NOIUNI FUNDAMENTALE

DE COAFUR
CUPRINS
I. Introducere: pag. 4
1. Coafura
2. Igiena
3. Comportamentul
II. Firul de par: pag. 6
1. Anatomia si fiziologia firului e par!
2. "ipuri e par!
3. "ratamente pentru intretinerea parului!
4. Ingriente e refa#ere!
$. Caerea parului!
6. %oli ale parului & s#alpului!
'. (atrata!
). Prote#tia #ontra soarelui.
III. Spalatul parului si coaatul cu eonul: pag.1'
1. Prouse si ustensile ne#esare!
2. Spalatul parului!
3. (asa*ul #apilar!
4. "e+ni#a #oafatului #u peria si feonul!
$. Pieptanatul parului ,tapatul-.
I!. Ondulatia parului: pag.22
1. Prouse si ustensile ne#esare!
2. (el#ii!
3. %iguiurile!
4. "e+ni#a e.e#utarii onuleurilor frantuzesti.
!. Coauri de da"a: pag.26
1. Armonia fetei si /olumul #oafurii!
2. 0efe#te ale #apului 1 #ore#tarea lor.
!I. Tunsori de da"a: pag.22
1. Ustensile ne#esare!
2. "e+ni#i #lasi#e e tuns!
3. "unsori #lasi#e e ama!
4. "e+ni#i moerne e tuns.
!II. Ondulatia c#i"ica $produse% deinitie% tipuri&' pag.36
!III. Decolorarea parului $deinitie% produse (deinitie&: pag.43
2
I). Decapatul: pag.4'
). !opsirea parului: pag.4'
1. 3opsirea parului ,efinitie4 tipuri4 ustensile-!
2. Repigmentarea!
3. (oul e o5tinere a iferitelor #ulori!
4. "ipul e #uloare in fun#tie e anotimp!
$. Culorile e par natural ,grupa 6oleston si grupa 7ona-
)I.Coaura ca aacere: pag.$3
3
I.Introducere
I.*.Coaura
Ce este #oafura8 Am putea spune #9 o5ie#tul #oafurii este p9rul:
:ngri*irea lui4 aran*area et#. 0ar #ofura nu :nseamn9 numai a#easta. ;a este
<i unul intre omeniile moei4 pe l=ng9 esign4 ma#+ia* <i altele4 mai mult4
este o meserie #are apar>ine e sfera esteti#ului4 ea se o#up9 e fapt #u
frumuse>ea femeii. ?n feminitatea unei femei4 un rol foarte important este
*u#at e p9r. 0e #=te ori nu ne@a atras aten>ia o #oafur9 eose5it9 <i un p9r
s9n9tos8
A fi #oafez9 :nsemn9 a iu5i frumosul <i4 :n plus4 a iu5i omulA 0a4
#oafeza este #ea atorit9 #9reia o femeie poate ar9ta mai 5ine sau mai pu>in
5ine4 #eea #e fa#e ea are #onse#in>e imeiate <i /izi5ile.
Bat9 #e sunt st9p=nite te+ni#ile #lasi#e e aran*are <i :ngri*ire a
p9rului4 o #oafez9 :<i poate a fr=u li5er imagina>iei <iCrezultatele le
/eem pe poiumurile prezent9rilor e mo94 :n re/iste4 la tele/izor <.am..
(eseria e #oafez9 au#e <i o satisfa#>ie material98 R9spunsul #lar
este DaE. ?ntoteauna o femeie /a ori s9 arate #=t mai 5ine4 e#i prin
perse/eren>9 pute>i a*unge la un num9r estul e mare e #liente
permanente <i fiele. 0e ai#i4 urm9toarea treapt9 ar mai r9m=ne +airstFling@
ulCGi totu<i4 pentru a a*unge a#olo4 este ne#esar9 am5i>ia4 ei#a>ia <i nu
:n ultimul r=n epunerea e efort <i e.er#i>iul psi+i# al imagina>iei.
I.+.I,iena
Ceea #e ne atrage aten>ia #=n mergem la #oafor sunt: atmosfera <i
igiena salonului <i prestan>a #oafezei. ?n primul r=n4 igiena personal9 a
#oafezei este foarte important9.
Pe l=ng9 igiena personal94 #oafeza mai tre5uie: s9 men>in9
salonul&postul e lu#ru :ntr@o perfe#t9 orine4 s9 men>in9 m9surile e igien9
<i :ntre>inere ale instrumentarului <i s9@l ezinfe#teze <i s9@l sterilizeze
#orespunz9tor <i s9 prote*eze :m5r9#9mintea #lientului :n timpul lu#rului.
Postul e lu#ru tre5uie men>inut :ntr@o perfe#t9 orine <i #ur9>enie. Se
re#oman9 /enirea #oafezei la lo#ul e mun#9 #u apro.imati/ *um9tate e
or9 :nainte e :n#eperea programului pentru a@<i aran*a instrumentarul <i
pentru a <terge praful e pe masa e lu#ru4 u#eni# et#. ?n plus4 #el pu>in o
4
at9 pe s9pt9m=n94 se re#oman9 #ur9>enia general9 a salonului4 :n#ep=n
#u /itrina <i termin=n #u paroseala.
Prin m9suri e igien9 <i :ntre>inere a instrumentarului :n>elegem!
ezinfe#tarea prosoapelor <i a instrumentarului pentru a e/ita transmiterea
agen>ilor patogeni! #ur9>area instrumentelor e mur9ria /izi5il9!
:ntre>inerea instrumentarului #u s#opul p9str9rii lui pentr o #=t mai
:nelungat9 perioa9 e timp4 pentru men>inerea lui :n stare e fun#>ionare
<i4 e#i4 pentru u<urarea mun#ii. ?ntoteauna4 #ur9>irea instrumentarului are
lo# up9 ezinfe#tare4 pentru a e/ita autoinfe#tarea #u posi5ilii agen>i
patogeni. 0ezinfe#tarea se realizeaz9 :n moul urm9tor: /9 pune>i m9nu<ile
e prote#>ie4 turna>i #antitatea e ap9 <i #antitatea e solu>ie ezinfe#tant9
pres#ris9 <i apoi a<eza>i instrumentele :n 5aia e ezinfe#>ie. 0up9 tre#erea
timpului pres#ris ,#are este :n fun#>ie e solu>ia e ezinfe#tat utilizat9-4
s#oate>i instrumentele <i #l9ti>ile temeini# su5 *et e ap9. 0up9 ezinfe#>ie4
a#9 e #azul4 #ur9>a>i instrumentele e mur9ria /izi5il9 #u a*utorul unei
perii <i a unei su5stan>e e #ur9>at. 0a#9 mur9ria este a5unent94 relua>i
pro#esul e ezinfe#tare :n#9 o at9. ?n final4 us#a>i instrumentele <i lua>i
m9surile e :ntre>inere a lor. Instrumentele #are pot fi ezinfe#tate sunt:
foarfesi4 piepteni4 5ri#iul e ras4 perii ,:n fun#>ie e tipul ei-4 ma<ini e tuns4
5iguiuri4 prosoape4 #utii ori porturi pentru instrumente. Prosoapele
utilizate tre5uie sp9late la ma<in9 la o temperatur9 e #el pu>in 2$ e grae
Celsius
H
.(etoele fizi#e e ezinfe#tare sunt sp9larea4 fier5erea <i razele
U3 ale aparatelor e sterilizat4 iar metoele #lini#e sunt Cl <i #ompu<ii lui4
etergen>ii <i solu>iile e ezinfe#tare ,e.. Ilutasept-.
0repturile #lien>ilor:
1.0reptul la satisfa#erea ne/oilor funamentale!
2.0reptul la prote#>ie prin sisteme legislati/e <i e se#uritate
:mpotri/a prouselor <i ser/i#iilor #are pun :n peri#ol s9n9tatea sau /ia>a.
3.0reptul la informare #ore#t9 <i #omple.9 asupra #ara#teristi#ilor
#alitati/e <i #oni>iilor e folosire a prouselor <i ser/i#iilor #osmeti#e.
4.0reptul la esp9gu5ire pentru pre*ui#iile ause e prousele <i
ser/i#iile #osmeti#e.
$.0reptul la instruire <i eu#a>ie.
Pentru prote*area :m5r9#9min>ii #lientei se fi.eaz9 un guler e
prote#>ie4 un prosop4 o pelerin9 ,manta- e prote#>ie a<ezat9 astfel :n#=t ea
s9 a#opere :m5r9#9mintea #lientei pentru a nu se p9ta sau ua. Iulerul are
H
0ezinfe#tarea se /a :n/9>a pra#ti# :n timpul #ursului.
$
rolul e a pre/eni #onta#tul ire#t al pelerinei #u g=tul #lientei4 iar pelerina
se alege :n fun#>ie e tratamentul #e urmeaz9 a fi apli#at: tuns4 sp9lat4
/opsit. "re5uie s9 >inem seama <i e faptul #9 <i #uloarea pelerinei are
importan>9: ea tre5uie s9 se potri/eas#9 am5ientului <i s9@i pla#9 #lientei. ?n
afar9 e a#estea se mai pot utiliza <i <er/e>ele e +=rtie sau tampoane e
/at9 pentru o piele sensi5il9 ,mai ales pentru tuns-. ;le se a<eaz9 #u gri*9
:ntre guler <i g=tul #liente a/=n gri*9 s9 nu i se pro/oa#e o stare e
is#onfort.
II.*.Anato"ia -i i.iolo,ia irului de p/r
P9rul este partea #ea mai e.pus9 a#>iunii fa#torilor atmosferi#i #um ar
fi: praf4 /apori to.i#i4 agen>i poluan>i4 raze ultra/iolete.
At=t prin stru#tur94 #=t <i prin fun#>iile sale4 p9rul este un organ /iu4
#are ia na<tere intr@un germen. Celulele se :nmul>es#4 germenele se
ez/olt94 #9p9t=n forma unei sfere goale :n interior. ?n stru#tura #elulei se
pot istinge trei tipuri e straturi:
A. stratul e.terior 1 e#toerma 1 #are asigur9 leg9turile #u
e.teriorul!
%. stratul interior 1 enoerma 1 #are regleaz9 nutri>ia!
C. stratul intermeiar 1 mesoerma.
Anatomia prului
Prin :nep9rtarea e#toermei e pe >esutul #on*un#ti/ se pot /eea
glanele se5a#ee <i papilele #apilare. P9rul e.trage in stratul e.terior
,e#toerma- su5stan>ele ne#esare pentru ez/oltarea lui4 iar in mesoerm9
su5stan>ele ne#esare :ntre>inerii sale4 asigur=nu@<i totoat9 <i restul
fun#>iilor sale ,+ran94 respira>ie4 mus#ulatur94 a#ti/itate ner/oas9-. Starea
p9rului epine :ntoteauna e tipul pielii4 e starea general9 a
organismului. A#est lu#ru se poate realiza prin :ngri*irea ermatologi#9 <i
prin influen>area #ir#ula>iei sanguine4 a ner/ilor <i a glanelor.
6
1. epierma 1 stratul e solzi!
2. #orte. 1 stratul fi5ros 1 #are asigur9 rezisten>a p9rului!
3. m9u/a4 respe#ti/ #analul m9u/ei4 f9r9 fun#>ie spe#ial94 #u o
rezisten>9 sla594 format9 in #elule sla5 :m5i5ate4 separate
prin 5ule e aer.
7a 5aza firului e p9r se afl9 papilele4 une a#ti/eaz9 /asele sanguine
<i #ele ne#esare pentru transportul +r9nii4 organele respiratorii ale p9rului <i
ner/ii.
Sistemul ner/os simpati# asigur9 a#ti/itatea ner/oas9 a papilelor4 iar
sistemul ner/os parasimpati# asigur9 a#ti/itatea ner/oas9 a glanelor
se5a#ee. A#>iunea #elor ou9 sisteme ner/oase este #ontrai#torie.
?n fun#>ie e e#+ili5rul a#estora epine 5una fun#>ionare a glanelor
se5a#ee <i a stratului germinati/.
%una fun#>ionare a stratului germinati/ asigur9 #re<terea p9rului.
P9rul #re<te #on#omitent #u :n/eli<ul epiermi# p=n9 la ni/elul e J/9rsareE
'
a glanei se5a#ee. 0easupra lo#ului e J/9rsareE a #analului glanelor
se5a#ee4 p9rul #re<te li5er. Unitatea papil9 1 r99#ina 1 glana se5a#ee
al#9tuie<te foli#ulul pilo@se5a#eu4 #e se afl9 :ntr@o #a/itate fi5roas9 #e
prote*eaz9 stratul germinati/. "ot ai#i se afl9 mu<#+iul4 a #9rui a#>iune
Jz5=rle<teE p9rul la frisoane sau 9 senza>ia Jpielii e g9in9E.
Fiziologia firului de pr
Kirul e p9r se formeaz9 efiniti/ :n piele. Starea <i aspe#tul p9rului
epine :n mare m9sur9 <i e #oni>iile e.treme4 e :ngri*ire4 e a#>iunea
agen>ilor fizi#o@#+imi#i e.teriori. ?n unele #azuri se /or5e<te espre o
materie permanent9. P9rul #are #ae este :nlo#uit e altul nou. ?n meie4
urata e /ia>9 a firului e p9r este e $ 1 ' ani.
Cre<terea firului e p9r :n#epe la 5az94 pornin e la stratul
germinati/ <i se esf9<oar9 astfel:
prou#erea e see5um la ni/elul glanelor se5a#ee!
prou#erea Leratinei la ni/elul foli#ulului. 6eratina este o protein9
#ompus9 in o.igen4 +irogen4 #ar5on4 azot <i sulf.
Cre<terea <i ez/oltarea p9rului epine e starea general9 a
organismului. 0e e.emplu4 la femei4 up9 sar#in94 papilele #are au a/ut e
suferit se ez/olt9 in nou4 r9m=n=n :ns9 mai sensi5ile. Cre<terea p9rului
<i se#re>ia se5umului sunt influen>ate e 3 fa#tori: +rana4 se#re>ia glanelor
<i ner/i.
%aza #+imi#9 ne#esar9 :n formarea
Leratinei4 a pigmen>ilor sau a se5umului
se#retat e glanele se5a#ee epine e:
+ran9 ,e.#esul sau efi#itul e
/itamine sau aminoa#izi-!
transformarea a#esteia <i asimi@
larea ei e organism ,starea apara@
tului igesti/4 a fi#atului4 a glanelor
eno#rine-
agen>i motri#i #are transport9 +rana4 pre#um <i e integritatea
/aselor sanguine <i e /aria>iile /olumului e s=nge transportat.
)
2
II.+.Tipuri de p/r
?n fun#>ie e aspe#tul4 natura <i #ara#teristi#ile firului e p9r se
prezint9 astfel:
1.p9rul normal4 s9n9tos 1 este elasti#4 se moeleaz9 u<or <i se
piapt9n9 u<or :n stare ume9. Prezint9 elasti#itate4 lu#iu <i fine>e4 eoare#e
stratul solzos e la suprafa>a firului e p9r este #ompa#t <i nete. 3a fi
sp9lat la un inter/al e 1M zile. Se re#oman9 folosirea unui <ampon #u
P.N. neutru.
2.p9rul su5>ire <i rar 1 este lipsit e rezisten>9 <i este rar #eea #e este
eterminat e #antitatea reus9 <i e grosimea reus9 a firului. 0eoare#e
fi5rele elasti#e in interior sunt :n num9r reus el prezint9 un aspe#t moale
<i ofilit. Stru#tura firului e p9r se poate :nt9ri atorit9 su5stan>elor , e
e.emplu4 #ompu<ilor e #al#iu-4 #are aer9 la p9r in e.terior <i se
infiltreaz9 :n stratul solzos. Ca :nt9ritor a#>ioneaz9 asupra p9rului <i
Leratina4 #olagenul <i proteinele. Nu tre5uie l9sat p9rul su5>ire s9 #reas#9
mai lung e ni/elul umerilor. 7ungimea p9rului tre5uie s9 fie propor>ional9
#u /olumul. P9rul tuns rept este mai a##epta5il e#=t tunsoarea :n s#ar9. ?n
prin#ipiu onularea #+imi#9 ester ieal9 pentru #a firele e p9r s9 e/in9
/izi5il pufoase.
3.p9rul gras 1 este lipi#ios4 ume4 at=rn9 :n <u/i>94 se lipe<te e #ap4
piept9n9tura :<i piere repee /olumul <i forma pufoas9. Cauza #onst9 :n
e.#esul e se5um ,surplusul e gr9sime- #are4 fiin flui9 se r9sp=ne<te
u<or e@a lungul firului. 0a#9 se5umul este ameste#at #u m9trea>a se
formeaz9 un strat ume4 #are se a<eaz9 pe s#alp <i u#e la astuparea porilor.
?n a#est mo p9rul nu mai poate respira4 moifi#=nu@<i negati/ aspe#tul <i
poate u#e la #9erea lui :n #antit9>i #onsiera5ile. Se re#oman9 s9 se
spele p9rul at=t e es #=t este ne#esar. ;ste o/eit #9 sp9latul es nu
stimuleaz9 :n ni#i un fel se#re>ia suplimentar9 e gr9sime. Pentru :ngri*ire
se :ntre5uin>eaz9 prousele spe#iale #are #u siguran>9 nu #on>in ni#i
gr9sime4 ni#i 5alsam4 ni#i su5stan>e nutriti/e #u a#>iune e :n#9r#are a
p9rului <i fa/ora5ile #9erii p9rului. P9rul gras nu se piapt9n9 prea es
pentru #9 intensifi#9 ispersarea gr9simii pe p9r. Koarte important este #a
piept9nul <i peria s9 fie sp9late la fie#are sp9lare a #apului. Se /or e/ita
#oafurile #are sunt lipite e #ap. ;ste ini#at9 <i onualrea #+imi#9 pre#um
<i e#olorarea <u/i>elor e p9r.
1M
4.p9rul us#at refra#tar 1 este e o5i#ei e #uloare :n#+is9 sau ro<#at94
firele #on>in fi5re puterni#e e Leratin9 #are se opun ori#9rui efort e
moelare. ;ste lipsit e lu#iu eoare#e glanele prou# gr9sime
insufi#ient9. Se re#oman9 o sp9lare oat9 la '@14 zile #u <ampoane #e au
la 5az9 g9l5enu< e ou4 lanolin9 sau le#itin9.
$.p9rul eteriorat 1 suprafa>a firului e p9r este aspr94 stratul solzos
este is#ontinuu4 sf9r=mi#ios. 0a#9 firele sunt lungi atun#i #ap9tul firului
este istrus atorit9 unui pro#es e :m59tr=nire4 iar /=rfurile espi#ate. Se
re#oman9 folosirea unor preparate #urati/e #u su5stan>e nutriti/e grase
pre#um <i su5stan>e e refa#ere #are ni/eleaz9 <i :n#leiaz9 stratul solzos.
6.p9rul #re> 1 /9lurit sau #+iar 5u#lat4 aproape :ntoteauna rezistent <i
sta5il4 <i #el mai aesea us#at4 in a#east9 #auz9 fiin <i fria5il. P9rul
onulat e la natur9 pose9 in a5unen>9 #e/a #e lipse<te p9rului rept4
ai#9 elasti#itatea. P9rul arat9 /ioi <i natural :ns9 este greu a@i imprima
forma orit94 eoare#e tine mereu spre forma sa ini>ial9. A#east9 for>9 a
p9rului poate fi J:m5l=nzit9E :n#9r#=n p9rul #u su5stan>e nutriti/e.
Preparatele sunt in seria p9rului us#at <i fria5il. %u#lele pot e/eni mai
str9lu#itoare #u a*utorul la#ului #e #on>ine gr9simi sau ulei e rapi>9. ;le
tre5uie ozate #ore#t4 fre#=nu@le :ntre palme <i apoi netezin p9rul #u ele.
Cea mai potri/it9 tunsoare este #ea :n trepte4 #9rarea <i 5retonul e/it=nu@
se.
'.p9rul #iufulit4 z5=rlit 1 este la prima /eere nete ar pe alo#uri
#re<te :n /=rte*uri #eea #e :mpiei#9 aran*area lui. Bnularea #+imi#9 #e
:m5l=nze<te /=rte*urile este re#omanat9. Se re#oman9 preparate spe#iale
pentru p9r us#at sau eteriorat.
).p9rul fria5il 1 p9rul #are e a5ia a #res#ut in r99#in9 este perfe#t
s9n9tos. Stratul #ornos este :ntreg4 p9rul lu#e<te4 este elasti# <i moale.
Situa>ia se s#+im59 #=n p9rul :m59tr=ne<te. 0eoare#e p9rul #re<te estul
e :n#et ,e e.emplu4 1@14$ #m pe lun9- atun#i /=rful p9rului #are a #res#ut
e la #9rare p=n9 la lo5ul ure#+ii are /=rsta e un an. 7a ou9 sp9l9ri pe
s9pt9m=n9 :ntregul p9r a suportat 1MM e sp9l9ri4 a stat su5 *etul fier5inte al
feonului 24+ <i a suportat #=te/a mii e piept9n9turi pe an. ?n final p9rul s@a
egraat. Stratul solzos #are ap9r9 firele e p9r s@a uzat4 astfel #9 p9rul <i@a
pierut lu#iul <i se :n#ur#9 u<or mai ales la /=rfuri. Su5stan>ele nutriti/e
grase4 pre#um <i su5stan>ele e refa#ere4 ni/eleaz9 <i :n#leiaz9 stratul
solzos. ;ste foarte important #a up9 fie#are sp9lare s9 se fa#9 o #l9tire
spe#ial9 pentru p9r eteriorat4 pentru #a piept9nul s9 alune#e #u u<urin>9
f9r9 s9 aga>e stratul solzos. 7a fie#are a 3@4 sp9lare4 :n lo# e su5stan>e
11
nutriti/e se foloses# #reme #urati/e. ;le #on>in o #on#entra>ie mai mare e
su5stan>e e refa#ere <i a#>ioneaz9 un timp mai :nelungat.
Aten>ie:
1.fluiul pentru p9r a<#+iat #on>ine sili#on4 #are :n#leiaz9 rupturile4
iar /=rfurile p9rului sunt a#operite #u o peli#ul9 prote#toare.
2.p9rul fria5il istrus nu se piapt9n9 #u peria4 pentru #9 :i 9uneaz9 <i
mai mult. Peria este 5un9 pentru p9r us#at e la natur9 pentru #9 a*ut9 #a
gr9simile s9 se isperseze mai u<or pe firele e p9r.
3.pentru a e/ita :n#=l#irea p9rului4 up9 sp9lare se folose<te piptenele
#u in>i rari <i rotun*i>i la /=rf4 #are nu afe#teaz9 stratul solzos. Nourile
sau g+emotoa#ele in p9rul :n#=l#it se es#=l#es# #u aten>ie <i r95are.
Ni#ioat9 nu tre5uie rupte sau :ntinse.
II.0.Trata"ente pentru 1ntre2inerea p/rului
0istrugerea p9rului poate pro/eni in urm9toarele #auze: e.e#ut9ri
prea fre#/ente ale permanentului4 e.e#utarea ne#orespunz9toare a
permanentului4 sp9larea p9rului #u un prous ne#orespunz9tor4 e.e#utarea
/opsirii :n mo ne#orespunz9tor sau e#olorarea p9rului #u o #on#entra>ie
prea mare a apei o.igenate. 0in a#este moti/e4 numeroase lu#r9ri ,/opsit4
e#olorat4 permanent- nu se pot e.e#uta. 0atoria #oaforului este e a
#ontri5ui prin tratamente #orespunz9toare la regenerarea p9rului. Cl9tirile
#are se mai numes# <i Jre#oni>ion9riE sau J5alsam9riE a#>ioneaz9 #a
preparate #urati/e pentru p9r. Sar#ina lor #onst9 :n a netezi in nou stratul
solzos eran*at prin sp9lare4 astfel :n#=t p9rul s9 poat9 fi piept9nat u<or.
Cl9tirea se fa#e up9 sp9lare.
7a preparatele normale4 puterea e a#>ionare ureaz9 e la o sp9lare
la alta. Preparatele mult mai a#ti/e pe 5az9 e uleiuri <i #reme tre5uie
utilizate la p9rul #are se a<#+iaz9 puterni#. ?n a#est #az4 ele :n#leiaz9 stratul
solzos <i +r9nes# p9rul e/enin mai moale <i mai elasti#. A#est pro#eeu
este ne#esar a#9 p9rul a fost supus e mai multe ori la permanent #+imi#
sau e#olorare4 a#9 nu a fost ap9rat e soare sau a fost supus a#>iunii apei
s9rate sau #lorurate4 up9 #are p9rul nu a fost sp9lat 5ine.
Preparatele #urati/e #on>in a#.elea<i su5stan>e #a <i #ele e #l9tire4
ar :ntr@o #on#entra>ie mult mai mare. ;ste ne#esar un timp mult :nelungat
pentru #a p9rul s9 le a5soar59 ,1$@3M mi-. A#est pro#es se poate intensifi#a
la #9lur9. 0up9 apli#area preparatului pe p9r4 #apul tre5uie :nf9<urat :ntr@o
12
folie <i easupra a#esteia se :nf9<oar9 un prosop :n#9lzit. ;ste foarte
important #a preparatul s9 se :nl9ture 5ine e pe p9r prin sp9lare u<oar9.
A#este tratamente a*ut9 unora iar altora nu. 0e regul94 preparatele e
a#est gen #on>in e.tra#te in plante4 e.tra#te <i preparate al5umini#e #are
stimuleaz9 #ir#ula>ia s=ngelui <i s#+im5ul e su5stan>e. ;le au menirea s9
:nt9reas#9 r99#inile pentru formarea noilor fire e p9r <i s9 asigure
su5stan>ele ne#esare. ?ngri*irea suplimentar9 <i :ntre5uin>area ori#9ror
su5stan>e nutriti/e nu 9uneaz9 ni#ioat9 pielii #apului.
II.3.In,rediente de reacere
Ingreientele e refa#ere a#>ioneaz9 :n felul urm9tor: prin istrugerea
firului e p9r se s#+im59 propriet9>ile #+imi#e ale Leratinei in #are este
#ompus a#esta. 0in #auza a#estor transform9ri4 por>iunile istruse atrag
su5stan>ele nutriti/e #a un magnet. Rezultatul este #9 golurile in stratul
superior istrus se umple4 p9rul e/ine in nou lu#ios <i elasti#. Unele
ingreiente p9trun :n p9r #um ar fi proteina m9t9soas94 #olagenul <i
#ompu<ii Leratini#i. A#eea<i a#>iune o are pantenolul4 eri/atul a#iului
pantotei# in #omple.ul /itaminei %4 #are asigur9 umiitatea <i
elasti#itatea. Uleiurile fine4 e genul uleiului in l9starii e gr=u :n#ol>it sau
alte asemenea uleiuri4 a#oper9 p9rul #u o peli#ul9 fin9 #are prote*eaz9 <i :l
fa# elasti#.
;ste 9un9tor p9rului eteriorat 1 piept9narea 1 istruge <i mai mult
stratul solzos <i a<a sufi#ient e afe#tat. Se poate piept9na oar partea
s9n9toas9 a p9rului #+iar e la r99#in9. Compu<ii sili#onului :n#leiaz9
#apetele a<#+iate ale p9rului <i le a#oper9 #u o peli#ul9 prote#toare. 0a#9
p9rul este puterni# eteriorat este ne#esar s9 se taie /=rfurile. Pro5lema
pielii us#ate a #apului <i a p9rului fria5il nu #onst9 :n eteriorarea zilni#9 a
p9rului #i :n starea e iner>ie a glanelor se#retoare. A#estea prou# o
#antitate prea reus9 e gr9sime pentru a gresa :n m9sura sufi#ient9 p9rul.
Cauza a#estui nea*uns #onst9 :n: @ #a <i la p9rul gras 1 :n stru#tura
#oni>ionat9 geneti#. Pentru :ngri*irea a#estui tip e p9r se utilizeaz9
a#elea<i mi*loa#e #a <i la p9rul fria5il4 la #are se aaug9 masa*ele #are
u<ureaz9 #ir#ula>ia s=ngelui. 7a a#este masa*e se :ntre5uin>eaz9 #u efe#te
5enefi#e apa spe#ial9 pentru p9r4 #are #on>ine e.tra#te e ier5uri <i gr9simi
u<oare. Pentru masa*e se apli#9 egetele la r99#ina p9rului <i se fa#
mi<#9ri #ir#ulare. ;ste 5un9 <i metoa e periere zilni#9 #u peria. A#easta
stimuleaz9 pielea #apului <i isperseaz9 uniform gr9simea p9rului.
13
II.4.C/derea p/rului
0urata /ie>ii fie#9rui fir este limitat9. C=n a#east9 perioa9 se
termin9 p9rul #ae4 l9s=n lo# altui fir. Cre<terea p9rului ureaz9 e la 3@'
ani :n #azuri e.#ep>ionale #e/a mai mult. 0up9 a#eea r99#ina firului :<i
opre<te s#+im5ul e su5stan>e <i se mi#<oreaz9. P9rul se mi<#9 :n r99#in9
timp e 2@4 luni <i :n final #ae. Astfel #apul piere :ntr@o zi p=n9 la 1MM e
fire4 #eea #e4 la un /olum total e peste 1MM.MMM e fire4 nu reprezint9 o
pro5lem9. 3erifi#a>i a#9 fie#are fir e p9r are la #ap9t un mi# g+emoto#
al5 ,r99#ina-. 0a#9 nu e.ist9 atun#i firul nu a #9zut #i oar s@a rupt <i nu
se so#ote<te. 0a#9 iminea>a g9si>i pe pern9 mult p9r este un semn
:ngri*or9tor. Normonii pot fi #auza fre#/ent9 a #9erii p9rului. 7a 59r5a>i4
a#easta u#e la #+elie iar la femei la o pierere Jifuz9E a p9rului. 0ifuzia
:nseamn9 #9 p9rul nu #ae intr@un anumit lo# #i uniform e pe toat9
suprafa>a #apului. Cau.ele #or"onale #unos#ute sunt: #9erea p9rului
up9 gra/iitate #=n se s#+im59 5rus# #omponenta +ormonilor. ?n timpul
gra/iit9>ii au asigurat9 o faz9 prelungit9 e #re<tere a p9rului. Cu na<terea
#opilului a#east9 faz9 se :ntrerupe 5rus# <i :ntr@un timp s#urt #ae intr@o
at9 mult p9r. Cre<terea p9rului se resta5ile<te imeiat #e pro#esul
+ormonal se e#+ili5reaz9. A#easta se prou#e up9 6@) luni.
5reparatele anticoncep2ionale pot u#e4 e asemenea4 la intensifi#area
#9erii p9rului. 7a o sensi5ilitate mare ele pot a#>iona :n mo ienti# #u
+ormonul testosteron4 #are etermin9 #al/i>ia la 59r5a>i. Ni#i a#esta nu este
un mti/ e pani#9 pentru #9 la femei nu e.ist9 ni#ioat9 asemenea #azuri
isperate #a la 59r5a>i. A#east9 pro5lem9 tre5uie :ns9 is#utat9 #u mei#ul
pentru #9 nu este /or5a numai e #9erea p9rului #i <i e alte fenomene:
pielea #apului <i a fe>ei e/ine mai gras9 #a e o5i#ei.
Ali"enta2ia influen>eaz9 foarte mult #re<terea p9rului pentru #9 tot #e este
ne#esar #re<terii p9rului se o5>ine prin ea. 0e a#eea tre5uie s9 ne amintim
:ntoteauna4 mai ales :n #azul #urei e sl95ire. B alimenta>ie unilateral9 <i
:n spe#ial efi#itul e al5umin9 <i e fier poate u#e la piererea p9rului4
#are se resta5ile<te #=n se e#+ili5reaz9 alimenta>ia.
Stresul puternic poate pro/o#a o s#9ere e/ient9 a p9rului. P9rul nu #ae
intr@o at9 #i up9 2@3 luni. Cauza este istrugerea temporal9 a
e#+ili5rului +ormonal.
14
6oala 1 :n spe#ial o infe#>ie #u o temperatur9 rii#at9 ,#ongestia pulmonar9
gra/9- poate u#e la #9erea p9rului.
Unele "edica"ente , e e.emplu preparatele #are a##entueaz9 fluiizarea
s=ngelui- pot u#e la #9erea p9rului. 0in feri#ire4 :n toate #azurile
enumerate #re<terea p9rului se resta5ile<te imeiat #e fa#torul no#i/ este
:nep9rtat. C=n p9rul #ae :n smo#uri sau #=n a#east9 #9ere a p9rului
#ontinu9 f9r9 #auze e/iente se /a apela la mei#ul ermatolog. C=n p9rul
#apului :<i piere aspe#tul pufos4 #auza piereri poate fi nu neap9rat
#9erea lui4 #=t <i ruperea lui superfi#ial9. 7a ruperea p9rului4 a#esta
r9m=ne pe pern9 sau piept9ne4 r99#ina p9rului fiin s9n9toas9. Poate este
afe#tat numai firul e p9r4 :n a<a m9sur9 :n#=t nu mai rezist9 unui efe#t
me#ani# <i se rupe4 uneori #+iar e l=ng9 r99#in9. Cel mai aesea #auza
a#estei ruperi este efe#tuarea ne#ompetent9 a unei onula>ii #+imi#e sau a
unei e#olor9ri puterni#e. B alt9 #auz9 poate fi istrugerea pielii #apului
atorit9 unei #iuper#i4 #a urmare a netrat9rii m9tre>ei. A#east9 infe#>ie poate
istruge pielea <i r99#ina p9rului at=t e mult :n#=t in r99#ini nu mai pot
#re<te e#=t fire sla5e <i fria5ile. Rezol/area pro5lemei #onst9 :n tunerea
s#urt9 iar #=n e.ist9 <i m9trea>9 este ne#esar un tratament intensi/ pentru
/ine#area pielii #apului.
II.7.6oli ale p/rului 8 scalpului
A<a #um <i pielea are eze#+ili5re4 a<a se poate :nt=mpla #a <i p9rul
s9 ai59 la un moment at anumite eze#+ili5r9ri e la normalitate. 0a#9 se
:nt=mpl9 #a o #lient9 s9 ai59 o 5oal9 a s#alpului infe#>ioas94 #oafeza tre5uie
s9 o :nrepte #9tre un spe#ialist4 un ermatolog4 pentru a e/ita :nr9ut9>irea
situa>iei. ?n plus4 ea nu poate fi ser/it9 in #auza peri#olului e infe#tare.
"otu<i4 e.iste eze#+ili5re ale s#alpului #are nu sunt at=t e gra/e <i
#are sunt trata5ile4 #um este m9trea>a.
II.9.M/trea2a
Celulele pielii #apului se esfa# :n mo #onstant. Celulele #are mor
se esprin u<or e pe suprafa>a pielii. Celulele moarte e/in /izi5ile su5
form9 e m9trea>9 numai atun#i #=n se aglomereaz9. Un singur solzi<or e
m9trea>9 este format in $MM 1 1MMM #elule #ornoase. A#east9 aglomerare a
#elulelor se atoreaz9 #ornifi#9rii pielii #apului4 #auza nefiin #unos#ut9
prea 5ine. ?ntru#=t apari>ia m9tre>ei este :nso>it9 e o se#re>ie a5unent9 a
glanelor se#retoare e gr9sime e.per>ii presupun #9 prin es#ompunerea
5a#terian9 a gr9similor iau na<tere su5stan>e #e pro/oa#9 o #ornifi#are
a/ansat9.
1$
(9trea>a apare <i :n #azul :n #are pielea #apului prea us#at9 <i se irit9
u<or atorit9 <amponului e #alitate inferioar94 a permanentului neigieni#
sau a aerului prea us#at in #amer9. A#est tip e m9trea>94 e regul94 tre#e
e la sine :nat9 #e #auza :n#eteaz9.
Cea mai utilizat9 su5stan>9 :n tratarea m9tre>ei se nume<te
BC"BPIRBO. A#easta esfa#e e pe piele #elulele #ornifi#ate <i
:n#etine<te pro#esul e #ornifi#are. 0oza e su5stan>9 :mpotri/a m9tre>ei :n
<ampoanele spe#iale este estul e sla59 ar sufi#ient9 pentru :ngri*ire. ?n
#azurile mai #ompli#ate se re#oman9 un tratament spe#ial. 0e o5i#ei
preparatele #urati/e se apli#9 pe pielea #apului :nainte e sp9lare <i se las9
a#olo un timp oare#are. 7a ne/oie se repet9 tratamentul. (9trea>a ispare
:n #el mult trei s9pt9m=ni ar in p9#ate nu :ntoteauna. Preispozi>ia
pentru formarea m9tre>ei r9m=ne pentru #9 tratamentul :nep9rteaz9 oar
simptomul. ;a poate ap9rea in nou iar asta impli#9 repetarea tratamentului
#are tre5uie f9#ut f9r9 :nt=rziere4 eoare#e 5a#teriile <i #iuper#ile g9ses# un
meiu +r9nitor ieal :n pielea afe#tat9 e m9trea>9. Urm9rile posi5ile sunt
istrugerea #apa#it9>ii e #re<tere a p9rului4 #are u#e la #9erea lui. ?n
afar9 e a#easta este foarte important9 sp9larea eas9 a p9rului.
Periile <i pieptenele tre5uie p9strate mereu #urate.
?m5oln9/irea efe#ti/9 a pielii #apului este 5ecin,inea Sol.oas/.
Simptomele sunt #ele ale m9tre>ei o5i<nuite4 ar:
@m9trea>a rezist9 :n #iua tuturor tratamentelor <i se amelioreaz9 oar
pu>in!
@pielea e su5 p9r nu este numai #u m9trea>94 are <i o tenin>9 e
:nro<ire!
:n a#este #azuri tre5uie #onsultat mei#ul ermatolog.
II.:.5rotec2ia contra soarelui
Nu numai pielea4 ar <i p9rul #apului este supus istrugerii e #9tre
razele ultra/iolete. Su5 influen>a a#estora a#>ioneaz9 asupra p9rului la fel
#a <i per+irolul 1 /e#+iul mi*lo# e e#olorare a p9rului. Pigmen>ii se
istrug4 p9rul se es#+ie la #uloare iar stru#tura lui e/ine poroas9. Pentru
#a a#est pro#es s9 :n#eap94 nu este ne/oie neap9rat #a p9rul s9 fie u. ;ste
sufi#ient9 umiitatea o5i<nuit9 a aerului <i umiitatea normal9 a pielii
#apului. Soarele e/apor9 umiitatea ne#esar9 Leratinei p9rului. ?n urma
a#estei a#>iuni4 p9rul e/ine us#at <i :<i piere elasti#itatea. Cu #=t este mai
rezistent stratul solzos #u at=t p9rul este mai prote*at :mpotri/a razelor
16
ultra/iolete. "re5uie s9 se ai59 :n /eere prote#>ia p9rului mai ales :n #azul
onula>iei permanente sau #=n p9rul este /opsit sau e#olorat.
P9rul lung <i fria5il ne#esit9 e asemenea o prote#>ie eose5it9.
Prote#>ia p9rului :n timpul /erii se /a fa#e #a preparate #u filtre
ultra/iolete ,la#4 gel umezitor <i #reme-4 <ampon eose5it e moale #u
su5stan>e nutriti/e #are men>in umiitatea! preparate #urati/e <i e #l9tire
#u umefian>i! p9rul lung are ne/oie e JfluiE pentru p9r a<#+iat.
III.Sp/latul p/rului -i uscatul cu eonul
III.*.5roduse -i ustensile necesare
Prousele ne#esare sp9l9rii p9rului sunt: <ampon ae#/at tipului e p9r4
5alsam ,#=n este #azul- <i iferite prouse sau tratamente atun#i #=n este
#azul. Ustensilele ne#esare sunt: Iulerul e prote#>ie4 ou9 prosoape4 o
pelerin9 <i nu :n ultimul r=n4 o s#af9.
III.+.Sp/latul p/rului
Prin sp9lare se elimin9 impurit9>ile <i se5umul epus pe p9r. Sp9larea
p9rului este important94 e ea epinz=n :n mai multe #azuri reu<ita
permanentului4 a /opsitului4 a onula>iei. Pentru sp9larea p9rului se
re#oman9 <ampoane e preferin>9 neal#aline.
?nainte e sp9lare este ne#esar #a p9rul s9 fie es#ur#at4 mai ales un
p9r moale4 tapat4 5u#lat. 7a es#ur#at tre5uie s9 se >in9 seama e
sensi5ilitatea pielii #apului <i e #alitatea p9rului4 aleg=n uneltele e
es#ur#at #ele mai #orespunz9toare.
S#afa se plaseaz9 e.a#t la :n9l>imea #efei #lientei4 a/=nu@se gri*9 #a
a#easta s9 stea #=t mai #omo #u #apul pe spate. Pentru a prote*a
:m5r9#9mintea se apli#9 la #eafa #lientei un prosop <i o pelerin9. Se #l9te<te
p9rul #u ap9 #al94 up9 a#eea se pune <amponul :n #antit9>i mi#i4 se frea#9
mai :nt=i :ntre palme <i apoi pe p9r. Se frea#9 p9rul e la frunte spre #eaf9
#u pulpa egetelor , nu #u ung+iile-4 #u energie ar f9r9 5rutalitate. Se
insist9 la #ur9>area marginilor #ontururilor4 e la frunte4 t=mple4 in spatele
ure#+ilor <i e la #eaf9. Nu se las9 mult timp <amponul pe p9r. Su5stan>ele
+r9nitoare <i #ele e #ur9>are a#>ioneaz9 :n #=te/a se#une.
0up9 sp9lare p9rul tre5uie #l9tit foarte 5ine4 pentru #9 resturile e
<ampon pot reu#e lu#iul <i aspe#tul pufos al p9rului. 0up9 a#eea p9rul se
stoar#e u<or prin presare4 se <terge u<or :n prosop f9r9 5rus#9ri. ?n stare
us#at9 fi5rele in #onstitu>ia firului e p9r sunt foarte ure. A#east9 stare se
piere 5rus# atun#i #=n p9rul este umezit. Stratul solzos e.terior se umfl9
:n ap9 <i e/ine mai sensi5il. 7a o piept9nare mai atent94 unele parti#ule in
1'
stratul solzos se a<#+iaz9 <i se rup. A#easta s#ae rezisten>a p9rului4 lu#iul
<i elasti#itatea. 0e a#eea pentru piept9narea <i aran*area p9rului :n stare u9
se folose<te numai pieptenele #u in>i rari4 #are nu tre5uie s9 fie as#u>i>i. Nu
se folose<te peria la p9rul u.
;ste important #a la es#=l#irea p9rului s9 se :n#eap9 e la /=rf <i
treptat s9 se trea#9 mai sus pentru a e/ita ruperea prin :ntinere. 0a#9 p9rul
nu se las9 u<or la piept9nat este un semnal sigur #9 el este eteriorat.
Alegerea <amponului la sp9larea p9rului este foarte important9 <i tre5uie s9
#orespun9 tipului e p9r4 st9rii lui e s9n9tate4 #ulorii <i #alit9>ii lui.
;a"ponul pentru p/r nor"al 1 tre5uie s9 ai59 propriet9>ile ne#esare
sp9l9rii. ;l tre5uie s9 fie u<or prote#tor.
;a"ponul pentru p/r su<2ire ,e J:nfoiereE- 1 #on>ine pe l=ng9
su5stan>ele e sp9lare4 #omponen>i #are :nt9res# p9rul ,Leratin94 protein9
m9t9soas94 e.tra#t e ier5uri-. A#e<ti #omponen>i #onfer9 p9rului o uritate
suplimentar94 iar atorit9 lor firele e p9r nu se lipes# unele e altele.
;a"ponul pentru p/r ,ras 1 #on>ine su5stan>e e sp9lare #are mena*eaz9
:n primul r=n pielea #apului. A#est <ampon nu #on>ine su5stan>e nutriti/e
#are ar :ngreuna suplimentar p9rul. Aaosuri pot fi numai elemente
5a#teri#ie <i e.tra#te e plante #are #onfer9 p9rului o asprime la piept9nat.
A#este su5stan>e au rolul s9 neutralizeze se#re>ia e gr9sime a pielii <i
:mpiei#9 lipirea p9rului up9 sp9lare.
;a"ponul pentru p/r uscat -i ria<il 1 #on>ine su5stan>e nutriti/e #a
lanolina sau le#itina4 ingreien>i sinteti#i aezi/i #are re/ogoreaz9 p9rul
f9#=nu@l elasti# <i nete. A#e<ti ingreien>i repar9 mi#ile rupturi in stratul
solzos <i :m5un9t9>es# su5stan>ial aapta5ilitatea p9rului u la piept9nat. 7a
p9rul su5>ire sau #u gr9sime la r99#in9 <i #are se a<#+iaz9 la #apete nu se
re#oman9 un astfel e <ampon. Aaosurile nutriti/e pot :ngreuna mult
p9rul <i el se lipe<te repee. ?n a#est #az este mai 5ine s9 se :ntre5uin>eze
<amponul spe#ial pentru p9r gras <i s9 se urmeze un tratament #urati/
pentru /=rfurile p9rului.
III.0.Masa=ul capilar
Se e.e#ut9 :n #ontinuarea sp9latului #=n p9rul <i pielea #apului sunt
#urate. ?nainte e a se :n#epe masa*ul este ini#at s9 se o5ser/e #u aten>ie
pielea #apului <i starea firului e p9r.
(asa*ul manual
;ste #ompus in mai multe mi<#9ri #are se e.e#ut9 urm9rinu@se
sensul #ir#ula>iei s=ngelui4 ire#>ia ner/ilor <i a mu<#+ilor4 ai#9 e la #eaf9
1)
spre #re<tet4 e la t=mple spre #re<tet <i e la frunte spre #re<tet. ?n general
masa*ul se :n#epe <i se :n#+eie #u o mi<#are es#ongestionant9 #are
rela.eaz9 #lientul. (asa*ul se :n#epe e la frunte4 e.e#unt=nu@se #u
am5ele m=ini 1 s#urte4 #ir#ulare :n sens as#enent. Apoi se fa#e o alune#are
spre t=mple ap9s=n u<or pielea. Prin a#este mi<#9ri repetate e 3@4 ori se
o5>ine un efe#t #almant. ?n #ontinuare se e.e#ut9 mi<#9ri e presiune
menite s9 influen>eze #ir#ula>ia sanguin9.
@"i-carea de presiune pentru #ipere"ie: #u egetul mare se
:mpinge4 se eplaseaz9 pielea #apului4 aun=n@o <i str=ng=n@o #a la
e.tragerea pun#telor negre.
@"i-carea de presiune 1n .i,>.a, pe c/r/ri: se esparte p9rul prin
#9r9ri su##esi/e4 se a<eaz9 fa>9 :n fa>9 egetele e la m=na st=ng9 <i #ele e
la m=na reapt9 la o istan>9 e 2@3 #m <i se eplaseaz9 pielea #apului
astfel #/a s9 se apropie egetele. Pe urm9 egetele :mping pielea e@a
lungul #9r9rii4 ar o m=n9 :mpinge pielea :n sus iar #ealalt9 :n *os4 e#i :n
sens in/ers.
@"i-c/rile de presiune circular/: se apli#9 egetele m=inii repte :n
regiunea frontal9 <i #ele e la m=na st=ng9 :n regiunea o##ipital94 poul
palmei fiin :nep9rtat :ns9 e #ap <i se e.e#ut9 o presiune energi#9 asupra
pielii4 astfel :n#=t s9 se eslipeas#9 <i s9 se #uteze. ?n a#est timp sunt
imo5ilizate4 egetele nu alune#9 pe piele <i nu frea#9 p9rul4 numai pielea
#apului este a#eea #are tre5uie s9 se mi<te. Se repet9 a#east9 mi<#are4
apli#=nu@se e ata asta egetele :n regiunea temporal94 easupra
ure#+ilor.
@"i-carea de presiune pentru i"o<ili.area total/ a pielii capului:
se a<eaz9 palmele :nt=i :n regiunea temporal9 <i se eplaseaz9 pielea
#apului :nspre #re<tet4 palmele fiin imo5ilizate :n a#est timp. Apoi se
a<eaz9 palmele :n regiunea frontal9 <i o##ipital94 pro#e=nu@se ienti#.
(asa*ul se :n#+eie #u o mi<#are es#ongestionant9. Se a<eaz9 palmele :nt=i
:n regiunea temporal9 <i se eplaseaz9 pielea la #eaf94 une se e.e#ut9
alternati/ mi<#9ri e alune#are e sus :n *os.
Aten>ieA
?n #az e se5oree nu se /a masa zona temporal9 <i :n #azul :n #are ne
#onfrunt9m #u o #9ere a5unent9 a p9rului nu vom executa masaju.
12
III.3.Te#nica coaatului cu peria -i eonul
5/rul lun, -i se"ilun, se usu#9 pe toat9 suprafa>a #apului. ?n#lin=n
#pul :n fa>9 se las9 s9 #a9 :n *os tot p9rul <i sufl=n #u feonul se piapt9n9
#u peria #ontrar #re<terii4 :n#ep=n in spate spre fa>9. C=n p9rul este
semius#at se :nreapt9 #apul <i #u a*utorul feonului i se 9 #oafurii forma
efiniti/9.
La p/rul scurt piept9narea se fa#e e la :n#eput :n forma aleas94 #u
a*utorul feonului <i oar la sf=r<it se :nfoiaz9 #u peria #ontrar ire#>iei e
#re<tere a p9rului :n#lin=n #apul :nainte.
Am5ele metoe au a/anta*ul #9 p9rul #ap9t9 o sta5ilitate
suplimentar9 mai ales la #eaf9. ?n afar9 e a#easta4 p9rul e easupra #are
este #el mai afe#tat4 prin a#est pro#eeu este prote*at. ;ste important s9 se
>in9 feonul :n a<a fel :n#=t aerul s9 sufle e la r99#ina p9rului spre #apete.
Numai astfel stratul solzos al p9rului r9m=ne nete <i p9rul #ap9t9 un lu#iu
suplimentar. 7u#r=n #u feonul urm9ri>i istan>a #ore#t9: :ntre suflatorul
feonului <i p9r tre5uie s9 fie o istan>9 e 2M #m. Cu #=t este mai mi#9
a#east9 istan>94 #u at=t temperatura este mai rii#at9. 7a p9rul lung
aran*area #orespune mai pu>in4 ne#esit9 timp4 iar elasti#itatea o5>inut9 #u
feonul nu este sufi#ient9 iar a#esta se las9 repee. Se re#oman9:
s9 introu#e>i :n lu#ru peria numai atun#i #=n p9rul este us#at pe
*um9tate!
tre5uie :n#eput #u p9rul e eesu5t4 p9rul e easupra se prine :n
#re<tet #u #lipsuri!
fie#are <u/i>9 separat94 :n#ep=n e la r99#in9 se piapt9n9 #ontra
sensului e #re<tere4 tr9g=n pu>in peria4 pro#eeul se repet9 p=n9
#=n se usu#9 <u/i>a!
este foarte important #a fie#are <u/i>9 s9 fie us#at9 la :n#eput #u aer
#al apoi #u unu *et e aer re#e!
a#9 feonul este estinat pentru us#at <i aran*are atun#i tre5uie ales
un feon #u trei trepte e temperatur94 treapta e sar#in9 mare 1
pentru us#area preliminar94 treapta mi*lo#ie 1 pentru aran*area #u
aer f9r9 :n#9lzire4 treapta pentru r9#irea 5u#lelor montate!
2M
a#9 feonul este estinat pentru montarea <i us#area unui
permanent4 e.ist9 aparate #u uza e ifuzare #are transform9 aerul
:ntr@o aiere fin9 #are nu spul5er9 p9rul <i p9streaz9 integritatea
5u#lelor!
a<a@numitele aparate #u aer #al4 #a ni<te 5astona<e s#urte4 rotune4
su5 form9 e perii e plasti# pre/9zute #u orifi#ii prin #are aerul
#al s9 sufle pe p9r4 pot fi utilizate la aran*area p9rului ume #=t <i
a #elui us#at!
alt9 grup9 e aparate fun#>ioneaz9 up9 prin#ipiul #le<tilor #lasi#i
e #oafare <i sunt pre/9zute #u sistem e :n#9lzire enumit
plon*oare. ;le sunt estinate numai p9rului us#at u<or :n preala5il.
;le sunt fie #u o suprafa>9 metali#9 nete9 fie #u o pere e ifuzie.
%astona<ele pre/9zute #u perie sunt mai #omoe e folosit4 >in mai
5ine p9rul iar <u/i>ele se :nf9<oar9 mai u<or. 7a un p9r lung este
greu s9 fie :nf9<urat pentru #9 p9rul se :n#ur#9 :n in>ii periei.
Pentru a se e/ita a#est lu#ru <u/i>ele tre5uie s9 fie estul e su5>iri4
separate #u gri*9 e restul p9rului <i s9 nu fie :nf9<urate pe perie
prea str=ns. 7a 5astona<ele netee4 ,enumite <i ti*e- este mai u<or.
%u#lele #lasi#e4 rotune4 se o5>in mult mai 5ine4 :ntru#=t iametrul
a#estora este mult mai mi# e#=t la perie.
III.4.5iept/natul p/rului $tapatul&
0up9 #e a fost 5ine us#at p9rul4 se e.e#ut9 piept9natul :n felul
urm9tor:
@se piapt9n9 5ine p9rul #u un piept9ne #u in>i rari!
@se perie 5ine p9rul :n toate ire#>iile4 pentru a fi #omplet eliminate
#9r9rile esp9r>itoare e la rularea p9rului pe 5iguiuri!
@se piapt9n9 p9rul in nou #u piept9nele :n a<a fel :n#=t s9 se imprime
ire#>ia ne#esar9 :n /eerea o5>inerii #oafurii alese!
@se tre#e la aran*area #oafurii ,g=nite <i #on#epute- e.e#ut=nu@se o
tapare a#olo une este #azul4 apoi se 9 forma <i linia #oafurii orite!
Pe par#ursul piept9n9rii se poate :ntre5uin>a la# fi.ati/.
@up9 #e s@a piept9nat p9rul <i s@a o5>inut #oafura orit94 se
pul/erizeaz9 p9rul #u pu>in fi.ati/ ,e la o istan>9 e ##a. 3M #m pentru a
nu :ngreuna #oafura-!
@se e.e#ut9 ultimele retu<uri4 apoi se rii#9 p9rul #u pieptenele #u
#oi>9 sau se /a aplatiza a#olo une este ne/oie.
21
Taparea p/rului
;ste ne#esar a fi e.e#utat9 :n ire#>ia :n ire#>ia :n #are se urm9re<te
realizarea #oafurii respe#ti/e. Se rii#9 <i se piapt9n9 fie#are <u/i>9 e p9r
iar firele e p9r mai s#urte /or fi :mpinse spre r99#in9 #u a*utorul
piept9nului sau al periei4 <u/i>a a/=n aspe#tul unui g+emoto# e p9r
:n#ur#at.
Important este #a up9 fie#are tapare s9 se fa#9 finisarea
piept9n9turii4 respe#ti/ <u/i>ei e p9r. P9rul se /a piept9na numai pe
easupra4 pentru a nu se stri#a tapatul e.e#utat anterior.
I!.Ondula2ia p/rului
Un 5un #oafor tre5uie s9 #unoas#9 toate pro#eeele te+ni#e :n#=t s9
poat9 realiza #oafuri in onulee simple4 #oafuri in 5u#le /aporoase4
#oafuri e zi pra#ti#e4 purta5ile <i #oafuri elegante e sear9. Bnula>ia
p9rului se o5>ine prin mai multe pro#eee. 7a onula>ia permanent9
inter/in <i su5stan>ele #+imi#e spe#ifi#e #are moifi#9 stru#tura firului e
p9r4 u#=n la :n#re>irea sa. Spre eose5ire e #elelalte pro#eee4 onual>ia
#+imi#9 e mai rezistent94 a/=n o urat9 mai lung9.
Ondula2ia cu ap/ 1 pentru o5>inerea onuleelor se fa#e e fapt un
mula* al p9rului #are permite #a up9 us#area sa s9 se realizeze o #oafur9.
;a se pra#ti#9 pe p9r suplu <i :n stare u9. B #oafur9 pe 5az9 e onulee se
poate realiza #u sau f9r9 #9rare. ?n primul r=n se piapt9n9 tot p9rul spre
spate. ;.e#u>ia onuleelor se :n#epe in partea mare e la #9rare sau :n
ire#>ia pe #are o ini#9 implanta>ia p9rului :n #azul :n #are nu se fa#e
#9rare. Prin piept9nare <i re>inerea p9rului #u egetele m=ini st=ngi ,egetul
mare4 ar9t9tor <i mi*lo#iu-4 se /a piept9na p9rul :n ire#>ia opus9 form=nu@
se onula. Prin mi<#9ri spre reapta <i spre st=nga se formeaz9 onuleele
urm9toare. Se usu#9 p9rul <i se piapt9n9. Coafura piept9nat9 :n onulee
ire#te se poate o5>ine #u a*utorul #lipsurilor <i in mel#i. A<ezarea p9rului
:n 5u#le se e.e#ut9 :n ou9 faze:
1.5u#latul 1 rularea pe 5iguiuri a p9rului prin rularea <u/i>elor e
p9r :n stare u9.
2.piept9narea p9rului up9 us#area sa pentru realizarea #oafurilor.
%u#latul este o opera>ie #are #onsta :n rularea <u/i>elor e p9r pe
5iguiuri4 mai mult sau mai pu>in su5>iri4 up9 felul #oafurii urm9rite ,mai
22
#re>9 sau mai le*er9-. Se tre#e :nt=i la :mp9r>irea #ore#t9 a p9rului <i :n a#est
s#op se >ine seama e:
@#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii :n partea superior9 #apului
,pentru /olum-
@#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii :n p9r>ile laterale
@#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii pentru partea in spate
@por>iunea e p9r ne#esar9 termina>iei #oafurii la #eaf9
7a rularea p9rului pe 5iguiuri se /or respe#ta urm9toarele:
@se /or alege 5iguiuri :n fun#>ie e <u/i>a e p9r #e urmeaz9 a fi
rulat9
@nu este amis #a <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie mai lung9 e#=t lungimea
5iguiului sau mai lat9 e#=t iametrul a#estuia
@<u/i>a e p9r aleas9 /a fi 5ine piept9nat9 <i apoi rii#at9 :n sus4
aple#at9 pu>in :n ire#>ia opus9 sensului e rulare a 5iguiului4 pentru #a
up9 rulare <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie amplas9 e.a#t pe r99#ina <u/i>ei e
p9r rulat9 pe 5iguiu ,iniferent e ire#>ia at9 p9rului sau e lo#ul e
une este aleas9 <u/i>a-
I!.*.5roduse -i ustensile necesare
Prousele <i ustensilele ne#esare: Spum9 e p9r4 fi.ati/4 5iguiuri4
#lipsuri4 plus manta4 <i guler. Pentru finisare se mai poate utiliza pe l=ng9
fi.ati/ <i la#ul e p9r sau #eara.
I!.+.Melcii
;.e#utarea mel#ilor 1 are e asemenea un rol foarte important pentru
realizarea unei #oafuri frumoase <i reu<ite. Pentru a#asta se /or respe#ta
urm9toarele:
@por>iunea e p9r pe #are se /a e.e#uta mel#i /a fi mai :nt=i
piept9nat9 :n ire#>ia :n #are se e.e#ut9 mel#ii
@primii mel#i e.e#uta>i /or fi plasa>i pu>in mai :n fa>a r99#inii <u/i>ei
alese4 urm=n #a urm9torii mel#i s9 fie plasa>i pe r99#ina mel#ului anterior
e.e#utat
@:n por>iunea p9rului e la spate4 respe#ti/ #eafa4 mai ales la un p9r
tuns s#urt4 se /a >ine #ont e felul #re<terii p9rului ,/=rte*uri4 goluri-
@p9rul se piapt9n9 :n a<a fel :n#=t s9 5enefi#ieze e a/anta*ele unei
ire#>ii eose5ite e #re<tere a p9rului ,/=rte* e p9r-
H
H
Se /a e.emplifi#a la #urs.
23
Paralel #u folosirea e 5iguiuri mai groase sau mai su5>iri se
e.e#ut9 <i mel#i e iferite forme:
"elci pla2i 1 se foloses# :n p9r>ile laterale4 :n spate <i la #eaf9.
Important este #a <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie piept9nat9 :n ire#>ia orit9 a
liniei e piept9n9tur9
"elci se"ipla2i 1 se e.e#ut9 :n o5>inerea unei linii e #oafur9 #u un
/olum mai pronun>at. Gu/i>a #are porne<te e la r99#in9 tre5uie s9 fie
aplatizat94 iar termina>ia mel#ului s9 fie rii#at9
"elcii 1n relie 1 <u/i>a e p9r este rulat9 #a <i #um ar fi pus9 pe
5iguiuri. Se piapt9n9 <u/i>a :n sus4 :n ire#>ia opus9 sensului rul9rii. Se
r9su#e<te p=n9 re/ine la r99#ina p9rului <i se prine #u #lips. Korma
a#estui mel# tre5uie s9 fie ienti#9 #u <u/i>a e p9r #are ar fi fost pus9 pe
5iguiu
"elcii de le,/tur/ 1 se foloses# :n fa>9 la 5reton4 spre t=mple <i #a o
leg9tur9 e la montarea p9rului la spate pe 5iguiuri la mel#ii pla>i. Se
piapt9n9 p9rul :n ire#>ia opus9 rul9rii <u/i>ei e p9r. Se r9su#e<te <u/i>a
p=n9 re/ine la r99#in94 se prine #u un #lips. Pentru a o5>ine o sta5ilitate
se introu#e :n interiorul mel#ului e leg9tur9 pu>in9 /at9. (el#ul e
leg9tur9 seam9n9 #u mel#ul :n relief4 ar este #e/a mai mare.
"elcii cu r/d/cin/ prelun,it/ 1 seam9n9 #u mel#ii pla>i4 ar
roto#olul este a<ezat mult mai eparte e r99#ina <u/i>ei in #are s@a
e.e#utat mel#ul.
I!.0.6i,udiurile
%iguiurile se fi.eaz9 :n a<a fel :n#=t p9rul s9 nu fie stri/it. A#easta
se :nt=mpl9 #=n se foloses# 5iguiuri #u elasti# sau #u #leme e presare.
Ris#ul este mai mi# atun#i #=n se fi.eaz9 #u agrafe in plasti#. Agrafele
tre5uie :nfipte :ntoteauna #ontrar ire#>iei e :nf9<urare4 #ap9tul agrafei
tre5uie s9 prin9 penultimul strat al 5iguiului. ?nf9<ur>i :ntoteauna in
fa>9 spre spate. 7a un p9r lung separa>i <u/i>e nu prea groase4 altfel us#area
ureaz9 mult timp. P9rul fin ,su5>ire- se umeze<te :nainte e :nf9<urare #u
fi.ati/ pentru a fi #oafura mai sta5il9. B5>inerea 5u#lelor sau /alurilor este
eterminat9 e 5iguiuri. Pentru 5u#lele #are tre5uie s9 ureze mai mult
timp sunt ne#esare 5iguiuri mai su5>iri. Cu 5iguiuri e m9rime mi*lo#ie
<i p9r e lungime meie se o5>in /aluri mari4 iar p9rul lung4 tuns rept4 #u
a#elea<i 5iguiuri se o5>in /aluri mai elasti#e. 7a p9rul s#urt a#este
5iguiuri #onfer9 p9rului un aspe#t /oluminos <i pufos. %iguiurile mi#i4
elasti#e4 a<a@zise papiote 1 au p9rului o tensiune mare <i realizeaz9 5u#le
<i /aluri eose5it e pufoase. P9rul us#at la #as#9 tre5uie r9#it :nainte e a
24
s#oate 5iguiurile4 astfel :n#=t Leratina :nmuiat9 in #auza #9lurii s9
e/in9 in nou ur9 <i #apa5il9 s9 sus>inut9 forma nou9 a p9rului. 0a#9
p9rul a fost :nf9<urat pe 5iguiuri su5>iri4 pentru a realiza 5u#le aspre4 este
5ine s9 se :ntre5uin>eze un piept9ne #u in>i mari. 0a#9 se folose<te
pieptenele fin sau peria4 se o5>ine o #oafur9 #u aspe#t pufos.
I!.3.Te#nica e?ecut/rii onduleurilor ran2u.e-ti
Bnuleurile fran>uze<ti se realizeaz9 manual. ;le se realizeaz9 #a <i
onul9rile normale manuale. ;le se formeaz9 pe p9rul ume #u piept9nul <i
egetele4 form=n #anturi onulate :n ung+i rept #u linia e piept9nare.
Prin #ant al onula>iei :n>elegem zona rii#at9 prin #are un onuleu tre#e :n
alt onuleu al9turat.Ceea #e tre5uie a/ut :n /eere este faptul #9 spre
eose5ire e onuleurile normale manuale4 onuleurile fran>uze<ti au o
perspe#ti/9 orizontal9. Ca instrumente se pot utiliza #lipsurile sau a#e e
fi.are4 piept9n #ur5at pentru onuleuri umeesau piept9n e frizerie4 o
sti#l9 e pul/erizator e ap94 iar prousele utilizate sunt spuma e p9r <i
fi.ati/ul. Pentru un aspe#t e o#azie se poate a9uga <i la#ul e p9r.
2$
!.Coauri de da"/
!.*.Ar"onia e2ei -i @olu"ul coaurii
?ntoteauna #=n orim s9 alegem o #oafur94 tre5uie s9 lu9m :n
#onsierare mai mul>i fa#tori: tipul e p9r4 fizionomia #lientei ,forma
figurii ei: rotun94 :n form9 e par94 p9trat94 triung+iular94 reptung+iular94
:n form9 e iamant sau e inim9 1 /ezi imaginile-4 #uloarea p9rului <i
orin>a #lientei. 0e asemenea4 #oafeza tre5uie s9 episteze :n preala5il
efe#tele #apului #lientei pentru a le mas#a. ?n general4 a#east9 mas#are a
imperfe#>iunilor se realizeaz9 :n mo spe#ial prin /olumul #oafurii.
26
Fa2/ rotund/ Fa2/ p/trat/
Fa2/ 1n or"/ de perl/ Fa2/ alun,it/
2'
Fa2/ 1n or"/ de dia"ant Fa2/ 1n or"/ de ini"/
!.+.Deecte ale capului A corectarea lor
"ipuri e ispropor>ii ale #apului
?n /ia>a e zi #u zi :nt=lnim persoane #u iferite efe#te:
spr=n#ene :nalte
o#+i rotunzi <i mari
istan>a prea mare intre spr=n#ene
spr=n#ene repte sau #9zute pe o#+i
frunte lat9
o5ra*i proeminen>i
ma.ilar mare
p9r foarte aspru ,spongios-
p9r pu>in
#ap turtit
per#iuni foarte alungi>i
/=rte*uri
goluri e p9r
#omeoane e gr9sime
#+elie
p9r a5unent
g=t gros <i s#urt
g=t lung <i su5>ire
ure#+i mari
2)
nas lung sau lat
o5raz mare sau mi#
Corectarea deectelor
7a o persoan9 #u p9r pe #eaf9 se re#oman9 #oafuri sau tunsori
repte4 meii sau #+iar lungi. A#ela<i lu#ru se re#oman9 persoanelor #u
p9r pu>in sau #u goluri e p9r la #eaf9.
Pentru persoanele #u /=rte*uri la #eaf9 se re#oman9 tunsori foarte
s#urte: unise.4 rap4 5ros4 sau tunsorile #u #+i#9.
Pentru persoanele #u /=rte*uri sau goluri la ure#+i se re#oman9
5ross sau per#iuni lungi ,4@$ #m- sau tunsori <i #oafuri meii.
Pentru persoanele #u p9r pe frunte se re#oman9 me<e o5li#e sau
5reton.
7a o persoan9 #u p9r foarte es <i aspru se re#oman9 tunsori foarte
s#urte sau #oafuri pe p9r lung.
7a persoanele #u #+elie se re#oman9 #oafuri rii#ate e la #eaf9 spre
fa>9.
7a persoanele #u per#iuni foarte as#u>i>i se re#oman9 tunsori:
(irelle (. Sau Afro. Nu se re#oman9 tunsorile #u per#iuni.
Kizionomia #u efe#te mari
(a.ilar mare: se re#oman9 fruntea es#operit9 iar partea e *os a
#oafurii aus9 mult spre fa>9.
Nas mare: se re#oman9 5reton pe frunte <i p9r aus spre fa>9.
Krunte mi#9: se re#oman9 o #oafur9 :nlt94 frunte es#operit9 <i p9rul
tapat 5ine :n zona #alotei.
Kruntea 5om5at9: se re#oman9 5reton4 #ute4 #oafura e la #eaf9 s9
fie :n form9 e J3E4 lungime meie.
Cap mi#: se re#oman9 #oafuri /aporoase <i tunsori meii.
Ure#+e mare sau mi#9: se re#oman9 tunsori asimetri#e4 J#arreE sau
meii.
B5raz mar sau mi#: se re#oman9 #oafuri asimetri#e ,#u #ol>ul pe
o5raz- <i se au# me<e pe fa>9.
Ka>a o/al9: este forma ieal9 <i merge ori#e tunsoare.
!I.Tunsori de da"/
!I.*.Ustensile necesare
22
Ustensilele ne#esare sunt: guler4 prosop4 manta4 foarfe#94 foarfe#9 e
filat4 lam94 piepteni e iferite tipuri ,#u in>ii rari pentru es#ur#at p9rul <i
#u in>ii normali pentru tuns-4 #lipsuri sau #lame.
!I.+.Te#nici clasice de tuns
Pentru a putea realiza o tunsoare #u su##es4 tre5uie mai :nt=i s9
#unoa<tem instrumentul e 5az9: foarfe#a. ,foto.$. 1 P. 1 pag. 4'4 fig.1-
"e+ni#ile e tuns #lasi#e #onstau la 5az9 in ou9 mi<#9ri: tunsul Jpe
egeteE <i tunsul J:n m=n9E sau J:n palm9E. "unsul Jpe egeteE se
realizeaz9 #el mai u<or: up9 #e s@a ales <u/i>a4 se >ine :ntre egetul ar9t9tor
<i #el mi*lo#iu al m=inii st=ngi4 iar #u foarfe#a :n m=na reapt9 se tune
<u/i>a. "unsul J:n m=n9E este pu>in mai ifi#il <i e o5i#ei se realizeaz9
pentru p9rul e la #eaf9 sau pentru p9rul lung pentru a@l >ine trept /erti#al
orintat :n *os.
3M
!I.0.Tunsori clasice de da"/
C=te/a tun#sori #lasi#e: gar#on4 emi@gar#on4 pa*4 sason4 so/age4
5ross4 panL4 retro4 #arre4 #u 5reton4 #u #oi>94 #u #alot94 asimetri#94
tunsoarea #u figuri geometri#e.
%retoanele 1 #=n tunem un 5reton ne orient9m up9 o#+i4 frunte <i
pome>i. %retoanele pot fi :n ung+i sau :n J3E4 rotune4 :n la>e4 #=te/a fire4
rept4 5reton :ntr@o parte sau o5li#.
Per#iunii 1 la per#iuni ne orient9m up9 forma ure#+ii4 a ma.ilarului4
a pome>ilor <i iferite efe#te ,p9r pe frunte <i /=rte*uri-. Per#iunii pot fi: :n
#ol>4 easupra ure#+ii4 spaniol4 spitz4 peste ure#+e4 la *um9tatea ure#+ii sau
f9r9 per#iuni ,ra<i-.
Ceafa 1 #=n tunem #eafa ne orient9m up9 ure#+i4 g=t4 ma.ilar4
umeri <i #alitatea p9rului. Ceafa poate fi: :n la>e4 :n J3E4 #u #oi>94 filat9
59r59te<te4 rotun94 reptung+iular9 ,#u 5orur9-.
31
"unsoarea JCARR;E
Se :mparte p9rul :n ou9 p9r>i egale
in fa>9 #9tre #eaf9. Se alege prima ram9
e la #eaf94 restul p9rului se rii#9 <i se
prine :n #lipsuri4 :ntr@o parte <i :n #ealalt9.
Prima ram9 se tune mai s#urt #u 1@2 #m.
0a#9 are p9r pu>in sau su5>ire4 prima ram9
se fileaz94 pentru a a /olum #oafurii.
"ipuri e #arre: #u 5reton4 #u ung+i as#u>it4
#u #alot94 (irelle (at+ieu4 asimetri#4 #u
#oi>9
H
.
"unsoarea PAQ
"ipul e p9r poate fi <i su5>ire <i tare4
e preferat rept #a paiul. Iniferent e
lungime4 p9rul ,p=n9 la 59r5ie sau p=n9 la
um9r-se tune rept pe <u/i>e. 7a #eaf9
:ntoteauna pu>in mai s#urt. %retonul
p=n9 la spr=n#ene se tune orizontal e la
o t=mpl9 la alta
H
.
"unsoarea JIARCBNE
;ste #ea mai /e#+e tunsoare lansat9 e Co#o C+anel :ntre anii 123)@
124M. a#east9 tunsoare au#e foarte mult #u #ea in zilele noastre: #eafa
s#urt94 #alota lung94 ure#+ile a#operite ,se fa#e pe fir rept <i este reapt9-.
Se tune pe p9r sp9lat sau ume4 se :mparte p9rul :n ou94 in fa>9 #9tre
spate4 se tun p9r>ile repte p=n9 la lo5ulure#+ii sau la *um9tatea ure#+ii
,epine e preferin>e-. Ceafa pierut9 pe piepten <i un 1 #m in partea e
sus ,#alota- pentru a nu r9m=ne ung9 ,#a la tunsoarea 5ross-. Se onuleaz9
#u 5iguiuri4 #lame sau mel#i.
H
A#east9 tunsoare #unoa<te i/erse /aria>ii.
H
Iem.
32
"unsoarea J0;(IIARCBNE
;ste a#ea<i tunsoare4 #e/a mai lung9 iar #eafa are 1@2 #m.
"unsoarea JR;"RBE
;ste o tunsoare asem9n9toare emi@gar#on4 oar #9 p9rul /ine tuns :n
#as#a9 :n partea e sus4 iar :n partea e *os este rept. Se #oafeaz9 #u
feonul.
Ha#este tunsori se re#oman9 pe fir rept
Ha#este tunsori se potri/es# persoanelor #u 5ar5a as#u>it94 ure#+i mari
<i pome>i mari.
"unsoarea JASI(;"RICRE
Se poate e.e#uta <i pe un p9r #u un
permanent Jmelan*E. Se :mparte p9rul e
easupra ure#+ii spre g=t4 :n *os. Restul
p9rului se prine :n #lipsuri. "unsoarea
se :n#epe e la per#iunele es#operit pe
#are :l tunem frizere<te ,filat foarte 5ine-
<i #o*ntinu9m #9tre #eaf9. Se esprine
p9rul4 se piapt9n9 :n ire#>ia e #re<tere4
up9 #are se tune 1 #m easupra ure#+ii
es#operite. Se merge :n linie o5li#9 #9tre
#ealalt9 ure#+e. Asimetria poate fi mare4
mi*lo#ie sau mi#9. %retonul se tune tot
o5li# ,a#9 nu :<i poate pune me<9-
H
.
"unsoarea J%RBSSE
Se alege #alota f9#=n #9r9ri e o parte <i e alta4 e la o ure#+e la
#ealalt9. Se porne<te #u ou9 #9r9ri laterale #am la $ #m easupra ure#+ii4
paralele4 #are se fragmenteaz94 <i se aleg <u/i>e #am e a#eea<i lungime.
(e<ele sunt e a#eea<i m9rime <i se prin :n #lipsuri. Per#iunii <i #eafa se
tun frizere<te pe piepten. ;i pot fi: ra<i4 :n #ol> sau rep>i. Se esfa#e p9rul
prins4 se piapt9n9 :n sensul e #re<tere up9 #are se tune rept :n#ep=n e
H
A#esta este oar un e.emplu e tunsoare asimetri#9. ;.ist9 o /arietate larg9 e
tunsori asimetri#e.
33
la spate4 merg=n #9tre reapta sau st=nga. Se poate :nt=mpla #a termina>ia
#alotei s9 fie :n J3E sau pe rotun. C=n #alota este :n J3E <i 5retonul se
fa#e a fel4 ar o form9 mai :nul#it9. Pe rotun4 5retonul tune tot pe
rotun.
"unsoarea JSASSBNE
P9rul tre5uie s9 fie la lungimea
e #el pu>in 2M #m. Se :mparte :n ou9
#a <i la Carre. %retonul se alege <i se
piapt9n9 spre fa>9. "unsoarea :n#epe
e la 5reton spre ure#+e4 #ontinu=n pe
forma o/al9 #9tre #ealalt9 ure#+e.
"unsoarea JRAPE
;ste o tunsoare 59r59teas#9 ar pe #are o pot purta <i fetele. 0e#i u se
poate e.e#uta pe p9r pu>in sau moale. Se :n#epe prin alegerea #alotei la 4
egete easupra ure#+ii :n form9 reptung+iular9 <i se prine :n #lipsuri. Se
:n#epe tunsoarea e la #eaf94 merg=n #9tre #re<tet4 urm9rin #a lungimea
p9rului s9 fie progresi/9. "ot a<a se pro#eeaz9 <i la per#iuni. Calota4
:nainte s@o tunem tre5uie at9 #u spum9 sau gel. P9rul se piapt9n9 :n sus <i
se tune :n form9 reptung+iular9 perfe#t.
"unsoarea J6;77SE
Se alege prima ram9 <i se taie :n fun#>ie e orin>a #lientei. Se mai
tune :n#9 un r=n e p9r ,2@3 #m grosime-4 la a#ela<i ni/el #u #ealalt94
apoi se alege o #9rare :n#ep=n in fa>9 e 2@3 #m @a lungul #9reia alege
p9rul e@o parte <i e alta a fe>ei <i se prine :n #lipsuri. Restul p9rului se 9
peste #ap <i se alege <u/i>e /erti#ale4 :n#ep=n e la mi*lo#ul #apului #9tre
ure#+i4 e grosime meie4 #are se rii#9 perpeni#ular pe #ap <i se taie
o5li# ,a/e>i gri*9 la lungime-. 7ungime optim9 este p=n9 une :n#epe #eafa.
A#east9 mi<#are se fa#e #u mare gri*94 a/=n :n /eere #9 spre ure#+i
<u/i>ele tre5uie s9 fie mai lungi ,spre fa>9-. Se au rumul <u/i>elor #are au
fost prinse :n #lipsuri. Se aleg <u/i>ele /erti#ale #are se rii#9 perpeni#ular
pe #ap <i se #iupes# ,o5li#-4 a/=n gri*9 s9 fie #am e a#eea<i lungime #u
rama4 apoi se fran*ureaz9. ?n final se #ontroleaz9 /=rfurile.
34
"unsoarea p=n9 la umeri
Se potri/e<te tipului e p9r s9n9tos4
#u firul gros <i lu#ios. P9rul e la #9rarea
lateral9 se piapt9n9 rept spre toate ire#>iile.
Pentru 5reton se separ9 o 5an9 e p9r luat9
e 1 #m <i se taie fran*urat. P9r>ile laterale s9
fie u<or #izelate4 ai#9 se prin <u/i>ele
separate4 se apli#9 o5li#9 foarfe#a es#+is9 :n
<u/i>9 la treimea e *os <i apoi se trage :n#et
:n *os spre #ap9tul p9rului.
"unsoarea #ir#ular9
Corespune femeilor #u fa>a rotun94 #u g=t puterni# <i ure#+i nu
prea elegante. "ipul e p9r poate s9 fie su5>ire sau #+iar rar. C9rarea este
situat9 foarte sus. P9rul se tune rept e *ur :mpre*ur #u o rotun*ire u<oar9.
7a spate p9rul este la ni/elul 59r5iei4 iar :n fa>9 la ni/elul /=rfului nasului.
"unsoarea :n fran*uri
Se potri/e<te e la firul e p9r normal la #el aspru. Partea e la #eaf9
<i p9r>ile laterale se tun la a#eea<i lungime. Contururile laterale4 la fel #a <i
mo>ul s#urt se taie fran*urat. Pentru #a marginile s9 nu fie repte se
a*usteaz9 :n final4 prin #iupire #u foarfe#a4 a/=n /=rful :n *os.
!I.3.Te#nici "oderne de tuns
Pe l=ng9 te+ni#ile #lasi#e e tuns mai este <i te+ni#a moern9 e tuns4
te+ni#a #ut. ;a #uprine mai multe mi<#9ri #um ar fi eep@point4 sli#e4
pi/ot@point et#. ;le sunt iferite prin metoa e tuns <i anume prin
moalitatea :n #are se >ine foarfe#a fa>9 e <u/i>9 ,/erti#al4 :n #ontinuarea
firelor e p9r4 o5li# et#-. Astfel4 pornin e la tunsorile #lasi#e4 #u a*utorul
a#estor metoe e tuns se pot realiza noi tunsori moerne4 se poate fila f9r9
a*utorul foarfe#ii e filat et#. "otu<i4 a#east9 te+ni#9 se re#oman9 a fi
utilizat9 numai up9 #e te+ni#ile e tuns #lasi#e sunt st9p=nite foarte 5ine
3$
in #auza peri#olelor e.istente: r9nirea #lientei4 t9ierea egetelor <i e#i o
posi5il9 infe#tare #u agen>i patogeni
H
.
!II.Ondula2ia c#i"ica
Ondula2ia per"anent/
Bnula>ia permanent9 este o :n#re>ire a p9rului pe #ale artifi#ial9 #u
a*utorul 5iguiurilor4 a #9lurii <i a unor solu>ii spe#iale. Prin#ipiul
onula>iei permanente #onst9 :n :nmuierea Leratinei #on>inut9 :n #elulele
firului e p9r. Su5 influen>a apei4 a #9lsurii sau a unor su5stan>e #+imi#e4
leg9turile intre lan>urile paralele #are formeaz9 Leratine se rup <i apoi se
grupeaz9 :n alt mo permi>=n firelor e p9r s9 #apete o alt9 form9.
Pentru a e.e#uta un permanent e #alitate4 tre5uie s9 >inem seama e
#alitatea p9rului4 #are poate fi: moale <i su5>ire4 /opsit sau e#olorat4
spongios4 impropriu pentru permanent4 p9r normal.
;.ist9 mai multe tipuri e permanent: la #al ,se folosea :n tre#ut-4 la
re#e4 melan*4 spiralat4 antipermanentul.
Bnula>ia permanent9 re#e
Permanentul re#e este o5>inut prin ou9 a#>iuni:
1. A#>iunea me#ani#9 1 #onst9 :n rularea p9rului4 <u/i>9 #u
<u/i>94 pe 5iguiuri in lemn sau material plasti#. Rularea
<u/i>elor e p9r pe 5iguiuri tre5uie s9 fie #ore#t e.e#utat9.
0e rularea <u/i>elor pe 5iguiuri /a epine forma
onula>iei permanente <i #+iar rezisten>a.
2. A#>iunea #+imi#9 1 #onst9 :n :ntre5uin>area a ou9 li#+ie:
@ solu>ia e permanent pe 5az9 e a#i t+ioglF#oli#4 su5
influen>a #9reia p9rul se :nmoaie4 se umfl94 :<i s#+im59
se#>iunea4 realiz=nu@se :n#re>irea lui.
@ Solu>ia e neutralizare4 #are este un o.iant4 a/=n rept
s#op neutralizarea solu>iei e permanent re#e.
Neutralizatorul fi.eaz9 onula>ia permanent94 p9rul
r9m=n=n a<a #um a fost r9su#it pe 5iguiuri.
"e+ni#a e.e#ut9rii permanentului la re#e:
H
A#east9 te+ni#9 se /a utiliza la :n#eput numai su5 :nrumarea unui instru#torA
36
Pentru a o5>ine o onula>ie permanent9 la re#e e 5un9 #alitate se /a
pro#ea up9 #um urmeaz9:
@se /a sp9la 5ine p9rul #u un <ampon neal#alin ,f9r9 a se limpezi #u
o>et sau zeam9 e l9m=ie <i nu se /a sp9la #u s9pu-
@se /a e.e#uta o tunsoare ae#/at9.
(ontarea se /a fa#e :n fun#>ie e #oafura orit9: peste #ap4 :ntr@o
parte4 #u #9rare sau la r99#in9. Kie#are <u/i>9 e p9r #are urmeaz9 a fi
rulat9 pe 5iguiu /a fi 5ine umezit9 #u solu>ie e permanent. Se /a rula
#ore#t fie#are <u/i>9 e p9r pe 5iguiu. Nu se amite #a p9rul e pe 5iguiu
s9 fie prea le*er sau prea str=ns rulat. Gu/i>a e p9r aleas9 tre5uie rulat9 :n
a<a fel :n#=t up9 #e s@a rulat 5iguiul p=n9 la r99#in94 a#esta tre5uie s9 fie
plasat e.a#t pe r99#ina <u/i>ei e p9r aleas9. B aten>ie eose5it9 tre5uie
s9se a#ore fi.9rii 5iguiului #u elasti#ul4 eoare#e #=n elasti#ul este prea
str=ns pe 5iguiu4 peste p9r4 las9 urme pe <u/i>9 ,#onstituin astfel o #auz9
e nereu<it9 a permanentului-. 0up9 #e tot p9rul a fost rulat #ore#t pe
5iguiuri4 se fa#e un #ontrol4 ai#9 se esfa# unul sau ou9 5iguiuri intre
primele rulate pentru a apre#ia timpul e a#>iune ne#esar. 0up9 a#eea se
a#oper9 #apul #u o 5onet9 ,#api<on- e plasti# <i #u un prosop us#at. Se /a
l9sa timpul ne#esar e a#>iune al solu>iei :n /eerea o5>inerii onula>iei
permanente. Coafeza tre5uie s9 urm9reas#9 #u aten>ie a#est pro#es4
/erifi#=n o at9 la 1M@1$ min.4 esf9#=n 5iguiul e #ontrol <i o5ser/=n
rezultatul e la r99#ina p9rului :n partea sa #ea mai s9n9toas9. ?n #azul
unui p9r /opsit4 se /a a/ea :n /eere firul e p9r pe toat9 lungimea lui.
Korma <i imensiunea 5iguiurilor sunt importante pentru #9 :n
fun#>ie e #=t sunt ele e su5>iri4 at=t /or fi 5u#lele mai mi#i4 <i in/ers4 #u
#=t sunt mai groase 5igu#iurile4 #u at=t 5u#lele sunt mai mari.
0up9 e.pirarea timpului e a#>iune4 p9rul tre5uie #l9tit ,3@$ min- #u
ap9 #9lu>9 pentru a opri a#>iunea solu>iei e permanent <i pentru a o
elimina pentru a nu /eni :n #onta#t #u neutralizatorul. 0a#9 nu este #l9tit
#um tre5uie4 resturile e su5stan>e #+imi#e :<i /or #ontinua a#>iunea.
Urmarea /a fi istrugerea p9rului <i insta5ilitatea onul9rii #+imi#e. 0up9
#l9tire se tre#e la fi.area permanentului4 ai#9 neutralizarea. ;a /a a#>iona
asupraa p9rului pentru a #onferi o sta5ilitate :n plus. 0eose5it e important
este #a fi.a*ul s9 se apli#e pe toat9 suprafa>a p9rului #u mare aten>ie.
Neutralizarea #onst9 :n 1M gr e per+irol la $MM ml ap9. Se /a l9sa s9
a#>ioneze 1M@1$ min up9 #are se s#ot 5iguiurile #u mult9 aten>ie4 pentru
#a p9rul s9 r9m=n9 r9su#it4 iar <u/i>ele s9@<i p9streze aspe#tul e 5u#l9. ?n
#ontinuare se /a limpezi 5ine p9rul #u ap9 #9lu>9 p=n9 se elimin9 #omplet
3'
neutralizatorul. Ni#i un alt pro#eeu nu@i poate oferi unui p9r s9r9#9#ios un
aspe#t mai /aporos4 ar :n a#ela<i timp ni#i o alt9 pro#eur9 nu 9uneaz9
at=t e mult4 a#easta atorit9 faptului #9 ori#e onula>ie #+imi#9 #onstituie
un ata# #+imi# puterni# asupra stru#turii p9rului4 pe #are4 pra#ti#4 nu e.ist9
posi5ilitatea e a o refa#e. 7a onularea #+imi#9 tre5uie s9 se a#ore mare
aten>ie urm9toarelor aspe#te: tipul4 starea <i stilul e aran*are al #oafurii.
?naintea efe#tu9rii a#estei opera>ii tre5uie s9 refle#ta>i serios la #eea #e a>i
ori 1 5u#le str=nse4 zulufi mari4 /aluri a=n#i mari sau numai un aspe#t
/aporos.
Solu>ia4 #are formeaz9 /alurile4 p9trune :n interiorul p9rului <i
es#+ie a#olo Jpapilele #enu<iiE,stru#turi #+imi#e atorit9 #9rora p9rul :<i
p9streaz9 sta5ilitatea-. 0atorit9 a#estei su5stan>e4 p9rul e/ine moale <i
#apa5il s9 #apete forma orit9. 0eose5it e important este #a solu>ia
folosit9 pentru formarea 5u#lelor <i urata ei e a#>ionare tre5uie s9
#orespun9 stri#t #alit9>ii p9rului. Stratul fi5ros muiat e solu>ie se
aapteaz9 in #e :n #e mai mult moel9rii. ;ste foarte important e rre>inut
faptul #9 ori#e #oafur9 e.e#utat9 #+imi# fa#e #a p9rul s9 e/in9 #u #=>i/a
#entimetri mai s#urt4 iar rezultatul onul9rii #+imi#e epine foarte mult e
tunsoare. %u#lele str=nse pot fi o5>inute numai intr@unp9r tuns :n s#ar94 iar
pentru /aluri4 tre5uie s9 fie un p9r t9iat rept4 e a#eea<i lungime.
7a un p9r normal ,ne/opsit- 1 timpul e a#>iune este e 2M@6M min.
7a fie#are 1M@1$ min se /a :n#er#a un 5iguiu.
7a un p9r /opsit 1 se poate realiza pe p9r sp9lat <i un pi# ume.
"impul e e.e#u>ie /a fi e 1$@4M min.
7a un p9r murar <i gras 1 se poate fa#e la persoanele #u /opsiri
repetate <i #u un p9r foarte aspru.
7a un p9r us#at 1 se /a sp9la p9rul <i se /a unge #u 5alsam. Se /a
ilua solu>ia p=n9 la $MT #u ap9.
Aten2ieB
7a un p9r /opsit sau e#olorat nu se pune #apison. 0a#9 se fa#e
permanent pe un p9r e#olorat4 el e/ine gelatinos4 se rupe <i are un aspe#t
nepl9#ut. Se /a :n#er#a un 5iguiu :nainte4 pe o <u/i>9 timp e 1M min.
5er"anentul CMelan=D
Se e.e#ut9 #u 5iguiuri groase <i #u solu>ie mai iluat9 p=n9 la $MT
#u ap9.
5er"anentul cu solu2ie Eella sau Londa
;ste o solu>ie spe#ial94 se g9se<te pentru iferite tipuri e p9r4 are un
aspe#t l9ptos <i un miros mai pu>in p9trunz9tor. ; o solu>ie :n #are se
3)
g9se<te 5alsam <i uleiuri /egetale. ;a se folose<te e o5i#ei la p9rul /opsit4
e#olorat sau egraat.
5er"anentul spiralat
Pentru a#esta e.ist9 <i 5iguiuri spe#iale4 mai lungi e 1$@2M #m4 e
lemn4 plasti# sau te.toli. Gu/i>ele se r9su#es# :n form9 e spiral9. Solu>ia
nu se ilueaz9. "impul e e.e#u>ie este :ntre 4M@6M min up9 #are se fa#e
neutralizarea4 la fel permanentul re#e. 7a permanentul spiralat sunt ou9
mouri e a fa#e montarea 1 #ea #lasi#9 <i e la #eaf9.
Antiper"anentul ,es#re>irea p9rului-
Solu>ia e permanent pe 5az9 e a#i tio+lF#oli# nu are numai
posi5ilitatea e a :n#re>i p9rul #i <i e a permite es#re>irea lui. 0es#re>irea
este o opera>ie mult mai eli#at9 eoare#e solu>ie fiin apli#at9 mai ales la
r99#ina p9rului4 ea /a fi :n #onta#t mai lung timp #u pielea #apului4
#onstituin o posi5il9 surs9 e iritare. Pentru a e/ita a#est in#on/enient4 se
pot lua #=te/a m9suri e prote#>ie a pielii. Rezultatele #e se pot o5>ine prin
a#east9 opera>ie ifer9 up9 #azul tratat #are poate fi #lasifi#at :n 3
#ategorii: @permanent prea #re>! @p9r onulat! @p9r #re> natural.
?n primele ou9 #azuri4 es#re>irea este posi5il94 p9rul fin #omplet
sau par>ial netezit. ?n ultimul #az se poate o5>ine o u<oar9 netezire a p9rului
#re>4 a#est tip e p9r fiin #el mai re5el la opera>ia e es#re>ire. Pentru a
e/ita ori#e iritare a pielii #apului4 opera>ia e es#re>ire nu se /a fa#e e#=t
pe p9r nesp9lat. Alegerea prousului se fa#e #a la permanent :n fun#>ie e
starea p9rului. Se /or prefera solu>iile e permanent e tratament4 #are sunt
mai u<or e lo#alizat la r99#ini. ;/entual4 se pot utiliza <i prousele
o5i<nuite4 #ore#t=n fluiitatea lor prea mare4 ameste#=nu@le #u #rema
solu5il9 e regenerare e 5un9 #alitate. Prousul se /a apli#a #=t mai
repee posi5il pe tot #apul4 :n#ep=n #u p9r>ile #ele mai #re>e. ?n general
a#estea se situeaz9 :n *urul fe>ei <i :n #re<tet. Prousul se apli#9 mai :nt=i la
r99#ina p9rului4 #are se es#re>e<te mai greu <i apoi se :ntine pe toat9
lungimea firului e p9r. Se /a l9sa s9 a#>ioneze 1M min apoi se /a piept9na
5ine p9rul <i s9 se prin9 #u #lipsuri ,in plasti#-4 in lo# :n lo# <i se /a
pune #api<onul in plasti#. 0up9 #ir#a 3M@4M min se /a #l9ti <i se apli#9
neutralizantul. ?n a#est timp se /a /erifi#a mereu opera>ia e es#re>ire.
Se poate :nt=mpla #a rezultatul es#re>irii s9 nu fie #el orit4 sau
/=rfurile s9 e/in9 prea rigie. Pentru a #ore#ta se ruleaz9 repee p9rul :n
5u#le4 se pune un fileu <i apoi se neutralizeaz9.
0a#9 este numai un e.#es e :n#re>ire4 pentru a fa#e p9rul mai pu>in
#re>4 se esfa# repee 5iguiurile <i :nainte e a neutraliza se piapt9n9 p9rul
32
:n toate sensurile4 :ntinz=n u<or p9rul :n#re>it. ?nat9 #e se o5>ine onuleul
orit se :nf9<oar9 /=rfurile <i se neutralizeaz9. 0a#9 se #onstat9 #9 p9rul e
pe t=mple este foarte sensi5il4 p9r=n4 :n final4 #a ars e solu>ia e
permanent4 se /or s#oate repee 5iguiurile4 se /a piept9na fie#are <u/i>9 <i
se /a :nf9<ura in nou4 pe un 5iguiu mai gros4 ar nu str=ns. 0up9 #=te/a
se#une se #ontroleaz9 <i apoi se neutralizeaz9.
Atun#i #=n este /or5a e un p9r foarte fragil <i eose5it e poros ,e
e.. e#olorat-4 tre5uie s9 se ai multe pre#au>ii eoare#e a#est tip e p9r
a5soar5e repee <i mult in solu>ie4 iar o penetrare rapi9 <i masi/9 a
a#esteia este peri#uloas9. Se re#oman9 utilizarea prouselor foarte sla5e.
Pe l=ng9 a#east9 situa>ie4 #=n tot p9rul este fragil4 e.ist9 <i alte #azuri #a:
/=rfuri :n#9 :n#re>ite4 mai fragile4 p9r ars e soare4 #are ne#esit9 pre#au>ii
eose5ite. Singura rezol/are este e a a#operi p9rul #u o su5stan>9 e
prote#>ie4 #are s9 :nt=rzie a#>iunea agen>ilor a#ti/i4 :mpiei#=n p9trunerea
lor rapi9 :n stru#tura p9rului.
6i,udiul de control
Se esfa#e un 5iguiu e #ontrol <i se /erifi#9 graul e moelare al
p9rului prin una p=n9 la ou9 r9su#iri ale a#estuia. 0up9 /erifi#are se /a
fi.a in nou4 etermin=nu@se timpul e a#>ionare #orespunz9tor.
Prin#ipalele #auze e e<e# ale unui pemanent:
1.dac/ p/rul este pu2in cre2: @solu>ia sla59! @timp e e.punere
insufi#ient! @<u/i>e prea groase! @:nf9<urarea prea sla59 pe 5iguiuri!
@5iguiuri prea mari pentru #alitatea p9rului.
2.dac/ p/rul este prea cre2: @solu>ia prea tare! @timp e e.punere
prea lung! @e.#es la :ntinerea p9rului pe 5iguiu! @5iguiuri pre mi#i
pentru #alitatea p9rului.
3.@Fruri cre2e% r/d/cini /r/ @i,oare: @p9r prea lung! @<u/i>e prea
groase! @/=rfuri prea filate! @<u/i>e prost :mp9r>ite ,p9r s#urt-.
4.o <un/ 1ncre2ire ,eneral/ dar @Frurile nu au @i,oare: @/=rfurile
nu au fost filate :nainte #u foarfe#a! @:nf9<urare efe#tuoas9 pe 5iguiuri.
$.p/r ca de creol ,se o5ser/9 la p9r moale sau foarte fin-: @solu>ie
prea tare! @:nf9<urare pe 5iguiuri prea sla59! @timp e e.punere insufi#ient.
6.onduleu satis/c/tor dar @Frurile sunt drepte: @:m5i5are
imperfe#t9! @proast9 neutralizare.
'.onduleul dispare la pri"a sp/lare: @transformarea insufi#ient9 a
stru#turii firului e p9r! @proasta neutralizare.
).1n ti"pul e?ecu2iei se "ontea./ nor"al% dar onduleul dispare:
@e.#es e e.punere! @solu>ie prea tare.
4M
2.p/rul se rupe de la r/d/cin/: @proasta fi.are a elasti#ului! @<u/i>e
prea groase! @solu>ie prea tare ,p9r e#olorat-.
Alte #auze ale unui permanent re#e nereu<it:
Sp9larea ne#orespunz9toare a p9rului!
"unerea in#ore#t9 a p9rului!
Alegerea ne#orespunz9toare <i umezirea superfi#ial9 a
<u/i>elor e p9r!
Rularea ne#orespunz9toare a p9rului pe 5iguiuri!
Apre#ierea ne#orespunz9toare a #alit9>ii p9rului <i timpul e
a#>iune a solu>iei e permanent!
Neutralizarea superfi#ial9!
0erularea in#ore#t9 a 5iguiurilor in p9r!
Solu>ie e permanent e proast9 #alitate sau alterat9!
Kolosirea e 5iguiuri nesp9late up9 #e au fost s#oase e la
prima neutralizare. %iguiurile nelimpezite up9 prima
neutralizare4 folosite la alte onula>ii permanente pot s9
#ontri5uie la nereu<ita unui permanent4 eoare#e :n
neutralizant e.ist9 o #antitate e per+irol #are se epune pe
a#estea.
Ce ondula2ie c#i"ic/ este "ai <un/G A cea acid/ sau cea
alcalin/G
?n tre#ut4 prin onula>ii a#ie se :n>elegea o onula>ie #+imi#9 moale.
?n prezent #e/a s@a s#+im5at4 at=t :n #ompozi>ia #=t <i :n a#>iunea
preparatelor4 astfel #9 am=nou9 tipurile au <i a/anta*ele <i eza/anta*ele
lor.
5reparatele acide 1 a/anta*e: sunt mult mai prote#toare fa>9 e p9r.
1 eza/anta*e: prezint9
un mare ris# prou#=n
alergii.
5reparatele alcaline sau <a.ice 1 atorit9 unor aaosuri spe#iale nu
mai sunt at=t e agresi/e #a :nainte. 0e e.emplu4 #lorofila4 #are sus>ine
pro#esul e formare a /alurilor. A<a numitele su5stan>e nutriti/e <i
panteonul /ine#9 p9rul 5olna/4 astfel pro#esul e :nf9<urare pe 5iguiuri
nu este at=t e agresi/ pentru p9r. ?n prezent tre5uie s9 ne #onu#em up9
urm9toarele reguli: @a#este preparate prezint9 a/anta*e 1 la p9rul greu
moela5il <i s9n9tos <i la #oafuri #are ne#esit9 e.e#utarea 5u#lelor e
imensiuni meii <i #u sta5ilitatea mare4 :n timp #e preparatele a#ie sunt
41
optime pentru un permanent sla54 la un p9r lung es#+is la #uloare sau #ele
#are p9streaz9 urmele unui permanent anterior.
5/rul suport/ 1n acela-i ti"p -i ondularea c#i"ic/ -i @opsireaG
Bnularea #+imi#9 <i /opsirea nu se e.#lu una pe #ealalt9.
Spe#iali<tii re#oman9 mai :nt=i permanentul <i up9 2@3 s9pt9m=ni
/opsitul. 0up9 onularea #+imi#9 se poate fa#e o tonalizare a p9rului.
0impotri/94 e#olorarea #onu#e la rezultate :noielni#e. 0ar p9rul #are
are o stru#tur9 rezistent9 poate s9 suporte4 pe l=ng9 permanent <i /opsirea
imeiat9. B a oua #oni>ie este #a p9rul s9 nu fie lung. B u<oar9
e#olorare ,un retu< al r99#inilor- este posi5il9 #+iar la p9rul su5>ire4 ar
up9 #e s@a f9#ut permanentul.
Ondularea c#i"ic/ asociat/ cu -u@i2e 1 :n a#est #az <u/i>ele e p9r
s9n9tos4 alterneaz9 #u #ele #are au fost e#olorate. A#east9 /aria>ie a
#alit9>ii p9rului4 o5lig9 la tratamente iferen>iate ,tratarea total9 a p9rului #u
5alsam-.
Ce se poate ace cFnd p/rul cu per"anent cre-teG 1 la p9rul relati/
s#urt4 a#easta se rezol/9 prin tuns. 7a p9rul lung pro5lema este mai
#ompli#at9. A oua onula>ie #+imi#9 rezist9 ar o a treia :n ni#i un #az. ?n
#azul p9rului su5>ire4 afe#tat4 ni#i o a oua onulare nu reu<e<te. Bnula>ia
#+imi#9 pentru r99#ina p9rului se re#oman9 :n a#ele #azuri #=n se
ore<te s9 se o5>in9 o pozi>ie rii#at9 a p9rului.
Saturi pentru 1nte2inerea unui per"anent'
Coafezele 5une au #lien>ilor la esp9r>ire urm9toarele sfaturi:
1.:n ziua onul9ri permanente p9rul se las9 :n perfe#t9 lini<te4 f9r9
piept9n9 <i f9r9 perie. A#est sfat tre5uie urmat :nto#mai4 eoare#e Leratina
p9rului este :n#9 moale p=n9 #=n nu se :n#+i toate Jpun>ileE. ?n a#est timp
este 5ine s9 nu se ating9 p9rul.
2.p9rul se spal9 oar up9 a treia zi. Kaptul este legat tot e
interi#>ia e piept9nare4 pentru #9 p9rul4 up9 sp9lare4 fiin :n#ur#at4 este
foarte sensi5il la piept9nat. Se re#oman9 #a :n primele zile up9
permanent s9 se e/ite pe #=t posi5il apli#are 5iguiurilor4 a #lemelor <i a
feonului. Cu #=t /9 purta>i #u mai mult9 gri*9 #u p9rul up9 primele zile e
la permanent4 #u at=t /a fi mai sta5il permanentul.
3.nu este o5ligatoriu s9 se spele p9rul permanent :n fie#are zi. Nu este
ni#i ne#esar4 ni#i folositor4 pentru #9 9uneaz9 stratului solzos al firului e
p9r.
42
4.pentru #a p9rul s9 fie frumos4 #u aspe#t ega*at se piapt9n9 :n stare
ume9 #u un piept9n #u in>i rari. Se e/it9 trasul p9rului prin mi<#9ri
5rutale. P9rul permanent us#at se piapt9n9 tot #u un piept9ne #u in>i rari.
0in>ii tre5uie s9 fie rotun*i>i la /=rfuri.
$.se e/it9 ori#e usu#9 mult p9rul ,razele soarelui4 apa s9rat9 <i
#lorurat94 /=ntul puterni#-. 0up9 5aia s9rat9 este 5ine #a p9rul s9 fie #l9tit
#u ap9 o5i<nuit9. P9rul tre5uie s9 fie us#at la aer sau #u a*utorul uzelor
spe#iale e feon4 #are isperseaz9 5ine aerul.
6.up9 fie#are sp9lat se /or apli#a solu>ii #u preparate nutriti/e4
pentru #a p9rul s9 alune#e u<or4 f9r9 piei#i. (a*oritatea a#estor preparate
se prou# :n mo spe#ial pentru p9rul permanent. Sunt re#omanate :n mo
spe#ial pentru p9rul su5>ire. Su5stan>ele #urati/e #on>inute :n a#este
preparate :nt9res# r99#ina p9rului <i stru#tura firului e p9r pentru #a
5u#lele <i zulufii s9 #a9 frumos4 ega*at.
!III Decolorarea p/rului
Prin#ipiul e#olor9ri p9rului #onst9 :n a reu#e sau a istruge materia
#olorant9 ,pigmentul- #on>inut9 :n stratul pigmental al p9rului. Prousele
:ntre5uin>ate pentru e#olorarea p9rului sunt:
1.apa o.igenat9 1 #are este un li#+i in#olor4 f9r9 miros <i se o5>ine
prin ameste#area per+irolului #u ap9 istilat9 :n propor>ie /aria5il94
o5>in=n o #on#entra>ie mai mare sau mai mi#9. Atun#i #=n propor>ia nu
este 5un94 apa o.igenat9 ega*9 o.igen a#ti/. Cantitatea e o.igen eli5erat9
poate s9 #ontri5uie la nereu<ita unui e#olorat sau /opsit sau #+iar s9 nu
ai59 lo# e#olorarea p9rului4 neutralizarea permanentului re#e. ;a tre5uie
p9strat9 la re#e <i :ntuneri# <i se e/it9 ori#e #onta#t al a#esteia #u metalele.
"ransformarea per+irolului :n ap9 o.igenat9 se /a fa#e :n #on#entra>ia
ne#esar9 lu#r9rii #e urmeaz9 a fi e.e#utat9.
2.pura e#olorant9 1 #a 7UBreal Platin sau %lonoran 1 #are este un
prous #+imi#4 #e se ameste#9 #u apa o.igenat94 #u #on#entra>ie e 6T ,2M
/olume- <i 2T ,3M /olume-. Pentru a nu 9una p9rului nu tre5uie ni#ioat9
#a a#esta s9 e#oloreze prea puterni#. Se pot e.e#uta grae iferite e
e#olorare4 #are >in seama e #ara#teristi#ile p9rului.
Se #unos# trei #azuri e e#olorare a p9rului:
e#olorarea p9rului #u o nuan>9 ,o e#olorare u<oar9-
e#olorarea p9rului #u ou9 nuan>e ,se prou#e o e#olorare
a##entuat9-
43
e#olorarea p9rului #u 3 nuan>e ,se prou#e o e#olorare puterni#9-
Kelul <i #alitatea e#olor9rii p9rului epin e mai mul>i fa#tori:
e natura p9rului
e #uloarea natural9 a p9rului. 0e e.. un p9r negru prin e#olorare
/a e/eni ro<#at4 un p9r <aten prin e#olorare /a e/eni 5lon
ro<#at4 iar un p9r 5lon prin e#olorare /a e/eni 5lon 1 es#+is4
ro<#at sau 5lon 1 es#+is 1 g9l5ui
e urata timpului :n #are se epune e#oloratul
e prousul :ntre5uin>at #=t <i e #on#entra>ia e ap9 o.igenat9
folosit9
0e #e nu este sufi#ient9 o singur9 e#olorare8
0e e.. 1 0a#9 a>i ori s9 e/eni>i 5lon9 <i :n lo# s9 o5>ine>i o
str9lu#ire argintie apare o nuan>9 g9l5uie ur=t9. Cauza #onst9 :n faptul #9
ori#e #uloare natural9 se e#oloreaz9 printr@un ameste# in pigmen>i e
#uloare #astanie :n#+is9 #u pigmen>i ro<#a>i. Prin o.iare4 :ns94 se istrug
oar pigmen>i e #uloare #astanie :n#+is9 iar pigmen>ii ro<#a>i rezist9 la
o.iare <i stri#9 tonul 5lon orit. Core#tarea este posi5il9 numai prin
nuan>area #ulorii ro<#ate #u a*utorul tonaliz9rii ,#u timpul ispare prin
sp9lare- sau se re/opse<te printr@o tonalizare intensi/9 sau #u un #olorant
in seria nuan>elor es#+ise.
?n general4 apli#area e#olorantului se fa#e pe p9r nesp9lat. ?n #azul
:n #are per+irolul nu se ameste#9 #ore#t #u apa4 sau apa o.igenat9 este
prea sla59 ori prea #on#entrat9 <i pielea #ap9ului nu o poate suporta4
e#oloratul nu reu<e<te pro/o#=nu@se uneori arsuri pe pielea #apului.
Pentru a transforma per+irolul :n ap9 o.igenat9 se re#urge la
m9sur9tori. C=n se utilizeaz9 per+irol #u #on#entra>ia e 3M /ol.4 e e..4
la o5>inerea a 1MMg ap9 o.igenat9 e 2T se ameste#9 3Mml per+irolV'Mml
ap9 istilat9 iar pentru prepararea a 1MMg ap9 o.igenat9 e 6T ameste#9m:
2Mml per+irol #u )Mml ap9 istilat9.
Aten>ieA
a#9 nu a/e>i ap9 istilat folosi>i apa fiart9 <i r9#it9.
pentru #ulori :n#+ise folosi>i un tu5 e /opsea ,e 6Mg- 6Mml ap9
o.igenat9 e 6T ,2M /olume-
pentru #ulori es#+ise folosi>i un tu5 e /opsea ,e 6Mg- 6Mml ap9
o.igenat9 e 2T ,3M /olume-
!III.*.E?ecutarea decolor/ri p/rului
Pentru e.e#utarea e#olor9rii p9rului este ne/oie e:
44
@un /as e sti#l94 por>elan sau plasti# ,nu in metal-!
@o pensul9!
@m9nu<i!
@pur9 e e#olorat ,7UBreal4 %lonoran sau %lonor-!
@ap9 o.igenat9 ,e 2M /olume <i 3M /olume-.
Apa o.igenat9 se ameste#9 #u pur9 e e#olorat p=n9 #=n
preparatul e/ine #a o sm=nt=n9 sla59. Nu este amis #a apa o.igenat9 s9
ep9<eas#9 #on#entra>ia ma.im9 e 2T ,#u e.#ep>ia e#olor9rii <u/i>elor 1
12T-. C=n se folose<te o #on#entra>ie mai mare4 :n s#urt timp p9rul se
:ntine #a un elasti#4 e/ine gelatinos <i se rupe.
5entru decolorarea p/rului la r/d/cin/ se pro#eeaz9 :n felul
urm9tor: se separ9 p9rul :n patru4 se fa#e o #9rare e la frunte la #eaf9 <i
una e la o ure#+e la #ealalt9. Se epune e#olorantul4 :n#ep=n e la
spatele #apului pe r99#inile #res#ute4 #o5or=n spre #eaf9. 0up9 a#eea se
/a e#olora <i por>iunea in fa>9 prin trasarea e mi#i <u/i>e. "impul e
o.iare este :ntre 1M@6M min ,e la #az la #az-4 up9 #are se tre#e la sp9larea
p9rului4 #+iar a#9 nu s@a o5>inut #uloarea orit94 eoare#e up9 a#est timp
prousul nu mai o.ieaz9 ,nu mai lu#reaz9-. ?n primul r=n se :nep9rteaz9
prin limpezire #u ap9 #9lu>9 ,mai mult re#e- :ntreaga #antitate e
e#olorant4 up9 #are se spal9 p9rul foarte u<or4 #u un <ampon neal#alin4
eoare#e pielea #apului4 fiin foarte sensi5il94 nu /a putea suporta un sp9lat
ur.
CFnd se e?ecut/ decolorarea pentru pri"a dat/ e?ist/ trei
posi<ilit/2i'
@apli#area e#oloratului pe /=rfurile <u/i>elor!
@apli#area e#olorantului pe lungime <i /=rfuri!
apli#area e#olorantului pe toat9 lungimea p9rului ,/=rfuri4 lungime
<i r99#in9-.
7a prima e#olorare tre5uie s9 se lu#reze #u aten>ie pentru a o5>ine o
#uloare uniform9. Se pro#eeaz9 astfel: se fa#e o #9rare esp9r>itoare e la
frunte la #eaf9 <i e la o ure#+e la #ealalt9. Prin alegerea e mi#i <u/i>e se
epune e#olorantul pe lungimea <i /=rfurile p9rului. Bpera>ia se :n#epe e
la spate a#or=n mult9 aten>ie #a e#olorantul s9 nu ating9 r99#inile.
0a#9 e#olorantul atinge r99#inile ele se /or e#olora mai repee ,in
#auza #9lurii #apului- <i nu se /a putea o5>ine o nuan>9 uniform9. 0up9
a#eea se e#oloreaz9 por>iunea e p9r in fa>9. C=n s@a o5>inut nuan>a
4$
orit94 se piapt9n9 p9rul <i prin alegerea e mi#i <u/i>e se epune
e#olorantul <i la r99#in9. C=n #uloarea p9rului s@a uniformizat <i s@a
o5>inut nuan>a orit9 se tre#e la sp9lat.
Decolorarea p/rului 1nainte de @opsire
0e multe ori se :nt=mpl9 #a :nainte e /opsire s9 fie ne#esar9 o
e#olorare a p9rului. A#easta se impune atun#i #=n se urm9re<te o5>inerea
unei nuan>e mai es#+ise e#=t nuan>a natural9. ?n a#est #az4 se /a e#olora
,r99#ina sau tot p9rul- <i #=n s@a o5>inut prin e#olorare nuan>at9 orit9
se spal9 p9rul u<or <i se /opse<te :n nuan>a orit9.
!III.+.E?ecutarea -u@i2elor
Gu/i>ele pot fi e mai multe tipuri. Pentru a e.e#uta /opsirea :n ou9
sau mai multe nuan>e4 se /a pro#ea :n felul urm9tor:
@uviele realizate cu ajutorul bonetei: iniferent a#9 p9rul este
/opsit sau natural4 se /a piept9na 5ine p9rul4 apoi se /a pune o 5onet9 e
plasti# su5>ire. Cu un a# e #ro<etat se g9ure<te 5oneta <i se s#ot <u/i>ele e
p9r. A#este <u/i>e se /opses# sau se e#oloreaz94 apli#=nu@se preparatul #a
la e#olorat ,#u o #on#entra>ie ma.im9 e 12T- <i se las9 s9 se a#>ioneze :n
fun#>ie e #alitatea p9rullui<i e orin>a #lientei ##a. 3M min. ;ste 5ine #a
preparatul s9 fie preg9tit up9 #e s@a :n#+eiat e.e#utarea ,s#oaterea-
<u/i>elor. 0up9 e.pirarea timpului e e.e#u>ie se limpeze<te p9rul apoi se
s#oate 5oneta e plasti# <i se spal9 5ine p9rul #u <ampon.
@uviele executate cu folie e aluminiu reprezint9 o alt9 meto9 e a
realiza <u/i>ele. A/anta*ele fa>9 e #ele realizate #u 5oneta #onstau :n faptul
#94 atorit9 a#estei te+ni#i4 se pot realiza <u/i>e <i pe un p9r lung f9r9 ris#ul
:n#ur#9rii lui4 se pot alege iferite mouri e alegere a <u/i>elor <i4 :n plus4
se pot realiza #u mai mult9 u<urin>9 <u/i>e e #ulori iferite #on#omitent4
mai u<or. 0eza/anta*ul este #9 tre5uie a/ut9 o aten>ie m9rita fa>9 e
posi5ilitatea prou#erii e Jinsuli>eE.
Aten2ieB
Preparatul nu tre5uie l9sat neapli#at mai mult e $ min. eoare#e se
o.ieaz9 <i@<i piere in #alit9>i.
Nu se pune amonia# :n pura e e#olorat <i este 5ine #a p9rul s9 nu fie
sp9lat e prea #ur=n.
?n timp #e e#olor9m4 tre5uie a/ut :n /eere s9 nu fa#em Jinsuli>eE.
"impul e a#>ionare se #al#uleaz9 up9 #e s@a terminat e apli#at preparatul
pe ultima <u/i>9 e p9r.
46
I) Decapatul
Prin e#apat :n>elegem s#oaterea petelor e pe p9r. Se poate e.e#uta
#u pura e e#olorat <i #u apa o.igenat9 e 3M e /olume4 sau #u /opsea
,5lonul #e l mai es#+is in gama respe#ti/9- #u ap9 o.igenat9 e 3M e
/olume.
B #lient9 poate a/ea 2@3 #ulori pe p9r. ?n a#est #az4 se :n#epe
e#olorarea :n#ep=n #u #ea mai :n#+is9 #uloare4 iniferent une se afl9.
;ste 5ine s9 se :n#eap9 #u /=rfurile <i ultima at9 #u r99#ina4 #are lu#reaz9
mult mai repee. (aterialele ne#esare sunt: manta4 pensula e /opsit4
m9nu<i4 /azona< ,in sti#l9 sau plasti#-4 piepten #u in>ii mari.
). !opsirea parului
).*. !opsirea parului ,efinitie4 tipuri4 ustensile-!
Ce tr5uie s9 fa#em :nainte e /opsit8 ?ntoteauna4 #oafeza&#oaforul
tre 5uie s9 fa#9 testul e toleran>9 a /opselei asupra #lientei! s9 se aleag9
/opseaua :mpreun9 #u a#easta! s9 #onstate #are este #alitatea p9rului
#lientei4 graul e egraare4 pro#entul e fire al5e4 a#9 a mai fost /opsit9
sau e#olorat94 pete e alt9 nuan>94 #uloarea natural9 a p9rului #lientei.
0up9 a#este #onstat9ri <i up9 is#u>ia #u #lienta4 tre5uie preg9tite
prousele <i ustensilele e lu/#ru,/opseaua se preg9te<te :ntoteauna :n
fa>a #lientei-. Ustensilele pentru /opsit sunt a#elea<i #a <i pentru e#olorat:
manta4 pensul9 e /opsit4 m9nu<i4 /azona<4 piepten #u in>ii rari.
3opseaua se poate apli#a4 e la #az la #z4 f9r9 opera>ii preala5ile #a
e#olorarea sau sp9larea. ?n #azul unui p9r normal sau foarte gras se
re#oman9 sp9larea lui :nainte 1 egresarea 1 <i apli#area /opselei pe p9rul
ume. ?n #azul unui p9r egraat <i us#t se re#oman9 #a el s9 fie nesp9lat.
?n #azul :n #are pro#entul e fire al5e este e peste $MT4 apli#area se
:n#epe in fa>9.
?n #azul p9rului 5lon se poate fa#e o repigmentare ,/ezi mai *os-.
?naintea /opsirii4 #oafeza are atoria e a e.e#uta un test e toleran>9
apli#=n o #antitate minim9 e /opsea :n spatele ure#+ii. Se /a /erifi#a
up9 24 e ore.
Culoarea #u #are se /a /opsi tre5uie aleas9 :n fun#>ie <i e fizionomia
<i personalitatea #lientei.
Tehnica vopsirii:
4'
7a 5az94 se au :n /eere trei metoe:
@tonalizarea!
@#olorarea!
@e#olorarea.
1.7a tonalizare4 pigmen>ii #oloran>i :n#on*oar9 firul e p9r a#operin
numai suprafa>a e.terioar9 a firului e p9r.
2.Prin #olorare4 pigmen>ii p9trun <i :n interiorul firului e p9r.
3.0e#olorarea istruge par>ial sau total pigmen>ii p9rului.
1.Prousele tonalizatoare se g9ses# su5 form9 e spum94 li#+ie4
#rWme <i se re#unos# prin a#eea #9 nu #on>in o.iant #are s9 se ameste#e
suplimentar :n #olorant. Preparatul se apli#9 pe p9rul ume a<a #um se
prezint9 el :n #omer>. Prousele e tonelizare #on>in #oloran>i ire#>i #are
#oloreaz9 pigmen>ii su5 form9 efiniti/9. ;i :n#on*oar9 firul e p9r #a o
peli#ul94 p9trunz=n :n #el mai 5un #az oar :n stratul e suprafa>9 al firului
e p9r.
Prousul e tonalizare e #uloare :n#+is9 :nt9re<te oar #uloarea
natural9 a p9rului. Pigmen>ii e a#eea<i nuan>9 #u #ea a p9rului pot a
numai refle.e4 iar #ei es#+i<i nu sunt /izi5ili pe un p9r e #uloare nazural9
:n#+is94 #i numai pe o #uloare a p9rului es#+is9 sau pe p9r e#olorat.
A/anta*ele toneliz9rii: nu ata#9 stratul e Leratin9! s#+im5area #ulorii
este re/ersi5il9.
0eza/anta*ele tonaliz9rii: nu se poate fa#e p9rul mai es#+is la
#uloare! p9rul #9runt poate fi oar nuan>at! p9rul :n#+is e/ine mai
:ntune#at la #uloare4 ar nu pentru mult timp.
2.3opsirea s#+im59 pentru mult timp #uloarea p9rului.Prousele sunt
u<or e re#unos#ut pentru #9 :n am5ala*ul a#estora se g9se<te o.iantul #are
tre5uie ameste#at :n #olorantul e 5az9. 3opseaua este #onstituit9 in:
#olorantul e 5az94 #are poate fi emulsie sau #rem94 a#east9 su5stan>9 fiin
#onstituit9 in parti#ule mi#ros#opi#e #are p9trun :ntr@o prim9 etap9
in#olo e stratul solzos al firului e p9r! o.iant4 #are se leag9 e
#olorantul in prima etap9 e pigmentare4 m9rin /olumul pigmen>ilor4
astfel #9 a#e<tia se fi.eaz9 :n firul e p9r.
0eza/anta*ele /opsirii: :n fun#>ie e graul e moifi#are al #ulorii
se poate o5ser/a up9 /opsire p9rul #res#ut la r99#in9.
Alergia: 0intre toate prousele #osmeti#e4 #oloran>ii o#up9 primele
lo#uri in #auza rea#>iilor alergi#e. ;ate 5ine #a ori#e #lient9 a/em4 :n mo
spe#ial a#9 nu s@a mai /opsit ni#ioat94 s9@i fa#em testul. A#esta se
e.e#ut9 :n felul urm9tor: se apli#9 pe #orp :ntr@un lo# mai pu>in /izi5il4 un
4)
pi# e /opsea4 #are se l9sa 24 ore urm9rinu@se rea#>ia e/ient9 prin
#olorarea pielii.
Culoarea p/rului
Ca <i :n #azul #ulorii pielii4 ea este at9 e pigmen>i. Pigmentul
#olororant in firul e p9r se afl9 :n epiteliul foli#ulului <i este format in
granule e melanin9 e #uloare maron :n#+is4 neagr9 sau un ro<u ifuz.
Prin #uloare se :n>elege senza>a /izual9 prin #are au lo# ou9
fenomene: senza>ia e #uloare per#eput9 e o#+iul uman <i proprietatea
unui #orp e a fi #olorat. Cele ou9 fenomene epin e lumin9. Culorile se
:mpart :n ou9p #ategorii: #ulori u<oare4 es#+ise <i #ulori grele4 :n#+ise.
Cu" se taie culorileG
@a#9 p9rul este ro<#at4 se taie #u /ere!
@a#9 p9rul este gal5en4 se taie #u /iolet!
@a#9 p9rul este al5astru4 se taie #u /iolet!
a#9 p9rul este gri4 se taie #u ro<u pentru a ie<i 5e*.
5repararea apei o?i,enate pentru culorile de @opsea
@N;IRU <i %RUN 1 apa o.igenat9 poate fi #uprins9 :ntre $@1MT
e..: $TX$ ml per+irolV2$ ml ap9 istilat9
@CAS"ANIU ?NCNIS <i (;0IU 1 :ntre1M@2M T
@CAS"ANIU 0;SCNIS 1 2MT
@RBGCA" 1 2MT
@%7BN0 1 2MT
@%7BN0 (;0IU <i 0;SCNIS 1 2M@3MT
@%7BN0 KBAR"; 0;SCNIS <i P7A"INA" 1 3MT
).+. Repi,"entarea!
Repigmentarea firelor e p9r #onst9 :n /opsirea p9rului f9r9 a a9uga
o.iantul :n /opsea. "imp e a#>ionare: 1$ min4 up9 #are se apli#9
restul e /opsea ameste#at9 #u o.iant. Apli#area /opselei se fa#e
e.a#t #a la e#olorat #u urm9toarea e.#ep>ie: se :n#epe in fa>94 :n
#azul p9rului grizonat sau al5 <i se insist9 la fie#are me<9 e p9r.
).0. Modul de o<tinere a dieritelor culori!
42
Pentru #ulorile #astanii:a#9 p9rul natural este mai :n#+is e#=t nuan>a
orit94 se e#oloreaz9 p9rul pentru a se o5>ine o #uloare #u o nuan>9
mai es#+is9 e#=t #ea orit9 <i apoi se apli#9 /opseaua! a#9 p9rul
natural este o nuan>9 mai es#+is9 e#=t #ea orit94 se apli#9 nuan>a
orit9 ire#tpe p9rul sp9lat sau nesp9lat ,e la #az la #az-! iar a#9 se
urm9re<te a se o5>ine nuan>a e #astaniu ro<#at4 se /or apli#a :n plus
2@3 pi#9turi e amonia# pentru a a tenta e ro<iati#.
Pentru #ulorile e %7BN04: a#9 nuan>a p9rului natural9 este mai
:n#+is94 se /a e#olora p9rul :n preala5il la o nuan>9 mai es#is9
e#=t #ea orit94 apoi se apli#9 /opseaua! pentru %7BN0
P7A"INA"4 iniferent e #uloarea natural9 a p9rului4 se /a e#olora
:n preala5il p9rul! pentru nuan>a e %7BN0 SU;0;Y se
e#oloreaz9 e asemenea p9rul p=n9 la o nuan>9 foarte es#+is9! :n
#azul :n #are se urm9re<te o5>inerea unei nuan>e e %7BN0
RBGCA" :n#+is4 mi*lo#iu sau es#+is4 este ini#at9 e asemenea
e#olorarea p9rului :nainte e apli#area /opselei. A#east9 ultim9
nuan>9 se poate o5>ine <i f9r9 o e#olorare preala5il94 :ns9 tre5uie
a/ut9 o mare aten>ie referitor la p9rul natural: #uloarea p9rului
natural s9 fie uniform9.
Pentru #uloarea "IYIAN ,ro<u aprins-4 iniferent e #uloarea e 5az9 a
p9rului natural4 se /a fa#e o e#olorare4 apoi se /a apli#a nuan>a e
/opsea e #uloare ro<u aprins.
).3. Tipul de culoare in unctie de anoti"pH
"ipul prim9/9rate# 1 este at e #uloarea eli#at94 aproape transparent9
a fe>ei4 #u o tonalitatea su5#utanat9 5e*@es#+is <i #u :m5u*or9ri e
piersi#9. 0eose5it e #ale sunt toate tonurile nuan>elor e 5lon 1
e la paiul gri luminos p=n9 la #uloarea intens9 e miere sau <u/i>ele
luminoase :n tonuri aurii. ;ste ini#at s9 se lumineze p9rul pentru a
su5linia #uloarea eli#at9 a fe>ei.
"ipul /9rate# 1 este at e #uloarea re#e a fe>ei4 #+iar pali9. Rumeneala
o5razului4 a#9 e.ist94 are o nuan>9 roz@al59strie. 0eose5it e
fa/ora5ile sunt toate #ulorile re#i <i estompate. 7a seria e nuan>e
5lone sunt fa/ora5ile toate tonurile :n afar9 e #ele #u efe#t #al
auriu4 iar la se#>ia e ro<u4 tonurile ro<#ate al59strui.
"ipul autumnal 1 este at e pielea nete94 #u o #uloare #a #ea a
file<ului p=n9 la gal5en4 aesea f9r9 o5ra*i rumeni. 0eose5it e
fa/ora5ile sunt toate nuan>ele e ro<#at <i 5run #u tenin>a spre auriu
$M
<i ar9miu. "re5uie s9 se e/ite nuan>a #ea mai es#+is9 e 5lon
eoare#e fa#e fa>a s9 par9 sear599. 0e asemenea4 tre5uie s9 se e/ite
nuan>ele e al5astru@/iolet <i ro<#at #are au fe>ei o #uloare e
gutuie. Se re#oman9 alegerea unor nuan>e #=t mai apropiate e
p9rul natural.
"ipul +i5ernal 1 este at e #uloarea al59 e lapte a fe>ei4 f9r9 rumeneal9
sau #uloarea m9slinie #u nuan>e al59strui. 0eose5it e fa/ora5ile
sunt tonurile 5rune #are su5liniaz9 #uloarea :n#+is94 natural9 a
p9rului. ;legant numai pentru tipul iernati# este p9rul negru@
al59strui. 0in seria tonurilor ro<#ate sunt potri/ite nuan>ele intense
e /iolet@al59strui. ;/ita>i toate /ariantele e p9r es#+is <i #ele
#astanii4 #u tenin>a spre refle.e #ale4 ar9mii. A#estea fa# #a a#est
#+ip s9 arate o5osit.

).4. Culorile de par natural $,rupa Ioleston si ,rupa Londa&
Irupa 6B7;S"BN:
@negru!
@5run!
@#astaniu :n#+is!
@#astaniu!
@#astaniu es#+is!
@5lon :n#+is!
@5lon es#+is!
@5lon ro<#at!
@5lon nori#!
@ro<#at :n#+is!
@ro<#at!
@ro<#at es#+is.
Irupa 6B7;S"BN 1 I.Irupa e 5az9:
3MM 1 negru #or5o!
3M2 1 negru!
3M3 1 #astaniu :n#+is!
3M$ 1 #astaniu es#+is!
3M6 1 <aten :n#+is!
3M' 1 5lon!
3M) 1 5lon es#+is!
3M2 1 5lon foarte es#is!
31M 1 i/oar ,5lon platnat-.
$1
II.Irupa (A":
3M6&2 1 5lon mat es#+is!
3M'&2 1 5lon mat!
3M)&2 1 5lon es#+is!
3M2&2 1 5lon mat foarte es#is!
31M&2 1 5lon mat pastel!
M&2 1 e.tra mat ,#uloare a*ut9toare-
Culorile pastelate le /om :nt=lni numai la 5lon.
III.Irupa auriu@a#a*u:
3M4&$ 1 a#a*u :n#+is!
3M$&$ 1 a#a*u!
3M'&$ a#a*u es#+is.
I3.Irupa ro<u /iolet:
3M3&66 1 ma+on!
3M4&66 1 ro<u aprins ,tizian-!
3M$&66 1 5oreau!
3M3&6 1 #i#lamen!
3M4&6 1 ro<u!
3M'&6 1 ro<u malaga
66 1 nuan>e e /iolet la 6oleston!
Culorile #are au &66 pot fi <i #ulori a*ut9toare.
3.Irupa #enu<iu:
3M6&1 1 5lon #enu<iu :n#+is!
3M'&1 1 5lon #enu<iu!
3M)&1 1 5lon #enu<iu es#+is!
3M2&1 1 #enu<iu foarte es#+is!
31M&1 1 #enu<iu pastel!
311&1 1 5lon #enu<iu spe#ial!
M&1 1 grafit.
"oate a#este /opsele nu se pot folosi e#=t pe p9r e#olorat
3I.Irupa auriu ro<#at:
3M$&4 1 #astaniu a#a*u!
3M3&4 1 5run #astaniu :n#+is!
M&4 1 ro<u aprins ,#uloare a*ut9toare-!
3M)&4 1 auriu ro<#at!
3M6&3 1 mo#a!
3M'&3 1 noazet ,#uloarea nu#ii sau alunei-!
3M2&3 1 5lon auriu!
$2
31M&3 1 auriu pastel! M&3 1 auriu.
3II.Irupa perla:
M&) 1 al5astru gri!
3M)&) 1 5lon nori#!
3M2&) 1 argintiu!
31M&) 1 5lon perla pastel!
M&2 1 gri #enu<iu!
3M)&2 1 5lon #enu<iu es#+is!
31M&2 1 5lon #enu<iu pastel!
311&2 1 5lon spe#ial.
OI.Coaura ca aacere
Primul pas up9 terminarea <#olii e spe#ializare este a#ela e a
alege #alea pe #are ori>i s9 o urma>i. ?n mo normal4 primul lu#ru ar
:nsemna anga*area. Pentru a#easta tre5uie s9 fi>i informa>i #u pri/ire la
#erin>ele anga*atorului #are sunt e o5i#ei: anga*atul /ine #u trusa
personal9! prousele #u #are lu#reaz9 le #ump9r9 firma4 ar le re>ine
salariatului4 #are este pl9tit pro#entual in totalul :n#asat ,:ntre 3M <i $MT
in :n#asatul f9r9 "3A al anga*atului! #on/or5irile telefoni#e sunt pl9tite e
anga*at4 anga*atorul pl9tin numai a5onamentul.Pentru :n#eput e 5ine s9
alege>i un post formati/ :n #are s9 a#umula>i e.perien>9 e lu#ru. Contra#tul
ar tre5ui s9 #on>in9 <i o ane.9 #are s9 #uprin9 sar#inile #are :i re/in
spe#ialistului4 #um ar fi: o5ligati/itatea :nto#mirii fi<ei #lientei! #ur9>enia la
postul e lu#ru! #ur9>enia :n general :n salon et#. ?n a#est post pute>i r9m=ne
:ntre 1 <i 2 ani4 up9 #are ar tre5ui s9 reu<i>i s9 a/ansa>i. Urm9torul pas
poate fi realizat :n momentul :n #are pute>i fa#e o meie a #lientelor fiele
pe lun9. 0a#9 a#estea sunt :n num9r e 2$@3M4 atun#i pute>i s9 tre#e>i la
treapta urm9toare4 <i anume #ea e li5er@profesionist4 #onform e#retului
$4. Astfel4 /s. sunte>i #el&#ea #are /9 #al#ula>i un /enit apro.imati/ pe an4
pl9tin astfel impozitul pe /enit <i4 :n plus4 anga*atorul are e #=<tigat prin
faptul #9 este s#utit e anumite ta.e. ?n a#est moment4 /s. Sunte>i
#onsierat o firm94 <i e#i4 #ontra#tul intre /s. Gi anga*ator /a fi un
#ontra#t e #ola5orare D:ntre firmeE.
Urm9torul pas este a#ela e a /9 es#+ie unul sau mai multe saloane
e :nfrumuse>are <i s9 e/eni>i #+iar /s. anga*ator. ?ns9 a#um
responsa5ilitatea /s. a #res#ut4 eoare#e tre5uie s9 g9si>i un lo# potri/it
pentru es#+ierea salonului <i e a lupta pentru #a a#est salon s9
:neplineas#9 #oni>iile e fun#>ionare ae#/ate. ;ste 5ine s9 alege>i un
$3
spa>iu straal4 la parter4 pe #=t posi5il pe o arter9 #ir#ulat94 #u trotuar <i #u
/itrina #u latura #ea mai :ntins9 la trotuar
H
. Spa>iul ales tre5uie s9 #uprin9
urm9toarele utilit9>i: ap9 #al9 <i re#e ,este ne#esar un 5oiler o5ligatoriu-!
#urent ele#tri#! prize ini/iuale la fie#are post4 :ntrerup9tor general la
ta5lou! sifoane :n poea4 :n#9lzire #entral9 ,aer #oni>ionat-! poea ,e
preferat gresie- <i pere>i la/a5ili! grup sanitar ,u<9 :ntre Z# <i la/oir-!
/estiar pentru salaria>i! lo# amena*at pentru +aine #lientel9! #+iu/et9 :n sal9!
minim 2@3 posturi! una sau mai multe unit9>i e sp9lare! s#aune e #oafur9!
u#eni#! una sau mai multe #9<ti e #oafur9! sterilizator <i solu>ii
ezinfe#tante.
H
Aten>ieA Spa>iul ne#esar este e minim 'Mmp.
$4