Poveste de

iubire
Erich Segal
Pentru Sylvia Hersher si
John Flaxman
namque solebatis
Meas esse aliquid putare nugas.
(Caci ale mele mici nimicuri le socoteati
de pret )
1.
Ce-ar fi de spus in legatura cu o
fata de 25 de ani care a murit?
Ca era frumoasa. Si inteligenta.
Ca-i placea Mozart si Bach. Si The
Beatles. Si eu. Intr-o zi, cand ma
inneunise mai mult decat de
oicei cu aceste preferinte ale ei,
am intreat-o care era in definiti!
ordinea. Mi-a raspuns cu un suras"
#$lfaetica%. &ameam si eu pe
atunci. Cand stau acum sa ma
intre, nu stiu daca in ordinea ei
alfaetica tinea cont de numele
meu sau de prenumele meu" in
primul caz, as fi !enit dupa Mozart'
in al doilea, unde!a intre Bach si
The Beatles. (ricum, nu eram cel
dintai, ceea ce, dintr-un moti!
stupid, ma cam scotea din sarite"
fusesem deprins de mic cu ideea
ca treuie sa fiu intotdeauna primul
la toate. Mostenire de familie,
daca puteti pricepe una ca asta.
In semestrul intai al ultimului an
de colegiu, luasem oiceiul sa
frec!entez sala de lectura a
iliotecii )adcliffe. Si nu doar asa
ca sa ma aflu in treaa " recunosc
ca nu ma omoram cine stie ce cu
studiul, si ca-mi placea destul de
mult sa-mi plim pri!irile peste tot
prin *ur. +ar sala de la colegiul
)adcliffe era linistita, nu ma stia
nici dracu,, iar cartile de care
a!eam ne!oie erau mult mai putin
solicitate. Intr-o zi - in a*unul nu
stiu carui e.amen de istorie - nara!
endemic la /ar!ard, nu
catadicsisem inca sa consult nici
macar primul titlu de pe lista
iliografiei oligatorii. M-am
indreptat asadar foarte tantos spre
iroul custodelui, cu gandul la un
anume tom in care imi puneam
toata speranta ca sa ma scoata din
incurcatura a doua zi. 0rau de
ser!iciu doua pustoaice. 1rima, o
lungana nesemnificati!a, gen
campioana de tenis, cealalta, o
ochelarista gen soricel. $m optat
pentru cea din urma.
- $!eti #$murgul 0!ului Mediu%?
Ma secera scurt dintr-o pri!ire.
- 2-a!eti propria dumnea!oastra
sala de lectura? !eni prompt
raspunsul.
- 3ite, stii ce, /ar!ard-ul are
acces la )adcliffe.
- 2u-i !ora de acces, 1reppie.
(Apelativ american, usor ironic,
desemnand pe un ton glumet
absolventii asa-numitelor
preparatory schools prep schools
frecventate in general de viitori
studenti cu dare de mana) 0 !ora
de etica. 4a lafaiti acolo in cinci
milioane de !olume. $ici n-a!em
decat un fond nenorocit de cate!a
mii de carti.
+umnezeule, facea pe neuna5
1ustoaica isi inchipuia ca daca
proportia )adcliffe-/ar!ard era de
5 la 6 , fetele de acolo treuie sa
fie si de 5 ori mai destepte. +e
oicei puneam urgent capac
oricarui asemenea specimen, dar in
cazul de fata mort-copt treuia sa
pun mana pe lestemata de
cartulie.
- Ce-ar fi sa lasam smecheriile
astea? Imi treuie al naiii cartea,
!oresc foarte serios5
- Ce-ar fi daca ti-ai masura
cu!intele, 1reppie?
- Si de unde , ma rog, poti fi atat
de sigura daca am dat sau nu pe la
1rep School?
- 1ari stupid si pari fecior de
ani gata, spuse ea luandu-si de pe
nas ochelarii.
- Te-nseli, am sarit eu re!oltat.
)ealitatea e ca sunt si inteligent si
lefter.
- (h, nu, 1reppie " 03 sunt
inteligenta si leftera.
$cum ma pri!ea drept in ochi.
$!ea ochi caprui. (7, sa admitem
ca semanam leit cu un fecior de
ani gata' nu puteam insa tolera ca
o pustoaica de la )adcliffe, chiar cu
ochi frumosi, sa ma insulte
facandu-ma #stupid%.
- Si, ma rog, ce te face sa crezi
ca esti inteligenta, !rei sa fii una
sa-mi e.plici?
- 8aptul ca nu m-as lasa in!itata
de un tip ca tine la o cafea, fu
raspunsul ei.
- 2umai ca eu nu te-as in!ita.
- $ici se !ede cat esti de stupid,
mi-a spus.
Sa !a e.plic acum de ce am
in!itat-o la o cafea. Capituland din
!iclenie in ceasul al 62-lea -
pretinzand adica rusc ca tineam
totusi neaparat s-o in!it - am
otinut cartea. Si cum fata era de
ser!iciu pana la ora inchiderii, am
tras cat am putut de timp, spicuind
un uchet ales de e.presii pline de
miez, aplicaile la fluctuatiile
puterii monarhice in 0uropa la
finele secolului al 9I-lea. $m primit
$ minus la e.amenul de a doua zi,
calificati! care coincidea de altfel
cu cel acordat de mine insumi
picioarelor lui :enn; in clipa cand,
in a*un, o !azusem prima data
ridicandu-se de la catedra. $s minti
daca !-as spune ca si rochia cu
care era imracata a luat atunci
nota ma.ima' dupa gustul meu era
putin #pro!ince%. In mod special
mi-a displacut chestia aceea
indiana pe care o purta atarnata in
chip de poseta. +in fericire n-am
zis nimic, caci, dupa cum a!eam sa
aflu foarte curand, modelul era
conceptie proprie.
2e-am dus la ufetul #<illiput%, o
oma din apropiere care, in pofida
numelui, e calcata si de clienti de
statura oisnuita. $m comandat
doua cafele si un profiterol cu
stafide =pentru ea>.
- Ma numesc :ennifer Ca!illeri,
se prezenta pustoaica, - origine
italiana. Ca si cand n-as fi a!ut de
unde sa-mi dau seama. Studenta la
Conser!ator, adauga ea.
- Ma numesc (li!er, am spus eu.
- 2umele mic, sau numele de
familie?
- 2umele mic, am raspuns eu' si
am precizat imediat ca numele
meu intreg =sau aproape intreg> e
(li!er Barrett.
- (h, Barrett, ca 0lisaeth
Barrett Bro?ning?
- +a, am raspuns' dar nici o
legatura.
$ urmat o mica pauza in care
am multumit in gand pentru faptul
ca nu-mi adresase peniila
intreare cu care eram oisnuit -
#Barrett, ca sala?% $sta era steaua
mea din frunte de cal reaz " eram
intr-ade!ar ruda cu indi!idul care
fundase Barrett /all, o uratenie de
monument cat toate zilele,
construit la /ar!ard @ard pe anii
si intru gloria unei !echi traditii
#har!ardiste% de familie.
+upa care pustoaica a amutit.
2ici nu-mi !enea sa cred " sa fi
intrat asa rapid in criza de
con!ersatie? Sau poate i-am taiat
macaroana cand i-am spus ca nu-s
ruda cu poeta? 0i, dracie5 Statea
acum infipta inaintea mea si ma
pri!ea cu o *umatate de zamet. Ca
sa nu stau degeaa, am inceput sa-
i fac e!identa caietelor. $!ea un
scris curios, - caractere mici si
coltoase, fara nici o ma*uscula
= cine si-o fi inchipuind ca era " e. e.
cummings?5 > Cat despre materii,
erau unele cursuri durere' de
pilda " <it. comp. 6A5, Muzica 65A,
Muzica 2A6 B
- Muzica 2A6? +aca nu ma insel,
e un curs superior, nu?
8acu aproator din cap " nu era
din cale-afara de priceputa ca sa-si
mascheze mandria.
- +a. 1olifonia )enasterii.
- $dica cum " polifonie?
- 2imic de-a face cu se.ul,
1reppie.
Cum naia sa inghit asta in
continuare? Ce, pustoaica nu citea
The Crimson? /aar n-a!ea cine
sunt?
- 8ii atenta, stii cine sunt eu?
- Mda, facu stramand usor din
nas a dispret. Tipul cu Barrett /all.
/aar n-a!ea cine sunt.
- 2u-s #tipul cu Barrett /all%, am
tagaduit pe un ton amiguu' din
intamplare, propriul meu straunic
a daruit insa uni!ersitatii acea
cladire.
- Ca nu cum!a odrasla sa de
stranepot sa ramana pe dinafara.
$sta era prea de tot.
- $sculta , :enn;, daca tot esti
atat de con!insa ca sunt un fraier,
poti sa-mi spui de ce-ai tinut cu tot
dinadinsul sa ma faci sa te in!it
aici?
M-a pri!it drept in ochi si mi-a
zamit.
- Imi placi, mi-a spus.
Macar in parte, capacitatea de a
cuceri !ictorii stralucite consta si
din capacitatea - la ne!oie - de a
suferi infrangeri. 2u-i nici un
parado. aici. ( tipica trasatura
/ar!ard este capacitatea
transformarii infrangerilor in
!ictorii.
#1arsi! ghinion, Barrett. $ti *ucat
totusi fantastic.%
#1e cu!ant daca-mi pare rau c-
ati castigat. +impotri!a ' !oi a!eati
atata ne!oie sa castigati5%
8ireste, triumful, chiar la limita,
e de preferat. Conducand-o inapoi
pe :enn; catre casa - statea la
camin - nu renuntasem catusi de
putin la ideea de a repurta asupra
acestei oraznicaturi crescuta la
)adcliffe College !ictoria finala.
- 4reau sa-ti anunt,
oraznicatura ce esti, ca !ineri e
meciul cu +artmouth.
- 2u mai spune?
- Mi-ar face placere sa !ii si tu.
Mi-a raspuns, cu tipicul respect
fata de sport, oisnuit la )adcliffe"
- <a ce mi-as pierde timpul cu
asemenea tampenii?
I-am replicat foarte simplu "
- 1entru ca *oc eu.
$ urmat o scurta tacere.
8ulguia. Mi se parea ca aud
asternandu-se zapada.
- +e partea cui? m-a intreat.
2.
Oliver Barrett IV Senior
Ipswich, Massachussetts Philips
!eter
Varsta " #$ ani %, &'m
'( )g
Stiinte Sociale
*epre+entativa colegiului " %,-%,
%,-#, %,-(
Selectionata universitara " %,-#,
%,-(
Se pregateste sa urme+e cariera
.uridica.
In clipa asta :enn; treuie sa fi luat
cunostinta de datele mele
iografice din program. In trei
randuri il pisasem pe 4ic Claman,
antrenorul, sa se asigure daca
pustoaica si-a primit tidula.
- Pentru numele lui Dumneeu,
!arrett, parc-ai fi la prima intalnire"
- #ura, $ic, ca-ti mut falcile din loc%
In timp ce ne faceam incalzirea,
m-am ferit sa fac cel mai mic semn
in directia ei =ce stangacie5>, mai
mult, nu i-am aruncat nici macar o
singura pri!ire. Cred totusi ca
impresia ei era ca-i arunc pri!iri pe
furis. 4reau sa spun ca nu-mi e.plic
altfel de ce si-a scos ochelarii in
timpul imnului " doar nu ca sa dea
onorul.
1e la mi*locul celei de-a doua
reprize, incepusem sa presam "
scorul era A-A. +a!e; :ohnston si cu
mine fuseseram la un pas sa le
ciuruim plasa. Sesizand pericolul,
+artmouth, adica odioasele rute
#!erzi%, incepura sa *oace murdar.
2e-ar fi putut rupe doua-trei
picioare pana sa-i articulam cum
meritau. Suporterii se si pornisera
sa huiduiasca reclamand
razunare. <a hochei, din doua una
" daca nu marchezi, razunarea
inseamna literalmente sange.
+intr-un fel de #noblesse-oblige&
eram necrutator in amele
alternati!e.
Centrul lor, $l )edding, se
arunca la atac trecand peste linia
noastra de demarcatie' intru in el,
il deposedez de puc si trec la
contraatac in *umatatea lor de
teren. Suporterii urlau. +a!e;
:ohnston era pe stanga, dar mi-am
zis " drilez pana la capat ' portarul
lor era un fricos si *umatate ' il
agasem o data ine in sperieti pe
!remea cand *uca la +eerfield. +ar
n-apuc sa sutez ca apararea lor
taarase pe mine " a treuit sa
lunec in driling prin *ur, sa nu scap
pucul din crosa. Se facuse o
harmalaie de C la C si dam unii in
altii ca chiorii. In asemenea situatii,
politica mea este de a pocni fara
crutare in dreapta si-n stanga tot
ce poarta culorile inamice. 3nde!a
pe su patine se afla fara doar si
poate si pucul, dar pentru moment,
eram e.clusi! concentrati sa ne
cotonogim la sange.
3nul din aritri fluiera.
- /ei, acesta " doua minute pe
tusa5
M-am uitat la el. $rata spre
mine. 0u? Ce facusem ca sa fiu
penalizat?
- Ce-am facut dom,le? +a-o-
ncolo, zau asa5
2u parea deoseit de interesat
de perspecti!a unui dialog cu mine.
Striga spre masa oficiala "
#2umarul D, 2 minute5% Si semnala
autoritar, !anturandu-si ratele.
$m odoganit putin, caci asa se
poarta. Chiitii asteapta sa
protestezi, indiferent cat a fost de
flagranta sau nu greseala. $ritrul
tocmai imi facea semn cum mana
sa parasesc terenul. Clocotind de
re!olta, am inceput sa ma indrept
agale spre tarcul de penalizare. 1e
cand ma cocotam pe anca,
ascultand ocanitura patinelor pe
scanduri, in urechi imi rasuna
latratura difuzoarelor "
- 1enalt;. Barrett, 3ni!ersitatea
/ar!ard. +oua minute. 1e tusa.
Triuna urla #huo5% ' cati!a
coechipieri !ociferau contestand
integritatea morala ca si calitatile
!izuale ale aritrilor. M-am instalat
pe anca, cautand sa-mi trag
rasuflarea, fara sa pri!esc nici la
triuna, nici pe teren, unde
+artmouth domina acum din punct
de !edere numeric.
- Ce stai aici ca o gaura, in timp
ce restul echipei *oaca mai
departe?
0ra :enn;. M-am facut ca n-aud
si-am inceput sa fac galerie pentru
/ar!ard.
- /ai aietii, acuma, nu lasa
pucul5
- Ce greseala a fost asta, !rei
sa-mi e.plici?
M-am intors sa-i raspund. In
definiti!, era in!itata mea.
- $m dat prea tare.
Si mi-am !azut mai departe de
treaa, urmarind pe coechipierii
mei care incercau sa-l impiedice pe
$l )edding, amalat sa modifice
scorul.
- Si-i gra!?
- :enn;, te rog, incerc sa ma
concentrez5
- In legatura cu ce?
- In legatura cu felul cum am sa-
i platesc polita huidumei de $l
)edding5
3rmaream mai departe
desfasurarea *ocului, cautand sa
dau un spri*in - macar moral -
echipei mele.
- 4a sa zica *oci #murdar%?
Tocmai fi.am din pri!ire poarta
noastra, pe dinaintea careia roiau
acum rutele in tricouri !erzi.
Muream de neradare sa reintru.
:enn; insista.
- 0!entual mi-ai plati si mie
#polita%, nu-i asa ?
I-am raspuns fara sa ma intorc.
- Chiar acum, daca nu-ti tii gura.
- $m plecat. <a re!edere.
1ana sa intorc capul, disparuse.
Tocmai ma ridicam in picioare sa
ma uit in *ur, cand cine!a mi-a
atras atentia ca minutele de
penalt; trecusera. +intr-o saritura
am fost pe teren.
Ealeria saluta zgomotos
re!enirea mea. Triuna scanda "
#Bar-rett s-a in-tors, !er-zii o duc
prost5% Chiar din gura de sarpe,
:enn; nu se putea sa n-auda acest
entuziasm colecti!, declansat de
reaparitia mea. $sa ca de ce sa-mi
pese de disparitia ei?
+ar unde disparuse?
$l )edding trage necrutator,
portarul respinge la Eene
Fenna?a;, Fenna?a; deschide
spre *umatatea terenului in
apropierea mea. <unecand in
directia pucului, mi-am zis ca
dispuneam de o fractiune de
secunda ca sa arunc o pri!ire spre
triuna, dupa :enn;. $m pri!it. $m
zarit-o. 0ra intr-ade!ar acolo.
3rmatorul lucru de care am fost
constient era ca ma intinsesem pe
gheata cat eram de lat. +oua
huidume #!erzi% taarasera pe
mine, imi usisem fundul de
gheata, si - +oamne sfinte5 - imi
simteam orazul plesnind de
rusine. Barrett la pamant5 +inspre
galeria suporterilor nostri
credinciosi auzeam strigate de
protest ca ma facusem de ras.
Chiitii microisti care tineau cu
+armouth intonau urale.
- +ati in ei5 +ati in ei5
Ce-o fi zicand acuma :enn;?
+artmouth presa din nou si,
pentru a nu stiu cata oara, portarul
nostru respinsese o lo!itura foarte
periculoasa. Fenna?a; paseaza lui
:ohnston, care deschide scurt catre
mine =intre timp ma ridicasem in
picioare>. Ealeria intra in delir.
$cuma5 $sta treuie sa fie gol5 Cu
pucul in crosa, ma a!ant cu toata
!iteza in *umatatea de teren a
#!erzilor%. +oi tipi din aparare o si
pornisera glont spre mine.
- /ai, (li!er5 $cuma5 8a-i praf5
2u te opri5
+easupra harmalaiei galeriei,
rasuna glasul ascutit al lui :enn;.
$!ea un timru delicios de !iolent.
+rilez pe primul fundas, intru in al
doilea cu toata forta, animalul se
prauseste depasit, apoi, in loc sa
sutez de pe picior gresit, pasez
cuminte inainte , lui +a!e;
:ohnston care era lansat pe aripa
dreapta. +a!e; suteaza imparail.
Eol5
In clipa urmatoare ne
imratisam cu totii in entuziasmul
general. 0u, +a!e; :ohnston,
ceilalti. 2e ridicam in rate unii pe
ceilalti, ne sarutam, ne
inghionteam in spinare, topaiam de
ucurie pe gheata. Triuna era in
delir. Tipul de la +artmouth pe
care-l pocnisem inca nu reusise sa
se ridice in picioare. Ealeria
incepuse sa az!arle cu programele
pe gheata. $sta a fost lo!itura de
gratie. = +e fapt e o metafora "
fundasul s-a sculat indata ce si-a
tras rasuflarea> . I-am facut terci cu
D-A.
+e-as fi sentimental , si as tine
la $lma Mater destul de mult ca, la
mine in odaie, sa arorez fotografii
pe pereti, nu cred c-as alege nici
Ginthrop /ouse, nici Mem Church "
as alege o poza cu +illon. +illon
8ield /ouse. Caci caminul meu
spiritual la /ar!ard - daca am a!ut
parte de asa ce!a - a fost +illon
8ield /ouse, sala sportului. 2ate
1use; n-are decat sa-mi anuleze
diploma, daca !rea. +ar asta e, si
nu mi-e rusine s-o spun " Bilioteca
Gidener inseamna pentru mine
infinit mai putin decat +illon /ouse.
In fiece zi, cat timp am fost la
colegiu, +illon /ouse era locul unde
ma duceam cu regularitate toate
dupa amiezile " acolo ma gaseam
cu fratii, acolo ne impungeam unii
pe altii in !esele in*uraturi, acolo
lepadam toalele #ci!ilizatiei% ,
rede!eneam o #glorie% primara. Ce
senzatie minunata sa incalti
*amierele, sa tragi pe tine
atranul tricou cu nr. D = cand!a
am a!ut si cosmaruri, ca-mi
schimasera numarul ' dar asta nu
s-a intamplat5>, ce placere sa-ti iei
apoi in primire patinele si s-o
pornesti spre Gatson )in75
Inapoierea la +illon, dupa
antrenament, era si mai placuta
inca. Sa smulgi de pe tine
echipamentul lipicios de sudoare,
sa te indrepti tantos, in pielea
goala, spre !estiar ca sa-ti iei
prosopul5
- Cum a mers ai, 'llie(
- !aban, )ichie, baban de tot,
*immy.
$poi, la dusuri, interminailele
taclale despre cine a facut nu stiu
ce, nu stiu cui, de nu stiu cate ori
aseara, sau samata. +,ste ca i-am
avut pe porcii de la -ount .da&(
1ersonal a!eam in plus si locul meu
pri!ilegiat de meditatie solitara.
Blagoslo!it mai demult cu un
accident la genunchi =da,
lagoslo!it " n-ati !azut ade!erinta
mea de recrutare?>, eram oligat la
masa* si hidroterapie dupa fiecare
*oc sau antrenament. Stand si
pri!ind in apa ochiuri si inele,
!arte*urile ce dansau in *urul
genunchiului meu, a!eam timp
erechet sa-mi fac, de pilda,
in!entarul lo!iturilor si !anatailor
primite =intr-un sens si astea imi
faceau placere>, si ma lasam furat
apoi de ganduri despre totul si
orice. $sta seara imi !enea in
minte golul, pasa aceea geniala,
selectionarea mea =aproape sigura>
pentru a treia oara consecuti! in
reprezentati!a uni!ersitatii.
- Masa*, masa*? $sa aiatu,5
0ra :ac7ie 8elt, antrenorul si -
din propriul lui mandat - directorul
spiritual al echipei.
- Bat tactul, 8elt, parca-i in ritm,
nu?
:ac7ie fredona cate!a masuri si
fata i se lumina de un ran*et
prostesc.
- Iti spun eu ce nu-i in ordine cu
genunchiul tau paradit, (llie.
8usesem consultat de cei mai
uni ortopedisti ai Coastei de 0st,
dar 8elt stia mai ine.
- 2u te alimentezi corect.
Sincer, nu ma interesa deloc ce-
mi spunea.
- 2u mananci destul de sarat.
1oate daca-i cant in struna o sa
ma slaeasca.
- (7, :ac7, am sa incep sa pun
mai multa sare in mancare.
+oamne, ce incantare pe el5 Cu
fata lui stupida, inseninata de
sentimentul sarcinii indeplinite,
:ac7ie 8elt iesi din aie. In orice
caz, eram din nou singur. Cu tot
corpul meu placut in!inetit, m-am
cufundat in !arte*ul de apa din
cada, am inchis ochii si am ramas
asa, nemiscat, scaldat pana la
arie in apa calda. $hhh, ce
placere5
+ar, +umnezeule5 :enn;5 M-o fi
asteptand afara. Sper ca da5 Sper
ca n-a sters-o, +oamne fereste5 Cat
timp s-o fi scurs de cand ma lafai
aici, la caldura, pe cand ea afara
face proail piroane? $m trecut
imediat la ameliorarea recordului
meu personal de imracare rapida.
2u eram, cred, perfect uscat in
clipa cand impingeam usa mare de
la iesire.
$erul rece ma izi in piept.
Cerule, ce ger5 Si intuneric. Mai
erau, ici-colo cate!a grupuri razlete
de suporteri. Ma*oritatea fer!enti ai
hocheiului de pe !remuri, fosti
coechipieri care, mintal, n-au
lepadat nici pana in ziua de astazi
*amierele. Tipi ca atranul :ordan
:enc7s, cel ce nu lipseste de la nici
un meci - nici acasa, nici in
deplasare. Si totusi, cum de era cu
putinta? :enc7s , fireste, era putred
de ogat. +ar, la urma urmei,
pentru ce(
- Te-au cotonogit urat, (li!er?
- +a, Mr. :enc7s. $ti !azut ce *oc
practica indi!izii.
Ma uitam peste tot dupa :enn;.
Sa fi plecat singura, pe *os, la
)adcliffe?
- :enn;?
M-am indepartat cati!a pasi de
grupul microistilor, cautand-o din
pri!iri cu disperare. +intr-o data,
iat-o ca iese de dupa un oschet
imroodita intr-un sal, din care
nu-i ieseau la !edere decat ochii.
- In sfarsit, 1reppie5 Cred c-am
facut degeraturi asteptandu-te.
Ce fericit eram c-o !ad5
- :enn;5
2u stiu cum, din instinct, am
sarutat-o simplu pe frunte.
- $m spus eu ca-ti dau !oie?
- Ce anume?
- $m spus ca-ti dau !oie sa ma
saruti?
- Iarta-ma. 0ram amalat.
- 0u nu.
0ram singuri, singurei, o
ade!arata placere - doar noi doi ' si
intuneric ' si frig ' si tarziu. $m
sarutat-o iarasi. 2u insa pe frunte si
nici din !arful uzelor. $ durat o
una ucata de timp, o clipa
nespus de placuta. Cand ne-am
oprit, mainile ei ma mai tineau asa
cum apucasera din primul moment
- de maneci.
- 2u-mi place, spuse ea.
- Ce anume?
- 8aptul ca-mi place.
1e cand ne intorceam pe *os
spre colegiu =a!eam masina, dar
:enn; a !rut sa facem putina
miscare> , m-a tinut mai departe de
maneca. 1recizez " nu de rat, de
maneca. 2u-mi cereti sa !a e.plic
asa ce!a. Cand am a*uns la poarta,
la Briggs /all, nu i-am dat nici un
sarut de noapte-una.
- :en, stii ce, cate!a luni de zile
s-ar putea sa nu-ti dau nici un
telefon B
$ tacut o clipa. ( una ucata
de timp.
$poi m-a intreat "
- +e ce?
- B si totodata, la fel de ine, s-
ar putea sa te sun chiar in clipa
cand re!in acum in dormitor.
I-am intors spatele si-am
inceput sa ma indepartez.
- +u-te dracului5 am auzit-o
murmurand din prag.
$m pi!otat din nou si am tras
atunci imparail de la 65 metri.
- 8ii atenta, :enn; " cu arda stii
sa dai, dar haar n-ai sa incasezi5
Ce n-as fi dat atunci sa-i !ad
e.presia de pe fata5 +ar,
considerente ine intemeiate, de
ordin strategic, ma oligara sa ma
atin.
Cand am deschis usa, colegul
meu de camera )a; Stratton, era
intr-o partida de po7er cu doi tipi
din lotul de fotal.
- 3ra, aietii5
Mi-au raspuns cu mormaiturile
de rigoare.
- Ce-ai impuscat pe ziua de azi,
(llie? intrea )a;.
- ( pasa geniala si un gol, am
raspuns eu.
- In galeata dupa Ca!illeri.
- 1liscul5 am raspuns.
- Cine mai e si asta, intrea unul
dintre mastodonti.
- :enn; Ca!illeri, raspunse )a;.
( melomaniaca, tipul lesinat.
- $ha, o stiu, spuse celalalt.
Eenul taachera-ferecata.
$m ignorat con!ersatia acestor
porci !ulgari si mi-am !azut de
treaa descurcand firul telefonului
pe care pornisem sa-l ag la mine
in odaie.
- Canta la pian cu orchestra
#Bach Societ;%, adauga Stratton.
- +ar cu Barrett la ce instrument
o fi cantand?
- Ereu de precizat5
)acnete, grohaituri, hohote
inausite. Indi!izii se prapadeau de
ras.
- +omnii mei, am onoarea sa !a
anunt ca mi se falfaie ' la re!edere5
$m inchis usa, pe zgomotul de
fond al unui nou !al de sunete
suumane, m-am descaltat, m-am
aruncat in pat si am format
numarul lui :enn;.
4oream in soapta.
- :en? B ce mai faci?
- +a B poftim?
- :en B ce-ai spune daca te-as
informa ..
0zitam. 0a ramasese in
asteptare.
- B daca ti-as spune, ca m-am
indragostit de tine.
$ urmat o mica pauza. $poi, cu
o !oce foarte landa "
- $s spune B ca mananci
castane.
Si-a inchis.
2u eram nefericit. Si nici
surprins.
3.
In meciul cu Cornell am fost
ranit.
+in !ina mea, fara discutie. <a o
faza de *oc, cand eram cu totii
e.trem de infierantati, am a!ut
nefericita inspiratie sa ma refer la
centrul atacant ad!ers numindu-l
#frantuz imputit%. Ereseala mea
consta din trecerea cu !ederea a
faptului ca patru din coechipierii lor
erau canadieni - si, asa cum a!ea
sa se ade!ereasca ulterior - foarte
patrioti, foarte !an*osi in plus, si,
pe langa toate astea, aflati cu totii
in raza de auz a !oritorului, adica
a mea. Colac peste pupaza, la
insulta s-a adaugat in*uria, caci in
cele ce au urmat am fost penalizat
pe loc. Si nu cu penalt; oisnuit " ci
cu 5 minute pe tusa pentru faultare
gra!a. $r fi treuit sa fiti acolo sa
!edeti ce galerie de huiduituri m-a
salutat in clipa cand s-a anuntat
decizia5 +esi era in *oc titlul
di!iziei, putini dintre suporterii
/ar!ardului facusera deplasarea
tocmai la dracu,n praznic pana la
Ithaca, statul 2e? @or7. 5 minute5
1e cand ma cocotam pe anca,
antrenorul nostru isi smulgea parul
din cap. :ac7ie 8elt se repezi indata
la mine. $ia in clipa aceea mi-am
dat seama ca partea dreapta a
orazului mi-era facuta ferfenita.
#+oamne Iisuse /ristoase% nu
inceta el sa e.clame in timp ce
incerca sa-mi opreasca hemoragia
cu un creion astringent. #+oamne
+umnezeule, (llie, ce naia te-a
apucat5%
Stateam acum impacat, pri!ind
in gol. Mi-era rusine sa pri!esc pe
teren, unde temerile mele cele mai
negre incepeau sa se
ade!ereasca ' Cornell ridica intr-
ade!ar foarte curand scorul.
Chiitii #rosiilor% urlau, mugeau,
fluierau. 0ra momentul crucial.
Cornell a!ea acum toate atuurile si
se pregatea sa castige partida si, o
data cu ea, titlul. Imi !enea sa urlu
de ciuda " si nu trecusera nici
*umatate din minutele mele.
In triuna de !is-H-!is, micul
contingent al uni!ersitatii /ar!ard
incremenise in incruntare si tacere.
Ealeriile - a noastra si a lor - uitara
imediat de mine. 3n singur
spectator continua sa-si atinteasca
pri!irile asupra ancii de
penalizare. +a, intr-ade!ar, era
acolo. +Daca sedinta de consiliu se
termina la timp, incerc sa a/ung la
Cornell%& 1rintre suporterii
uni!ersitatii Cornell - desigur insa
fara ca sa faca galerie - se afla, pe
locul lui, (li!er Barrett III.
+e dincolo de haul inghetat,
#(ld Ston;face% = Batranul (raz
de 1iatra>, cu fata lui fara e.presie,
contempla taciturn cum ultimele
siroiri de sange de pe falca fiului
sau unic erau acum oprite cu
ucati de leucoplast. Ce credeti ca
spunea in sinea lui? Ttt5 Ttt5 Ttt5 -
sau alte !ore in acelasi stil?
+'liver, din moment ce-ti place
atat de mult sa te bati, de ce nu te
inscrii la bo0(&
+,0eter n-are echipa de bo0,
tata%&
+Da 1 bine, poate ca n-ar trebui
sa mai asist la meciurile tale de
hochei%&
+Doar nu-ti imaginei ca ma bat
de dragul tau, tata(&
+!ine, - de dragul, parca n-as
spune%&
8ireste insa ca nimeni n-ar fi
putut spune e.act la ce gandea
(li!er Barrett III. In felul lui era un
Mount )ushmore amulant,
cateodata !oritor. #Ston;face%. Ii
mai spuneam si #(ld Ston;% -
aac de piatra' pe de alta parte,
nu era deloc e.clus ca, in acele
clipe, dumnealui sa sa!ureze
oisnuitele-i placeri orgolioase. +e
pilda " +Priviti-ma 1 e0trem de
putini spectatori au venit de la
2arvard pentru acest meci, dar eu
unul ma numar printre ei% ,u,
'liver !arrett ..., persoana
importanta si coplesita de multe
alte obligatii avand in subordinea
mea banci, si asa mai departe% ,u
mi-am permis sa fac deplasarea la
Cornell pentru acest fleac 3 o
partida de hochei% Ce minunat%&
=1entru cine?>
Triunele urlau din nou, de asta
data dezlantuite. Cornell ridicase
iarasi scorul. Conduceau detasat. Si
eu mai a!eam 2 minute de stat pe
tusa. +a!e; :ohnston !enea furios
spre centrul terenului, rosu la fata
si imufnat. Trecand pe dinaintea
mea, nu mi-a aruncat nici macar o
pri!ire. Mi s-a parut, sau am zarit
chiar lacrimi in ochii lui? 2u zic nu '
titlul era intr-ade!ar in *oc ' dar
+oamne +umnezeule - lacrimi? +a-
o-ncolo5 $de!arat ca +a!e;,
capitanul nostru, a!usese afta de
necrezut sa nu *oace in D ani un
singur meci de partea in!insilor.
0ra , intr-un sens, mica lui legenda.
0l, capitanul echipei B $cesta a
fost de altfel ultimul nostru meci
#tare%.
1ierdut cu scorul de C la I.
Imediat dupa meci, e.amenul
radioscopic a aratat ca osul
scapase teafar ' in continuare, 62
copci mi-au fost cusute in falca si
oraz de +r. )ichard Selzer. Intre
timp, :ac7ie 8elt se afera in *urul
scaunului de operatie, istorisind
medicului de la Cornell cum
refuzam sa ma alimentez corect si
cum totul s-ar fi putut e!ita daca
alimentatia mea ar fi continut mai
mult 2aCl. Selzer nu-i dadea lui
:ac7 nici o atentie si ma a!ertiza pe
un ton foarte serios in legatura cu
ceea ce - in termeni medicali -
denumea traumatizarea gra!a a
#fosei oritale%, recomandandu-mi
si proa de ma.ima intelepciune "
sa ma atin de la *oc timp de o
saptamana. I-am multumit. $ iesit
apoi din cainet, in timp ce 8elt se
tinea mai departe de coada lui spre
a con!ersa mai pe larg despre
nutritie si malnutritie. 0ram
ucuros sa fiu in sfarsit singur.
M-am dusat cu mila, gri*uliu sa
nu-mi ud pansamentele si orazul
contuzionat. 0fectul no!ocainei
incepuse sa treaca, dar intr-un
sens eram fericit sa simt pe !iu
durerea. <a urma urmei, o facusem
chiar lata. $dio titlu, adio glorie
= seniorii nostri nu fusesera
niciodata infranti > - si pentru noi
ca echipa, si pentru +a!e;
:ohnston, in!inciilul capitan. 1oate
ca oproriul nu era de aruncat pe
de-a-ntregul pe umerii mei - dar
mie, in clipa aceea, asa mi se
parea.
<a !estiare nu mai ramasese
nimeni. 1roail toata lumea era la
motel. $!eam impresia ca toti ma
e!itau, ca nimeni nu mai !rea sa
schime o !ora cu mine. In gura
cu gustul amar al infrangerii -
curios, eram atat de stan*enit incat
mi se parea ca-l simt efecti! pe
cerul gurii - mi-am facut sacul si-
am iesit. 2u se !edeau cine stie ce
suporteri de-ai nostri prin *ur in
suflarea taioasa a !antului ne?-
;or7ez de miaza-noapte B
- Cum te simti cu falca, Barrett?
- (7, multumesc, Mr. :enc7s.
- $m impresia ca se impune o
friptura in sange, se auzi de alaturi
o alta !oce familiara. 0ra (li!er
Barrett III in persoana. Ce tipic din
partea lui sa-mi !ina cu leacuri
dintr-astea aesti, une doar de
!indecat o !anataie.
- Multumesc, tata, am raspuns.
$ a!ut gri*a doctorul. Si-am aratat
cu mana spre pansamentul
acoperind acum cele 62 copci
cusute de Selzer.
- Bine, ine, dar eu ma refeream
la stomac, aiete.
<a masa a a!ut loc a nu stiu
cata editie a serialului nostru de
non-con!ersatii " incepand cu
ine!itaila intreare " #Cum a
fost?% si incheiata cu " #Crezi ca-ti
pot fi de !reun folos?%
- 0i, cum a fost?
- 8oarte ine.
- Te doare?
- 2u, e-n ordine.
Incepuse sa ma doara al naiii.
- 2-ar fi rau sa te !ada luni si
Gells.
- 2u cred ca-i cazul, tata.
- +ar e !ora de-un specialist.
- 2-am impresia ca medicul de-
aici e !eterinar, am raspuns eu, in
speranta sa mai retez din
in!eteratul sau entuziasm sno
fata de #specialisti%, #e.perti%, si
alte figuri #de prima mana%.
- 1acat, facu (li!er Barrett III, pe
un ton care parea sa pre!esteasca
un efort de-a fi spiritual ' fara
e.agerare, sa stii ca te-ai ales cu
niste rani estiale.
- +eh, asta e, i-am raspuns . = 0l
s-o fi asteptat sa-i ran*esc?>
M-am intreat apoi daca asa-
zisele #oser!atii spirituale% ale
tatalui meu nu urmareau implicit sa
condamne comportamentul meu
de pe teren "
- Sau poate !rei sa insinuezi ca
m-am purtat animalic?
8izionomia lui sugera o relati!a
satisfactie, pro!ocata proail de
faptul ca pusesem aceasta
intreare. Mi-a raspuns simplu "
- Tu spuneai nu stiu ce de doctor
!eterinar, eu n-am zis nimic.
In fata acestei situatii, am luat
hotararea sa studiez Meniul.
Cand ni se adusera fripturile,
(ld Ston; era lansat in una din
cunoscutele lui prelegeri simpliste -
daca nu ma insel cu pri!ire la
!ictorie si infrangere. 8acu
oser!atia ca pierdusem titlul
= remarca plina de sagacitate, tata>
- dar ca, la urma urmelor, in sport
ceea ce conteaza in primul rand e
nu !ictoria ci *ocul. (ser!atiile lui
aduceau suparator de mult cu o
parafraza a motto-ului olimpic, si
am a!ut impresia ca pregatea in
acest fel o introducere la un nou
capitol, cu titlul " #2u crezi c-ar fi
cazul sa te lasi de competitii atat
de putin semnificati!e ca aceste
campionate studentesti?% +ar n-
a!eam nici un chef sa intru cu el in
tocmeli si taclale despre
regulamentele olimpice, asa ca i-
am ser!it din nou o scurta portie de
#da%, si am tacut.
$m con!ersat in gama
oisnuita, concentrati asupra unui
non-suiect caracteristic" care sunt
planurile tale(
- Spune-mi, (li!er, ai mai primit
!reo !este din partea scolii
superioare de +rept?
- +ar, tata, nu-s de loc decis sa
urmez cursurile scolii de +rept.
- 2u te-am intreat asta ' te-am
intreat daca ei nu s-au decis
cum!a cu pri!ire la tine.
Ce mai era si asta " inca un spirit
de-al lui? Te pomenesti ca treuia
sa mai si rad de aceasta nostimada
retorica a parintelui meu.
-2u, tata ' n-am primit inca nici
o scrisoare.
- $s putea e!entual sa-l sun pe
1rice &immermannB
- 2u5 l-am intrerupt eu in
!irtutea unui refle. spontan. Te rog
mult, nu.
- 2u tin de loc sa influentez,
relua (.B. III intepat - !reau doar
sa ma interesez.
- Tata, n-am nimic impotri!a
daca primesc scrisoare de
acceptare - ca oricine altul. &au
asa B
- Bun. +esigur. 0-n ordine.
- Mersi, tata.
- +e-altfel, e aproape sigur ca te
!or, adauga el.
2u stiu cum se face, dar (.B. III
are o specialitate sa ma ia peste
picior chiar atunci cand din gura
imi adreseaza elogii.
- 2u-i nici o scofala, am raspuns
eu. Sa nu uitam ca n-au echipa de
hochei.
Ma intre de ce tineam cu tot
dinadinsul sa ma e.pun in acest
fel. 1oate pur si simplu pentru ca
tata se afla pe pozitia ad!ersa.
- Bine, dar esti inzestrat si cu
alte calitati, spuse (li!er Barrett III.
)efuza insa sa finalizeze. = Ma
indoiesc c-ar fi putut.>
Masa a fost la fel de idioata ca si
con!ersatia, cu singura diferenta
ca aici am putut pre!edea in
legatura cu chiflele ca a!eau sa fie
reci =cum au si fost> , in timp ce in
legatura cu tata nu poti niciodata
pre!edea ce tema de discutie o sa-
ti scoata mieros pe tapet.
- Si mai este, nu. #+etasamentul
1acii% zise el dintr-o data, ca nuca-
n perete.
- 1oftim? am intreat eu,
neintelegand de loc daca fusese
!ora de o afirmatie sau de o
intreare.
- 0u unul cred ca-i treaa foarte
poziti!a, #+etasamentul 1acii% ' tu
nu?
- Mda, am raspuns eu. Cu
siguranta mai una decat
#+etasamentul )azoiului%.
0ram chit. 2u intelesesem e.act
unde !oia sa ata, si !ice!ersa. <a
punctul #tema de discutie%
socoteam asadar partida remiza.
Ce-ar fi putut urma mai departe "
rurica afaceri curente? programul
gu!ernamental de dez!oltare? 2u.
3itasem ca, de fapt, chintesenta
tuturor temelor ramanea imuaila "
care sunt planurile tale(
- 1ersonal, n-as a!ea asolut
nimic de oiectat, (li!er, daca ai
hotari sa te anga*ezi in
#+epartamentul 1acii%.
- 0 reciproc, am raspuns,
inganandu-i generozitatea de spirit.
0ram oricum con!ins ca (ld Ston;
nu asculta nimic din ceea ce-i
spun " nu m-a surprins deci lipsa de
reactie la ne!ino!atul meu
sarcasm.
- +ar spune-mi, printre colegi,
care-i atmosfera?
- 1oftim?
- #+etasamentul 1acii% are !reo
semnificatie pentru !iata lor?
Cred ca pentru tata raspunsurile
afirmati!e sunt la fel de necesare
ca pentru pesti mediul lichid.
- +esigur, tata.
<a urma, si placinta cu mere era
!eche.
1e la 2C"CA l-am condus catre
masina.
- Iti pot fi de !reun folos, aiete?
- 2u, multumesc, tata. Totu-i in
ordine. 2oapte una5
Si masina demara.
+a. 0.ista curse aeriene
regulate intre Boston si Ithaca,
statul 2e? @or7, dar (li!er Barrett
III, preferase sa !ina cu masina. Si
asta nu datorita faptului ca
ceasurile de drum la !olan ar fi
putut fi interpretate ca un gest
parintesc simolic. Tatei pur si
simplu ii place sa conduca. Si sa
conduca repede. <a miezul noptii,
la !olanul unui $ston Martin +BS,
poti goni mancand pamantul. 2u
ma indoiam ca (.B. III isi pusese in
gand sa dooare in acea noapte
propriul sau record personal de
!iteza pe distanta Ithaca - Boston,
stailit cu un an inaintea primei
noastre cupe, cand atusem
Cornell-ul preluand trofeul. $m
aceasta con!ingere pentru ca l-am
surprins consultandu-si
cronometrul.
M-am intors la motel s-o sun pe
:enn;.
$ fost singura realizare pentru
seara aceea. I-am po!estit totul de-
a fir in par in legatura cu ataia
= fara sa mentionez insa natura
precisa a acelui casus belli >, si as
putea spune ca i-a placut. 1rintre
snoii si melomanii pe care-i
frec!enta, putini erau capaili sa
incaseze sau sa dea asemenea
lo!ituri.
- +ar cel putin l-ai atut mar pe
tipul care te-a cotonogit? s-a
interesat ea.
- Si inca cum5 <-am facut zo.
/arcea-parcea.
- 4ai, cat de mult mi-ar fi placut
sa !ad si eu5 1oate mai repeti
figura cu alta huiduma in meciul cu
@ale, ei?
- Mda, sigur.
$m suras. Cat de mult ii placeau
lucrurile simple ale !ietii.
.
! :enn;, !oreste la telefonul din
hol.
Informatia imi era data de
pustoaica de ser!iciu la telefon -
fata de care nu-mi declinasem
identitatea si careia, cu atat mai
putin, nu-i spusesem pe cine
cautam in acea luni seara la Briggs
/all. $m tras imediat concluzia ca
taela mi-era fa!oraila. 0ra
e!ident ca fata citea The Crimson
si stia cine sunt. (7, asta nu mi se
intampla prima oara. Mai
semnificati! mi se parea faptul ca
:enn; ii spusese ca a!ea intalnire
cu mine.
- Multumesc, am spus. $m s-
astept aici.
- Mi-a parut foarte rau pentru
meciul cu Cornell. The Crimson zice
ca ai fost faultat de patru insi.
- +a, dar cine a incasat penalt;-
ul? 0u. Tine cont. Si 5 minute.
- +a, da.
+iferenta dintre prieteni si
suporteri e ca stand de !ora cu
unul din acestia din urma intri
foarte rapid in criza de con!ersatie.
- 2-o fi terminat?
8ata controla si raspunse nu.
Cu cine o fi stand de !ora,
rapind astfel din timpul intalnirii
mele cu ea? ( fi !reo fata de
meloman? 2u ignoram faptul ca
Martin +a!idson, din ultimul an de
la $dams /ouse si diri*orul
orchestrei #Bach Societ;% se
considera in!estit cu drepturi
preferentiale de atentie din partea
lui :enn;. 1latonic ' de-altminteri,
nu cred ca tipul era capail sa-si
miste altce!a decat agheta.
(ricum insa, ma pregateam sa pun
capat acestei uzurpari a timpului
meu%
- 3nde-i caina?
- In fund, dupa colt. Si-mi indica
precis directia.
$m pornit-o prin holul mare.
Imediat am si zarit-o pe :enn; care
!orea dintr-o caina. <asase usa
deschisa. Calcam fara graa, calm,
sperand c-o sa ma !ada, c-o sa fie
impresionata de orazul meu
anda*at, de toate ranile mele si ca
asta o s-o determine sa agate pe
loc receptorul in furca si sa se
repeada in ratele mele.
Continuand sa inaintez, au inceput
sa-mi par!ina franturi de
con!ersatie.
- +a, fireste5 B 2ici !ora. (,
dar fii sigur ca si eu, 1hil ' sigur - si
eu te iuesc.
M-am oprit. Cu cine naia
!orea? 2u putea fi +a!idson - nici
urma de 1hil in numele lui. Il
!erificasem inca mai demult in
catalogul colegiului " Martin 0ugene
+a!idson, DA )i!erside +ri!e, 2e?
@or7, Scoala superioara de arta si
muzica. 8otografia lui sugera
sensiilitate, inteligenta si,
proail, !reo 25 7g mai putin
decat mine. +ar de ce-mi faceam
proleme pentru +a!idson? 0ra
clar ca amandoi, atat el cat si mine,
eram trasi in piept de :enn;
Ca!illeri, pentru un tert caruia, in
chiar acest moment = ce magarie5 >
ii trimitea un tuc prin telefon5
2u lipsisem decat JK ore, si iata
ca un indi!id numit 1hil se si
strecurase in pat cu :enn; = altfel
nici nu se putea5>
- +a, 1hil' si eu te iuesc. Te
pup. 1a.
In timp ce fi.a receptorul in
furca, a dat domnul si m-a zarit
intr-un sfarsit' atunci, fara sa
roseasca de loc, mi-a zamit
fluturandu-mi din mana un sarut de
la distanta. Cum putea fi in halul
asta de cutra?
M-a sarutat usor pe orazul
teafar.
- 4ai, dar arati ce!a de groaza.
- Sunt ranit, :en.
- Sper cel putin ca tipul celalalt
arata mai rau, nu?
- Sigur. Mult mai rau.
Intotdeauna fac ca tipul celalalt sa
arate mult mai rau.
)ostisem ultimele cu!inte cat
am putut de sumru, !rand sa
sugerez in acest fel ca eram gata
sa nimicesc orice ri!al care ar fi
indraznit sa se a!entureze in pat cu
:enn; in asenta mea = #(chii care
nu se !ad, se uita% B deh5> Ma
apuca de maneca hainei si ne
indepartaram spre iesire.
- 1a, :enn;, ii spuse pustoaica de
la telefon.
- <a re!edere, Sara :ane, ii
raspunse :enn;.
(data a*unsi afara si pe punctul
de a deschide portierele ME-ului
meu, mi-am o.igenat mai intai
pana la fund plamanii, tragand in
cosul pieptului aerul racoros al serii
' apoi, cat am putut de simplu, am
pus intrearea "
- $sculta, :en B
- +a?
- $a, cine-i 1hil?
$ raspuns ca si cum ar fi spus
una-ziua"
- Tata.
Si a intrat in masina.
2u eram dispus sa inghit cu una ,
cu doua asemenea gogoasa.
- 4rei sa ma faci sa cred ca
atunci cand !oresti cu tatal tau ii
zici 1hil, pe nume?
- +aca asta e numele lui. Tu
cum ii zici tatalui tau?
Stiam de la ea ca-si petrecuse
copilaria la Cranston, )hode Island,
unde tatal ei tinea un fel de
placintarie. 8usese crescuta de el,
caci ramasese de mica orfana de
mama' mama ii murise intr-un
accident de automoil. Toate astea
in chip de e.plicatie pentru faptul
ca nu in!atase niciodata sa sofeze.
Cica tatal - de altfel, in toate
celelalte pri!inte #un tip
cumsecade% =cu!intele ei> era
neinchipuit de superstitios si nu
admitea nici in ruptul capului ideea
ca unica lui fiica sa treaca !reodata
la !olan. $sta a fost, zicea ea, un
morco! e.traordinar, in special in
ultimele clase de liceu, cand lua
lectii de pian cu un profesor tocmai
in 1ro!idence. $ profitat insa de
ocazie in acei ani si a citit tot
1roust din scoarta-n scoarta,
nea!and ce face ore intregi cat
mergea cu autouzul.
- Si cum zici ca-l chemi pe tatal
tau? repeta ea intrearea.
)amasesem atat de interzis
incat nici n-am auzit ine.
- Cine?
- Te-am intreat ce termen
folosesti atunci cand te referi la
tatal tau legitim?
$m raspuns cu e.presia pe care
de multa !reme as fi !rut s-o pot
folosi "
- Moas,sa pe gheata.
- $sa? +e la oraz?
- (razul lui e in!iziil.
- 1oarta masca?
- Intr-un sens, da. ( masca de
piatra. $solut de piatra.
- $saaa? 1roail ca nu-i a*unge
nimeni la !arful nasului " deh, fiul
lui e una din !edetele /ar!ardului.
M-am uitat la ea. 0ra clar ca nu
pricepea nimic.
- 4edeta a fost el, :enn;.
- Mai mare ca atacantul (li!er
Barrett I4, din reprezentati!a
3ni!ersitatii?
0ram magulit de faptul ca-mi
aprecia cartea de !izita sporti!a.
1acat ca ma descalificasem !orind
atat de mult, tocmai acum, despre
atran. Totusi, am continuat.
- <a olimpiada de la $msterdam,
in ,2K, a fost finalist la canota*
simplu.
- Colosal. $ luat cupa?
I-am raspuns ca nu ' ar fi putut
spune ca iesirea lui doar pe locul I
in finala ma ungea literalmente pe
suflet.
$ urmat o mica tacere. 1oate ca
in cele din urma, :enn; a!ea sa
priceapa totusi ca (li!er Barrett I4
nu era pur si simplu sinonim cu
namila de edificiu din piatra
cenusie de la /ar!ard @ard. Ca
faptul implica simultan si o anume
#intimidare% de ordin muscular. Ma
refer la reprezentarea succesului in
sport, proiectata asupra propriului
eu ca o umra. 0 !ora de eul meu,
fireste.
- +ar spune-mi si mie, in
definiti! ce face ca sa merite
calificarea de #Moas,sa pe gheata%
despre care ziceai?
- 1e mine, am raspuns.
- 1oftim?
- 4ace pe mine, am repetat.
Cascase niste ochi cat cepele.
- Cum adicaB asa o murdarie?
intrea ea.
- 2u-ti mai face proleme, :en.
$m eu destul cu prolemele mele.
- /ai, (li!er, spune-mi " de pilda,
ce-ti face, cum se poarta, ce-ti cere
sa faci?
- Tot ce-i #corect%, am raspuns.
- Si ce-i incorect in tot ce-i
corect? intrea ea, incantata de
aparentul parado..
I-am po!estit cum nu puteam
suporta faptul de a ma simti in
permanenta #programat% in cadrul
asa-zisei traditii Barrett - lucru, de
altfel, pe care-l !a fi simtit si ea
!azand de pilda repugnanta cu
care mentionam numeralul din
coada numelui de familie.
+etestam apoi faptul de a fi
oligat in fiecare semestru sa
produc cu regularitate un numar de
#realizari% la in!atatura.
- $ha, facu :enn;, cu o nuanta
nedisimulata de sarcasm in glas.
4rei sa spui ca detesti notele mari
la scoala, ca detesti sa fii
selectionat in reprezentati!a B
- Ceea ce detest in primul rand e
faptul ca dumnealui considera
aceste lucruri de datoria mea.
Spunand acestea - de fapt lucruri
pe care le simtisem in sinea mea
dintotdeauna =dar despre care nu
mai !orisem nimanui> - incepeam
sa ma simt ingrozitor de prost '
acum insa se punea prolema s-o
lamuresc pe :enn; in legatura cu
toata istoria. B Si se arata in asa
hal de lazat ori de cate ori
inregistrez cate un succes. +e fapt,
am permanent impresia ca ma ia
garantat, ca pe un fel de mecanism
infailiil.
- +in cate spui, e un om ocupat.
2-are raspunderea unei multimi de
anci si a altor chestii?
- +oamne +umnezeule, :enn;,
dar tu cu cine tii?
- +ar ce-i asta, in definiti! " un
razoi? intrea ea.
- Categoric, am replicat.
- <asa-ma sa rad, (li!er.
1area realmente pe dinafara.
$tunci am intrezarit intaia oara
e.istenta decala*ului de culturi
dintre noi. 4reau sa spun ca C ani si
*umatate de studii la /ar!ard-
)adcliffe scosesera , din ea ca si
din mine, in foarte larga masura,
ceea ce ine!itail, aceasta
institutie, conform traditiei ei,
produce " niste infatuati de
intelectuali' dar in clipa aceea,
cand a fost !ora de a accepta
ideea ca tatal meu a!ea o inima de
piatra , :enn; nu putea sa nu-si
manifeste atasamentul ata!ic fata
de tipul italo-mediteranean de
#taticut iuitor de plozi% ' si
argumentul ei era de neclintit.
$m incercat totusi sa-i dau, la
oiect, o pilda concreta. )idicola
noastra non-con!ersatie dupa
meciul cu Cornell. Categoric, faptul
a impresionat-o. Culmea insa e ca
a impresionat-o gresit.
- Si cum, a atut tot drumul
pana la Ithaca ca sa asiste la
porcaria aia de meci?
$m incercat sa-i e.plic ca tatal
meu era din cap pana-n picioare o
forma lipsita de continut. 0a
ramanea mai departe cucerita de
ideea ca atranul facuse un drum
atat de lung doar ca sa asiste la un
=relati!> atat de anal e!eniment
sporti!.
- 3ite ce e, :enn;, ce-ar fi s-o
lasam moarta.
- Sla!a +omnului c-ai a*uns sa te
oftici pe propriul tau tata, mi-a
raspuns ea. $sadar, nu esti perfect.
- Si ce, !rei sa spui ca tu esti?
- 8ereasca sfantul, (llie. +aca as
fi, n-as fi aici cu tine.
+eci, ca de oicei, inapoi la ale
noastre.
".
$s !rea sa spun cate!a cu!inte
despre relatia noastra fizica.
1entru un timp curios de lung s-
a lasat asteptata. 4reau sa spun
prin asta ca multa !reme lucrurile
cele mai semnificati!e au continuat
sa ramana intre noi sarutarile de
care am !orit = si pe care mi le
amintesc inca in cele mai mici
amanunte >. In ceea ce ma
pri!este, treuie sa spun ca asta nu
constituia de loc #procedura
standard% " sunt mai curand un
impulsi!, neradator si iute la
actiune. +e-ar fi sa iei la alegere
oricare fata dintr-o grupa de la
To?er Court Gellesle; si sa-i spui
ca (li!er Barrett I4 a a!ut zilnic
intalnire, timp de C saptamani, cu o
anume domnisoara, dar ca n-a
trecut la actiune, ai fi salutat cu
rasete si foarte serioase indoieli
despre feminitatea persoanei in
cauza. +ar desigur, realitatea era
alta.
5u stiam ce sa fac.
2-as !rea sa ma intelegeti
gresit, sau sa dati situatiei o
interpretare mecanica. Toate
miscarile le cunosteam , fireste, pe
dinafara. 2umai ca, in cazul de
fata, pur si simplu nu-mi !enea sa
dau piept cu propriile mele
sentimente pri!itor la e.ecutie.
:enn; era atat de desteapta incat
ma temeam sa nu rada de ceea ce,
traditional , considerasem stilul
strategiei #sua!-romantice% =si
irezistiile> a lui (li!er Barrett I4.
Mi-era de fapt frica sa nu ma
trimita la plimare , asta era. Imi
era si frica sa nu fiu acceptat din
moti!e gresite. Ceea ce incerc sa
spun aici e ca a!eam fata de
:ennifer sentimente total diferite de
toate e.perientele mele
precedente " nu stiam nici ce sa
spun, nici cui sa ma destainui in
legatura cu asta. =#Treuia sa ma
intrei pe mine%, a!ea ea sa-mi
spuna mai tarziu.> Tot ce stiam era
ca sentimentele acestea e.istau.
8ata de ea. 8ata de ea ca un intreg.
- $i sa pici la e.amen, (li!er.
Studiam la mine in camera,
amandoi, intr-o duminica dupa-
masa.
- (li!er, ai sa pici daca continui
sa te holezi la mine cum citesc, in
loc sa-ti !ezi de treaa ta. Citeste.
- 2u ma holez la tine cum
citesti. Citesc.
- Tromoane. Te uiti la
picioarele mele.
- +oar din cand in cand. <a
fiecare capitol.
- Cartea ta are capitole e.agerat
de scurte.
- $s5 M-as uita mai ine in
oglinda, mademoiselle 2arcis " te
crezi mai ine decat esti.
- Stiu. +ar ce !rei sa-i fac? +aca
asta-i parerea ta B
$m az!arlit din maini !olumul si
m-am dus langa ea, in coltul opus
al odaii.
- :enn;, pentru numele lui
+umnezeu, cum iti inchipui c-as
putea fi in stare sa-l citesc pe :ohn
Stuart Mill cand mor in fiecare clipa
sa fac dragoste cu tine?
Isi arcui sprancenele a
incruntare.
- (h, (li!er, te rog5
0ram acum pe *os, langa
scaunul ei. Isi arunca din nou
pri!irea peste carte.
- :enn; B
Inchise cartea incet, o lasa *os,
apoi imi cuprinse gatul cu
amandoua mainile.
- (li!er B te rog.
Totul s-a petrecut instantaneu.
$solut totul.
1rimul nostru contact fizic a fost
la antipodul primului nostru contact
!eral. $tat de impacat, atat de
land, atat de tandru. 2u-mi
inchipuisem niciodata ca aceasta
ar putea fi ade!arata :enn; " cu
atata tandrete in atingere - atat de
dulce si de afectuoasa. Teriil de
socante pentru mine au fost insa
propriile mele reactii. +e!enisem
tandru. +e!enisem calin. $cesta sa
fi fost ade!aratul (li!er Barrett I4?
Cum !a spuneam, n-o !azusem
niciodata pe :enn; mai decoltata
decat ingaduia pri!irii deschiderea
unui singur nasture de la gat. $m
fost asadar intrucat!a surprins sa
constat ca purta la piept o
cruciulita de aur. 1rinsa de un
lantug fara inchizatoare. 4reau sa
spun ca facand dragoste nu si-a
scos cruciulita de la piept. Mai
tarziu, intr-un moment de ragaz al
acelei dupa-amieze atat de
frumoase - una din clipele cand
totul si nimic nu mai conteaza - am
mangaiat usor cruciulita si am
intreat-o ce crede c-ar a!ea de
spus duho!nicul ei despre situatia
in care ne aflam ' si asa mai
departe. Mi-a raspuns ca nu a!ea
duho!nic.
- +ar nu esti o fata una -
catolica? am intreat-o iar.
- +aca tii neaparat, sa spunem
ca sunt o fata B buna.
Si m-a pri!it intreator, ca
pentru confirmare. $m zamit. Mi-a
raspuns cu un suras.
- $sadar , doua lucruri din trei.
$m intreat-o atunci ce era cu
crucea pe lantugul acela fara
deschizatoare. +a " nici mai mult,
nici mai putin. Mi-a replicat ca
fusese al mamei ' o purta din
considerente sentimentale, nu de
religie. Con!ersatia s-a reintors
apoi la noi insine.
- /ei, (li!er, ti-am spus ca te
iuesc? a intreat ea.
- 2u, :en.
- +e ce nu m-ai intreat?
- Sa-ti spun sincer " mi-era frica.
- 1oti sa ma intrei acum.
- Ma iuesti, :enn;?
M-a pri!it si, de loc e!azi!a, mi-
a raspuns cu o intreare "
- Tu ce crezi?
- +a. +eh. 1oate.
$m sarutat-o pe gat.
- (li!er?
- +a?
- 2-as putea spune de fapt ca te
iuescB
+umnezeule, ce mai era si asta?
- Te iuesc foarte mult, (li!er.
#.
)a; Stratton mi-e drag.
S-ar putea sa nu fie un geniu,
sau cine stie ce glorie sporti!a
= cam malai mare la fotal >, dar
mi-a fost intotdeauna prieten
sincer si un to!aras de camera.
+ar cate n-a a!ut de indurat din
partea mea in ultimul an de
colegiu5 Ma intre unde se aciua sa
studieze de atatea ori cand, !enind
acasa sa se apuce de carte, pe
clanta de la intrare il intampina
cra!ata mea =semnal con!entional
pentru " #$tentie, inauntru se
lucreaza%> ? )ecunosc ca nu se
omora cu in!atatura , dar din cand
in cand n-a!ea incotro, caci !eneau
e.amenele. Sa spunem ca mergea
sa in!ete in sala de lectura a
caminului, sau la <amont, sau chiar
la #1i 0ta Clu%. +ar unde mergea
sa se culce in noptile acelea de
samata spre duminica, in care
:enn; si cu mine hotaram sa
incalcam regulamentul si sa
ramanem totusi impreuna? Saracul
)a; era ne!oit proail sa umle
cu ogdaproste prin !ecini, in
presupunerea ca ei n-a!eau !reo
cominatie a lor. 2oroc, cel putin,
ca toate astea se petreceau in
sezonul mort de fotal. $s fi facut
si eu acelasi lucru pentru el.
+ar, !a intre, care a fost
rasplata lui )a; pentru acest
tratament? Ii impartaseam pe
!remuri orice amanunt al fiecarui
punct marcat in triumfurile mele
amoroase. $cum insa, nu numai ca
aceste inalienaile drepturi de
dormitor ii erau tagaduite, dar, mai
mult decat atat, o singura data nu
i-am marturisit deschis realitatea
despre ceea ce se petrecea intre
mine si :enn;. Ii aduceam la
cunostinta pur si simplu ziua si ora
cand a!eam ne!oie de camera '
doar atat. Stratton tragea ce
concluzie !oia.
- 8ii atent, Barrett, nu face pe
neunul, zi si mie " da sau nu? ma
intrea el intr-una.
- )a;mond, in calitate de prieten
iti cer insistent un singur lucru " nu-
mi cere sa-ti raspund.
- +ar +umnezeule, Barrett, ce
naia tot faceti impreuna atatea
dupa-mese in timpul saptamanii,
toate serile alea de !ineri, toate
noptile de samata spre duminica?
0 musai' treuie " ai a!ut-o.
- $tunci ce-ti mai ati gura sa
ma-ntrei, )a;?
- 1entru ca-i nesanatos%
- Ce?
- Toata situatia asta, (l. $sculta
la mine, asa ce!a nu s-a intamplat
cu tine niciodata. 2iciodata n-ai
pus asa un emargo pe detalii - si
tocmai fata de mine. 2u-mi spui
nimic. 0 ilegal. 0 nesanatos.
+oamne sfinte, ce naia poate face
atat de deoseit?
- )a;, draga, intr-un amor serios
B
- $mor?
- Sa nu te-apuci sa spui ca-i o
!ora murdara.
- <a !arsta ta? $mor?
+umnezeule +oamne, ma
inspaimanti, mi-e frica.
- Ti-e frica? Si pentru ce? Ce-ti
inchipui, ca m-am tacanit?
- Ma tem pentru situatia ta de
urlac, (l ' pentru liertate. 1entru
!iata ta5
Saracul )a;. 4orea serios.
- Te temi c-ai sa pierzi un coleg
de dormitor, ei?
- $iurea. $m chiar un coleg in
plus " de cand dumneaei petrece
atata timp cu tine aici.
Ma pregateam de concert, asa
ca dialogul nostru treuia sa ia
sfarsit foarte curand.
- <asa morco!ul , )a;mond. ( s-
a!em garsoniera aceea la 2e?
@or7 . $lte amine noi in fiecare
seara5 Sa !ezi ce !iata o sa fie5
- 2u-mi spune mie de morco!.
1ustoaica asta te-a inhatat, (l,
asculta ce-ti spun.
- $iurea " totul e diri*at ' fii calm
cand iti spun5
Tocmai imi potri!eam nodul
cra!atei, pornind-o catre usa.
Stratton nu parea prea lamurit.
- /ei, (llie?
- +a5
- +ar ai a!ut-o, este?
- +umnezeule, Stratton5
2u mergeam la concert cu :enn;
' mergeam de asta data, s-o vad. In
acea seara, la +unster /all, #Bach
Societ;% canta al cincilea concert
randenurgic si :enn; era solista
la cla!ecin. ( ascultasem , fireste,
de nenumarate ori, niciodata insa
cu orchestra si pulic. +oamne, cat
eram de mandru5 2-a facut, din
cate ma pricep, nici o greseala.
- $i fost nemaipomenita, i-am
marturisit la iesire.
- $sta arata cat de mult te
pricepi la muzica.
- Ma pricep destul.
2e aflam in perimetrul +unster
/all. 0ra o dupa-amiaza de aprilie
cand ai impresia ca la Camridge,
Massachussetts, prima!ara soseste
de-ade!aratelea. Colegii ei se
perindau prin apropiere =inclusi!
Martin +a!idson, care ma
omarda cu taciturne pri!iri
dusmanoase>, asa ca mi-a fost
imposiil sa ma lansez cu ea in
demonstratii despre chei, solfegii si
game.
$m tra!ersat Memorial +ri!e si
am luat-o de-a lungul apei.
- 1otoleste-ti entuziasmele,
Barrett. 8a-mi placerea asta. 2u
cant deloc e.traordinar. Sunt pur si
simplu (7. 2ici macar la ni!elul
unei #reprezentati!e uni!ersitare%
+oar (7. $sta-i tot " (7?
Ce mai puteam sa spun, cand
singura declina in acest fel orice
elogiu?
- (7. Canti (7. 4reau sa mai
spun un singur lucru " sa te tii de
treaa tot asa.
- Ce-ti !eni? Cine-ti spune ca n-
am sa ma tin de treaa? $m sa iau
chiar lectii cu 2adia BoulangerB
Ce naia mai era si asta? +in
felul rusc cum n-a mai adaugat
nimic, am inteles numaidecat ca o
luase gura pe dinainte.
- Cine? am intreat eu intrigat.
- 2adia Boulanger. ( profesoara
celera. <a 1aris. 3ltimele cu!inte
le rostise insa cam precipitat.
- <a 1aris? am intreat eu pe
in!ers, domol.
- 2u ia americani decat pe ochi
si pe spranceana. $m a!ut un
noroc colosal. 0 o ursa fantastica.
- :ennifer , sa nu spui ca pleci la
1aris.
- +ar n-am !azut 0uropa
niciodata. $ia astept sa plec, s-o
!ad.
$m apucat-o de umeri. 1oate
de!enisem rutal, nu stiu.
- $sculta " si de cat timp pastrezi
secretul asta pentru tine?
$tunci, pentru prima data :enn;
nu m-a putut pri!i in ochi.
- (llie, nu fi stupid, spuse ea. 0
ine!itail.
- Ce-i ine!itail?
- $sol!im ultimul an si ne
!edem de treaa, fiecare pe calea
lui. Tu mergi la +rept B
- Moment " e.plica-mi te rog la
ce te referi.
$cum ma pri!ea drept in ochi. Si
e.presia fetei ei trista.
- 1reppie, familia ta e foarte
ogata, eu sunt un zero din punct
de !edere social.
( tineam mai departe de umeri.
- 2u !ad ce naia are chestia
asta de-a face cu #fiecare pe calea
lui%. Acum suntem impreuna '
suntem fericiti.
- (llie, nu fi stupid, a repetat ea.
/ar!ard e ca sacul lui Mos Craciun.
1oti indesa in el fel de fel de
*ucarii " tot ce-ti trece prin cap. +ar
a doua zi, sacul se rastoarna cu
gura-n *os si e golit ' gata
saratoarea B
0zita.
- B si atunci treuie sa te intorci
de unde ai plecat.
- 4rei sa spui c-ai sa te-ntorci sa
toci taietei la Cranston, )hode
Island?
Spuneam lucruri disperate.
- 1aste fainoase, corecta ea. Si
nu glumi pe socoteala tatalui meu.
- +ar atunci, :enn;, te implor, nu
ma parasi.
- +ar atunci, (llie, despre ursa
ce-ai de spus? Si despre 1aris ce-ai
de spus? +espre 1arisul pe care nu
l-am !azut niciodata?
- +ar despre casatoria noastra
ce-ai de spus?
0u eram cel ce scosese aceste
cu!inte, desi pentru o fractiune de
secunda nici nu mi-a !enit sa cred
ca iesisera din gura mea.
- $ spus cine!a ce!a de
casatorie?
- +a, eu. Ti-o spun acuma.
- 4rei sa de!in sotia ta?
- +a.
Inclina capul, fara sa
zameasca, si intrea doar "
- 1entru ce?
$m pri!it-o drept in ochi.
- 1entru ca, am spus.
- (h, facu ea. 2u-i un moti!
chiar atat de rau B
M-a luat de rat =nu de maneca,
de asta data> si am pornit mai
departe amandoi de-a lungul apei.
2u mai era intr-ade!ar nimic de
adaugat.
$.
Ips?ich, Massachussetts, e la
apro.imati! JA de minute de
M;stic )i!er Bridge - depinde de
cum conduci si de starea !remii.
1ersonal, mi se intamplase o data
sa parcurg distanta si in 2L de
minute. 3n anume domn si foarte
distins ancher din Boston sustine
ca ar fi parcurs-o intr-un timp mai
scurt ' dar atunci cand intra in
discutie cronometra*e su CA de
minute intre Bridge si !ila Barrett
de!ine foarte greu sa poti deosei
realitatea de fantezie. 1arerea mea
ramane ca 2L de minute reprezinta
aici o limita asoluta. Ma refer si la
faptul ca stopurile de pe autostrada
6 nu pot fi ignorate de nimeni, nu
stiu ce credeti dumnea!oastra.
- Conduci ca un dement, imi
spuse :enn;.
- Suntem la Boston, am replicat.
Toti conduc ca niste dementi.
3n stop la autostrada 6 ma
oliga sa franez.
- $i sa ne omori pe amandoi,
aici, inainte ca parintii tai sa apuce
sa ne ucida cu zile.
- :enn;, te-as ruga sa tii cont de
faptul ca parintii mei sunt niste
oameni foarte draguti.
Se aprinse semnalul !erde. In
mai putin de 6A secunde, ME-ul
meu atingea suta.
- 1ana si Moas,sa pe gheata?
intrea ea.
- Cine?
- (li!er Barrett III.
- $h, tata-i aiat un. &au c-o
sa-ti placa.
- +e unde stii?
- 1lace tuturora, am replicat eu.
- $tunci tie de ce nu-ti place?
- Tocmai pentru ca toata lumea-l
place, am spus eu.
<a urma urmelor, nu stiu ce ma
apucase sa le-o prezint. $sta imi
mai lipsea - inecu!antarea
atranului #Ston;face%. In parte era
si din cauza ei " dorise acest lucru.
=#$sa se face , (li!er%> ' in parte
era la mi*loc simplul fapt ca (li!er
III reprezenta efecti! anca mea de
credit, in cel mai direct sens cu
putinta " imi platea uni!ersitatea.
0ra duminica seara - altfel nici
nu se putea ' !reau sa spun ca
impre*urarea era oligatoriu foarte
comme il faut =cum se cu!ine> "
duminica deci, cand o groaza de
masini se inghesuie pe autostrada
6 si impiedica omul sa se
graeasca. $m parasit autostrada,
cotind pe Eroton Street, o alee
laterala cu ale carei !ira*e eram
oisnuit de la 6J ani.
- +ar nu !ad nici o casa, oser!a
:enn;. 2u sunt decat cranguri de
copaci.
- Casele sunt in spate, dupa
copaci.
1e Eroton Street, daca nu esti
foarte atent, risti din !iteza sa te
trezesti trecand pe dinaintea
ifurcatiei spre propria ta adresa.
0ste e.act ce mi s-a intamplat in
acea dupa-amiaza. Trecusem de
intrare cu circa 2AA de metri cand
mi-am dat seama si am franat
rusc.
- 3nde-am a*uns? a intreat ea.
- $m trecut, am aiguit printre
dinti, in*urand de mama focului.
( fi fost ce!a simolic in faptul
ca m-am intors indarat CAA de
metri pana la !ila B (ricum, o data
intrat cu masina pe teritoriul
Barrett am redus !iteza. +e la
sosea la !ila e circa o *umatate de
mila. 1e drum mai intalnesti ici si
colo - sa le spunem - ane.e.
1roail ca , !azute pentru prima
oara, produc o impresie
e.traordinara.
- 0i, dracia dracului, e.clama
dintr-o data :enn;.
- Care-i chestia, :en?
- 8ara ancuri. <a loc comanda,
(li!er. (preste masina.
$m oprit. 0ra complet panicata.
- 0i, (l, nu mi-am inchipuit c-o
sa fie chiar asa.
- Cum adica?
- In halul asta de ogatie.
1roail ca a!eti si servi pe aici.
$m !rut sa ma intind, s-o
domolesc cu o mangaiere, dar
palmele mi-erau transpirate
=pentru mine un lucru total
neoisnuit>, asa ca m-am marginit
sa-i dau asigurari !erale.
- :en, lasa prostiile. ( sa !ezi ca
nu-i decat apa de ploaie.
- +e acord, dar poti sa-mi e.plici
de ce imi !ine acum , asa, dintr-o
data, sa ma fi numit mai curand
$igail $dams sau, stiu eu, Gend;
Gasp? (5ume americane
+neaose& 1 /ocul de cuvinte 6asp
(viespe) corespunde initialelor
6hite, Anglo 7a0on Protestant, prin
care paturile catolice, evreiesti si
de culoare, desemneaa uneori
asa-isa aristocratie pamanteana
78A )
$m parcurs restul distantei fara
sa ne mai spunem nimic ' am
franat in fata !ilei, in dreptul
treptelor de la intrare. +upa ce-am
sunat, in e.tremis, :enn; a cedat
unui ultim acces de panica.
- Sa fugim5 a e.clamat ea in
secunda cand tocmai asteptam sa
se deschida usa.
- Sa ramanem si sa comatem,
i-am raspuns.
2u-mi pot da seama daca
!reunul din noi glumea spunand
acestea.
3sa ne-a fost deschisa de
8lorence, o atrana si de!otata
ser!itoare a familiei.
- 4ai, domnisorul (li!er5 m-a
intampinat ea.
+umnezeule, ce nesuferita mi-
era formularea asta de adresare5
#+omnisorul% - cu acea implicita
distinctie peiorati!a intre atranul
#Ston;face% si mine.
+e la 8lorence am aflat ca eram
asteptati in ilioteca. 1ana sa
a*ungem acolo, :enn; a primit insa
socul unei galerii intregi de
portrete trecute in re!ista din mers.
Intai, faptul ca unele erau semnate
:ohn Singer Sargent =printre altele ,
un (li!er Barrett II, in ulei, e.pus
cateodata si la Boston Museum>,
apoi - si mai ales - faptul ca nu toti
memrii familiei a!eau numele
Barrett. 3nii inaintasi Barrett de
se. femeiesc, dadusera prin alianta
nastere unor figuri ca Barrett
Ginthrop, )ichard Barrett Se?al si
altii ' era apoi $ott <a?rence
<;man, care a!usese temeritatea
de a razi prin !iata = si prin
/ar!ard - analogia e implicita> si sa
de!ina laureat al unui mare premiu
de chimie, fara sa poarte in !reun
fel ilustrul patronimic5
- Iisuse, e.clama ea, pai
*umatate de /ar!ard atarna aicea
pe pereti5
- $pa de ploaie, :enn;, am
linistit-o eu.
- 2u stiam ca esti ruda si cu
+earcaderul Se?al, a remarcat
ea.
- 0i, da, !ezi ine, ma trag dintr-
o descendenta de pietrari si
schelari5
<a capatul lungului sir de
portrete, drept inaintea intrarii in
ilioteca, era o !itrina de cristal.
In !itrina cupe. Trofee sporti!e.
- Colosal, facu :enn;. 2-am mai
!azut asa ce!a ' parca-s din aur si
argint ade!arat B
- 1ai sunt.
- +umnezeule5 Si-s ale tale?
- 2u. $le lui.
8aptul ca trofeul olimpiadei de
la $msterdam lipsea de aici era
indiscutail una din prolemele
legate de amintirile personale ale
lui (li!er Barrett III. Cu sau fara
cupa olimpica , nu incapea insa
discutie ca atranul a!ea totusi o
panoplie intreaga de trofee
semnificati!e, cucerite in cele mai
di!erse competitii de canota*.
8oarte multe. ( groaza. 1roa
sclipitoare si concreta a acestui
ade!ar lua acum ochii lui :ennifer.
- <a campionatele de popice de
la Cranston nu se dau niciodata
asemenea chestii.
$poi cred ca mi-a tras un ghiont
cu cotul.
- Si tu, (li!er, n-ai trofee?
- Ba da.
- Intr-un cufar?
- 2u. Sus in camera. Su pat.
Mi-a aruncat o scumpa pri!ire
:ennifer, atat de proprie si
inimitaila, si mi-a soptit la
ureche "
- Mai incolo mergem sa le
!edem, da?
2-am mai apucat sa-i raspund,
nici sa !erific ade!aratul moil care
dictase propunerea acestei
e.peditii la mine in dormitor, cand
dintr-o data , am fost intrerupti.
- 0i, un !enit5
Moas,sa pe gheata5 0ra atranul
in persoana5
- $h, un gasit5 Ti-o prezint pe
:ennifer B
- Incantat de cunostinta.
Inainte sa fi a!ut timp sa fac
prezentarile, ii si daduse mana.
(ser!am ca , de asta data,
renuntase la uniforma lui oisnuita
de ancher. +a, intr-ade!ar, (li!er
III purta un sacou #sport% din
casmir. Iar pe fizionomia lui,
oisnuit impietrita, flutura acum un
suras insidios.
- 1oftiti !a rog, sa intram, sotia
mea ne asteapta alaturi.
1e :ennifer o astepta in
ilioteca un al doilea soc fara egal
" intalnirea cu $lison 8ores,
supranumita #Tips;% Barrett =in
momentele mele malitioase, imi
placea sa-mi inchipui felul in care
porecla ei din scoala ar fi afectat-o
in cazul cand n-ar fi a*uns sa
diri*eze cu zel patrona*ul operelor
filantropice si muzeelor>. +e fapt,
din scripte reiesea foare clar ca
#Tips;% 8ores nu-si asol!ise
scoala niciodata. 1arasise Colegiul
Smith in anul II, cu inecu!antarea
neconditionata a parintilor ei, spre
a se marita cu (li!er Barrett III.
- Sotia mea B $lison, ti-o prezint
pe :ennifer5
Se si graise sa uzurpe rolul de-
a face prezentarile5
- Calli!eri, am adaugat eu,
deoarece (ld Ston; nu cunostea
numele ei de familie.
- Ca!illeri, a precizat :enn;
politicoasa - caci ii pronuntasem
numele gresit, pentru prima si
ultima oara in !iata mea.
- Ca in #Ca!aleria )usticana%? a
intreat atunci mama, pesemne din
dorinta de-a do!edi ca, in pofida
statutului ei de casnica, era totusi o
femeie culti!ata.
- Intr-ade!ar, i-a raspuns :enn;
zamind. 8ara nici o legatura de
rudenie, insa.
- $h, spuse mama.
- $h, spuse tata.
<a care - incapail sa ma
dumiresc daca prinsesera sau nu
spiritul lui :enn; - n-am a!ut
altce!a de adaugat decat "
- $h?
Mama si :enn; si-au dat mana '
apoi, dupa oisnuitul schim de
analitati, practic imposiil de
depasit la noi in familie, ne-am
asezat cu totii in fotolii. Toata
lumea era calma. 0u incercasem sa
prind din aer miscarea. Indiscutail,
mama trecuse la scrutarea atenta
a lui :ennifer, facand proail
aprecieri asupra felului cum era
imracata = nu #pro!ince% de asta
data5 > , asupra tinutei, atitudinii
si , desigur, accentului. Imposiil de
disimulat " accentul Cranstonului se
putea sesiza chiar in frazele ei cele
mai politicoase. 1oate ca si :enn; la
randul ei o scruta pe mama. Se
spune ca fetele au oiceiul asta. Si
ca ar scoate la i!eala descoperiri
interesante cu pri!ire la aietii care
urmeaza sa le de!ina soti. 1oate
ca-l scruta si pe (li!er III. ( fi
oser!at ca-i mai inalt ca mine?
+ar despre sacoul sport ce-o fi
zicand?
(li!er III, ca de oicei, isi
concentra tirul asupra mea.
- Cum te mai lauzi, aiete?
1entru un fost titular al unei
urse )hodes atranul era un
causeur lamentail.
- 1rea ine, dom,le. 1rea ine.
+intr-un simt al echilirului
con!ersational, mama o intretinea
pe :ennifer.
- Cum a fost drumul?
- 8oarte placut, raspunse :enn;.
1lacut si B rapid.
- +a, (li!er conduce repede,
inter!eni (ld Ston;.
- +ar nu mai repede ca tine,
tata, am intors-o.
Ce a!ea sa mai adauge la asta?
- /m, da. Sigur.
Te cred ca #sigur%, altfel nici ca
se putea.
Mama care-i intotdeauna de
partea lui, oricare ar fi situatia,
schima urgent !ora in directia
unui suiect de interes mai general
- muzica, arta - sau asa ce!a. $s
minti daca as spune ca ascultam
atent. +upa cate!a momente , m-
am trezit cu o ceasca de ceai in
maini.
- Multumesc, am spus ' apoi am
adaugat " dar foarte curand o sa
treuiasca sa plecam B
- Ce spui? facu :enn;.
Se pare ca discutia era despre
1uccini, sau altce!a, si remarca
mea cazuse intrucat!a ca nuca in
perete. Mama s-a uitat atunci la
mine =e!eniment rar>.
- +ar parca intelesesem ca ati
!enit sa luam masa impreuna?
- $h, dar nu putem.
- +esigur, spuse :enn;,
sincronizand perfect.
- Treuie sa fiu inapoi, stii ine -
m-am adresat cu seriozitate catre
:en.
:enn; mi-a aruncat o pri!ire stil
#ce tot !oresti acolo?% . $tunci,
atranul Ston;face se pronunta in
urmatoarele cu!inte "
- )amaneti la masa. 0 un ordin5
Surasul prefacut care-i flutura
pe uze nu contrazicea intru nimic
porunca. +ar nu eram dispus sa
inghit una ca asta nici macar din
partea unui fost finalist olimpic.
- &au, nu putem, tata, am
replicat eu.
- Treuie, (li!er, decreta atunci
:enn;.
- +e ce? am intreat.
- 1entru ca mi-e foame, a
raspuns ea.
2e-am asezat la masa,
indeplinind astfel dorinta lui (li!er
III. Tata si-a inclinat capul pentru
rugaciune. Mama si :enn; il
urmara. Cat despre mine, m-am
aplecat usor. Iisuse Christoase, imi
!enea sa intru in pamant5 Ce-i
costa, macar de asta data, sa fi
lasat afara rugaciunea? Ce !a
gandi :enn;? +umnezeule, ce
intoarcere la oscurantismul e!ului
mediu5
- Binecu!anteaza , te rugam
+oamne, aceasta masa si a*uta-ne
pururea sa ne amintim de toate
ne!oile si lipsurile aproapelui
nostru. In numele +omnului nostru
Iisus Christos.
- $min, incheie mama = si :enn;
- dar foarte stins > .
- 1la;5 am lansat eu, *umatate in
gluma.
2imeni nu parea amuzat. :enn;
mai putin decat toti. Isi intoarse
pri!irea de la mine. (li!er III imi
arunca o uitatura piezisa "
- Mi-ar face realmente placere
sa te !ad din cand in cand *ucand si
tenis, (li!er.
+aca n-am mancat intr-o tacere
mormantala, faptul se datoreste
remarcailei capacitati a mamei de
a reanima, cu mici analitati,
con!ersatia la rastimpuri.
- +eci, sunteti de fel din
Cranston, :enn;?
- +a, cam asa ce!a. +e fapt
mama era nascuta la 8all )i!er.
- 8amilia Barrett are farici la
8all )i!er, oser!a (li!er III.
- 3nde timp de generatii au fost
e.ploatati muncitorii, adauga
(li!er I4.
- In secolul 6L, preciza (li!er III.
Mama zami, aparent
satisfacuta ca (li!er al ei castigase
mingea. +ar prea de!reme.
- Ce se aude cu proiectele
acelea de automatizare a muncii
pe-acolo? am reluat eu din !oleu.
$ urmat o mica pauza. Ma
pusesem in garda pentru o riposta
fulgeratoare.
- Ce se-aude cu cafeaua? rosti
$lison 8ores Tips; Barrett.
2e-am retras apoi in ilioteca
pentru ceea ce , indiscutail,
treuia sa fie ultima runda. :enn; si
cu mine a!eam cursuri a doua zi
dimineata ' Ston; a!ea anca, si
asa mai departe ' Tips; a!ea cu
siguranta la randul ei un punct
merituos de program matinal.
- 1utin zahar, (li!er?
- (li!er ea intotdeauna cu
zahar, draga mea , spuse tata.
- $sta seara, nu, multumesc, am
raspuns eu. $sa, goala. Mersi.
Bun. Toata lumea era instalata,
sorind comod din cafele, nu mai
a!eam nimic sa ne spunem. M-am
infiintat asadar cu un suiect de
discutie.
- Spune, :ennifer, am intreat
dintr-o data, ce parere ai despre
#+etasamentul 1acii%?
- (h, te pomenesti ca le-ai si
spus, (. B.? facu mama catre tata.
- 0 prematur, draga mea,
raspunse (li!er III, afisand o falsa
modestie, din care se citea insa
raspicat " #intreaa ' hai, intreaa5%
0ra deci oligatoriu.
- Ce-i cu asta, tata?
- 2imic important, (li!er.
- +ar cum poti spune una ca
asta? inter!eni mama, intorcandu-
se neintarziat catre mine, spre a
difuza cu putere ma.ima mesa*ul
=am spus ca era de partea lui> "
- Tatal tau !a fi numit in curand
presedinte al #+etasamentului
1acii%.
- (h5
:enn; scoase la randul ei un
#oh5% - dar pe un ton diferit, mai
!esel.
Tata se prefacea stan*enit,
mama parea ca asteapta sa ma
infiintez cu un salamalec, sau asa
ce!a. +a-o-ncolo, la urma urmelor
nu era postul de Secretar de Stat5
- 8elicitari, Mr. Barrett5 :enn;
luase initiati!a.
- +a, sigur, felicitari, am aproat
in urma ei.
Mama murea sa deschida o
discutie despre marea oma.
- Sunt asolut con!insa c-o sa
fie o splendida e.perienta
educati!a , porni ea.
- (h, da, incu!iinta :enn;.
- +a, sigur, am adaugat eu, fara
deoseita con!ingere. /m - fii
una si paseaza-mi zaharul, te rog.
%.
- :enn;, orice-ai zice, doar nu-i
Secretar de Stat, ce naia5
In cele din urma, goneam inapoi
catre Camridge, sla!a +omnului.
- (ricum, (li!er, ai fi putut sa te
arati ce!a mai entuziasmat.
- <-am complimentat, ce !rei?
- 8antastic de marinimos din
partea ta.
- Ce dracu !oiai sa spun?
- 2u stiu, zau, +umnezeule, a
oftat ea, dar toata po!estea asta
ma imolna!este.
- 2u mai putin, am adaugat.
$m mers apoi o ucata de drum
fara sa ne mai spunem nimic.
3nde!a plutea totusi o
neintelegere.
- Si care-i po!estea care te
imolna!este, :en? am intreat-o
eu, dupa un prelung timp de
cugetare.
- 8elul dezgustator in care-l
tratezi pe propriul tau tata.
- Si ce parere ai despre felul
dezgustator cum se poarta el cu
mine?
1apara era gata. Mai precis,
portia de spaghetti cu sos. :enn; se
amala intr-ade!ar intr-o
!ehementa diatria despre datoria
dragostei filiale - tot sindromul ei
italo-mediteranean. Si cat de
nerespectuos eram.
- Il iei peste picior, il iei in alon,
iti ati *oc tot timpul5
- 0 reciproc, :en. Sau nu ti-ai dat
seama?
- $m impresia ca nu te-ai da
inapoi de la nimic , doar, doar sa-i
pui si tu capac.
- Sufletu,5 Imposiil de pus
capac lui (li!er Barrett III.
$ urmat o mica tacere curioasa '
dupa care mi-a raspuns "
- +ecat, e!entual, luand-o de
sotie pe :ennifer Ca!illeri B
M-am stapanit cat a fost necesar
ca sa trag masina pe dreapta, in
par7ing-ul unui motel cu restaurant
pescaresc. M-am intors apoi catre
:ennifer si mi-am iesit din pepeni.
- 4a sa zica, asta crezi tu despre
mine?
- Cred ca face si asta parte din
ceea ce cred , mi-a raspuns ea,
foarte calm.
- :enn;, tu nu crezi ca te iuesc?
am inceput sa strig la ea.
- Ba da, mi-a raspuns,
pastrandu-si calmul inca. +ar,
dintr-un fel de neunie, iuesti in
acelasi timp si situatia mea sociala
- care-i negati!a.
2u ma puteam gandi la alt
raspuns decat nu. $m repetat nu ,
de nu stiu cate ori, pe toate
tonurile. 0ram ingrozitor de
suparat, imi dadeam seama ca
putea chiar sa aia putina dreptate
in ceea ce spusese.
2ici ea nu parea deoseit de
ine dispusa.
- 2u pot sa ma pronunt in nici
un fel, (llie. Cred numai ca si asta
face parte din sentimentul tau. $sa
cum si eu, la randul meu, nu tin
numai la tine " tin si la numele tau
- pana si la numeralul din coada.
$ pri!it intr-o parte, si am crezut
ca o sa inceapa poate sa planga.
+ar nu ' si-a incheiat gandul "
- <a urma urmelor face si asta
parte din ceea ce esti.
$m tacut o clipa, cu pri!irea
atintita la firma clipitoare de neon "
#Midii M Stridii% . Ceea ce-mi placea
atat de mult la :enn; era
capacitatea de a citi inlauntrul
meu, de a intelege o multime de
lucruri pe care nu ma mai simteam
oligat sa le formulez ane!oie in
cu!inte. +e pilda, chiar in clipa
asta. +ar cum sa admit deschis ca
nu eram perfect? +umnezeule, ea
cantarise foarte deschis toata
imperfectiunea mea, si pe a ei.
+oamne, cat de ne!rednic ma
simteam5
Imi luase complet piuitul.
- 2u !rei sa mananci stridii, :en?
- 2u !rei sa mananci ataie de
la mine, 1reppie?
- Ba da, am spus.
Isi stranse pumnul gingas si mi-l
lipi de fata. <-am sarutat, apoi am
incercat sa ma intind ca s-o
imratisez cu totul ' dar m-a impins
cat colo, rastindu-se la mine ca o
apucata "
- 1orneste motorul, 1reppie5 Ce
mai astepti, misca5 Eraeste-te5
+oamne, cat m-am grait.
Suiectul numarul 6 era e.cesul
de !iteza. Eraa. 1recipitatia mea.
2u-mi pot aminti precis cu!intele
tatei, dar, in linii mari, te.tul
alocutiunii pe care mi-o tinea la
masa, in saloanele /ar!ard
Cluului, era a.at pe nara!ul meu
de a actiona prea repede. S-a intins
la !ora socrindu-ma sa nu mai
infulec asa repede. Ii raspunsesem
politicos ca eram de-acum om in
toata firea si ca n-ar mai fi cazul sa
ma moralizeze in continuare, si nici
sa-mi comenteze intr-una purtarile.
Mi-a raspuns ca pana si
conducatorii politici a!eau din cand
in cand ne!oie de putina critica
constructi!a. $m luat aceasta drept
o aluzie nu tocmai sutila la
sarcinile pe care le a!usese de
indeplinit in timpul primei
administratii )oose!elt. +ar n-
a!eam de gand sa-i aduc aminte
de 8.+.). , sau de rolul *ucat de el
in reforma ancilor americane. $sa
ca am preferat sa tac chitic.
Cum !a spuneam, de*unam
impreuna la /ar!ard Clu, Boston.
=0u #prea repede% - daca e sa
acceptam aprecierile tatei>. 0ram
aici incon*urati de tot felul de
indi!izi din cercul lui. +i!ersi colegi,
clienti, admiratori si asa mai
departe. 0ra o treaa regizata cu
amanuntul. +aca trageai putin cu
urechea, puteai auzi in dreapta sau
in stanga " #3ite-l pe (li!er
Barrett%. Sau " #<a masa aceea e
Barrett, cunoscutul sporti!%.
2u era fireste decat o noua
runda in lunga noastra serie de
non-con!ersatii. Singura chestie
perfect e!identa era ca se atea
apa in piua.
- Tata, n-ai nimic de spus in
legatura cu :ennifer?
- Si, ma rog, ce-ar fi de spus?
2e-ai pus doar inaintea unui fapt
implinit, nu?
- Bine, dar !reau sa-ti cunosc
parerea, tata.
- Sunt de parere ca :ennifer e
admiraila. 1entru ca o fata de
originea ei sa a*unga sa razeasca
pana la )adcliffe B
Cu atari pseudo-gogoase
mieroase pregatea ine!itail
deschiderea atacului.
- +ar sa !enim la oiect, tata5
- #(iectul% , in cazul de fata, n-
are nimic de-a face cu frumoasa
domnisoara, spuse el. $re de-a
face doar cu tine.
- $h? am spus eu.
- 0 !ora de reeliune, aiete,
adauga el. )eeliunea ta impotri!a
mea.
- Tata, dar te rog sa-mi e.plici in
ce masura faptul de a lua de sotie
pe o colega de uni!ersitate,
frumoasa si inteligenta, constituie o
reeliune. $i !azut-o. Te-ai con!ins
ca nu e o hippie descreierataB
- 5u e o multime de alte lucruri
B
$ha, deci asta era. (structie si
rahat cu lingura mare.
- Spune-mi sincer, tata, ce te
roade mai mult " faptul ca-i catolica
sau faptul ca-i saraca?
Imi raspunse printr-un fel de
soapta in timp ce se apleca usor
catre mine "
- +ar pe tine, ia spune-mi, ce te
atrage mai mult?
Simteam ne!oia sa ma ridic si
sa plec. I-am spus-o.
- Stai *os si !oreste ca un
arat, mi-a cerut el.
#Ca un arat%, adica cum " prin
contrast cu ce? #cu un mucos%? #o
fetiscana%? #un soarece%? (ricum,
fapt e c-am ramas.
Moas,sa pe gheata - ce
satisfactie enorma i-am dat
ramanand mai departe la masa. Mi-
era clar ca pentru el asta
reprezenta nici mai mult, nici mai
putin decat o noua !ictorie.
- Tot ce !reau sa te rog, e sa nu
te graesti " mai asteapta putin,
spuse (li!er Barrett III.
- +aca poti, fii un si defineste
ce intelegi prin putin.
- Termina mai intai +reptul.
+aca-i ce!a serios, o sa suporte
proa timpului.
- Sigur ca-i serios, dar pentru ce
naia sa supun treaa asta unei
proe aritrare?
1ozitia mea era acum fara
echi!oc. Ma opuneam. 0ram contra
aritrariului. Contra tendintei lui de
dominare si control asupra !ietii
mele.
- (li!er. =Incepuse o noua
runda>. 2u uita ca esti minor B
- $dica cum, minor? Incepuse
sa-mi sara mustarul ' ei, fir-ar sa
fie5
- 2-ai implinit inca 26 de ani. +in
punct de !edere legal nu esti inca
ma*or.
- 1unct de !edere legal?5
Sufletu,5 M-am saturat pana-n gat
de atatea rahaturi si noduri in
papura5
2u e e.clus ca ultimele mele
remarci sa fi fost auzite pe la
mesele !ecine.
Ca pentru a compensa ridicarea
tonului de care ma facusem
!ino!at, (li!er III imi adresa atunci
urmatoarea replica su forma unui
tir nimicitor, rostit in soapta "
- 0sti lier ' insoara-te cu ea
acuma " eu insa nu-ti mai dau nici
una-ziua.
Si ce mare scofala, chiar daca ar
fi auzit intreg salonul?
- Tata, de astfel de ziua una n-
am nevoie"
Si am iesit din e.istenta lui, ca
sa incep sa-mi traiesc propria !iata.
&.
1rolema ramanea de rezol!at
la Cranston, )hode Island, orasel
situat putin mai la sud de Boston
decat e Ips?ich-ul catre nord. +upa
lamentailul esec al prezentarii lui
:ennifer socrilor ei prezumti!i
=#asasini prezumti!i% - glumea ea> ,
ideea de a face cunostinta tatalui
ei era departe de a-mi inspira
entuziasm. Ceea ce !reau sa spun
e ca ma si !edeam angrenat pana
peste cap in comaterea unei
enormitati de sindrom italo-
mediteranean, agra!at si de faptul
ca :en fusese singura la parinti si
orfana de mama, legatura dintre
tata si fiica fiind, dupa toate
proailitatile, anormal de
puternica. Ma pregateam deci
pentru socul cu acest comple. de
#forte emotionale% , cunoscut si din
manualele de psihologie.
<a acestea toate se adauga
faptul ca eram asolut lefter.
Imaginati-!a, sa spunem -
pentru o fractiune de secunda - pe
domnul (li!ero Barretto , un
simpatic italienas din cartier, la
Cranston, )hode Island. (li!ero
Barretto se duce la Ca!illeri tatal,
placintar in numita localitate si-i
spune " #$s dori sa iau de sotie pe
singura dumnea!oastra fiica,
:ennifer%. Care ar putea fi intaia
intreare a atranului macaronar?
=2-ar intrea, fireste, nimic de
iuire, deoarece a sti cine-i :ennifer
inseamna automat s-o si iuesti '
acesta e un ade!ar uni!ersal>. 2u,
Mr. Ca!illeri ar pune o intreare
cam in stilul acesta" #Barretto
draga, cu ce-ai de gand sa-i asiguri
intretinerea?%
Iar acum, cautati sa !a imaginati
reactia de om cumsecade a lui Mr.
Ca!illeri, daca Barretto i-ar
raspunde ca , de fapt, cel putin
pentru urmatorii C ani, situatia e
in!ersa " fata lui ar urma sa asigure
intretinerea tanarului ginere5 0 clar
ca unul Mr. Ca!illeri i-ar arata pe
loc usa, sau chiar - presupunand ca
Barretto ar fi mai pirpiriu ca mine -
i-ar face !ant afara.
0 o treaa care nu se mai
discuta.
4eti intelege asadar moti!ul
pentru care , la !olanul masinii
mele, in acea dupa-amiaza de mai,
indreptandu-ne catre sud,
respectam cu cea mai mare
strictete toate semnele
indicatoarelor de !iteza postate de-
a lungul autostradei L5. <a un
moment dat, :enn;, care se
deprinsese in ultimul timp cu
placerile !itezei, mi-a atras chiar
atentia, su forma de repros, ca
mergem cu JA pe o portiune unde
eram autorizat sa ating J5 de mile
pe ora. I-am e.plicat ca !oiam sa
trag cu urechea la ataia motorului
- ceea ce, fireste, ea n-a crezut.
- :en, te rog, i-am spus eu,
po!esteste-mi din nou.
)adarea nu era !irtutea
cardinala a lui :enn;, asa ca a
refuzat sa-mi mai intareasca
moralul raspunzand pentru a nu
stiu cata oara la toate intrearile
stupide pe care i le mai adresasem.
- Te implor, :enn;, pentru ultima
oara.
- $m !orit cu el la telefon. I-am
e.plicat. $ spus o.7. $sta pe
englezeste, pentru ca - asa cum ti-
am mai spus, si cum s-ar parea ca
nu !rei sa crezi - nu stie o oaa
de italiana , afara de cate!a
in*uraturi.
- Bine, dar ce inseamna o.7.?
- 4rei sa insinuezi ca Scoala de
+rept de la /ar!ard e frec!entata
de un student incapail sa dea
definitia termenului #o.7.%?
- +ar nu-i un termen *uridic, :en.
Si-a asezat o mana pe ratul
meu. Sla!a +omnului, asta puteam
pricepe. Totusi, mai simteam lipsa
unei clarificari.
- +e fapt, o.7. ar fi putut sa
insemne si " #n-am ce-i face, deci
accept%.
In inima ei, atat de una si
caritaila, a mai gasit atunci
resurse sa-mi mai repete pentru a
n oara detaliile con!oririi a!ute cu
tatal ei. Ii parea ine. )ealmente.
2u se gandise intr-ade!ar niciodata
ca, trimitand-o la )adcliffe, a!ea s-
o marite ulterior cu primul !ecin
= unul, de altfel, ii si ceruse mana
inainte de plecarea la colegiu >. Ca
la inceput n-a !rut sa creada ca
!iitorul ginere poarta numele (li!er
Barrett I4. Si ca , in legatura cu
aceasta, a a!ertizat-o chiar
impotri!a !iolarii celei de-a 66-a
porunci.
- Care mai e si aia? am intreat-
o.
- Sa nu spui gogosi tatalui tau, a
fost raspunsul ei.
- (h5
- Si asta-i tot, (li!er. Te rog sa
ma crezi.
- Stie ca n-am a!ere?
- +a.
- 2u-i pasa?
- Cel putin aici, el si cu tine a!eti
un punct comun.
- +ar este c-ar fi mai ucuros
dac-as a!ea gologani?
- Tu nu?
- 2-am mai scos un singur
cu!ant pana la destinatie.
:enn; locuia pe /amilton
$!enue, o strada cu un lung sir de
case din lemn, cu o droaie de copii
la tot pasul, pe trotuare, si cati!a
copaci prica*iti ici si colo. +e la
!olan, cautand din ochi un loc de
parcare, prima mea impresie a fost
aceea ca ma aflam in alta tara.
Intai si intai, peste tot, lume. $poi,
carduri intregi de copii *ucandu-se
in strada ' familii stateau adunate
ciorchine pe dinaintea caselor,
aparent fara alta ocupatie in acea
dupa amiaza de duminica decat de
a casca gura la mane!rele mele de
la !olanul ME-ului.
:enn; sari din masina prima.
$ici, in Cranston, refle.ele ei a!eau
parca o agerime neoisnuita " ai fi
zis ca-i un greier. ( o!atie cat se
poate de dezordonata s-a pornit
spontan in clipa cand lumea
adunata inaintea intrarii si-a dat
seama ce pasager transportam.
#<a Ca!illeri%, chiar ea5 Cand mi-
am dat seama cu ce strigate de
simpatie o intampinau, aproape ca
mi-a fost rusine sa mai coor. $m
realizat concomitent ca n-a!eam
efecti! nici cea mai mica sansa sa
trec, macar o singura clipa, drept
un ipotetic #(li!ero Barretto%.
- /ei, :enn;5 o apostrofa dintr-o
data un fel de matroana cu
formidaila !er!a.
- (h, doamna Capodilupo, ce
mai faceti? ii striga :enn; drept
raspuns.
$m iesit atunci cu gri*a din
masina. Simteam cum toate
pri!irile se atintisera asupra mea.
- $lo, cine-i aiatul? tipa
doamna Capodilupo.
+estul de putin sutili oamenii
de aici, mi-am zis in sinea mea.
- 2u-i nimic5 ii raspunse
amuzata :enn;, scotand un nou
strigat. Ceea ce m-a imaratat
peste masura.
- ( fi5 tipa doamna Capodilupo,
catre mine de asta data, dar sa stii
ca fata in schim e cine!a5
- <as, ca stie el5 raspunse :enn;
glumet.
Se-ntoarse apoi sa dea
satisfactie si partii de !is-H-!is.
- <as, ca stie el5 repeta ea spre
celalalt grup de admiratori.
Ma apuca de mana =eram ca un
fel de !enetic calcand pragul unui
paradis> si urcaram impreuna
treptele spre eta*ul casei nr. 6KL $.
$ fost un moment curios.
Stateam infipt acolo, in picioare,
si :enn; tocmai apucase sa spuna "
- $cesta-i tata, (l B
1hil Ca!illeri, un arat mai mic
ca mine si cam indesat, otocanos
- tip )hode Island - in *ur de 5A de
ani, imi intinse mana.
$m apucat-o ' pot spune ca mi-a
scuturat-o destul de zdra!an.
- Incantat de cunostinta,
domnule.
- 1hil, ma corecta el. Ma numesc
1hil.
- 1hil, domnule, am reluat eu
continuand sa-i strang mana.
$poi, totodata, a fost si un
moment de spaima. Caci nici n-
apucase ine sa dea drumul mainii
mele drepte, ca Mr. Ca!illeri se si
intorsese catre fiica lui, scotand
urmatorul racnet de necrezut "
- :ennifer5
( fractiune de secunda nu se
petrecu nimic altce!a. $poi insa se
napustira unul in ratele celuilalt.
Si se strangeau. Tare. Cat puteau
de tare. <eganandu-se incoace si
incolo. Tot ce Mr. Ca!illeri mai putu
rosti in chip de comentariu la
aceasta introducere fu repetarea
=tot mai duioasa> a numelui fiicei
sale " *ennifer. Si tot ce asol!enta
si premianta sa fiica a putut sa
spuna drept raspuns a fost o
singura silaa " Phil.
0ram categoric omul de pe tusa.
( anumita norma facand parte
din alesul meu aga* educati! mi-a
folosit in ziua aceea, scotandu-ma
de la ananghie. Mi se tinusera
dintotdeauna interminaile
prelegeri in legatura cu indatorirea
de a nu vorbi niciodata cu gura
plina% Intrucat 1hil si fiica sa
unelteau fara oprire in !ederea
umplerii amintitului orificiu, nu m-
am socotit catusi de putin oligat
sa !oresc. $m ingurgitat insa
proail o cantitate record de
placinte italienesti. In incheierea
copiosului consum, am disertat
destul de amplu, cum m-am
priceput mai ine, despre
sortimentul care-mi placuse cel mai
mult =ma infruptasem in doua
randuri din fiecare, ca nu cum!a
purtarea mea sa fie socotita
*ignitoare> " incantarea celor doi
Ca!illeri era de nedescris.
- Baiatul e o.7., declara 1hil
Ca!illeri catre fiica sa.
Ce putea sa insemne asta(
2-a!eam de fapt ne!oie de nici
o definitie " singurul lucru pe care
mi-l doream din toata inima era sa
stiu care anume din putinele si
foarte circumspectele mele actiuni
ma in!rednicisera de acest mult
indragit epitet.
Imi placusera cel mai mult
placintele cele mai une? Sau, cine
stie, strangerea dreptei mele
fusese multumitor de zdra!ana? Ce
anume? aceasta era intrearea.
- 9i-am spus doar ca aiatul e
o.7., 1hil, se adresa :ennifer lui Mr.
Ca!illeri.
- 0-n ordine, raspunse tatal. +ar
treuia sa ma con!ing totusi cu
ochii mei. 0i, m-am con!ins. (li!er?
$cum mi se adresa mie.
- +a, domnule?
- 1hil.
- 1hil, dom,le.
- 0sti un aiat o.7.
- 4a multumesc foarte mult.
Sunt foarte magulit. )ealmente.
+umnea!oastra stiti cat de mult tin
la fiica dumnea!oastra. Si
dumnea!oastra B
- (li!er, intrerupse :enn;, ce tot
indrugi acolo ca un preppie
caraghios? Inceteaza odata5
- :ennifer, intrerupse Mr.
Ca!illeri, ce-ar fi sa !oresti
cu!iincios? Ce moas,sa pe gheata -
doar e musafirul nostru5
Cu prile*ul cinei = a reiesit ca
partea de placintarie nu fusese
decat un simplu aperiti! >, 1hil a
incercat sa deschida o discutie
serioasa cu mine despre stiti-
dumnea!oastra-ce. +intr-un moti!,
zic eu, total neunesc. 1hil era de
parere ca ar fi putut sa mi*loceasca
o impacare intre numitii (li!er III si
(li!er I4.
- <asa-ma sa-i !oresc la telefon
" asa, ca de la parinte la parinte,
pleda el.
- &au, 1hil, crede-ma, e curata
pierdere de timp.
- +ar nu pot sta asa cu ratele
incrucisate sa las un parinte sa-si
trimeata fiul la plimare , nu pot5
- +a, dar nu uita ca si eu la
randul meu il trimit pe el la
plimare.
- 1e dracu5 Sa nu te mai aud
spunand una ca asta cate zile oi
a!ea, ma-ntelegi? replica el, de-a
dreptul suparat. +ragostea de tata
e o calitate ce se cere iuita si
respectata. 0 un lucru rar.
- Mai ales in familia mea, am
oser!at eu.
:enn; se ocupa cu ser!itul, mai
mult asenta de la discutie.
- 8ormeaza-mi numarul, insista
mai departe 1hil. <asa c-am eu
gri*a " sa !ezi cum se aran*eaza
totul.
- 2u 1hil, intre tata si mine toate
firele au inghetat.
- $sculta la mine, (li!er, ai sa
!ezi cum le topim noi. Crede-ma "
iti spun eu ca le topim. +eh, cand
!ine timpul de mers la iserica B
In clipa aceea, :enn;, care
tocmai intindea farfuriile pentru
desert, adresa parintelui ei o
monosilaa pe ton de a!ertisment.
- 1hil? B
- +a, :en, ce-i?
- In legatura cu isericaB
- Mda, ce?
- /mm - e.ista , ca sa zic asa,
e.ista aici o oiectie, 1hil.
- $h? facu Mr. Ca!illeri. $poi,
tragand cu promptitudine concluzia
gresita, se-ntoarse spre mine pe
ton de scuza.
- $a B sa stii B n-am !rut de loc
sa spun musai catolica, (li!er.
$dica, asa cum ai aflat proail de
la :ennifer, suntem catolici. Ma
refeream insa la iserica ta, (li!er.
+umnezeu inecu!anteaza unirea
!oastra , pot sa !-o *ur, oricare ar fi
iserica.
$m aruncat o pri!ire lui :en,
care, in mod in!ederat omisese
punctul cu pricina in discutia lor
telefonica de mai inainte.
- (li!er, imi e.plica ea, era zau
prea mult " nu-l puteam pocni si cu
asta, chiar de la inceput.
- Cum adica? intrea
imperturail afailul Mr. Ca!illeri '
pocniti ' pocniti-ma copii dragi - cu
tot ce !a trece prin minte.
2u stiu de ce, tocmai in acea
clipa pri!irile mele cazura asupra
unei statuete a Maicii +omnului din
portelan, dominand de pe o
policioara sufrageria familiei
Ca!illeri.
- 0 !ora de chestia cu
inecu!antarea isericii, 1hil, spuse
:enn; departandu-si pri!irea de la
tatal ei.
- $ha, mda? facu 1hil, pregatit
pentru ce-i mai rau.
- /mm Bcum sa-ti spun, e.ista
aici o mica oiectie, 1hil, continua
ea, pri!ind acum spre mine dupa
a*utor, ceea ce - din ochi -
incercam sa-i dau pe cat ma
pricepeam de ine.
- Cum adica " oiectie despre
+umnezeu? +espre orice fel de
+umnezeu?
:enn; dadu aproator din cap.
- Imi dai !oie sa e.plic, 1hil? $m
inter!enit eu.
- 9e rog.
- 2ici ea, nici eu nu credem, 1hil.
Si nu !rem sa fim ipocriti in
chestiunea asta.
Impresia mea e ca a acceptat
pentru ca !enea de la mine. 1oate
ca pe :en ar fi palmuit-o. 8apt este
ca acum el de!enise omul de pe
tusa, strainul. 2u mai putea sa ne
pri!easca in fata pe niciunul.
- 8oarte ine, spuse dupa o
prelunga tacere. $s dori numai sa
mi se e.plice cine !a oficia
ceremonia B
- 2oi, am spus.
1ri!i spre propria sa fiica pentru
confirmare. :ennifer aproa din
cap. Ceea ce afirmasem era corect.
+upa alta prelunga tacere,
spuse iar "
- 8oarte ine.
$poi, proail a!and in !edere
calitatea mea de !iitor *urist, ma
intrea daca o astfel de casatorie
era - cum se spune - #legala% ?
:enn; ii e.plica atunci ca
ceremonia la care ne gandeam
urma sa se tina in prezenta
capelanului unitarian de la colegiu =
#$ha, da, capelanul%, murmura 1hil
> , si ca noi doi a!eam , de fata cu
el, sa ne adresam unul celuilalt
cate!a cu!inte.
- Cum, !a sa zica si mireasa
!oreste? facu el pe tonul celui
care a primit lo!itura de gratie.
- 1hilip, i se adresa atunci
:ennifer, ti-ai putea inchipui o
situatie in care fiica ta sa taca?
- 2u, iuita mea, raspunse el,
incercand ane!oie sa schiteze din
coltul uzelor un zamet. Sunt
sigur c-ar fi imposiil sa taci.
<a intoarcere, am intreat-o pe
:enn; ce parere a!ea despre felul
cum mersese treaa.
- (.7., mi-a raspuns.
1'.
Mr. Gilliam 8. Thompson,
prodecan al facultatii de +rept nu-
si putea crede urechilor.
- 2u stiu daca !-am inteles
e.act, Mr. Barrett.
- +a, domnule prodecan.
2u-mi !enise la indemana s-o
spun nici prima oara. 2-a!ea cum
sa-mi !ina mai usor sa i-o repet.
- $m !enit sa !a solicit o ursa
pentru !iitorul an scolar, domnule
prodecan.
- 4oriti intr-ade!ar serios?
- $cesta e moti!ul pentru care
ma aflu in iroul dumnea!oastra,
domnule prodecan. Ma adresez
dumnea!oastra in calitate de
responsail al ser!iciului social
pentru studenti.
- +a, dar mi se pare cum!a
curios. Tatal dumnea!oastra B
- $sta nu-l mai pri!este,
domnule prodecan.
- 1ardon? 1rodecanul Thomson
isi scoase ochelarii de pe nas si
incepu sa le stearga lentilele,
folosind e.tremitatea cra!atei.
- Tata si cu mine am intrat, ca
sa spun asa, intr-un fel de
dezacord.
1rodecanul isi puse la loc
ochelarii, si ma pri!i cu acea
e.presie ine.presi!a pe care
treuie sa fii prodecan ca s-o poti
stapani cu desa!arsire.
- $cesta-i un fapt deoseit de
regretail, Mr. Barrett, spuse el.
#1entru cine?% imi !enea sa-l
intre. Tipul incepuse sa ma calce
pe ner!i.
- +a, domnule prodecan.
+eoseit de regretail. $cesta este
si moti!ul pentru care am !enit la
dumnea!oastra. Ma insor luna
!iitoare. 1este !ara sotia mea si cu
mine !om lucra. $poi :enn; - sotia
mea - o sa inceapa sa predea la o
scoala particulara. 8ireste, !a fi un
salariu. +ar ta.a de frec!enta e cu
totul altce!a. Stiti, ta.ele
dumnea!oastra sunt cam piperate
B
- /mm B da, a raspuns la
aceasta prodecanul.
0u unul, incepusem sa ma satur.
Ce, tipul nu pricepea incotro
ateam? Ce naia credea c-am
!enit sa caut la el in audienta?
- +omnule prodecan, am !enit
sa !a rog sa-mi acordati o ursa. I-
am spus-o direct. 0ra pentru a treia
oara. Sunt complet pe geanta, n-
am nici un fel de !enit, si am fost
totusi inmatriculat.
- $h, da, raspunse Mr. Thomson,
actionand acum coarda irocratica.
+ar treuie sa stiti ca ultimul
termen pentru cererile de acest fel
este de mult e.pirat.
Ce naia !oia indi!idul? Sa-i
po!estesc toata porcaria de-a fir in
par? 4oia scandal? Ce dracu, !oia
de la mine?
- +omnule prodecan, in
momentul cand am facut cererea
de inscriere, n-a!eam de unde sa-
mi inchipui ce-o sa se intample.
- 0-n ordine ' de altfel, Mr.
Barrett, treuie sa !a spun ca ,
dupa parerea mea, ser!iciul social
nu are nici o competenta de a se
amesteca in disensiuni de familie.
In cazul de fata, o disensiune,
treuie s-o spun, deoseit de
dureroasa.
- (.7., domnule prodecan, i-am
replicat sculandu-ma in picioare.
Inteleg unde ateti. +ar !a pot
declara ca n-am sa sarut picioarele
tatalui meu doar de hatarul
dumnea!oastra, ca sa puteti
eneficia de gloria unui #Barrett
/all% in plus la scoala de +rept.
I-am intors spatele si am plecat.
+in usa, l-am auzit ingaimand"
- +ar nu-i corect B
0ram intru totul de acord.
11.
Miercuri, :ennifer si-a primit
diploma intr-un cadru festi!. (
multime de neamuri din Cranston,
de la 8all )i!er - a chiar si o
matusa din Cle!eland - !enisera la
Camridge pentru ceremonie.
Intelegerea fusese sa nu fiu
prezentat drept #logodnic% ' la
randul ei, :en nu purta inel " asta ca
sa nu se simta nimeni =prematur>
ofensat ca nu lansam in!itatii la
nunta.
- Tanti Clara, ti-l prezint pe
prietenul meu (li!er, spunea
:enn;, fara a uita sa adauge "
Dumnealui nu e inca asol!ent5
S-a cam susotit si s-au impuns
ghionturi in drepta si-n stanga, a
chiar s-au dat si presupusuri fatise,
dar ruedeniile n-au putut afla
nimic precis, nici de la ea, nici de la
mine, cu atat mai putin de la 1hil,
care, cred eu, treuie sa fi fost
incantat ca nu era ne!oit sa poarte
cu nimeni discutii despre #iuirea
dintre doi atei%.
:oi am de!enit - academic
!orind - egalul lui :enn;, luandu-
mi diploma de la /ar!ard, magna
cum laudae, ca de altfel si ea. Ce-i
mai mult, am fost ales maestru de
ceremonii si, in aceasta calitate,
imi re!enea sarcina de a conduce
pe fiecare asol!ent la locul lui in
cadrul solemnitatii. $sta insemna
ca eu deschideam cortegiul,
trecand inaintea tuturor - pana si a
#super-stelelor% dintre colegi. Imi
!enea sa le spun acestor tipi ca
prezenta mea in frunte era do!ada
peremptorie a ade!arului ca o ora
de sport la +illon 8ield face cat
doua la ilioteca Gidener. Totusi,
m-am atinut. Sa nu stricam
ucuria nimanui.
- 2-am nici cea mai mica idee
daca (li!er Barrett III a fost si el de
fata. 1este 6D.AAA de oameni se
inghesuie de oicei la /ar!ard @ard
cu prile*ul acestei festi!itati de
inmanare a diplomelor si, desigur,
n-a!eam sa m-apuc sa scrutez cu
ocheanul multimea, rand cu rand.
Cele doua permise de intrare
pentru parinti le dadusem , fireste,
lui 1hil si lui :enn;. In definiti!, ca
asol!ent, atranul #Ston;face% n-
a!ea decat sa ia loc impreuna cu
colegii lui de promotie din ,2I. Si-
apoi , la urma urmei, nu scria
nicaieri ca treuia neaparat sa
!ina. Bancile a!eau program si in
dimineata aceea.
Cununia a a!ut loc duminica
urmatoare. Moti!ul pentru care n-
am in!itat nici o ruda din partea lui
:enn; se datora pur si simplu
solicitudinii noastre ca omisiunea
Tatalui, a 8iului si a Sfantului +uh,
sa nu puna la grea cumpana pe
niste oameni cumsecade si catolici
practicanti. <ocul actiunii era
1hilips Broo7s /ouse, un edificiu
atranicios, in partea de nord a
/ar!ard @ard-ului. 1rezida Timoth;
Blau!elt, capelanul unitarian al
colegiului. 0!ident, de fata era si
)a; Stratton ' in!itasem si pe
:erem; 2ahum, un un prieten de
la 0.eter, care mersese mai
departe nu la /ar!ard, ci la
$mherst College. :enn; in!itase pe
o prietena de la Briggs /all si - cine
stie - poate din moti!e
sentimentale, pe lungana aceea
timida cu care fusese cand!a de
ser!iciu in sala iliotecii de la
)adcliffe. Si, desigur, 1hil.
1hil era in gri*a lui )a; Stratton.
4reau sa spun ca )a; a!ea sarcina
sa-l faca sa se simta cat mai in
largul lui. 2u ca Stratton ar fi fost
mai stapan pe situatie5 Stateau
taciturni amandoi, infipti locului si
teriil de stan*eniti, fiecare parand
sa intareasca pre*udecata celuilalt
ca aceasta #auto-cununie% =cum ii
zicea 1hil> a!ea sa se do!edeasca
=cum ii dadea intr-una )a;> un
#sho?% de groaza. Si asta numai si
numai pentru ca :enn; si cu mine
urmam sa ne adresam in pulic
cate!a cu!inte5 $de!arul e ca
!azusem in prima!ara o ceremonie
asemanatoare, cand o colega de a
lui :enn; de la Conser!ator, Mar;a
)andall, se cununase cam in acest
fel cu un student de la arte
decorati!e, 0ric <e!enson. 8usese
intr-ade!ar frumos, si asta ne-a si
dat ideea.
- Sunteti gata? a intreat
capelanul.
- +a, am raspuns eu pentru
amandoi.
- +ragii mei, se adresa el atunci
asistentei, ne-am adunat aici spre a
asista la unirea prin casatorie a
doua !ieti omenesti. 4a propun sa
ascultam impreuna cu!intele pe
care prietenii nostri si le-au ales ei
insisi pentru aceasta clipa sfanta.
Mai intai mireasa. :enn;, care
statea inaintea mea, recita poemul
pe care si-l alesese. 0ra foarte
emotionant, mai ales pentru mine,
caci sonetul era de 0lizaeth
Barrett Bro?ning.
(and su)letele noastre )alnice si tari
Stau in tacere )ata!n )ata din ce in ce
mai a*ro*iate
Pan+ ce ari*ile li se!m*reuna!n )lacari

Ma uitam cu coada ochiului la

1hil, care era palid si tras la fata,
cu pri!irea coplesita de un amestec
de uluire si adoratie. ( ascultam pe
:enn; terminand poemul - in felul
lui o rugaciune pentru
Salasul dragostei unde sa *o*osim o
,i-
.m*resurati de be,na tim*ului si a
mortii.
$poi a fost randul meu.
$!usesem multa ataie de cap ca
sa gasesc un poem citiil care sa
nu ma faca sa rosesc. 4reau sa
spun ca n-as fi putut sa recit cine
stie ce inzorzonari cu pompon. $sa
ce!a mi-era peste putinta. In
schim, un fragment din Galt
Ghitman - #Cantecul drumului
larg% - desi poate cam scurt,
spunea pentru mine totul "
iti daruiesc mana/
.ti daruiesc iubirea 0
1ai de *ret ca tot aurul din lume -
1a daruiesc *e mine insumi tie 0
1ai inainte de legi si de *redici .
2oresti sa mi te darui si tu3
2rumeti sa )im *e!acelasi drum3
4laturi unul altuia *e viata3
$m terminat pe un moment de
minunata reculegere si tacere.
$poi, )a; Stratton mi-a inmanat
inelul si, :enn; cu mine - noi doi
impreuna - am rostit cu glas tare
*uramantul de casatorie " sa ne
iuim si sa ne fim aproape unul
altuia pana in ziua cand moartea
ne !a desparti.
In !irtutea puterii incredintate
lui de autoritatile statului
Massachussetts, capelanul ne-a
declarat apoi sot si sotie inaintea
legii.
+aca stau sa ma gandesc ine,
masa care a urmat #partidei% =asa
numea Stratton ceremonia> a fost
cat se poate de pretentioasa, cu
toata afisata incalcare a etichetei
de rigoare. :enn; si cu mine
respinsesem categoric traditia
cupelor de sampanie si, intrucat
eram atat de putini incat am fi
putut incapea intr-un separeu, ne-
am dus pur si simplu sa em la
eraria Cronin. 1e cat imi aduc
aminte, patronul, :im Cronin in
persoana, ne-a facut cinste cu un
rand de hale, in semn de omagiu
adus #celui mai mare *ucator de
hochei al 3ni!ersitatii /ar!ard, de
la fratii Clear; incoace%.
- <a oase, huo5 a sarit 1hil
Ca!illeri, atand cu pumnul in
masa. 0 mai un ca toti alde Clear;
laolalta5
1hilip !oia sa spuna, cred eu
= de fapt nu asistase in !iata lui la o
partida de hochei > ca oricat de
ine ar fi *ucat la !remea lor Bo;
sau Bill; Clear;, nici unul dintre ei
nu o luase de sotie pe
fermecatoarea lui fiica. +e fapt,
eram cu totii ine chercheliti " era o
scuza si totodata un moti! sa-i dam
mai departe.
2u m-am opus cand 1hil a tinut
sa se ocupe el de nota de plata, o
hotarare care a!ea sa-i prile*uiasca
lui :enn;, ce!a mai tarziu, unul
dintre rarele ei complimente la
adresa #intuitiei mele% =#2-as fi
crezut sa ai atata intelegere5%>
<ucrurile s-au complicat insa putin
in clipa cand l-am condus la statia
de autouz. Ma refer la micul
moment lacrimogen . $l lui, al lui
:enn;, al meu chiar ' nu-mi
amintesc clar nici un detaliu, dar
stiu ca momentul a fost #lichid%.
In sfarsit, dupa o sumedenie de
urari si inecu!antari parintesti, s-a
urcat in autouz si noi am stat sa
fluturam un lung la-re!edere, pana
cand 1hil nu s-a mai !azut. $ia in
acea clipa, cutremuratorul ade!ar
mi se infatisa limpede de tot "
- :enn;, esti sotia mea legitima5
- Intocmai. +e-acum incolo pot
sa fiu cata5
12.
+aca e.ista !reun cu!ant care
sa poata desemna corect !iata
noastra de zi cu zi in primii C ani de
casnicie, cu!antul acesta e
#smotru%. +e dimineata pana seara
tarziu, in fiecare clipa, eram #intrati
la smotru% - preocupati neincetat
unde si cum sa facem rost de pitaci
pentru cutare sau cutare lucru,
cum si in ce fel sa incercam sa
tragem tunul. In general, totul se
reducea la o chestiune de linie de
plutire. Cam atat. Si, desigur, nimic
romantic - !a rog sa ma credeti. 4a
amintiti proail de celera stanta
a lui (mar Fha;;am - cartea cu
stihuri su tufis, codrul de paine,
ulciorul de !in si restul - B inlocuiti
stihurile cu manualul meu de +rept
ci!il, si !eti a!ea o idee despre
modul cum aceasta !iziune poetica
se potri!ea idilei e.istentei mele de
zi cu zi, in acel timp. (h, da,
paradisul5 Si totusi nu. Bors de
ste!ii. Ma oseda in permanenta
gandul anilor cu care sa-mi procur
manualele = de ocazie, de pe la
!reun anticar, cand se putea >, de
unde sa fac rost de gologani pentru
painea cea de toate zilele si pentru
#!in%' in sfarsit, de unde sa storc,
la lupta mare, sumele pentru care
eram datori !anduti in mai multe
locuri.
4iata se schima. 4ine un
moment cand pana si cea mai
elementara hotarare a*unge sa
treuiasca imperios chizuita de
comitetul permanent al ugetului -
cu sediul mintal in creier.
+2ei, 'liver, ce-ar fi sa vedem
!ec:et diseara(&
+7tai putin 1 face ; dolari%&
+Ce vrei sa spui cu asta(&
+$reau sa spun 3 un dolar
/umate de caciula%&
+Asta inseamna da sau nu(&
+5ici da, nici nu% .nseamna ;
pitule veri%&
2e-am petrecut luna de miere
pe un ;acht, cu 26 de copii. Ma
refer la faptul ca eram capitanul si
pilotul unei amarcatii = de CI de
picioare lungime >, zilnic, incepand
cu orele D dimineata si pana-n clipa
cand pasagerii se hotarau sa ne
oprim " :enn; facea pe
instructoarea. Baza de operatiuni
era #1eNuod Boat Clu% in 1ort
+ennis =aproape de /;annis> o
statiune dotata cu hotel de lu.,
restaurant pescaresc si cate!a zeci
de !ile mici de inchiriat. Intr-unul
din acele mici ungalo?-uri de
acest fel, in imaginare cuie, am
atut urmatoarea inscriptie " #$ici,
cand nu faceau dragoste, au dormit
impreuna (li!er si :enn;%. 0ra cred,
un merit al ei - al ei si al meu - ca
dupa acele zile lungi de truda si
zamet oligatoriu fata de clienti
= depindeam enorm de acsisuri ca
s-o scoatem cum!a la capat > ,
:enn; si cu mine puteam fi totusi
atat de uni si de dragastosi unul
cu celalalt. &ic dragastosi si uni
pentru ca-mi lipseste de fapt
cu!antul potri!it spre a descrie ce
insemna sa o iuesti pe :ennifer
Ca!illeri si sa fii iuit de ea. 4a cer
iertare, !oiam sa spun :ennifer
Barrett.
Inaintea plecarii,
descoperiseram o garsoniera
ieftina cu chirie, in 2orth
Camridge. 0u ziceam ca-i 2orth
Camridge ' de fapt, adresa e.acta
era mahalaua Sommer!ille, iar
casa, cum spunea :enn;, se afla
#intr-o stare ruinoasa%. <a origine
fusese proail o locuinta onoraila
pentru doua familii, transformata
de-a lungul anilor in J garsoniere,
acum inchiriate la suprapret, desi
conditiile dupa proprietar se
numeau #con!enaile%. 8ireste ca
n-a!eam incotro " eram niste ieti
parliti de studenti si pretul il fi.a
proprietarul.
- /e;, (l, cum iti e.plici ca
pompierii n-au decis inca
demolarea sandramalei? intrea
:enn;.
- 1roail le-a fost frica sa intre
sa faca procesul-!eral.
- Ca si mie, de altfel.
- In iunie erai parca mai
cura*oasa5
= +ialogul a!ea loc in septemrie,
la inceputul anului scolar >.
- +eh, dar atunci nu eram inca o
femeie casatorita. Ca femeie
casatorita, pot spune acum ca locul
e periculos in toate pri!intele.
- Si atunci? Ce-ai de gand?
- $m de gand sa !oresc cu
sotul meu. Sa se ocupe el de
treaa asta.
- /ei, pai sotul tau sunt eu.
- &au? +o!edeste5
- Cum?
Ma intream in sinea mea "
#+oar nu-n plina strada?5%
- )idica-ma-n rate peste prag,
mi-a cerut ea.
- Sper ca nu crezi serios in
asemenea tampenii?
- /ai, ridica-ma, nu sta pe
ganduri ' am sa hotarasc dupa
aceea daca cred sau nu.
(.7. $m luat-o frumusel in rate
si am urcat cu ea primele 5 trepte
de la intrare.
- +e ce te-ai oprit? m-a intreat.
- 1ai B nu-i asta pragul?
- 2egati!, negati!5 protesta ea.
- +ar uite " scrie numele nostru
pe eticheta de la sonerie.
- $sta nu-i pragul #oficial%. Sus5
/ai, urca sus, nu fa pe prostul cu
mine5
0rau in total 2J de trepte pana
la caminul nostru #oficial% " cam la
*umatatea scarilor, a treuit sa ma
opresc ca sa-mi trag rasuflarea.
- Ce naia esti atat de grea? am
intreat-o.
- 2u ti-a trecut niciodata prin
cap c-as putea fi insarcinata?
Ideea nu ma a*uta cu nimic sa-
mi recapat suflul.
- Ce !oresti? Chiar? am putut
olorosi intr-un sfarsit.
- /a-ha5 Te-am a!ut " este c-ai
crezut?
- Mmm5
- 2u ma minti, 1reppie5
- Bine, recunosc " o fractiune de
secunda am crezut si mi-a !enit
rau.
$m dus-o in rate si restul
drumului pana sus.
$ fost una din putinele clipe de
care-mi aduc aminte - atat de
pretioase - cand cu!antul #smotru%
nu mai a!ea, pentru noi, nici o
semnificatie.
Ilustrul meu nume ne-a permis
sa cumparam pe credit, inaugurand
o interminaila lista de datorii la
acania din colt, care altminteri ar
fi refuzat credit unor studenti.
$celasi factor a lucrat insa in
deza!anta*ul nostru in alta situatie,
unde m-as fi asteptat cel mai putin
la un astfel de re!ers ' ma refer la
momentul anga*arii lui :enn; la
Shad; <ane School.
- +e una seama, asezamantul
nostru nu poate ri!aliza cu
in!atamantul de stat in ceea ce
pri!este salariile, e.plica
directoarea, Miss $nne Miller
Ghitman, cautand s-o lamureasca
pe sotia mea. Si adauga nu stiu de
ce, in sensul ca, din fericire, familia
Barrett nu a!ea sa faca mare caz
de #aspectul acesta%.
:enn; incerca sa-i risipeasca
iluziile, dar tot ce-a putut otine de
la ea peste cei C5AA de dolari pe an
preconizati, au fost doua minute
suplimentare de #ho-ho-ho%-uri.
Miss Ghitman socotea proail ca
:enn; face pe isteata cu remarcile
ei despre oligatiile familiei Barrett
de a achita chiria ca orice muritor
de rand.
Cand :enn; mi-a relatat toata
po!estea asta, mi-am permis sa
dau, din imaginatie, cate!a sugestii
cu pri!ire la uzul concret pe care
Miss Ghitman l-ar putea face din
C5AA de #ho-ho-ho%-uri de-ale
dumneaei. :enn; a sarit la mine sa
ma intree cat de mult mi-ar
con!eni sa in!ersam rolurile " sa
renunt la terminarea studiilor ca s-
o intretin pana isi scoate ea
diploma, spre a putea preda in
in!atamantul pulic. $m reflectat
adanc, doua secunde, la intrega
con*unctura ' acuratetea concluziei
n-a a!ut echi!alent decat in
concizia cu care a fost e.primata "
- Castane5
- +estul de eloc!ent, fu
comentariul ei.
- Si, ma rog, ce crezi c-as mai
a!ea de spus ' sa spun si eu #ho-
ho-ho%?
- 2u. +ar in!ata sa mananci
spaghetti.
Ceea ce am si facut. $m in!atat
sa mananc spaghetti, in timp ce
:enn; se perfectiona in prepararea
celor mai inimaginaile retete
pentru a face ca pastele sa semene
cu alte feluri de mancare. $sta,
plus castigurile de peste !ara, plus
salariul ei, plus remuneratia muncii
mele de noapte la posta in
perioada de !arf a Craciunului -
dadeau, de ine , de rau, un !enit
anual la limita. Ma refer la faptul ca
erau totusi o multime de filme pe
care le pierdeam = o multime de
concerte la care :enn; nu-si
permitea sa mearga > - insa, in
pofida acestor nea*unsuri,
izuteam s-o scoatem la capat.
2u mai putin, ne simteam insa,
foarte des, la capatul puterilor. +in
punct de !edere social, !iata
noastra suferise schimari drastice.
Camridge e.ista desigur mai
departe ' teoretic !orind, :enn; ar
fi putut sa-si frec!enteze mai
departe grupul ei de muzicieni. +in
pacate, nu mai era timp de asta.
4enea acasa franta de ooseala si
se apuca sa gateasca. = Masa la
restaurant era un lucru de
neconceput >. Intre timp, prietenii
au do!edit destul un simt si ne-au
lasat in pace. 4reau sa spun ca nu
ne mai in!itau si, ca atare, la
randul nostru nu ne mai simteam
datori sa in!itam pe nimeni, daca
stiti ce-nseamna asta.
$*unseseram sa renuntam pana
si la meciurile de fotal.
Ca memru al cluului
3ni!ersitatii a!eam intotdeauna
locuri rezer!ate in groza!ul #Sector
5% a liniei de 5A de ;arzi. +ar
iletul costa totusi I dolari " adica
de doua ori I, 62 dolari.
- 2u-i ade!arat, protesta :enn;,
face fi. I dolari. 1oti foarte ine sa
te duci si singur. +e altfel, nu ma
pricep la fotal nici de 2 ani - stiu
doar ca toata lumea urla #3ra5
/uo5% , deci e.act ce-ti place tie
mai mult " de aia n-am nimic
impotri!a sa te duci naiii si fara
mine5
- +eclar discutia inchisa,
raspundeam eu de colo. 0ram in
definiti! aratul, capul familiei. In
plus, nu !ad de ce n-as folosi mai
ine timpul ca sa studiez.
Si totusi, duminica, imi
petreceam dupa-mesele cu
tranzistorul lipit de ureche,
urmarind tumultul galeriei care ,
desi - geografic !orind era doar la
o mila departare - facea acum
parte dintr-o alta lume pentru
mine.
Cu permisul meu scoteam ilete
lui )oie Gald, un coleg de la
+rept. Cand )oie pleca de la noi,
topit de recunostinta, :enn; ma
punea sa-i repet de-a fir in par,
calitatile persoanelor ucurandu-se
de dreptul la locuri rezer!ate in
sectorul 5 ' ii e.plicam ca era
dreptul tuturor acelora care,
indiferent de !arsta, categorie si
rang social, au aparat cu stralucire
si credinta culorile /ar!ard-ului pe
terenul de *oc.
- $sta inseamna si pe apa?
- $sii sunt asi, indiferent de
teren5 raspundeam eu.
- +oar tu faci e.ceptie, (li!er,
esti asul #de gheata%5
( lasam moarta, punand-o pe
seama agerimii cu care :enn; se
pricepea intotdeauna sa-mi
ser!easca replica " refuzam sa
gandesc ca putea fi si !reun alt
dedesut in interesul pe care-l
purta traditiilor sporti!e de la
/ar!ard. Stiu eu? 1oate insinuarea
sutila ca desi #Soldiers 8ield
Stadium% are o capacitate de
J5.AAA de locuri, toti fostii asi ai
uni!ersitatii erau grupati pentru
meciuri in acel sector. Toti. Batrani
si tineri, indiferent de !arsta.
Indiferent de ransa sporti!a "
nautica sau nu, - a chiar #de
gheata%B Sa fi fost doar sase
dolari la mi*loc, de nu ma
incumetam sa calc niciodata la
meciuri duminicile dupa-amiaza?
2u ' si chiar daca :enn; se
gandea mai departe, eu unul
preferam sa nu discut despre asta.
13.
2omnul si 2oamna 5liver 6arrett ...
au deosebita *lacere sa va invite la
un dineu-
cu *rile7ul celei de!a sai,ecea
aniversari
a 2omnului 6arrett-
sambata # martie- ora $ seara-
la 2over House-
.*s8ich- 1assachussetts.
9.S.:.P. ;
=O)epondez, sil !ous plait =fr.> -
4a rugam raspundeti>
- 0i? intrea :ennifer.
- Mai e ce!a de intreat? am
mormait eu. 0ram complet
cufundat in conspectarea unei
teme fundamentale pentru
e.amenul de criminalistica. :enn; ,
care imi tot flutura prin fata
in!itatia , incepuse sa ma
ener!eze.
- +upa parerea mea, a sosit
timpul, (li!er, mi-a spus ea.
- Timpul pentru ce?
- 1entru ceea ce stii foarte ine,
mi-a raspuns. Sau !rei sa pretinzi
c-ar fi cazul sa-si ceara iertare
!enind in patru lae pana aici?
Continuam sa tocesc ' ea , sa
ma piseze.
- (llie, nu-ti dai seama, a a*uns
sa-ti faca el a!ansuri5
- Spanac, :enn;. 1e plic e scrisul
mamei.
- 1arca ziceai ca nu te-ai uitat de
loc la scrisoare5 oser!a ea pe un
ton mai ridicat.
(.7. +a, imi aruncasem pri!irea
din fuga pe plic, ce!a mai inainte.
1oate ca eram distrat cand m-a
intreat adineaori. In definiti!,
conspectam pe rupte, eram in
a*unul e.amenului de
criminalistica. Si, mai la urma
urmei, putea sa ma slaeasca
tocmai acum cu morala.
- (llie, dar de ce nu te gandesti
putin, schima ea tonul, incercand
sa ma induplece. IA de ani e totusi
o !arsta. 3nde scrie c-o sa mai fie-
n !iata cand o sa-ti !ina tie pe
chelie, la sfarsit, sa te-mpaci?
In termenii cei mai simpli, i-am
adus la cunostinta lui :enn;, ca nu
putea fi !ora de nici o impacare '
si, pe de alta parte, c-o rog sa-mi
dea pace ca sa-mi !ad de e.amen.
Se ghemui foarte calma intr-un colt
al pernei pe care tineam picioarele
si tacu chitic ' mi-am dat seama
insa imediat ca pri!irele ei erau
fi.ate asupra mea, scrutandu-ma
mustrator. $m luat ochii de pe
carte si-am pri!it-o.
- Intr-o una zi, imi zise ea -
cand !ei a*unge sa primesti
oarnace de la (li!er 4 ..
- 2u se !a numi (li!er, poti sa fii
sigura de asta5 am raufnit eu. 2-a
ridicat glasul la mine, desi a!ea
oiceiul sa nu se lase mai pre*os ori
de cate ori incepeam sa ma
rastesc.
- 3ite, (l, chiar daca se !a numi,
sa spunem, Bozo, pustiul !a a!ea
moti!e sa-ti poarte pica ' de pilda,
pentru ca ai fost ce!a la /ar!ard la
!remea ta. Iar cand !a a*unge pe
ancile uni!ersitatii, tu !ei fi
proail un mare consilier la Curtea
Suprema.
I-am raspuns categoric ca fiul
meu nu-mi !a purta pica pentru
nimic, niciodata. M-a intreat
atunci, cum puteam fi sigur.
0!ident, n-a!eam nici o do!ada.
4oiam doar sa spun ca aiatul
nostru nu-mi va purta pica ' nu
puteam e.plica de ce. In asoluta
contradictie cu toata logica, :enn;
adauga "
- Si tatal tau te iueste, (li!er.
Te iueste cum si tu ai sa-l iuesti
pe Bozo. +ar !oi, familia Barrett,
sunteti niste oameni atat de ai
dracului, atat de mandri si de
amitiosi, incat am impresia ca
pana-n mormant tu si tatal tau o sa
tineti mortis la impresia ca !a urati
unul pe altul.
- 2oroc ca esti tu mai reaza,
am ripostat, maimutarindu-ma.
- +a, intr-ade!ar, a raspuns ea.
- Consider discutia incheiata, am
pus eu punct.
0ram in definiti! arat si capul
familiei. $m re!enit la cursul meu
si :enn; s-a ridicat in picioare. +ar
indata, aducandu-si aminte , a
reluat "
- Mai ramane prolema ).S.4.1.
I-am spus ca o asol!enta a
colegiului )adcliffe putea, dupa
parerea mea, compune un foarte
dragut raspuns negati! la ).S.4.1 -
ul in!itatiei - asta si fara asistenta
speciala a unui mentor.
- 3ite, (li!er, oi fi a!and si eu
pacatele mele, poate ca sunt
mincinoasa sau ce !rei tu ' dar de
un lucru te rog sa fii sigur " n-am
*ignit niciodata pe nimeni cu una
stiinta, de cand ma stiu. Si nici nu
cred s-o pot face de-acum incolo.
+e fapt, in clipa aceea ma
*ignea pe mine, asa incat am rugat-
o politicos sa procedeze in legatura
cu ).S.4.1-ul e.act asa cum
socotea de cu!iinta ' in esenta,
pana una alta, raspunsul era
neschimat " n-a!eam sa ne !edem
decat cand !a da inghetul peste
imparatia lui Scaraotchi. Si m-am
intors pentru a doua oara la cursul
meu de criminalistica.
- Ce numar are? am auzit-o
intreand cu glas foarte calm. 0ra
cu o mana pe telefon.
- Ce-ti !eni?2u poti sa-i scrii C
randuri?
- Inca putin si sa stii ca-mi ies
din sarite. +a-mi te rog imediat
numarul5
I l-am dat si cat ai zice peste m-
am cunfundat in delierarea
apelului impricinatului meu la
Curtea Suprema de :ustitie. 2u
ascultam ce spunea :enn;. Mai ine
zis incercam, caci in definiti! ne
aflam totusi in aceeasi odaie.
- (h, una seara, domnule , am
auzit-o zicand.
-oas<sa pe gheata5 Te
pomenesti ca el era la capatul
firului. +ar cum era cu putinta5
Treuia sa fie la Gashington in
timpul saptamanii5 $sa spunea,
acum cat!a timp, 2e? @or7 Times
intr-un #profil% iografic. 2u mai
poti pune aza pe nimic. Se duce-n
ma-sa si seriozitatea gazetariei.
Cat dureaa sa spui nu(
2u stiu cum, dar lui :ennifer ii si
treuise mult mai mult decat ar fi
fost normal pentru a pronunta
aceasta silaa simpla.
- (llie B?
$stupase receptorul cu palma.
- B(llie, spune-mi, raspunsul e
obligatoriu negati!?
Eestul meu din cap dadea
indicatia #da, oligatoriu%, iar
semnul cu mana prin aer !oia sa
spuna #graeste-te naiii si
termina o data con!ersatia%.
- )egret e.trem de mult -
spunea ea in telefon. )egretam
!reau sa spun, regretam foarte
mult B
)egretam5 Ce-o apucase sa ma
amestece si pe mine5 Si apoi, de ce
taragana gargara in loc sa inchida?
- (li!er5
1usese din nou palma pe
receptor si !orea acum foarte
tare.
- Se simte profund *ignit, (li!er5
Cum e posiil sa stai atat de
nepasator si sa lasi inima tatalui
tau sa sangereze?
+aca n-ar fi fost in asa hal de
rascolita, as fi putut incerca sa-i
e.plic a zece mia oara ca pietrele
n-au cum sa sangereze si ca nu era
cazul sa ia propriile ei conceptii
gresite si italo-mediteraneene
despre parinti si sa le proiecteze in
mod asurd pe coltii de granit ai
muntelui )ushmore. 0ra insa
ingrozitor de tulurata. Si, culmea,
ma tulura si pe mine.
- (li!er, starui ea, n-ai putea ,
zau, sa-i spui si tu macar un
cu!ant?
Sa-i spun eu lui, un cu!ant?
Treuie ca-si iesise din minti5
- (li!er, poate nu altce!a " un
simplu #hello, ce mai faci B%
Imi intindea acum receptorul. Se
straduia cat putea sa nu se lase
podidita de lacrimi.
- $m spus o data " nu-i mai
adresez cu!antul cate zile oi a!ea.
2iciodata.
$cestea pe un ton desa!arsit de
calm.
+ar acum pe :enn; o podidise
plansul. 2imic sonor, e drept - doar
lacrimi care-i siroiau pe fata. Si
atunci, in clipa aceea, a inceput
dintr-o data sa ma implore.
- Pentru mine, (li!er. 8a asta
pentru mine. 2u ti-am cerut
niciodata nimic. 9e implor%
0ram trei. In picioare, trei
oameni =imi puteam inchipui destul
de clar prezenta tatei> - trei
oameni in asteptare. $steptand ce?
1e mine.
Pur si simplu nu puteam face
una ca asta.
2u pricepea oare :enn; ca ceea
ce-mi cerea sa fac era un lucru
imposiil? $r fi putut sa-mi ceara
asolut orice " orice, in afara de
asta. Si pe cand stam asa, infipt in
picioare, cu pri!irea pironita in
dusumea, clatinand indaratnic din
cap a refuz total, si simtindu-ma in
tot acest rastimp ingrozitor de
prost , am auzit-o pe :enn;
rastindu-se dintr-o data la mine cu
un suierat de furie pe care nu i-l
mai auzisem pana atunci niciodata.
- 2-ai pic de inima, esti un
monstru dezgustator' au fost
cu!intele ei.
Si apoi, ca sa incheie
con!orirea cu tata ii spuse in
telefon urmatoarele "
- +omnule Barrett, stiti, (li!er
doreste foarte mult sa !a spuna ca,
in felul sau deoseit B
8acu o pauza ca sa-si traga
rasuflarea. +upa hohotul de plans
de adineaori era si firesc. Cat
despre mine, eram atat de uluit,
incat ma simteam incapail sa
misc, asteptam doar sa !ad
incheierea asa-zisului meu
#mesa*%.
- B ca !a iueste foarte mult,
spuse ea, si inchise telefonul pe
loc.
2u e.ista e.plicatie rationala
pentru ce am putut sa comit in
urmatoarea fractiune de secunda.
1ledez pentru pierderea
momentana a facultatilor mele
mintale. )ectific " orice pledoarie e
de prisos. 2u mi se !a putea ierta
!reodata ce-am facut in acea clipa.
I-am smuls ca un arar
telefonul din mana, l-am rupt apoi
cu fir cu tot din priza, si-am dat cu
el de pamant B
- 8ir-ai a dracului sa fii, :enn;5
Cara-te odata5 Cara-te naiii din
!iata mea5
Incremenisem ' suflam acum ca
un animal, ca ruta ce eram. Iisuse
Christoase5 +ar pentru numele lui
+umnezeu, ce mi se intamplase?
Indata ce m-am dezmeticit, am
constatat ca :enn; nu mai era
nicaieri.
+isparuse.
4reau sa spun ca disparuse cu
totul " n-auzisem nici macar
zgomot de pasi pe scara. +oamne
fereste5 1roail c-a pornit ca din
pusca in clipa cand i-am smuls
telefonul din maini. 2u-si luase nici
macar paltonul ' si salul ei era aici.
2u stiu care sentiment era mai
co!arsitor pentru mine " teroarea
de a nu sti ce sa fac pe moment,
sau groaza de a nu sti e.act ceea
ce facusem acum un minut.
$m inceput indata s-o caut
peste tot.
<a ilioteca Scolii de +rept m-
am strecurat printre randurile de
tocilari, tulurand toate mesele cu
pri!irea mea scotocitoare. In lung
si-n lat, de cate cinci, sase ori. 0
drept ca nu ziceam nimic " eram
insa constient de faptul ca pri!irea
mea era atat de intensa, fata mea
atat de indar*ita, incat nu se putea
sa nu fi rascolit dracului intreg
#stailimentul%. +ar cui naia ii
pasa de asta?
+e :enn; nici urma.
8uga inapoi prin /ar7ness
Commons, apoi prin hol, apoi *os la
e.pres. 3n sprint indar*it dupa asta
pana la $gassiz /all, la )adcliffe.
2u era nici acolo. 8ugeam acum ca
un ezmetic in toate directiile,
picioarele aia imi mai tineau pasul
cu z!acniturile inimii.
1aine /all? =porcarie de ironie5>
Intr-ade!ar, la parter erau salile de
repetitie pentru pian. ( stiu eu pe
:enn;. Cand are draci se razuna
pe pian, fir-ar sa fie5 Corect?
Corect. +ar ce te faci daca are mai
mult decat draci ' daca a tras o
spaima !ecina cu moartea?
Sinistra treaa coridorul acela,
cu Sali de repetitie pe stanga si pe
dreapta. $corduri de Mozart si
Barto7, de Bach si Brahms
razateau haotic prin usi,
amestecandu-se intr-un !acarm
infiorator, ca intr-o nesfarsit de
lunga cutie de rezonanta.
- $ici treuie sa fie5
Ma opresc instincti! in dreptul
unei usi dindaratul careia !eneau
acordurile =manioase?> ale unui
preludiu de Chopin. $m stat locului
o clipa. Canta prost - cu pauze si
poticniri, cu multe falsuri. <a un
moment dat nu mai canta" aud un
glas oscorodind #drace5% 2u se
putea" era :enn;5 +eschid rusc
usa.
<a pian o studenta. Si-a ridicat
pri!irea spre mine. 3rata foc, lata
in umeri, hippie - genul )adcliffe-
afanisit, proail iritata de aparitia
mea intempesti!a.
- Ce ti-e omule? m-a intreat ea.
- )au, rau, am raspuns, tragand
usa dupa mine.
$ urmat un raid fulger prin
/ar!ard SNuare, CafP 1amplona,
Tomm;,s $rcade - pana si la /a;es
Bic7 " o multime de melomani si de
snoi peste tot. 2ici urma de :enn;.
3nde sa fi fugit?
1asa*ul suteran spre metro era
de mult inchis, dar daca ar fi fugit
glont in scuar, inca din prima clipa,
e drept c-ar fi putut prinde trenul
de Boston. 1as alergator, pana la
capatul liniei de autous.
Se facuse aproape 6 noaptea
cand am reusit sa ag o fisa in
automatul interuran de langa
chiosc, in /ar!ard SNuare.
- $lo, 1hil?
- $lo B da, raspunse un glas
somnoros, la celalalt capat al
firului. Cine-i acolo?
- (li!er la telefon.
- (li!er5 1area speriat. $ patit
:enn; ce!a? se interesa el pe loc.
+aca ma intrea de ea treuia sa
inteleg ca-i cu el acolo, sau
dimpotri!a?
- (h, nu, 1hil, nici pomeneala.
- Sla!a cerului. Tu ce mai faci,
(li!er?
(data asigurat ca fata era
teafara, !ocea lui rede!enise
oisnuita si prietenoasa. Ca si cum
nu l-ar fi deran*at sculandu-l din
somn in puterea noptii.
- 8oarte ine, 1hil, ma simt
e.celent. Bine, ine5 Ia spune, 1hil,
dar ce mai spui de :enn;?
- 2u prea mai spun, ce naia
!rei sa spun - raspunse el cu glas
curios de linistit.
- $dica cum, 1hil?
- Ce +umnezeu, nu ma intelegi?
$r treui sa !ina pe-aicea mai des,
asta !reau sa spun " da-o-ncolo,
doar sunt si eu de-al casei5
+aca se poate sa fii si usurat si
panicat in acelasi timp, era e.act
lucrul ce mi se intampla.
- 0-acolo, cu tine? m-a intreat
din nou.
- 2ah5
- +a-mi-o si mie ' las, ca-i zic eu
!reo doua chiar acum.
- 2u pot, 1hil.
- (h, doarme? Te pomenesti ca
doarme ' ei, daca doarme, n-o
scula.
- +a, am spus.
- Ia asculta aici, golane, a reluat
el.
- +a, ma rog?
- Spune-mi si mie o chestie "
unde-i Cranston, )hode Island -
chiar asa departe, la dracu-n
praznic, ca nu reusiti si !oi sa dati
pe aici, din cand in cand, asa,
macar intr-o duminica dupa-masa?
Sau poate !reti sa !in eu la !oi?
- /mm, nu, 1hil. ( sa !enim noi.
- Cand?
- 1ai, intr-o duminica.
- 2u ma lua cu #intr-o
duminica%. Ce-i aia? B 3n flacau de
ispra!a nu spune niciodata #Intr-o
duminica% ' spune #+uminica asta%.
Intelegi ce !reau sa spun, da,
(li!er?
- +a, dom,le, gata. +uminica
asta.
- $lo5 <a ora J. +ar fii atent cum
conduci. 0 ine?
- 8oarte ine.
- +ata !iitoare telefoneaza cu
ta.a in!ersa, fir-ar sa fie. 1a.
Si-a inchis.
M-am pomenit singur in mi*locul
pietii pustii, fara sa stiu incotro s-o
pornesc, de ce lucru sa m-apuc mai
intai. 3n indi!id de culoare, dupa
ce mi-a dat cate!a tarcoale, s-a
apropiat sa ma intree daca nu
!reau sa iau un drog. I-am raspuns
asent "
- 2u , domnule, multumesc.
2u mai a!ea nici un rost sa
alerg. Ce zor putea fi sa a*ung intr-
o casa goala?
Se facuse foarte tarziu si ma
simteam amortit - mai mult de
frica, decat de ooseala si frig = era
departe de-a fi cald, !a rog sa ma
credeti >. <a cati!a metri de intrare
mi s-a parut ca zaresc pe cine!a
stand *os pe trepte, inaintea usii.
$m proail !edenii, mi-am zis,
caci silueta nu misca.
0ra totusi :enn;.
Statea asezata pe ultima
treapta de la intrare.
0ram prea isto!it ca sa mai intru
in panica, prea usurat ca sa mai
!oresc. Imi doream in gand un
singur lucru " sa aia langa ea o
ata si sa ma pocneasca cu ea.
- :en?
- (llie?
4ocile noastre a!eau un ton atat
de calm, incat orice fior emotional
era cu neputinta de sesizat.
- Mi-am uitat cheia, spunea :en.
Intepenisem acolo, la picioarele
treptelor ' mi-era teama s-o intre
de cat timp astepta ' eram
constient doar de faptul c-o
*ignisem ingrozitor.
- :enn;, nu stii ce rau imi pare,
am inceput eu sa ma scuz.
- Inceteaza5 mi-o reteza ea
scurt. Cand iuesti nu-i ne!oie nici
macar de scuze, pentru nimic,
niciodata.
$m urcat treptele pana la ea.
- $cum as !rea sa merg la
culcare, (l, o.7.? mi-a spus.
- (.7.
$m intrat in casa. 1e cand ne
dezracam mi-a aruncat o singura
pri!ire si inima mi-a re!enit la loc.
- Sa stii ca am spus serios ce-am
spus, (li!er.
Si asta a fost tot.
1.
0ra in iulie cand am primit
scrisoarea.
8usese trimisa dupa mine de la
Camridge la +ennis 1ort "
intarzierea putea fi de ma.imum o
zi, doua. $m pornit-o imediat catre
:enn; care supra!eghea niste pusti
atand mingea " in stilul meu
#/umphre; Bogart% i-am ordonat "
- /aidem5
- 1oftim?
- /aidem5 $m repetat cu atata
autoritate in !oce, incat m-a urmat
pe loc.
- Ce se intampla, (li!er? /ai, te
rog frumos, spune-mi o data,
pentru numele lui +umnezeu5
1aseam mai departe plin de
hotarare, indreptandu-ma spre
dearcader.
- 1e !as, :ennifer5 am poruncit
eu aratand catre ;acht cu mana ce
tinea scrisoarea = pe care ea nici n-
o remarcase >.
- (li!er, nu fi neun, treuie sa
supra!eghez copiii, protesta ea,
pasind totusi ascultatoare la ord.
- +a-o incolo, (li!er, te rog sa-
mi e.plici imediat ce se-ntampla?
$*unsesem la cate!a sute de
metri in larg.
- Treuie sa-ti spun ce!a, am zis
eu.
- <a mal nu se putea, ma rog, sa
spui ce-a!eai de spus ? tipa ea la
mine.
- 2u, fir-ar sa fie5 am tipat la
randul meu = nici ea, nici eu nu
eram suparati, dar sufla un !ant de
nu se putea auzi om cu om >.
- $m tinut sa fim asolut singuri,
noi doi5 3ite aici ce-am primit5
Si i-am fluturat plicul pe
dinaintea ochilor. $ recunoscut
imediat antetul.
- 0i, /ar!ard <a? School? 2-ai
sa-mi spui ca te-au dat afara?
- Mai ghiceste o data, optimisto5
i-am strigat eu.
- $i iesit primul? isi dadu ea din
nou parerea.
$cum mi-era aproape rusine sa-i
mai spun.
- 2u chiar " al treilea.
- (h, facu ea. +oar al treilea?5 B
- 8ii atenta - asta inseamna
totusi foarte mult " inseamna lucru
in redactie la <a? )e!ie?5 am urlat
eu.
Statea acolo, c-o e.presie total
ine.presi!a.
- 1entru numele lui +umnezeu,
m-am lamentat, dar macar spune
naiii ce!a5
- 2u inainte de a fi !azut cine a
iesit pe locurile 6 si 2, raspunse ea.
M-am uitat la ea, sperand c-o sa
inceapa sa zameasca " a!eam
impresia ca se stapaneste sa n-o
faca.
- /ai, :enn;, zau5 am staruit eu.
- $m plecat. 1a, la re!edere5 imi
zise, aruncandu-se in apa. M-am
az!arlit pe loc in urma ei si, o
secunda mai tarziu, chicoteam
impreuna , agatati de flancul ;acht-
ului.
- Te fac atenta, i-am zis atunci
=incercand chipurile un spirit> " te
fac atenta, ca te-ai aruncat in !aluri
pentru mine5
- $s face mai putin pe neunul
dac-as fi in locul tau, mi-a replicat
ea. <ocul C e locul C5
- /ei, nesuferito5 i-am spus.
- Ce !rei, uratule? mi-a raspuns.
- Iti datorez enorm5 am declarat
atunci cu toata sinceritatea.
- 2u-i ade!arat, uratule, nu-i
ade!arat5 mi-a replicat ea.
- Cum nu-i ade!arat? am facut
eu destul de surprins.
- Imi esti dator vandut5 mi-a
spus.
In seara aceea am spanzurat 2C
de dolari comandand homar la
arul de pe faleza la @armouth.
:enn; se incapatana mai departe sa
nu se pronunte " zicea ca astepta
mai intai sa !ada la fata cine sunt
cei doi domni de la care
#mancasem ataie% , cum spunea
ea.
(ricat ar parea de stupid, eram
atat de indragostit de ea incat,
cand am a*uns la Camridge,
primul lucru m-am repezit sa
descopar cine erau indi!izii care
mi-o luasera inainte. $m rasuflat
usurat cand am descoperit ca seful
promotiei, 0r?in Blasand =Cit;
College ,IJ> era o figura de tocilar
si *umatate, ochelarist, pe langa
asta, si nici in clin nici in maneca
cu sportul ' asolut de loc genul ei.
<ocul 2 era Bella <andau =Br;n
Ma?n ,IJ> , o duduie deci. 0ra
perfect, mai ales ca Bella <andau
era un gen de aschimodie = ca
ma*oritatea fetelor de la +rept > si
mi-am putut chiar permite s-o
cicalesc putin pe :enn; cu #detalii%
de la scurtul nostru stagiu ca
asol!enti la Eannett /ouse -
sediul periodicului <a? )e!ie?. Si
treuie sa spun ca munceam pe
ranci, uneori pana noaptea tarziu.
Cursul de perfectionare - sase ore,
plus redactie, plus primul meu
articol =#$sistenta persoanelor
pauperizate in centrele urane "
studiu social-*uridic aplicat la
districtul )o.ur;, Boston% de
(li!er Barrett I4, /.<.)., martie
6LII, pp. KI6-LAK>.
- 0 un studiu un. Intr-ade!ar un
articol un.
$sa spusese, de mai multe ori,
:oel 8leishman, redactorul-sef.
Sincer !orind, m-as fi asteptat la
un elogiu mai clar formulat, dar
asta-i tot ce mi-a fost dat sa aud
din partea oss-ului care-mi citise
si aproase materialul. :enn;
spusese despre articol ca e
#percutant, inteligent si realmente
foarte ine scris%. Ce naia, nu
putea si 8leishman sa spun acelasi
lucru?
- 8leishman mi-a spus ca-i un
studiu un, :en.
- +umnezeule, !a sa zica am
stat sa te astept pana la ora asta
= se facuse doua dimineata > ca sa
!ii sa-mi spui doar atata lucru? ma
lua ea in primire. Cum, !rei sa spui
ca n-a facut nici o remarca in
legatura cu munca ta de cercetare,
cu stilul, cu asolut nimic?
- 2u, :en. S-a multumit sa
declare ca e #un%.
- $tunci de ce te-a tinut pana la
ora asta in redactie?
I-am aruncat o pri!ire sagalnica.
- $m a!ut treaa cu Bella
<andau, i-am raspuns.
- (h5 facu ea.
2u puteam descifra tonul.
- 0sti geloasa? am intreat-o de-
a dreptul.
- 2u ' am picioare de zece ori
mai frumoase ca ea, mi-a raspuns.
- Totusi, nu esti capaila sa
redactezi dosarul unui caz, este?
- +upa cum nici ea nu e capaila
sa faca B lasagne.
- Culmea e ca da, i-am raspuns.
+e altfel, chiar astazi ne-a adus sa
gustam lasagne facute de ea. $u
fost unanim apreciate de redactie
ca e.celente " cu nimic mai pre*os
decat picioarele tale.
:enn; dadu aproator din cap "
- 1e cat?
- Bine, dar ce-ai de spus la asta?
am intreat-o.
- $m de spus c-as !rea sa stiu
daca Bella <andau iti plateste
chiria?
- +race, nu-i chip sa fac cu tine
meci nul, nici atunci cand am
a!anta*ul5
- 1entru ca 1reppie, a!anta*ul
nu-i niciodata de partea ta, fu
raspunsul scumpei mele sotii.
1".
$sadar acesta era clasamentul.
+eci " 0r?in, Bella si cu mine in
fruntea promotiei. Sosise
momentul triumfului. Intre!ederi
pentru post. (ferte. Cereri. Maguliri
si trompete. (riunde ma in!arteam
a!eam impresia ca-mi ieseau in
intampinare fanioane cu inscriptia "
#Intra la noi, Barrett%. 2u eram cu
totul temel. Ceea ce ma interesa
era fireste partea #concreta%, desi
eliminam din oficiu alternati!ele
#de prestigiu% - ca de pilda
*udecator stagiar - sau pe cele
functionaresti - sa spunem un post
in ministerul de :ustitie - in
fa!oarea unor situatii cu
remuneratie frumoasa care sa
stearga pana si amintirea
#smotrului% din !ocaularul nostru.
+esi terminasem al treilea, ma
ucuram de un a!anta* enorm in
lupta pentru repartitii " eram
singurul ne-e!reu din primii zece =si
cine spune ca asta n-are nici o
importanta, mananca rahat>'
Christoase, sunt zeci si zeci de
firme care-ar fi gata sa sarute
picioarele unui #Gasp%, numai sa-l
!ada agat in arou. Eanditi-!a
putin, cinstit, la cazul
susemnatului la <a? )e!ie?, la
$ll-I!;, sau la /ar!ard, sau la
oricare din celelalte pe care le stiti
foarte ine. ( multime de firme
incepusera deci sa se ata intre ele
ca sa-mi treaca numele = cu
numeral cu tot5 > su antetul lor.
Ma simteam castigatorul lozului
mare, pluteam in al saptelea cer.
3na dintre oferte - !enind din
partea unei firme din <os $ngeles -
ma intriga in mod deoseit.
)eprezentantul ei, un oarecare Mr.
9 = de ce sa risc un proces?> se
tinea scai de mine "
- Barret, fiule, la noi #treaa%
merge struna " si ziua si noaptea.
<a cerere, trimitem marfa chiar la
irou, crede-ma.
2u c-am fi fost interesati de
California, dar tare as fi dorit sa
stiu e.act la ce se referea Mr. 9.
:enn; si cu mine emisesem cate!a
ipoteze deoseit de #indraznete% ,
in aceasta pri!inta, dar proail ca
pentru <os $ngeles erau apa de
ploaie. = 1ana la urma a treuit sa
ma descotorosesc de Mr. 9
spunandu-i !erde-n fata ca
#treaa% dumnealui nu ma interesa
catusi de putin. $ ramas complet
nauc>.
2e-am hotarat sa ramanem pe
Coasta de 0st. 0rau zeci si zeci de
oferte ispititoare la Boston, la 2e?
@or7 si chiar la Gashington. <a un
moment dat, :enn; a opinat chiar
ca Gashington ar fi o afacere
e.celenta =#4ezi ce faci, poate
nimeresti la Casa $la, (l5%> - eu
unul inclinam insa pentru 2e?
@or7. Si, in felul acesta, cu
inecu!antarea sotiei, am acceptat
pana la urma oferta firmei #:onas
and Marsh%, un colegiu *uridic de
mare prestigiu =Marsh fusese
procuror general> si, totodata, cu
!ederi foarte lierale relati! la
drepturile cetatenesti. = #$i sa faci
mult ine , si neintarziat% - spusese
:enn; >. 0 drept ca ne si magulisera
peste masura. Batranul :onas
!enise special la Boston si ne
in!itase pe amandoi la masa la
#1ier 8our%, iar a doua zi ii
trimisese flori lui :enn;.
Circa o saptamana :enn; a
fredonat intr-una prin casa un
refren care mergea cum!a pe
cu!intele #:onas, Marsh and
Barrett%. #2u ma-inneuni%, i-am
spus ' si mi-a raspuns sa-mi !ad de
treaa, caci inganam proail in
gand acelasi cantec. 2u-i ne!oie sa
!a spun cata dreptate a!ea.
Treuie sa !a mai spun ca
#:onas and Marsh% ii fi.asera lui
(li!er Barrett I4 un salariu de
66.KAA de dolari pe an, cel mai
ridicat salariu de stagiar in
promotia noatra.
4edeti prin urmare ca iesisem al
treilea mai mult din punct de
!edere academic5
1#.
Schimari de adresa
.ncepand cu = iulie =>?@
Domnul si Doamna 'liver !arrett
.$
A?;, ,ast ?;-rd 7treet
5eB Cor:, 5%C% =DDA=
- 8ace cam #par!enit%, se
plangea :enn; de anuntul din ziar.
- +ar nu-i ade!arat c-am
#par!enit%, :en? tineam eu s-o
dreg.
Ceea ce incununa sentimentul
meu de triumf euforic era faptul ca
rata mea lunara la masina facea
aproape cat tot ce platisem cand!a
pentru garsoniera de la Camridge5
Ser!iciul era la 6A minute de mers
pe *os =sau trap - ritmul meu
preferat>, si cam in aceeasi raza se
aflau si marile magazine ca
#Bon?it% si celelalte " pe odioasa
mea ne!asta o pisam sa deschida
urgent liste de cumparaturi si sa
inceapa sa cheltuie.
- Dar de ce, 'liver(
- Drace" Pentru ca inteleg sa-ti
fiu profitabil, *enny"
M-am inscris la cluul /ar!ard
din 2e? @or7 - la propunerea lui
)a; Stratton ,IJ, de curand
reintors la !iata ci!ila dupa nu stiu
ce ispra!a in Indochina B :ucam cu
el tenis de C ori pe saptamana ' in
secret imi si agasem in cap sa
a*ung campion de clu, in cel
tarziu, C ani de zile. 2u stiu daca
din cauza reaparitiei mele in
teritoriul /ar!ard sau, poate, a
succeselor mele la facultate
= cinstit, in legatura cu salariul nu
ma laudasem de loc > , fapt este ca
#prietenii% mei n-au intarziat sa ma
redescopere. 2e mutasem in
mi*locul !erii = a!eam de dat niste
e.amene de diferenta pentru
cooptarea in arou la 2e? @or7 > "
primele in!itatii au fost pentru
?ee7-end-uri.
- Sa ne slaeasca, (li!er5 2-am
nici un chef sa-mi petrec sfarsitul
saptamanii la niste gazde atat de
insipide.
- (7, :en, dar ce-o sa le spunem?
- Spune ca sunt gra!ida, (li!er.
- Chiar esti? am intreat-o.
- 2u, dar daca stam acasa
samata si duminica asta, poate ca
!oi fi5
Ii si alesesem un nume.
$lesesem eu, si pe cat imi
amintesc, :enn; a treuit pana la
urma sa consimta.
- /ei, :en, sa nu incepi sa razi,
am pre!enit-o cand am aordat
suiectul prima oara.
0a era in ucatarie, o incapere
in culori asortate, in care a!eam si
masina de spalat !ase.
- Ce !rei? intrea ea, continuand
sa taie niste rosii felii.
- Cred ca ar fi foarte frumos
daca l-am numi chiar Bozo, am
spus.
- 4oresti serios? m-a intreat.
- +a, foarte serios.
- 4a sa zica, !rei sa otezam
copilul Bozo5
- +a. Sincer. 8oarte serios. 0 un
nume predestinat de !edeta.
- Bozo Barrett5 pronunta ea de
proa.
- 4a fi un !la*gan si *umatate,
am continuat, con!ingandu-ma pe
mine insumi cu fiecare nou cu!ant
pronuntat " #Bozo Barrett,
echipierul reprezentati!ei $ , a
3ni!ersitatii /ar!ard5%
- Bun, (li!er. +ar - dar sa
presupunem ca plodul nu !a
corespunde?
- Imposiil, :en " genele noastre
sunt e.celente. &au, crede-ma.
4oream foarte serios.
Toata po!estea asta cu Bozo
a*unsese sa-mi ocupe constant
gandurile " !isam la el de-a-n
picioarele, ducandu-ma si
intorcandu-ma de la slu*a.
Continuam apoi cu glas tare la
masa, in prezenta farfuriilor.
$!eam acum o !esela din portelan
danez de toata frumusetea.
- Bozo !a fi un !la*gan foarte
ine legat, spuneam eu lui :enn;.
+aca o sa aia refle.ele tale !a fi
e.celent in aparare5
Se strama, cautand fara
indoiala o replica insidioasa ca sa-
mi destrame !iziunea idilica. +ar
nea!and pentru moment la
indemana nici un raspuns nimicitor,
se multumi sa taie o felie de
pra*itura pe care mi-o intinse.
Continua sa asculte.
- Iti dai seama, :enn;? urmam
eu, acum cu gura plina - ce finete
de !la*gan ' 66A 7g.
- 66A? +ar nici un indiciu nu e in
genele noastre pentru asa ce!a,
(li!er5
- ( sa-l supraalimentam, :en.
1roteine selectionate, !itamine,
dieta speciala5
- 2u mai spune " si daca o sa
faca mofturi?
- 2-are !oie, ce naia5 am
intors-o eu, usor ener!at inca de pe
acum la ideea pustiului, care, nu
peste mult, a!ea sa ia loc cu noi la
masa, si sa saoteze proiectele
mele de-a scoate din el un
campion. +aca nu mananca ce-o
sa-i dam, o sa manance ataie5
$ici :enn; m-a pri!it drept in
ochi , cu un zamet.
- 2u, daca o sa cantareasca 62A
de 7g, cum imi place sa cred.
- (h, am raspuns eu,
descumpanit pentru o clipa, dar n-o
sa le aia dintr-o data5
- 1erfect, perfect5 a zis :enn;,
amenintandu-ma cu lingurita, dar
cand !a a!ea greutatea
reglementara, te sfatuiesc s-o iei la
sanatoasa, 1reppie5
Si-a inceput sa rada cu gura
pana la urechi.
0 poate comic, dar pe cand se
strica de ras, a!eam efecti!
!iziunea unui prunc de 62A de 7ile
fugarindu-ma prin Central 1ar7 si
strigand "
#In!ata sa te porti frumos cu
mama, 1reppie5% +umnezeule,
speram din toata inima ca :enn;
a!ea sa-l tina, sa nu ma
nimiceasca.
1$.
2u-i chiar asa usor sa faci un
plod.
4reau sa spun ca in momentul
cand - dupa o faza
anticonceptionala *u!enila - omul
incepe sa-si puna prolema in!ers,
se petrece un fel de re!ers ironic "
a*ungi sa fii osedat de sarcina - nu
de contrariul ei.
+a, acest fapt poate de!eni intr-
ade!ar o osesie. Mai mult decat
atat, din punct de !edere al
naturaletei si spontaneitatii, el
poate aduce !atamare celui mai
frumos aspect au unei casatorii
normale. Ma refer la faptul ca a-ti
#programa% = nefericit cu!ant , a
programa - parca ar sugera un
ordinator >, a-ti programa, zic ,
totusi, dragostea in functie de
norme, calendare si alte strategii
=#2-ar fi mai ine maine dimineata,
(l?%> - de!ine o pricina de
neplacere la inceput, apoi de
dezgust, si pana la urma, chiar de
teroare.
Intr-ade!ar, atunci cand constati
ca propriile-ti cunostinte de
profan , eforturile cinstite si
=presupui tu> sanatoase nu duc
totusi la nici un rezultat pe linia
poruncii #cresteti si !a inmultiti%,
incep sa te asalteze cele mai
sinistre ganduri cu putinta.
- 2u ma indoiesc ca un lucru iti
este cat se poate de clar, (li!er "
#sterilitate% n-are asolut nimic de-
a face cu #!irilitate%.
Cam astfel eram prelucrat de
doctorul Mortimer Sheppard cu
prile*ul primei noastre intre!ederi,
dupa ce :enn; si cu mine
a*unsesem la concluzia ca treuie
sa recurgem totusi la consultatia
unui specialist.
- Sigur ca ii este clar, domnule
doctor, inter!eni :enn;, raspunzand
in numele meu, constienta perfect
de faptul ca ideea de a fi steril era
de natura sa ma scoata totalmente
din minti - desi, personal, nu-i
!orisem in !iata mea de treaa
asta. 4ocea ei sugera ca, in cazul in
care s-ar descoperi !reo
insuficienta, spera sa fie de partea
ei.
+ar doctorul nu facuse decat sa
ne e.puna foarte clar cazul,
punand mai intai tot raul inainte,
spre a putea apoi sa ne e.puna cat
mai pe larg sansele, zicea el, foarte
mari, ca amandoi sa fim descoperiti
fara cusur, si - foarte curand - sa
de!enim parinti mandri si fericiti.
+ar, e!ident, treuia in prealail sa
ne supunem amandoi unei serii
complete de e.amene si proe.
8izice, chimice, si asa mai departe.
= 2u !reau sa mai repet cat de
dezagreaile pot fi asemenea
in!estigatii >.
$m facut toate e.amenele intr-o
luni. :enn;, in cursul zilei, eu, dupa
orele de ser!iciu = a!eam de lucru
pana peste cap >. 4ineri, in aceeasi
saptamana, doctorul Shappard a
chemat-o pe :enn; din nou,
e.plicandu-i ca asistenta incurcase
niste lame si ca !oia sa !erifice
anumite lucruri inca o data. Cand
:enn; mi-a relatat a doua !izita la
doctor, am inceput sa anuiesc ca
B insuficienta fusese depistata B
de partea ei. Cred ca la fel anuia
si ea. Sora care incurca lamele era
un anc rasuflat.
Cand doctorul Sheppard mi-a
telefonat personal la #:onas and
Marsh% de!enisem aproape sigur.
#+aca as fi un sa trec doua
minute pe la el la cainet, in drum
de la irou spre casa%. Cand am
inteles din aceasta ca nici macar
nu urma sa fie o discutie in trei
=#$m !orit cu doamna Barrett in
cursul zilei, ce!a mai de!reme%> ,
anuielile mele se confirmara din
plin. :enn; nu putea a!ea copii. 0i,
dar hai " pentru moment sa nu
asolutizam nimic, (li!er ' sa nu
uitam ca Sheppard insusi pomenise
de e!entualitatea unor solutii de
genul inter!entiilor chirurgicale
corecti!e, etc. 2u ma mai puteam
concentra de loc ' era neunie
curata sa ma mai perpelesc
asteptand pana la 5 dupa-masa.
$m telefonat de asta data eu lui
Sheppard, ca sa-l intre daca nu
ma poate primi mai de!reme in
cursul dupa-amiezii. $ fost de
acord.
- $cum stiti a cui e !ina? l-am
luat eu de-a dreptul.
- 2u cred c-as indrazni sa spun
#!ina%, (li!er, mi-a raspuns el.
- Bun. 1roail stiti acum care
din noi doi sufera de #defectiuni
functionale%?
- +a. :enn;.
Ma asteptasem mai mult sau
mai putin la acest raspuns, dar
felul in care Sheppard pronuntase
sentinta incepea sa ma intrige.
Tacuse imediat ' am dedus asadar
ca astepta din partea mea sa fac o
declaratie.
- (.7., nu-i nici o nenorocire "
deci !om infia copii. +e fapt,
domnule doctor, important e sa ne
iuim, nu-i asa?
Si atunci mi-a spus.
- (li!er, prolema e mult mai
serioasa. :enn; e gra! olna!a.
- +aca sunteti un, ce !reti sa
spuneti prin #gra! olna!a%?
- 4a muri curand, (li!er.
- +ar asta-i imposiil5 am
raspuns.
Si asteptam sa-mi spuna mai
departe ca totul nu-i decat o
aominaila farsa.
- +a, (li!er, !a muri, repeta el.
)egret e.trem de mult ca treuie
sa-ti spun lucrul acesta.
$m insistat asupra ipotezei unei
erori posiile - cine stie, poate ca
tampita de sora amestecase lamele
iar, ca apasase pe un uton gresit
la raze, sau +umnezeu stiu eu ce.
Mi-a repetat cu foarte multa
simpatie in ton ca analizele lui
:enn; fusesera repetate de C ori.
2u e.ista asolut nici o indoiala
asupra diagnosticului. 0!ident,
daca doream, ne putea trimite si la
un hematolog. In fond, ar fi de
parere sa B
<-am oprit rusc cu o miscare
din mana. Simteam ne!oia unei
clipe de tacere. ( tacere in care sa
ma cufund, macar pentru o singura
clipa. $tunci mi-a !enit in minte si
am intreat "
- Ce i-ati spus lui :enn;, domnule
doctor?
- Ca sunteti amandoi perfect
sanatosi.
- Si a luat-o de una?
- Cred ca da.
- Cand treuie sa-i spunem
ade!arul?
- In situatia actuala acest lucru
depinde e.clusi! de dumneata.
+e mine5 +umnezeule, mi se
taiase complet rasuflarea.
+octorul mi-a e.plicat apoi ca
tratamentul leucemiei de care
suferea :enn; nu putea consta
decat din paliati!e " puteau fi
usurate suferintele fizice, se
puteau pro!oca oarecare intarzieri,
dar nu putea fi oprit mersul
ire!ersiil al olii. $sadar, in clipa
aceea, totul depindea de mine.
1uteau sa mai amane terapia doar
pentru scurt timp.
Ceea ce ma inneunea
literalmente era insuportaila
oscenitate a tot ceea ce se
intamplase.
- +omnule doctor, dar n-are nici
2J de ani5 am inceput sa-i strig lui
Sheppard.
$proa din cap, fara pic de
ner!ozitate. Stia perfect cati ani
a!ea :enn;, intelegea si ce se
petrece acum in sufletul meu. +upa
un timp, am inteles ca n-a!ea nici
un rost ' oricum, nu ma puteam
eterniza in cainetul acelui om. <-
am mai intreat o data ce sa fac '
sau mai ine zis cum ar trebui sa
procedez. Mi-a spus sa ma comport
cat mai normal cu putinta, cat mai
mult timp cu putinta. I-am
multumit si am plecat.
#+umnezeule, normal. 5ormal5%
1%.
$m inceput sa ma gandesc
atunci la +umnezeu. 4reau sa spun
ca notiunea unei fiinte supreme,
e.istand cine stie unde, incepea
sa-si croiasca incet drum spre
mintea mea. 2u pentru ca as fi !rut
sa dau cu ea de pamant, sau stiu
eu, sa ma razun pentru ceea ce se
pregatea sa-mi faca - mie, adica lui
:enn;. 2u ' cugetarile care-mi
!eneau in minte in legatura cu
aceasta erau de cu totul alta
natura. +e pilda, dimineata cand
ma trezeam din somn si :enn; era
langa mine. Inca langa mine. Imi
pare foarte rau, sunt chiar foarte
*enat s-o spun, dar in acele clipe
speram din toata inima sa e.iste
un +umnezeu caruia sa-i pot
multumi. Sa-i multumesc din tot
sufletul pentru ca ma desteptam
din somn si o puteam !edea inca,
cu ochii mei, pe :ennifer.
$ltminteri, incercam sa actionez
cat puteam de normal in toate
pri!intele ' o lasam deci sa prepare
micul de*un, si asa mai departe.
- Il !ezi azi pe Stratton? ma
intrea ea, intinzandu-mi o a doua
portie de fulgi de o!az.
- 1e cine?
- 1e )a;mond Stratton, ,IJ '
prietenul tau cel mai un. Colegul
tau de camera, inaintea mea.
- $h, da. Treuia sa ne intalnim
sa *ucam o partida de tenis. +ar
cred c-o sa-l decomand.
- Ce te-a apucat?
- Ce, :en?
- Sa nu incepi sa-ti
contramandezi partidele de tenis.
Sa stii ca n-am ne!oie de-un arat
sedentar si molatic langa mine5
- (.7., atunci hai sa iesim sa
cinam unde!a in oras diseara.
- +e ce?
- Cum adica, de ce? am tipat eu
de colo, incercand sa afisez tonul
meu glumet oisnuit, de pseudo-
suparare. Ce, acum nu mai am !oie
sa-mi scot afurisita de ne!asta
seara la un restaurant, daca am
chef?
- Barrett, poti sa-mi spui cine-i
dumneaei? Cum se numeste?
intrea :enn;.
- 1oftim?
- 3ite ce " cand te simti oligat
sa-ti scoti sotia in lume in zi de
lucru, inseamna c-ai ce!a pe
suflet " cu cine ma trisezi?
- :ennifer5 am racnit eu sincer
*ignit. 2u tolerez sa-mi ser!esti
asemenea chestii la micul de*un5
- 8oarte ine. $tunci diseara
transporta-ti acasa augusta
persoana sa cinam impreuna. (7?
- (7.
Si i-am spus asta lui +umnezeu
- oricine si oriunde ar fi - ca accept
ucuros orice status Euo. 2u ,
domnul meu, nu-mi pasa de chinul
meu de-acum - atata timp cat
:enn; nu stie. M-auzi, +oamne,
domnul meu? Te rog fi.eaza pretul.
- (li!er?
- +a, Mr. :onas.
0ram con!ocat in iroul sefului.
- 0sti desigur la curent cu
afacerea Bec7?
8ireste, eram. <a Chicago,
reporterul saptamanalului #<ife%,
)oert <. Bech fusese rutalizat de
politie pe cand incerca sa
fotografieze o manifestatie de
strada. :onas considera cazul Bec7
o prolema-cheie pentru prestigiul
firmei.
- Cunosc cazul. Bec7 a fost
rutalizat de agentii politiei, i-am
raspuns usurat =ha5>.
- Stii ce rugaminte as a!ea,
(li!er? Ce-ar fi sa te ocupi tu de
cazul asta?
- 0u?
- $i lua desigur cu tine pe cine
!rei dintre cei mai mici sa te a*ute.
+in cei mai mici? 0u eram cel
mai nou in echipa. Treuia sa
interpretez " #(li!er, la !arsta
dumitale, in pofida datelor
cronologice, faci parte in aeest
irou din oamenii cu greutate. 0sti
unul de-al nostru, (li!er.%
- 4a sunt foarte recunoscator,
am raspuns.
- +eci, cand crezi c-ai putea sa
iei a!ionul spre Chicago? am fost
intreat.
/otarasem sa nu-mi spun pasul
nimanui, sa-mi duc de unul singur
po!ara. <-am inneunit deci pe
atranul :onas cu nu stiu ce
minciuna, e.plicandu-i ca mi-era
practic imposiil sa parasesc 2e?
@or7-ul, cel putin pentru moment.
$m adaugat ca speram sa nu mi-o
ia in nume de rau. Mi-a fost insa
foarte clar ca s-a simtit !e.at de
refuz, caci a!ansul fusese cat se
poate de semnificati!.
+umnezeule, Mr. :onas, cand a!eai
sa pricepi ade!aratul moti!?
1arado. " (li!er Barrett I4,
plecat de la irou mai de!reme, se
indreapta acum spre domiciliul sau
fara nici o graa. Se poate e.plica
asa ce!a?
<uasem oiceiul sa casc ochii la
!itrinele de pe 8ifth $!enue,
contempland lucrurile minunate si
asurd de e.tra!agante pe care le-
as fi cumparat in dar pentru
:ennifer, de n-ar fi treuit sa
intretin fictiunea acelei atmosfere
#normale%B
Cum naia m-as fi putut
intoarce acasa, decat cu frica-n
san? $cum, la cate!a saptamani
dupa darea ade!arului in !ileag,
:enn; incepuse sa piarda din
greutate. 4reau sa spun ca
incepuse sa slaeasca, pentru
moment imperceptiil - poate nu-si
dadea inca seama. 0u insa, care
stiam, remarcasem.
Cascam deci ochii la !itrinele
companiilor aeriene " Brazilia,
Marea Caraielor, /a?aii =#<uati-!a
la re!edere de la gri*i5 &urati cu
noi spre tarmuri insorite5%> si asa
mai departe. Chiar in acea duoa-
masa #Trans Gorld $irlines%
lansase reclama unei serii noi de
e.cursii europene e.tra-sezon "
<ondra - #orasul targ%, etc. , 1aris -
#orasul indragostitilor%, etc B
+Dar despre bursa ce-ai de
spus( 7i despre Paris ce-ai de spus,
despre Parisul pe care nu l-am
vaut niciodata(&
+Dar despre casatoria noastra
ce-ai de spus(&
+A spus cineva ceva de
casatorie(&
+Da 3 eu% 9i-o spun acum%&
+$rei sa devin sotia ta(&
+ Da%&
+Pentru ce(&
Ma ucuram de un credit atat de
fantastic incat in doi timpi si trei
miscari am de!enit posesorul unei
legitimatii #+iners Clu%5 ( simpla
iscalitura la rurica puncte puncte
si gata " a!eam in uzunar doua
ilete, clasa intai = nici mai mult,
nici mai putin5 > cu destinatia 1aris
- (rasul Indragostitilor.
Cand am a*uns acasa, :enn;
arata mai trasa la fata, putin li!ida,
dar ideea mea nastrusnica speram
sa-i readuca culoarea in ora*i.
- Ehici care-i noutatea, stimata
doamna5 am inceput eu.
- Te-au dat afara, isi dadu cu
parerea optimista doamna Barrett.
- 2u. +impotri!a, i-am raspuns
scotand din uzunar iletele.
1lecam5 <uam a!ionul5 Maine seara
suntem la 1aris5
- 2ici pomeneala, (li!er, spuse
ea. +ar pe un ton foarte calm, fara
!er!a ei ironic - agresi!a de
rigoare. Suna aproape a alintare
#2ici pomeneala, (li!er5%
- 2a-ti-o una5 Cum adica #nici
pomeneala%? Te rog sa-mi e.plici.
- <asa, (llie, relua ea cu
landete, nu de asta o sa ne-arda
acuma.
- Ce !rei sa spui cu asta?
- 4reau sa spun ca n-am nici o
ne!oie de 1aris. 2u !reau la 1aris.
Te !reau pe tine.
- 1ai sunt al tau, scumpo5 am
intrerupt-o eu mimand o falsa
!eselie.
- $poi am ne!oie de timp,
continua ea - ceea ce tu nu-mi poti
da B
$tunci am pri!it-o in ochi. 0rau
inefail de tristi. +ar tristi intr-un
fel cum singur eu puteam pricepe.
Imi marturiseau ca-i pare rau. Ca-i
pare rau pentru mine.
$m ramas asa o clipa, in tacere,
unul in ratele celuilalt. +aca unul
din doi a!ea sa planga, da +oamne
sa planga si celalalt, sa fim
impreuna. +ar mai ine, nici unul
sa nu planga5
:enn; mi-a e.plicat atunci cum
se simtise #lamentail de prost% "
se dusese deci singura la dr.
Sheppard, dar nu pentru o
consultatie, ci sa-i ceara socoteala "
#4a rog sa-mi spuneti drept in fata
ce-i cu mine%. Si mi-a spus.
In chip straniu, m-am simtit
dintr-o data !ino!at de faptul ca
nu-i spusesem eu ade!arul. $
simtit asta indata si a facut o
remarca calculat stupida "
- Sa stii ca tipul e de la @ale,
(llie.
- Cine, :en?
- $cherman. /ematologul. +e la
@ale - pana in !arful unghiilor. $
facut acolo si colegiul si medicina.
- (h. Si-am dat din cap. Cu toata
gra!itatea suiectului, incerca sa
strecoare un fir de una-dispozitie
B
- Stie macar sa citeasca si sa
scrie? am intreat.
- $sta ramane de !azut, zami
doamna (li!er Barrett, promotia
)adcliffe ,IJ. Ceea ce stiu e ca se
pricepe sa !oreasca. Si eu tocmai
asta !oiam " sa-mi !oreasca.
- $sadar, ra!o lui5
- Bra!o lui, a spus.
1&.
$cum cel putin nu ma mai
intorceam acasa cu frica in san, nu
ma mai teroriza ideea ca treuie sa
actionez #normal% . Imparteam din
nou asolut totul, chiar daca de
asta data era !ora si de
infioratoare cunoastere a faptului
ca zilele noastre impreuna se
imputinasera si erau numarate.
0rau lucruri de discutat, din
acelea pe care cuplurile in !arsta
de 2J de ani nu le discuta in mod
oisnuit.
- Contez pe tine sa fii tare - e
doar specialitatea ta ca *ucator de
hochei B spunea ea.
- Tare, tare, raspundeam eu,
intreandu-ma in gand daca
atotstiutoarea :enn; ghicea cum!a
ca macistele din mine era acum
inspaimantat.
- Ma refer la 1hil, continua ea. (
sa fie cel mai greu pentru el. Tu, la
urma urmei, !ei fi #4adu!ul 4esel%.
- 2-o sa fiu !esel, intrerupeam
eu.
- Ba !ei fi ' e un ordin. 4reau sa
fii !esel, (llie, o.7.?
- (.7.
- (.7.
0ra intr-o seara, cate!a
saptamani mai tarziu - imediat
dupa cina. Eatea mai departe '
insistase foarte mult sa se ocupe
totusi de ucatarie. )eusisem pana
la urma s-o con!ing sa-mi dea !oie
sa ma ocup macar de !ase = imi
facuse capul calendar cu
argumentul ei , ca #nu era treaa
de arat% > ' deci tocmai
strangeam, in timp ce ea se
instalase la pian sa cante Chopin.
$m auzit-o oprindu-se la *umatatea
preludiului. $m intrat imediat in
salon sa !ad ce se intampla. Statea
nemiscata.
- 2u ti-e ine, :en? = ine, intr-un
sens foarte relati! >. Mi-a raspuns
c-o intreare.
- Iti poti permite un ta.i?
- 8ireste, am raspuns. 3nde !rei
sa te duc?
- Sa spunem B la spital.
Mi-am dat seama , din mica
fluturare de miscari care urma, ca
asta era. :enn; pleca din casa si nu
a!ea sa mai re!ina niciodata. Cum
sta linistita in coltul ei, in timp ce
eu aruncam in graa cate!a
lucrusoare intr-un geamantan, ma
intream la ce-i era gandul. Mai
e.act, ma intream ce gandea in
legatura cu caminul nostru. Ce
lucru din *ur ar fi dorit mai mult sa-i
ramana intiparit in ochi drept
aducere-aminte?
2imic. Sta linistita, nu parea sa
cugete in mod special la nimic.
- /ei, am spus, ai dori sa iei
ce!a cu tine? $i !reo preferinta?
Spune-mi5
- 2ah, nah. Clatina apoi din cap
ganditoare ' dupa o clipa adauga "
1e tine.
:os a fost o po!este intreaga
pana sa gasim un ta.i. Toata lumea
mergea la teatru. 1ortarul tiuia cu
fluierul lui in dreapta si-n stanga,
si-si foia ratele pe sus, dat
dracului, ca un aritru de hochei.
:enn; statea linistita, rezemata de
ratul meu ' in sinea mea, imi
doream din tot sufletul sa nu !ina
nici un ta.i niciodata, si :enn; sa
ramana astfel langa umarul meu,
totdeauna. +ar pana la urma, a
aparut si masina. 2orocul nostru -
soferul era un tip sociail. Cand a
auzit de Mount Sinai /ospital s-a
lansat fara so!aire in con!ersatia
de rigoare pentru un drum la
maternitate.
- 2u !a faceti gri*i, copii, intrati
pe maini e.celente. 8ac treaa de
ani de zile cu arza de la #Mount
Sinai%.
In spate, :enn; se ghemuise
strans la pieptul meu. 0u o sarutam
pe par.
- 0 primul, nu-i asa? intrea
simpaticul sofer.
Cred ca :enn; si-a dat seama ca
tipul ma scotea din sarite,
deoarece mi-a murmurat incet la
ureche "
- 8ii un, (li!er. 2u !ezi ca omul
incearca sa fie dragut cu noi?
- +a, dom,le , i-am raspuns. 0
primul, da ' si sotia mea nu se
simte tocmai in apele ei' asa ca
!ezi, poate prinzi cate!a stopuri pe
!erde, se poate?
2e-a dus la #Mount Sinai% foarte
repede, intr-ade!ar. 0ra foarte
indatoritor, ne-a deschis portierele,
si a luat geamantanul. Inainte sa
ne spuna la re!edere, ne-a urat
toate cele une, multa , multa
fericire si noroc. :enn; i-a multumit
frumos.
2u parea foarte sigura pe
picioare si atunci am !rut s-o iau in
rate, dar s-a opus "
- 2u, de asta data nu, 1reppie.
2u peste pragul asta5 $sa ca am
pasit amandoi in hol, unde am
urmat niste peniile formalitati de
internare.
+4igurati in fisele organiatiei de
asigurare pentru ca de boala(&
+5u%&
= Cine naia a!usese timp de astfel
de fleacuri? 0ram preocupati sa ne
cumparam !esela. >
8ireste ca sosirea lui :enn; nu
cadea tocmai pe nepregatite. <a
camera de garda se dadusera din
timp dispozitii, iar doctorul Bernard
$c7erman, care pe drept cu!ant
era un aiat de ispra!a, cum
spusese si :enn; =desi de la @ale>,
isi astepta pacienta.
- 4a urma tratamentul cu
leucocite si tromocite, mi-a spus
dr. $c7erman. In prezent e lucrul
de care are cea mai mare ne!oie.
+e antimetaoliti nu duce lipsa.
- Ce !rea sa zica asta, daca nu
!a suparati? am intreat eu.
- Tratamentul de care !a
!oresc incetineste distrugerea
celulelor, mi-a e.plicat el, dar, asa
cum sotia dumnea!oastra a si aflat,
nu sunt e.cluse pe parcurs unele
efecte secundare neplacute.
- 3itati, dom,le doctor - stiu ca-l
prelucram de pomana - aici ce zice
:enn; e sfant. +aca spune ca-i de
acord, totu-i in ordine.
+umnea!oastra faceti, din partea
dumnea!oastra, asolut tot ce se
poate ca sa sufere cat mai putin.
- +e asta !a rog sa nu !a indoiti
nici o singura clipa.
- 2u ma uit la ani, doctore.
Cred ca incepusem sa ridic !ocea.
- S-ar putea sa mai dureze
saptamani, luni poate, a spus el.
- 2u ma intereseaza " fac naiii
pe ani5
0l se arata cat se poate de
radator cu mine. +e fapt, ma
rasteam la el ca la dracu,.
- Spuneam doar atat, e.plica
$c7erman, mai departe, ca nu
e.ista realmente nici o posiilitate
de a staili cu precizie durata
tratamentului B
- Te rog un singur lucru, dom,le
doctor, i-am ordonat eu, te rog sa
nu uiti ca doresc sa i se acorde
ma0imum absolut de confort.
)ezer!a separata. Infirmiere
speciale, de zi si de noapte. Tot. 2u
discut. Cu anii pe masa.
2'.
+in 0ast IC-rd Street - in
Manhattan, 2e? @or7 - la Boston,
Massachussetts e imposiil sa
a*ungi cu masina in mai putin de C
ore si 2A de minute. 4oresc serios
atunci cand spun ca am incercat si
imposiilul pe acest traseu,
a*ungand la concluzia ca nici o
marca - nici straina, nici americana
- chiar cu un as la !olan, nu poate
depasi acest record. ME-ul meu
fugea deci mancand pamantul, cu
6A5 mile pe ora, cand am a*uns la
rascrucea spre Massachussetts.
Ma arierisem atent cu
aparatul meu electric portati! si ma
schimasem de camasa in masina'
iar acum, era ora K dimineata, si
intram in sacrosanctele asezaminte
din State Street. +esi era prima
ora, cate!a distinse figuri din
Boston se si aflau pe acolo pentru
intre!ederi cu (li!er Barrett III.
Secretara, care ma stia, a transmis
imediat numele meu prin intercom.
Tata n-a spus " #sa intre%.
In schim, dupa o clipa, usa s-a
deschis de perete si el si-a facut
aparitia in persoana. $ spus atat "
#(li!er5%
1reocupat cu eram de
aparentele fizice, am oser!at de
indata ca arata mai palid ' in cei C
ani de cand nu-l !azusem, parul ii
incaruntise =era poate si putin mai
rar>.
- Intra, aiete, spuse el.
Mi-era cu neputinta sa
interpretez tonul !ocii. $m inaintat
cati!a pasi spre irou.
$m luat indata loc in #fotoliul
clientului%.
1entru o clipa ne-am uitat unul
la altul, apoi ne-am plimat pri!irile
peste oiectele din incapere. 0u m-
am concentrat asupra celor de pe
irou " o pereche de foarfeci intr-un
toc de piele, un coupe-papier
pentru deschis corespondenta, o
fotografie a mamei, de demult. (
fotografie a mea = asol!ent la
0.eter >.
- Ce mai spui? m-a intreat el.
- 2umai ine, am raspuns.
- Ce face :ennifer? intrea iar.
In loc sa-l mint, am eludat
prolema - desi tocmai asta era -
si am aordat frontal moti!ul
propriu-zis al aparitiei mele atat de
neasteptate.
- Tata, am ne!oie de un
imprumut de 5 mii de dolari. Moti!
foarte serios.
M-a pri!it. +aca nu ma insel, a
dat cum!a din cap.
- $sa? facu el.
- Ma rog? am intreat.
- $s putea sa stiu moti!ul?
- 2u pot sa ti-l spun, tata.
Imprumuta-mi doar anii. 0
rugamintea mea.
$m a!ut atunci sentimentul -
daca in legatura cu (li!er Barrett
cu!antul sentiment e plauziil - ca
intentia lui era sa-mi dea anii. 1e
de alta parte, nu mi se parea pornit
pe reprosuri. In schim era
realmente pornit pe altce!a " tinea
neaparat sa stam de !ora.
- Spune-mi , dar nu capeti
salariu la #:onas and Marsh%? B se
interesa el.
- Sigur ca da.
0ram tentat sa-i spun si cat,
spre a-i da a intelege ca era un
salariu record pentru un stagiar -
apoi mi-am dat seama ca daca stia
unde lucram, stia cu siguranta si
cum eram incadrat.
- Si ea, nu preda? m-a intreat.
+ar uite ca nu stia chiar totul.
- Te rog, nu spune #ea%.
- Si :ennifer nu preda? repeta el
politicos.
- Si-apoi, te rog mult un lucru,
tata " n-o aga pe :ennifer in treaa
asta. 0 !ora de o prolema strict
personala. ( prolema strict
personala, de cea mai mare
importanta pentru mine.
- $i incurcat-o cu o pustoaica?
ma intrea el - fara nici o nuanta
de depreciere in ton.
- +a, am raspuns. +a, tata.
Chiar asta e. +a-mi te rog, paralele.
2u cred ca a crezut o clipa
moti!ul meu. +e asemenea nu cred
ca tinea realmente sa stie. Se
interesase, asa cum am spus, doar
ca sa stea de !ora.
Se intinse dupa carnetul de
cecuri pe care-l scoase agale dintr-
un sertar al iroului ' era legat intr-
un fel de piele de Cordo!a - ca
manerul coupe papier-ului, ca tocul
foarfecilor de pe masa. Il deschise
incet. 2u ca sa ma tortureze - n-as
crede - doar ca sa mai traga de
timp. Sa mai gaseasca ce!a de
spus. <ucruri ne*ignitoare.
Terminase de completat cecul '
rupse foaia din carnet si mi-o
intinse. $m intarziat proail o
fractiune de secunda, mai inainte
de a realiza ca s-ar fi cu!enit sa
intind mana spre mana lui, ca sa
iau cecul. $sa ca, din punctul lui de
!edere, a urmat =cred> un moment
de *ena " si-a retras mana, punand
hartia pe marginea iroului. $cum
ma pri!ea clatinand usor din cap.
0.presia lui parea sa spuna " #0i,
asta-i , aiete%. +ar, de fapt, nu
facea decat sa clatine din cap.
2u c-as fi tinut neaparat sa ma
ridic si sa plec. +ar era practic
imposiil sa ma gandesc la un
singur lucru neutru pe care sa-l fi
putut discuta impreuna. Si era
imposiil sa stam asa mai departe,
infipti amandoi in scaune, dornici si
unul si altul sa deschidem !ora,
dar incapaili macar sa ne pri!im
drept in fata.
M-am intins spre masa si am
luat cecul. +a, scria citet #cinci mii
de dolari% , cu iscalitura " (li!er
Barrett III. Cerneala se si uscase. <-
am impaturit cu gri*a si l-am agat
in uzunarul de la piept in timp ce
ma sculam ca s-o pornesc spre usa.
Sigur, ar fi treuit macar sa leg
doua cu!inte de scuza in legatura
cu faptul ca datorita mie, niste
importante personalitati ale !ietii
pulice din Boston = poate chiar din
Gashington > , faceau acum
anticamera la el ' si apoi ca, in
definiti!, daca a!eam intr-ade!ar si
altce!a sa ne spunem, puteam,
tata, sa te astept alaturi putin ' de
altfel, poate n-ai nimic special in
program pentru pranz si de*unam
impreuna B si asa mai departe.
M-am oprit in prag, in usa
intredeschisa si, luandu-mi inima in
dinti ca sa-l pri!esc in ochi, i-am
spus doar atat "
- Multumesc , tata.
21.
Sarcina de a-l informa pe 1hil
Ca!illeeri mi-a re!enit mie.
$ltcine!a? 2u a!ea cine. 2u s-a
pierdut cu firea , cum ma temusem
ca a!ea sa se intample, ci , foarte
stapan pe sine, a pus linistit lacatul
pe taraa la Cranston, si a !enit sa
locuiasca la noi in apartament.
8iecare are modul sau propriu si
personal de a se descurca in fata
durerii. 1hil face curatenie. Spala,
freaca, lustruieste. 2u pot pricepe
e.act ce tot framanta in minte
facand acestea toate, dar asta e.
Mangaie poate speranta ca
:enn; se !a intoarce acasa?
1arca da. +a. Saracul de el. +e
aceea face curatenie prin casa. 1hil
refuza pur si simplu sa accepte
lucrurile drept ceea ce sunt.
8ireste, de fata cu mine, nu spune
nimic, dar eu stiu ce-are in cap.
1entru ca gandesc si eu ca el.
+upa ce am internat-o, i-am
telefonat lui :onas sa-i spun de ce,
pentru un timp, nu puteam !eni la
lucru. $m prete.tat ca treuie sa
inchid urgent - caci presimteam ca
a!ea sa se arate indurerat si sa
incerce sa-mi spuna lucruri ce nu
se pot e.prima in cu!inte.
Incepand din acea clipa, zilele mele
au fost impartite intre ore de !izita
la spital si restul. )estul, fireste, nu
insemna nimic. Ce poate sa
insemne sa stai la masa fara pofta
de mancare, sa-l pri!esti pe 1hil
frecand podeaua =iar5>, sau sa nu
poti inchide un ochi toata noaptea,
in ciuda retetei lui $c7erman.
Intr-o zi l-am auzit pe 1hil
mormaind de unul singur in
ucatarie " #nu mai pot rada% . 0ra
alaturi, spaland =manual> !asele
dupa masa de seara. 2u i-am spus
nimic, dar in sinea mea m-am
indar*it sa declar, ca pentru mine,
ca eu unul puteam rada si pana in
panzele ale.
+umneata, acolo sus, oricine-ai
fi, +omnule )esponsail cu
intreaga po!este, te rog respectuos
sa iei act ca eu unul pot s-o duc
asa , daca-i cazul, si pana in
panzele ale. 1entru ca :enn; este
:enn;.
In seara aceea fusesem dat
afara din rezer!a. 4oia sa
!oreasca intre patru ochi cu tatal
ei.
- Sedinta de acum e e.clusi!
rezer!ata americanilor de origine
italiana, spusese ea, mai palida
decat cearceaful - deci, Barrett,
misca5 $fara putin5
- (.7., am zis.
- 2u prea departe, adauga :enn;
cand am a*uns in dreptul usii.
M-am instalat in hol. 8oarte
curand, 1hil si-a facut aparitia.
- &ice sa te duci pan, la ea, imi
sopti cu un glas atat de ca!ernos,
incat parca n-ar mai fi ramas nimic
in interiorul lui. 0u ma duc pana *os
sa-mi iau niste tigari.
- Trage nenorocita aia de usa
dupa tine, ma lua :enn; in primire
din prag.
$m ascultat-o si am inchis usa
foarte incet ' indreptandu-ma apoi
spre patul unde era intinsa, am
putut-o pri!i mai ine din cap pana
in picioare. Bratul drept, de oicei
tinut su patura, a!ea infipte in el
niste tuuri de cauciuc. Imi placea
sa stau cat mai langa ea ca s-o
pri!esc drept in fata ' palizi cum
erau, ora*ii pareau totusi luminati
de caldura pri!irii.
M-am asezat, asadar, cat mai
aproape de ea.
- Sa stii, (llie, ca nu doare ' te
rog, crede-ma. 0 ca si cum te-ai
prausi lent de pe munte. Iti dai
seama?
2u stiu ce mi se in!artise
unde!a su ple., deasupra
maruntaielor. 3n ce fara forma
care se pregatea acum sa-mi atace
gatle*ul, facandu-ma sa izucnesc
in hohote de plans. +ar n-am sa ma
las. +e altfel nu ma lasasem
niciodata. 0ram arat, ce naia5
2-am !oie sa plang. $sa ce!a nu
e.ista.
+ar daca nu plang, nu pot
deschide gura. 2u pot decat sa fac
#da%, din cap. $m raspuns din cap
#+a%.
- 3mli cu cioara !opsita?
- /im? am putut marai printre
dinti.
- /aar n-ai ce inseamna sa te
desprinzi lent din !arful unui
munte, 1reppie, adauga ea. In !iata
ta n-ai cazut asa, de pe munte.
- Ba da, am replicat
recapatandu-mi glasul. Cand te-am
intalnit pe tine.
- +a, spuse ea ' si un zamet
trist ii flutura pe uze. #(h, si ce
cadere5% Cine a spus asta?
- 2u stiu. Sha7espeare, am
raspuns.
- +a , dar cine? intrea ea din
nou, cu un glas care de!enise
parca rugator. 2u-mi amintesc nici
macar numele piesei. Si am
asol!it )adcliffe. $r treui sa stiu.
Stiam pe de rost intregul catalog
Fochel.
- 0 lucru mare, am spus.
- 2u-i asa? relua ea ' isi incrunta
fruntea si intrea " Ce numar are
Concertul pentru pian in do ma*or?
- $m sa !erific si-am sa-ti spun,
am linistit-o.
Stiam e.act si unde. $casa, in
dreapta, pe polita de langa pian.
4oi !erifica, si maine, primul lucru,
am sa-i spun.
- 1e !remuri, da, stiam, stiam.
1e !remuri stiam.
- 1ai, !rei sa discutam acum
despre muzica? am inter!enit eu in
#stil /umphre; Bogart%.
- 1referi sa discutam despre
inmormantare? m-a intreat.
- 2u, i-am raspuns, neca*it c-o
intrerupsesem.
- Sa stii c-am discutat asta cu
1hil. Ma urmaresti, (llie?
Intorsesem capul.
- +a, sigur, :enn;, te ascult.
- I-am spus sa faca o slu*a
catolica, si tu !ei fi de acord.
- (.7., am raspuns.
- (.7., a intarit ea.
M-am simtit intrucat!a usurat,
deoarece, la urma urmelor, orice ar
mai fi !enit dupa asta, n-a!ea cum
sa fie mai groaznic.
Ereseam.
- $sculta, (li!er, spuse :enn; -
dar pe tonul ei suparat, desi cu
multa landete. (li!er, esti oligat
sa incetezi sa-ti faci sange rau.
- 0u?
- Ma refer la e.presia asta
!ino!ata de pe fata ta. (li!er, nu e
ine.
$m incercat cinstit sa-mi modific
e.presia de gheata a fetei, dar
muschii refuzau orice comanda.
- 2u-i !ina nimanui, ma asculti,
prostule? spunea ea mai departe.
Te rog deci " inceteaa cu
autoin!ino!atirile.
$s fi !rut s-o pri!esc mai
departe, sa nu mai treuiasca
niciodata sa-mi iau ochii de la ea "
a treuit totusi sa-mi plec
pleoapele. Mi-era rusine ca pana si
in acele momente :enn; imi citea
pe dinafara sufletul.
- $sculta, (l, e unicul lucru pe
care-l cer. In alte pri!inte, sunt
sigura, totul o sa fie in ordine.
Ma apucase din nou rascolirea
aceea, mi-era frica sa spun chiar "
(.7. 2u puteam deschide gura. 1ur
si simplu o pri!eam muteste.
- +e 1aris nici ca-mi pasa, facu
ea dintr-o data.
- /im?
- Scoate-ti naiii din cap 1arisul
si muzica si toate cate-ti inchipui ca
m-ai impiedicat sa fac. Sa stii ca
nici nu-mi pasa " nu ma deran*eaza
de loc, nu fi cretin5 2u poti sa crezi
una ca asta?
- 2u, am raspuns foarte sincer.
- $tunci, mars afara de aici5
spuse ea. Inseamna ca n-ai ce
cauta langa mine, la capataiul
meu, pe pacatosul asta de pat de
moarte.
$!eam toate moti!ele sa stiu
cand :enn; !oreste serios. $m
capatat in!oirea sa raman,
spunand o minciuna "
- Te cred, am raspuns.
- $sa da, mai merge, a zis ea. Si
acum, am sa te rog foarte mult sa-
mi faci o fa!oare, da?
Simteam cum unde!a in mine
urca iarasi !alul acela cotropitor,
de lacrimi. +ar m-am tinut tare. 2-
a!eam sa plang. $!eam pur si
simplu sa-i indic lui :ennifer printr-o
miscare aproatoare a capului ca
sunt intr-ade!ar fericit sa-i
indeplinesc orice dorinta, da.
- Te rog sa fii un " strange-ma o
data, foarte tare, in rate, mi-a
spus.
I-am atins ratul. +umnezeule5
Cat era de slaa - si am strans
usor.
- 2u, (li!er, a spus ea. Te rog
strange-ma de-ade!aratelea in
rate, foarte tare.
Cu multa agare de seama la
tuuri si la toate celelalte - m-am
urcat atunci in pat langa ea , si am
cuprins-o in rate.
- Multumesc, (llie.
$cestea au fost ultimele ei cu!inte.
22.
Cand am aparut, 1hil Ca!illeri
era in salonul con!alescentilor,
fumand a nu stiu cata tigara.
- 1hil? i-am zis incet.
- +a.
M-a pri!it si cred ca stia.
Suferea in mod e!ident de lipsa
unei mangaieri fizice. M-am dus
langa el si i-am pus o mana pe
umar. Mi-era teama c-o sa inceapa
sa planga. 0u unul eram sigur ca n-
o sa plang. 2u puteam. 4reau sa
spun ca trecusem de mult de toate
astea.
Mi-a luat mana in mana lui.
- 2u stii, incepu el sa aiguie, nu
stii ce rau imi pare ca B
8acu aici o pauza ' l-am
asteptat. In definiti! mai era !reo
graa?
- B ca i-am promis lui :enn; sa
fiu tare pentru tine.
Totusi, ca sa-si onoreze cu!antul
dat, ma mangaie foarte usor pe
mana.
Simteam insa ne!oia sa fiu
singur. Sa ies la aer. 1oate sa ma
plim.
In holul de *os domnea o liniste
mormantala. 1roprii mei pasi doar,
rasunand inausit pe linoleum.
- (li!er.
M-am oprit.
Tata. In spatele ghiseului, la
internari, mai era doar o sora '
numai noi singuri. +e fapt, ne
numaram printre putinii oameni din
2e? @or7 tre*i la ora aceea.
2u l-am putut pri!i in fata. M-am
indreptat glont spre usile turnante.
+ar intr-o clipa era langa mine, in
strada.
- (li!er, mi se adresa el, ar fi
treuit sa-mi spui B
0ra foarte frig, ceea ce , intr-un
sens, era foarte ine, caci eram
amortit , simteam ne!oia sa simt
ce!a. Tata continua sa-mi
!oreasca in timp ce stateam
nemiscat, in ataia !antului
inghetat.
- Cum am aflat, am sarit in
masinaB
Imi uitasem paltonul ' gerul
incepuse sa muste. Bine . 0ra ine.
- (li!er, a staruit el, doresc sa-ti
fiu de folos B
- :enn; a murit, i-am spus.
- 2u stii ce rau imi pare, se
scuza el in soapta, naucit.
2u stiu pentru ce, am repetat
atunci ceea ce in!atasem de mult
de la frumoasa fata ce murise "
- Cand iuesti, nu-i ne!oie nici
macar de scuze, pentru nimic,
niciodata B
$tunci mi s-a intamplat un lucru
pe care nu-l facusem niciodata in
prezenta lui ' cu atat mai putin in
ratele lui. $m plans.