RAZBOIUL RECE

DE LA STETTIN, IN BALTICA, LA TRIEST, IN ADRIATICA, O CORTINA DE

FIER A CAZUT PESTE CONTINENT. IN SPATELE EI SE GASESC CAPITALELE
TUTUROR TARILOR EUROPEI ORIENTALE : VARSOVIA, BERLIN, PRAGA,
VIENA, BUDAPESTA, BUCURESTI, SOFIA.TOATE ACESTE ORASE CELEBRE,
TOATE ACESTE NATIUNI SE GASESC IN SFERA SOVIETICA SI TOATE SUNT
SUPUSE, SUB O FORMA SAU ALTA, NU NUMAI INFLUENTEI SOVIETICE,
DAR SI CONTROLULUI FOARTE STRINS SI IN CONSTANTA CRESTERE A
MOSCOVEI.
W. CHURCHILL, DISCURS IN FATA STUDENTILOR SI PROFESORILOR UNIVERSITATII
DIN FULTON, CONSIDERAT A FI INCEPUTUL RAZBOIULUI RECE.
La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ramasesera, aparent, cinci mari puteri :Statele
Unite, Marea Britanie, Uniunea Sovietica, China si Franta .In realitate, lumea postbelica avea sa fie
bipolara, organizata in jurul a doua mari puteri :Uniunea Sovietica si Statele Unite.
Infrangerea Germaniei naziste si a Japoniei insemna disparitia motivului pentru care Marile
Puteri se aliasera.Neincrederea se instala intre invingatori,iar cele doua grupari de state se aflau fata in
fata , avind in frunte , occidentalii Statele Unite, tarile comuniste sau in curs de comunizare
Uniunea Sovietica.
Statele unite se aflau la apogeul puteri: iesisera dintr-un razboi pe care nu-l purtasera pe
teritoriul lor, cu economia in plin avint, si toate tarile Europei, inclusiv U.R.S.S. ai erau debitoare.
Conduceau afacerile mondiale si controlau Fondul Monetar International. Isi asigurasera suprematia
prin acordurile de la Bretton Woods (1944), cand toate monedele occidentale se raportau la dolarul
american.Tutelau Europa de Vest, unde aveau milioane de soldati, iar detinerea exclusiva a bombei
atomice le asigura suprematia militara.Langa Statele Unite, Canada, cu o mare putere economica, era
un adevarat arsenal. Ea dispunea de o industrie aeronautica, chimica si de importante santiere navale.
Uniunea Sovietica beneficiase de sprijin in timpul razboiului, sporindu-si forta
militara.Castigase un prestigiu enorm in urma marilor batalii si a sacrificiilor pe care le facuse cat timp
razboiul se desfasurase pe teritoriul ei si intelegea sa profite de acest lucru. Ramasese cu inseminate
castiguri teritoriale si dorea sa aiba acces la Marile calde(intre care si Marea Mediteraniana) si sa
ocupe o zona tampon prosovietica. Acest lucru se va realize multumita prezentei in Europa de Est a
Armatei Rosii.Stalin impinzise acest teritoriul si o parte a centrului Europei cu peste 11 000 de soldati.
Statele Unite si occidentalii erau nelinistiti de modul in care sovieticii interpretau acordurile
de la Ialta, schimbind guvernele, eliminand partidele democratice si aducind la putere pe cele
comuniste.Lumea libera va primi o alta lovitura in 1949, o data cu instaurarea regimului comunist in
China.Tensiunea dintre cele doua mari puteri s-a transformat intr-un adevarat razboi diplomatic si
ideologic, motiv pentru care a fost numit,,Razboiul rece.

INCEPUTUL RAZBOIULUI RECE

Inca de la Conferinta de la Potsdam, Harry Truman, noul presedinte al Statelor Unite, a avut
o atitudine rezervata fata de Stalin. Intors la Washington, Truman a suprimat, la 22 august 1945,
ajutorul American pentru Uniunea Sovietica.
Winston Churchill, un alt participant la Conferinta de la Ialta, nu se mai afla in fruntea
guvernului britanic. Experienta politica l-a ajutat sa inteleaga mai repede decat altii ce sa intampla in
tarile est-europene,pe care el insusi le abandonase.Aflat in vizita la Universitatea di Fulton (Missouri,
SUA),Churchill a rostit, la 5 martie 19496, un discurs considerat inceputul razboiului rece.
Fostul premier britanic a vorbit pentru prima oara de ,,cortina de fier care separa Europa
Estica de restul continentului si dincolo de care lumea nu putea intrezari ce se intampla in sfera de
influenta Sovietica.
Discursul lui Churchill a fost primit cu mare ostilitate de Stalin.Statele Unite au luat primele
masuri, intre care refuzul de a acorda Uniunii Sovietica imprumuturi, de a recunoaste pretentiile de 10
miliarde de dolari cerute de aceasta Germaniei, ca despagubiri, crearea unui fond special pentru
combaterea comunismului (doctrina Truman).De acest fonduri au beneficiat Grecia si Turcia,dar si
generalul chinez Jiang Jieshi,infrint insa de Mao Zedong.O flota Americana a fost trimisa in
Mediterana estica.
Dupa 1947, colaborarea dintre cele doua mari puteri a incetat, fiecare consolidandu-si
pozitia in propria zona de influenta.
In 1947, Statele Unite au intervenit cu un plan coerent de ajutor economic pentru Europa
(planul Marshall). Desi a fost propus tuturor tarilor, U.R.S.S. l-a refuzat, obligand si celelelte tari esteuropene sa adopte aceiasi atitudine.Cheoslovacia aceptase initial planul, dar Jan Masaryk, ministrul de
externe, a trebuit sa revina, adaugand:,, Nu suntem decat vasali.S-a spus ca adevarata divizare a
Europei dateaza din 1947, deoarece s-au creat doua tipuri de economie; de piata si dirijata. Urmarile se
resimt pana astazi.Ca raspuns la planul Marshall, sovieticii au creat, in 1949, C.A.E.R. (Consiliul
Economic de Ajutor Reciproc) cu scopul de a forma o piata unitara in Est.
CAUZELE RAZBOIULUI RECE
Razboiul rece a fost urmare dorintei celor doua mari puteri de a-si impune suprematia
mondiala. Existau, de asemenea, importante deosebiri ideologice: sovieticii doreau extinderea
comunismului, in vreme ce Statele Unite erau atasate valorilor democratice. Se adauga neincrederea si
insatisfactia privind colaborarea celor doua state la sfirsitul razboiului. Astfel, sovieticii reprosau
americanilor secretul mentinut asupra bombei atomice, in vreme ce Statele Unite nu uitau atitudinea
U.R.S.S. fata de Japonia si ezitarile de a-i declara razboi.
Au existat si cause concrete,care au determinat inasprirea progresiva a relatiilor dintre cele
doua blocuri, cum ar fi:

Interpretarea unilaterala si abuziva de catre sovieticii a acordurilor de la Ialta. Sovietizarea

Europei de Est, inclusive a Poloniei si Cehoslovaciei. Incercarea de a-si extinde zona de actiune
in Germania.

Sabotarea de catre sovieticii a Conferintei de la San Francisco pentru infiintarea O.N.U. Desi
puteau beneficia de ajutor economic, pe baza acordurilor de la Bretton Woods, sovieticii nu l-au
cerut.

Pretentiile Uniunii Sovietice de a institui tutela asupra fostelor colonii italiene si asupra coloniei
Congo, situate in inima Africii.

Refuzul Uniunii Sovietice de a-si retrage trupele din Iran, contrar acordului pe care il semnase
in acest sens, in 1943.Mentinerea trupelor in Iran demonstra intentiile de a-si asigura iesirea la
Oceanul Indian si aducea atingere intereselor engleze si celor ale companiilor petroliere.Statele
Unite au cerut Uniunii Sovietice sa-si recheme trupele,ceea ce a creat o mare tensiune
diplomatica. Superioritatea nucleara a S.U.A. la determinat insa pe Stalin sa cedeze.

Presiunile exercitate asupra Turciei pentru a institui controlul sovietic asupra Dardanelelor. In
replica, Statele Unite au trimis o flota de razboi in Mediterana estica.

Propaganda ideologoca comunista si instigarea la revolte si revolutii socialiste in diferite zone

ale lumii (Coreea, Indochina etc.)
PRIMELE CRIZE. BLOCURILE MILITARE

Primele crize intre puterile occidentale si U.R.S.S. au fost cele din 1948 1949, cand
sovieticii au instaurat blocada Berlinului si s-au opus unificarii monetare a Germaniei. Statele Unite
si puterile occidentale au instituit un pod aerian pentru aprovizioneze zonele berlineze. Urmarea a
fost divizarea Berlinului pentru 50 de ani, formarea R.F.G. (partea occidentala) si a R.D.G. in zona
de ocupatie Sovietica (1949).
Pentru a se apara, statele Europei Occidentale (Marea Britanie, Franta, Italia, Belgia,
Olanda,Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Portugalia si Islanda) au semnat, la 4 aprilie 1949,
Tratatul Atlanticului de Nord (N.A.T.O.), impreuna cu S.U.A. si Canada. In 1952, la acest tratat
au aderat Turcia si Grecia, iar in 1955 Republica Federala a Germaniei. In sfera atlantica au mai
intrat Spania (1953), insa Franta a parasit structurile militare ale N.A.T.O. in 1966. Organul
supreme al N.A.T.O. este un Consiliu format din ministrii de Interne,ai Apararii si ai Finantelor din
tarile member.I se adauga Comitetul pentru planificarea apararii, cel pentru strategie nucleara si un
Comitet Militar.
In Est, U.R.S.S., Albania, Bulgaria,Cehoslovcia, Polonia, Romiania si Ungaria au
semnat la 14 mai 1955 Tratatul de la Vrsovia, cu scopul declarat de a asigura securitatea tarilor
membre si mentinerea pacii in Europa.Pactul de la Varsovia era condus de un Comitet Politic
Consultativ si avea un Comandament Unificat al Fortelor Armate.
CURSA INARMARILOR. CONSOIDAREA BLOCURILOR MILITARE
Razboiul rece a dus la antrenarea celor doua blocuri militare intr-o adevarata cursa a
inarmarilor. Initial, Statele Unite aveau monopolul bombei atomice, dar U.R.S.S.dorea sa ajunga
cea mai mare putere militara. Cele doua aliante aveau relative aceleasi efective armate,desi Statele
Unite au detinut suprematia ca putere militara globala pana la sfarsitul anilor 70. A continuat sa
fabrice bomba atommica insa in 1949 sovieticii aveau suficiente date pentru a face acelas lucru. In
1950 1952, Statele Unite au produs si detonat prima bomba cu hydrogen pentru ca, in 1953,
Uniunea Sovietica sa experimenteze una similara.Au fost construite, de ambele parti, bombardiere
capabile sa transporte astfel de arme,submarine cu incarcatura nucleara si s-a inceput fabricarea
rachetelor nucleare. Crestere numerica a arsenalului nuclear, in special a rachetelor, a dus la
escaladarea cursei inarmarilor.

Anii 1954 1962 au fost caracterizati ca o perioadade coexistenta pasnica si de

echlibru al puterilor,un echilibru al terorii atomice. Ca un corolor al acestei etape, s-a impus idea
controlului armamentelor celor doua superputeri. Cele doua mari puteri s-au concurat si in
cucerirea cosmosului:sovieticii au lansat primul satelit artificial al Pamantului in octombrie 1957,
iar americanii, in ianuarie 1958.
CONFLICTE MILITARE IN AFARA EUROPEI
Conflictele militare nu au lipsit, in ciuda denumirii de Razboi rece, cele doua
superputeri implicandu-se in Asia, in Orientul Apropiat si in cel Mijlociu,ideologic, economic si
chiar militar, fara sa se confrunte direct insa.
Mai intii in China, unde s-a instaurat un regim comunist, in 1949: acesta a fost
sustinut de de sovieticii.Statele Unite au acordat oponentului lui Mao Zedong un ajutor de 5
miliarde de dolari, fara a putea impiedica Victoria comunistilor. In anii 50, relatiile dintre Crina si
U.R.S.S. s-au racit, producandu-se astfel o alta fisura in blocul comunist,dupa desprindere
Iugoslaviei, in 1948.
In Coreea, dupa infringere Japoniei, au ocupat pozitia armata U.R.S.S.,in nord si
cea Americana in, in Sud. Dupa retragerea celor doua armate a izbucnit razboiul intre Coreea de
Sud si cea de Nord, condusa de liderul comunist Kim Ir Sen. Statele Unite au trimis trupe pentru
sustinerea Sudului, primind si confirmarea Consiliului de securitate al O.N.U., din care
reprezentantul Uniunii Sovietice se retrasese temporar, in semn de protest.In sprijinul nordcoreenilor au venit circa un milion de voluntari chinezi. In 1953, s-a semnat Conventia de la
Panmunjom, care consacra divizarea Coreei aproximativ de-a lungul paralelei de 38 grade.
In Indochina, lupta de eliberare de sub dominatia franceza a ceeat conditii pentru
comunisti, condusi de Ho Si Min. Sprijiniti de China si U.R.S.S., ei au preluat puterea in Nord.
Interventia Statelor Unite a dus la semnarea acordului de la Geneva (1954), prin care peninsula era
divizata pe linia paralelei de 17 grade. In 1962, Vietnamul de Nord a atacat Sudul, sustinut de un
Front de Eliberare format acolo. Interventia americana (1964-1973) nu a putut impiedica
reunificarea si comunizarea Vietnamului in 1975. Cambodgea s-a despeins, formind un stat separat,
supus de khmerii rosii unui pustiitor razboi civil. Alte conflicte au avut loc in Orientul Apropiat si
in cel Mijlociu, unde au luat nastere statul Israel (1947), recunoscut de Statele Unite si de U.R.S.S.,
dar vehement contestat de tarile arabe.
DESTINDEREA RELATIVA
Escaladarea inarmarilor a ceeat un echlibru politic fragil in lumea postbelica
amenintata de eventualitatea unui razboi nuclar.Un momen de mare criza a fost descoperirea de
americani a a rachetelor pe care U.R.S.S. le instalase in Cuba, la cererea conducatorului acesteia,
Fidel Castro. Cu o raza medie de actiune (1 890 km.), erau o amenintare directa la adresa
teritoriului american. Presedintele J.F. Kennedy s-a adresat poporului intr-o emisiune televizata si a
instiuit carntina, in fapt o blocada a Cubei. Momentul este considerat punctul cel mai critic al
Razboiului rece, rezolvat, in cel din urma, printr-un acord intre presedintele Kennedy si Nikita
Hrusciov, conducatorul uniunii sovietice.
Intelegerea in criza rachetelor din Cuba a ds la ameliorarea relatiilor sovieticoamericane. Fara ca partile sa abdce de la principiile lor politice, s-a produs o destindere n relatiile
internationale, facandu-si loc dialogul, tratativele si negocierile unor problme. Un fir telefonic
direct a fost instalat intre Casa Alba si Kremlin.

Destinderea relatiilor internationale nu a oprit cursa inarmarilor. Adunarea generala a

O.N.U. a proclamat anii 1970 1980 drept deceniul dezarmarii, luindu-se mai multe initiative de
limitare a experentelor cu arme nucleare. S-a initiat o politica de descurajare nucleara.
Dupa mai multe runde de tratative, intre U.R.S.S. si Statele Unite s-au semnat
acordurile S.A.L.T.1 si S.A.L.T.2 (1972 si, respectiv 1979), privind limitarea si neproliferarea
armelor strategice. Invazia Uniunii sovietice in Afganistan a ceeat insa noi tensiuni, care au
determinat instalarea in Europa de Est a unei noi rachete cu raza medie (Sol-Sol 20), ceea ce a facut
ca N.A.T.O.sa instaleze un arsenal modern pe continent (rachetele Pershing II si proiectile de
croaziera).
In anul 1989 a incetat divizarea Europei, motiv si cauza ale Razbului rece. O Carta
pentru o noua Europa a fost adoptata in 1990. Disparitia Tratatului de la Varsovia a marcat sfirsitul
Razboiului rece. N.A.T.O., fiind singura alianta militara, incearca o extindere spre fostele state
comuniste, ca o garantie a pacii.