Konrad Lorentz

(Fragmente de autobiografie)
Eu consider evenimentele din copilarie ca fiind cele mai importante in dezvoltarea stiintifica si
filosofica a omului. Am crescut in casa spatioasa si gradina intinsa a parintilor mei din Altenberg. Ei
erau foarte toleranti la dragostea mea neobisnuita pentru animale. Bona mea, Resi Fuhringer, era
fiica unui taran aristocrat. Ea avea o afinitate deosebita pentru animale. Cind tatal meu m-a adus de
la o plimbare din Padurea iena, am avut noroc cu Resi, deoarece cu a!utorul ei am retinut "# larve
din cele $$ ale unei salamandre patate pe care trebuia sa o eliberez dupa cinci zile. Acest succes ar fi
fost suficient pentru a-mi marca cariera. %i un alt eveniment important m-a influentat& mi s-a citit
'(ils )olgersson' a %elmei *agerlof, caci nu puteam citi in acea vreme. +in acel moment am tin!it sa
devin o gisca salbatica si, realizind ca asta era imposibil, doream cu disperare sa am una. %i aceasta
s-a dovedit a fi imposibila si am inceput sa cresc rate domestice. ,n felul acesta am descoperit
imprimarea. -,mprimare, imprinting . proces de invatare rapida care consta in raspunsuri specifice la
anumite obiecte si situatii/ este considerata o forma primitiva de invatare care apare la unele
animale. 0ermenul a fost introdus de 1. *orentz - n.t.2 Am primit o ratusca de o zi de la un vecin si
spre marea mea bucurie am descoperit ca eram persoana din centrul atenitei ei.
Cind aveam zece ani, mi-am completat cunostintele citind cartea lui 3ilhelm Bolsche si vazind o
imagine a Arheopteri4-ului. Chiar inainte de asta ma framinta ideea daca viermii sunt sau nu insecte.
0ata mi-a e4plicat ca 'insect' deriva de la 'inciziile intre segmente'. iermii erau clar de aceeasi
natura. +aca reptilele evoluind din Arheopteri4 puteau deveni pasari, am dedus ca si viermii puteau
sa devina insecte. *ucrul acesta m-a determinat sa a!ung paleontolog.
*a scoala am intilnit un profesor important, Philip )eberde5, care ne-a invatat teoria evolutiei si
selectiei naturale a lui +ar6in, si un prieten important, Bernhard )ellmann. *ibertatea gindirii a fost
si inca este pe scara larga caracteristica Austriei. Atit pe mine cit si pe Bernhard ne-a pasionat viata
subacvatica. Pescuind 'daphnia' si alte feluri de mincare pentru pesti, am descoperit bogatia vietii
acvatice. Ambii am fost atrasi de crustacee, mai ales de 'cladocera'. (e-am concentrat asupra acestui
grup in timpul perioadei de colectare ontogenetica prin care fiecare zoolog trebuie sa treaca, repetind
istoria acestei stiinte. 7ai tirziu, studiind dezvoltarea larvelor, am descoperit unele similitudini intre
specii, atit la nivelul miscarilor, cit si al structurii.
Cind am absolvit liceul, eram inca obsedat de evolutie si doream sa fac studii de zoologie si
paleontologie. 0otusi, m-am supus dorintei tatalui meu care a vrut sa studiez medicina, fapt ce s-a
dovedit a fi de bun augur pentru mine. Profesorul de anatomie, Ferdinand )ochstetter, era un
stralucit embriolog si anatomist. Am descoperit ca, pe linga anatomia comparata, si paleontologia
poate deslusi problemele evolutiei, insa prima era aplicabila modelelor de comportament si structurii
anatomice. Chiar inainte de a-mi sustine doctoratul am devenit asistent la departamentul lui
)ochstetter. Am inceput sa studiez zoologia la ,nstitutul zoologic al profesorului 8an erslu5s. ,n
acelasi timp am participat la seminariile fiziologice ale profesorului 1arl Buhler, care mi-au trezit un
interes deosebit in incercarile mele de a aplica metodele comparative in studiul comportamentului. El
mi-a atras atentia ca rezultatele obtinute se contraziceau cu altele similare. Buhler m-a determinat sa
citesc cele mai importante carti ale altor scoli. Am fost dezamagit de neintelegerea vietii animalelor
ce se desprindea din aceste carti.
1arl Buhler si asistentul lui, Egon Bruns6ic9, m-au facut sa realizez ca teoria cunoasterii era
indispensabila cunoasterii fiintelor vii. ,nteresul meu in fiziologia perceptiei a fost indus de aceste
doua personalitati.
*ucrind ca asistent la ,nstitutul de anatomie am continuat sa cresc pasari si animale in Altenberg.
:s9ar )einroth a e4ercitat o influenta puternica asupra mea. 0ot in aceasta perioada l-am cunoscut
pe 3allace Craig, care a devenit influent profesorul ce m-a influentat cel mai mult. El mi-a criticat
opinia sustinuta sus si tare ca activitatile instinctive sunt bazate pe reactii in lant. Craig afirma ca
este un nonsens sa vorbesti despre reactii la stimuli care nu au actionat asupra organismului. Pentru
o perioada am sustinut inca teoria instinctului refle4. +upa ";<= am renuntat sa o mai fac. Erich von
)olst m-a convins si el de fragilitatea acestei teorii. %-a fondat chiar un institut de fiziologia
comportamentului pentru mine si si Erich von )olst.
,n ";<;, am fost numit seful +epartamentului de fiziologie din 1oningsberg.
,n toamna lui ";$", am fost recrutat ca medic in armata germana. Am fost, totusi, norocos sa gasesc
un loc in cadrul departamentului de neurologie si psihiatrie al spitalului din Posen.
,n ";$#, am fost trimis pe front, fiind luat prizionie de catre rusi. Am lucrat apoi in diferite spitale si
am a!uns sa observ asemanrea izbitoare dintre efectele psihologice detreminate educatia nazista si
de cea mar4ista. Atunci am inceput sa inteleg natura indoctrinarii. 0otodata, am inceput lucrul la un
manuscris de epistemologie, caci era singurul domeniu in care nu aveam nevoie de biblioteca. *a
repatriere mi s-a permis sa iau manuscrisul cu mine, dupa ce mi-am dat cuvintul de onoare ca nu
contine referiri politice.
: perioada dificila a urmat, caci nu aveam un loc de munca si nu se intrevedea posibilitatea unui loc
vacant. ,n aceste conditii, prietenii mi-au fost de un real a!utor. *a congresul international al
etologistilor din ";$> lucrurile au inceput sa intre pe fagasul normal, propunindu-mi-se diverse
posturi universitare.
+upa o perioada de acomodare cu 'natura reala', de care am fost despartit atit de mult timp, am
inceput sa muncesc concetrindu-ma asupra problemelor legate de agresivitate. ,n ";=" am publicat o
carte numita 'Evolutia si modificarea comportamentului' -la )ardard ?niversit5 Press2.
Pina in ";@<, +r. *orentz a fost directorul ,nstitutului 7a4 Planc9. %-a stins din viata in ";>;. , s-a
acordat premiul (obel in ";@<, pentru 'descoperirile privind organizarea si individualizarea si
modelele comportamentale'.