S NE VINDECAM IERTND

Seminar Duhovnicesc
Sesiunea 1: Iertarea
Sesiunea 2: Ce nu este iertarea
Sesiunea 3: Uciderea fratelui
Anexe: Vinovatia | Libertate responsabila
Sesiunea 4: o!ica violentei uci!ase
Anexa: Schemele de inadaptare
Sesiunea 5: Iesirea din lo!ica violentei uci!ase
Anexa: Ruaciunea pentru vra!masi
Sesiunea ": Cum iertam
Sesiunea #: Sa ne vindecam iertand
$ot mai multe persoane apelea%& la noi pentru a a'la solu(ii la numeroasele )i
dureroasele probleme pe care ni le ridic& via(a* +up& p&rerea noastr&, solu(ia nu
poate 'i &sit& dec-t de 'iecare persoan& .n parte .n direct& conlucrare cu /arul lui
+umne%eu* S'-nta 0iseric& are )i ne o'er& mi!loacele prin care dob-ndim /arul,
iar nou& ne revine datoria de a .nv&(a s&1l p&str&m )i s& lucram cu el*
2n acest sens, seminariile de 'ormare orani%ate de 3entrul nostru sunt oca%ii de a
dob-ndi sau per'ec(iona asemenea abilit&(i* Re%ultatele ob(inute p-n& .n pre%ent
sunt, cu mila lui +umne%eu, .ncura!atoare* +in p&cate, at-t spa(iul c-t )i timpul
nostru sunt limitate )i nu putem satis'ace cererile tuturor celor doritori*
3a urmare, o'erim, cu titlul de .ncercare, seminarul on line 4Iertarea se nva?4*
R&spunsul .l va da 'iecare participant, dup& ce va parcure sesiunile acestui
seminar*
5oate participa oricine )i va bene'icia cel care .)i va 'ace 4temele4 cu toat&
serio%itatea*
6oi public&m materialele necesare pentru 'iecare sesiune iar cursan(ii sunt rua(i
s& ne trimit& temele pe adresa: centrulde'ormaresiconsiliere7mail*com* 5rima
tem& primita va 'i considerat& .nscriere la seminar* 8iecare tem& va 'i studiat& )i
practicat& timp de o s&pt&m-n& sau )i mai mult, dac& e nevoie*
V& asiur&m de con'iden(ialitatea coresponden(ei* +ac& ave(i re(ineri, pute(i 'olosi
un pseudonim* 5entru noi contea%& lucrarea l&untric&*
5reci%&m c& .nv&(&tura din suportul de curs nu ne apar(ine* 6oi doar am prelucrat
)i adaptat di'erite studii pe care le1am men(ionat, atunci c-nd au 'ost luate din
1
surse semnate de autorii lor* +e aceea v& recomand&m s& mere(i mai departe .n
devenirea dumneavoastr& ad&p-ndu1v& direct de la aceste surse*
Suntem con)tien(i de nea!unsurile acestei metode 4virtuale4, dar 2l ruam pe
0unul +umne%eu s& lucre%e )i .n aceste condi(ii* 6&de!dea noastr& este ca, .n
timp, s& se 'orme%e rupuri de suport .n parohii pentru o comunicare vie )i 'a(&
c&tre 'a(& .n !urul 5&rintelui sau a unui specialist din parohie* 3ei doritori ne pot
contacta pentru in'ormare )i 'ormare*
5-n& atunci, 2l ru&m pe +omnul s& ne binecuv-nte%e lucrarea )i s& lucre%e cu
'iecare cursant .n parte a)a cum numai 9l )tie*
:i nu uita(i: +umne%eu trebuie c&utat acolo unde este 9l .n S'-nta Sa 0iseric&: .n
S'intele $aine, .n S'intele Slu!be, .n Ru&ciune, .n inima noastr&, .n 'aptele bune
'&cute .n 6umele Lui;
5acea )i bucuria +omnului cu noi cu to(i;
Siluana
iertarea
definiie
Iertarea este o cale de a-L cunoate pe Dumnezeu i a fi ca El.
Iertarea este un proces contient i din convingerea inimii prin care nu-i mai considerm
vinovai pe cei care ne-au greit i nu ne mai simim vinovai fa de cei crora le-am
greit.
Este o lucrare, un act voluntar i lier, nu un sentiment.
Este un proces lier care i aduce liertate.
Este o prolem a inimii n sensul ilic al cuv!ntului, nu al psi"ismului.
#ennoiete relaia rnit.
$ntrerupe avalana reaciilor produse de durerea simit n actele vtmtoare.
%fer puterea de a nu mai fi copleit de sentimentele sau emoiile negative care ntrein
durerea.
Este mai cur!nd o prolem ntre om i Dumnezeu.
Este izvor de &ar i de elierare de su roia puterilor negative ale' m!niei, inerii de
minte a rului, autocomptimirii, amrciunii, comportamentelor defensive, aricadrii
dincolo de zidul de protecie, ascunderii adevratei identiti.
Dumnezeu este gata mereu s ne ierte i s ne iueasc fr nici o condiie. Dificultatea
vine din partea noastr, din partea neputinei noastre de a ne lsa iuii.
Pentru a nelege iertarea este necesar
S& ne d&m seama ce convineri sau presupuneri avem despre identitatea noastr& .n +umne%eu*
S& devenim con)tien(i c& suntem oameni, ceea ce .nseamn& c&:
2
Sesiunea 1
o Suntem crea(i dup c"ipul lui +umne%eu 3el <nul .n $reime, adic& suntem ca
Dumnezeu, suiect .n rela(ie cu alte suiecte,
o suntem '&ptur&, adic& altfel dec-t +umne%eu )i dependen(i de 9l )i
o sunt chema(i s& devenim asemenea Lui lucr-nd .mpreun& cu /arul Lui*
=mul exist& numai .n relaie:
o 3u +umne%eu
o 3u sine
o 3u semenii*
5entru omul c&%ut, relaia este locul .n care:
o 9ste iubit )i iube)te,
o 9ste r&nit )i r&ne)te,
o 5oate cre)te )i se poate vindeca iert-nd ca +umne%eu )i primind iertarea cu
recuno)tin(&.
S& 'im con)tien(i de existen(a binelui )i a r&ului )i c& suntem .ncon!ura(i de e'ectele r&ului
existent .nainte de a 'i noi*
S& reali%&m c& latura noastr& .ntunecat& 'ace presiuni asupra noastr&, presiuni 'a(& de care
putem 'i liberi numai cu /arul lui +umne%eu*
S& descoperim c& +umne%eu ne iart& )i ne d&ruie)te iertarea ca pe un mi!loc de vindecare a
r&nilor su'erite )i de reparare a rela(iilor destr&mate '&c-nd posibil& trecerea dincolo de
re)elile noastre )i ale celorlal(i*
omul este altfel dect Dumnezeu
Dumne"eu #mul
9ste 3reatorul tuturor celor v&%ute )i nev&%ute 9ste '&ptur&, crea(ia lui +umne%eu
9ste des&v-r)it .n mod absolut Are un dor nestins de Absolut )i des&v-r)ire
>ube)te des&v-r)it >ube)te nedes&v-r)it
>ube)te necondi(ionat >ube)te condi(ionat
>ntr& .n rela(ie de intimitate personal& cu
'iecare om .n parte
6u intr& .n armonie cu to(i oamenii, dar tinde
spre aceasta
6u1)i calc& '&&duin(ele 2)i calc& '&&duin(ele
<rm&re)te interesul 'iec&rui om 9ste eoist )i abu%iv
Importana iertrii:
Vindec& inimile )i re'ace rela(iile* 9ste cheia s&n&t&(ii interale a omului*
9ste leacul nea)teptat )i revelat al draostei .mpotriva durerii nedrepte*
+eschide u)a spre noi posibilit&(i de via(&*
9liberea%& emo(iile )i sentimentele*
+& putere prin eliberarea unor enerii blocate de ur&, m-nie )i .nri!orare*
A!ut& s& te con'run(i cu realitatea vie(ii )i s&1i 'aci 'a(&*
6u mai ai nevoie de m-nie )i ur& pentru c&, renun(-nd la lupt&, nu mai ai nevoie de arme*
C$nd te%ai hot&r$t s& ier'i(
6u te opri: dup& ce ai hot&r-t s& ier(i, vei constata c& sim(i altceva dec-t credeai c& vei sim(i*
6u te speria: sup&rarea poate continua )i dup& ce ai iertat pentru c& sentimentelor de m-nie )i
durerii le trebuie timp pentru a se stine* $r&ie)te1le iert-nd*
3ere iertare pentru ?partea@ ta de vin&*
A-nde)te1te c& problema este mai derab& .ntre tine )i +umne%eu, dec-t .ntre tine )i cel care te1
a r&nit*
3
9 nevoie de primirea )i .n(eleerea propriilor sentimente, '&r& a te l&sa condus de ele*
2ncepe de unde po(i )i las& iertarea s&1)i 'ac& lucrarea .n procesul de vindecare cu harul lui
+umne%eu*
Tem&
1* 8ace(i o list& cu lucruri pe care le1a(i iertat celor care v1au r&nit de1a lunul vie(ii*
2* 8ace(i o list& cu lucruri pe care vi le1au iertat cei c&rora le1a(i re)it )i le sunte(i recunosc&tori
pentru asta*
3* 8ace(i o list& cu lucruri pe care nu le pute(i ierta* +ac& v& e reu s& le numi(i simboli%a(i1le
printr1un semn oarecare*
4* 8ace(i o list& cu lucruri care crede(i c& nu v& pot 'i iertate*
5* 8ace(i o list& cu lucruri pe care crede(i c& nu vi le pute(i ierta*
"* 3e crede(i c& v& .mpiedic& s& ierta(i c-nd nu pute(i iertaB
CE NU ESE IE!"!E"
Iertarea nu este uitare
R&nile a)a %is uitate au 'ost alunate .n incon)tient )i, de acolo, continu& s&1i chinuie pe
oameni* 5entru a le trata )i vindeca este nevoie s& 'ie readuse .n con)tient*
Iertarea cicatri%ea%& r&nile emoionale* Atunci ne putem aminti evenimentul '&r& resentimente*
6u mai su'erim* C-ntuitorul a .nviat cu urmele cuielor, dar nu mai simte durerea*
Iertarea nu este doar un act imediat al voin'ei
Cul(i se simt vinova(i, sau .i .nvinov&(esc pe ceilal(i, pentru c& nu iart& imediat* +ar iertarea nu
este un act eroic de voin(& .n care ne suprim&m emo(iile, ci este un act al .ntreii noastre 'iin(e
)i cere participarea tuturor puterilor noastre su'lete)ti: inim&, intelien(&, voin(&*
3ine sare peste etapele trans'orm&rii emo(ionale )i ale vindec&rii nu 'ace dec-t s& panse%e o
ran& in'ectat&* Aceasta va s'-r)i prin a se in'ecta )i mai r&u*
Sim(irea m-niei )i sim(irea l&untric& a nedrept&(ii 'ace parte din procesul iert&rii*
9ste nevoie de timp )i pentru vindecare )i pentru iertareD nu trebuie s& brusc&m ceea ce se
petrece .n noi*
9 nevoie s& discernem .ntre sim(irea m-niei )i dorin(a de r&%bunare, 'antasmele leate de
?dreptatea@ pe care trebuie s& ne1o 'acem sinuri, etc*
C-nia Eiu(imeaF este o emo(ie s&n&toas&, o putere a su'letului pe care +umne%eu ne1a dat1o ca
s& ne putem ap&ra interitatea* 6u m-nia este p&catul, ci ura )i patimile pe care le poate st-rni*
(!niai-v i nu greii, spune +omnul*
>mportant este s& lu&m deci%ia de a nu ne mai r&%buna, .n nici un 'el* R&%bunarea este inutil& )i
devastatoare* 9 nevoie s& 'acem pace l&untric&, pace emotiv&*
4
Sesiunea 2
Iertarea nu )nseamn& scu"are
A scu%a, .nseamn& a nu1l considera responsabil pe cel care ne1a o'ensat* 3-nd cineva ne 'ace
un r&u '&r& s& vrea, sau '&r& s& )tie, nu are de ce s& ne cear& iertare, dar trebuie s& ne cear&
scu%e*
+ar dac& cineva a voit s& ne 'ac& r&u, a vrut s& ne r&neasc&, nu mai e vorba de scu%e* $endin(a
de a1l scu%a pe cel care ne1a o'ensat se ba%ea%& pe circumstan(ele atenuante o'erite de trecutul
s&u sau de alte circumstan(e* +ar nici o vin&, 'ie )i explicabil&, nu poate 'i scu%abil&* 9a poate 'i
doar iertat&* 3-nd Coise 2l rua pe +umne%eu s& ierte poporul s&u, Acesta .i r&spunde
descoperindu1i c& este )Ia"ve, Ia"ve, Dumnezeu iuitor de oameni, milostiv, ndelung
rdtor, plin de ndurare i de dreptate, *are pzete adevrul i arat mil la mii de
neamuri' care iart vina i rzvrtirea i pcatul, dar nu las nepedepsit pe cel ce
pctuiete+ E>e)ire 34, "1#F*
Iertarea nu este sinonim& cu )m*&carea
>ertarea se re'er& la 'apta care a r&nit rela(ia* 2mp&carea este o urmare a iert&rii dar poate s& nu
aib& loc* +ac& dup& acordarea iert&rii, sim(im c& prin .mp&care rela(ia noastr& nu ar cre)te .n
pro'un%ime, e mai bine s& renun(&m pur )i simplu la ea pentru p&strarea p&cii* 5acea .nseamn&
s& nu te r&%buni )i s& nu dore)ti s& te r&%buni* 5acea )i iubirea de vr&!ma)i nu presupune
prietenie*
+in ne'ericire, mul(i oameni se .mpac& '&r& a1)i ierta unii altora o'ensele ca s& nu ?mai
de%roape mor(ii@, dar '&r& recunoa)terea )i numirea su'erin(elor pe car le1am produs sau pe
care le1am su'erit, nu exist& .mp&care adev&rat&* Adev&rul trebuie rostit*
2mp&carea presupune iertare, iar iertarea presupune rostirea adev&rului*
Iertarea nu se im*une
>ertarea este o lucrare a iubirii* 5ersoana care iart& trebuie s&1)i asume .n mod liber aleerea pe
care a '&cut1o, '&r& a pretinde ceva de la cel pe care .l iart&*
5utem s& ne dorim s& 'im iubi(i de cei din !urul nostru .n ciuda 'aptelor noastre rele, dar nu le
putem pretinde acest lucru*
>ertarea se d&, se cere, dar nu se pretinde*
Iertarea nu este renun'are la ceea ce ni se cuvine
>ertarea nu exclude dreptatea* <n ho( iertat nu este scutit de a restitui p&uba)ului cele 'urate*
>ertarea nu anulea%& consecin(ele unei 'apte rele sau a unui cuv-nt r&u* >ertarea nu este un act
de dreptate, ci o 'apt& de iubire pentru reabilitarea celui vinovat* Aceasta .nseamn& a nu1l
con'unda pe r&u'&c&tor cu 'apta sa )i a ur. p&catul, iubindu1l pe p&c&tos*
5e cruce, C-ntuitorul a condamnat p&catul care ne locuie)te, a '&cut dreptate, dar nu ne1a
condamnat .mpreun& cu p&catul*
Iertarea nu%l schim+& *e cel&lalt
3-nd iert&m, se .nt-mpl&, cu adev&rat, ceva extraordinar, dar cu cel ce iart&, nu cu cel iertat*
Acesta, poate con)tienti%a )i el minunea )i .)i poate schimba atitudinea sau comportamentul,
dar puterea iert&rii se mani'est& .n noi* 5e noi ne vindec&, nou& ne d& pacea, nou& ne d& puterea
s& ne ru&m pentru cel&lalt*
6u trebuie s& iert&m a)tept-nd schimbarea celuilalt*
5
piedicile din calea iertrii
,. -irea czut i puterile ei pervertite.
#* 5entru omul c&%ut, e firesc s& nu1l ierte pe cel care l1a le%at cu ceva )i s&1)i 'oloseasc&
puterile pentru a1)i 'ace ?dreptate@* Ast'el:
1* (!nia Eiu(imeaF e 'olosit& pentru a ne sim(i )i ar&ta puternici* 8&r& m-nie, omul se
poate sim(i de%armat )i vulnerabil*
2* -rica nu mai e 'olosit& pentru con'runtarea cu necunoscutul ce trebuie cucerit )i se
trans'orm& .n 'rica de a ne con'runta cu durerea )i 'ua de recunoa)terea ei*
G* >ertarea readuce durerea .n prim plan pentru a 'i vindecat&* 5erceperea )i acceptarea durerii
este premi%a iert&rii*
.. /coaterea de su nvinuire prin 0ustificarea comportamentului.
>ertarea nu .nseamn& scu%area comportamentului care ne r&ne)te*
9ste nevoie de o evaluare lucid& a celor .nt-mplate*
9 nevoie de a)e%area responsabilit&(ii la locul care i se cuvine*
3* *onfundarea iertrii cu uitarea*
$recutul .l modelea%& pe om )i deci%iile pe care le ia*
<itarea te1ar putea 'ace s&1i la)i iar&)i pe cei care te1au r&nit s& te r&neasc&*
9 nevoie de o ?interare@, de o asimilare a evenimentelor dureroase*
5utem ierta )i s& nu uit&m*
1. Legarea iertrii cuiva de regretele aceluia.
>ertarea este un act .n .ntreime al celui care iart&* 6u depinde nici de .n(eleerea, nici de
comportamentul )i nici de acordul celuilalt*
5* 2!ndul c treuie s-i merii iertarea*
>ertarea este .ntotdeauna un dar ratuit, nemeritat*
Tema *entru acas&
2n 'iecare %i din s&pt&m-na care urmea%&, de pre'erat seara .nainte de culcare, 'ace(i urm&torii pa)i
spre iertare:
3iti(i 3catistul /f!ntului Du" E.l &si(i pe Site, la Ru&ciuniF sau o alt& ru&ciune c&tre S'-ntul
+uh*
+esena(i1v& ?r-ul vie(ii@, not-nd pe meandrele lui, momentele cele mai semni'icative pe care vi
le aminti(i*
Aminti(i1v& )i povesti(i .n scris E.n 'iecare %iF c-te o .nt-mplare dureroas& din copil&rie* 6umi(i
)i descrie(i pe scurt persoanele implicate*
6umi(i sentimentele distructive pe care le1a(i avut .n timpul .nt-mpl&rii*
3um s1a s'-r)it .nt-mplarea )i ce urm&ri crede(i c& a avut .n via(a dumneavoastr&B
3e sentimente ave(i acum 'a(& de persoanele respectiveB
A(i spovedit cele de care v& sim(i(i vinovatB
SESIUNE" #
"
UCIDE!E" $!"E%UI
uciderea fratelui &cap ' ( din $acerea)
H* +umne%eu nu ?a c&utat spre 3ain )i spre darurile lui )i s1a .ntristat 3ain tare )i 'a(a lui era
posomor-t&@ Ev* 5F*
1I* 3ain a 'ost r&nit .n a)teptarea sa leitim& privind aten(ia lui +umne%eu* Acum tr&ie)te:
1* #evolt 'a(& de nedreptatea care i se 'ace,
2* (!nie, resentiment )i dorin de rzunare,
3* $ntristare )i descura0are*
11* 2n acest moment intervine +umne%eu pentru:
1* A declan)a o pedaoie care urma s&1l a!ute pe 3ain s& creasc&, s& treac& .ntr1o nou&
etap& spiritual&*
2* A1i proba libertatea: 3ain putea s& alea& liber, cre)terea sau c&derea*
3* A1i .ncerca .ncrederea .n 9l: 'ie urma s& aib& .ncredere .n >ubirea )i dreptatea lui
+umne%eu intr-nd .n .n(elesul evenimentului printr1o cre)tere spiritual&, 'ie se va .ndoi
)i va aluneca l&s-ndu1se prad& leilor oarbe ale 'irii de!a c&%ute*
12* 3ain n1a primit s& ?biruiasc&@ p&catul care ?b&tea la u)a@ )i a ales s& se lase robit de elo%ie,
invidie )i revolt& )i s1a r&%bunat uci-ndu1)i 'ratele*
13* 3ain, primul n&scut )i ?omul dob-ndit de la +umne%eu Ever* 1F devine primul ucia) din istoria
omenirii* 3rima lui a devenit prima veri& dintr1un lan( nes'-r)it de crime, .nceputul loicii
violen(ei uci&toare care a uvernat )i uvernea%& lumea aceasta*
14* 3rima lui 3ain a devenit prototipul tuturor violen(elor omului .mpotriva omului*
sentimentul de nedreptate genereaz *iolen
15* 3a )i 3ain, omul a'lat .n 'a(a sentimentului de nedreptate se va .ntrista, va su'eri, se va revolta*
1"* Revolta se va exprima prin resentimente: retr&irea sentimentelor dureroase provocate de
eveniment*
1#* Resentimentul, dac& va 'i .ntre(inut )i hr&nit conduce la dorin(a de r&%bunare*
1G* +uhul de r&%bunare distrue pacea l&untric&, alimentea%& ura .mpotriva 'ratelui p-n& la dorin(a
de a1l distrue*
1H* <ra )i spiritul de r&%bunare dau na)tere apoi unei spirale distru&toare care se poate concreti%a
nu numai .n crim&, ci )i .n la 'el de uci&toarele: calomnii, vorbire de r&u, bat!ocur&J
2I* Cotorul acestui dinamism ucia), este re'u%ul omului de a se maturi%a, r&m-nerea lui .n
mentalitatea copilului care simte c& totul i se datorea%&* +e aici spiritul de revendicare, de
nemul(umire cronic&, de permanent& lupt& pentru drepturi*
21* 5ovestea lui 3ain ne arat& c& atitudinea eocentric& provoac& violen(& )i1l 'ace pe om orb 'a(&
de darurile pe care le1a primit* 3ain a)teapt& ca +umne%eu s& r&spund& a)tept&rilor sale )i s& se
con'orme%e spiritului s&u de dreptate*
22* +ar c&ile +omnului nu sunt c&ile omului* 3ain, )i 'iecare om, este invitat s&1)i ridice capul )i s&
asculte pedaoia lui +umne%eu pentru cur&(irea )i trans'ormarea inimii, pentru cre)terea .n
asem&nare*
23* =rice violen(& .mpotriva 'ratelui este, de 'apt, un re'u% al c&ii de cre)tere spiritual& o'erit& de
+umne%eu 'iec&rui om, .n di'erite momente ale devenirii sale*
24* Violen(a dorin(ei omene)ti, c-nd nu e .ndreptat& spre cucerirea 2mp&r&(iei, se .ntoarce c&tre
cel&lalt*
25* 3ain se r&%bun& pe +umne%eu uci-ndu1)i 'ratele*
2"* =rice violen(& asupra 'ratelui, trans'ormat .n ?(ap isp&)itor@, este, p-n& la urm&, o violen(&
.mpotriva lui +umne%eu*
2#* +umne%eu S1a '&cut om )i /ristos a acceptat liber s& 'ie victima r&%bun&rii omului pe
+umne%eu pentru a 'ace ar&tat& iubirea lui +umne%eu pentru om )i pentru a1i .mp&ca, prin
!ert'a Sa, pe oameni cu $at&l lor 3el 3eresc*
2G* =amenii &sesc .ntotdeauna !usti'icare pentru violen(a lor, se simt .ntotdeauna .ndrept&(i(i s&1)i
'ac& sinuri dreptate* +ar a te .ndrept&(i .nseamn& a lua locul 3elui +rept*
#
,ustificarea- )ndre*t&'irea de sine
2H* 9ste aruncarea responsabilit&(ii pe cel&lalt: ?nu eu, tu, el, ea, eiJ ?
3I* 6e .mpiedic& s& 'im con)tien(i de responsabilitatea pe care o avem*
31* 6e .mpiedic& s& devenim con)tien(i de lucrarea mecanismelor incon)tiente de ap&rare care ne
otr&vesc via(a*
32* 6e .mpiedic& s& ne d&m seama ce r&u am '&cut 'ratelui care, ca urmare, se va sim(i vinovat*
3-nd o ran& nu poate 'i numit&, pentru c& cel care a '&cut1o nu o recunoa)te, victima va s'-r)i
prin a se sim(i vinovat, consider-nd c& pre!udiciul respectiv este pe drept, e leitim* Atunci
apare o 'als& vinov&(ie*
.alsa vinov&'ie
33* 2l 'ace pe cel ce o simte s& priveasc& o'ensele ca 'iind leitime*
34* 2l 'ace s& intre .ntr1un mimetism al r&ului su'erit, p-n& la a1l reproduce '&r& voie asupra altora*
35* Ast'el, cel violat va viola, cel abu%at va abu%a, cel ce a 'ost umilit va umili, cel ce a 'ost
maltratat va maltrata*
eli+erarea omului de determinri ,i de condiionri
3"* 3u harul lui +umne%eu, omul poate deveni con)tient de schemele incon)tiente ale
mimetismului )i se poate elibera de tirania lor* >ubirea e mai puternic& dec-t moartea*
3#* 3uv-ntul lui +umne%eu c&tre 3ain: ?p&catul bate la u)&, dar tu biruie)te1l@, ne arat& c& avem
puterea de a 'i liberi, c& putem r&spunde evenimentului care ne r&ne)te )i alt'el dec-t prin
violen(&* 3hiar dac& aceast& libertate este alterat& de c&dere, de patimi )i de condi(ion&rile
aduse de ele, nu este mai pu(in o putere pe care omul o poate exercita dup& cum voie)te*
3G* Libertatea omului nu este distrus& niciodat& de'initiv* 2n orice .mpre!urare, oric-t am 'i 'ost de
?presa(i@ s& ac(ion&m r&u, constat&m c& am avut posibilitatea s& aleem*, s& aleem via(a sau
moartea* E+eut* 3I,1HF*
+up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais,
4our rompre avec le logi5ue meurtrier ' Le pardon
4uicat n revista le 3hemin, no* 3H, 1HHG
tema pentru acas
3ontinua(i s& 'ace(i o ru&ciune c&tre +uhul S'-nt .n 'iecare %i, cu -ndul la iertare*
Aminti(i1v& )i descrie(i o situa(ie .n care v1a(i sim(it nedrept&(i(i*
6umi(i sentimentele pe care le1a(i avut atunci*
6umi(i resentimentele actuale*
5ovesti(i ce a(i '&cut pentru a ?'ace dreptate@ sau pentru a v& r&%buna*
3e a)tepta(i de la cei .n 'a(a c&rora v& .ndrept&(i(iB
2n ce situa(ii crede(i c& o o'ens& ?vi se cuvine@B
>denti'ica(i )i descrie(i aspecte din comportamentul +umneavoastr& care ar putea 'i un
mimetism al r&ului su'erit .n copil&rie*
3-nd cei din !ur v& repro)ea%& c& .i 'ace(i s& su'ere:
1* ce sim(i(iB
2* ce -ndi(iB
3* )i ce 'ace(iB
Ane/e(
Vinov&(ia
G
Libertatea pentruJ
Ane/e
Introducere
2mi place s& citesc acele bro)uri colorate de c&l&torie, dar, apoi, m& uit la c-t de mult cost&
c&l&toria )i spun ?5oate la anuK;@* Ai v&%ut vreodat& vreo ast'el de bro)ur& care s& te .ntrebe ?Ai nevoie
de o vacan(&B 8& o excursie .n vinov&(ie;@ 6uB 6ici eu* 3u toate astea, e o excursie pe care am '&cut1o
cu to(ii la un moment dat* 5entru unii dintre noi a devenit chiar o rutin&, ca )i cum ar mere %ilnic la
serviciu* Cai mult, e o excursie pe care o 'acem '&r& s& ne -ndim la costuri, bene'icii, timp )i eneria
necesar&*
+eci, .n aceast& bro)ur&, ne vom uita mai de aproape la acest subiect 1 vinov&(ia* 3e esteB 3are
sunt costurileB +ar bene'iciile, dac& ele exist&B
Ce este vinov&'ia0
Cada este contabil&* 9a a 'urat ceva bani de la patronul ei )i a Laran!at@ reistrele, ast'el .nc-t s&1
)i ascund& 'apta* 2n ultimele luni, a luat su'icien(i bani pentru a1)i Lspri!ini@ dependen(a ei de !ocurile
de noroc* 3-nd 'ost prins& )i arestat&, a ra(ionali%at lipsa ei de onestitate spun-nd: ?:e'ul meu are at-t
de mul(i bani .nc-t nu )tie ce s& 'ac& cu ei@*
$ibor locuie)te .n cel&lalt cap&t de ora)* So(ia lui a su'erit un atac de cord acum trei luni* 3ontinu&
s& .)i spun& c& ar 'i trebuit s& r&m-n& acas& .n noaptea .n care s1a .nt-mplat asta* Ar 'i trebuit s& )tie c&
se va .nt-mpla asta* +ac& ar 'i 'ost acas&, ar 'i putut s& .)i duc& so(ia la spital mult mai repede*
$ibor se simte vinovat* Cada nu* +eci, ce e vinov&(iaB 9ste ceva util sau d&un&torB
+ic(ionarul spune c& vina .nseamn& a te simi responsail sau plin de resentimente pentru anumite
ofense* +ac& o persoan& nu .)i asum& responsabilitatea pentru re)elile din trecut, o putem descrie ca
'iind anti1social& Ecineva care nu se simte niciodat& vinovat ar putea su'eri de tulburare anti1social& de
personalitateF*
+e vreme ce Cada i1a 'urat bani )e'ului ei, vina ar 'i 'ost o reac(ie adecvat& din partea ei* +ac& ar
'i sim(it vin&, s1ar 'i oprit din 'urat .nainte de a 'i prins& )i arestat&*
$ibor nu avea de unde s& )tie c& so(ia lui va avea un atac* 6u a '&cut nimic r&u dac& a plecat de
acas& .n acea sear&* S& stea sear& de sear& trea%, sim(indu1se vinovat pentru comportamentul s&u, este
un lucru care .i d&unea%& lui $ibor* Aceasta este vina Lira(ional&@, de)i ea poate 'i )i o parte din
procesul durerii care urmea%& unei pierderi*
6inovia care are drept urmare scderea stimei de sine sau care i rpete senintatea este
duntoare i inadecvat*
Vinovia i ruinea
5utem 'ace di'eren(a .ntre sentimentul de vin& )i cel de ru1ine prin modul .n care -ndim despre
comportamentul nostru )i despre noi .n)ine* +ac& credem c&, comportamentul nostru a 'ost re)it )i ne
sim(im r&u din cau%a asta, ceea ce sim(im este vin&* +ac&, .n schimb, ne -ndim c& ceea ce am '&cut ne
trans'orm& .n oameni de nimic, trecem linia dintre vinov&(ie )i ru)ine* Ru)inea are r&d&cini mult mai
ad-nci dec-t vina* 9a provine, de multe ori, din copil&ria tr&it& .ntr1o 'amilie dis'unc(ional&, o 'amilie
.n care am 'ost ru)ina(i de c&tre adul(i sau abu%a(i 'i%ic, emo(ional sau sexual de ace)tia* Ru)inea e
H
cronic, iar terapia este deseori util& .n re%olvarea ei*
= persoan& care se simte vinovat& va spune:
7$mi pare ru pentru felul n care m-am purtat+.
= persoan& care se simte ru1inat& poate s& spun&:
78u sunt un de nimic. %are cum poi s stai pe l!ng mine?+
Vinovia i dependena
Cada a avut .nc& din copil&rie sentimente de ru)ine pe care )i le1a acoperit cu un sistem bine pus
la punct de mecanisme de ap&rare* <nul dintre acestea era s& ra(ionali%e%e c& )e'ul ei nu avea nevoie
de banii pe care ea .i 'urase* Aceast& -ndire lipsit& de onestitate o .mpiedica s& vad& realitatea
in'rac(iunii ei*
Cada a '&cut .nchisoare pentru delapidarea '&cut&* 2n timpul deten(iei, ea a primit a!utor pentru
dependen(a ei de alcool )i de !ocurile de noroc* A .nceput s& .n(elea& c& trebuia s& 'ac& 'a(& ru)inii ei
sau nu ar 'i putut s& se men(in& .n proramul de recuperare* +ac& .)i permitea s& simt& ru)ine, avea s&
a!un& din nou la b&ut )i la !ocurile de noroc*
Cada a .nv&(at )i c& vinov&(ia pentru comportamentul ei din trecut .i era acum de a!utor* +ac& se
sim(ea vinovat& pentru ce '&cuse erau mari )anse ca ea s& nu mai 'ac& a)a ceva niciodat&*
+ac& 'acem 'a(& durerii pe care ne1am cau%at1o nou& sau altora putem preveni repetarea 'aptei*
6ina ne poate a0uta s devenim responsaili, iar acest lucru este esenial pentru a continua
recuperarea din orice fel de dependen.
Reali"area schim+&rii cu a2utorul
Tera*iei Ra'ional 3 Emo'ionale 4TRE5
3um po(i s& a'li dac& ceea ce sim(i este ru)ine sau vin&B <n mod este de a asculta ceea ce .(i spui
(ie .nsu(i, care sunt -ndurile pe care le ai despre ceea ce se .nt-mpl& .n !urul t&u* +ac& .(i spui c&,
comportamentul t&u este re)it )i c& trebuie s& .l schimbi, atunci ceea ce sim(i este vin&* +ac& .(i spui
c& tu e)ti ?re)it@, c& tu e)ti r&u pentru c& te1ai comportat .n acel mod, sim(i ru1ine*
=dat& ce ai reali%at care este discursul t&u interior M discu(ia cu tine .nsu(i 1 po(i s& deci%i dac& vina
pe care o resim(i este util& sau d&un&toare* 5o(i, mai apoi, s& .(i provoci -ndurile care au ca re%ultat
vina d&un&toare*
5rive)te diarama urm&toare* =bserv& cum discursul interior .(i a'ectea%& sentimentele )i cum
sentimentele .(i a'ectea%& comportamentul*
$erapia Ra(ional M9mo(ional& a lui Albert 9llis E$R9F ne spune c& ceea ce -ndim ne poate sup&ra
)i c& aceast& sup&rare a'ectea%& 'elul .n care ne comport&m* $ibor )i1a spus: ?Ar 'i trebuit s& r&m-n
acas& .n seara .n care so(ia mea a avut un atac* A) 'i putut s& o duc mult mai repede la spital*@ A!une
s& se simt& vinovat .ntr1un sens d&un&tor* +e ceB $ibor nu avea de unde s& )tie c& so(ia lui va avea un
atac de cord .n timpul .n care el era .n ora)* 6u poate schimba ceea ce s1a .nt-mplat* $ibor trebuie s&
.)i pun& la .ncercare ideea ira(ional& c&, cumva, ar 'i trebuit s& )tie ce urma s& se .nt-mple* +ac& va
'ace asta, el .)i poate reduce sentimentul de vin& )i comportamentul s&u auto1distructiv se va schimba*
1I
Consecine
negative:
1* 6u po(i s&
'aci 'a(&
serviciului
Comportament
auto-distructiv:
S& stai trea%
noapte de
noapte
Sentimente
deranjante:
Vinov&(ie
Gnduri negative:
Ar 'i trebuit s& r&m-n
acas& .n acea sear&*
9 vina mea, nu am 'ost
acolo c-nd so(ia mea a
avut un atac*
Ast'el, va reu)i s& doarm&*
$R9 'olose)te urm&torul proces pentru a disputa )i schimba -ndurile ira(ionale*
A
Eveniment
sau situa'ie
6
7$nduri 1i
credin'e
C
Sentimente
D
Com+aterea ideilor
ira'ionale
2n primul r-nd, ne amintim evenimentul sau situaia care ne1a sup&rat* Apoi, ne anali%&m
g!ndurile )i credinele cu privire la aceast& situa(ie* 2n pasul urm&tor, trebuie s& ne identi'ic&m
sentimentele pe care ni le cau%ea%& aceste -nduri* 2n cele din urm&, .ncerc&m s punem la ncercare
aceste -nduri care ne sup&r&*
Iat cum a folosit Tibor procesul cu patru etape TR:
A
9veniment
sau situa(ie
So(ia mea a
avut un atac de
cord )i eu nu am
'ost cu ea s& o
a!ut*
0
A-nduri
)i credin(e
Ar 'i
trebuit s& 'iu
acolo* A) 'i
putut s& o duc
mai repede la
spital*
3
Sentime
nte
Vinov&(
ie, triste(e,
depresie
+
3ombaterea
ideilor ira(ionale
6u aveam de
unde s& )tiu* +ac& a)
'i )tiut ce avea s& se
.nt-mple, a) 'i r&mas
acas&* 6u am
de%am&it1o*
Iat un alt e!emplu de proces TR "n patru fa#e:
Cama +anei credea c&, dac& copiii ei o iubesc, atunci .)i vor petrece 'iecare vacan(& cu ea* +ana a
'ost invitat& la masa de 5a)ti de un prieten pe care dorea s& .l cunoasc& mai bine* +ana se simte acum
vinovat& pentru c& mama ei vroia ca ea s& vin& acas& de 5a)ti*
A
Eveniment
sau situa'ie
Am petrecut
5a)tele cu un
prieten*
Cama e
sup&rat&
pentru c& nu
am 'ost cu ea*
6
7$nduri 1i
credin'e
Sunt o 'iic&
rea* Ar trebui
s& .i 'ac pe
plac mamei
mele* 3-te a
'&cut pentru
mineJ 3um
am putut s& o
las sinur&
de 5a)teB
C
Sentimente
Vinov&(ie,
Ru)ine
D
Dis*ute 1i 8rovocarea ideilor
ira'ionale
Sunt o 'iic& bun&* :i eu, )i
mama suntem adul(i )i putem s&
ne lu&m propriile deci%ii despre
cum s& petrecem 5a)tele* Ar 'i
putut invita pe altcineva la ea,
dac& eu am decis s& nu mer*
Am dreptul s& .mi petrec timpul
cu prietenii* 6u are nici un rost
s& m& simt vinovat&* 2mi iubesc
mama )i .i dovedesc asta .n alte
'eluri dec-t s& 'iu cu ea de
5a)te*
At-t +ana, c-t )i $ibor au avut idei ira(ionale care i1au '&cut s& se simt& vinova(i* 3redin(a +anei
c& trebuie s& ob(in& aprobarea tuturor .n via(& 1 .n acest ca%, al mamei ei 1 este o credin(& comun&
multora )i care produce vinov&(ie* >deea ira(ional& a lui $ibor c& ar 'i trebuit s& prevad& viitorul
produce )i ea vinov&(ie*
At-t +ana, c-t )i $ibor, .)i pun c-te un ?trebuie@ pe umeri* 3aut& orice ?trebuie@ sau ?ar trebui@ .n
11
discursul t&u interior* Atunci c-nd credem c& ar trebui s& 'acem ceva, ne sim(im vinova(i dac& nu
'acem acel lucru* 9 mai bine s& 'olosim cuvinte ca ?a) pre'era@ dec-t ?ar trebui@*
<n alt cuv-nt pe care e bine s& .l c&uta(i .n discu(ia cu voi .n)iv& e ?.nro%itor@* +ac& ne spunem
c& e ?.nro%itor@ 'aptul c& am '&cut sau nu ceva anume, ne sim(im mult mai vinova(i dec-t ne1am sim(i
dac& am 'olosi cuv-ntul ?hinion@ sau ?de%am&ire@*
= alt& credin(& ira(ional& care produce vinov&(ie este c& trebuie s& 'im mereu per'ec(i )i c& e ceva
.nro%itor s& re)e)ti* 8imeni nu e perfect. *u toii facem greeli, dar greelile sunt o minunat ocazie
de a nva ceva nou.
Vinov&'ia 1i an/ietatea
+up& ce s1a acu%at c& '&cuse ceva r&u, Victor a a!uns s& se simt& vinovat )i, mai apoi, nelini)tit*
>eri a .nceput s& se certe cu )e'ul s&u, dup& care s1a sim(it vinovat )i anxios, '&c-ndu1)i ri!i c& ar putea
'i concediat* :i1a '&cut at-t de multe ri!i, .nc-t a uitat s& .nchid& u)a biroului c-nd a plecat de la
serviciu* 5este noapte, cineva a intrat .n birou )i i1a 'urat computerul* +in 'ericire, Victor a 'ost .n stare
s& 'oloseasc& procesul $R9 pentru a1)i reduce vinov&(ia*
A
Eveniment
sau situaie
C1am certat
cu )e'ul meu
)i mi1a
amintit c&
datorit& lui
am acest
serviciu*
0
2!nduri i
cre
din
e
+e ce m&
contra%ic mereu cu
elB Am '&cut1o
lat& din nou* Siur
o s& 'iu dat a'ar&*
6umai dup& cum
se uit& la mine .mi
dau seama c& vrea
s& scape de mine*
Sunt un nenorocit
prost* 6imeni n1o
s& m& mai
ana!e%e vreodat&*
3
/entimente
Anxietate
Vinov&(ie
Ru)ine
+
*omaterea ideilor
iraionale
9 normal s& nu 'iu
mereu de acord* Sunt o
persoan& valoroas&, cu
propriile mele -nduri )i
opinii* 6u .i datore%
serviciul meu )e'uluiD am
multe calit&(i )i
aptitudini* <ltima mea
evaluare pro'esional& a
ar&tat c& 'ac treab& bun&*
=bservi c& una dintre ideile lui Victor de la sec(iunea ?A-nduri )i credin(e@ a 'ost ?Sunt un
nenorocit prost*@ 9tichet-ndu1ne cu nume neative duce la sc&derea stimei noastre de sine )i la
men(inerea ciclului vinov&(iei* Victor a putut s& .)i schimbe aceast& credin(& cu cea c& e ?o persoan&
valoroas&, cu propriile -nduri )i opinii@* Ast'el, Victor )i1a a'irmat propria persoan&*
A'irma(iile sunt propo%i(ii care te ?a'irm&@ )i care .(i construiesc stima de sine* 5rive)te
urm&toarele idei ira(ionale* 2n dreptul 'iec&reia dintre ele este dat& c-te o a'irma(ie care contracarea%&
credin(a ira(ional&*
Credin'& ira'ional& Afirmarea
6u ar trebui s& re)esc
niciodat&*
2mi place s& .nv&( din
experien(ele mele*
$rebui s& le 'ac pe plac
oamenilor, ori n1o s& le plac& de
mine*
C& simt bine atunci c-nd spun
ce simt )i ce vreau*
Sunt r&u pentru c& sunt
alcoolic*
Sunt o persoan& bun& )i sunt
'ericit .n recuperare*
6u ar trebui s& m& enerve%* 9 .n reul& dac& simt m-nie*
C-nia m& a!ut& s& .mi dau seama
12
c-nd .mi sunt .nc&lcate drepturile*
C& a!ut& )i s& .mi dau seama c-nd ar
trebui s& 'iu asertiv*
9 vina mea c& so(ia mea e
nervoas&*
Sunt responsabil pentru
propriile mele sentimente, iar so(ia
mea e responsabil& pentru ale ei*
13
Sta+ilirea unui sco* 1i a unui *lan de ac'iune
=dat& ce ne1am dat seama c& avem obiceiul de a ne .nvinov&(i )i a deveni anxio)i, ne putem stabili un scop
pentru a reduce aceste sentimente neative* Scopul lui Victor a 'ost s& .)i reduc& sentimentul de vinov&(ie*
5lanul lui de ac(iune a 'ost cel al 'olosirii a'irma(iilor* Se r&spl&tea ori de c-te ori 'olosea $R9 prin punerea a
1I*III de lei .ntr1o cutie* 5e cutie a lipit un bile(el cu o propo%i(ie pe care o citea ori de c-te ori punea bani .n
ea: 7/unt un om fericit. Iau decizii une.+ Sub acest text, Victor a lipit imainea unui caseto'on pe care )i1l
doreaD atunci c-nd a avut su'icien(i bani .n cutie, Victor )i1a cump&rat acel caseto'on*
5o(i s& inclu%i .n procesul t&u $R9 )i un scop )i un plan de ac(iune* Victor le1a ad&uat pe aceste dou&:
E
Sco*
Reducerea sentimentelor
de vinov&(ie
.
8lan de ac'iune
S& pun 1I*III .ntr1o cutie ori de c-te
ori 'olosesc procesul $R9* S& lipesc
urm&torul bile(el pe cutie )i s& .l citesc de
c-te ori pun bani .n ea: ?Sunt un om
'ericit* >au deci%ii bune*@
5rocesul $R9 a devenit acum unul cu )ase etape:
E
/cop
A
Eveniment
6
2!nduri i
credine
C
/entimente
D
*omaterea g!ndurilor
i credinelor
.
4lan de
aciune
Vinovia, perfecionismul i depresia
Cariana este o per'ec(ionist&* +e c-nd a uitat de %iua de na)tere a so(ului ei se sim(ea depresiv&* Se .ntreba
cum poate re%ista so(ul ei cu o so(ie at-t de uituc&* 3ontinua s& se simt& a)a de)i )i so(ul ei uitase .n c-teva
r-nduri de aniversarea ei*
A avea un sentiment de satis'ac(ie atunci c-nd 'acem o treab& bun& nu este per'ec(ionism* 5er'ec(ionismul e
mai mult dec-t at-tD este acel sentiment incon'ortabil atunci c-nd orice 'acem este altcumva dec-t per'ect, c-nd
avem a)tept&ri nerealiste at-t de la noi, c-t )i de la al(ii )i nu permitem nici o re)eal&*
Vinov&(ia )i per'ec(ionismul mer m-n& .n m-n&* S& privim din nou situa(ia Carianei* 9a se a)tepta M .n
mod nerealist 1 s& nu uite nici o %i de na)tere, cu at-t mai pu(in una a so(ului ei* Atunci c-nd a uitat, a cotropit1o
vinov&(ia* >at& cum a 'olosit Cariana procesul $R9 pentru a1)i diminua starea de vinov&(ie*
A
Evenimen
t
Am uitat de
%iua*
so(ului
meu*
6
2!nduri i credine
3e se .nt-mpl& cu
mineB 3um am
putut 'i at-t de
neli!ent&B
6u sunt bun& de
nimic
C
/entiment
Vinov&(ie
+epresie
D
*omaterea g!ndurilor i credinelor
Stai un pic* 0ine.n(eles c& .l iubesc* =ricum,
a uita de o aniversare e o re)eal&
omeneasc&* 9 .n reul& s& re)esc* 6u sunt
per'ect&*
6ici el nu e* 9u l1am iertat atunci c-nd a
uitat de %iua mea, a)a c& am .ncredere c& )i
el m& va ierta*
E
/cop
S& exerse% identi'icarea
sentimentelor .n 'iecare %i*
.
4lan de aciune
S& p&stre% un Nurnal al sentimentelor )i s& .l complete% .n 'iecare %i*
5ovestea Carianei arat& cum sunt leate .ntre ele vinov&(ia, per'ec(ionismul )i depresia* 5rin completarea
!urnalului, ea va .ncepe s& .)i recunoasc& vinov&(ia )i depresia care re%ult& din aceasta* Apoi, poate s&
'oloseasc& procesul $R9 pentru a descoperi comportamentul per'ec(ionist care cau%ea%& de 'apt .ntreul
proces*
6u toate st&rile de depresie sunt cau%ate de vinov&(ie* +epresia poate 'i o reac(ie a unei pierderi sau a unei
14
schimb&ri* Aceasta e numit& depresie ?reactiv&@* +epresia e uneori bioloic&, adic& apare datorit& constitu(iei
noastre bio1chimice* +epresia mai poate 'i )i rela(ionat& cu caracterul )i implic& un sistem de valori )i credin(e*
2n 'ine, cele trei tipuri de depresie pot s& se .ntrep&trund&, adic& depresia unui individ s& con(in& elemente din
toate trei*
+epresia Carianei e leat& de credin(a ei ira(ional& c& totul trebuie s& 'ie per'ect* +ac& va putea s& .)i
schimbe aceste credin(e, probabil c& va reu)i s& se elibere%e de depresia ei*
Vinov&'ia 1i m$nia
9duard a crescut .ntr1o 'amilie .n care nu era permis& exteriori%area m-niei* 8ratele s&u se lea mereu de el
)i .l insulta atunci c-nd p&rin(ii lor nu erau acas&* +ac& se pl-nea mamei sale din cau%a asta, ea .i spunea
deseori ce copil bun este pentru c& are r&bdare 'a(& de comportamentul 'ratelui s&u* Aceasta era r&splata pentru
comportamentul s&u pasiv* Atunci c-nd a a!uns la v-rsta maturit&(ii, avea un puternic comportament pasiv*
5entru 9duard, a 'i m-nios .nsemna a 'i .mbu'nat )i prost dispus* <neori, presiunea era at-t de mare .nc-t
?scotea 'um@, dup& cum sinur se descria* Se .nchidea sinur .n baie )i .ncepea s& loveasc& pere(ii, pl-n-ndu1
se de so(ia sa*
Atunci c-nd ie)ea din baie, avea din nou o .n'&(i)are pa)nic&, .ns&, .n interiorul s&u se sim(ea vinovat* ?Sunt
.nro%itor@, .)i spunea* ?3um am putut s& m& enerve% at-t de tare pe eaB@
A .nv&(a s& .(i exprimi m-nia .n mod asertiv este esen(ial .ntr1o rela(ie* 9 normal s& sim(i m-nie* 9ste un
sentiment la 'el de normal ca )i 'ericirea* C-nia ne sesi%ea%& situa(iile .n care drepturile noastre sunt .nc&lcate )i
ne a!ut& s& )tim c-nd s& 'im asertivi* 6u trebuie s& ne sim(im vinova(i atunci c-nd sim(im m-nie* =ricum, se
poate s& devenim m-nio)i din motive ira(ionale* $R9 ne poate a!uta s& le deosebim unele de altele*
>at& un exemplu* =bserva(i cum m-nia lui 9duard se trans'orm& .n vinov&(ie*
9duard e .n terapie pentru a .nv&(a mai multe despre comportamentul s&u pasiv, pentru a a'la care sunt
e'ectele neative ale acestuia )i pentru a exersa asertiviatatea* >eri, 9duard era preocupat de vinov&(ie pentru c&
i se pl-nsese unui cole de serviciu despre so(ia sa*
$erapeutul lui 9duard i1a cerut acestuia s& 'oloseasc& procesul $R9 pentru a re%olva aceast& problem&,
inclusiv s& stabileasc& un scop )i un plan de ac(iune, de vreme ce comportamentul s&u pasiv era un obicei* >at&
ce a scris 9duard:
A
Eveniment
9u )i so(ia
mea am .nceput
s& ne cert&m* 6u
am putut s& dorm
toat& noaptea* La
serviciu, l1am
.ncol(it pe +an )i
m1am pl-ns de
so(ia mea*
6
2!nduri i
credine
So(ia mea m1a
enervat at-t de tare*
9 numai vina mea*
6u ar 'i trebuit s&
m& cert cu ea* 9
cumplit s& m&
pl-n de ea pe la
spatele ei* Sunt un
so( .nro%itor*
C
/entimente
Vinov&(ie,
depresie
D
*omaterea g!ndurilor i credinelor
$erapeutul meu .mi spune c& nu so(ia mea m&
enervea%&* 9u m& sup&r din cau%a 'elului .n care
-ndesc, ca de exemplu atunci c-nd m& a)tept s& .mi
citeasc& -ndurile sau s& aib& acelea)i p&reri ca )i
mine despre orice* =ricum, a sim(i m-nie nu e ceva
r&u* 5oate 'i chiar util&*
9 normal s& nu 'ii de acord* 3a ce chestie ar
trebui to(i s& -ndeasc& la 'elB Ar 'i mai bine s& o
con'runt pe so(ia mea, dar nu e ceva cumplit s&
vorbe)ti cu un prieten despre sentimentele mele* 2mi
iubesc so(ia* Sunt un so( bun*
E
Scop
S& .mi permit s& simt
m-nie '&r& s& m& simt vinovat
)i s& exprim .n mod asertiv
ceea ce simt*
.
4lan de aciune
S& lipesc a'irma(ia asta pe u)a b&ii mele )i s& o citesc de trei
ori atunci c-nd mer acolo: )/unt o persoan valoroas.
/entimentele de m!nie fac parte din personalitatea mea i mi le
voi e9prima. 3tunci c!nd voi vrea ceva, voi solicita acel lucru n
mod asertiv.+
15
Cine e de vin&0
Atunci c-nd ne surprindem acu%-nd pe cineva pentru ceva, ar 'i util s& ne oprim )i s& ne examin&m dialoul
interior* S1ar putea s& ne d&m seama c& ceea ce sim(im e vinov&(ie, ra(ional& sau ira(ional&*
Acu%area cuiva poate 'i un mod de a ne ap&ra 'a(& de anali%area propriului comportament* +e exemplu,
So'ia a atins ceainicul care se a'la pe marinea mesei, iar acesta a c&%ut )i s1a spart* 3eainicul era un cadou de
3r&ciun de la soacra ei )i .)i imaina c& so(ul ei se va sup&ra* Ast'el, a .nceput s& strie la el: ?+e ce ai l&sat
ceainicul pe col(ul meseiB S& ve%i ce1o s& se supere maic&1ta pe tine;@
5oate c& So'ia nu .)i d&dea seama .n mod con)tient c& acu%ele aduse so(ului veneau de 'apt din propria
vinov&(ie, .ns& o anali%& a dialoului interior anterior incidentului ar putea s& clari'ice aceste lucruri*
Re"umat
Sentimentele de vinov&(ie pot 'i utile atunci c-nd ele ne opresc din a repeta un comportament distructiv sau
adictiv, dar periculoase c-nd ele sunt cau%ate de credin(e ira(ionale* +e exemplu, putem crede c& 5uterii noastr&
Superioare nu .i va pl&cea de noi dac& ne vom comporta .ntr1un anume 'el sau c& p&rin(ii sau prietenii nu ne vor
mai iubi dac& nu ne vom comporta a)a cum vor ei* Aceste idei ira(ionale ne conduc la inutile sentimente de
vinov&(ie* 3a adul(i, trebuie s& ne combatem aceste credin(e ira(ionale, iar un mod de a 'ace acest lucru este de a
ne observa propriile reac(ii la comportamentele celorlal(i: renun(&m la prietenia cu cineva doar pentru c& acesta
e de alt& p&rere dec-t noi despre un anume subiectB R&cim rela(ia cu mama pentru c& ea vrea s& plece .n
concediu la b&i )i nu s& vin& la noiB 0ine.n(eles c& nu*
Abordarea $R9 ne poate a!uta s& ne schimb&m credin(ele ira(ionale* +a(i1i o )ans&, dar (ine(i minte c& e
nevoie de timp pentru a1(i 'orma un obicei, ast'el .nc-t e nevoie de timp )i exerci(iu )i pentru a sc&pa de unul*
A)adar, exersea%&1le din reu* $e vei sim(i mai s&n&tos, mai 'ericit )i mai liber*
1"
Anexe
LIBERTATEA PETR!", # LIBERTATE RE$P#$ABIL%
-mul li+er ,i responsa+il
3H* Subiectul responsabilit&(ii nu poate 'i dec-t o persoan&*
4I* 3hiar )i persoana poate 'i iresponsabil& sub puterea unor 'or(e coercitive care dep&)esc capacitatea ei de
ap&rare psiholoic& )i de ?reac(ie cerebral&@*
41* Responsabilitatea cere dou& condi(ii esen(iale:
1* s& 'ii .n deplin&tatea 'acult&(ilor ra(iunii,
2* s& 'ii liber pe ac(iunile tale*
Libertatea este aproape sinonim& cu
1* responsabilitatea persoanei 'a(& de propriile sentimente )i cu
2* puterea, capacitatea de a le estiona*
5ersoana uman&, .n virtutea con)tien(ei )i a capacit&(ii de re'lec(ie autonom&, e responsabil& de propria
-ndire, ac(iune )i sim(ire .ntruc-t e con)tient& de sine )i de posibilit&(ile de a1)i recunoa)te propriile
nevoi, sentimente )i dorin(e )i de a le estiona responsabil .n raport cu sine )i cu cel&lalt*
Responsabilitatea uman& se 'ondea%& pe libertate* 2ntre ele exist& un raport de reciprocitate, unitate )i
intercondi(ionare*
<n act responsabil este:
1* voluntar adic& o lucrare ce deriv& din voin(& cu cunoa)terea deplin& a scopuluiD
2* co-respunztor maturit&(ii )i libert&(ii personaleD
3* imputail EdiscutabilF moralmenteD
4* liber*
9xist& o deosebire, uneori 'oarte subtil&, .ntre un act voluntar )i un act aparent liber*
Cele mai frec*ent ntlnite piedici n calea actelor *oluntare ,i responsa+ile:
Sila 4violen'a- constr$n!erea5 % poate 'i:
1* absolut& )i total& M 'aptele s&v-r)ite .n aceste condi(ii nu atra dup& ele responsabilitateaD
2* relativ& sau par(ial& M actele sunt culpabile dac& era posibil& .mpotrivirea )i nu s1a opus o
re%isten(& su'icient&D
3* sil& psihic& M aparent '&r& cau%e externe, dar care const& .ntr1o obsesie sau constr-nere intern&,
determinat& de condi(iile de via(& .n care tr&ie)te persoana respectiv&*
.rica(
1* 9 cel mai puternic obstacol .n cale libert&(ii umane*
2* 5rovine din %ona emo(ionalului, este o emo(ie primar&, o stare emo(ional& cu care ne na)tem,
emo(ie care poate .nr-uri .n mod hot&r-tor reac(iile oranismului pe latura exterioar& Ede
execu(ieF*
3* Are o mare in'luen(& asupra voin(ei*
4* +up& cau%a care o provoac& poate 'i: intern Eanxietate, anoas&, panic&F sau e9tern Ecau%at& de
pericole vi%ibile, iminenteF
5* +up& ravitate, 'rica poate 'i: grea sau uoar.
"* +epinde de structura su'leteasc& a persoanei, de structura emotiv&, .n special*
I!noran'a(
1* e de'init& ca ?ne)tiin(a sau lipsa de cunoa)tere a unor lucruri pe care de 'apt cel .n cau%& ar
trebuie s& le cunoasc&@D
2* e mai derab& un impediment cultural )i conitivD
3* culpabilitatea inoran(ei depinde at-t de neli!en(a sau del&sarea subiectului, c-t )i de
.nsemn&tatea obiectului 'a(& de care se mani'est&*
8atimile(
1* Sunt dependene psi"ologice i c"iar somatice ale omului devenit pasiv*
2* +in punct de vedere psiholoic sunt 'ie:
1#
1* /tri patologice ale unor sentimente care pun st&p-nire pe su'letul omenesc,
2* 8ie sentimente osesive care silesc omul s acioneze numai n direcia lor.
3* +in punct de vedere moral, sunt po'te puternice .ndreptate spre anumite bunuri sen%oriale care
pot provoca o des'&tare )i care uneori se opun exercit&rii libere a voin(ei omene)ti* 9x*: ura,
sup&rarea, elo%ia, disperarea, roa%a, etc*
De*rinderile(
1* Sunt elemente ce provin din %ona voin(ei: ?3cte voluntare la origine, prin repetare, a0ung s se
e9ecute cu mai mare precizie i uurin i fr control contient, ceea ce nseamn pentru
persoana care le posed o cruare de energie i timp, precum i c!tigarea dispoziiei de a
aciona n acelai mpre0urri, ntotdeauna la fel*@
2* 8aptele '&cut din deprinderile rele sunt culpabile, deoarece deprinderile au 'ost dob-ndite .n mod
con)tient*
3* +ac& subiectul se sile)te s& dea voin(ei sale o direc(ie opus& celei a deprinderii rele, chiar dac&
deprinderea biruie, 'apta este involuntar&, ceea ce diminuea%& culpabilitatea )i responsabilitatea*
Alte influen'e(
1* 5articularit&(ile speci'iceD
2* >n'luen(a sistemului hormonalD
3* >n'luen(a constitu(iei somatice, temperamentaleD
4* $ulbur&ri mintaleD
5* Suestia hipnotic&D
"* >n'luen(a mediului 'i%ic )i socialD
#* V-rsta, sexul, rasa etc*
!esponsa+ilitatea e.istenial: apelurile *ieii ,i rspunsurile omului
8ranOl Esupra1vie(uitor a patru la&re de exterminareF: ?3 fi om, persoan, nseamn a decide de fiecare
dat ce s faci cu tine nsui, iar aceasta nsemn, la r!ndul su, a-i asuma responsailitatea propriilor
aciuni i ale propriei conduite.+
8iecare om are un loc )i o misiune .n lume, ceea ce i se cere este doar s& le descopere*
=mul poate descoperi un sens .n 'iecare )i .n orice situa(ie de via(&, chiar )i .n cele mai di'icile )i lipsite
de orice speran(&, prin:
o $r&irea a ceea ce este valoros Enatura, arta, rela(ia etc*F*
o 3rearea de valori Emateriale, artistice, spiritualeF*
o Suportarea a ceea ce este de ne.nl&turat, de neschimbat Eboal&, pierderea celor drai, etc*F*
o 5rin atitudinea de a1)i 'i credincios sie)i )i de a se putea privi .n 'a(&*
A 'i responsabil de propria via(&, de tine .nsu(i, .nseamn&:
o A1(i da seama de propria importan(&, de ceea ce ?s1a investit .n tine@ pentru a r&spunde .n mod
serios apelurilor vie(ii*
+eci%ia .(i apar(ine: po(i opta pentru:
o = via(& autentic&, plin& de sens, sau
o $e po(i irosi .ntr1un simulacru existen(ial, tu 'iind sursa propriului e)ec, nu .mpre!ur&rile,
condi(iile exterioare*
o +ac& anumite condi(ion&ri sunt reu de dep&)it sau chiar de nedep&)it, 'aptul de a1(i tr&i via(a .n
mod real )i responsabil .(i apar(ine .n exclusivitate*
8ranOl: :reuie s-i nvm pe cei disperai c, de fapt important nu este ce ateptm noi de la via,
ci, n doar ce ateapt viaa de la noi; 8u noi cutm sensul vieii, ci simim c suntem permanent
ntreai ca oameni, ntreri puse n fiecare zi i n fiecare moment, crora treuie s le rspundem
e9act nu doar n'
o (editaii, fantasme, imaginaie,
o *uvinte, declaraii, lozinci, promisiuni,
o *i printr-o aciune corect, cu un comportament corect.
8ranOl: ?(otivat de voina de sens, omul, n faa condiionrilor de orice tip, dincolo de a le oiectiva
n virtutea capacitii de autodistanare, este capail de a recunoate n ele proleme de rezolvat i
sarcini de ndeplinit pentru propria formare.+
1G
2ntr1o asemenea perspectiv&, omul trebuie s& ac(ione%e .n existen(a sa:
o 6u pentru a reali%a pl&cerea E6oina de plcere, 8reudF*
o 6ici puterea EVoina de putere, AdlerF,
o 6ici m&car pentru realizarea de sine,
o 3i pentru a urma o mplinire de sens <6oina de sens, 8ranOlF*
8ranOl: =mul este responsabil
o nu numai pe ori%ontal&, ?fa de=): via(&, normele de convie(uire social&, propria con)tiin(&
moral& ca produs social, ci
o mai ales pe vertical&, )fa de *ineva personal+, .naintea 3&ruia r&spundem nu doar pentru
?p&catele@ noastre, ci mai ales de ceea ce am devenit )i am .mplinit din ?talantul@, sensul, rostul
nostru existen(ial*
+in ne'ericire, interpretarea reliioas& accentuea%& o vi%iune moralist neativ& asupra responsabilit&(ii
omului, ap&s-nd pe culpabilitatea .naintea lui +umne%eu 'a(& de p&cate comise sau chiar pe necesitatea
m-ntuirii mai cur-nd dec-t pe responsabilitatea po%itiv& Eactual&F, existen(ial voca(ional& )i axioloic& a
omului, pe cerin(a de a1)i cultiva talantul personal .ntr1o via(& tr&it& plenar )i responsabil .n 4rezena lui
Dumnezeu* Culte p&cate nu sunt dec-t consecin(e ne'aste ale unor 'rustr&ri existen(iale sau de'icien(e .n
planul reali%&rii personale*
Con,tiin moral/ culpa+ilitate ,i responsa+ilitate moral
Con1tiin'a *siholo!ic&
9ste capacitatea persoanei umane de a se percepe .n propria individualitate unic& )i irepetabil&D este
discern&m-ntul psiholoic, 'aptul de a 'i con)tient de sine*
Se 'ormea%& .n timpul v-rstei evolutive prin interac(iunea dintre tendin(ele interne ale subiectului )i
condi(ion&rile externe din mediul ambiental p-n& la liertatea de a alege )i capacitatea de a fi
responsail de alegerile fcute*
9ste nucleul stabil .n !urul c&ruia se va structura eul ca centru uni'icator, coordonator )i propulsor al
aleerilor operante dup& criterii de valoare*
Con1tiin'a moral&
5resupune existen(a con)tiin(ei psiholoice )i este chiar aceast& con)tiin(& a!uns& la un rad maxim de
di'eren(iere, la un mod de a 'i .n lumea valorilor*
9ste un 'el de loc l&untric, un 'el de busol& de orientare pentru sine )i .n raport cu ceilal(i, o instan(&
l&untric&, centrul de re'erin(& care hidea%& persoana .n aleerile sale*
9ste o 'unc(ie a persoanei )i pentru persoan&, nu este o voce a 'irii, ci a persoanei*
=rdinea moral& exist& nu pentru c& persoana se con'ormea%& 'irii, ci pentru c& 'irea se personali%ea%& .n
persoana care vorbe)te cu +umne%eu*
Cul*a+ilitatea
Sentimentul de cul*&- de vin&(
'ace parte din s&n&tatea psiholoic& )i moral& a persoaneiD
este un 'actor stimulativ .n de%voltarea personalit&(ii )i a sim(ului datoriei )i responsabilit&(iiD
este un mecanism de protec(ie a persoanei pentru a nu 'i le%at& prin devieri )i sc&deri ale demnit&(i
morale
)i un pa%nic al standardului etic care nu permite inconsecven(e, oscila(ii morale peste limitele
admisibilului*
Su'erin(a produs& de sentimentul de vin& poate 'i un punct de plecare .n atitudinea responsabil& a
omului 'a(& de propria via(& )i moralitate .n raport cu sine )i cu ceilal(i*
Sentimentul de cul*a+ilitate(
9ste de oriine nevrotic& )i semnul unei retard&ri etice*
1H
2nr&de)te libertatea l&untric& )i 'r-nea%& de%voltarea persoanei*
Res*onsa+ilitatea moral&
5resupune un comportament responsabil, autentic moral, re%ultat dintr1o deci%ie matur&, liber& )i
responsabil&* <n om moral autentic nu 'ace r&ul pentru c& nu1l 'ace, ci pentru c& 'ace binele )i pentru c&
nu are nevoie de ?motive@ s& nu 'ac& r&ul*
5resupune:
1* liertate de voin M eul este sursa creatoare de dorin(e )i de deci%ii, dar nu e constr!ns s& le
mani'este nici de condi(ii exterioare, nici de impulsuri l&untrice*
2* )i liertate de aciune M care se mani'est& acolo unde dorin(a )i deci%ia survenite nu .nt-mpin&
di'icult&(i .n calea reali%&rii lor*
E+up&: 9uen Nurc&, 3rta de a fi lierF
L#&I'A VI#LE(EI !'I&A)E
Civili"a'iile sunt )ntemeiate *e violen'& uci!a1&
+e la 3ain, omul c&%ut a %idit cet&(i )i a ridicat civili%a(ii numai pe violen(&*
Lumea aceasta e uvernat& de o loic& ucia)&, e 'ascinat& de r&u )i antrenat& .ntr1o repetare '&r& de
s'-r)it a unui trecut ?.ntemeietor@ datorit& unor mecanisme incon)tiente, colective )i individuale, puse .n
lucrare de 'iecare nou& enera(ie r&nit& de vechea enera(ie*
>e)irea este posibil& numai prin .ntoarcerea la +umne%eu, la iubire*
+umne%eu a pre&tit .ntoarcerea prin Leea lui Coise )i 2nsu)i a '&cut1o prin 2ntruparea 8iului S&u )i
biruin(a asupra mor(ii prin propria moarte care a '&cut posibil& 2nvierea )i ie)irea de sub leile loicii
celei ucia)e*
#mul este dorin'& infinit&
=mul este o 'iin(& .nsetat&, 'l&m-nd&, plin& de dorin(a de pace, de bucurie, de 'ericire*
=mul nu dore)te dec-t s& iubeasc& )i s& 'ie iubit, s& tr&iasc& 'ericirea iubiri .mp&rt&)ite*
+orin(a aceasta 'ace din om un pelerin care nu se poate opri p-n& nu1)i potole)te setea de iubire* 9ste o
sete in'init&, pe care nimic din cele 'inite nu o poate potoli, pentru c& este 'undamental, dorin(a de a fi,
dorin(a de absolut, dorin(a de +umne%eu*
+orin(a omului este de a deveni dumne%eu, nimic altceva n1o poate satis'ace* ES'* Ariorie de 6PssaF*
9n e/*erien'a e/isten'ial&
42* Aceast& aspira(ie a omului se love)te de limitele 'iin(ei umane* 3-nd un copil vine pe lume, depinde cu
totul de p&rin(ii s&i, de iubirea )i aten(ia lor* +ac& nu prime)te iubirea )i aten(ia pe care le a)teapt&, se va
sim(i r&nit )i va reac(iona .n consecin(&, declan)-nd mecanisme de ap&rare )i .nv&(-nd s& r&neasc& la
r-ndul s&u*
43* 9ste important s& recunoa)tem c& .n aceast& via(& nu este cu putin(& s& nu 'im r&ni(i )i s& nu r&nim pe
nimeni*
44* >e)irea din leile loicii ucia)e nu presupune st-rpirea r&ului din lume, ar 'i '&cut1o +omnul dac&
aceasta ar 'i 'ost calea, ci ruperea mea de cel r&u )i de lucrarea lui )i intrarea .n rela(ie ontoloic& cu
+umne%eu*
o!ica uci!a1&
Sesiunea 4
2I
6ici un om nu poate iubi .n mod des&v-r)it* 2n lume )i .n oameni r&ul este .n lucrare*
3el r&nit .ntr1o rela(ie, se va teme c& va mai 'i iar&)i r&nit )i c& va tr&i iar&)i ceea ce l1a durut* +e aici,
sentimente de anoas& )i nesiuran(& )i apari(ia mecanismelor de ap&rare pentru a evita su'erin(a pe care
i1o poate declan)a cel&lalt, devenit poten(ial aresor* +e cele mai multe ori aceste mecanisme
'unc(ionea%& incon)tient, dar duc la comportamente repetitive leate de r&nile care au 'ost ascunse*
2ntreruperea le&turii ba%ate pe .ncredere antrenea%& dup& ea loica raporturilor ba%ate pe 'or(&, )i
'iecare se .narmea%& pentru a se prote!a*
Aresivitatea este o arm& de ap&rare* 3u c-t cineva e mai r&nit )i rana este mai pro'und&, se va sim(i mai
vulnerabil, mai amenin(at )i va 'i mai aresiv )i mai violent*
2n plus, 'iin(a r&nit& va c&uta )i1)i va o'eri compensa(ii .n a avea )i dori obiecte care o'er& o pl&cere
imediat&, ca o ?!usti'icare@ pentru lipsa 'undamental& de iubire* :i cu c-t va c&uta s&1)i compense%e
lipsa de iubire prin sisteme compensatorii, cu at-t va 'i mai robit de obiectele pe care le po'te)te )i cu
at-t va resim(i o insatis'ac(ie cronic& )i se va arava spirala su'erin(ei, a anoasei, a anxiet&(ii )i
vinov&(iei*
Aresivitatea mereu mai mare se va .ndrepta
1* 8ie spre aproapele, considerat vinovat )i r&spun%&tor )i vinovat de aceast& .nl&n(uire,
2* 8ie c&tre sine .nsu)i .n de%n&de!de )i depresie*
6esim(indu1se iubit&, persoana r&nit& va c&uta s& atra& aten(ia celorlal(i pentru a sim(i c& exist& .n ochii
lor: 'ie prin provoc&ri )i aresivitate, 'ie .ncerc-nd s& 'ie amabil&*
6evoia de a 'i recunoscut, acceptat )i pre(uit de ceilal(i se a'l& .n inima copilului din 'iecare dintre noi*
+up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais, 4our rompre avec le logi5ue meurtrier' Le pardon
4uicat n revista Le 3hemin, no* 3H, 1HHG
E01 PEN!U "C"S1
3ontinua(i s& 'ace(i ru&ciuni c&tre +uhul S'-nt*
8ace(i o list& cu dorin(ele cele mai 'ierbin(i pe care le1a(i avut de1a lunul vie(ii )i vi s1au .mplinit*
8ace(i o list& cu dorin(ele cele mai 'ierbin(i care nu vi s1au .mplinit*
Studia(i lista schemelor de inadaptare pentru a vedea .n ce m&sur& v& ?recunoa)te(i@ .n una sau mai
multe dintre ele*
+esena(i inima copilului care a(i 'ost )i ?strateiile@ 'olosite pentru .mplinirea nevoii de a 'i recunoscut,
acceptat )i pre(uit de cei din !ur*
Materiale necesare
1* Lista schemelor de inadaptare*
21
*#+EL!L '#&ITIV al lui ,ean 'ottraux
'f- erapiile cogniti*e/ Polirom .//0
0odel cogniti*
se
Neurolo!ii afirm& c& ori de c$te ori sim'im ceva- informa'ia circul& :
Emo'ii
Scheme
8rocese co!nitive
7$nduri automate
Metaco!ni'ii
Ac'iuni
Evenimente
Sen"a'ia duce la
Co!ni'ie
.n(eleerea a ceea ce
sim(im E-nduriF
Sentimente
reac(ia noastr&
emo(ional&
>mpulsuri, inten(ii
Aceste
a se traduc
.n
Ac(iuni sau
planuri de ac(iune
=ranul de
sim(
Talamus
traduce undele
'i%ice brute .n
limba!ul creierului )i
le transmite .n
acela)i timp la
Neocorte/
3reierul analitic Centrul ami!dalian
?,depo%itul@ amintirilor
emo(ionale neative
+ac& recunoa)te un stimul
emo(ional similar unui alt
stimul la care am reac(ionat
intens alta dat&, eliberea%& un
'lux emo(ional )i comand& o
ac(iune .nv&(at&, neadecvat&*
pr&pastie
Anali%ea%& )i
comand& o ac(iune
adecvat&
22
8iecare va reac(iona .n 'a(a unui eveniment prin emo(ii care vor activa scheme*
Sc$emele
Sunt structuri orani%ate care con(in cuno)tin(ele despre, )i a)tept&rile individului de la, lumea
exterioar&*
Credinele
Sunt un ansamblu de vi%iuni personale despre sine, despre ceilal(i )i despre lume care constituie un
sistem de interpretare, sau propria 'ilo%o'ie despre via(&*
5ot 'orma sisteme de credin(e ra(ionale M adaptate la cultura personal& a subiectului )i
sisteme de credin(e ira(ionale
%ivelurile cogniiei
2' Ni*elul incon,tient: sc3emele
= structur& orani%at& care con(ine cuno)tin(ele despre )i a)tept&rile individului de la lumea
exterioar&
Schemele 'unc(ionea%& .n mod automat
Se a'l& .n memoria semantic& )i corespund, se pare, cu dou& re(ele stabili%ate de neuroni
8ac parte din cotidian )i se activea%& o dat& cu .nt-mpl&rile din via(a de %i cu %i*
4' Ni*elul precon,tient: e*enimente cogniti*e
3uprinde -nduri automate, monolouri interioare )i imaini mentale involuntare precon)tiente, care
'ac posibil accesul la schemele incon)tiente*
3orespunde activ&rii schemelor prin situa(ii inductoare de emo(ii*
#' Ni*elul con,tient: atenia focalizat
Aten(ia noastr& se 'ocali%ea%& pe un anumit num&r de elemente ale realit&(ii*
9a re%ult& din schemele care polari%ea%& percep(ia .n 'unc(ie de con(inutul lor*
(' Ni*elul metacogniti*: gndirea de gradul al doilea
3oni(ii despre coni(ii, interpret&ri ale monolourilor interioare*
5ot 'i po%itive sau neative
Relaiile dintre con&tient &i incon&tient se reali#ea# prin:
5rocese conitive automate:
>ncon)tiente, rapide, se des'&)oar& '&r& e'ort, necesit& pu(in& sau nici o aten(ie, sunt reu de
modi'icat*
3orespund schemelor*
3onduc la -nduri automate ce apar la un nivel apropiat con)tientului*
5rocese conitive controlate:
3on)tiente, lente, presupun e'ort )i aten(ie )i sunt u)or de modi'icat*
3orespund -ndirii loice*
Au ca re%ultat o descentrare .n raport cu sine*
8rocesul de asimilare(
Schema va .ncerca s& interprete%e evenimentul c&ut-nd s&1l 'ac& comparabil cu postulatele )i
credin(ele prealabile
8rocesul de acomodare(
Schemele se modi'ic& dac& evenimentul nu este compatibil cu ele*
Informa'ia *oate fi tratat& )n dou& feluri(
:; de 2os )n sus(
porne)te de la stimulii din mediul .ncon!ur&tor pentru a se .ndrepta spre procesele conitive
superioareD
23
se a'l& sub controlul datelor care provin din lumea exterioar&;
<; de sus )n 2os(
se a'l& sub in'luen(a conceptelor sau a teorieiD
predomin& .nv&(area, amintirea situa(iilor asem&n&toare )i schemele prestabilite de -ndire .n
de'avoarea in'orma(iilor venite din exteriorD
lipsa de suple(e )i de permeabilitate a schemei este responsabil& de nea!unsurile psiholoice )i de
repetarea comportamentelor nedorite la o persoan&*
$'1E*ELE +E IA+APTARE
+up&: $ara 0ennett1Aoleman,
3lc"imia emoional. *um poate mintea s vindece inima
3urtea Veche, 0ucure)ti, 2II2
Schema poate 'i de adaptare, sau de inadaptare*
Schema de inadaptare este un obicei mintal, este o combina(ie puternic& de idei )i sentimente neative*
2ncearc& s& evite st&rile mentale con'lictuale*
Schemele de inadaptare au repre%entat la un moment dat o solu(ie cel pu(in par(ial& pentru o problem& cu
care ne1am con'runtat .n copil&rie* 9ste o .ncercare deraiat& de a satis'ace una din necesit&(ile vitale: siuran(a,
rela(ia cu ceilal(i, autonomia, competen(a* 3-nd aceste nevoi r&m-n nesatis'&cute se 'ormea%& scheme*
8iecare schem& are propria sa amprent& emo(ional& reproduc-nd sentimentele tr&ite .n timpul
evenimentelor traumati%ante ini(iale*
Strateiile unei scheme sunt solu(ii incomplete la problemele inerente vie(ii* 9le .mbl-n%esc pu(in
su'erin(a din momentele critice, dar nu re%olv& problema cu adev&rat*
Schemele se preocup& de nevoile strinente, dar ne .mpin s& ac(ion&m )i s& -ndim .n 'eluri care ne
.mpiedic& de 'apt s& ne satis'acem aceste nevoi*
R&spunsurile de tip schem& sunt reac(ii exaerate .n situa(ii di'icile*
Schemele sunt sisteme de .nmaa%inare care conserv& elementele emo(ionale speci'ice .nv&(ate* Acestea
continu& s& asimile%e ceea ce experiment&m .n via(& dup& acest tipar*
<nele scheme repre%int& modul .n care ne1am sacri'icat propriul poten(ial pentru a men(ine le&turile cu
ceilal(i*
Schemele 'unc(ionea%& ca ni)te lentile mentale care ne pre%int& lumea .ncon!ur&toare 'oarte di'erit& de
'elul .n care este de 'apt prin deturnarea aten(iei, memoriei )i percep(iei*
Schemele de inadaptare sunt tipare de via(& 'ormate datorit& opiniilor re)ite pe care oamenii le au despre
sine )i despre cei din !urul lor*
<nele scheme 'unc(ionea%& ca ni)te scenarii care par destinate a se repeta .n via(a cuiva*
Cum poate fi recunoscut o sc3em
8iecare schem& are o ?semn&tura@ direct&, un tipar de stimuli )i de reac(ii tipice )i, ca urmare, poate 'i
recunoscut& dup&:
situa(iile care o declan)ea%&,
sentimentele )i -ndurile care apar .n mod automat )i dup&
reac(iile obi)nuite care .nso(esc aceste st&ri Ecare sunt contraproductiveF*
Cum ne eli+eram de su+ tirania sc3emelor
2ncepem s& ne vindec&m atunci c-nd suntem dispu)i s& retr&im sentimentele care (in 'ixate aceste tipare* 9
nevoie de cura! pentru a .n'runta sentimentele mascate de aceste tipare a'ective*
3e putem 'aceB
1* S& con)tienti%&m ceea ce se .nt-mpl& privindu1ne pe noi .n)ine cu sinceritate, oric-t de reu ne1ar 'i*
2* S& tr&im durerea sau roa%a care se ascund .n spatele acestor scheme, m&car pentru a ne da seama c&
vom supravie(ui acestui demers* S& cercet&m )i s& .n'runt&m aceste sentimente*
3* S& ne observ&m -ndurile care .nso(esc aceste sentimente )i s& vedem .n ce m&sura ne !usti'ic& ceea
ce 'acem* A-ndurile alimentea%& reac(ia a'ectiv&* Reac(iile extrem de puternice sunt indiciul c& ceea
ce s1a .nt-mplat are .n(elesuri simbolice pentru noi )i acelea ne declan)ea%& reac(ia* Amintindu1ne
24
de situa(ii similare din trecut, din copil&rie, mai ales, identi'ic&m tiparul schemei care ne chinuie*
4* S& 'im aten(i la impulsurile )i ac(iunile noastre pe toate nivelurile lor de mani'estare: ce spunem
Etare sau .n -nd, verbal sau nonverbalF, cum spunem, ce 'acem, ce ne1a venit s& 'acem )i ne1am
ab(inutJ S& nu suprim&m emo(iile, dar nici s& nu reac(ion&m sub impulsul lor* Le putem trai '&r& s&
'acem ce ne pretind ele*
5* S& nu ne l&s&m domina(i de reac(iile emo(ionale )i s& observ&m 'elul .n care se modi'ic& prin
con)tienti%are, prin optarea pentru reac(ii mai adecvate situa(iei pre%ente*
>nstrumentele con)tienti%&rii sunt aten(ia )i acceptarea*
Aten(ia Esau contempla(iaF trebuie exersat& permanent, pentru a deveni un instrument util .n situa(iile de
cri%&* 9a const& .n a observa pur )i simplu sentimentul '&r& a ne l&sa acapara(i de el, '&r& a ne identi'ica
complet cu el )i cu -ndurile care .l .nso(esc .n mod automat*
6e concentr&m pe procesul con)tienti%&rii, nu pe coninutul lui*
3on)tienti%area nu este reprimare, ci presupune experimentarea sentimentului )i observarea -ndurilor,
sen%a(iilor )i impulsurilor pe care le avem*
3a urmare, reac(iile vor 'i speci'ice, nu tipice*
Principalele sc3eme de inadaptare descrise de speciali,ti sunt:
A6AND#NU
are la ba%& teama permanent& c& oamenii ne vor l&sa sinuriD
poate avea r&d&cina .ntr1o experien(& real& din copil&rieD
emo(iile tipice acestei scheme sunt: triste(ea pro'und&, sentiment de i%olare, team& )i panic& de a r&m-ne
sinuriD
se mani'est& prin a&(area de persoanele din !ur care poate s& mear& p-n& la un ata)ament anxios*
*omportamentul tipic'
veri'icarea stabilit&(ii rela(iei prin .ntreb&ri repetateD
.nri!orare exaerat& la 'iecare tensiune din cadrul rela(ieiD
acceptarea unor rela(ii nocive )i a compromisurilor din teama de a nu r&m-ne sinuriD
p&r&sirea rela(iei .naintea celuilalt din teama de a nu 'i p&r&sitD
sensibilitate extrem& la orice semn de .ndep&rtare a celor din !urD
elo%ie permanent& )i ira(ional&D
anxietate c-nd persoana de care e ata)at e plecat& pentru orice motivD
4entru demascarea sc"emei este necesar:
anali%a -ndurilor care alimentea%& teama de abandonD
con)tienti%area )i contemplarea sentimentelor declan)ate de un abandonD
.n'runtarea 'ricii de abandonD
punerea la .ncercare a resurselor interne pentru a tr&i .n sinur&tateD
aleerea unui partener stabil de via(&*
8RIVA=IUNEA
"* presupune convinerea intim& c& nevoile personale nu vor putea 'i satis'&cuteD
#* apare .n copil&rie datorit& priva(iunilor de hran&, c&ldur& sau a'ec(iune sau datorit& absen(ei unei
.ndrum&ri adecvateD
G* la v-rsta adult& schema .i 'ace pe oameni s& 'ie hipersensibili la orice semn c& nu ar 'i b&a(i .n seam&
sau c& nu sunt a!uta(i, .n special .n rela(iile cele mai apropiateD
H* sentimentele pro'unde tre%ite sunt: triste(ea )i de%n&de!dea unei persoane care nu va 'i niciodat&
.n(eleas& sau luat& .n seam&, 'uria, .nsinurarea, teama c& nu ni se vor .mplini dorin(ele dac& vor 'i
m&rturisite*
*omportamentul specific celor afectai de aceast sc"em poat s presupun'
amabilitate extrem& cu cei din !ur, necomunicarea propriilor nevoi )i preten(ia de a le 'i hicite de cei
din !urD
uneori persoanele a'ectate 'ormulea%& preten(ii ne.ncetate despre cum ar trebui oamenii s&1i .n(elea& )i
25
s&1i a!ute*
/trategiile sc"emei'
1* ri!a exaerat& pentru nevoile celorlal(i, .nvinov&(irea de sine privind preocuparea de nevoile
celorlal(i pentru a ob(ine aten(ia de care au nevoie, masc& permanent& de bun& dispo%i(ie )i a'i)area
unui exces de enerie, .)i ale de obicei pro'esii .n munca social&, asisten(& medical& )i psihoterapie,
depun-nd e'orturi p-n& la epui%areD
2* strateie de evitare, prote!area prin men(inerea unei distan(e .n rela(ii, ascunderea adev&ratelor
sentimente )i nevoi*
4entru demascarea sc"emei i renunare la ea este necesar'
1* con)tienti%area tendin(ei de a de'orma atitudinea celorlal(i 'a(& de noi,
2* exprimarea nevoilor )i dorin(elor proprii .n mod clar )i adecvat,
3* evitarea rela(iilor cu persoanele indi'erente )i aresive,
4* asumarea su'erin(elor din copil&rie care au enerat schema, !elirea )i dep&)irea lor*
SU6,U7AREA
cei care )i1au .nsu)it acest tipar renun(& u)or la propriile dorin(e )i nevoi, deci au .nv&(at s& 'ie
neputincio)i )i nea!utora(i pe l-n& cei care conducD
.)i are oriinea .n copil&ria cu p&rin(i autoritari care )i1au impus voia prin violen(&, amenin(&ri,
de%aprobareD
/entimentele:
'urie,
resentiment,
m-nie*
*omportamentul'
1* preocuparea expres& pentru a1l mul(umi pe cel&lalt,
2* supunerea cerin(elor partenerului dominant,
3* renun(area rabnic& la orice dorin(& personal& sau r&%vr&tirea .nso(it& de reac(ii violente la cea mai
mic& tentativ& de dominare sau autoritate,
4* incapacitatea de a impune limite a)tept&rilor celorlal(i de la ei muncind mult pentru ceilal(i )i chiar
.n locul lor,
5* nu1)i exprim& niciodat& resentimentele, dar se r&%bun& indirect pe oameni am-n-nd, .nt-r%iind,
nerespect-nd termenele limit&D
/trategiile'
1* strateia evit&riiD
2* revoltaD
3* re'u%ul ata)amentului, evitarea situa(iilor care ar putea s&1l prind& .n capcan& ca s&1l domineD
4* supunerea se a!une p-n& la necunoa)terea propriilor pre'erin(e, opinii )i chiar a propriei identit&(iD
5* se men(in secrete pre'erin(ele )i dorin(ele personale de draul rela(iei*
/oluii:
1* con)tienti%area schemei,
2* depistarea reac(iilor automate a 'uriei )i a -ndurilor declan)ate de teama de a nu 'i dominat,
3* exprimarea propriilor dorin(e )i nevoi*
NE9NCREDEREA
se caracteri%ea%& printr1o exaerat& suspiciune, printr1o convinere intim& c& nu po(i avea
.ncredere .n oameniD
are la oriine un abu% a'ectiv, 'i%ic sau sexual .n copil&rie*
/entimentele de az:
4* 'uria,
5* teama,
"* ru)inea*
*omportamente posiile'
#* viilen(& exaerat& .n rela(ii,
G* .nchiderea )i re%erva 'a(& de ceilal(i,
2"
H* uneori exist& tendin(a de a lea rela(ii cu parteneri care se poart& 'oarte ur-t ast'el .nc-t ?pro'e(iile@
schemei se adeverescD
1I* ideali%area ini(ial& a cuiva ca apoi s& 'ie identi'icat& o aparent& tr&dare pentru ruperea rela(ieiD
11* este posibil& re'acerea situa(iei oriinare din copil&rie prin intrarea .n rela(ie cu persoane abu%iveD
12* 'osta victim& poate deveni aresor '&c-nd ca abu%ul s& se perpetue%eD
13* evitarea prieteniilor str-nse datorit& convinerii c& oamenii au motive ascunse pentru a se
.mprieteniD
/oluii'
14* consultarea unui consilier speciali%at .n abu%uriD
15* exprimarea sentimentelor puternice din evenimentul traumati%ant: 'urie, sentimentul de a 'i tr&dat,
ru)ine, 'ric&,
1"* con)tienti%area tendin(ei de a 'i suspicios )i renun(area la -ndurile auto1distructive )i
contracararea eiD
1#* respinerea hot&r-t& a oric&rei 'orme de abu% .ntr1o rela(ieD
1G* re%isten(a atrac(iei 'a(& de partenerii abu%ivi*
IM8#SI6IITATEA DE .I IU6IT
1* se caracteri%ea%& prin presupunerea automat& c& nu suntem demni de iubire, c& nu avem destule
calit&(i, c& dac& cineva ne1ar cunoa)te cu adev&rat )i1ar da seama c-te lipsuri avem )i nu ne1ar mai
iubiD
2* oriinea schemei se a'l& .n mesa!ele transmise de p&rin(ii excesivi de critici care .)i insult& )i .)i
umilesc copiii*
/entimentele sc"emei sunt'
1H* ru)ine,
2I* umilin(&,
21* vulnerabilitate,
22* nelini)te*
*omportamente posiile'
23* bla%area, capitularea, acceptarea unei imaini de sine con'orm c&reia nu este su'icient de bun,
posibilitatea de a se privi cu acela)i dispre( cu care .i priveau p&rin(ii, sunt reu de cunoscut, se
ascund, nu .)i de%v&luie -ndurile )i sentimenteleD
24* sau, opusul: bravada, aroan(a, a'i)area unui comportament de .ncre%&tor .n sine*
$nlturarea sc"emei presupune'
depistarea )i con)tienti%area indiciilor schemeiD
.nl&turarea -ndurilor obsedante privind re)elile personaleD
renun(area la .ndoielile cu privire la propria persoan&D
recunoa)terea realist& a calit&(ilor personaleD
.n(eleerea reac(iilor emo(ionale )i .nv&(area .ncrederii .n cei care ne iubesc a)a cum suntem*
E>CUDEREA
este convinerea intim& c& ?nu 'acem parte dinJ@, c& nu suntem accepta(i de o comunitate de unde
tendin(a de neimplicareD
schema operea%& ca o pro'e(ie care se .mpline)te sinur&: 'rica de a nu 'i acceptat produce un
comportament nepotrivit )i duce la neacceptare*
/entimente:
anxietate,
triste(e pro'und&,
.nsinurare*
*omportamente posiile:
retraerea, tendin(a de a evita rupurile, .nsinurareaD
sporirea e'orturilor de interare printr1o aten(ie excesiv& )i .nsu)irea per'ect& a calit&(ilor necesare
celor din rupD
comportament noncom'ormist: a'i)area exaerat& a rolului de proscris '&c-nd din acesta un titlu de
lorieD
2#
*ontracararea sc"emei'
con)tienti%area )i contemplarea -ndurilor care .nso(esc sentimentul de excludereD
.nv&(area st&p-nirii nelini)tii )i relax&rii emo(ionale .ntr1un rupD
.nsu)irea abilit&(ilor de comunicare*
VUNERA6IITATEA
const& .n teama exaerat& c& urmea%& s& se petreac& ceva catastro'alD
temerile obi)nuite scap& de sub control, un motiv minor de .nri!orare poate deveni un de%astru
imainar de propor(iiD
r&d&cina vulnerabilit&(ii se a'l& 'ie .n comportamentul unui p&rinte pe care .l imit&m, 'ie pentru c&
am tr&it .n copil&rie situa(ii prime!dioaseD
/entimentele:
.nri!orare,
anxietate,
team& exaerat&,
panic&*
*omportamente posiile:
cump&tarea excesiv&D
evitarea excesiv& a riscurilorD
'obiileD
pre&tirea cu meticulo%itate pentru a 'i .n siuran(&D
anali%e medicaleD
elaborarea de ritualuri de veri'icare care calmea%& temerileD
dar )i optarea pentru activit&(i riscante provoc-ndu1)i soarta cu scopul de a1)i demonstra c& temele
nu sunt !usti'icateD
*i de vindecare'
con)tienti%area 'aptului c& temerile sunt doar ni)te -nduri care nu repre%int& realitateaD
.nlocuirea -ndurilor distructive cu unele realisteD
exprimarea sentimentelor*
E?ECU
const& .n convinerea c& .n ciuda tuturor e'orturilor )i reali%&rilor nu e)ti dec-t un ratat )i nu po(i
reu)i nimicD
se 'ormea%& pe temeiul reali%&rilor )i al carierei*
/entimentele:
ne.ncredere .n sine,
triste(e anxioas&,
'rica de e)ec*
*omportamente posiile'
exces de e'orturi pentru reu)it& .n ciuda permanentei 'rici de e)ec* +e aici 'enomenul ?impostorului@
.n care persoana care s1a descurcat 'oarte bine simte .n ad-ncul inimii c& a comis o 'raud& )i tr&ie)te
terori%at& de -ndul c& .ntr1o %i va 'i dat& de olD
comportament care provoac& e)eculD
'rica de e)ec .mpiedic& .nsu)irea unor noi cuno)tin(e, provoac& am-n&ri ne!usti'icate )i acestea aduc
e)ecul*
*i de vindecare'
con)tienti%area manevrelor interne de descura!areD
evaluarea corect& a talentelor )i abilit&(ilor realeD
evaluarea corect& a reali%&rilor*
8ER.EC=I#NISMU
schema per'ec(ionismului const& .n sentimentul exprimat prin lo%inca ?trebuie s& 'ii per'ect@D
r&d&cina acestei scheme este nevoia de a dob-ndi iubirea celor din !ur prin re%ultate de excep(ieD
2G
ea na)te a)tept&ri 'oarte mari, nerealiste de la sine )i de la cei din !urD
aceast& schem& 'ace ca via(a s& 'ie lipsit& de orice bucurieD
lentilele de'ormate ale per'ec(ionismului urm&resc orice de'ect sau eroare minor& pentru care critic& )i se
autocritic& )i .)i repro)ea%& '&r& mil&D
/entimentele:
.nri!orare de a nu 'i capabil sau nu a avea timp s& 'aci ceea ce (i1ai propusD
sentimentul constant c& trebuie s& 'aci mai mult )i mai bineD
ner&bdare )i iritare la supra'a(&D
triste(e )i melancolie .n ad-ncD
*omportamente posiile'
dependen(a de munc& .n detrimentul vie(ii personale, s&n&t&(ii, rela(iilor )i a capacit&(ii de a se
bucura de via(&D
preocuparea excesiv& .n privin(a aspectului 'i%ic, al statutului social )i a calit&(ii )i cantit&(ii
bunurilor dob-nditeD
impunerea celor din !ur a standardelor extrem de ridicate pe care le respect& ei .n)i)i*
*i de vindecare'
con)tienti%area )i demontarea tiparelor de -ndire de'ormat&D
renun(area la autocritic& )i repro)uriD
cobor-rea standardelor la nivelul puterilor realeD
descoperirea bucuriilor simple ale vie(ii*
9NDRE8T=IREA
este un tipar emo(ional care se concentrea%& pe neacceptarea limitelor existente .n via(&D
cei care au aceast& schem& se simt at-t de speciali .nc-t se cred .ndrept&(i(i s& aib& tot ce vorD
r&d&cina se poate a'la .n:
r&s'&(ul din copil&rie,
.n atitudinea prea exient& a p&rin(ilor care )i1au condi(ionat iubirea de calit&(ile copilului,
lipsa de aten(ie, a'ec(iune sau bunuri materiale su'erit& .n copil&rie*
2ndrept&(irea apare ca reac(ie la nedreptatea din copil&rie
/entimente:
vanitate,
oroliu,
lipsa de compasiune,
'alsa m-ndrie peste un sentiment de in'erioritateD
iritarea .n 'a(a re'u%urilor*
*omportamente posiile'
lipsa de disciplin&D
satis'acerea primelor impulsuri )i a dorin(elor indi'erent de consecin(eD
stil de via(& haoticD
neli!area cur&(eniei )i a ordinii .n locuin(&D
nep&sarea 'a(& de e'ectele neative ale acestei scheme asupra celorlal(iD
*i de vindecare'
con)tienti%area sentimentelor pro'unde care motivea%& schemaD
con)tienti%area impactului neativ asupra celor din !urD
asumarea responsabilit&(ii pentru oblia(iiD
con)tienti%area impulsurilor )i neascultarea lor*
Not&
/ nu ne temem s ne identificm /c"emele c"iar dac nu )avem ncredere n psi"ologi+ i nici nu voim s )ne
vindecm rnile sufleteti prin psi"oterapie+ <citat dintr-o oservaie critic>. % suferin numit, c"iar i n
2H
termeni convenionali, devine o suferin asumat. 8egarea, piedica cea mai mare n calea vindecrii noastre
sufleteti, a fost iruit. 3ici ncepe liertatea contient de a alege calea de vindecare dorit. *ura0; EC*
SiluanaF
IE5I!E" DIN %-6IC" 7I-%EN8EI UCI6"5E
E%I9E!"!E" -0U%UI DE DEE!0IN1!I 5I DE C-NDI8I-N1!I
3u harul lui +umne%eu, omul poate deveni con)tient de schemele incon)tiente ale mimetismului )i se
poate elibera de tirania lor* >ubirea e mai puternic& dec-t moartea*
3uv-ntul lui +umne%eu c&tre 3ain: ?p&catul bate la u)&, dar tu biruie)te1l@, ne arat& c& avem puterea de
a 'i liberi, c& putem r&spunde evenimentului care ne r&ne)te )i alt'el dec-t prin violen(&* 3hiar dac&
aceast& libertate este alterat& de c&dere, de patimi )i de condi(ion&rile aduse de ele, nu este mai pu(in o
putere pe care omul o poate exercita dup& cum voie)te*
Libertatea omului nu este distrus& niciodat& de'initiv* 2n orice .mpre!urare, oric-t am 'i 'ost de ?presa(i@
s& ac(ion&m r&u, constat&m c& am avut posibilitatea s& aleem, s& aleem via(a sau moartea* E+eut*
3I,1HF*
Iertarea
9ste punctul prin care rupem lan(ul loicii ucia)e )i ne eliber&m de sub tirania mecanismelor
incon)tiente de ap&rare*
>ertarea este calea adus& nou& de C-ntuitorul* 9l ne )i .nva(& c-t )i cum s& iert&m*
>ertarea despre care ne vorbe)te C-ntuitorul nu este psiholoic&, ea dep&)e)te puterile omului duc-nd
p-n& la iubirea de vr&!ma)i*
6u putem ierta dec-t .n stare de ru&ciune, numai binecuv-nt-nd*
5entru a ierta trebuie s& ne .ncredem .n +umne%eu )i s& ne .ncredin(&m Lui prin ru&ciune, )i nu .n
'or(ele noastre*
A ierta .nsemn& a 'ace din 'iecare ran& un motiv de ru&ciune consider-nd c& '&r& mila lui +umne%eu .n
ceea ce m& prive)te, eu nu a) putea supravie(ui )i nu a) putea 'ace nimic*
A ierta .nseamn& s&1i adun&m l-n& noi, .n ru&ciune, pe cei ce ne ur&sc )i ne 'ac r&u*
Ru&ciunea pentru cei ce ne 'ac r&u .nseamn& renun(area le ap&rare, la dorin(a de a avea dreptate )i, mai
ales, la dorin(a de r&%bunare*
Ru&ciunea este ie)irea de sub robia 'or(elor incon)tiente care m& .mpin s& ac(ione% dup& leile loicii
uci&toare de oameni* 3-nd nu ne ru&m pentru cineva, .l vom !udeca*
>ertarea este r&spunsul lui >isus la sl&biciunea uman&: ?$at&, iart&1le lor c& nu )tiu ce 'ac@*
>isus, Adev&rul, ne 'ace liberi 'a(& de destinul mimetismului )i repeti(iei ucia)e, )i ne red&
responsabilitatea propriei noastre istorii*
3alea este iertarea*
Iertarea cere o convertire l&untric&
Sesiunea 5
3I
45* 3onvertirea l&untric&, metanoia, este
1* o trecere de la ?totul e dat@ la ?totul e dar@D
2* o a)e%are sub privirea lui /ristos care m& scoate din loica mor(ii )i m& a!ut& s& 'ac din 'iecare
.ncercare o oca%ie de cre)tere duhovniceasc&D
3* trans'ormarea, cu harul lui +umne%eu, tendin(elor de a reac(iona neativ .n oca%ii de ru&ciune*
4"* = inim& convertit&, este o inim& ata s& ierte pentru c& se )tie vulnerabil&, .)i cunoa)te propriile
sl&biciuni )i c&deri )i e con)tient& de 'aptul c& e iubit& de +umne%eu p-n& .n mi%eria sa*
4#* >ert-nd ast'el .i vom ar&ta celuilalt c& este iubit, c& .l eliber&m de povara vinov&(iei )i a sentimentului de
nevrednicie*
Iertarea *resu*une ru!&ciune
8&r& harul lui +umne%eu nu putem ierta )i harul vine prin ru&ciune*
>ertarea .ncepe .n inim& )i .n -nduri*
2n 'a(a unei o'ense, 'ie m& las purtat de !udecarea celui care m& sup&r&, de resentimente )i de
auto!usti'icare, 'ie m& ancore% .n ru&ciunea pentru cel&lalt binecuv-nt-ndu1l dup& porunca +omnului*
9ste 'oarte important s& spunem pe nume o'ensei pe care am su'erit1o, s& numim ceea ce iert&m* 6u e
vorba de o naivitate, de scu%area celui care ne1a r&nit, ci de a1l iubi a)a cum este, de a1i da posibilitatea
s&1)i vad& re)eala )i vina, )i s& se poc&iasc&* 9 vorba, de asemenea de a1l accepta a)a cum este*
6umind r&nile pe care le1am su'erit trebuie s& le d&m )i un sens, s& le inter&m .n istoria vie(ii noastre,
s& le trans'orm&m .n oca%ii de cre)tere spiritual&* S& 'im ca +omnul prin a 3&rui ?ran&, noi to(i ne1am
vindecat*@
R&nile *e care le%am suferit
5ot deveni locuri de convertire )i de cre)tere spiritual&
Locuri de comuniune cu to(i r&ni(ii vie(ii
Ci!loc de compasiune vindec&toare pentru mul(i
8erestre care ne deschid spre durerile celui de l-n& noi
IE!"!E" "DE71!"1 ESE - IE!"!E :N "DE71!
6u poate exista o rela(ie adev&rat& dac& exist& lucruri nespuse, dac& nu1)i recunoa)te 'iecare vina pentru
a1)i asuma responsabilitatea )i iubirea lui +umne%eu*
5oc&in(a )i iertarea sunt str-ns leate ELuca 1#,3F*
>ertarea nu este uitare sau scu%are, ci o cre)tere a iubirii care recunoa)te 'rumuse(ea )i unicitatea celuilalt
'&r& a se .mpiedica de aparen(e, de ceea ce se vede* Aceasta .nsemn& s& ai o privire nou&, .nsemn& ca
ochiul t&u s& 'ie curat, pentru a .nl&tura ?b-rna@ memoriei para%ite, a pre!udec&(ilor, a !udec&rii, a
criticiiJ
A ierta .nseamn& s&1i spui celuilalt c& el e mai mult dec-t re)elile sau crimele lui, mai mult chiar dec-t
imainea pe care )i1o poate 'ace despre sine*
A ierta .nseamn& s& nu1l mai reduci pe cel&lalt la ceea ce .i lipse)te, s& nu1l mai .nchi%i .ntr1o !udecat&,
.ntr1o condamnare )i o culpabilitate care1l poate duce la .mpietrirea inimii*
A ierta .nseamn& a1l accepta pe cel&lalt .n alteritatea sa* +i'eren(a nu mai e tr&it& ca o adversitate, ci ca o
boat& diversitate*
A ierta .n adev&r, .nseamn& a stabili cu exactitate pre!udiciile pe care le1ai su'erit, dar a le .nso(i de
iertare pentru a nu te l&sa t-r-t .n ciclul in'ernal al urii uci&toare*
A ierta .n adev&r .nseamn& s& ur&)ti p&catul, dar s&1l iube)ti pe p&c&tos* 2nseamn& s& deosebe)ti 'apta de
'&ptuitor*
Vr&!ma)ul omului nu este omul, 'ratele s&u, ci patima care .l domin&, .l asupre)te*
Iertarea adev&rat&
9ste darul lui +umne%eu
31
=mului .i apar(ine dorin(a de a ierta pe care +umne%eu o trans'orm& .n +arul iert&rii*
6umai +umne%eu poate ierta .n noi, noi 2l putem primi )i l&sa s& lucre%e* 3 face e a lui +umne%eu, a
omului e a se lsa fcut*
Sim(im iubirea lui +umne%eu pe m&sur& ce o d&ruim celuilalt, )i d&ruim iubire iert-nd*
>ertarea este cea mai mare iubire pentru om*
+up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais, 4our rompre avec le logi5ue meurtrier' Le pardon
5ublicat .n revista Le *"emin, no* 3H, 1HHG
Tema *entru acas&
3iti(i .n 'iecare sear& 3catistul Du"ului /f!nt sau spune(i de mai multe ori ru&ciunea $mprate
*eresc=
$imp de cinci minute rua(i1v& cu .nchin&ciuni pentru cei care v1au r&nit, '&r& s& le pomeni(i numele )i
binecuv-nta(i1ii* E9x*: Doamne, miluiete pe cei care mi-au fcut i mi fac ru, m-au fcut i m fac s
sufr i inecuv!nteaz-i pe ei;
3iti(i o ru&ciune pentru vr&!ma)i*
Ane/e
1* Ru&ciunea pentru vr&!ma)i
RU7CIUNE 8ENTRU VR,MA?I
+oamne binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem; Vr&!ma)ii
m1au .mpins )i mai mult spre $ine, .n bra(ele $ale, mai mult dec-t prietenii* Ace)tia m1au
leat de p&m-nt )i mi1au r&sturnat orice n&de!de spre p&m-nt* Vr&!ma)ii m1au '&cut str&in
'a(& de .mp&r&(iile p&m-nte)ti )i un locuitor netrebnic, 'a(& de p&m-nt* 5recum o 'iar&
prionit&, a)a )i eu, prionit 'iind, .n 'a(a vr&!ma)ilor, am a'lat un ad&post mai siur,
ascun%-ndu1m& sub cortul $&u, unde nici vr&!ma)ii, nici prietenii, nu pot pierde su'letul
meu*
+oamne, binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem* 9i au
m&rturisit .n locul meu p&catele mele .n 'a(a lumii* 9i m1au biciuit, c-nd eu m1am cru(at de
biciuire* 9i m1au chinuit atunci c-nd eu am 'uit de chinuri*
9i m1au hulit atunci c-nd eu m1am m&ulit pe mine .nsumi*
9i m1au scuipat atunci c-nd eu m1am m-ndrit cu mine .nsumi*
3-nd eu m1am '&cut .n(elept, ei m1au numit nebun*
3-nd m1am '&cut puternic, ei au r-s de mine ca de un pitic*
3-nd am vrut s& conduc pe oameni ei m1au .mpins .napoi*
3-nd m1am r&bit s& m& .mbo&(esc, ei m1au smucit .napoi cu m-n& de 'ier*
32
3-nd m1am -ndit s& dorm lini)tit, ei m1au tre%it din somn*
3-nd mi1am %idit cas& pentru via(& lun& )i lini)tit&, ei au r&sturnat1o )i m1au i%onit
a'ar&* 2ntr1adev&r vr&!ma)ii m1au de%leat de lume )i mi1au prelunit m-inile p-n& la ve)m-ntul
$&u*
0inecuv-ntea%& +oamne pe vr&!ma)ii mei;
0inecuv-ntea%&1i )i1i .nmul(e)teD asmute1i )i mai mult .mpotriva mea, ca 'ua mea spre
$ine s& 'ie '&r& .ntoarcereD ca s& se rup& n&de!dea mea .n oameni ca p-n%a de p&ian!enD ca
smerenia s& .mp&r&(easc& deplin .n inima meaD ca inima mea s& devin& morm-ntul celor rele* 3a
toat& comoara mea s& o aduni .n ceruri* Ah, de m1a) elibera odat& de autoam&ire, care m1a
.nc-lcit .ntr1o mrea!& cumplit& a vie(ii .n)el&toare;
Vr&!ma)ii m1au .nv&(at s& )tiu ceea ce pu(in )tiu .n lume: c& omul nu are pe p&m-nt
vr&!ma)i a'ar& de sine .nsu)i* +oar acela ur&)te pe vr&!ma)i, care nu )tie c& vr&!ma)i nu sunt
vr&!ma)i, ci prieteni severi* +e aceea, +oamne, binecuv-ntea%& pe prietenii )i pe vr&!ma)ii mei;
Slua blestem& pe vr&!ma)i c&ci nu )tie, iar 8iul .i binecuv-ntea%& c&ci )tie* 8iul )tie c&
vr&!ma)ii nu pot s& se atin& de via(a lui* +e aceea 9l p&)e)te liber .ntre ei )i se roa& lui
+umne%eu pentru ace)tia*
+oamne binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem;
(arele (itropolit /!r
8icolae 6elimirovici,
un martir al comunismului ateist
CU0 IE!10
Nivelele iert&rii *ot fi(
>ertarea propriei persoane
>ertarea celorlal(i
=b(inerea iert&rii de la ceilal(i
8entru a ierta tre+uie s& sta+ilim clar(
5e cine trebuie s& iert&m )i de ce*
3e avem de iertat*
3ui trebuie s& cerem iertare )i de ce*
E"PE%E DE0E!SU%UI IE!1!II
uarea deci"iei de a ierta
o >ertarea nu vine de la sine, trebuie s& lu&m hot&r-rea de a nu ne r&%buna ca s& relement&m o
situa(ie nedreapt&, o ran&, o tr&dare, o !inire*
o 9ste 'oarte important ca s& lu&m aceast& hot&r-re .nainte de a se .nt-mpla 'apta care ne
o'ensea%&* Alt'el, .n v-ltoarea su'erin(ei vom aluneca pe panta r&%bun&rii*
o >ertarea nu poate 'i total& c-nd cineva continu& s& ne r&neasc&* 9ste important s& 'acem ceva
pentru ca o'ensa s& .ncete%e: s& discut&m cu persoana care ne r&ne)te, s& intervenim prin cineva
pentru mediere sau s& .ntrerupem rela(ia*
o Lipsa de cura! poate 'i ascuns& sub 'rumoasa masc& a iert&rii ratuite prin .n&bu)irea
sentimentelor nepl&cute de draul unui con'ort p&relnic*
Sesiunea "
33
o A comunica cuiva c& ne r&ne)te nu presupune neap&rat s& ne .n'uriem pe el* 5utem corecta o
nedreptate '&r& violen(&* 5utem comunica asertiv*
Recunoa1terea fa*tului c& am fost r&ni'i
5entru cei mai mul(i dintre noi, e reu s& recunoa)tem c& am 'ost r&ni(i de 'rica de durere )i de
propriile emo(ii* Atunci se apelea%& la 'el )i 'el de manevre pentru a nu intra .n contact cu emo(iil e
provocate de o'ens&: scu%area celuilalt, .nvinov&(irea de sine, identi'icarea cu aresorul, iertarea
rapid& )i super'icial&, inorarea tr&irilor l&untrice proprii*
+ar ?cur&(ia inimii@ cere o olire a ei de durere, triste(e, m-nie, 'rustrare, ceea ce nu .nseamn&
nearea emo(iilor, ci acceptarea, tr&irea lor )i eliberarea de presiunea pe care ele o exercit& asupra
noastr& pentru a ne r&%buna, activ sau pasiv, pe ceilal(i sau pe noi .n)ine*
A recunoa)te c& ai 'ost r&nit presupune identi'icarea exact& a r&nii, a durerii, a pierderii )i ?!elirea@ ei
'&r& autocomp&timire, lament&ri )i scene* 2nseamn& reperarea ?locului@ .n care am 'ost a'ecta(i:
onestitate, 'idelitate, competen(&, demnitate, .ncredere, interitate J Ast'el m-nia scade .n
intensitate, deoarece, p-n& atunci, victima credea c& i1a 'ost alterat& .ntreaa personalitate*
E/*rimarea suferin'ei
9xteriori%area durerii este absolut necesar& pentru a o putea estiona sau vindeca* 9a poate 'i scris&
.ntr1un caiet, spus& cuiva, 'ormulat& .n ru&ciuneJ
Su'erin(a nu trebuie spus& pentru a ne r&%buna, pentru a spune ceva r&u despre cel&lalt* +eci%ia de a
nu ne r&%buna a 'ost de!a luat&* 9ste vorba de descrierea 'aptelor )i spunerea propriei su'erin(e, '&r&
interpretarea inten(iilor*
9 bine s& &sim o persoan& destul de matur& emo(ional )i spiritual pentru a ne asculta pl-nerea, '&r&
a ne !udeca )i dispre(ui, dar )i '&r& a1l !udeca sau dispre(ui pe cel care ne1a r&nit* +in cau%a
ne.n(eleerilor .n acest sens mul(i oameni su'er& de sinur&tate )i nu .ndr&%nesc s&1)i mai spun&
durerile*
Ascultarea activ&, empatic& a celuilalt ne a!ut& s& vedem clar .n noi ce anume a 'ost a'ectat, care este
adev&rata ran&*
8rimirea vindec&rii
>ertarea des&v-r)it& nu este posibil& at-ta timp c-t 'iin(a noastr& l&untric& nu a 'ost vindecat&*
Vorbind cuiva despre su'erin(a noastr&, '&r& a blama )i '&r& dorin(a de r&%bunare, vom bene'icia, .n
timp, de lucrarea puterii noastre de vindecare*
5entru cel credincios, aici este punctul .n care intervine +umne%eu* Cai ales dac& rana este prea
pro'und& )i 'oarte veche, nu putem 'ace nimic '&r& a!utorul lui +umne%eu* +uhul S'-nt, 3are est .n
noi, va lucra la cererea noast&, con'orm '&&duin(ei '&cute nou& de +omnul: ELuca 4, 2GF*
Deschiderea *entru iertare
4G* 6umai dac& am .naintat pe calea vindec&rii putem spune c& inima noastr& e pre&tit& pentru darul
iert&rii* 5entru c&, iertarea, cu adev&rat nu ne apar(ine, ea este .ntotdeauna darul lui +umne%eu, 'ie c&
)tim, 'ie c& nuD 'ie de credem .n +umne%eu, 'ie c& nu*
4H* >ertarea nu este un act de eroism, nu este o virtute moral&, ci o virtute teoloal&, pentru c& este iubire*
+umne%eu ne1o cere, +umne%eu ne inspir& s& o cerem )i s& o acord&m, +umne%eu ne d& puterea s1o
tr&im, d&ruind1o sau primind1o*
5I* 3-nd intr&m .n procesul iert&rii, doar primul act de voin(& ne apar(ine, mai departe totul devine
deschidere c&tre, )i primire a iubirii lui +umne%eu*
51* Asta nu .nseamn& c& cineva care nu este cre)tin nu poate ierta* /arul lui +umne%eu lucrea%& )i .n cei
necredincio)i dac& ei se deschid iubirii )i bun&t&(ii, care sunt de la +umne%eu* 3e este important de
re(inut, este 'aptul c& iertarea nu se d&, ci se prime)te*
52* Cotorul iert&rii este con)tiin(a limpede c& e)ti iubit .n mod necondi(ionat de +umne%eu, c& nu
trebuie s& pl&te)ti nimic pentru nimic*
Sta+ilirea unei noi rela'ii cu cel care ne%a r&nit
+up& iertare, rela(ia cu cel care ne1a r&nit nu mai este aceea)i, ea
1* se poate ad-nci .ntr1o )i mai mare iubire, dac& se accept& su'erin(a .mpreun& pentru cele
.nt-mplate, Eo iubire care nu a trecut prin su'erin(e, nu este o iubire matur&*F
2* sau se poate .ntrerupe ca rela(ie 'i%ic&, din draoste, pentru a nu1i mai da aresorului
posibilitatea s& ne mai r&neasc&, s& ne mai 'ac& r&u*
34
C-NSECIN8E%E IE!1!II
5rimim puterea lui +umne%eu de a 'i asemenea Lui*
6e rec&p&t&m adev&rata identitate pentru c&:
1* 6e unim cu /ristos ELuca 23, 24F )i primim /arul Lui*
2* 6e unim cu to(i oamenii E3oloseni 3, 3D Luca #, 4#F*
3* +ob-ndim unitatea inimii Ep&catul e ca un cu(it care .mpiedic& circula(ia haruluiF*
C$nd refu"&m s& iert&m
Vom 'i acapara(i de -ndul de a ne r&%buna* R&%bunarea este ceva natural, vine dintr1un 'el de instinct al
drept&(ii* +ar r&%bunarea atrae dup& sine o spiral& nes'-r)it& de violen(e*
6u vom 'i ierta(i de +umne%eu ECat* 1G, 35F*
Suntem s'-)ia(i, devora(i de dorin(a de a lovi, de a1l nimici pe cel&lalt* EAalateni 12, 14 M15F
Suntem su'oca(i de am&r&ciune E9vrei 12, 14 M 15F*
6e vom asem&na cu cei pe care nu1i putem ierta 'ie pentru sl&biciuni asemenea, 'ie pentru c& suntem
?!udeca(i@ dup& cum am !udecat* /arul nu circul& .n %ona su'letului .n care !udec&m*
Su'letul ne este ur-(it de otrava urii )i a resentimentelor*
1* Resentimentul .nseamn& ?a sim(i din nou@* 9ste o r&%bunare pasiv&, ascuns&, care .mpiedic&
lucrarea pentru 'ericirea celuilalt* 9ste surs& de stres continuu )i poate enera boli somatice ca:
ulcer, hipertensiune, arterit& )i chiar cancer*
$r&im .n spatele unui %id de ap&rare )i nu mai putem primi ce e bun .n cei pe car nu1i iert&m*
Nudec&m )i condamn&m )i ne umplem de calomnie, oroliu, .mpotrivire, po't& de r&%bunare, invidie,
r&utate, ni se .mpietre)te inima*
2n ca%ul unor violen(e rave, lipsa iert&rii poate duce la 'ramentare l&untric&, la dedublare:
1* 3-nd cineva a 'ost 'oarte rav aresat, a tr&it o 'ric& at-t de mare .nc-t, pentru a supravie(ui, a
apelat la un curios mecanism de ap&rare, numit identi'icare cu aresorul* Acesta intr&, .ntr1un 'el,
.n victim&* 3a urmare, victima se simte contaminat& de aresor, se percepe violent, murdarJ
devine dublu, victim& )i c&l&u, )i continu& s& se arese%e l&untric* 3-nd obose)te s& se arese%e
pe sine, poate deveni, la r-ndul s&u, aresiv cu ceilal(i* Ast'el, cine a 'ost violat, poate deveni
violator, cine a 'ost aresat va aresa, cine a 'ost abu%at, va abu%aJ
Solu'ia:
3&utarea aresorului ascuns pro'und .nl&untrul nostru pentru a1l vindeca )i trans'orma* Aceasta se poate
'ace prin iertare*
Tem& *entru acas&
>denti'ica(i )i nota(i piedicile pe care le sim(i(i .n calea .mp&c&rii cu:
1* Via(a +umneavoastr&
2* 5&rin(ii
3* 5ro'esorii care v1au r&nit
4* 5ersoanele care v1au aresat
Alee(i o situa(ie .n care v& e reu s& ierta(i ceva cuiva )i cere(i a!utorul lui +umne%eu .n 'iecare %i c-te
2 minute p-n& ve(i sim(i o schimbare*
2n S'-nta S&pt&m-n& a 5atimilor C-ntuitorului scrie(i Eun mic eseuF .n ce rela(ie sunte(i acum cu
+umne%eu*
35
S ne *indecm iertnd;
ema
53* 3iti(i cu aten(ie, .ntr1o anumit& %i din s&pt&m-n&, dac& se poate la aceea)i or&, articolul de mai !os )i
opri(i1v& ori de c-te ori ave(i sentimente mai puternice )i 'ace(i o scurt& ru&ciune c&tre +uhul S'-nt*
54* 8ace(i ?exerci(iul iert&rii@ a)a cum v& .nva(& 5arintele*
55* 6ota(i )i trimite(i1ne s&pt&m-nal o scurt& descriere a celor mai importante experien(e pe care le tr&i(i .n
aceast& perioad&*
5"* +umne%eu s& v& binecuv-nte%e )i s& lure%e cu harul )i cu bucuria Lui .n su'letele dumneavoastr&;
T%*%+!IRE PRI P!TEREA IERT%RII
5reot Alphonse Aoettmann
Dinamismul dttor de *ia al iertrii
2n .ntreaa S'-nt& Scriptur&, de la .nceputul p-n& la s'-r)itul ei, +umne%eu 2)i de%v&luie iubirea Sa '&r& de
marini 'a(& de capodopera Sa: omul* +umne%eu l1a creat pe om dup c"ipul /u pentru a1> deveni asemenea
comunic-ndu1i din preaplinul propriei Sale Vie(i* A)a .ncepe extraordinara poveste de draoste dintre
+umne%eu )i om* Apoi, de1a lunul .ntreii omeniri, +umne%eu continu& s& Se arate ca un .ndr&ostit de om, ca
un mire topit dup& iubita sa p-n& la ?robirea inimii@ cum ne spune *!ntarea c!ntrilor E4,HF, mereu p-ndindu1i
'a(a, mereu a)tept-ndu1l c-nd 2i .ntoarce spatele )i emo(ion-ndu1se c-nd revine )i mereu c&ut-nd o cale de a1l
elibera, de a1l scoate din nenum&ratele r&t&ciri in'ernale, ca s& tr&iasc&, )i s& tr&iasc& deplin*
3-t despre om, se ded& propriilor capricii, se rupe de +umne%eu, se .ndep&rtea%&, se .ntoarce, iar&)i cade, 2i 'ace
scene )i, uneori, a'l& )i momente de bun& .n(eleere cu 9l* 2n timpul unuia din numeroasele sale adultere M
episodul cu vi(elul de aur din pustie M pe c-nd Coise 2l rua pe +umne%eu s& ierte poporul s&u, Acesta .i
r&spunde descoperindu1i c& este )Ia"ve, Ia"ve, Dumnezeu iuitor de oameni, milostiv, ndelung rdtor, plin
de ndurare i de dreptate, *are pzete adevrul i arat mil la mii de neamuri' care iart vina i rzvrtirea
i pcatul, dar nu las nepedepsit pe cel ce pctuiete+ E>e)ire 34, "1#F*
+umne%eu nu este victima pasiunii Sale, cum poate 'i omulD >ubirea Lui este libertate total&, '&r& nici un
ata)ament )i neleat& de nici o condi(ie, e ratuitate pur&, lep&dare )i d&ruire de Sine '&r& nici o limit&, c&ci 9l
este ca ?Soarele care str&luce)te peste cei r&i )i peste cei buni ECatei 5, 45F* +umne%eu este d&ruire des&v-r)it*
Supra1d&ruirea EiertareaF
1
este chiar starea Sa* Ast'el, 9l .)i deschide ad-ncul milostivirii Sale .n 'iecare moment
al Le&m-ntului S&u cu omul, Le&m-nt pe care .l voie)te nup(ial*
9xperien(a proorocului =sea este, '&r& .ndoial&, unul din exemplele cele mai extraordinare* =sea a tr&it, a
experimentat .n propria sa inim& ?inima@, ad-ncul milostivirii lui +umne%eu* 8emeia lui, pe care o iube)te la
nebunie, este adulter&, se prostituea%& la 'el ca >srael, mireasa lui +umne%eu* 6u1i este omului cu putin(& s&1)i
imaine%e cumplita su'erin(& a lui +umne%eu )i pro'un%imea am&r&ciunii Sale .n ne'ericitele aventuri ale
poporului S&u dac& nu le1a .n(eles pu(in .n propriul trup* +umne%eu .i cere proorocului =sea s&1i 'ie martor*
3on'orm Leii, 'emeia adulter& trebuia ucis& .mpreun& cu amantul ei E+eut* 22, 24D >oan G,5F* +ar uci-nd
des'r-nata se des'iin(ea%& des'r-nareaB 3u ce va schimba acest lucru mersul istorieiB +umne%eu r&stoarn& acest
'el .nchis .n sine de a -ndi )i introduce .n s-nul rela(iilor umane un dinamism explo%iv care cople)e)te orice alt
'el de isp&)ire: iertarea* 5entru a1l 'ace pe =sea s& .n(elea& ce se petrece .n ad-ncul milostivirii )i iubirii lui
+umne%eu )i ce .nseamn& pentru 9l iertarea omului, +umne%eu .i cere s& ia iar&)i de so(ie 'emeia adulter&*
Aceasta, .n loc de moarte .)i recap&t& via(a )i ranul ei* Atitudinea de iertare cu totul de nea)teptat 'a(& de
ravitatea tr&d&rii, provoac& mai .nt-i o stupe'ac(ie inimainabil& )i apoi induce un nou .nceput sau, .n s-nul
alian(ei re&site, c&derea se trans'orm& .ntr1o )i mai mare iubire* 6umai iertarea con(ine aceast& putere de re1
creare, de .nnoire a crea(iei* $otul este posibil din nou pentru c& iertarea .)i are i%vorul .n chiar ?ad-ncul
milostivirii@ lui +umne%eu: ?:i te voi loodi cu Cine pe vecie, )i te voi loodi Cie dup& dreptate )i
bun&cuviin(& .ntru bun&tate )i draosteD )i te voi loodi Cie .ntru credincio)ie, ca s& cuno)ti c& 9u sunt
+omnul;@ E=s* 2, 21122F* >ubirea adev&rat& este '&r& condi(ii, .)i este su'icient& sie)i, 9S$9 pur )i simplu: orice
ai 'ace, eu te iubesc*
1
2n 'rance%&: don, par-don.
Sesiunea #
3"
>ert-nd, +umne%eu de%v&luie, revelea%& ceea ce 9l 9S$9 )i transmite omului aceast& putere, omene)te
inexplicabil&, derutant& )i inexplicabil&, dar miraculoas&* Aceast& experien(& unic& a lui =sea, .)i pune pecetea
pe toat& istoria lui >srael, ca )i c-nd prin iertare, +umne%eu ar 'i voit s&1:i arate 8a(a Sa )i s&1:i imprime
pecetea ei .n inima omului, pentru ca iertarea s& devin& de acum noua Lee care s& relemente%e orice rela(ie
uman&*
6enum&ratele adultere )i crime s&v-r)ite de poporul lui >srael, l1au aruncat .n exil, l1au .nvins, l1au deportat, l1
au de%onorat* Rene-ndu1L pe +umne%eu a pierdut totul: reele, templul, Leea, (ara, totul* +ar .n acest pustiu
de iubire )i .n aceast& str-mtorare a des'r-n&rii sale, el aude mereu .n ad-ncul inimii sale oale )i repudiate,
vocea Cirelui s&u dumne%eiesc: ?#isipit-am pcatele tale, ca pe un nor i frdelegile tale ca pe o negur= %
clip te-am prsit, dar cu mari ndurri te iau l!ng (ine= n ndurarea (ea cea venic ( voi milostivi de
tine= i va fi ca n vremea lui 8oe c!nd (-am 0urat c apele potopului nu se vor mai rsp!ndi pe pm!nt+ E>s*
44, 22D 54, #1HF*
Aceast& 'a(& iubitoare a iert&rii, o'erit& mereu, s'-r)e)te prin a str&pune cele mai roase tenebre ale tuturor
nenorocirilor lui >srael, p-n& a devenit chiar inima credin(ei poporului* 3-nd acesta se adun& pentru a stria
c&tre +umne%eu .n str-mtorarea sa, c&tre 3ceast -a se .ntoarce .ntr1un 'el de 8a(&1c&tre1'a(& de multe ori
%druncin&toare: ?Dumnezeul meu, m ruinez i m tem s-mi ridic faa ctre :ine, Dumnezeul meu, pentru c
frdelegile noastre au trecut peste cap i vina noastr s-a mrit p!n la cer=i iat, dup puin vreme ni s-a
dat ndurare de la Domnul Dumnezeul nostru= ne-a druit s ne nviorm puin din roia noastr= nici n
roie nu ne-a prsit pe noi Dumnezeul nostru= E> 9%dra H, "1HF* :i aceste luni ru&ciuni de cerere .n care
poporul .)i m&rturise)te p&catele, se termin& .ntotdeauna cu a)teptarea iert&rii: ??i acum, Doamne Dumnezeule,
iart-ne i fie-@i mil = i arat iuirea :a de oameni=+
6u e de mirare c&, .ntr1o bun& %i, >ubirea S1a ar&tat .n persoan&* 3u >isus, cerurile se rup E>s* "3,1HF cu adev&rat
)i iertarea coboar& n p!inea noastr cea de toate zilele* 6u .nseamn& numele Lui ?C-ntuitorul@B 8&c-ndu1Se
om, +umne%eu Se une)te cu omul cel c&%ut .n des'r-nare printr1un le&m-nt de nedes'&cut* 2)i asum& carnea
lui, ia asupra Sa p&catele lui, se cu'und& .n ur-(enia lui )i .n iadul lui de .nstr&inare s'-r)ind prin a muri de iubire
chiar pentru cei care 2l r&stinesc: ?:at, iart-le lor, c nu tiu ce fac@ ELuca 23, 34F* 2)i vars& s-nele p-n& la
ultima pic&tur& pentru omenirea adulter&, Cireasa Lui ECarcu 2",2GF* 9l este Cielul .n!unhiat 3are iart&
pentru ca omul s& tr&iasc& )i pentru ca nici unul s& nu piar& ECatei 1G, 12F* >ar c-nd doar unul dintre cei pierdu(i
e re&sit, >isus declar& c& )i .n cer se 'ace bucurie mare ELuca 15, #F* 2n >isus, inima Sa, acest ad-nc al
milostivirii lui +umne%eu, este .n adev&ratul sens al cuv-ntului inundat& de aceast& bucurie, p-n& la a 'ace din
via(a p&c&tosului re&sit s&rb&toare, mu%ic&, dansJ pun-nd iar&)i .n deetul acestei des'r-nate inelul de nunt&,
)i iar&)i .mbr&c-nd1o .n cele mai 'rumoase haine ELuca 15, 15132F* 2n 5arabola 8iului Risipitor, putem
recunoa)te unul din cele mai 'rumoase portrete ale lui /ristos* 3-nd citim c& tat&l din parabol&, +umne%eu, ?l1a
v&%ut .nc& departe 'iind el )i i s1a '&cut mil& )i, aler-nd, a c&%ut pe ruma%ul lui )i l1a s&rutat@ ELuca 15, 2HF,
recunoa)tem aceea)i ?iuire neun+ din *!ntarea *!ntrilor sau de la 5roorocul =sea*
Aici, .n aceast& iuire neun
.
a lui +umne%eu pentru om, se a'l& i%vorul vie(ii noastre )i sinura tain& a
oric&rei vindec&ri* 9 de a!uns ca omul s& se .ntoarc& spre +umne%eu, cea mai mic& mi)care a inimii noastre
a!une, )i iat& c& +umne%eu alear& )i m& str-ne .n bra(ele Sale, nebun de bucurieJ 2)i poate cineva imaina
acest lucruB +umne%eu alear& .n .nt-mpinarea mea;
0isiunea omului/ na,terea pentru sine nsu,i
2n aceast& 'a(& a lui +umne%eu se revelea%& propria noastr& 'a(&, calea noastr& omeneasc&* =mul este ?dup&
chipul lui +umne%eu@ )i dac& +umne%eu este iertare in'init& dup& cum s1a mani'estat de1a lunul timpului
biblic, sinura cale care .i .n&duie omului s& devin& om este iertarea* 6u exist& .mplinire posibil& pentru om,
nici vindecare trupeasc& sau psihic&, '&r& iertare* 9 o realitate care .ncepe s& 'ie recunoscut& .n lumea medicilor
)i a psihoterapeu(ilor* 3au%a tuturor relelor 'iind spiritual&, adev&rata vindecare a omului este .nduhovnicirea,
.ndumne%eirea lui* 3hipul lui +umne%eu .n om este destinat s& se .mplineasc& .n asemnare E8acerea 1, 2"F* A
'i asemenea cu +umne%eu, iat& adev&rata na)tere a omului* At-ta timp c-t iertarea nu este p-inea pe care o
m-nc&m .n 'iecare %i, putem r&m-ne nen&scu(i, risc&m s& veet&m sau s& vie(uim doar .n plan animal, '&r& s&
cunoa)tem via(a .n plin&tatea ei E>oan 1, 1", 9%* 3, 1HF* 3-(i ?oameni@ nu mor .n 'iecare clip& '&r& s& 'i v&%ut
lumina %ilei;
/ristos a venit ca s&1i dea putere omului s& se nasc& la aceast& nou& Via(&* :i a spus c& ucenicii S&i, adic& cei ce
se a'l& pe calea pe care este 9l )i asemenea Lui, sunt cei care tr&iesc iubirea Lui, iubindu1se unii pe al(ii,
2
3'* S'-ntul 6icolae 3abasila
3#
precum 9l ne1a iubit E>oan 13, 34135F* $otul se a'l& .n aceste cuv-nt: ?precum@ )i .n aceast& 'ormidabil&
insisten(&: ?iubi(i;@* >ertarea M darul des&v-r)it M Epar-donF, '&r& m&sur&, pentru c& mere p-n& la iertarea
vr&!ma)ilor, este culmea oric&rei iubiri* 6umai .n aceast& iubire 'ace omul experien(a lui +umne%eu, ?cel ce
iube)te 2l cunoa)te pe +umne%eu; E> >oan 4, #F adic& se nate cu Econ-natreF +umne%eu )i .n 9l, .ntr1o ve)nic&
na)tere, devenind 'iu .n 8iul 3el <nul n&scut din $at&l*
>ertarea nu este, a)adar, o condi(ie prealabil& a unei vie(i noi, cum s1ar putea crede din necunoa)terea deplin& a
acestei realit&(i, ci este Via(a .ns&)i, >ubirea .n act* 5entru aceasta, >isus .i cere lui 5etru, dincolo de iertarea
oca%ional&, s& ierte '&r& limite, adic& s& 'ac& din iertare o stare, o via(& permanent& ECatei 1G, 2IF* >ertarea
oca%ional& este esen(ial& pentru c& ne uvernea%& toate rela(iile: cu noi .n)ine, cu ceilal(i, cu +umne%eu, dar ea
traduce ceea ce este .n ad-ncul inimii unei 'iin(e: ?:ot aa i :atl (eu *el ceresc v va face vou, dac nu
vei ierta A fiecare fratelui su A din inimile voastre+ ECatei 1G, 35F*
5uterea unui asemenea cuv-nt arat& 'oarte limpede c& a ierta nu este o bun& conduit& moral&, ci intrare .n taina
dumne%eiasc& )i .mp&rt&)irea de aceasta .mpreun& cu ceilal(i* Ast'el, dup& S'-nta 9vanhelie, comunitatea
oamenilor este 'ondat& pe iertareD comunitatea, adic& orice rela(ie* 6ici nu poate 'i -ndit& posibilitatea
supravie(uirii unui cuplu '&r& iertarea de %i cu %i* 6u exist& rup care s& nu 'ie minat de !udecarea semenului*
>ertarea introduce .n s-nul rela(iilor umane modul de a 'i, ?comportamentul@ lui +umne%eu )i 'ace din
comunitate o icoan& a S'intei $reimi* >ar re'u%ul iert&rii, este asemenea unui p-r-u care s1ar t&ia de la i%vorul
s&u: a doua %i ar .nceta s& existe, n1ar mai 'i dec-t o b&ltoac& de ap& st&tut&* 3-nd e vorba de om, aceasta nu este
o meta'or&, dac& iertarea este i%vorul vie(ii celei noi, cum am a'irmat, ne1iertarea este uci&toare*
nu e.ist *indecare fr iertare
Cedicii dovedesc ast&%i, .n mod clinic, 'aptul c& re'u%ul de a ierta enerea%& .n su'let o ranchiun& care poate
mere p-n& la ur& )i de%n&de!de* :i toate acestea se .nscriu .n mod inevitabil .n corp, a)a cum toat& lumea o )tie
ast&%i* 6u exist& emo(ie care s& nu se imprime .n 'i%ic; :i, de aici, se na)te, printr1o 'in& punere la punct a
incon)tientului, o boal& sau alta, o .ntrea& patoloie care nu ocole)te nici o s'er& a persoanei: trup, su'let
EpsihicF, duh EspiritF* 8&r& s& 'acem scurt circuite pu(in prea simpliste, trebuie s& a'irm&m c& destul de 'recvent
se .nt-mpl& ca o ur& surd& s& r&v&)easc& pro'und o 'iin(& )i s&1i provoace un cancer sau alte simptome* +e
asemenea, pe plan psiho1a'ectiv, iertarea re'u%at& r&ne)te voin(a )i acest lucru provoac& serioase di'icult&(i, de
multe ori neputin(a de a iubi* Cul(i celibatari sunt victimele ei )i nu pu(ine cupluri tr&iesc sub imperiul m-niei,
am&r&ciunii )i triste(ii* <neori o aresivitate permanent& 'a(& de cel&lalt otr&ve)te .ntreaa existen(& sau
provoac& pur )i simplu indi'eren(a total&J '&r& ca ei s& cunoasc& adev&ratele motive p-n& nu vor vedea c&
undeva s1a ascuns un re'u% de a ierta* Acest re'u%, chiar dac& a devenit incon)tient, .mpine eneria unei 'iin(e
.napoi la oriini )i o .ntoarce de la iubire* $oate rela(iile sunt ast'el mai mult sau mai pu(in 'alse: cu sine, cu
cel&lalt, cu +umne%eu*
2n rela(ia cu +umne%eu, r&ul este )i mai rav pentru c& atine dimensiunea spiritual& a omului, persoana sa,
atent-nd la destinul ei )i devenind ast'el uci&tor* 8iecare 'iin(& uman& este o persoan& iar persoana este o tain&
pe care nimeni nu o poate de'ini, este identitatea pro'und& a omului )i, .n experien(a existen(ial& se mani'est& ca
?d&ruire@, ca o mi)care ?c&tre@D or, cum am spus, iertarea este d&ruirea des&v-r)it& Epar-donF, cea mai .nalt&
'orm& de iubire* +arul, d&ruirea despre care este vorba aici, nu are nimic de1a 'ace cu o moral& eneroas&, ci
este esen(ial Via(a .ns&)i, natura ei* Via(a nu exist& .n a'ara unei d&ruiri de sine )i '&r& via(& nu exist&, evident,
'ericire posibil&* $raismul acestei realit&(i const& .n 'aptul c& lipsa iert&rii anihilea%& 'iin(a )i o conduce la
moarte* 3-(i mor(i sau muribun%i nu exist&B 6umai prin d&ruire se aseam&n& omul 5ersoanelor S'intei $reimi
3are tr&iesc din veci .ntr1o reciproc& d&ruire de Sine*
Av-nd, ast'el, o le&tur& direct& cu >%vorul, iertarea este un act creator, ea nu )tere trecutul, ci .l recreea%& .ntr1
o nou& istorie, mai mare ca precedenta* Sub acest aspect, iertarea, venind de la +umne%eu, ridic& 'or(e
restauratoare, d&t&toare de via(&* 6umai experien(a .n&duie .n(eleerea acestei taine* Cul(i nu intr& .n aceast&
realitate pentru c& se cred incapabili* 5rivind mai de aproape, .n aceste ca%uri, de cele mai multe ori este vorba
de o con'u%ie .ntre a ierta )i a sim(i c& ier(i* 9ste un punct important pentru c&, 'oarte 'recvent iertarea, ca )i
ru&ciunea )i iubirea, nu e leat& de o emo(ie oarecare a psihismului nostru; 3um ar putea cineva ?s& simt&@
a'ec(iune 'a(& de un vr&!ma)B 2n 'elul acesta nimeni n1ar ierta niciodat&J >ertarea (ine de voin(a mea, este o
deci%ie liber& care1mi ana!ea%& persoana, dar liber& )i 'a(& de sentimentele mele* 3ineva poate s& spun& ?te
iert@ '&r& s& simt& nimic, sau chiar cu inima .ndurerat&* 3e are importan(& aici este actul care se ridic& din
spiritul, din du"ul omului, pe c-nd emo(iile pornesc din psi"ismul uman* Cai mult, iertarea nu depinde nici de
cel&lalt, de reac(iile aceluia, de ceea ce va spune sau va 'ace el, eventuala sa respinere sau chiar violen(&* 3el
care iart& este responsabil de atitudinea sa personal& )i asta e tot* 3eilal(i nu ne apar(in, nu avem nici un drept
3G
asupra lor )i nici ceva s& le pretindemJ +impotriv&, iertarea mea .i va elibera de presiunile eocentrismului
meu )i .i va l&sa s& existe a)a cum .n(ele ei, '&r& s&1mi 'ie datori cu ceva* 6u a)tept nimic de la ei*
tmduirea prin iertare
+ac& de cele mai multe ori iertarea nu lucrea%& )i r&m-ne '&r& consecin(e este pentru c& se 'ace din ea un act
exterior, pur psihic, o vorb& oal&* =r, este vorba aici s& cobori acolo unde se ascunde traumatismul, acolo .n
ad-ncurile incon)tientului, alt'el nu va avea loc o vindecare adev&rat&* 6umai c& e 'oarte periculos s& cobori .n
propriile tenebre '&r& /ristos* 9l este ?Lumina care luminea%& .n .ntuneric@ E>oan 1, 415F )i numai prin Via(a pe
care ne1o d&ruie)te 9l putem 'i vindeca(i* 6ici un terapeut, nici un remediu nu poate transmite via(& dac& nu
devine canal al Vie(ii dumne%eie)ti, pentru c& +umne%eu este >%vorul vie(ii* +ar 9l se d&ruie)te, bine.n(eles,
celui care se pre&te)te s&1L primeasc&, chiar incon)tientJ
3-nd acord cuiva iertarea mea, oricui ar 'i: altora, mie .nsumi sau chiar lui +umne%eu, eu sunt ?victima@ unei
o'ense )i bolnavul care trebuie t&m&duit sunt eu* ?Cetoda@ iert&rii )i a vindec&rii este a)adar aceea)i pentru
orice traumatism* 9a a 'ost revelat& de /ristos )i e transmis& de .ntreaa $radi(ie* 9ste o comoar& nepre(uit& pe
care unii mistici o numesc ?act anaoic@* Actul este .mplinit .n mod concret asupra unor anumite r&ni, dar cu
exerci(iu )i har, devine o atitudine spontan& 'a(& de toate* Vedem .n scrierile S'in(ilor no)tri 5&rin(i c& acesta era
chiar 'elul lor de a tr&i )i de a se o'eri instantaneu oric&rei contrariet&(i*
'ai "nti e nevoie de mult timp(
=mul este istorie )i aceast& istorie este cea a unei vindec&ri care n1a .ncetat niciodat& s& se ad-nceasc&*
Suere% s& se acorde o )edin(& pe s&pt&m-n&, cum se 'ace .n terapie, pentru c& ritmul !oac& .n mod evident un
rol imens .n aceast& istorie* +e exemplu, o !um&tate de or& .n una din %ilele s&pt&m-nii, la o anumit& or&* 9xist&
o ?lee a ritmului@ care a 'ost studiat& la marile personalit&(i care au practicat1o )i are re%ultate cu totul
nea)teptate* Se .ns&m-n(ea%& subcon)tientul care, apoi, .n perioada latent& de la o )edin(& la alta, 'ace o
extraordinar& lucrare* Aceast& lucrare este taina pre%en(ei +uhului S'-nt intim leat, p-n& la am&nunte, de
istoria noastr&*
+e aceea, la .nceputul )edin(ei s&pt&m-nale, este de cea mai mare importan(&, s&1L chem&m, s&1L ru&m
.ndelun* 5utem s&1> vorbim simplu, ca unui prieten, s&1L chem&m .n a!utor )i s& ne .ncredin(&m Lui sau, putem
s& lu&m una din ru&ciunile c&tre S'-ntul +uh din slu!ba Rusaliilor Esau din c&r(ile noastre de ru&ciuni 1 n* tr*F*
8&r& +uhul S'-nt nu vedem nimic .n noi* Vederea ruperii de +umne%eu sau .ndep&rt&rii de 9l este o revela(ie*
6umai +umne%eu ne poate de%v&lui unde suntem 'a(& de 9l* 9ste de!a /arul, lumina lui +umne%eu*
A recunoa1te
<rmea%& apoi trei etape ale metodei propriu1%ise dintre care prima este recunoa)terea unei realit&(i, a unui
traumatism din trecut, a unui bloca! sau nod care ne .mpiedic& s& tr&im, un eveniment pe care n1am reu)it
niciodat& s&1l ?dier&m@, sau o rela(ie mai mult sau mai pu(in distru&toare* +ar este imposibil s&
recunoa)tem .n mod real un traumatism sau un eveniment oarecare din trecut, mai ales s&1l l&s&m s& tr&iasc&
.n noi, '&r& o des&v-r)it& detensionare a trupului* 8&r& aceast& detensionare specul&m, re'lect&m .n abstrac(ie
dar nu avem acces la ad-ncurile subcon)tientului sau incon)tientului, acolo unde %ace )i ne roade
traumatismul*
>deal este s& te a)e%i .ntr1o postur& de medita(ie, sau pe un scaun, per'ect vertical, )i s& parcuri corpul din
cap p-n& .n picioare pentru a1l detensiona pro'und, buc&(ic& cu buc&(ic&, respir-nd rar )i ad-nc* 6umai dup&
aceasta .ncepi s& prive)ti 'aptul* 5rivirea trebuie s& 'ie contemplativ&, '&r& re'lect&ri )i anali%e* 5ur )i simplu
s& ve%i .n loc s& re'ule%i sau s&1(i ascun%i adev&rul cum se .nt-mpl& de cele mai multe ori* 3u c-t vei 'i mai
detensionat cu at-t vei vedea mai limpede )i experien(a din trecut se va restitui p-n& .n cele mai mici detalii
exterioare )i l&untrice, cu st&rile su'lete)ti tr&ite: su'erin(&, m-nie sau dorin(& de r&%bunare* +oar s& ve%iJ
) accepta
3ea de1a doua etap& este acceptarea a ceea ce vedem* S& accept& inacceptabilul* S& spui ?da@ sau mai
derab& s& devii ?da@ .n mod proresiv* 3orpul devine un cuv-nt pre(ios care trebuie desci'rat: cea mai
mic& crispare sau tensiune, respira(ie care se ridic& sau devine mai scurt&J toate sunt semne evidente de
re%isten(&, de re'u% )i de .nchidere* Acceptarea va deveni din ce .n ce mai real& dac& ne l&s&m, dac& d&m
drumul crisp&rilor, mai ales celor din cea'& )i de la umeri, respir-nd pro'und din dia'ram&* S& accep(i, s&
aderi la ceea ce ve%i, s& devii una cu 'aptul* Acest lucru ne 'ace, pu(in c-te pu(in, s& ie)im din dualitatea care
3H
este, .n mare parte, cau%a s'-)ierii noastre, a su'erin(ei noastre* S& devii pe deplin con)tient de ceea ce este,
.ntr1un ?da@ total '&r& ca eoul s& intervin& pentru a reac(iona, critica, enervaJ 6u mai exist& umbra
re'ul&rilor*
) binecuvnta
2n s'-r)it, ultima etap&: exerci(iul iert&rii* +estins 'iind, po(i acum cobor. .n ad-ncul .n care se a'l&
traumatismul ca s& ier(i* +ar cumB <nde se mani'est& adev&ratul dinamism al iert&riiB /ristos r&spunde .n
9vanhelie: ?Binecuv!ntai pe cei ce v lesteam;@ ELuca ", 2F )i S'-ntul 5avel revine la aceasta mereu
ERomani 12,14D > 3or* 4,12F* A)adar, este vorba s& ?binecuv-nt&m@ ce am v&%ut )i acceptat* 5utem 'ace
at-tea )edin(e de binecuv-ntare c-te va 'i necesar pentru vindecare* 9ste su'icient s& repet&m rar )i u)or:
?+oamne, 'ii binecuv-ntat .n ceea ce am tr&it sau .n evenimentul Enumim evenimentulF sau, 'ii binecuv-ntat
.n cutare Enumele persoaneiF@* 9vident, 'iecare .)i poate &si 'elul personal de a binecuv-nta, de a l&uda sau
de a mul(umi lui +umne%eu, ceea ce este acela)i lucru* 9sen(ial este s& 'ie o 'ormul& scurt& pe care s1o
putem repeta cu u)urin(&*
Aceast& lucrare este in'init mai mult dec-t o simpl& terapie, este de1a dreptul '&c&toare de minuni* ?A
binecuv-nta@ nu este un cuv-nt, ci o '&&duin(& a lui /ristos care se reali%ea%& .ntocmai* Aceast& 'ecunditate
nemaiau%it& vine chiar de la 5a)tele lui /ristos* 5rin .ntreaa Sa via(& 9l ne1a ar&tat calea )i ne1a .nv&(at s&
tr&im )i noi, la r-ndul nostru, la 'el ca 9l* 5rin .ntruparea Sa, /ristos S1a poor-t .n&untrul su'erin(ei )i a
mor(ii* 9l nu a .nl&turat moartea ca s& pun& via(& .n locul ei, ci a trans'ormat .ns&)i moartea .n via(&*
Corm-ntul s1a trans'ormat .n c&mar& de nunt& )i 3el ce iese victorios din el este Cirele 2nviat* 3-nt&rile
Liturhiei 5ascale sunt pline de aceast& tain& care ne .ntemeia%& existen(a* Ast'el, ?a binecuv-nta@ .)i
revelea%& aici .ntreaa splendoare: dincolo de cuvinte, aceasta vrea s& spun& c& /ristos Se pooar& .n&untrul
traumatismului meu, .nl&untrul su'erin(ei mele, .n ceea ce este mort .n mine )i, acolo, cum a dovedit1o de!a,
trans'orm& ceea ce este uci&tor, .n via(& )i vindecare* >ar eu, cum spune '&r& .ncetare S'-ntul Apostol
5avel, sunt de!a .nviat, descop&r dimensiunea necondi(ionat& a vie(ii, via(a dumne%eiasc&*
Acest act este pro'und re1creator, este calea lui /ristos 2nsu)i la care eu devin p&rta) )i martor* Cartor, c&ci
este vorba, de asemenea, ca de 'iecare dat& c-nd e posibil, s& m& duc s&1l caut pe cel ce m1a sup&rat )i s&1i
d&ruiesc iertare mea* S& i1o d&ruiesc lui, '&r& s& uit s1o cer )i pentru mine; 2ntr1adev&r, cine sunt eu ca s&
provoc ceea ce s1a .nt-mplatB >ar .n ca%ul .n care sunt nevinovat, oricum nu am r&mas '&r& nici o vin& dup&
aceea prin resentimentul sau ura meaJ
spre eli+erare ca strae permanent
5acea pro'und& care se instalea%& .n mine dup& ce am dat )i am primit iertarea este chiar Via(a lui +umne%eu* 9
o ?vi%it&@ a Lui* :i aceast& ?pre%en(& iert&toare@ prin esen(& se extinde asupra .ntreii mele vie(i p-n& .n cele
mai mici detalii* Atunci, pot s& .nainte% pe acest drum )i, cu c-t .nainte%, cu at-t mai mult descop&r prin propria
experien(& c& vr&!m&)ia este pretutindeni, c& nu poate exista nici o sinur& %i '&r& potrivnicie, c& 'iecare clip&
este o .ncercare .n sensul .n care minereul este ?.ncercat@ de 'oc p-n& se puri'ic& )i devine aur* 8iecare clip& m&
pune la .ncercare, .mi veri'ic& !uste(ea atitudinii, m& ?cerne@ .n credin(a mea ELuca 22, 31132F, adic& .n rela(ia
mea cu 'iin(ele, cu lucrurile, cu evenimentele*
+e 'apt, ?vr&!ma)ul@ meu este tot ceea ce .mi st& .mpotriv& sau .mi este reu, tot ceea ce nu1mi place sau tot
ceea ce .mi displace* 3-nd suntem noi .n acord des&v-r)it cu ceea ce ni se .nt-mpl&B 0ine.n(eles, nu e vorba aici
de a aproba ceea ce m& pune la .ncercare, ci de a1l aproba pe 3el ce m& .ncearc&* 6eca%ul, su'erin(a )i moartea,
chiar )i mica potrivnicie %ilnic& nu sunt ?voite@ de +umne%eu pentru mine Ece ar mai .nsemna, atunci, iuirea
Lui neun pentru omBF dar dac& le primesc .n credin(& ?iert-ndu1le c& sunt ceea ce sunt@, spun-nd ?da@ la ceea
ce mi se .nt-mpl&, mul(umind lui +umne%eu )i binecuv-nt-nd totul '&r& excep(ie, 2l .nt-lnesc pe +umne%eu .n
toate, un +umne%eu care lucrea%& '&r& .ncetare la eliberarea mea* Atunci nimic nu m& mai poate atine, devin o
'iin(& liber& de toate, nu mai depind de nici o circumstan(& sau eveniment, iertarea a devenit pentru mine o stare
permanent&* +espre aceast& stare vorbe)te +omnul c-nd spune c& ne va da o ?bucurie pe care nimeni )i nimic
nu o va mai putea lua de la noi@ E>oan 1", 22F*
$radi(ia S'in(ilor 5&rin(i nume)te aceast& stare apatia, nep&timire, stare '&r& patimi despre care spun c& este
iubirea cea mai .nalt&, adic& iubirea lui +umne%eu .n om* 2ntr1adev&r, c-nd omul s1a eliberat cu totul de eo1ul
s&u, de iubirea sa de sine )i de propria sa voie, este cople)it de iubirea lui +umne%eu care lucrea%& prin el* Acest
om nu mai voie)te dec-t ce voie)te +umne%eu )i tot ceea ce voie)te, clip& de clip&, voie)te cu voia lui
+umne%eu* 5entru el, totul, 'ie c&1i place sau nu, este dar de la +umne%eu, totul este harJ )i este mereu 'ericit*
4I
2n acest sens, cre)tinismul a p&strat 'ilonul misticii iudaice: iudeul credincios binecuvintea%& totul de diminea(&
p-n& seara pentru c&, pentru el, de pe vremea lui Coise, totul este ?Ru Aprins@* 6umele S'-nt a pus 'ocul
pre%en(ei Sale .n&untru a toate* 3hiar dac& nimic nu mere, chiar dac& e a)e%at pe o r&mad& de unoi, .n cea
mai near& p&r&sire ca >ov, pentru el nu e loc de de%n&de!de sau .ndoial& ca aceasta este spre binele s&u; 2n acest
mic ?chiar dac&@ se a'l& toat& 'or(a unei asemenea atitudini* /ristos duce aceast& atitudine la des&v-r)ire ceea
ce1l 'ace pe S'-ntul 5avel s& spun& c& ?+umne%eu toate le lucrea%& spre binele celor ce1L iubesc pe +umne%eu@
ERomani G, 2GF* A)a tr&ie)te >isus oroarea patimilor Sale )i a mor(ii Sale pe cruce: 9l nu este victima c&l&ilor
S&i, 9l .i iart& ELuca 23, 24F; :i .n chiar clipa .n care toate aparen(ele dovedesc contrarul, 9l este cel mai liber
om pentru c& spune: ?S&v-r)itu1s1a@, adic& toate s1au .mplinit E>oan 1H,3IF )i .nvierea este posibil&*
>nteresant de )tiut c& .n acest punct starea nep&tima)&, libertatea total& este necondi(ionat&* $oate tradi(iile
spirituale ale omenirii sunt de acord asupra acestui punct* +e!a stoicii '&ceau din aceast& stare centrul c&ut&rii
lor, dar )i hinduismul )i alte c&i extrem orientale* Aici e punctul central al oric&rei mistici )i, .n acela)i timp,
numitorul lor comun*
+rumul nu este des&v-r)it, o parte a 'iin(ei noastre accept& .nc& ata)amentul )i se aa(& de vechea 'ire, at-ta
timp c-t nu exist& o ealitate absolut& .ntre minte )i inim& .n 'a(a tuturor re%ultatelor )i tuturor circumstan(elor
oricare ar 'i ele: bine sau r&u, respect sau insult&, renume sau blam, victorie sau .n'r-nere, evenimente pl&cute
sau dureroase etc* +oar dac& nimic nu ne mai atine )i nu ne mai tulbur& cunoa)tem libertatea )i nu mai avem
cuvinte pentru a vorbi: aici vindecare se asimilea%& .ndumne%eirii*
Articol ap&rut .n Revista Le *"emin, no* 2G, 1HH5
5reluat de pe site1ul: http:QQRRR*centre1bethanie*orQtextes*htm
cu aprobarea )i binecuv-ntarea autorului, 5&rintele Alphonse Aoettmann
http:QQs'intii1arhanheli*roQ
41