Genul Sideritis

Planta era cunoscuta de catre vechii greci, n special de catre Theophrastus si

de catre Pedanius Dioscorides (40-90 d.Hr.), medicul grec, farmacolog si botanist ce
a mentionat Sideritis in manuscrisul De Materia Medica. Sideritis este o planta care
apartine unui gen mare din familia Lamiaceae (Labiatae) si cuprinde peste 150 de
specii care cresc in general pe munti sub forma de arbusti ce prezinta numeroase flori
mici galbene. Dei Dioscorides descrie trei specii, se crede c numai unul (probabil S.
scordioides) aparine Sideritei.
In antichitate Sideritis a fost o referinta generica pentru plantele capabile s
vindece ranile provocate de armele de fier in timpul luptelor inca din cele mai vechi
timpuri Cu toate acestea, altii sustin ca numele provine din forma sepalului care
seamana cu varful unei sulie.
Numele "sideritis" (Gr: ), deriv din grecescul <pentru fier>, "cel
care este facut sau are fier". see-thee-ros, Dioscorides sftuiete infuzia din plante a
"ceaiului de munte" soldailor ca un ajutor de ntinerire i regenerare pentru a-i ajuta
s se vindece mai repede. n Creta, sub dominaia veneian, siderita a ctigat un alt
nume popular pe insul si in intreaga lume: malotira din italian male-boala tirare-
trage: <scoate boala>.

Sideritis cunoscut i sub denumirea de ironwort, ceai de munte i ceaiul

pastorilor, este un gen de plante cu flori bine cunoscute pentru utilizarea lor ca
medicament pe baz de plante, de obicei ca un ceai din plante. Acestea sunt
abundente n regiunile mediteraneene, Balcanii, Peninsula Iberica si insulele
Macaroneziei, dar pot fi gasite si n Europa Centrala si Asia temperata.

Doar in Grecia, sunt indigene 17 specii diferite, extrem de parfumate i foarte

productive: Sideritis athoa (crescnd pe Muntele Athos), Sideritis clandestina
(crescnd pe Muntele Helmos i Taygetos n Peloponez), Sideritis scardica (pe
Muntele Olympus), Sideritis raeseri (pe Muntele Parnassus), Sideritis syriaca (pe
munii din Creta, cunoscut sub numele de malotira, si Siderities euboea (pe munii
insulei Euboea). Dintre acestea, doar o singura specie este cultivata, Sideritis raeseri.
Genul mai este intalnit in Turcia, Italia, Bulgaria - Sideritis scardica, Romania -
Sideritis montana.

In 2002, cercetrile filogenetice moleculare au constatat c Sideritis si alte

cinci genuri au fost ncorporate n Stachys. Asta insemnand ca inainte ca Stachys,
Sideritis si rudele lor apropiate sa poata fi revizuite, sunt necesare sa se faca studii
suplimentare.

Unele scheme recunosc subfile intermediare, infraphile, subclase i

supraordonate si clasifica pana la 319 de specii distincte, subspecii, ecotipuri, forme
sau soiuri, printre care:

-Sideritis barbellata Mend.-Heu. - endemica insulei Canare din La Palma.

-Sideritis candicans Aiton - endemic pentru Madeira, Insula Bugio i Insula Porto
Santo.

-Sideritis cypria Post - endemica in Cipru

-Sideritis hyssopifolia L. - muntii din Peninsula Iberica

- Sideritis leucantha Cav.

-Sideritis scardica

-Sideritis purpurea Talb. - gasite n vestul Greciei, n Insulele Ionice i n Creta

-Sideritis remota Urv.

-Sideritis scardica Gris. - de asemenea, cunoscut sub numele de Pirin sau ceai
Olympus dup zonele sale natale din Pirinei si Muntele Olimp

-Sideritis theezans Boiss & Heldr - gasit n Peloponez

-Sideritis raiseri Boiss & Heldr

-Sideritis euboea Heldr - gasita pe insula Euboea

-Sideritis syriaca L., S. cretica Boiss, S. boissieri Magn. - gasita n Creta si denumita
colectiv Malotira ()

In domeniul botanicii s-au intampinat dificultati in denumirea si clasificarea soiurilor

Sideritei din cauza diferentelor lor subtile. Un caz deosebit de confuz este cel al S.
angustifolia Lagasca si S. tragoriganum Lagasca.

In diferite tari, diferitele specii din genul Sideritis cunt consumate drept ceai de
munte. In Alpi, din Sideritis hyssopifolia L. de face ceai de munte, ceaiul Alpilor.
(Renata Sukand et al., 2013)

Descrierea genului

Genul este alctuit din tufe xerofite scunde (8-50 cm) de arbusti ori ierburi
anuale sau perene, care cresc la altitudini mari (de obicei peste 1000 m), cu sol puin
sau deloc, adesea pe suprafaa rocilor.

Genul Sideritis este pubescent, fie vilos, fie acoperit cu un strat fin si lanos, de
fire de pr microscopice amestecate. Inflorescenta este verticilaster.

Sideritis montana L.

Numar taxonomic: 32758

Regnul: Plantae

Clasament taxonomic: Specie

Sinonime: -

Nume popular: iarba de fier, mountain ironworth [En.]

Statut taxonomic: acceptat.

Indicatori de calitate a datelor: Evaluarea credibilitii nregistrrii: verificat,
standardele au fost satisfacute.

Ierarhia taxonomica

Regnul: Plantae

Subregnul: Viridiplantae

Infraregn: Streptophyta - plante de uscat.

Supraincrengatura: Embriophyta

Increngatura: Tracheophyta - Plante vasculare

Subincrengatura: Spermatophytina - plante cu seminte

Clasa: Magnoliopsida

Supraordinul: Asteranae

Ordinul: Lamiales

Familia: Lamiaceae - familia mentei

Genul: Sideritis L. - iarba de fier

Specia: Sideritis montana L. iarba de fier de munte.

(https://www.itis.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=
32758#null)

Raspandirea speciei Sideritis montana pe glob:

Aceasta specie este originara din unele tari aflate in vecinatate cu Marea
Mediteran (Algeria, Frana, Grecia, Italia, Maroc, Spania, Tunisia), alte tari din
Europa de Sud-Est (Albania, Bulgaria, Romania, fosta Iugoslavie) Europa (Austria,
Republica Ceha, Ungaria), Europa de Est (Moldova, Federatia Rusa, Ucraina) si Asia
Centrala (Afganistan, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Liban, Pakistan, ).
Ocazional n Regatul Unit, Irlanda, Norvegia si Suedia. Este de asemenea prezenta n
Valea Kashmir din India, putin probabil sa fie nativa din regiunea respectiv. (United
States Department of Agriculture Animal and Plant Health Inspection Service May
14, 2012 Version 1)

Sideritis montana L.

Aceasta specie creste ca o buruiana sporadica, insa este extrem de valoroasa,

fiind o planta medicinala care este neglijata in tara noastra.

Dupa: Dan Turtureanu, mai 2008, in zona Parcului Natural Portile de Fier, judetul Mehedinti.

Fig. : Sideritis montana, Romania.

 Sideritis scardica L.

Numar taxonomic:

Regnul: Plantae

Clasament taxonomic: Specie

Sinonime: - Navicularia scardica (Griseb.) Sojk

Sideritis raeseri Boiss. & Heldr. ssp. florida (Boiss. & Heldr.) Papan. & Kokkini
Sideritis florida Boiss. & Heldr.
Sideritis scardica Griseb. ssp. longibracteata Papan. & Kokkini

Nume popular: iarba de fier, ceai de munte, ironwort, ceaiul pastorilor.

Statut taxonomic: acceptat.

Indicatori de calitate a datelor: Evaluarea credibilitii nregistrrii: verificat,

standardele au fost satisfacute.

Ierarhia taxonomica

Regnul: Plantae

Subregnul: Viridiplantae

Infraregn: Streptophyta - plante de uscat.

Supraincrengatura: Embriophyta

Increngatura: Tracheophyta - Plante vasculare

Subincrengatura: Spermatophytina - plante cu seminte

Clasa: Magnoliopsida
Supraordinul: Asteranae

Ordinul: Lamiales

Familia: Lamiaceae - familia mentei

Genul: Sideritis L. - iarba de fier

Specia: Sideritis scardica L. iarba de fier.

In 2012, Laboratorul de Genetica si Ameliorare din cadrul SCDL Buzau si-a

imbogit patrimoniul cu o nou specie apreciata pentru multiplele sale calitati:
alimentare, medicinale, aromatice, ornamentale. Sideritis scardica, cunoscut popular
sub denumirea de Mursalski chai, este o planta endemica Balcanilor, unde se
intalneste sub diverse varietati.

Descriere

Ca si substrat, specia prefera solurile calcaroase, cu drenaj foarte bun. Are o radacin
fasciculara, cu tulpina usor lemnificata, ce ii confera rezistenta la temperaturi scazute
peste iarna. Sistem radicular este bine dezvoltat, tulpina este ramificata si are o
crestere preponderent orizontala, 20-30 cm inaltime, iar in diametru, tufa ajunge pana
la 50 cm. Lstarii au lungimi ce variaz ntre 8-16 cm. Frunzele sunt obovate, uor
carnoase, cu pilozitate accentuata, de culoare gri-cenusie. Lungimea medie a frunzei
este de 7-8 cm, iar latimea medie este de 2,5 cm.

Uleiurile esentiale ale speciilor Sideritis scardica i Sideritis raeseri

Uleiurile eseniale a doua specii de Sideritis ce cresc spontan n Bulgaria si

Macedonia, Sideritis scardica i Sideritis raeseri, au fost analizate si s-au evidentiat
urmatoarele rezultate, dupa cum urmeaza: uleiul de S. scardica din diferite locaii
difera semnificativ: in probele din Macedonia predomin alfa-cadinolul (20%), in
timp ce in probele de ulei ale aceleiasi speci, dar din Bulgaria, componentele
principale erau compui diterpenici i octadecenol (peste 20%). Acesta este primul
raport al diterpenoidelor din uleiul esential de S. scardica. Ulei de S. raeseri a
demonstrat un profil chimic distinct, cu concentraia ridicat de sesquiterpene,
componente principale fiind germacrone (25%) i acetat de elemol (15,9%).

Variabilitatea calitativa observata in urma analizei compozitiei uleiurilor de S.

scardica de origini geografice diferite ar putea fi rezultatul unor conditii ecologice
diferite, dar ar putea reflecta si tendinta cunoscuta de hibridizare a unor specii de
Sideritis. (Kostadinova E. et al., 2007)

UTILIZARI SI BENEFICII

Foarte popular n Grecia, Albania, Kosovo, Bulgaria i Republica Macedonia,

Sideritis scardica este folosit ca o plant pentru prepararea ceaiurilor din plante sau
pentru proprietatile sale aromatice in bucatariile locale. Ceaiul de obicei este facut sub
forma de decoct prin fierberea tulpinilor, frunzelor i florilor ntr-o oala de apa, apoi
servind adesea cu miere si lamaie.

Sideritis a fost folosit in mod traditional pentru a ajuta digestia, a intari

sistemul imunitar si a suprima raceala obisnuita, gripa si alte virusuri, alergii cat si
dificultati de respiratie, congestie sinusala, chiar dureri si anxietate usoara.

Oamenii de stiinta au sugerat ca vorba popular precum ca Iarba de fier/

Ironwort, Malotira/Sideritis/Mursalski/Siderita este buna la toate, fiind folosita ca
panaceu, are o baz, de fapt. Studiile indic un efect pozitiv asupra multor afeciuni
comune. Ironwort este tiut tiinific a fi antimicrobian, antiinflamator i antioxidant.
Elementele active includ diterpenoid i flavonoide. S-au efectuat cercetri
semnificative cu privire la folosirea populaiei pentru a preveni rceala, gripa i
alergii. Majoritatea cercetrilor au avut loc n universiti din Olanda i din Grecia,
Turcia, Republica Macedonia, Bulgaria i Albania, unde planta este indigen.
(http://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2013-2.RLTS.T203271A2762714.en)
Cultivarea

Sideritis raeseri este cea mai frecvent cultivat specie de Sideritis in Bulgaria,
Grecia, Albania si Macedonia, unde exista si hibrizi avansai. Plantarea este
recomandat n dou perioade (octombrie-noiembrie sau februarie-martie in emisfera
nordica) si adunarea partii aeriene a plantei in luna iulie, cand planta este in plina
floare. Inainte de a fi utilizata, plante recoltata se usuca de obicei.

Compozitie si recomandari

Ceaiul si extractul de Sideritis este utilizat in tratamentul racelii prin intarirea

sistemului imunitar. Este bogat in bioflavonoide si minerale (Seleniu, Cupru, Fier,
Zinc, Cobalt, Calciu, Magneziu, Potasiu si Sodiu). Extractul de
Mursalita armonizeaza procesele metabolice din corp, elimina oboseala intarind
sistemul imunitar, ajuta la captarea si anihilarea radicalior liberi, sprijina
memoria, lupta impotriva cancerului si arterosclerozei. Este recomandat in boli
cardiovasculare, boli coronariene, boli de ficat - ciroza hepatita, ulcer al stomacului si
duodenului, boli ale pancreasului si ale glandei tiroide, diabet, boli de rinichi si boli
ale prostatei, boli ale sistemului musculo-scheletic: artroza, artrita, fracturi osoase,
osteoporoza, tulburari neurologice - depresie, anxietate si iritabilitate. Ajuta de
asemnea la pastrarea vederii la persoanele in varsta, protejeaza retina ochiului de
degenerescenta maculara si cataracta.
Dupa: http://www.extractdeplante.ro/cumpara/extract-de-mursalitsa-3

Fig. : Extract de Sideritis.

b
United States Department of Agriculture Animal and Plant Health Inspection
Service May 14, 2012 Version 1, Weed Risk Assessment for Sideritis montana L.
(Lamiaceae) Mountain ironwort

Renata Sukand, Cassandra L Quave, Andrea Pieroni, Manuel Pardo-de-

Santayana, Javier Tardo, Raivo Kalle, ukasz uczaj, Ingvar Svanberg, Valeria
Kolosova, Laura Aceituno-Mata, Gorka Menendez-Baceta, Iwona Koodziejska-
Degrska, Ewa Pironikow, Rolandas Petkeviius, Avni Hajdari, and Behxhet
Mustafa, J Ethnobiol Ethnomed. 2013; 9: 58., Plants used for making recreational tea
in Europe: a review based on specific research sites Published online 2013 Aug 13.
doi: 10.1186/1746-4269-9-58, PMCID: PMC3852985.
(Nat Prod Res. 2007 Jul 20;21(9):819-23.)

Chemical constituents of the essential oils of Sideritis scardica Griseb. and

Sideritis raeseri Boiss and Heldr. from Bulgaria and Macedonia.

Kostadinova E1, Nikolova D, Alipieva K, Stefova M, Stefkov G, Evstatieva

L, Matevski V, Bankova V.

Kostadinova E, Nikolova D, Alipieva K, Stefova M, Stefkov G, Evstatieva L, Matevski

V, Bankova V., Chemical constituents of the essential oils of Sideritis scardica
Griseb. and Sideritis raeseri Boiss and Heldr. from Bulgaria and Macedonia, Nat
Prod Res. 2007 Jul 20;21(9):819-23.), DOI: 10.1080/14786410701394142