Cum trebuie sa ne rugam: cu glas tare sau in gand?

Ne putem ruga in gand, cu glas tare, ori chiar

in amandoua felurile in timpul uneia si aceleiasi rugaciuni. Cineva se poate ruga si
mergand, sau in decursul treburilor, fara ca altii sa bage de seama. Aceasta se
cheama rugaciune in gand si este obisnuita acelora care, din felurite pricini, nu se
pot ruga altfel. Rugaciunea rostita cu glas tare are insemnatatea ei; ea da pe fata
simtamintele launtrice ale omului (Matei 12, 34) si face legatura cu ceilalti fii ai
Bisericii si frati intru
Hristos, intarind credinta comuna. Acest fel de rugaciune e si folositor si la locul
lui, pentru ca omul fiind alcatuit din suflet si din trup, amandoua au datoria sa
laude pe Dumnezeu (Osie 14, 3). Rugaciunea rostita cu glas tare rascoleste
simtirea inimii si sporeste evlavia atat in cel ce o rosteste, cat si in cel ce o asculta.
in sfarsit, rugaciunea cu glas tare, facuta de mai multi laolalta, cheama si mai
puternic pe Dumnezeu, precum a zis Mantuitorul: Unde sunt doi sau trei adunati
in numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor (Matei 18, 19-20).
Are vreun pret rugaciunea facuta numai cu buzele, precum si semnele si
miscarile vazute, care nu corespund cu miscarea inimii?
Rugaciunea celui ce se roaga numai cu buzele nu are putere. Pentru rugaciunea
facuta numai cu buzele a mustrat Mantuitorul pe farisei: Poporul acesta Ma
cinsteste cu buzele, dar inima lor este departe de Mine (Matei 15, 8). De
asemenea, daca semnele si miscarile vazute ce insotesc rugaciunile nu raspund
unei stari de adanca simtire a noastra, aceste semne si miscari sunt de nimic. Cel
care bate metanii dupa metanii, se bate in piept si face alte lucruri de felul acesta,
fara nici un fel de tresarire launtrica, este un fatarnic. Dumnezeu cere sa ne
inchinam Lui cu duhul si cu adevarul (Ioan 4, 23).
Dar rugaciunea cantata are vreun pret?
Rugaciunea cantata este o foarte puternica rugaciune rostita cu glas tare. Cand
suntem adanc miscati, dam glas simtirii prin cantare; deci cantecul religios este o
rugaciune minunata. El ajuta mintea sa zboare la Dumnezeu; de aceea Sfantul
Apostol Pavel indeamna pe coloseni sa se deprinda si sa se intelepteasca cu
psalmi, laude si cantari duhovnicesti: Cantati in inimile voastre lui Dumnezeu,
multumindu-I in psalmi, in laude si in cantari duhovnicesti (Col. 3, 16).
Rugaciunea cantata a fost cultivata de imparatul David (+1015 i.d.Hr.), de
Mantuitorul cu Apostolii (Matei 26, 30; Marcu 14, 26), de Sfantul Ioan Gura de
Aur (+ 407), de Sfantul Ambrozie al Mediolanului (+397), de Sfantul Nichita din
Remesiana (+c. 420) si de alti Sfinti Parinti si mari Dascali ai Bisericii.
August 18th, 2009 | Category: 2.Rugciunea | One comment
1 comment to Cum trebuie sa ne rugam: cu glas tare sau in gand?
GABRIEL resurection
March 27th, 2011 at 8:11 pm
Cuvant despre rugaciunea cu durere de la Parintele Paisie
Rugciune cu durere
- Printe, cum facei rugciune pentru o problem?
- Cheia reuitei este ca pe cel ce se roag s-l doar. Dac nu-l doare, poate sta
ore ntregi cu metania n mn i rugciunea lui s nu aduc nici un rezultat. Dac
exist durere pentru problema pentru care te rogi, chiar i cu un suspin faci
rugciune din inim. Muli, atunci cnd alii le cer s fac rugciune pentru ei nu
au timp s se roage n momentul acela i de aceea se roag numai cu un suspin
pentru problema acelora. Nu spun ca s nu se fac rugciune, ci, dac se ntmpl
s nu fie timp, chiar i un suspin pentru durerea celuilalt este o rugciune din
inim, adic echivaleaz cu ore ntregi de rugciune. Citeti, de pild, o scrisoare,
vezi o problem, suspini i dup aceea te rogi. Acesta este mare lucru! Inainte de
a apuca receptorul, nainte de a forma numrul, Dumnezeu te aude! i s vezi
cum se ntiineaz i cellalt! S vedei cum demonizaii neleg atunci cnd fac
rugciune pentru ei i strig oriunde s-ar afla!
Adevrata rugciune ncepe de la durere, nu este plcere, nirvana. Dar ce fel de
durere este? Omul se chinuiete n sensul cel bun. Il doare, geme, sufer atunci
cnd face rugciune pentru orice. tii ce nseamn a suferi? Da, sufer, pentru c
particip la durerea general a lumii sau a unui om n particular. Aceast
participare, aceast durere Dumnezeu o rspltete cu veselia dumnezeiasc.
Desigur c nu omul cere veselia dumnezeiasc, ci ea vine ca o consecin,
deoarece particip la durerea celuilalt.
- Cum s nceap cineva lucrarea aceasta?
- Afl ceva, de pild, despre un accident. Ah!, suspin el i Dumnezeu ndat i
d mngierea dumnezeiasc pentru puin suspin. Vede pe unul ndurerat i iari
sufer mpreun cu el, iar Dumnezeu l mngie cu mngierea dumnezeiasc, nu
rmne cu acea amrciune. Iar cellalt este ajutat prin rugciunea lui. Sau se
gndete: Dumnezeu ne-a dat attea, dar eu ce am fcut pentru El?. Mi-a fcut
mare impresie ceea ce mi-a spus un suflet: Ingerii i acoper feele atunci cnd
se svrete Taina Dumnezeietii Liturghii, iar noi ne mprtim cu Trupul lui
Hristos. Eu ce am fcut pentru Hristos?. Unul ca acesta sufer n sensul cel bun.
- Printe, cum nelege cineva c cellalt s-a folosit prin rugciunea sa?
- Este ntiinat de aceasta prin mngierea dumnezeiasc pe care o simte
nluntrul su dup rugciunea ce-a fcut-o cu durere de inim. Dar mai nti
trebuie ca durerea celuilalt s o faci durerea ta i dup aceea s faci i rugciune
din inim. Dragostea este o nsuire dumnezeiasc i ea l vestete pe cellalt. i n
spitale, cnd pe medici i pe surori i doare pentru bolnavi, acesta este
medicamentul cel mai eficace dintre toate medicamentele ce li se dau. Bolnavii
simt c se intereseaz de ei, simt siguran, mngiere. Celui care sufer nu
trebuie s-i spui multe cuvinte, nici s-l dscleti. Inelege c te doare pentru el i
astfel se folosete. Durerea este totul. Dac ne doare pentru ceilali uitm de noi
nine i de problemele noastre.