Sunteți pe pagina 1din 1

Menta (Mentha, din greac: mntha)

Este un gen de aproximativ 25-30 specii de plante (aromatice i unele medicinale) din familia Lamiaceae, rspndite la
nivel mondial, apte n Australia, una n America de Nord i celelalte n Europa i Asia; exist i hibrizi. Face parte dintr-
o familie extins, alturi de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbriorul, mghiranul, salvia i levnica.
Denumiri populare
Borsnit, broastil, brosnit, camfor, dian, ferent, ghiazm, giugium, ghint, iarb crea, iarb neagr, iasm, izm
btrneasc, izm bun, izm de gradin, izm de leac, izm de le, mint, mint crea, mint moldoveneasc, mint
neagr, mint de gradin, nina de camfor, nint, nint rece, piperi, izm,
[2]
voietni, menta broatei, ment crea,
izm crea.
Proprieti terapeutice
Speciile de ment care se folosesc n vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor slbatice nu au calitile
medicinale ale asa-numitei "mente bune". Prin "ment bun" se nelege, de fapt, o serie de trei specii de menta (care la
rndul lor au sute de varieti). Acestea sunt menta de apa (Mentha aquatica), menta dulce (Mentha viridis sau Mentha
spicata) i hibridul primelor dou: menta piprat (Mentha piperita) care este cea mai folosita specie n prezent. n
aceeai categorie amintim i menta crea (Mentha crispa), menta franuzeasc (Mentha pulegium). Toate speciile de
ment sunt foarte aromate. n general, Mentha piperita poate substitui orice tip de ment, dar nu i invers. Ea are un
gust puternic i mentolat, mai puternic la planta proaspt dect la cea uscat. Ceaiul de ment are efect calmant i
stimuleaz digestia.