http://www.referat.ro/referate/Subiect_la_limba_romana_-_scris_2007_964ef.

html
100 subiecte reol!ate
S"#$S%&#'& $
(e )ihai 'minescu
&pare in anul 1**1+ la 1 februarie+ e publicata in re!ista ,"on!orbiri literare- si apartine
ciclului (e satire intitulat ,Scrisori-+ in care satira sociala se impleteste cu me(itatia filoofica.
.ema reflecta cosmo/onia 0nasterea+ e!olutia si stin/erea uni!ersului1 si con(itia /eniului.
&ceste aspecte sunt subor(onate relatiei omului cu timpul.
)oti!e
2 specifice
- timpul bi!alent
- luna
- batranul (ascal
- /enea 0haosul si creatia1
- e3tirectia
2 /enerale
- fortuna labilis
- fu/it irreparabile tempus
Structura si semnificatii
1) Tabloul I motivul contemplatiei
"a(rul temporal este cel nocturn+ acesta fiin( timpul marilor re!elatii+ timp care
fa!orieaa me(itatia+ contemplatia: ,"an( cu /em ostenite sara suflu-n lumanare/ 4oar
ceasornicul urmeaa lun/-a timpului carare.- &sa(ar noaptea fi3eaa ca(rul (e factura romantica
0noaptea este su/erata in spatiul uman prin lumanarea aprinsa+ iar in saptiul e3terior+ prin
preenta lunii1. Stin/erea lumanarii coinci(e cu aparitia lunii+ care fa!orieaa intrarea in spatiul
contemplatiei+ al !isului. $n aceasta atmosfera (e liniste+ se (e!olta antitea timp uman 5 timp
uni!ersal: ceasornicul+ care intro(uce moti!ul timpului+ masoara con(itia trecatoare a omului+
inclusi! a batranuli (ascal. ,6un/-a timpuli carare- constituie timpul uni!ersal+ etern.
6una+ !esnica asemena timpului uni!ersal+ este su!erana pe cer7 ea reflecteaa atat
uni!ersul cosmic+ cat si pe cel terestru si tot ea (a masura suferintelor umane: ,6una !arsa peste
toate !oluptoarea ei !apaie+/ 'a (in noaptea amintirii o !ecie-ntrea/a scoate/ 4e (ureri pe care
insa le simtim ca-n !is pe toate.-
2) Tabloul al II-lea motivul lunii
6una apare aici ca un astru ma/ic+ (e a(oratie+ simbol al puritatii 0,lumina ta fecioara-1+
(ar si in ipostaa (e astru ce stra8uieste peste imunitatile pamantului+ peste marile pustietati si
peste ,miscatoarea marilor sin/uratate-. &strul il (uce pe cel ramas trea in aspatiul !isarii+ in
sfera irealului+ a oniricului.
9iiunea asupra oamenilor e (eterminata (e i(eea e/alitatii oamenilor in fata mortii+
i(iferent (e con(itia sociala. 4estinul uman sta sub semnul fortuna labilis 0soarta nestatornica1:
,4esi trepte osebite le-au iesit (in urna sortii/ 4eopotri!a-i stapaneste raa ta si /eniul mortii7/
6a acelasi sir (e patimi (eopotri!a fiin( robi+/ fie slabi+ fie puternici+ fie /enii ori ne/hiobi:-
4i!ersificarea umana este impre!iibila si (eriorie: ;nul cauta-n o/lin(a (e-si bucleaa al
sau par+/ &ltul cauta in lume si in !reme a(e!ar+/ 4e pe /albenele file el a(una mii (e co8i+/ & lor
nume trecatoare le insamna pe rabo87/ $ara altu-mparte lumea (e pe scan(ura tarabii<-. ,=umele
trecatoare- sunt un simbol al efemeritatii lumii. $n acest ca(ru apare ima/inea (ascalului+ a
omului (e /eniu+ persona8 prin e3celenta romantic+ alcatuit pe antitea trup-spirit. "omparat cu
eroul mitolo/ic &tlas+ con(amnan( sa sustina bolta cerului ,batranul (ascal ilustreaa puterea
(i!ina a /eniului. 4e asemenea+ se contureaa contra(ictia romantica (intre imensitatea
uni!ersului si precaritatea con(itiei umane+ fra/ile (in punct (e !e(ere fiic+ material+ (ar
superioara prin forta spiritului: ,iar colo batranul (ascal cu-a lui haina roasa-n coate+/ $ntr-un
calcul fara capat tot socoate si socoate-. ,>recum &tlas in !echime spri8inea cerul pe umar/ &sa
el spri8ina lumea si !ecia intr-un numar-.
3) Tabloul al III-lea 5 cosmo/onia 5 se constituie pe trei sec!ente lirice: haosul 0starea (e
increat1+ /enea si e3tinctia7 acest episo( are la baa un artificiu romantic 5 calatoria mentala+
ima/inara in timp a batranului (ascal.
>oetul e!oca ima/inea uni!ersului (inaintea creatiei primor(iale7 reface poetic ima/inea
haosului+ formulan( notiunile filoofice in maniera mitica. '!oca un timp mitic prin sinta/ma
,la-nceput-. % sursa (e inspiratie poate fi ,$mnul creatiunii- (in epopeea in(iana -#i/-9e(e-+
care contine i(ei si sinta/me aproape i(entice: ,=u era fiinta + nu era nici nefiinta+ atunci<-7 in
,Scrisoarea $-: ,6a-nceput+ pe can( fiinta nu era+ nici nefiinta+/ >e can( totul era lipsit (e !iata si
!ointa+/ "an( nu s-ascun(ea nimica+ (esi tot era ascuns</ "an( patruns (e sine insusi o(ihnea
cel nepatruns/ ?u prapastie@ /enume@ ?u noian intins (e apa@-
>oetul nea/a cunoasterea rationala: ,=-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa- (ar
si pe cea senoriala: ,4ar nici (e !aut nu fuse si nici ochi care s-o !aa-.
"onform !echii filoofii in(ice+ se presupune ca i(ea pree3ista materie: ,;mbra celor
nefacute nu-ncepuse-a se (esface-.
&tributul acestui ca(ru este ,eterna pace-.
$n toate cosmo/oniile+ intunericul prece(e lumina+ iar (imensiunile nu e3ista+ ele se creeaa
pro/resi!+ fiin( cuprinse in neant+ in haos7 increatul atemporalitatii.
Aenea inseamna treirea materiei (in pacea eterna+ treire care se (atoreaa punctului in
miscare 0,samburele /eneii- (upa Bant1: ,4ar (eo(at-un punct se misca<cel intai si sin/ur.
$ata-l/ "um (in chaos face muma+ iara el (e!ine tatal</ >unctu-acela (e miscare+ mult mai slab
ca boaba spumei+/ ' stapanul fara mar/ini peste mar/inile lumii</ 4e-atunci ne/ura eterna se
(esface in fasii+/ 4e atunci rasare lumea+ luna+ soare si stihii<-. 6a baa creatiei sta un impuls
!ital7 ,punctul- este miscat (e o ?orta %ri/inara. "reatia se 8ustifica (e la sine+ (ar si prin
interme(iul (orului. Se (e!olta antitea (intre planul terestru si cel cosmic+ lumea oamenilor
fiin( minimaliata: ,$ar in lumea asta mare noi+ copii ai lumii mici+/ ?acem pe pamantul nostrum
musuroaie (e furnici-. $n !astitatea spatiilor+ pamantul este locuit (e ,microscopia popoare-+
oamenii sunt animati (e !ointa oarba (e a trai 0Schopenhauer1 5 ,(orul nemar/init (e !iata-.
6umea intrea/a e ,o clipa suspen(ata- in oceanul (e intuneric7 ci!iliatiile ce se succe( pe
pamant sunt neinsemnate in raport cu imensitatea spatiilor cosmice.
Aan(ul batranului (ascal calatoreste apoi ,mii (e !eacuri inainte-+ cu/etatorul !aan( cum
intre/ul uni!ers se stin/e. ,Soarele+ ce ai e man(ru+ el il !e(e trist si ros/ "um se-nchi(e ca o
rana printre nori intunecosi+/ "um planetii toti in/heata si s-a!arl rebeli in spat+/ 'i+ (in franele
luminii si ai soarelui scapti7/ $ar catapeteasma lumii in a(anc s-au inne/rit+/ "a si frunele (e
toamna toate stelele-au pierit.-
>oetul insereaa moti!ul ruinelor+ proiectat la scara intre/ului ;ni!ers+ peste care se
asterne (in nou ,eterna pace-. >rabusirea catapetesmei lumii amplifica (eceptia poetului asupra
(estinului uman+ neinsemnat in raport cu (imensiunile cosmosului.
4) In tabloul al IV-lea, chiar (estinul omului (e /eniu este supus unei (e/ra(ari !iibile.
=emurirea ramane pentru batran o iluie+ care este sanctionata prin tonul compatimitor ,o+
sarmane-. >osteritatea i/nora !aloarea+ meritele reale7 superioritatea /eniului este resimtita ca o
/ra!a ofensa. "ei limitati sunt preocupati mai (e/raba (e ,pacatele si !ina- omului (e /eniu+ (e
cancanurile !ietii bio/rafice a acestuia: ,.oate micile mierii unui suflet chinuit/ )ult mai mult
ii !a atra/e (ecat tot ce ai /an(it.-
=imicnicia+ a(arnicia actiunii+ con(ucitatea lumii amplifica amaraciunea poetului+ pentru
ca in fata mortii+ in(iferent (e ine/alitatile (in timpul !ietii+ toti sunt e/ali: )ana care-au (orit
sceptrul uni!ersal si /an(uri/ "e-au cuprins tot uni!ersal incap bine-n patru scan(uri.-
5) Tabloul al V-lea in acest tablou se re!ine la ca(rul initial+ reluan(u-se moti!e precum:
luna+ imposibila soarta schimbatoare a umanitatii7 !isul+ care atenueaa (urerea e3istentiala+
lumanarea+ (upa stin/erea careia luna ri(ica ,mii (e umbre-.
6una (e!aluie+ alaturi (e frumusetile naturii+ tristul a(e!ar al i(entitatii oamenilor cu ei
insisi si al tuturor cu omenia intrea/a (in perspecti!a mortii : -Si pe toti ce-n asta lume sunt
supusi puterii sortii/ 4eopotri!a-i stapaneste raa ta si /eniul mortii:-
,Scrisoarea $- este un poem solemn+ /ra!+ o me(itatie profun(a asupra (estinului uman si
asupra celui uni!ersal.
6imba8ul este natural+ limpe(e+ e3presiile intelectualiate alternan( cu limba8ul popular.
>oemul este structurat pe o ampla antitea intre (estinul omului comun si cel al omului (e
/eniu+ intre spatiul uman terestru si cel uni!ersal cosmic.
>lasticitatea i(eilor este amplificata prin interme(iul fi/urilor (e stil: epitetul 0,!oluptoasa
!apaie-+ ,noapte a(anca- etc.1+ metafora 0,luna tu+ stapan-a marii-1+ comparatia 0,ca si frunele
(e toamna+ toate stelele-au pierit-1 etc.
>roo(ia: masura este ampla+ (e cinspreece 5 saispreece silabe+ ritmul trohaic netinan(
(inamica (iscursului liric+ rima 5 pereche 0rima feminina alterneaa cu cea masculina1.