Unitatea de infractiuni

(Pluralitatea aparenta de infractiuni)

Aceasta se caracterizeaza printr-o singura actiune, un singur rezultat si un singur raport de
cauzalitate.
Unitatea de infractiuni este de doua feluri:
a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cnd o fapta constituie, n mod natural, firesc
o singura infractiune.
b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cnd, n mod normal, ar exista o pluritate de
infractiuni, dar legiuitorul a preazut expres exis !"!!"b!#!t tenta unei singure infractiuni.
$x: %l&aria (art. #!!, cod penal) e compusa din furt si iolenta (erbala sau fizica).
'ormele unitatii naturale de infractiuni
!) Unitatea naturala colectia exista atunci cnd, prin mai multe acte care se unesc ntr-o
singura actiune, se produce un singur rezultat si, n consecinta, o singura infractiune.
(onditii de existenta:
a) %rebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte.
) actiune cuprinde mai multe acte atunci cnd actele respectie sunt executate n mod
continuu, adica printr-un proces executional unic.
Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca ntre aceste acte sa nu existe
ntreruperi sau interale de timp, care sa fie nefiresti n raport de natura infractiunilor.
b) %rebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare.
*aca elementul nou aparut n cadrul rezolutiei infractionale interine nainte de epuizarea
actiunii, atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale, iar conditia unicitatii rezolutiei
este ndeplinita.
+n sc&imb, daca elementul nou aparut interine dupa epuizarea actiunii, atunci exista o noua
rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni.
c) %oate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi ncadrare ,uridica.
$ste ndeplinita aceasta conditie, existnd ncadrare ,uridica si atunci cnd o parte dintre
actele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii, iar alte acte de executare realizeaza
forma calificata (agraanta) a infractiunii. +ntr-o astfel de ipoteza, ncadrarea ,uridica a faptei
a fi n forma agraanta a acesteia.
$x: Aem acte de executare ncepute ziua, continuate si nc&eiate pe timp de noapte. +n acest
caz aem forma calificata a pedepsei.
d) $xistenta aceluiasi subiect pasi sau existenta aceluiasi obiect ,uridic lezat.
Potriit unei prime opinii, unanima n ,urisprudenta, ma,oritara n doctrina, trebuie facuta
distinctia ntre infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului. +n cazul infractiunii
contra persoanei este obligatorie unicitatea subiectului pasi, n timp ce n cazul infractiunii
contra patrimoniului aceasta conditie nu trebuie ndeplinita pentru a exista unitate naturala
colectia.
Argumentele aduse n faoarea acestei distinctii sunt urmatoarele doua:
- Pe de o parte, n cazul infractiunii contra persoanei conteaza pentru faptuitor, n mod
esential, identitatea subiectului pasi. Pe de alta parte, n cazul infractiunii contra
patrimoniului, pe faptuitor nu intereseaza identitatea subiectului pasi.
- +n cazul infractiunii contra persoanei exista attea obiecte ,uridice lezate cte persoane sunt
lezate, n timp ce n cazul infractiunii contra patrimoniului exista un singur obiect ,uridic
lezat, indiferent de cti subiecti pasii exista.
Potriit unei a doua opinii ('lorin -treteanu), nu trebuie facuta nici un fel de distinctie ntre
infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului, conditia unicitatii subiectului pasi
fiind obligatorie n amndoua cazurile.
Argumente:
- $xista infractiuni la care nu putem spune ca l intereseaza pe infractor identitatea persoanei,
cum ar fi infractiunea de iolare de domiciliu (infractiune contra persoanei).
- +n realitate, fiecare are un patrimoniu distinct. .u exista un patrimoniu comun.
- )rice forma de unitate de infractiuni, inclusi unitatea naturala colectia, presupune un
singur rezultat, iar lezarea unor persoane diferite nu poate sa produca un singur rezultat,
deoarece drepturile unor persoane distincte nu pot fi nsumate.
!. /nfractiunea simpla exista atunci cnd aem un singur act de executare si un singur rezultat,
fapta ncadrndu-se ntr-o singura norma legala.

#. /nfractiunea continua
$ste acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea, fie re-zultatul actiunii
se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor.
$xista doua forme de infractiuni continue:
a) Acea forma la care actiunea este continua ($x: (onducerea n stare de ebri-etate, portul
ilegal de arma, detinerea de instrumente n ederea falsificarii).
b) Acea forma la care actiunea este unica, nsa efectul ei se prelungeste n timp ($x: furtul de
curent).
/nfractiunile continue mai pot fi clasificate n:
a) /nfractiuni continue succesie - Acele infractiuni n cazul carora, datorita naturii
infractiunilor respectie exista anumite ntreruperi ale continuitatii (n cazul furtului de curent,
este eident ca acesta nu este furat n continuu, ci mai sunt si perioade n care nu este folosita
reteaua de curent). Aceste ntreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. Aceasta ar fi
afectata doar daca ntreruperile nu ar mai fi normale sau firesti.
b) /nfractiuni continue permanente - -e caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu
presupune prin natura ei anumite ntreruperi, astfel nct orice ntrerupere a actului de
executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. ) astfel de infractiune
continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri, de arme etc.
Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca n cazul infractiunilor
continue succesie doar ntreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni, n timp ce la
infractiunile continue permanente orice ntrerupere duce la un concurs de infractiuni.
+ntreruperile ,udiciare ale actului de executare
+n mod normal, atunci cnd un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre
politie, nsa el se rebranseaza imediat, nu se ntrerupe actul de executare, deoarece este o
ntrerupere fireasca.
Potriit doctrinei, momentul trimiterii n ,udecata ec&ialeaza cu ntreruperea actului de
executare. Astfel, printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat, iar ceea ce se
comite ulterior acestui moment intra n interiorul unei noi infractiuni. Argumentele care sustin
acest punct de edere sunt urmatoarele:
- +n momentul trimiterii n ,udecata infractorului i se imputa faptele comise, iar ceea ce se
ntmpla ulterior nu poate face parte din rec&izitoriu.
- *aca s-ar lua n considerare momentul condamnarii ca fiind momentul ntre-ruperii actului
de executare, s-ar crea un perpetum mobile ,udiciar.
Potriit altor instante si altor autori momentul care trebuie luat n calcul este cel al
condamnarii definitie, pentru ca n dreptul penal romn singurele &otarri ,udecatoresti sau
singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tie. +n fapt ntreruperile
,udiciare sunt niste ntreruperi artificiale, deoarece infrac-tiunea se comite n continuare, ele
fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat.
0omentul consumarii si epuizarii infractiunii
(a regula generala, n cazul infractiunilor cu durata de executare, raportarea altor institutii de
drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor, nsa exista destul de multe exceptii de
la regula.
$ste important de precizat ca att capitolul referitor la ntreruperile ,udiciare ale actului de
executare, ct si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate n
cazul tuturor infractiunilor cu durata de executare.
0omentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare, iar momentul
epuizarii infractiunii ec&ialeaza cu momentul ultimului act de execu-tare. -ingurul
rationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica, n
baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna dect cel care a comis
fapta pe o perioada mai scurta.
'ormele unitatii legale de infractiuni
Unitatea legala de infractiuni exista atunci cnd doua sau mai multe actiuni sau rezultate, care
n mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni, sunt unite prin ointa
legiuitorului, ntr-o infractiune unica. +n aceasta categorie intra infractiunea continuata,
infractiunea complexa, infractiunea de obicei si infractiunea progresia.
!) /nfractiunea continuata
$ste reglementata n art. 1! (#), cod penal potriit caruia ,,infractiunea este continuata cnd o
persoana sarseste la diferite interale de timp, dar n realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare n parte, continutul aceleiasi
infractiuni2. 0ai explicit, ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel, comise n baza
aceleiasi &otarri.
(onditiile de existenta ale infractiunii continuate
a) -a existe mai multe actiuni comise la diferite interale de timp. Prin existenta acestei
conditii, infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectia la care actele de
executare erau comise n mod continuu, fara nreruperi.
b) -a existe o singura rezolutie infractionala. $ste necesar ca nainte de ncepe-rea executarii
actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior.
3ezolutia unica presupune mai mult dect o simpla idee infractionala. Pentru a putea orbi de
o rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata, adica faptuitorul sa aiba n
minte, cel putin n linii mari, desfasurarea ulterioara a infractiunii.
$xistenta unei rezolutii infractionale unice se determina n practica dupa anumi-te criterii. *e
exemplu, dupa marimea interalului de timp dintre actiuni. Astfel, daca acest interal e scurt,
se poate orbi de o singura rezolutie. *e asemenea, se mai au n edere modalitatea de
comitere a actiunii, precum si obiectele izate, care, daca sunt asemanatoare, pot sa probeze
existenta unei rezolutii unice.
c) %oate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. Aceasta presu-pune doua
lucruri:
- +n primul rnd, sa existe unitate de ncadrare ,uridica.
- +n al doilea rnd, sa existe acelasi rezultat al ntregii infractiuni. 3ezultatele partiale trebuie
sa poata fi cumulate ntr-un rezultat unic. $ obligatoriu sa existe acelasi subiect pasi.
d) %oate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana, fara sa conteze nsa for-ma de
participatie si fara sa conteze daca si sc&imba sau nu calitatea n care parti-cipa la comiterea
infractiunii (autor, coautor, instigator, complice). +n cazul n care n cadrul unei infractiuni
continuate un infractor participa n mai multe forme de participatie se ia n considerare forma
de participatie cea mai grea. +n situatia n care o persoana participa la o singura actiune se a
retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune.
+n raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie ntre infractiunea conti-nuata si
concursul real omogen. (riteriile de delimitare sunt urmatoarele:
a) 4a infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie, iar la concursul omo-gen exista o
pluralitate de rezolutii. *e regula, se considera ca atunci cnd ntre actiuni trec interale de
timp foarte lungi exista mai multe rezolutii. *aca infracti-unile sunt comise n modalitati
asemanatoare si izeaza acelasi obiect exista, de re-gula, o singura rezolutie.
b) +n cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-si, n timp ce
la concurs nu este ceruta aceasta conditie.
c) 4a infractiunea continuata se cere ca ntre actiuni sa existe anumite interale de timp, iar la
concurs nu exista acesta conditie.
(ategorii de infractiuni care nu se pot comite n forma continuata
!) /nfractiunile al caror rezultat este indiizibil sau definiti ($x: omor, aort).
-e discuta n doctrina daca tentatia de omor poate fi infractiune continuata. Potriit unei
opinii, pe care o mpartaseste si prof. '. -treteanu, tentatia de omor poate fi comisa n forma
continuata.
$x: 4a otrairea cu arseniu sunt necesare mai multe acte de executare. Astfel, se dau ictimei
mai multe doze pe o perioada de timp la anumite interale.
Potriit unei a doua opinii (sustinuta de 3. (&irita), tentatia de omor, ca la ori-ce alta
infractiune, nu poate fi comisa n forma continuata pentru ca nu se poate ndeplini niciodata
conditiia unitatii de rezolutie infractionala.
#) /nfractiunile din culpa, deoarece n cazul acestora nu exista rezolutie infrac-tionala. *in
aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile
praeterintentionate.
$ste important de precizat ca si unele infractiuni omisie se pot comite n forma continuata.
*e exemplu, ceferistul care nu lasa, n mod repetat, bariera la trecerea trenului. *e asemenea,
infractiunile continue si cele de obicei se pot comite n forma continuata.
-anctionarea infractiunii continuate
Potriit art. 1#, cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si
recidia postexecutorie, adica cu o pedeapsa ntre minimum si maximum special al
infractiunii comise, nsa sporul e cel de la concursul de infrac-tiuni (5 ani pentru nc&isoare si
,umatate din maxim pentru amenda).

#) /nfractiunea complexa
$ste infractiunea n cazul careia unul dintre elementele constitutie ale infracti-unii realizeaza
continutul unei alte infractiuni (%l&aria 6 formata din furt si iolen-ta, iolul 6 format din
iolenta si act sexual). $a este reglementata n art. 1! (7), cod penal. .u e necesar ca aceasta
sa fie comisa prin doua actiuni, existnd si in-fractiuni complexe comise printr-o singura
actiune (ultra,ul).
/nfractiunea complexa poate fi de doua feluri:
a) /nfractiune complexa n forma simpla 6 (nd continutul de baza al infrac-tiunii cuprinde
un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni.
$x: ultra,, tl&arie
b) /nfractiune complexa n forma agraata 6 (nd elementul care realizeaza continutul altei
infractiuni este o circumstanta agraanta ($x: furt prin efractie).
(eea ce caracterizeaza infractiunea complexa este existenta a doua obiecte ,uri-dice, dintre
care unul este principal iar celalalt, secundar. +n cazul n care se lezeaza doar obiectul ,uridic
secundar, fara a se leza si cel principal, exista tentatia la in-fractiunea complexa. Aceasta se
consuma atunci cnd se aduce atingere obiectului principal.
/mportanta acestei clasificari consta n faptul ca n cazul infractiunii complexe n forma
simpla, inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe con-duce la retinerea a
doua infractiuni distincte, n timp ce la infractiunea complexa n forma agraata, daca nu sunt
ndeplinite criteriile de existenta ale infractiunii com-plexe se or retine tot # infractiuni, nsa
una dintre ele este infractiune banuita a fi complexa, dar n forma simpla.
/nfractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de edere al delimi-tarii acesteia de
concursul de infractiuni. Astfel, s-au format trei criterii de delimi-tare, care sunt si conditiile
de existenta ale infractiunii complexe:
!) (riteriul necesitatii absorbtiei - Potriit acestui criteriu, o infractiune este complexa si o
absoarbe pe alta atunci cnd infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a
comite automat si infractiunea absorbita. Acest criteriu se ana-lizeaza n abstract.
Au existat discutii n doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu iolarea de domiciliu.
*upa parerea noastra, acesta nu absoarbe iolarea de domiciliu, deoa-rece poate exista furt
prin efractie si din masina, fabrica, uzina etc.. *eci, n acest caz a exista concurs de
infractiuni.
*e asemenea, au existat discutii cu priire la textul art. !89 (7), cod penal care incrimineaza
uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat n stare de ebrietate. 4a prima
edere art. !89 absoarbe preederea din (odul rutier, nsa nu e asa, deoarece aceasta
infractiune se poate comite si n alte locuri dect pe drumurile publice, asa cum preede
(odul rutier.
#) (riteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite - Presupune ca
textul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze, fie explicit, fie implicit, infractiunea
care este absorbita. *aca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu este
complexa si nu absoarbe o alta infrac-tiune. /nfractiunea de nselaciune nu e una complexa,
nefiind determinata sau determinabila.
7) (riteriul pericolului social 6 Potriit acestuia, infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un
pericol social mai mare dect infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). *aca
pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine ntotdeauna concurs de
infractiuni.
7) /nfractiunea de obicei
Pentru a exista infractiune de obicei, potriit textului legal, este necesar sa fie comise mai
multe acte de executare, care sa eidentieze existenta unei obisnuinte.
$x: prostitutia, cersetoria
(eea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca n cazul celei dinti
un act de executare luat separat nu are releanta penala, n timp ce la infractiunea continuata
orice act de executare luat separat este infractiune.
$xista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare, care se
caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care
trebuie comise pentru a exista infractiune. Astfel, art. "9, cod silic incrimineaza nsusirea de
cel putin doua ori a reascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 7m: de lemn.
1) /nfractiunea progresia
$xista atunci cnd, dupa comiterea actiunii de catre faptuitor, rezultatul faptei se agraeaza
fara interentia faptuitorului, conducnd la o alta ncadrare ,uridica a faptei ($xemplul clasic:
art. !9; 6 art. !97, cod penal). (&iar daca de cele mai multe ori infractiunea progresia apare
la infractiunile comise praeterintentionat, exista si cazuri de infractiuni progresie comise
intentionat sau din culpa.
(eea ce conteaza pentru ncadrarea ,uridica a faptei este rezultatul final care se produce,
acesta determinnd ncadrarea ,uridica a faptei, n timp ce ncadrarile an-terioare si pierd
releanta. *aca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta, atunci cnd se produce
rezultatul mai gra se face recurs n anulare si se da o noua &otarre de condamnare.