
cumparatori:
-dificulate in deplasarea constructiilor atunci cand amplasamentul o impune;
6. Ciclul de productie din constructie are o durata mare,iar actiunea de constructii in
general este neuniforma si adeseori discontinua =>imobilizari corporale mari de
materiale si echipamente:
-imobilizari financiare mari,dificultati in decontarea lucrarilor,recuperarea dificila a
investitiei;
-dificultati de durata in ceea ce priveste amplasamentul ,ocuparea spatiului pentru
oraganizarea de santier, cu autoritatile locale, inchirieri ,vecintati,mentinerea resurselor
umane;
7. Actiunile de renovare,consolidare,extindere ,modernizare,reparere se desfasoara
adeseori in conditii de ocupare a constructiilor respective:
-Necesita lucrari dificile si sensibile care sa tina cont si de protejarea ocupantilor si
activitatile lor;
-Sunt activitati foarte costisitoare;





Subiectul 4
Conceptul de sistem in analiza manageriala. Sectorul de constructii ca system.

Este unanim acceptat ca tot ceea ce ne inconjoara ( obiecte, fenomene, procese,etc)
se incadreaza in sisteme, atat elementele create de natura, cat si cele facute de om
Notiuni generale despre sistem
In Romania, inginerul de radio-comunicatii Edmond Nicolan (19922-1996) a introdus si
dezvoltat stiinta cibernetica si a definit sistemul drept amsamblu format din minimum 2 marimi
sau obiete intre care se pune in evident o relatie.
Mediu ambiant
intrari

Sistem iesiri
Elemente,
relatii,
conexiuni,
Structr. Sistm
Arhitectura
sistem
Starea sistem
Functia
sistem
Feed BACK

Sistemul este un amsamblu format din elemente eterogene care interactioneaza intre
ele , sunt ierarhizate, stratificate si oganizate intr-o structura ierahica.
Elementele sunt entitati fizice sau abstracte, parti constituente, fundamentale ale
sistemului care nu se mai analizeaza sau detaliaza pt ca nu mai este necesar sau nu mai este
posibil.
Sunt cel putin 2 elemente
Elementele pot fi la randul lor, sistem de elemente
Relatii, legaturi-conexiuni sunt rapoarte existente intre elementele sistemului, ele
asigurand integrarea sistemului intr-un text unitar coerent ( structura )

Pot fi:
Succsive
Simultane
De interdependenta cauzala, directa asigura reglarea sistemului,
valorile iesirilor fiind condionate de valorile intrarilor
De interdependenta cauzala, inversa ( feed-back) asigurand
autoreglarea sistemului, rezulta sistemul cybernetic
Structura sistemului sau constructia sistemului la un moment dat este configuratia care
incadreaza toate elementele si relatiile care ii asigura integralitatea, coerenta si
stabileste limitele de manifestare a proprietatiilor sistemului
Arhitectura sistemului reprezinta structura functiunilor sistemului vazut de unde
observator de pe o anumita pozitie. Este modul de a concepe un sistem nou
Starea sistemului reprezinta sistemul la un moment dat. Stabilitatea starii sistemului
este influentata de situatia sa interna si de relatia cu mediul inconjurator ( intrari
iesiri):
Vectorul intrarilor este totalitatea actiunilor sau excitatiilor exercitate de mediu
asupra sistemului
Vectorul iesirilor este totalitatea influentelor sistemului asupra mediului
Functia sitemului este sistemul de actiune, procesul comple de transformare, de
procesare a intrarilor si transferare a rezultatelor in mediu sub forma iesirilor
Principalele caracteristici si proprietati ale sistemelor
Integritatea este caracterica fundamental a sistemelor si anume ca sistemul are
caracteristici proprii, specific care nu se reduc la caracteristicile elementelor si nu
sunt nici rezultatul insumarii acestora
Autocorectarea sau autostabilizarea ( homeostoza = stare asemanatoare este
proprietatea de a-si pastra starea stabila (comportamen stabil ) in urma
influentelor destabilizatoare ale factorilor interni si externi din mediul ambient
Autoorganizarea este proprietatea de a crea noi stari stabile in urma
dezorganizarii produse de facturi externi si interni
Ierarhizarea este proprietatea sistemului de a fi suprasistem pt subsitemele sale
si subsistem pentru sistemul care il cuprinde

Sectorul de constructii ca sistem
Sectorul de constructii abordat in analizarea sistematica este un sistem deschis, dynamic si
social economic
Sectorul de constructii - sistem deschis:
Funtioneaza si se regleaza in actiune cu mediu economic social si natural, fiind expus la
influentele acestuia si funtionand in conditii impuse de mediul de la care primeste resurse:
materiale, umane, mecanice ( utilaje, masini, echipamente),diverse ( informationale, climat de
lucru, conditii natural, spatiul de lucru )
Sectorul de constructii - sistem dinamic:
Isi schimba in permanenta relatiile cu mediul in functie de acestea, pastrandu-si
integritatea si homeostoza si se adapteaza actiunilor destabilizatoare, crescandu-si noi stari
organizatorice stabile ( autoorganizarea)
Sectorul de constructii - sistem social economic:
Reuneste factorii de productie sociali cu cei economic ( mijloace de productie si
obiectele muncii in scopul satisfacerii unor cerinte sociale )
Este sistemul social pt. ca :
o Ofera societatii produse si servicii pt constructii
o Ofera locuri de munca
Este sitem economic pt. ca:
o Deoarece realizeaza toate aceste printr-un efor economic.
Sub.5 Produsul contructiei ca sistem complex si ca sistem tehnic: definirea
elementelor componente ale acestor sisteme.
Produsul contructiei ca sistem complex
- Este un sistem complex deoarece reuneste un nr. mare de componente cu rol
functional pe diferite nivele structurale, ierarhic pt. realizarea carora este necesar un
nr. mare de procese de productie.

PROCESUL CONSTRUCTIEI
SISTEM TEHNIC SISTEM DE LUCRARI














(indicatoare de Norme de Deviz)




OBIECTIV DE INVESTITIE
(PROIECT)
GGSDSF
OBIECTE DE CONSTRUCTIE
PARTI DE OBIECTE DE
CONSTRUCTIE
GGSDSF
STADII FIZICE
WORK PAKAGES
ANSAMBLU DE CONSTRUCTIE
SUBANSAMBLE DE CONSTRUCTIE
E
L
E
M
E
N
T
E

D
E

C
O
S
N
T
R
U
C
T
I
I

E
L
E
M
E
N
T
E

D
E

I
N
S
T
A
L
A
T
I
I

E
L
E
M
E
N
T
E

D
E

I
Z
O
L
A
T
I
I

E
L
E
M
E
N
T
E

D
E

F
I
N
I
S
A
J
E

LUCRARI
ELEMENTARE
ARTICOLE LUCRARI
DE DEVIZ
CAPITOLE DE LUCRARI
CATEGORII DE LUCRARI
Produsul contructiei ca sistem tehnic (tehne-greaca = iscusinta,mestesug)
Produsul constructie este structurat pe nivele ierarhice ce contin subdiviziuni fizice
cu rol functional distinct care, prin interactiunea lor, asigura integralitatea materiala si
functionala a constructiei.
Obiectul de investitie(proiectul)
Reprezinta materializarea investitiei intr-un ansamblu de obiecte de constructie
care asigura diferite functiuni si servicii ( mediu construit sau ansamblul de
obiecte de constructie).
Obiectul de constructie
Este o constructie distincta, independenta ca utilizare, cu rol functional propriu.
Partea de obiect de constructie
Este o portiune din obiectul de constructie care se poate delimita spatial,
realizata de acelasi executant, pe unul sau mai multe locuri de munca , i se poate
atribui o unitate de masura convenabila si are un rol functional bine determinat.
In functie de gradul de detaliere, obiectele de constructie pot fi:
o Ansamble de constructie formate din subansamble sau totalitatea
elementelor de constructie din aceeasi categorie de lucrari ( in general) si
apartinand uneia sau mai multor specializari care se executa intr-una sau
mai multe etape ; se poate atribui o unitate de masura convenabila.
Exemplu: infrastructura, suprastructura, arhitectura.
Subansamblul de constructie (terasamente,fundatii,structura subsol,structura
suprastructura, inchideri si compartimentari, tencuieli,tamplarie,pardoseli);
Gruparea elementelor de constructii dintr-o singura categorie de lucrari sau
specializare care se executa intr-o singura etapa de executie a procesului
tehnologic; are o unitate de masura convenabila.
Elementul de constructie
Este componenta cea mai simpla a sistemului - produs contructie care nu se mai
detaliaza deoarece nu este necesar sau posibil precis delimitator spatial; are
caracteristici si dimensiuni propri o functiune proprie; unitate de masura fizica
(m
3
,m
2
,ml,kg,tone,bucati).
Se executa printr-un ansamblu de operatii sau grupari de operatii care formeaza
lucrarea elementara.



Lucrarile elementare au fost studiate si optimizate de-a lungul timpului si editate sub
forma articolelor de lucrari sau de deviz in brosuri numinte indicatoare de Norme de
Deviz, elaborate pe categorii de lucrari. Ele se gasesc si in programele de calcul pt
determinarea pretului de deviz.
Stadiul fizic reprezinta ansamblul tuturor lucrarilor elementare(WORK PAKEGES),
necesare realizarii unei parti de obiect de constructie.
Impartirea obiectului de constructie in parti de obiecte de constructie ( stadii fizice)
se face de catre proiectant de comun acord cu tehnologul executant.
Identificarea lucrarilor elementare necesare realizarii elementelor, in cadrul
indicatoarelor de Norme de Deviz corespund categoriilor de lucrari , poarta numele de
incadrare.

Elementele de constructii se incadreaza in categoria de lucrari de constructii.

Elementul de instalatii:

este foarte distincta (categoria), are un anumit specific(chiuveta,teava,scurgere);
se incadreaza in categotia de lucrari de instalatii.

Elementul de izolatii:

reprezinta o acoperire a elementelor de constructii si izolatii cu scop de protectie
hidro,termo,vant,lumina,radiatii; se incadreaza in categoria si indicatorul
instalatii.

Elementul de finisaj:

reprezinta o acoperire a celorlalte elemente sau un ornament cu scop
plastic,estetic,confort; se incadreaza in categoria de lucrari de finisaje.






Subiectul 6.Produsul constructie ca sistem
Produsul constructie vizualizat prin prisma exigentei sale, este un sistem complex de lucrari format din
ansamblul tuturor gruparilor de operatii corespunzatoare nivelurilor structurale ierarhice si subdiviziunilor fizice
functionale ale sistemului tehnic produs constructie.
Categoria de lucrari
- Ansamblul tuturor lucrarilor elementare care au acelasi specific de executie si, de regula, se incadreaza in acelasi
indicator de norme de deviz (41 de indicatoare de baza, editate in 1977, 1981 si dupa 2000 + 8 indicatoare
ajutatoare-programe de calcul pentru stabilirea pretului de deviz: Doclib, Windoc, Window)
- Se simbolizeaza cu un cod literal de la A la Z.


Categoria de lucrari Capitolul de lucrari Articolul de lucrare Varianta de lucrare
C,D,E,G,F,P,D
L1,L2
CA CA02 CA02G1
Ts, Iz, AC TsC TsC04 TsC04D1
RpC, RpZ
TRA
RpCA
TRA04
RPCA02
TRA04A
RpCA02A1
DNTA DNTAC DNTAC02 DNTAC02C1
Cod literal de la A la Z Cod 1 litera Cod grupare 2 cifre Cod 1 cifra

Capitolul de lucrari
-subdiviziune a categoriei de lucrari care cuprinde articole de lucrari de aceeasi specializare, pot fi:
-capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare unei singure clase de lucrari
elementare
- capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare unei singure clase de lucrari
elementare + articole ajutatoare ( cofraje si armaturi )
-capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare mai multor grupari
elementare ( pardoseli, izolatii)

Articolul de lucrare
- Reprezinta lucrarea elementare simpla incadrata in capitolul de lucrari din categoria de lucrari corespunzatoare,
se executa de catre executant individual sau colectiv cu calificarea corespunzatoare, pe un anumit loc de munca,
in conditii tehnico-organizatorice prestabilite, cu un anumit ritm de intensitate a muncii care = unitate de
masura convenabila

Varianta de lucrare
- Fiecare articol de lucrare are una sau mai multe variante functie de:
-tipul materialelor si dimensiunilor
-consumurile normate medii, unitare ( specifice)
-resurse materiale, umane, mecanice
Prin stabilirea variantei de lucrare cu toate caracteristicile sale, articlolul de lucrare devine articol de deviz, caruia ii vor
fi asociate si preturi unitare de deviz pentru materiale, manopera, utilaj, transport (pret total)
Stadiul fizic vezi sistem tehnic
Subiectul 7. TRAIECTORIA ONTOGENICA A PRODUSULUI CONSTRUCTIE
Pe parcursul devenirii si existentei sale,produsul constructie = sistem complex in continua transformare,
parcurge o suita de etape, incepand cu cea premergatoare, de prefigurare, imaginare a produsului
constructie ce va urma, trecand prin cele de conceptie, prezentare si acceptare, cea de realizare,apoi de
utilzare si finalizand cu dezafectarea , reutilizarea partiala in masura posibilului si reintegrarea in mediul
ambiant a componentelor nevalorificabile.
O caracteristica si totodata un dezanvantaj major al activitatii din domeniul constructiilor il constituie
durata foarte mare a proiectelor. Prin urmare , daca in alte domenii de activitate,proiecte comparabile
cu cele din constructii sunt doar acelea menite sa deschida noi capacitati de productie,sa le modernizeze
sau extinda pe cele existente sau chiar sa lanseze industriinoi, iar recuperarea investitiei initiale se face
pe baza activitatii economice de durata asigurate prin aceste proiecte, in sectorul constructiilor efortul
economic si social este mare, veniturile ulterioare neuniforme si recuperarea nesigura.
I. FAZA PRE-ONTOGENICA A PROIECTULUI CONSTRUCTIE


Ideea de produs constructie
Inainte de a avea o prezenta fizica, produsul constructie se contureaza sub forma unei necesitati si
promisiuni al carui scop este satisfacerea unor cerinte socio-economice sau ambientale, fiind o cerinta a
utilizatorilor, a societatii sau a mediului.
Ideea de produs constructie poate conduce la decizia de aprofundare. Pe baza datelor si informatiilor
privitoare la produsul constructie, se incearca transpunerea ideii de produs constructie in imagine.
Analiza preliminara a produsului constructie
In aceasta etapa modelul ideatic produs constructie este o structura gandita dar insuficient analizata si
deloc verificata, reprezentand un anteproiect care contureaza viitoarea configuratie fizica.
ANALIZA PRELIMINARA A PRODUSULUI
CONSTRUCTIE
DECIZIA DE DEZVOLTARE IN PROIECT
CONTURAREA IDEII DE PRODUS
CONSTRUCTIE
DECIZIA DE APROFUNDARE
Analiza preliminara a produsului constructie
In aceasta etapa modelul ideatic produs contructie este o structura gandita dar insuficient analizata si
deloc verificata, reprezentand un anteproiect care contureaza viitoarea configuratie fizica.
Analiza preliminara este urmata de decizia de dezvoltare in proiect a produsului constructie.
II. FAZA DE PROIECTARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE
Transpunerea in proiect a imaginii produsului constructie se realizeaza prin elaborarea documentatiei
tehnico-economice in conformitate cu :
Hotararea Guvernului Romaniei Nr.28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii publicate in Monitorul
Oficial 48 din 22 ianuarie 2008 s.a.
Ordinul 863 din 2 iulie 2008 a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru
aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr 28/2008 privind
aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice publicate in Monitorul Oficial nr.524
din 11 iulie 2008.


Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi si lucrari de
interventii se face prin elaborarea urmatoarelor documente:
PROIECT TEHNIC
CAIETE DE SARCINI
STUDIUL DE FEZABILITATE
AVIZAT SI APROBAT
DECIZIA DE ELABORARE A PROIECTULUI TEHNIC
STUDIUL DE PREFEZABILITATE
AVIZAT SI APROBAT -PROIECT FUNDAMENTAT
STUDIUL DE PREFEZABILITATE
Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza
necesitatea si oportunitatea investitiei pe baza de date tehnice si economice.
Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate
A. Partile scrise
I. Date generale
1. Denumirea obiectivului de investitii
2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada,numarul)
3. Titularul investitiei
4. Beneficiarul investitiei
5. Elaboratorul studiului.
II. Necesitatea si oportunitatea investitiei
1. Necesitatea investitiei :
a) Scurta prezentare privind situatia existenta, din care sa rezulte necesitatea
investitiei
b) Tabele, harti, grafice, plansee desenate, fotografii etc., care sa expliciteze
situatia existenta si necesitatea investitiei
c) Deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei
d) Prognoze pe termen mediu si lung
e) Nevoia de dezvoltare a oportunitatilor
2. Oportunitatea investitiei
a) Incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, sectoriale sau
regionale
b) Actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei, dupa caz
c) Acorduri internationale ale statului care obliga partea romana la realizarea
investitiei, dupa caz.
III. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse:
1. Scenarii propuse (minimum doua)
2. Scenariul recomandat de catre elaborator
3. Avantajele scenariului recomandat.
IV. Avize si acorduri de principiu, dupa caz
B. Partile desenate:
1. Plan de amplasare in zona ( 1:25000 1:5000)
2. Plan general (1:2000 1:500 )
STUDIUL DE FEZABILITATE
Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se stabilesc principalii
indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza necesitatii si oportunitatii
realizarii acestuia si care cuprinde solutiile functionale, tehnologice, constructive si economice ce
urmeaza a fi supuse aprobarii.
Continutul-cadru al studiului de fezabilitate
A. Partile scrise
1. Date generale
2. Informatii generale privind proiectul
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
2. Descrierea investitiei
a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-
economic selectat
b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse (in cazul in care,anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu
de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung ):
scenarii propuse (minimum doua)
- scenariul recomandat de catre elaborator
- avantajele scenariului recomandat.
c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.
3. Date tehnice ale investitiei
a. Zona si amplasamentul
b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
c. Situatia ocuparilor definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan/extravilan
d. Studii de teren
e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si
variantele cosntructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime
pentru aprobare
f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei.
3. Costurile estimative ale investitiei
1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
2. Esalonarea costurilor corobarate cu graficul de realizare a investitiei.
4. Analiza cost beneficiu
1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta
2. analiza optiunilor varianta zero ( varianta fara investitie)
- varianta maxima ( varianta cu investitie maxima)
- varianta medie(varianta cu investitie medie)
3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara : fluxul cumulat, valoarea
actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu.
4. analiza economica obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore,inclusiv calcularea
indicatorilor de performanta economica : valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul
cost beneficiu
5. analiza de senzitivitate
6. analiza de risc
5. Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si consta din :
fonduri proprii, credite bancare,fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,credite externe garantate sau
contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.
6. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
1. numar de locuri de munca create in faza de executie
2. numar de locuri de munca create in faza de operare
7. Principalii indicatori tehnico economici ai investitiei
1. valoarea totala (INV) inclusiv TVA (mii lei) (in preturi luna, anul , 1 euro = lei)
Din care : - contructii montaj (C+M)
2.esalonarea investitiei (INV/C+M)
- anul I
- anul II
3. durata de realizare (luni)
4. capacitati ( in unitatifizice si valorice)
5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.
8. Avize si acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei
2. certificatul de urbanism
3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa-canal,
telecomunicatii etc.)
4. acordul de mediu
5. alte avize si acorduri de principiu specifice.
B. Parile desenate
1. plan de amplasare in zona (1:25000 1:5000)
2. plan general (1:2000 1:500)
3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a
tututor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.
PROIECTUL TEHNIC
Proiectul tehnic verificat potrivit prevederilor legale reprezinta documentatia ce contine parti scrise si
desenate privind realizarea obiectivului de investitii : executia lucrarilor, montajul echipamentelor,
utilajelor sau instalatiilor tehnologice, actiunile de asigurare si certificare a calitatii, actiunile de punere
in functiune si teste, precum si actiunile de predare a obiectivului de investitii catre beneficiar.
Proiectul tehnic :
- Trebuie sa fie clar, sa asigure informatii tehnice complete privind viitoarea
lucrare si sa raspunda cerintelor tehnice, economice si tehnologice ale
beneficiarului
- Trebuie sa permita elaborarea detaliilor de executie in conformitate cu
materialele si tehnologia de executie propusa, cu respectarea stricta a
prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesara suplimentarea cantitatilor
de lucrari si fara a se depasi costul lucrarii stabilit in faza de studiu de
fezabilitate/documentatie de avizare
- Se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate/documentatiei de avizare, etapa
in care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele si solutiile
principale ale lucrarii si in care au fost obtinute toate avizele si acordurile de
principiu, in conformitate cu prevederile legale
- Se verifica pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor in conditiile legii.
Continutul cadru al proiectului tehnic
A. Partile scrise
1. Date generale
- Denumirea obiectivului de investitii
- Amplasamentul (judetul, localitatea, strada,numarul)
- Titularul investitiei
- Beneficiarul investitiei
- Elaboratorul proiectului
2. Descrierea generala a lucrarilor
2.1. Descrierea lucrarilor- se fac referiri asupra urmatoarelor elemente
- Amplasamentul
- Topografia
- Clima si fenomenele naturale specifice zonei
- Geologia, seismicitatea
- Prezentarea proiectului pe specialitati
- Devierile si protejarile de utilitati afectate
- Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pt lucrari
definitive si provizorii
- Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea
- Trasarea lucrarilor
- Antemasuratoare
2.2. Memorii tehnice pe specialitati
3. Caietele de sarcini
Sunt documentele care reglementeaza nivelul de performanta a lucrarilor, precum si cerintele
tehnice si tehnologice, conditiile de calitate pt produsele care urmeaza a fi incorporate In
lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, incercarile, nivelurile de tolerante si altele de aceeasi
natura, care sa genereze indeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate,
Caietele de sarcini se elaboreaza de catre proiectant pe specialitati, prin dezoltarea elementelor
tehnice cuprinse in planse si nu trebuie sa fie restrictive.
3.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini
a. Fac parte integranta din proiectul tehnic
b. Reprezinta descrierea elementelor tehnice si calitative mentionate in planse si
prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planseelor
c. Plansele, breviarele de calcul si caietele de sarcini sunt complementare notele
explicative inscrise in planse sunt scurte si cu caracter general,vizand in special
explicitarea desenelor .




Subiectul 8
Faza de licitatie-ofertare












Aceasta faza implica cheltuieli mari , inclusiv cele necesare achizitionarii Caietelor de Sarcini
necesare participarii la licitatie.
Recuperarea cheltuielilor si timpului consumat in primele doua faze nu se face decat in cazul
obtinerii contractului .

Licitatia
Licitatia este concursul prin care investitorul , pe baza metodologiei si documentelor licitatiei ,
invita ofertantii sa-si prezinte ofertele , in scopul adjudecarii executiei lucrarilor privind realizarea
investitiei , in favoarea celui mai competitiv ofertant .
Proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica si de concesiune de lucrari si servicii
publice :
1.Licitatia deschisa - orice ofertant are dreptul sa-si depuna oferta ;
- procedura de oferta se realizeaza intr-o singura etapa .

2.Licitatia restransa - etapa de selectare a candidatilor
- etapa de evaluare a ofertelor depuse

3.Dialogul competitiv - etapa de preselectie a candidatilor ;
- etapa de dialog cu candidatii admisi;
- etapa de evaluare a ofertelor depuse .



Licitatia
-Procedura de licitatie
-Procedura de ofertare
Dialog competitiv
Negocierea
Cererea de oferta
Concursul de solutii
Comisia de
evaluare si analiza
Evaluarea ofertelor




Licitatia
-Procedura de licitatie
-Procedura de ofertare
Clasificarea ofertelor




Licitatia
-Procedura de licitatie
-Procedura de ofertare
Adjudecarea ofertelor




Licitatia
-Procedura de licitatie
-Procedura de ofertare
Semnarea si parafarea contractului
4.Negocierea cu publicarea prealabila anuntului de participare

5.Negocierea fara publicarea prealabila anuntului de participare

6.Cererea de oferta : - autoritatea contractata solicita oferte de la mai multi furnizori , executanti sau
prestatori de servicii , alegandu-l pe cel mai competitiv .
- se aplica in cazul in care valoarea contractului este mai mica decat echivalentul
in lei astfel:130.000 euro pentru contractul de furnizare , 5.000.000 euro pentru contractul de lucrari si
130.000 euro pentru contractul de servicii (OUG 34/2006 actualizata)

7. Concursul de solutii : - se utilizeaza doar pentru proiectarea urbanistica , peisagistica , arhitectura.

Principiile respectate in mod obligatoriu de catre investitor la atribuirea contractelor publice :
1.Nediscriminarea
2.Tratamentul egal
3.Recunoasterea reciproca
4.Transparenta
5.Proportionalitatea
6.Eficienta utilizarii fondurilor
7.Asumarea raspunderii

Ofertarea
Ofertarea reprezinta angajamentul ferm al ofertantului , vointa acestuia ca in conformitate cu
documentele licitatiei , sa indeplineasca contractul de lucrari , servicii sau achizitie publica .
Oferta este totodata un act juridic prin care ofertantul se angajeaza din punct de vedere juridic
intr-un contract . Aceasta cuprinde :
1. Propunerea tehnica : - se elaboreaza pe baza cerintelor din caietele de sarcini din
documentele licitatiei ;
2. Propunearea financiara : - ce cuprinde pretul de oferta , dar si informatii cu privire la
ofertant ( cifra de afaceri , lichiditate , solvabilitate )
Oferta se intocmeste in conformitate cu documentatia de licitatie in baza careia se va adjudeca
oferta cea mai buna . Oferta contine preturile unitare ale ofertantului ce cuprind cheltuielile directe ,
indirecte , profit , exclusiv TVA si bineinteles si valoarea lucrarilor de organizare de santier proprie
ofertantului .

Evaluarea si compararea ofertelor
Evaluarea si compararea ofertelor implica doua procedee prezentate in documentatia de
licitatie:
1.Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic , anume oferta ce
intruneste punctajul cel mai mare ;
2.Oferta ce prezinta pretul cel mai scazut .

Adjudecarea ofertei
Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriilor de
atribuire specificate in anuntul de participare si in documentatia de atribuire .



Semnarea si parafarea contractului de achizitie publica
Contractul reprezinta actul juridic incheiat cu acordul de vointa al partilor contractante , anume
investitorul si ofertantul caruia i s-a adjudecat realizarea investitiei.
Contractul de achizitie publica este contractul incheiat intre una sau mai multe autoritati
contractante , pe de o parte si unul sau mai multi operatori economici , pe de alta parte , avand ca
obiect furnizarea de produse , executia de lucrari publice sau prestarea de servicii publice .
Achizitia publica reprezinta dobandirea definitiva de catre o persoana juridica definitiva ca
autoritate contractanta , a unor produse , lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie
publica , finantat partial sau integral din bugetul de stat,bugetele locale, credite externe garantate sau
contractate de stat , fonduri externe nerambursabile sau din alte surse legal constituite .
Conform HG 925 / 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor din OUG 34
/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica , a contractelor de concesiune de lucrari
publice si a contractelor de concesiune de servicii M.O.625/20.7.06 ,tipurile de contracte de achizitie
publica sunt :
1. Contract de lucrari publice-este acel contract de achizitie publica care are ca obiect executia
unei constructii sau proiectarea si executia unei constructii ( Constructie = ansamblu de lucrari
de constructie , de cladiri sau lucrari de geniu civil , destinat sa indeplineasca prin el insusi o
functie tehnica sau economica);
2. Contract de servicii publice este acel contract de achizitie publica care are ca obiect prestarea
unuia sau mai multor servicii publice .
3. Contract de concesiune de lucrari publice- contractul care are aceleasi caracateristici ca si
contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate,contractantul,in
calitate de concesionar , primeste din partea autoritatii contractante , dreptul de a exploata
rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau aceste drept insotit de plata unei sume de
bani prestabilite ;
4. Contract de concesiune de servicii contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de
servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate, contractantul , in calitate de
concesionar, primeste din partea autoritatii contractante , in calitate de concedent , dreptul de a
exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani
prestabilite;
5. Contract sectorial este acel contract de achizitie publica care se atribuie in scopul efectuarii
unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica : a)apa;b)energie;c)transport;d)posta.

Semnarea si parafarea contractului de achizitie publica implica depunerea de catre ofertantul
declarat castigator a unei garantii de buna executie a lucrarilor cuprinsa intre 5% si 10% din valoarea
contractului .
Sub.9 Traiectoria ontogenetica a produsului constructive: faza de
executie, faza de utilizare si faza de postutilizare
Faza de executie este constituita din toate etapele si actiunile necesare
realizarii fizice a obiectivului de investitie, inclusiv toate actiunile si procedurile
aferente executiei propriu-zise.
Se realizeaza in conformitate cu cerintele Proiectului Tehnic si Caietelor de
Sarcini incluse in acesta, cu normativele privind calitatea lucrarilor de constructii,
cu normele legale privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, apararea
impotriva incendiilor si protectie civila.
Se desfasoara sub supravegherea directa a dirigintilor (inspectorilor) de santier
atestati, managerilor de proiect, a responsabililor tehnici cu executia, autorizati
conform legii.
Documente necesare:
1. Autorizatia de construire/desfiintare (certificatul de urbanism);
2. Avize si acorduri incheiate cu autoritatile publice;
3. Proiectul tehnic si documentatia de deviz ofertata;
4. Contractul de lucrari semnat si parafat;
5. Programul si planul calitatii lucrarilor si sistemul propriu de control tehnic in
vederea asigurarii calitatii;
6. Documentatia Tehnica pentru Organizarea Executiei lucrarilor D.T.O.E.;
7. Graficul fizic si valoric de executie a lucrarilor.
Documentele ce se emit in timpul executiei fac parte din documentatia de
executie si consta in:
1. Procese verbale pe faze determinante;
2. Procese verbale de lucrari ascunse;
3. Certificate de calitate;
4. Cartea betoanelor;
5. Dispozitii de santier, etc.
FAZA DE EXECUTIE A PRODUSULUI CONSTRCTIE se face pe baza:
1. Autorizatia de construire/desfiintare (certificate
2. Avize si acorduri incheiate cu autoritatile publice;
3. Proiectul tehnic si documentatia de deviz ofertata;
4. Contractul de lucrari;
5. Programul si planul calitatii lucrarilor si sistemul propriu de control tehnic in
vederea asigurarii calitatii lucrarilor;
6. D.T.O.E. plan de organizare de santier;
7. Graficul fizic si valoric de executie a lucrarilor.
EXECUTIA LUCRARILOR Procese verbale Certificate de calitate Dispozitii
de santier
DECONTAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

MASURATORI-ATASAMENTE-CAIETE DE MASURATORISITUATII DE PLATA
SITUATII DE LUCRARIMASURATORI-ATASAMENTE-SUPLIMENTARESITUATII
DE PLATA SUPLIMENTARE
Decontarea executiei lucrarilor
Este faza in care se realizeaza cel mai mare volum al cheltuielilor, acestea
decontandu-se in mod normal periodic, de regula lunar pe parcursul executiei
lucrarilor, pe baza urmatoarelor documente:
- Masuratori sau Atasamente cuprinse in caiete de masuratori de deviz;
- Situatii de lucrari ce incadreaza lucrarile realizate conform documentatiei
de deviz;
- Situatii de plata ce stabilesc valoarea lucrarilor din situatiile de lucrari
calculate cu preturile din oferta sau cu preturi ajustate sau actualizate si
sunt decontate prin ordine de plata;
- Pontajul si statele de functii.
Receptia lucrarilor de constructii
Este actul prin care investitorul certifica (atesta) realizarea lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile
contractuale si cu cerintele documentelor oficiale si declara ca accepta sa preia
lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.
Receptia se efectueaza de catre o Comisie de Receptie stabilita conform
prevederilor legale, care examineaza nemijlocit lucrarile.
Receptia se desfasoara in 2 etape:
- Receptia la terminarea lucrarilor;
- Receptia finala la expirarea perioadei de garantie.
Actele ce atesta receptia lucrarilor sunt procese verbale de receptie intocmite
pentru fiecare etapa de realizare.
CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI
Reprezinta ansamblul documentelor tehnice emise de proiectant, referitoare la
proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare
a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzand toate datele,
documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii
tehnice a constructiei si a evolutiei in timp a acesteia.
Structura Cartii tehnice a constructiei:
1. Fisa de date sintetice;
2. Capitolul A: Documentatia privind proiectarea;
3. Capitolul B: Documentatia privind executia;
4. Capitolul C: Documentatia privind receptia;
5. Capitolul D: Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si
urmarirea comportarii in timp;
6. Jurnalul evenimentelor.


FAZA DE UTILIZARE EXPLOATARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE
Produsul constructie executat este la dispozitia utilizatorului sau. Acesta il va
exploata in conformitate cu functi pentru care a fost proiectat si realizat, astfel
incat sa mentina calitatea sa in timp. Utilizatorul va efectua toate lucrarile de
intretinere si reparatii necesare corespunzatoare Capitolului D: Documentatia
privind exploatarea, repararea intretinerea si urmarirea comportarii in timp si
completand permanent Jurnalul evenimentelor.
FAZA DE POSTUTILIZARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE
Ca urmare a exploatrii, a expunerii la factorii de mediu dar si a progresului
tehnic si social, produsul constructie este supus deprecierii functionale si
tehnologice, lucru care va impune la un moment dat dezafectarea si desfiintarea
acestiua.
Faza de postutilizare cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si
demolare, avand obiective:
1. Reintoarcerea componentelor in sistemul economic prin
reconditionarea/reciclarea si refolosirea componentelor recuperabile;
2. Reintegrarea deseurilor in mediul natural cu deplina protejare a acestiua
prin tratarea corespunzatoarea deseurilor.
Postutilizarea se realizeaza conform unui proiect tehnic de desfiintare sau a
documentatiei de desfiintare, pe baza Autorizatiei de desfiintare emisa de
autoritatea publica teritoriala.
Postutilizarea este ultima faza a ciclului de viata al produsului constructie si
incheie prin destructurarea si reintegrarea componentelor in traiectoria sa fizica.

Subiectul 10

Documentatia tehnico-economica de deviz(DTEDD)

DTEDD este o documentatie prin care se stabileste costul (pretul) unui produs de
constructie sau obiectiv de investitie (proiect) si trateaza si rezolva numeroase alte problem cu
character tehnic si economic.
DTEDD este formata din:
-antemasuratoare;
-liste cuprinzand consumurile de resurse materiale, mana de lucru, ore de functionare a
utilajelor de constructive si de mijloace de transport;
-devize;
-lista cu echipamentele si utilajele functionale care necesita montaj, inclusive dotarile;
-liste sau cataloage de preturi unitare, proprii operatorului economic;
-indicatoare de norme de deviz;
-legislatia si normativele de profil;
Parametrii utilizati in elaborarea DTEDD
1.Articolul de deviz
Reprezinta lucrarea elementara incadrata in categoria de lucrare (indicatorul de norma
de deviz), capitolul de lucrarisi varianta optima precum si in lista sau catalogul de preturi
afferent.
Este lucrarea elementara la care se ataseaza consumurile medii specific normate de
resurse corespunzatoare, variante optime precum si preturile unitare aferente.
Exemplu de mod de reprezentare:
02.05.CA.02.G1Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, exclusiv cele
executate cu cofraje glisante, marca B200(C12/15), in constructii cu inaltimea de pana la 35 de
metri, inclusiv in pereti si diafragmecu grosimea de pana la 30 cm, inclusiv.
U.M.=

Nti=4,04 om ore/UM
V02.05=[

]*

=123,45

Rotund 124

a)Simbolul sau codul articolului:
04.05.CA.02.G1
04 nr de ordine al stadiului fizic (corespunzator partii de obiect), rezultat din
impartirea obiectului de constructive in parti de obiect de catre proiectant, de comun accord cu
tehnologul executant;
05nr de ordine al articolului in cadrul stadiului fizic;
C simbol de categorie de lucrari (indicator de norme de deviz): constructii industrial,
agrozootehnice, locuinte social-culturale;
CAcapitol de lucrari in cadrul categoriei si al indicatoului (turnari beton);
CA02articol de deviz in cadrul capitolului de lucrari
G1Varianta de lucrare;
b) descrierea(denumirea) articolului de deviz
se preia integral din indicatorul de norme de deviz;
c) unitatea de masura a articolului
este o unitate fizica: bucata, tona, kg, m,

d) algoritmul de calcul pt determinarea valorii cantitatii de lucrari (

) corespunzatoare
articolului de deviz precum si valoarea sa nerotunjita ( prin masurare direct ape planseele
proiectului tehnic)
e) valoarea rotunjita a cantitatii de lucrare (

), la a 3-a cifra din stanga prin majorare;

0,012340,02
0,12340,13
1,2341, 24
12341240
SUBIECTUL 11
Norma de deviz
-este o specificatie tehnico-economica , care reprezinta consumurile medii specifice
de resurse, necesare realizarii unei unitati de masura din varianta articolului de lucrare
considerat;
-se refera la resurse materiale , de manopera ( forte de munca sau mana de lucru )si
utilaje de constructii.
Valorile normelor se regasesc in indicatoarele de norme de deviz intabulate pentru
fiecare varianta de articole de deviz.
Consumurile specifice sunt de 3 feluri :
a.) Consumuri specifice de materiale de constructii = cantitatile medii de materiale ,
necesare realizarii unei unitati de masura din lucrarea corespunzatoare variantei
articolului de deviz.
Consumul specific de materiale este format din 3 componente :
-cantitatea ce intra efectiv in lucrare ( consumul net ) ;
-pierderile tehnologice ce apar la prelucrare si/sau punerea in opera;
-pierderile netehnologice , la transport , manipulare , depozitare etc.
b.) Consumuri specifice de manopera ( forte de munca sau mana de lucru )
-reprezinta consumurile de timp , de munca sau volumurile de munca necesare
executarii unei cantitati de lucrare din lucrarea elementara ,i, egala cu o unitate de
masura .
-acest consum este egal cu suma timpilor de munca necesari realizarii fiecarei operatii
pe meserii si nivele de calificare ( CATEGORIA DE INCADRARE + TREAPTA DE
SALARIZARE ) pentru fiecare lucrator din formatia de lucru normata .
-Suma acestor componente formeaza NORMA DE TIMP ,

, a executantului manual si
contine duratele necesare:
Transportului si manipularii materialelor si echipamentelor de la depozitul de
obiect de constructie la locul de munca
Operatiunile propriu-zise de executie
Intretinerea locului de munca si al utilajului
Degajarea locului de munca si al utilajelor
Intreruperi reglementate.
c.) Consumurile de ore de functionare pentru utilajele de constructii
-reprezinta volumul de timp de munca necesar fiecarui utilaj mediu normat pentru
a executa o cantitate de lucrare egala cu o unitate de masura

Atunci cand articolul de lucrare nu isi gaseste corespondenti in lista articolelor din
Indicatoare de Norma de Deviz nici macar prin asimilarea articolelor de deviz asemanator se
procedeaza la elaborarea de norme proprii de deviz.
Se masoara la

Cod
resursa
Denumire
resursa
U.M
Variante
E F G H
Materiale
Clasa
betonarea

(1,008)
0,400
(1,008)
0,400
(1,008)
0,200
(1,008)
0,200
Forte de munca
Betonist 5.2
Betonist 4.2
Betonist 3.2
Betonist 2.2
Betonist 1.2
Dulgher c-tii 3.2
Dulgher c-tii 2.1
Fierar 3.2
Muncitor
deservire 2.1
Muncitor
deservire 1.1












ore



-
0,52
0,52
0,52
-
0,22
-
0,32
1,60
0,57


-
0,49
0,48

Total
utilaje

ore

Vibrator de
adancime0,9-1,5
kN
Bob elevator
Vibrator exterior
O,75 0,75

0,75
0,75



Subiectul 12- Documentatie tehnica de deviz: pret unitar pe articol de deviz
Reprezint valoarea monetar a cheltuielilor necesare realizrii unei uniti de msur din
lucrarea elementar I n funcie de norma de deviz i preurile unitare pentru fiecare resurs.
Preurile unitare pentru resurse, n cazul ofertelor, se stabilesc de ctre ofertant prin analiz de
pre, prin nmultirea consumurilor specifice normale de resurse cu preurile unitare oferite de pia
(furnizori), la o data de maximum 28 de zile fa de data finalizrii ofertei.
Preurile unitare se stabilesc prin nmulirea consumurilor specific normate din normele de deviz
cu preurile unitare ale resurselor.

M
P.U.i
sau P.U.i.n = preul unitar de deviz al materialelor= preul materialelor necesar executrii unei u.m
din lucrarea I= consum specific normat de material * pre unitar ofertat pentru material (lei/u.m).
m.
P.U.i
sau P.U.i.m= preul unitar al manoperei necesar executrii unei u.m din lucrarea i= consum
specific normal de mn de lucru x salariul tarifar mediu pe lucrtor (lei/or).
T
P.U.i
sau P.U.i.u= preul unitar al utilajelor de construcie necesare realizrii unei u.m din lucrarea i.=
consum specific normat de ore de funionare utilaj construcie * tarif orar pentru utilajul mediu
conventional (lei/or).
t
P.U.i.t
sau P.U.i.t = preul transporturilor aferente realizrii unei u.m din lucrarea i= consum specific
normat de ore funcionare mijloc de transport * tariff orar pentru mijloc de transport (lei/or)

Formularul F3

Pret unitar
a) material
b) manopera
c) utilaj
d) transport
Total a)+b)+c)+d)



Sub 13.Documentatia economica de deviz: antemasuratoare si lista cu utilaje tehnologice si
functionale (formular F4)

Antemasuratoarea este partea scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei tehnice de
deviz, implicit la baza estimarii costului sau pretului de deviz al constructiei sau obiectului de
investitie. Contine cantitatile de lucrari necesare realizarii tuturor lucrarilor elementare care au fost
incadrate in:
1. Categorii de lucrari(indicatoare de norme de deviz)
2. Capitol de lucrari
3. Articole de deviz si varianta de articol
3.1. Articole de deviz propriu-zise
3.2. Articole de deviz de completari si sporuri
3.3. Articole de deviz de procurare
Antemasuratoarea pune in evidenta si alte elemente cum ar fi nominalizarea variantelor,
completari pentru articole cu preturi unitare incomplete,algoritmi de calcul pt diferente la
transporturi si manipulari. Antemasuratoarea este elaborata de proiectant iar impartirea obiectului
de constructii in parti de obiect se realizeaza de comun acord cu tehnologul executant.
Antemasuratoarea se prezinta sub forma unor liste de articole de deviz, esalonate pe criteria
constructive, tehnologice si organizatorice. Fiecare articol de deviz este reprezentat prin simbol-cod,
denumire-descriere, unitatea de masura principal, algoritm de calcul, cantitatea de lucrare
nerotunjita(Qi), Qi rotunjita.
Cea mai importanta etapa in elaborarea antemasuratorii o reprezinta alegerea corecta a tuturor
articolelor de lucrari necesare proiectului pe baza cunoasterii procesului de productie. In cazul
negasirii unui corespondent similar cu lucrarea elementara se recurge la elaborarea unor norme
proprii(locale).
O alta faza importanta este calcularea directa pe proiect a fiecarei cantitati de lucrari.
Listele cuprinzand consumurile de resurse
Acte normative: -ordin 1014/2001 al Ministrului Finantelor Publice
-ordin 874/2001 al Ministerului Lucrarilor publice, transporturilor si locuintelor
Aceste liste sunt documente prin care se stabilesc consumurile de resurse si valoarea lor
monetara pentru intregul contract de lucrari si se pot departaja pe categorii de lucrari, obiecte de
constructive si parti de obiecte de constructie.
Listele se intocmesc prin centralizarea extraselor de resurse care sunt niste liste ale
consumurilor si valorilor resurselor defalcate pe fiecare articol de deviz in parte, pentru fiecare tip si
sortiment de resurse.


Resursa este orice mijloc necesar realizarii lucrarilor de constructii, montaj:
Resurse materiale( materii prime, materiale,semifabricate si prefabricate)
Resurse mecanice(utilaje si masini de constructii)
Resurse financiare
Resurse diverse(informationale, factorii de mediu, conditii de munca-climat de munca,
marimea locului de munca)
Listele cuprinzand consumurile de resurse se prezinta sub forma de tabele elaborate pe tipuri de
resurse ce cuprind: denumiri resurse, consumuri de resurse( care se stabilesc prin consumurile
specifice din norma de deviz cu cantitatile din masuratoare), tarifele, valoarea totala, alte
specificatii(furnizori,fise tehnice, greutati).
Lista cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj;
inclusive dotarile.
Acte normative: -ordinul 863/2008 al Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor
Lista contine utilajele, echipamentele si dotarile care vor face parte din instalatiile proprii ale
obiectivului de investitie si componentelor sale, asigurand functionalitatea pt care a fost proiectat.
Pt fiecare utilaj sau echipament se precizeaza furnizorul si se prezinta fisa tehnica care sa ateste
concordanta dintre parametrul utilajului si cerintele impuse de proiect. Se intocmeste detaliat pe
obiecte de constructii.
FORMULARUL F4
Obiectiv
Proiectant
Lista- cantitati de utilaje si echipamente tehnologice si functionale, inclusive dotari
Nr.
u.t.
Denumire
utilaj
u.n. Cantitate Pret
unitar
Valoarea
(inclusiv TVA)
-mii lei-
Furnizor Fisa
tehnica
0 1 2 3 4 5 6 7
1
2
TOTAL Mii lei

14. Documentatia economica de deviz, liste cuprinzand consumurile
de resurse (aspecte generale, formular C6,C7,C8,C9)



Acte normative: -ordin 1014/2001 al Ministrului Finantelor Publice
-ordin 874/2001 al Ministerului Lucrarilor publice, transporturilor si locuintelor
Aceste liste sunt documente prin care se stabilesc consumurile de resurse si valoarea lor monetara pentru
intregul contract de lucrari si se pot departaja pe categorii de lucrari, obiecte de constructive si parti de obiecte de
constructie.
Listele se intocmesc prin centralizarea extraselor de resurse care sunt niste liste ale consumurilor si valorilor
resurselor defalcate pe fiecare articol de deviz in parte, pentru fiecare tip si sortiment de resurse.
Resursa este orice mijloc necesar realizarii lucrarilor de constructii, montaj:
- Resurse materiale( materii prime, materiale,semifabricate si prefabricate)
- Resurse mecanice(utilaje si masini de constructii)
- Resurse financiare
- Resurse diverse(informationale, factorii de mediu, conditii de munca-climat de munca, marimea locului de
munca)
Listele cuprinzand consumurile de resurse se prezinta sub forma de tabele elaborate pe tipuri de resurse ce
Cuprind: denumiri resurse, consumuri de resurse( care se stabilesc prin consumurile specifice din norma de deviz cu
cantitatile din masuratoare), tarifele, valoarea totala, alte specificatii(furnizori,fise tehnice, greutati).
Formularul C6 ( lista cuprinzand consumurile de resurse material)
Nr.Crt. Denumire
res.
material
UM
material
Consumurile
din oferta
Pretul
unitar(mii
lei)
Valoarea(lei)
Col3xcol4
Furnizorul Greutate
0 1 2 3 4 5 6 7
1 .. .. .. ..
2 .. .. .. .. ..
Mii lei
Total euro
Lista se intocmeste pentru consumurile de resurse necesare indeplinirii intregului contract de lucrari; ofertantul
este obligat sa prezinte liste cuprinzand consumurile de material, grupate pe categorii de lucrari numai daca acest lucru
este precizat in fisa de date a achizitiei, sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro al
totalului rezultat.
Formularul C7(lista cuprinzand consumurile de mana de lucru)
Nr. Crt. Denumire
meserie
Consumurile(om
ore) cu
manopera
Tariful mediu
Lei/ora
Valoarea(exclusive
TVA) mii lei
Col2xcol3
Procentul
0 1 2 3 4 5
1 .. .. .. .. ..
2 .. .. .. .. ..
Mii lei
Total euro
Lucrarile se inscriu in grupa(grupa IIA sau grupa IIB, conform situatiei)
Lista se intocmeste pentru consumurile cu mana de lucru necesar indeplinirii intregului contract de lucrari,
ofertantul este obligat sa prezinte liste cu consumurile cu mana de lucru, grupate pe categorii de lucrari numai daca
acest lucru este precizat in fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul
in euro al totalului rezultat.
Valoarea procentuala a remuneratiei cetatenilor romani:
Grupa IIA cel putin 90% din mana de lucru o reprezinta cetatenii romani sau cel putin 65% din valoarea
lucrarilor executata de personae juridice romane
Grupa IIB celelalte situatii care nu se inscriu in grupa II
Formularul C8(lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii)
Nr. Crt. Denumire utilaj Consumurile de ore
functionare
Tarif orar lei/ore
funct.
Valoarea
Mii lei col2xcol3
0 1 2 3 4
1
2
Total Mii lei
euro

ForumarulC9(liste cuprinzand consumurile privind transporturile)
Nr.Crt. Tip de
transport
Elemente ce rezulta din analiza lucrarilor ce
urmeaza a fi executate
Tarif unitar
Lei/tonexkm
Valoarea(exclusiv
TVA) mii lei
Tone
transportate
Km parcursi Ore de
functionare
0 1 2 3 4 5 6
1 Transport
auto(total)
din care pe
categorii:

2 Transport pe
calea
ferata(total)
din care pe
categ:

3 Alte transp.
Total Mii lei
euro

SUBIECTUL 15. Devize
Sunt documente ale documentatiei tehnico-economice de deviz prin care se estimeaza pretul lucrarilor
necesare realizarii partilor de obiecte, de constructii,catergoriilor de lucrari, obiectelor de constructii,
obiectivului de investitii sau lucrarilor de interventii.

Acte normative
Ordin 863/2 iulie 2008 al ministerului dezvoltarii lucrarilor publice si locuintelor (monitorul oficial 524/11
iulie 2008) privind aprobarea instructiunilo pt aplicarea unor prevederi din hotararea de guvern 28/9 ian
2008 (monitorul oficial 48/22 ian 2008) privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-
economice pt investitiile publice si structura devizului general al obiectivului de investitii pt lucrari de
interventii
Obiectivul de investitii:
- Obiecte
- Parti de obiecte
- Categorii de lucrari

Structurarea devizelor dupa continut si legislatie:


Structurare tehnica a
produsului c-tie (=sistem
tehnic)


-categorii de lucrari
-parti de obiecte de c-tii
corespunzatoare stadiilor
fizice
Structurarea devizelor pe
nivele de detaliere



Devize oferta pe categorii de
lucrari
Devize oferta pe stadii fizice

Structurarea devizelor dupa
legislatia de ofertare
-ordin 863/2 iulie 20008 al
MDLPL
-HGR 28/99 ian 2008
Formularul F3
Lista cu cantitati de lucrari pe
categorii de lucrari
Ordin 863/2008 MDLPL
Obiecte de c-tii






Deviz sintetic pe obiect






Formularul F2
CENTRALIZATORUL
cuprinzand cheltuielile pe
categorii de lucrari, pe obiecte
-Ordin 863/2008
Devizul obiectului....
-HGR 28/2008
Obiectiv de investitie







Deviz general Formularul F1
CENTRALIZATORUL
Celtuielilor pe obiectiv
-Ordin 863/2008
Devizul general privind
cheltuielile necesare
realizarii...
-HGR 28/2008
Achizitia publica
Reprezinta dobandirea definitiva sau temporala de catre o persoana fizica achizitoare(autoriate
contractanta) a unor produse, lucrari publice sau servicii publice prin intermediul contractelor de achizitie
publica, contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii, prin
finantare totala sau partiala din bugetul de stat, bugetele locale, fonduri special constituite/fonduri
contractate sau garantate de stat
- HG 925/2006 pt aplicarea prevederilor Ordonanta de urgenta a guvernului romaniei 34/2006 cu
privire la acordarea contractelor de achizitie publice
- HG834/2009 O.U.G.R 77/2012

Devizul general
Devizul general este documentatia tehnico-economica prin care se stabileste valoarea totala a
cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investitii si a cheltuielilor asimilate investitiilor necesare
realizarii lucrarilor de interventii.
Se intocmeste de catre proiectant in faza de proiectare , studiu de fezabilitate/avizarea documentatiei
t lucrarile de interventii.
Devizul general se actualizeaza de catre beneficiar iar limita valorii cheltuieilor stabilite.

HGR/9 ian 2008 anexa 5
Devizul general privind cheltuielile necesare realizarii ................*) in mii lei/ mii euro la cursul .......
lei/euro din data .........
*)se inscrie denumirea obiectivului

Nr.Crt. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3
Amenajari pentru protectia
mediului
si aducerea la starea initiala

TOTAL Capitol 1

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL Capitol 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000







CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii de teren
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize,
acorduri si autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie
3.4 Organizarea procedurilor de
achizitie publica

3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica
TOTAL Capitol 3

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii

4.2 Montaje utilaje tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si
functionale cu montaj
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente
de transport
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
TOTAL Capitol 4

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier
5.1.1. Lucrari de constructii,instaltii
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii
santierului
5.2 Comisioane, taxe, cote legale,
costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
TOTAL Capitol 5

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de
exploatare

6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL Capitol 6

TOTAL GENERAL DEVIZ

Din care constructii
montaj

Proiectant ,
(semnatura autoriata)

Nota: In cazul lucrarilor de interventie, de natura consolidarilor sau prevenirea si eliminarea efectelor
actiunilor accidentale si/sau calamitatilor naturale , cheltuieli aferente se trec distinct pe capitole si
subcapitole de cheltuieli in lei si euro


Ordinul 863/2 iul 2008 MDLPL
FORMULARUL FI
Obiectiv Proiectant
(denumire) (denumire)
Nr
Crt
Nr ord
capitol/subcapitol
din deviz general
Denumirea capitolelor si
subcapitolelor de cheltuieli
Valori obiect fara
TVA
Din care C+M
Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4 5 6
1 1.2 Amenajare terenului
1.1 ........

2 1.3 Amenajari pentru protectia
mediului si la starea initiala
2.1 ......

3 2 Utilitati necesare obiectivului
4 3.1 Studii de teren
4.1 ........

5 3.3 Proiectare si engineering
numai in cazul in care contractul
de lucrari se executa in sistemul
de design & build
5.1 ......

6 4 Investitia de baza
6.1 Obiectul 01

7 5.1 Organizarea de santier
7.1 .....

TOTAL VALOARE EXCLUSIV TVA
TAXA PE VALOARE ADAUGATA (TVA) MII LEI MII EURO
TOTAL VALOARE INCLUSIV TVA MII LEI MII EURO

*) cursul de referinta ..... lei/euro din data .......

Proiectant ,
(semnatura autoriata)

Precizare: Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 0,1,2 in cazul
in care contractul de lucrari prevede atat proiectarea cat si executia -> ofertantul ->0,1,2

Sub. 16
Devizul obiectului
Devizul este o parte detaliata a obiectivului de investitii, avand o functionalitate distincta.
Impartirea obiectivului in obiecte si stabilirea valorii estimative totale a cheltuielilor necesare
realizarii obiectului se face de catre proiectant in faza de proiectare, studio de fezabilitate/organizarea
documentatiei pentru lucrarile de investitii.
Valoarea estimative a obiectului se obtine prin insumarea valorilor estimative ale ductilitatilor
necesare realizarii tuturor categoriilor de lucrari din component obiectului.
Ordinul 863/2008 al M.D.L.P.L ne prezinta centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte
(formularul F2) contine categoriile de lucrari corespunzatoare tuturor obiectelor din componenta
obiectivului de investitii cu valori fara T.V.A
Devizul obiectului contine doar componentele corespunzatoare categoriilor de lucrari proprii,
sub denumirea de capitol si subcapitole de cheltuieli in lei si euro cu si fara T.V.A
Devizul obiectului se actualizeaza in urma elaborarii proiectului tehnic.
HGR 28/9 ian 2008, Anexa 6 Memoriul official
48/22 ian 2008
Devizul obiectului *
In mii lei/mii euro la cursul.lei/euro din data de.
Nr.
Crt
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de
cheltuieli
(->corespun categoriilor de cheltuieli)
Valoarea
(fara T.V.A) T.V.A
Valoare
(inclusiv T.V.A)
Mii
lei
Mii
euro
Mii
lei
Mii
lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
I Lucrari de constructii
1 Terasamente
2
Constructii: rezistenta (fundatii,
suprastructura)
si arhitectura (inchideri perimetrale,
compartimentari, finisaje)
3 Izolatii
4 Instalatii electrice
5 Instalatii sanitare
6
Instalatii de incalzire , ventilatie, climatizare,
aparare impotriva incendiilor (AII), radio-TV

7 Instalatii pentru alimentare cu gaze naturale
8 Instalatii de telecomunicatii

TOTAL I
II MONTAJ
-- Utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II


III PROCURARE
-- Utilaje si echipamente tehnologice
-- Utilaje si echipamente de transport
-- Dotari

-- TOTAL II
-- TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)
*se inscrie denumirea obiectului

Beneficiar Proiectant
.
(semnatura) (semnatura)


Precizare: Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 1 si 2; in situatia in
care contractual de lucrari prevede atat proiectarea cat si executia lucrarilor, ofertantul este responsabil
de completarea corecta a coloanelor 1 si 2.




Subiectul 17.Documentatia economica de deviz: Lista cu cantitati de lucrari (Formularul 3): Structura
cheltuielilor indirecte si directe
Devize
Sunt documente ale documentatiei tehnico-economice de deviz, prin care se estimeaza pretul lucrarilor
necesare realizarii partilor de obiecte de constructii, categoria, categoria de lucrari, obiectelor de
constructii, obiectului de investitii sau lucrari de interventa.
Acte normative.
Ordinul 863/2 Iulie 2008 al Ministerului ezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor (Monitorul Oficial 524
(11 Iulie 2008), privind aprobarea instructiunilor pentru aplicarea unor prevederi din Hotararea de
Guvern 28/9 Ianuarie 2008 (Monitorul Oficial 48/22 Ian 2008), privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico-economice pentru investitii si lucrari de interventii.
Ordinul de investitii cuprinde: Obiecte
Parti de obiecte
Cateoria de lucrari
Structurearea devizelor dupa grad de detaliere si legislatie de ofertare
Structurearea tehnica a
produsului c-tiei(=system
tehnic)
Categoria de lucrari
Parti de obiecte de c-tii
corespunzatoare stadiilor fizice
Structurarea devizelor pe nivele
de detaliere
Devize oferta pe categorii de
lucrari
Devize oferta pe stadia fizice
Structurarea devizelor dupa
legislatia de ofertare:
-ordinul 863/2 Iulie 2008 al
MALPL
-HGR 28/9 ian 2008
-Formularul F3 Lista cu cantitati
de lucrari pe categorii de lucrari
(Ordinul 863/2008 MDLPL)
Obiecte de constructii Deviz sistetic pe obiecte -Formularul 2.Centralizatorul
cuprinzand cheltuielile pe
categorii de lucrari, pe obiecte
Ordinul 863/2008
-HGB 28/2008
Obiecte de investitie Deviz General -Formularul F1. Centralizatorul
cheltuielilor pe obiectiv
Ordinul 863/2008
Devizul general privind
cheltuielile necesare realizarii
Conform HGR 28/2008

Achizitia publica
Reprezinta dobandirea definitiva sau temporala de catre o persoana fizica achizitoare (autoritate
contractata) a unor produse, lucrari publice sau servicii publice prin intermediul contractelor de achizitie
publica, contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii, prin
finantare totala sau partial din bugetul de stat, bugetele locale fonduri special constituite si fonduri
contractate sau garantate de stat:
HG (Hotarare de Guvern) 925/2006 pentru aplicarea prevederilor Ordonanta de Urgenta a
Guvernului Romaniei 34/2006 cu privire la acordarea contrarea de achizitie publicatii si
concesiune de lucrari si servicii.
HG 834/2009 OUGR 77/2012
EXEMPLU
Ordinul 863/2 Iulie MDLPL M.Of 524/11 Iulie 2008
Formularul F3 Proiectant .
Obiectivul (Denumire)..

Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari (Deviz oferta pe categorii de lucrari)
Obiectivul .
Categoria de Lucrari .
Nr.
Crt.
Capitol
de
lucrari
U.M. Cantitate Preturi
Unitare
a)material
b)manopera
c)utilaj
d)transport
.
Total
(a+b+c+d)
M
(material)

(3x4a)
m
(manoper)

(3x4b)
u
(utila)

(3x4c)
t
(transpor)

(3x4d)
T
Total

(3x4)
sau
(5+6+7)
SECTIUNE TEHNICA SECTIUNE FINANCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Capitolul de
lucrari
1.1Subcapitolul
1.2Subcapitolul
. . .. .. .
. .. .
CHELTUIELI DIRECTE M m u t T
-Alte Cheltuieli: 20.8%
CAS 5.2%
CASS 0.5%
SOMAJ 0.5%
Fond de risc accidente 0.5%
-Alte cheltuieli conform prevederilor
suplimentare
-Comision I.T.M 0.25%
-Contributii, concedii si indemnizatii de boala si
maternitate 0.85%
Fond de garantare a creantelor salariale 0.25%
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Mo mo uo to To
CHELTUIELI INDIRECTE: To x (12-14)% I
o

PROFIT: (T
o
+I
o
) x % P
o
TOTAL GENERAL V
o
-
T
o
+I
o
+P
o

Proiectant..
(Semnatura autorizata)
Precizare
Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 0-3 .In cazul in care contractual de
lucrari privind atat proiectarea cat si executia, ofertantul este respoonsabil de completarea corecta a
coloanelor 0-3.

1. Cheltuielile directe constau in:

M-cheltuielile cu privire la consumurile de resurse materiale determinate in functie de preturile de
la furnizori fara TVA, iar in cazul materialelor importante se adauga orice comisioane si taxa vamala.
m-cheltuielile corespunzatoare activitatii muncitorilor direct productivi (mana de lucru,
manopera)+obligatiile angajatorului catre bugetul de stat (impozit) si diferite fonduri de asigurari
vezi ale cheltuieli directe.
u-cheltuielile corespunzatoare consumului de utilaje iar functie de consumul de ore de functionare a
utilajelor de constructii x tarif mediu orar.
t- cheltuielile privind transportul:
a) transport material semifabricate, prefabricate, confectii de la producator sau furnizor la
depozt intermediar - la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de
ridicat
b) transport utilaje de la baza utilaje, la punctual de lucru in santier.
c) transport alte resurse care nu sunt cuprinse in articole distincte de transport.

2. Cheltuielile indirecte constau in:

A. Cheltuieli de interes general si de executia lucrarilor.
Retributia personalului de conducere tehnic, economic, alte specialitati social
administrativ, de deservire, de paza+inpozit+contributia la fonduri.
Cheltuileli cu amortizarea mijloacelor fixe de interes general
Cheltuieli cu securitatea si sanatatea in munca
Cheltuieli cu transportul personalului
Cheltuieli de instruire si invatamant personal
Salarii suplimentare pentru muncitorii direct productivi+impozit+contributii
fonduri
Cheltuieli cu utilaje, scule si alte obiecte de inventor legate de productie(micul
utilaj) tomberoane, robe, rezervoare, aparate sudura, dispozitive de fasonat.
Altele: deratizare, dezinsectie, material propaganda si instrutire pentru apararea
impotriva incendiilor, prevenire si eliminare efecte calamitati
Cheltuieli intretinere santier
B. Cheltuieli administrativ gospodaresti.
Birotica
Carti, reviste, abonamente
Deplasarea in tara si in strainatate
Cheltuieli cu utilitati necesare activitatii administrativ gospodaresti ca : current
electric, apa, canalizare, gaze, ventilatie, incalzire, apararea impotriva incendiilor
(Ai), intranet, radio,TV, telefonie fixa si mobile.
Cheltuieli piese de schimb
C. Cheltuieli neproductive
Pierderi din intreruperea activitatii din motive interne si externe
Pierderi la inventar neimputabile peste normele de perisabilitate
Alte cheltuieli
D. Cheltuieli cu asigurarea lucrarior de c-tii impuse prin conditii speciale la contractual de lucrari
pe perioada executiei.
Subiectul 18 Decontarea lucrrilor de construcii: principalele documente i actualizarea actualizarea
situaiilor de plat privind achiziiile publice de lucrri.
Actualizarea preului contractului de lucrri
Conform HGR 925/2006, centralizat pentru aprobarea normelor de atribuire a achiziiilor
publice i lucrrilor i serviciilor publice din OUGR 34/2006, Articolul 97- Finalizarea procedurilor de
atribuire , punctele (2),(3),(4),(5):
Preul contractului de lucrri se poate ajusta pe parcursul ndeplinirii contractului de lucrri n
urmtoarele condiii:
au survenit modificri ale impozitelor, normelor tehnice, taxelor i impozitelor locale care au provocat
creterea/descreterea valorii contractelor de lucrri fa de valoarea pe care s-a fundamentat oferta.
s-au modificat condiiile de pia
alte schimbri independente de voina prilor din contract (autoritatea contractat i beneficiarul) i
care nu pot fi imputate acestora.
Pentru a se putea realiza ajustarea preului trebuie precizat att n ofert ct i n contractul de
lucrri sub form de clauze.
Formula de actualizare (ajustare) a preului contractului de lucrri: ORDIN 1014/874, seciunea
1, capitolul 7 ne ofer formule de actualizare neimpunnd limitarea doar la acestea; formula este
stabilit de ctre autoritatea contractant, acceptat de beneficiar i se trece n fia de date a achiziiei.
Situaia de plat este documentul economic care stabilete valoarea cheltuielilor (preul)
lucrrilor i serviciilor efectuate ntr-o perioad delimitat.
MODEL I recomandat atunci cnd finanarea se face i n euro (finanri externe)
V=V
0
xk
a

V- valoarea actualizat a situaiei de plat
V
0
- valoarea situaiei de plat la nivelul preurilor din ofert (cantiti de lucrri corespunztoare
situaiei de plat- ataamente evaluate cu preurile din ofert)
K
a
- coeficientul de actualizare
K
a
=E/E
o
E
o
- cursul mediu lei/euro (BNR) care a fost luat n considerare la stabilirea ofertei;
E- cursul mediu lei/euro (BNR) din prima zi a sptmnii anterioare sptmnii de plat
19.Planificarea lucrarilor de constructii
Aspecte generale
Planificarea lucrarilor de constructii reprezinta modalitati de dispunere si desfasurare in
timp si spatiu a proceselor. (a planifica = a organiza desfasurarea in timp si spatiu a proceselor
conform unui plan de actiune)
Procesul simplu = acea parte a procesului de productie efectuat de catre un executant
individual sau de grup (mecanic, uman, mixt) pe o durata determinata, pe un anumit loc de
munca prevazut cu dotarile tehnologice si organizatorice necesare si urnind o tehnologie care
nu se schimba. Procesul simplu inseamna = un ciclu de n sau mai multe lucrari elementare
Procesul complex = format din mai multe procese simple interconditionate de criterii
constructive, tehnologice si organizatorice, inclusiv SSM, AII, SU.

Pt o buna planificare si executie a lucrarilor este necesar in prealabil elaborarea
documentatiei tehnologice proiectul tehnologic. Acesta cuprinde:
toate procesele component, esalonarea si interconditionarea intre ele, consumul de
resurse material, manopera, utilaje, descrierea lucrarilor si tehnologiilor folosite;
exigentele de performanta si nivelele de performanta ce trebuie satisfacute de
material, semifabricate, confectii, metodele aplicate, verificarile/probe/teste
programul de actiune pt executarea proceselor
planse tehnologice

Principii de baza
Sunt ipoteze de lucru adoptate integral sau partial pe care se bazeaza metodele
matematico-grafice folosite pt planificarea si organizarea inscriptiei lucrarii;
asigura cresterea eficientei, randamentului utilizarii resurselor, siguranta lucrarilor
de constructive
scurtarea duratei de executie

1. Principiul CONTINUITATII
Activitatea de constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil fara intreruperi si
asteptari, aceasta se face prin asigurarea permanenta a frontului de lucru si a
resurselor necesare
2. Princ.UNIFORMITATII constructiei in desfasurarea cat mai uniforma a factorilor de
productie, rezultand cantitati de lucrari si Vi (volum de munca) cat mai uniforme se asigura:
la nivelul procesului simplu pornind de la premiza unei norme de productie Npi:
Npi=ct=(1/NT) Nt=norma timp
la nivelul proceselor complexes a cauta reducerea gradului de neuniformitate prin
planificarea cat mai rationala a proceselor simple component.

3. Princ. RITMICITATII
Porneste de la premiza impartirii obiectului de constructive in sectoare de lucru cu
cantitati de lucrari cat mai apropiate => volume de munca (Vi) apropiate
(variatia10-15%)
planificarea se face considerand durate de timp pe sector egale

4. Princ. SINCRONIZARII
are ca scop asigurarea in mod simultan a cat mai multor procese care se desfasoare
pe succesiunea sectorului de lucru fara a se suprapune 2 sau mai multe procese pe
sector de lucru la un moment dat.
Sector de lucru:
1 nivel/etaj sau submultiplu (1/2 etaj)
o unitate functionala (apartament)
tronson la drumuri(canale, diguri)

Parametrii organizatorici cantitativi
1. Cantitatea(Volum) de lucrare din obiectul de constructive pt procesul i Qi
se determina prin masurarea directa pe proiectul de executie
se exprima in U.M. naturala

Qi

U.M naturala coresp

2. Cantitatea(volumul) de lucru pe un sector al obiectului de constructive p
procesul i"

Qi

U.M i natural
obiectul se poate imparti in n sectoare egale:

=Qi/n
sectoare inegale

3. Volumul de munca pe obiectul de constructie pt procesul i
Cantitatea de manopera necesara lucrarii cantitatii de lucru Qi; U.m = executant ora
(om ora sau utilaj ora); executant schimb; executant zi
se obtine prin calcul prin transformarea cantitatii de productie Vi pe baza
normei de timp (NTi) sau productie (Npi)
Vi

Qi
Nti= norma de timp = timpul de munca necesar unui executant individual sau de
grup(uman/mecanice/mixt) care are calificarea necesara, lucreaza cu ritm si
intensitate de lucru normale; in conditii tehnico-organizatorice stabilite ale locului
de lucru pt a executa o unitate de masura din lucrarea i (1 U.M.i)

[NTi}=executant ora/U.M.i

Npi=cantitatea din lucrearea/procesul i" ce este realizata de un executant individual
sau de grup care are calificare necesara, lucreaza cu ritm si intensitate de lucru
normale in conditii tehnico organizatorice stabilite ale locului de lucru cu un consum
unitare de timp de munca

[Npi]=U.M.i/executant ora
Npi=1/NTi
Vi=Qi*NTi=Qi*1/Npi

U.M.i*om ora/U.M.i=om ora

4. Volum de munca pe sectorul x pe procesul i"
cantitatea de manopera necesara executarii cantitatii de lucrare corespunzatoare
procesului de lucru

*Nti sau

*1/Npi

5. Numar executanti(muncitori) din formative de lucru stabilirea nr de executanti

prin calcul pe vaza

(calculat):

- ritm de lucru(durata de executie pe sector)

Pi indice planificat de realizare a normei

1 pt executanti manuali (8 ore pe zi)
1 pt executnati mecanizati(bulldozer) (8 ore pe zi)

Calcul pe baza frontului de lucru(locului de lucru disponibil
Ll=ni*ll
ni=Ll/ll=locul de lucru necesar formatiei de lucru/locul de lucru necesar pt muncitor

Wpi=norma de produs
ts=durata schimb zi
Pi=
qsi=cantitate specifica(cerinta de lucru)

Formatia de lucru normata din inticatorul de norme de Deviz
Disponibilitatile constructorului
20. Parametrii de desfasurare in spatiu utilizati in planificare si organizarea executiei lucrarilor de
constructive
1.Zona de lucru ZL : este spatiul imprejmuit aflat la dispozitia santierului in care sunt create conditii
necesare executarii lucrarilor din cadrul obiectivului de investitie. Cuprinde:
a)amplasarea obiectelor de constructie
b)organizarea de santier(deposit,platforme,ateliere,macara,retele utilitati, cai de access i
comunicatie)

2.Frontul de lucru pentru process FPi : spatiul din cadrul obiectivului de constructive in care sunt
create conditiile tehnologice organizatorice(inclusive SSM, AII,etc) necesare executarii lucrarilor din
cadrul procesului.
2.1.Frontul de lucru total FLiT :este spatiul din cadrul santierului in care sunt create conditiile(cele de
mai sus) pentru reaizarea intregii cantitati de lucrari din procent i (Qi) conform procesului de
executie-usor de realizat pentru fundatii,terasamente,drumuri,cf
2.2.Frontul de lucru potential FLip : este segmentul din cadrul frontului de lucru total in care sunt
create conditiile pt realizarea doar a unei parti din cantitatea de luccru Qi. Este un front de lucru total
materializat partial(incomplete)
Stabilirea FLiT si Flip se face pe baza analizarii dpdv constructiv a obiectului de constructie si
tehnologic si organizatorica a procentului i

3. Sectorul de lucru Sp : spatiul delimitat din cadrul santierului in care una sau mai multe formatii de
lucru ataca si executa unul sau mai multe procese de lucru in diferite intervale de timp,obtinand
cantitati de lucrari Qi
??

4.Nivelul de lucru NLi : este diviiziunea a unui obiect de construcite care nu poate fi divizat constructiv
pe sectoare de lucru , corespunzatore sectoarelor de lucru . Conditiile de lucru nu se schimba

5. Locul de lucru LLi : este portiunea optima din sectorul de lucru in care se desfasoara procesul i si
sunt create condtii pentru asigurarea randamentului maxim si a SSM pe perioada unui schimb\a unei
zile
LLi= ni x lli
ri= ?
lli=
?
Vi

<> Qi


Vi

= Qi

* Nti

Vi

= Qi

* 1


5. Nr de executanti(muncitori) din formatia de lucru.Stabilirea nr de exec
a)prin calcul pe baza Vi

calculat: Vi

=r
ief
* t
ief

* Pi
r
inec
=
Pief

=ritm de lucru(durata de executie/sector)

Pi=indice planificat de realizare a normei
Pi= 1<=Pi<= 1.20 pentru executanti manuali(8h/zi)
<=1.50 pentru executanti mecanizati(8h/zi)
ri
nec
rezulta cu zecimale si se rotunjeste in plus
Pief=<=Pimax

b)Calculul pe baza frontului de lucru/locului de munca disponibil
Le=r
i
*l
e
r
i
==
Npi=norma de productie
Ts=durata schimb(zi)
q
si
=cantitatea specifica(unitara) de lucru

c) Formatia de lucu normata din indicatoarele de norme de deviz
d) disponibilitatile constructorului
21.Parametrii organizatorici de desfasurare in timp uitilizati in planificarea si organizarea
executiei lucrarilor de constructive
1. Ritmul de executie t
i

= durata de executie a procesului i pe sectorul .

V
i

= r
i
x t
i


V
i
=Q
i

N
TI

V
i
= Q
i

x 1/N
pi
V
i

calculat = V
i

efectiv + Pi
V
i

=volumul de munca din procesul I pe sectorul
r
i
= nr de muncitori/zi in functia de lucru pentru procesul i
1.) r
i
=Lli/ lli
2.) functie de lucru
Pi = indice planificat de realizare a normei
ri1,20 pentru executanti normali ( 8 ore /zi)
1,50 pentru executanti mecanizati (8 ore/zi)
ti

necesar
= V
i

/(r x Pimax) -> se rotunjeste => ti

efectiv

Pi
efectiv
= V
i

calculat
/ (r
efectiv
x t

efectiv)
Pimax
Ex: Realizarea unei fundatii
2 . Pasul lantului (K
i
) (zile)
a)
dintre punctele de incepere a doua procese
successive i si i+1 pe sectorul
Continuitate K
i

= t
i

Decalare/Discontinuitate
g
i
= decalaj
K
i
= t
i

+ g
i
Ex: asteptarea intaririi betonului inaintea decofrarii
c)

Suprapunere
S
i
=suprapunere
K
i

= t
i

- S
i


3.Modulul de ritmicitate K
01

Este durata de timp in zile intre momentele de incepere sau momentele de terminare pe
sectoare diferite, ale procesului i, ritmic, executat cu doua sau mai multe formatii de
lucru(bi2)
Procesul este ritmic (t
i1
=t
i2
=t
in
== t
i
)
Deoarece sectoarele de lucru au cantitati de lucrari asemanatoare, cele bi formatii de lucru au
structure similare si productivitati ale muncii egale =>V
i

= cst. => t
i

=cst.
K
oi
= t
i

/ bi
Lant elemntar divizat modulat ritmic


Cele doua formatii de lucru intra pe sectoare succesive de lucru K
01
= 2 zile
M = 8 sectoare
1. n= nr sector 1, 2,

, n
2. m= nr process 1, 2 m
3. Q
i

cantiatea de lucru proces i pe sector : Q

i

1
, Q
i

2
, Q
i

Q
i

n

4. Volumul de lucru pt procesul i pe sectorul V
1

, V
2

,
.V
i

V
n

5. t
i

= ritmul de executie
6. ri= nr de munctiori din formatia de lucru pt procesul i
7. bi = nr de formatii de lucru pt procesul i
8. K
i

= pasul lantului
9. K
0i
= modulul de timp si date












22. Metode de planificare a executiei proceselor simple de constructii: metoda succseciunii si metode in paralel pentru
procesele simple ritmice si neritmice (relatii de calcul si reprezentari grafice)
1. Lant complex ritmic succsiune de lanturi elementare ritmice.

Procese te1=n*t1
te2=n*t2
tei=n*ti
tem=n*tem
Te=te1+te2+tei+tem=n*nt1+nt2+..+n*ntm= n

Tei=n*

[zile]

Avantaje
continuitate
uniformitate
b
i
=1 formatie productivitate constanta
Numar redus de muncitori b=1..n
cheltuieli reduse cu organizarea de santier
facil de asigurat organizarea resurse umane
Dezavantaje
durata mare (maxima) de executie e lucrarii (Te)
cheltuieli indirecte mari
mobilizari de lunga durata ale fondurilor active implicate in executie






2. Metoda in paralel pentru executia proceselor complexe. Lant complex de organizare ritmic

Pentru fiecare proces simplu complement al fiecarui proces se utilizeaza un numar de formatii de lucru
< bi=n*numar de sectoare >
< b= n*m >
Primul proces incepe in acel moment pe toate cele n sectoare.
Procesele urmatoare incep pe fiecare sector imparte.
Dezavantaje
discontinuitate
neuniformitate: bi=n formatii de productivitate diferite
Nr foarte mare b=n*m
cheltuieli foarte mari cu organizarea de lucru
23. Metode mixte pentru executia proceselor simple ritmice: relatii de calcul si reprezentari

Cele 2 metode extreme (succesiva si in paralel) sunt neconvenabile si se cauta adoptarea
unor solutii intermediare deoarece:
- durata de executie de la metoda succesiva este prea mare
- nr. de formatii si de muncitori din metoda in paralel este nerealist de mare
- in general nu se poate asigura front de lucru total materializat

Metoda paralel-succesiva pt. executia proceselor simple ritmice






Formatiile 1, 2 si 3 lucreaza in paralel pe primele 3 sectoare si ulterior in paralel pe
urmatoarele 3 sectoare.
Formatia 1 lucreaza succesiv pe sectoarele 1 si 4
Formatia 2 lucreaza succesiv pe sectoarele 2 si 5
Formatia 3 lucreaza succesiv pe sectoarele 3 si 6

Metoda paralel-succesiva pt. executia proceselor simple ritmice












Formatiile lucreaza in succesiune, fie pe cate 2 sectoare care la randul lor se executa in
paralel.
Cele 2 metode au doar o diferenta de natura organizatorica.
24. Metoda succesiunii i metoda n paralel pentru execuia proceselor complexe ritmice
n funcie de raportul ntre ritmurile de execuie t
i

procesele complexe sunt de 3 feluri:

a) Proces compus neritmic
t
i

t
i
+1

t
i

t
i+1

t
1

>= t
1
*1

Procesele simple componente sunt neritmice i neritmice ntre ele.
b) Proces complex ritmic
t
i

= t
i
+1
=t
i

t
i
t
i+1

procesele simple componente sunt ritmice, dar neritmice ntre ele
c) Proces complex complet ritmic(perfect ritmic)
t
i

= t
i
+1
=t
i

t
i

= t
i+1

=t
procesele simple componente sunt ritmice si ritmice intre ele
Metoda succesiunii. Planificarea i organizarea execuiei proceselor complexe ritmice
t
i

= t
i
+1
=t
i

t
i
t
i

n sectoare, m procese, b
i
=1 formatie de lucru pentru fiecare proces i
Calculul de procese
t
e1
=nt
1

t
e2
=nt
2

......
t
em
=nt
m

Avantaje
continuitate
uniformitate
b
i
=1 formaie productivitate constant
numr redus (minim) de muncitori b=b
i
xm
o cheltuieli reduse cu organizarea de antier
o facil de asigurat resursele umane, aproviyinarea, coordonarea
Dezavantaje
durat foarte mare(maxim) de execuie lucrri
o cheltuieli indirecte mari
o mobilizari de lung durat ale fondurilor(activelor) implicate n execuie



Metoda in paralel pentru executia poceselor complexe ritmice

Pentru fiecare proces simplu al proceselui compex se utilizeaz un numr de formii de lucru M=b
i

numar seciuni. b=u x m
Primul proces ncepe n acelai moment pe toate cele n sectoare
Procesel urmtoare ncep pe fiecare proces n parte imediat ce procesul precedent s-a
finalizat
t
e
1
=t
1
+ t
2
+... t
i
+ t
m
=t
i

t
e
2
=t
1
+ t
2
+... t
i
+ t
m
=t
i

t
e

=t
i

T
e
=max(t
e
i
)= t
i
Avantaje
timp redus
cheltuieli indirecte minime
mobilizare de scurt durat ale fondurilor
Dezavantaje
discontinuitatea execuiei
neuniformitate a execuiei b
i
=nproductivitate diferit
numar foarte mare(maxim) de muncitori b=n x m
o cheltuieli mari cu organizarea de antier
o se aplic numai cnd se impune o durat minim de execuie