UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI

Coordonatori:
Conf. univ. dr. Danut Jemna
Lect. univ. dr. Dana Viorica


Studenta:
Ciridariu Andreea-Catalina
Anul I, Stiinte Economice
Grupa 1315



IASI, 2012
Structura proiectului
1. Introducere
Se va enunta obiectivul specific al cercetarii.
2. Analiza statistica a unei serii de date inregistrate la un moment dat
2.1 Alegerea variabilelor statistice
Se vor identifica patru variabile statistice, doua variabile cantitative si doua variabile
calitative.
Datele vor fi introduse in Excel.
2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor statistice
2.2.1 Analiza statistica univariata a variabilelor cantitative
2.2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor calitative
2.3 Analiza statistica bivariata a varibilelor statistice
2.3.1 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile cantitative
2.3.2 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile calitative
2.4 Estimarea prin interval de incredere a mediei
2.5 Testarea statistica
2.5.1 Testarea ipotezelor asupra unui esantion
2.5.2 Testarea ipotezelor asupra a doua esantioane independente
2.5.3 Testarea ipotezelor asupra a trei si mai multe esantioane independente
3. Analiza statistica descriptiva a unei serii de timp
3.1 Alegerea variabilei statistice
Se va alege o variabila cantitativa, pentru care se vor inregistra valorile pentru 10 perioade de timp
(ani, semestre, trimestre, luni sau zile).
3.2 Analiza statistica folosind indici statistici simpli
3.2.1 Indici absoluti
3.2.2 Indici relativi
3.2.3 Indici exprimati prin valori medii
4. Concluzii
Bibliografie
1. Introducere

Statistica este, conform definitiei date de matematicianul roman Grigore Constantin Moisil (1906-
1973), mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale, iar Herbert George Wells (1866-
1946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: Intr-o zi gandirea statistica va fi la fel de
necesara, oricarui cetatean folositor societatii, ca si scrisul si cititul..
Principalul obiectiv urmarit in cadrul acestui proiect este redarea anumitor informatii din domeniul
educatiei, din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, cu scopul evidentierii legaturilor statistice intre
variabile , acestea din urma reprezentand insusiri, trasaturi esentiale purtate de unitatile statistice
ale unei colectivitati.
Scopul acestei lucrari este de a realiza o cercetare asupra facultatilor si studentilor din fiecare judet,
dar si asupra absolventilor pe nivel de invatamant.
Rezultatul numeric al numararii, al masurarii statistice a fenomenelor si proceselor de masa sau al
calculelor asupra datelor obtinute prin inregistrarea statistica poarta denumirea de indicator statistic.
Dupa modul de determinare, indicatorii statistici pot fi primari sau derivati, dupa gradul de
cuprindere acestia se clasifica in indicatori statistici sintetici si indicatori statistici analitici, iar dupa
forma de exprimare, ei pot fi sub forma de marimi absolute, relative sau medii. Indicatorii statistici au
un continut real, adica reflecta fenomene si procese concrete.














2. Analiza statistica a unei serii de date inregistrate la un
moment dat

2.1 Alegerea variabilelor statistice

In sprijinul cercetarii am ales distributia judetelor Romaniei, inclusiv Municipiul Bucuresti, dupa
numarul facultatilor si numarul studentilor inscrisi (cele doua variabile cantitative) si distributia
absolventilor din Romania dupa sex si dupa nivelul de educatie (cele doua variabile calitative).

2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor statistice

2.2.1 Analiza statistica univariata a variabilelor cantitative

















Distributia judetelor din Romania dupa numarul de facultati, in anul universitar 2009-2010
Nr. Crt Judet Facultati
1 Alba 9
2 Arad 25
3 Arges 16
4 Bacau 9
5 Bihor 25
6 Bistrita-Nasaud 3
7 Botosani 1
8 Braila 3
9 Brasov 23
10 Bucuresti 165
11 Buzau 1
12 Calarasi 1
13 Caras-Severin 2
14 Cluj 50
15 Constanta 29
16 Covasna 2
17 Dambovita 10
18 Dolj 23
19 Galati 19
20 Giurgiu 0
21 Gorj 7
22 Harghita 4
23 Hunedoara 5
24 Ialomita 2
25 Iasi 51
26 Ilfov 1
27 Maramures 11
28 Mehedinti 5
29 Mures 16
30 Neamt 4
31 Olt 2
32 Prahova 5
33 Salaj 2
34 Satu Mare 6
35 Sibiu 21
36 Suceava 10
37 Teleorman 3
38 Timis 47
39 Tulcea 0
40 Valcea 5
41 Vaslui 0
42 Vrancea 1

Descriptive Statistics

Mean 14,85714286
Median 5
Mode 1
Standard Deviation 27,26524763
Sample Variance 743,3937282
Kurtosis 22,98669017
Skewness 4,381519106
Range 165
Minimum 0
Maximum 165
Sum 624
Count 42


Media
Mediile sunt marimi statistice care exprima, in mod sintetic si generalizant, ceea ce este normal,
esential, tipic pentru unitatile unei colectivitati distribuite dupa o anumita caracteristica.

In medie, aproximativ 15 facultati sunt distribuite in fiecare judet al Romaniei, conform datelor
culese din Anuarul statistic 2010.
Mediana
Mediana reprezinta acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate, crescator sau descrescator,
pana la care si peste care sunt distribuite in numar egal unitatile colectivitatii observate.

sau

, n<100
50% dintre judetele Romaniei au pana in 5 facultati inclusiv, iar 50% au peste 5 facultati inclusiv.
Modul
Modul reprezinta valoarea caracteristicii cea mai frecvent intalnita intr-o distributie, adica valoarea
ce corespunde frecventei dominante.
Cel mai frecvent, numarul facultatilor din Romania, distribuite pe judet, este egal cu 1.
Deviatia standard (abaterea medie patratica)
Deviatia standard reprezinta media patratica a abaterilor individuale.

(

In medie, numarul de facultati distribuite pe judete se abate de la medie cu 27,26.
Varianta (dispersia)
Varianta reprezinta media aritmetica a patratelor valorilor abaterilor individuale fata de media lor.

Coeficientul de boltire Pearson
Coeficientul de boltire masoara excesul fata de boltirea unei distributii normale Gauss-Laplace.

moment centrat
Distributia judetelor dupa numarul de facultati este leptocurtica, deoarece coeficientul de boltire
Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii medii.
Coeficientul de asimetrie Pearson
Indicatorii de asimetrie dau informatii asupra modului de repartizare a frecventelor de o parte sau
alta a valorii centrale a unei serii, asimetria reprezentand deviatia de la forma simetrica de
distribuitie.

Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia facultatilor
pe judete este o distributie asimetrica.
Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea
modului, rezultand o asimetrie la dreapta.
Amplitudinea variantei
Amplitudinea variantei reprezinta diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima in care se
incadreaza numarul facultatilor distribuite pe judet.
Numarul minim de facultati distribuite pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de
facultati este de 165, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind 624 facultati.


Coeficientul de variatie
Coeficientul de variatie se calculeaza ca raport procentual intre abaterea medie patratica si media
aritmetica.

183,56% , de unde rezulta ca media facultatilor pe judet este nereprezentativa.























Distributia judetelor din Romania dupa numarul de studenti inscrisi, in anul universitar 2009-2010
Nr. Crt Judet Studenti inscrisi
1 Alba 7259
2 Arad 19537
3 Arges 17982
4 Bacau 7468
5 Bihor 19182
6 Bistrita-Nasaud 1651
7 Botosani 293
8 Braila 1830
9 Brasov 58976
10 Bucuresti 285720
11 Buzau 224
12 Calarasi 467
13 Caras-Severin 3415
14 Cluj 60371
15 Constanta 36860
16 Covasna 870
17 Dambovita 8214
18 Dolj 35667
19 Galati 20117
20 Giurgiu 0
21 Gorj 5749
22 Harghita 1388
23 Hunedoara 5907
24 Ialomita 315
25 Iasi 58418
26 Ilfov 251
27 Maramures 5883
28 Mehedinti 2960
29 Mures 11682
30 Neamt 969
31 Olt 557
32 Prahova 8569
33 Salaj 428
34 Satu Mare 1939
35 Sibiu 24211
36 Suceava 9917
37 Teleorman 607
38 Timis 43265
39 Tulcea 0
40 Valcea 6060
41 Vaslui 0
42 Vrancea 141

Descriptive Statistics

Mean 18459,97619
Median 5816
Mode 0
Standard Deviation 45554,65417
Sample Variance 2075226516
Kurtosis 30,29080983
Skewness 5,20069816
Range 285720
Minimum 0
Maximum 285720
Sum 775319
Count 42


Media
In medie, aproximativ 18.460 de studenti au fost inscrisi in fiecare judet al Romaniei, conform datelor
culese din Anuarul statistic 2010.
Mediana
50% dintre judetele Romaniei au pana in 5.816 studenti inscrisi inclusiv, iar 50% au peste 5.816
studenti inscrisi inclusiv.
Modul
Cel mai frecvent, numarul studentilor inscrisi in Romania, distribuiti pe judet, este egal cu 0.
Deviatia standard
In medie, numarul de studenti inscrisi pe judete se abate de la medie cu aproximativ 45.554 .
Coeficientul de boltire Pearson
Distributia judetelor dupa numarul de studenti inscrisi este leptocurtica, deoarece coeficientul de
boltire Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii
medii.
Coeficientul de asimetrie Pearson
Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia studentilor
inscrisi pe judete este o distributie asimetrica.
Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea
modului, rezultand o asimetrie la dreapta.
Numarul minim de studenti inscrisi pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de
studenti inscrisi este de 285.720, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind inscrisi 775.319
studenti in anul universitar 2009-2010.
Coeficientul de variatie
246,77% , de unde rezulta ca media studentilor inscrisi pe judet este nereprezentativa.


2.2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor calitative

Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex
Sex Absolventi
Feminin 381.639
Masculin 357.793
TOTAL 739.432








52%
48%
Absolventi in anul
scolar/universitar 2008-2009
Feminin
Masculin
Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa nivelul de
educatie
Nivelul educatiei Absolventi
Invatamant gimnazial 204.018
Invatamant liceal 202.113
Invatamant profesional si de ucenici 100.901
Invatamant postliceal si de maistri 17.574
Invatamant superior 214.826





2.3 Analiza statistica bivariata a varibilelor statistice

2.3.1 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile cantitative






.0
50000.0
100000.0
150000.0
200000.0
250000.0
Invatamant gimnazial
Invatamant liceal
Invatamant profesional si
de ucenici
Invatamant postliceal si
de maistri
Invatamant superior
Distributia judetelor din Romania dupa numarul de facultati si dupa numarul de studenti inscrisi,
in anul universitar 2009-2010
Nr. Crt Judet Facultati Studenti inscrisi
1 Alba 9 7259
2 Arad 25 19537
3 Arges 16 17982
4 Bacau 9 7468
5 Bihor 25 19182
6 Bistrita-Nasaud 3 1651
7 Botosani 1 293
8 Braila 3 1830
9 Brasov 23 58976
10 Bucuresti 165 285720
11 Buzau 1 224
12 Calarasi 1 467
13 Caras-Severin 2 3415
14 Cluj 50 60371
15 Constanta 29 36860
16 Covasna 2 870
17 Dambovita 10 8214
18 Dolj 23 35667
19 Galati 19 20117
20 Giurgiu 0 0
21 Gorj 7 5749
22 Harghita 4 1388
23 Hunedoara 5 5907
24 Ialomita 2 315
25 Iasi 51 58418
26 Ilfov 1 251
27 Maramures 11 5883
28 Mehedinti 5 2960
29 Mures 16 11682
30 Neamt 4 969
31 Olt 2 557
32 Prahova 5 8569
33 Salaj 2 428
34 Satu Mare 6 1939
35 Sibiu 21 24211
36 Suceava 10 9917
37 Teleorman 3 607
38 Timis 47 43265
39 Tulcea 0 0
40 Valcea 5 6060
41 Vaslui 0 0
42 Vrancea 1 141

Coeficientul de corelatie Pearson

( )

)(

dispersia
-1 < r < 1


Coeficientul de corelatie Pearson este egal cu 0,978 , de unde rezulta ca exista o legatura directa
intre x (numarul de facultati) si y (numarul studentilor inscrisi), deoarece r>0, iar pentru ca r>0,7 si
tinde spre 1, x are o influenta pozitiva asupra lui y, existand o corelatie intre cele doua variabile
cantitative.







0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Legatura dintre numarul de facultati si numarul de
studenti inscrisi, pe judete, in anul universitar 2009-2010
2.3.2 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile calitative

Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex si dupa
nivelul de educatie
Sex Invatamant
gimnazial
Invatamant
liceal
Invatamant
profesional si de
ucenici
Invatamant
postliceal si de
maistri
Invatamant
superior
Feminin 100346 103574 38303 11406 128010
Masculin 103672 98539 62598 6168 86816
TOTAL 204018 202113 100901 17574 214826







0
50000
100000
150000
200000
250000
Absolventi in anul scolar/universitar
2008-2009
Masculin
Feminin
2.4 Estimarea prin interval de incredere a mediei

Inferenta statistica permite trecerea de la o valoare statistica calculate pe baza datelor dintr-un
esantion, la valoarea adevarata necunoscuta.
Esantionul este un subansamblu de unitati extrase dintr-o colectivitate pe care dorim sa o
cunoastem, observarea fiind partial in cazul cand volumul esantionului este mai mic decat volumul
colectivitatii totale, aceasta din urma purtand numele si de populatie mama.
Estimarea reprezinta procedeul prin care se afla valoarea unui paramtru al populatiei, pe baza
datelor inregistrate la nivelul unui esantion extras din aceasta.
Estimatorul este statistica utilizata pentru a estima un parametru al populatiei.
Estimatia este valoarea unui estimator al unui parametru, si este calculate pe baza a n observatii
obtinute la nivelul esantionului, purtand si numele de valoare tipica de sondaj.
Estimarea prin interval de incredere inseamna aflarea limitelor de incredere ale unui interval care
acopera valoarea adevarata a unui parametru al populatiei, tinand seama de fluctuatiile distributiei
de selectie a estimatorului parametrului considerat.
O reprezentativitate satisfacatoare a esantionului pentru populatie presupune asumarea unui risc de
cel mult .
Din totalul judetelor Romaniei se extrage un esantion de volum mic n=21 de judete, care au fost
observate dupa numarul de facultati. Folosind procedeul esantionarii aleatoare mecanice cu pas de
numarare, rezulta fractia de selectie

2, pasul de numarare putand lua valoarea 1 sau 2. In

continuare, alegem pasul de numarare egal cu 1, de unde va rezulta urmatorul tabel:










Nr. Crt Judet Facultati
1 Alba 9
2 Arges 16
3 Bihor 25
4 Botosani 1
5 Brasov 23
6 Buzau 1
7 Caras-Severin 2
8 Constanta 29
9 Dambovita 10
10 Galati 19
11 Gorj 7
12 Hunedoara 5
13 Iasi 51
14 Maramures 11
15 Mures 16
16 Olt 2
17 Salaj 2
18 Sibiu 21
19 Teleorman 3
20 Tulcea 0
21 Vaslui 0



La nivelul esantionului s-au obtinut

253,

163. Se cere sa se estimeze prin

interval de incredere numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor din Romania, pentru un
risc asumat 5%.
Cand varianta la nivelul populatiei nu este cunoscuta, folosim statistica Student (t) in scopul
determinarii intervalului de incredere al mediei, t fiind recomandat si in cazul esantioanelor de volum
mic (n<30).

( )

]
Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor
Romaniei este acoperit de intervalul [ ].
2.5 Testarea statistica

2.5.1 Testarea ipotezelor asupra unui esantion

Ne propunem sa aflam, la nivelul aceluiasi esantion , daca numarul mediu de facultati este egal cu
valoarea numarului mediu de facultati din totalul judetelor Romaniei, si daca ponderea numarului de
facultati mai mare decat media acestora este egala cu ponderea numarului de facultati mai mare
decat media la nivelul tuturor judetelor.

a) Testarea mediei

Pentru aceleasi date de la problema estimarii prin interval de incredere a mediei, se cere sa se
verifice daca exista diferente semnificative intre numarul mediu de facultati la nivelul esantionului si
numarul mediu de facultati la nivelul intregii tarii, egal cu 14,85.
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor

presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)

2) Alegerea statisticii test
Deoarece ( ) volumul esantionului, vom alege statistica t.

3) Alegerea unui prag de semnificatie pentru test
Alegem
4) Stabilirea regulilor de decizie
|

se respinge

se accepta

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare
|

de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre numarul mediu de
facultati la nivelul esantionului si numarul mediu de facultati la nivelul intregii tari.

b) Testarea proportiei

La nivelul esantionului, se observa ca proportia judetelor cu un numar de facultati mai mare decat
media aritmetica este de 38,09%. Pentru un risc asumat de 5%, se cere sa se testeze daca exista
diferente semnificative intre ponderea numarului de facultati mai mare decat media acestora si
ponderea numarului de facultati mai mare decat media la nivelul tuturor judetelor, de 30,95%.
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor

presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)

2) Alegerea statisticii test
Deoarece ( ) volumul esantionului, vom alege statistica t.

( )

3) Alegerea unui prag de semnificatie pentru test
Alegem
4) Stabilirea regulilor de decizie
|

se respinge

se accepta

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare
|

de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre ponderea
numarului de facultati mai mare decat media acestora si ponderea numarului de facultati mai mare
decat media la nivelul tuturor judetelor Romaniei.


2.5.2 Testarea ipotezelor asupra a doua esantioane independente

Ne propunem sa aflam, la nivelul celor doua esantioane de volum egal, rezultate in urma folosirii
procedeului esantionarii aleatoare mecanice cu pas de numarare, daca exista dieferente
semnificative intre numarul mediu de facultati din primul esantion de judete si valoarea numarului
mediu de facultati din cel de-al doilea esantion de judete, pe teritoriul Romaniei.












Nr. Crt Judet Facultati Nr. Crt Judet Facultati
1 Alba 9 1 Arad 25
2 Arges 16 2 Bacau 9
3 Bihor 25 3 Bistrita-Nasaud 3
4 Botosani 1 4 Braila 3
5 Brasov 23 5 Bucuresti 165
6 Buzau 1 6 Calarasi 1
7 Caras-Severin 2 7 Cluj 50
8 Constanta 29 8 Covasna 2
9 Dambovita 10 9 Dolj 23
10 Galati 19 10 Giurgiu 0
11 Gorj 7 11 Harghita 4
12 Hunedoara 5 12 Ialomita 2
13 Iasi 51 13 Ilfov 1
14 Maramures 11 14 Mehedinti 5
15 Mures 16 15 Neamt 4
16 Olt 2 16 Prahova 5
17 Salaj 2 17 Satu Mare 6
18 Sibiu 21 18 Suceava 10
19 Teleorman 3 19 Timis 47
20 Tulcea 0 20 Valcea 5
21 Vaslui 0 21 Vrancea 1


Se cunosc

iar

Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor

presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii

2) Alegerea statisticii test
Deoarece ( ) volumul esantionului, vom alege statistica t.

3) Alegerea unui prag de semnificatie pentru test
Alegem

4) Stabilirea regulilor de decizie
|

se respinge

se accepta

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare
|

de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre mediile facultatilor
celor doua esantioane de judete, la nivelul Romaniei.


2.5.3 Testarea ipotezelor asupra a trei si mai multe esantioane independente

Analiza dispersionala ANOVA consta in descompunerea variatiei totale a unui ansamblu de date,
inregistrate pentru o variabila x, in componente definite dupa sursa variatiei si compararea acestora
pentru a stabili daca factorii considerati cauza au influenta semnificativa asupra variabilei x.
Pentru un esantion de 42 de judete din totalul judetelor Romaniei, observate dupa regiuni si dupa
numarul de facultati, s-au inregistrat datele de mai jos. Pentru un risc asumat de 5%, sa se testeze
daca numarul de facultati este influentat de regiune.


Nr. Crt

Regiune

Facultati pe judete

1 Nord-Vest 25 3 50 11 6 2
2 Centru 9 23 2 4 16 21
3 Nord-Est 9 1 51 4 10 0
4 Sud-Est 3 1 29 19 0 1
5 Sud (Muntenia) 16 1 10 0 2 5 3
6 Bucuresti-Ilfov 1 165
7 Sud-Vest (Oltenia) 23 7 5 2 5
8 Vest 25 2 5 47

Nr. Crt Regiune Count Sum Average Variance
1 Nord-Vest 6 97 16,16667 345,3667
2 Centru 6 75 12,5 77,9
3 Nord-Est 6 75 12,5 372,3
4 Sud-Est 6 53 8,833333 148,9667
5 Sud (Muntenia) 7 37 5,285714 33,2381
6 Bucuresti-Ilfov 2 166 83 13448
7 Sud-Vest (Oltenia) 5 42 8,4 69,8
8 Vest 4 79 19,75 434,25


Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups 10527,09762 7 1503,87109 2,562726 0,031129 2,293832
Within Groups 19952,04524 34 586,82486

Total 30479,14286 41


Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor

presupune ca nu exista diferente intre cele 8 populatii

2) Alegerea statisticii test
Pentru verificarea ipotezei nule, in ANOVA se foloseste statistica test F (raportul Fisher), calculat ca
raport intre doi estimatori ai variantei:

( )

grade de libertate

estimatorul variantei intergrupe

estimatorul variantei intragrupe

numarul de grupe
volumul esantionului

variatia intergrupe (masoara variatia mediilor grupelor fata de media lor) componenta efect

variatia intragrupe (masoara variatia in interiorul fiecarei grupe) componenta eroare

variatia totala

estimatorul variantei totale

3) Alegerea unui prag de semnificatie pentru test
Alegem
4) Stabilirea regulilor de decizie

se respinge

se accepta

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare

de unde rezulta decizia de respingere a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca regiunea influenteaza numarul de facultati, pe teritoriul
Romaniei. Din tabel, se observa ca P-value =0,03 este mai mic decat =0,05 , rezultand, de
asemenea, decizia de respingere a ipotezei nule.

3. Analiza statistica descriptiva a unei serii de timp


3.1 Alegerea variabilei statistice

Studierea seriilor cronologice presupune caracterizarea variatiei in timp a unui fenomen, prin
masurarea cresterilor sau descresterilor de nivel si a modificarilor de structura si prin determinarea
influentei factorilor sub incidenta carora are loc evolutia fenomenelor.
O metoda specifica pentru observarea si analiza seriilor cronologice este cea a indicatorilor statistici
ai dinamicii, in marimi absolute, relative si medii, folosita si in cadrul acestui proiect, in scopul redarii
nivelului si a modificarii de nivel in timp a unui fenomen.
Din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, au fost extrase date cu privire la numarul de licee pe profiluri,
pe o perioada de 10 ani scolari.
Seriile de timp de intervale descriu nivelul unui fenomen in diferite interval de timp, cum este si cazul
distributiei liceelor la nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari.

Distributia liceelor din Romania, in perioada 2000-2010
An scolar Numar de licee
2000-2001 1406
2001-2002 1418
2002-2003 1427
2003-2004 1436
2004-2005 1452
2005-2006 1449
2006-2007 1460
2007-2008 1466
2008-2009 1486
2009-2010 1677






Distributia liceelor pe profiluri, pe teritoriul Romaniei, in perioada 2000-2010

Tipuri de licee 2000/
2001
2001/
2002
2002/
2003
2003/
2004
2004/
2005
2005/
2006
2006/
2007
2007/
2008
2008/
2009
2009/
2010
Licee si colegii
teoretice
530 529 529 548 555 554 557 558 560 554
Licee
industriale
434 437 450 451 456 455 469 483 487 605
Licee agricole 100 92 74 61 49 44 35 23 22 53
Licee silvice 14 21 20 19 17 17 15 12 10 10
Licee
agromontane
4 5 6 5 4 3 3 3 3 4
Licee
veterinare
6 11 17 18 17 17 14 15 18 20
Licee
economice,
administrative
si de servicii
78 85 94 102 117 125 130 136 150 171
Licee de
informatica
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
Licee de
metrologie
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Scoli normale 39 39 37 33 31 30 30 28 27 25
Licee de arta 44 44 44 43 45 45 45 45 45 45
Licee cu
program de
educatie fizica
31 30 31 30 32 32 33 34 34 33
Licee militare 5 5 5 5 4 4 4 4 4 3
Seminarii
teologice
73 73 72 72 74 73 74 73 73 74
Licee speciale 9 8 9 10 12 11 12 13 14 41
Licee sanitare 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23
TOTAL 1406 1418 1427 1436 1452 1449 1460 1466 1486 1677









1250
1300
1350
1400
1450
1500
1550
1600
1650
1700
Evolutia numarului de licee de pe teritorul
Romaniei, pe o perioada de 10 ani scolari
1250
1300
1350
1400
1450
1500
1550
1600
1650
1700
Evolutia numarului de licee de pe teritorul
Romaniei, pe o perioada de 10 ani scolari
3.2 Analiza statistica folosind indici statistici simpli

Indicele reprezinta un indicator obtinut ca raport intre nivelul fenomenului la un moment dat si
nivelul aceluiasi fenomen pentru o alta perioada.

3.2.1 Indici absoluti

Indicatorii absoluti exprima in unitati concrete de masura, nivelul sau modificarile de nivel ale unui
fenomen privit in evolutia sa in timp.

Nivelul absolut
Nivelul absolut reprezinta valoarea

a fiecarui termen al seriei cronologice.

Nivelul absolut
1406
1418
1427
1436
1452
1449
1460
1466
1486
1677

Volumul absolut
In cazul seriilor de timp de intervale, volumul absolut se obtine prin insumarea nivelurilor absolute.

14.677
Sporul absolut
Modificarea absoluta (cresterea sau descresterea absoluta) arata cu cat s-a modificat un fenomen
intr-o perioada, fata de o alta perioada considerata baza de comparare.

Sporul cu baza fixa se calculeaza ca diferenta intre oricare termen al seriei si termenul initial.

Sporul absolut cu baza fixa
0
12
21
30
46
43
54
60
80
271

Din tabel reiese faptul ca, fata de anul scolar 2000-2001, luat ca baza comparabila, in toti ceilalti s-a
inregistrat o crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei.
Sporul cu baza mobila se calculeaza ca diferenta intre doi termeni consecutivi.

Sporul absolut cu baza in lant
-
12
9
9
16
-3
11
6
20
191

Din tabel se observa ca exista un singur spor negativ, calculat pentru perioada anilor scolari 2004-
2005, 2005-2006. De aici rezulta ca numarul de licee de pe teriroriul tarii a fost intr-o continua
crestere, dar de la anul scolar 2004-2005 la anul scolar 2005-2006 s-a inregistrat o scadere a
acestora, egala cu 3. Tot din tabel reiese faptul ca cea mai mare crestere inregistrata la nivelul tarii, a
fost in perioada anilor scolari 2008-2009 si 2009-2010, cu un numar de 191 de licee.

3.2.2 Indici relativi

Indicatorii relativi se obtin prin raportarea a doua nivele comparate si se exprima sub forma de
coeficient sau procente.

Ritmul de variatie
Indicele de variatie arata de cate ori a crescut sau a scazut nivelul unui fenomen intr-o anumita
perioada, fata de nivelul aceluiasi fenomen dintr-o alta perioada considerata ca baza.
Ritmul variatiei cu baza fixa :

Ritmul variatiei cu baza fixa
1
1,008535
1,014936
1,021337
1,032717
1,030583
1,038407
1,042674
1,056899
1,192745

In toti anii scolari, fata de cel luat ca baza comparabila 2000-2001, s-a inregistrat o crestere a
numarului de licee pe teritoriul Romaniei, cea mai mare crestere fiind in anul scolar 2009-2010.
Ritmul variatiei cu baza mobila :

Ritmul variatiei cu baza mobila
-
1,008535
1,006347
1,006307
1,011142
0,997934
1,007591
1,00411
1,013643
1,128533

Singura valoare mai mica decat 1 corespunde perioadei dintre anii scolari 2004-2005 si 2005-2006,
ceea ce inseamna ca atunci s-a inregistrat o scadere a numarului de licee la nivelul tarii.
Ritmul sporului
Rata de crestere arata cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul fenomenului in perioada
raportata fata de nivelul din perioada de raportare.
Ritmul sporului cu baza fixa :

Ritmul sporului cu baza fixa
0
0,008535
0,014936
0,021337
0,032717
0,030583
0,038407
0,042674
0,056899
0,192745

Fata de anul scolar 2000-2001 luat ca baza de comparare, anul scolar 2009-2010 inregistreaza cea
mai mare rata de crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei, de 19,27%.

Ritmul sporului cu baza mobila :

Ritmul sporului cu baza mobila
-
0,008535
0,006347
0,006307
0,011142
-0,00207
0,007591
0,00411
0,013643
0,128533

Fata de anul scolar 2004-2005, in anul scolar 2005-2006 se inregistreaza o scadere a numarului de
licee din Romania, cu 0,207%. Cea mai mare rata de crestere a liceelor la nivelul tarii s-a inregistrat
intre anii scolari 2008-2009 si 2009-2010, de 12,85%.


3.2.3 Indici exprimati prin valori medii

Nivelul mediu
In cazul seriilor de timp de intervale, nivelul mediu este calculat ca medie aritmetica a termenilor
seriei.

1467,7
La nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari, nivelul mediu de licee inregistrat este de aproximativ
1.468 .

Sporul mediu
Sporul mediu reflecta modificarea medie pe unitate de timp inregistrata de un fenomen, intr-o
perioada. El se calculeaza ca medie aritmetica a sporului cu baza mobila

30,11
In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent
scolar, de aproximativ 30 de licee.
Ritmul mediu al variatiei
Ritmul mediu arata de cate ori s-a modificat in medie pe o perioada de timp, nivelul unui fenomen. El
se calculeaza ca medie geometrica a indicilor de variatie cu baza mobila.

1,0197
In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent de
aproximativ 1,02 ori.













4. Concluzii

Scopul acestei lucrari practice a fost cel de realizare a unor cercetari asupra numarului de facultati si
a numarului de studenti din fiecare judet din anul universitar 2009-2010, asupra absolventilor pe
nivel de invatamant si sex de pe intreg teritoriul tarii in anul scolar/universitar 2008-2009, dar si
asupra numarului de licee din Romania, pe o perioada de 10 ani scolari.
In urma prelucrarii datelor culese din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, s-a ajuns la urmatoarele
cateva concluzii: exista o legatura directa si pozitiva intre numarul de facultati si numarul d studenti
inscrisi la nivelul judetelor Romaniei, regiunea influenteaza numarul facultatilor de pe teritoriul tarii,
iar numarul de licee din Romania a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii 10 ani, mai ales in anul
scolar 2009-1010.
Majoritatea calculelor si analizelor au fost realizate cu ajutorul programului de calcul tabelar Excel
din pachetul Microsoft Office, folosindu-se chiar programul de completare Pachet de instrumente
pentru analiza -VBA, in scopul finalizarii cu usurinta a acestui proiect.







Bibliografie

Jaba, Elisabeta, Statistica, ed. a3-a rev., Bucuresti, Editura Economica, 2002
Jaba,Elisabeta, Pintilescu, Statistica:teste grila si probleme, ed. a2-a rev., Iasi, Editura Sedcom Libris,
2007
www.insse.ro , Institutul National de Statistica