Universitatea Politehnica Timisoara

Departamentul de Constructii Metalice si

Mecanica Structurilor
TEHNICI TEHNICI
EXPERIMENTALE EXPERIMENTALE
Conf. dr. Conf. dr. ing ing. Raul ZAHARIA . Raul ZAHARIA
Timisoara Timisoara - - 2008/2009 2008/2009
1. CONCEPTE DE BAZA 1. CONCEPTE DE BAZA
1.1. De ce facemincercarea
Masuri simple - zilnic (acuratee mica neimportant)
Ex: temperatura interior/ exterior
nivel ulei maina
indicatoare maina: apa, presiune ulei, benzina
Avem insa nevoie si de msurtori mai precise, deci selecia
echipamentului de msura, tehnicile de msurare si interpretarea
datelor msurate pot impune o atenie sporita
Ex: temperatura corp
cntar piaa
manometre utilaje
Scopul unei ncercri experimentale:
Stabilirea valorii sau tendinei de evoluie a unei variabile.
Alta definiie:
Proba la care este supus un "produs" pentru a vedea daca rspunde
la caracteristicile si performantele ateptate.
De fapt, exista diferite tipuri de ncercri la care se preteaz mai
bine una sau cealalt dintre definiii.
1.2. Tipuri de incercari
ncercare - cercetare
- examen (atestare)
- control
Aceasta clasificare respecta oarecum ordinea cronologica de elaborare a
unui produs - concepie, fabricare, comercializare
ncercare ncercare - - cercetare cercetare
Constituie faza de studiu si de punere la punct a unui produs
ncercri la scara reala
ncercri pe componente-detalii
ncercri pe substructuri
ncercri pe model redus - similitudine
ncercri pe prototip
ncercare in laborator
ncercare in situ
ncercri distructive
ncercri nedistructive
ncercri pe model redus -
similitudine (Ex: sala sport
Craiova)
Lsup=4275.6mm
B
i
n
f
=
2
5
5
0
m
m
B
s
u
p
=
2
5
7
3
.
5
m
m
Linf=4164.5mm
ncercri pe model redus -
similitudine (Ex: sala sport
Craiova)
ncercri pe prototip
(Ex: nod structura sala sport
Craiova)
ncercri pe prototip
(Ex: nod structura sala sport
Craiova)
ncercri pe prototip
(Ex: dispozitive disipare
energie) +
ncercri in laborator
componente/ detalii
ncercri in laborator
substructura
ncercri in laborator
substructura
ncercri in laborator
structura la scara reala
ncercri in laborator
structura la scara reala
ncercri in laborator
structura la scara reala
ncercri in laborator
structura la scara reala
ncercri in laborator
structura la scara reala
ncercare ncercare - - examen (atestare) examen (atestare)
Sunt ncercrile care atesta conformitatea unui produs cu specificaii
tehnice sau norme.
Acest tip de ncercri, deosebit de pretenioase, sunt de regula
normalizate, implicnd un control si o experiena deosebita si se
efectueaz in laboratoare atestate.
Ex: atestarea la foc a unui panou perete - rezistenta sub sarcina/
etaneitatea la foc/ etaneitatea la transmiterea cldurii
ncercare ncercare - - control control
Este o ncercare de conformitate a unui produs cu o specificaie tehnica
sau o norma, efectuata la intervale regulate dup comercializare.
Implica testarea regulata si continua a unuia sau mai multor elemente
prelevate dintr-o serie in curs de fabricaie.
Ex:
control calitate material
ui maina (interschimbabilitate)
1.3. Sistemgeneral de masurare. Componente
Msurarea poate fi definita ca fiind aciunea de a atribui o valoare
specifica unei variabile fizice.
Variabila fizica devine astfel variabila msurata.
Un sistem de msurare este deci un instrument utilizat pentru
cuantificarea variabilei fizice.
Componentele unui sistem de msurare Componentele unui sistem de msurare
Senzor
Traductor
Conditionare semnal (optional)
Output
Control (optional)
Relaia intre informaia de intrare (input) si cea de ieire (output) este
stabilita de o calibrare.
Calibrarea Calibrarea este operaiunea de aplicare a unei valori cunoscute de intrare
pentru sistemul de msurare (etalon, calibru) in scopul observrii valorii
de ieire
Ex: realizarea unui termometru - aplicarea unei valori cunoscute a
temperaturii in scopul construirii corecte a scalei gradate
Senzorul: Senzorul: element fizic care utilizeaz un fenomen natural prin care simte
variabila care trebuie msurata
Ex: termometru: lichidul care isi schimba volumul cu variaia
temperaturii
Traductorul: Traductorul: convertete informaia intr-un semnal (care poate fi
mecanic, electric, optic, etc.).
Scopul este de a converti informaia intr-o forma care poate fi uor
cuantificata.
Ex: termometru: bulbul termometrului actioneaza ca traductor -
schimba informaia termica in informaie mecanica prin forarea
expansiunii lichidului intr-un capilar
Condi Condi ionarea semnalului (op ionarea semnalului (op ional): ional): poate fi utilizata pentru a creste
magnitudinea semnalului prin amplificare, nlturarea unor poriuni de
semnal prin tehnici de filtrare, etc. sau sa asigure o legtura mecanica
sau optica intre traductor si output.
Ex:
termometru: diametrul capilaritatii - determina cat se deplaseaz
lichidul cu variaia temperaturii
convertirea unei deplasri a senzorului intr-o rotire a unui ac
indicator
Output Output: : ofer o indicaie a valorii msurrii.
Output-ul (ieirea) poate fi un display simplu
Ex:
scala gradata termometru
manometru
captor deplasare cu ac indicator
display numeric
Output-ul poate fi deasemenea un dispozitiv complex cu rol de achiziie si
prelucrare a datelor
Ex:
centrala achiziie legata la PC, cu un soft dedicat
Control ( Control (feedback feedback): ): presupune existenta unui controler care interpreteaz
semnalul msurat si ia o decizie cu privire la controlul procesului
Ex: pistoane HIDROMAX (laborator CMMC) - la o anumita
temperatura a motorului exista sisteme de sigurana care pot fi activate
pentru a evita supraincalzirea/ griparea
1.4. Sistemgeneral de masurare. Concepte de baza
Variabila: Variabila: mrimea fizica ce trebuie msurata
O variabila poate fi:
independenta, daca variaz independent de celelalte variabile
dependenta, daca este afectata de schimbarea uneia sau mai multor
variabile
Controlul variabilelor este important. O variabila este controlata daca
poate fi inuta la o valoare constanta in timpul msurrii.
Un control perfect nu este ntotdeauna posibil - se va folosi termenul
"controlat" pentru a face referire la o variabila care poate fi fixata in
sens nominal
Ex: temperatura, presiunea
Variabilele pot fi:
discrete- valori care pot fi enumerate (ex: zar)
continue (ex: deplasare, presiune, temperatura - determinate de un
ac indicator afisaj digital intre anumite valori)
Variabilele care nu pot fi controlate in timpul msurrii, dar care
afecteaz valorile celorlalte variabile msurate se numesc variabile
exterioare. Acestea produc semnale suprapuse peste semnalul msurat,
formnd fenomenul de zgomot si interferena.
Ex: stabilirea punctului de fierbere a apei:
- 3 zile, 3 rezultate diferite 99.9, 100, 100.1oC
- aceleai condiii, mai puin presiunea atmosferica - nu s-a luat
in considerare la ncercare
Parametr Parametrul ul: : este definit ca o relaie intre variabile.
Un parametru care are un efect asupra comportrii unei variabile
msurate este numit parametru de control.
Un parametru "controlat" este un parametru constant pe durata unei
ncercri.
Ex:
viteza de deplasare pe timpul unei ncercri de traciune
temperatura la care se realizeaza incercarea
Zgomot si interferen Zgomot si interferen a: a: sunt efectul unor variabile exterioare.
Zgomot: Zgomot: variaie aleatoare a valorii semnalului msurat, ca o consecina a
variaiei variabilelor externe
Ex: fluctuaia de curent
Interferen Interferen a: a: produce salturi nedorite in semnalul msurat, ca o
consecina a variaiei variabilelor externe
Ex: interferena datorita motoarelor, aparatelor de sudura
1.5. Echipamente necesare si organizarea unei incercari
Infrastructura: Infrastructura:
cldire laborator de ncercare
- concepie
- acces
- dispozitive de ridicat
- zone de depozitare
- atelier
- echipamente
platforma - fundaie (Ex: CMMC, Trento)
Dispozitive Dispozitive ncrcare ncrcare: :
maini de ncercat universale (UTS)
standuri de ncercare cu pistoane de fora (CMMC)
pistoane independente
Dispozitive de msura Dispozitive de msura: :
msura deplasri (captori mecanici/ electrici)
msura deformaii (extensometrie nu tensometrie! se msoara
deformaii nu direct tensiuni!) timbre tensometrice, video 3D,
fotoelasticimetrie, raze X, termografie infra-rosu, etc.
msura forte (captori mecanici, captori electrici)
30
2.5. Etapele unei incercari
Pregatirea incercarii
Realizarea incercarii
Tratarea rezultatelor
2.5.1. Pregatirea incercarii
Oportunitatea
Decizia de realizare a unei ncercri pentru un studiu dat poate
rezulta din diverse cauze:
absenta teoriei sau a unui model matematic sigur
limitele programelor de calcul numeric
cost redus al incercarii in raport cu celelalte metode
dorinta de a pune la punct o teorie sau un model numeric
Ex: determinarea semirigiditatii unui anumit tip de mbinare
absenta teorie/ relatii calcul - calibrare model numeric pe baza
de incercari
Alegerea tipului de incercare
Depinde de:
mijloacele de care se dispune
natura elementului de incercat
obiectivele de atins
Optiuni:
prototip scara 1:1
model redus ( ! corectitudinea similitudinii)
in laborator
in situ
etc
Ca regula generala, obiectivele de atins vor determina
rezultatele experimentale care trebuiesc obtinute si in consecina
alegerea dispozitivelor de masura.
2.5.2. Realizarea incercarii
Odat ales tipul de incercare, realizarea acestuia comporta
diferite faze:
fabricarea epruvetei (modelului redus, prototipului)
prelevarea caracteristicilor geometrice si mecanice
(masura dup realizare, incercare material)
alegerea dispozitivelor de masura, pozitionarea punctelor
de masura (captori deplasare, deformatii, fora)
realizarea standului de incercare si amplasarea epruvetei
realizarea cablajelor (conexiunilor) intre captori si
instalatia de achizitie
aplicarea incarcarilor prevzute
achizitia datelor (automata, manuala)
In ultima faza (achizitia datelor), rolul experimentatorului este
primordial pentru controlul bunei desfasurari a incercarii.
Este necesara o observare directa a incercarii in scopul
descoperirii fenomenelor care nu au fost prevzute sau nu pot fi
masurate de ctre dispozitivele de masura, pentru a putea
interpreta corect datele achizitionate
Ex:
momentul ruperii unui surub la incercarea unei mbinri
momentul aparitiei primei fisuri intr-o sudura
etc.
Mai mult decat atat, experimentatorul trebuie sa supravegheze
buna functionare a aparatelor de masura, o functionare
defectuoasa putand conduce la distrugerea prematura a
epruvetei sau stricarea captorilor.
2.5.3. Interpretare
Aceasta ultima faza in desfasurarea unei ncercri experimentale
cuprinde urmatoarele etape:
Tratarea preliminara a rezultatelor: in urma observatiilor din timpul
incercarii se redacteaza o fisa a incercarii, care va facilita in mare
masura intelegerea anumitor rezultate in etapa tratarii propriu-zise
a rezultatelor, cat si redactarea raportului final. Aici se vor
mentiona si variabilele exterioare care nu au fost considerate de
ctre sistemul de masura
Ex:
temperatura, ptr eventuale corectii timbre
trasfer in SCANWIN din *.spd in *.txt, salvarea datelor, etc.
Tratarea propriu-zisa a rezultatelor: presupune tratarea statistica a
datelor
Ex:
determinarea caracteristicilor de material
obinerea de marimi fizice derivate din datele experimentale
2. CAPTORI
2.1. Notiuni de baza
2.1.1. Masura si semnal de iesire
m marimea masurata (marime de intrare sau excitatie)
s semnal de iesire (marime de iesire sau rspunsul captorului)
desemneaza marimea fizica citita sau inregistrata in urma
operatiunilor de masurare efectuate de captor
Semnalul de iesire se exprima prin relatia:
s = f(m)
Aceasta relatie rezulta din principiile fizice avute in vedere la
realizarea captorului. Pentru cei mai multi captori, semnalul de
iesire este electronic (intensitate, tensiune, frecventa).
Graficul relatiei s=f(m) reprezint caracteristica de etalonaj a
captorului.
Ca regula generala, pentru a facilita utilizarea captorului, se
incearca obinerea unei relaii s=f(m) liniare de tipul:
s = S m
in care constanta S defineste sensibilitatea captorului.
Un obiectiv important in realizarea unui captor este ca
sensibilitatea acestuia sa fie independenta de toate marimile
fizice de influenta
2.1.2. Tipuri de captori
Funcie de modul de functionare:
Captori activi
Captori pasivi
Un captor activ este orice captor care se comporta ca un generator,
adic produce un semnal electric prin conversia energiei furnizate de
marimea de intrare sau variatiile acesteia.
Ex: Efect piezoelectric direct - proprietatea anumitor corpuri sa
genereze tensiune electrica in urma aplicarii unei tensiuni mecanice
quart
aplicatii: captori presiune, captori forta
Acest tip de captor are un acces fizic si unul electric. In pofida
caracterului activ, acesti captori sunt adesea asociati cu amplificatori
electronici, puterea prelevata din masuratori fiind in general
insuficienta pentru asigurarea functionarii corecte a achizitiei.
Captorii pasivi sunt dispozitive la care marimea de masurat
moduleaza o energie electrica de origine exterioara. Acest tip
de captor poate fi schematizat sub forma unui dispozitiv cu trei
cai de acces, cel de al treilea fiind utilizat pentru furnizarea
energiei electrice.
Fata de captorii activi, captorii pasivi utilizeaz o conditionare
a semnalului de intrare, printr-un circuit electric si o
alimentare.
Printre conditionarile cele mai frecvent utilizate: montajul
potentiometric, puntea Wheatstone.
Exista captori cu iesire analogica, la care semnalul de iesire este
legat de marimea de intrare prin caracteristica de etalonaj a
captorului s=f(m) (semnalul de iesire este proportional cu
marimea fizica masurata) si captori numerici (digitali), care au
ca semnal de iesire un numar limitat de valori discrete care
permit cuantificarea marimii fizice masurate.
2.1.3. Marimi fizice de influenta
Marimile fizice de influenta gi reprezint toate marimile fizice
parazite susceptibile sa modifice valoarea semnalului de iesire s,
fara posibilitatea de a le distinge de aciunea semnalului de intrare
m.
Relaia s=f(m) se scrie in aceste condiii:
s=f(m,gi)
Marimile de influenta cele mai intalnite sunt:
temperatura
campul electric
vibratiile
umiditatea
presiunea
Pentru protejarea functionarii captorului fata de marimile de
influenta se pot lua urmatoarele masuri:
realizarea captorului a.i. sa fie insensibil la anumite marimi de
influenta (Ex: prin utilizarea blindajelor, ptr protejarea
impotriva cimpurilor electromagnetice)
fixarea marimilor de influenta la valori constante cunoscute,
identice celor definite in timpul operatiunii de calibrare a
captorului
compensarea influentei marimilor de influenta printr-un
montaj electric asociat captorului (Ex: compensarea
temperaturii la timbrele tensometrice)
2.1.4. Caracteristici metrologice
Captorii sint caracterizati de urmatoarele marimi:
Domeniul nominal de masura
Caracteristica de etalonaj
Sensibilitatea
Liniaritatea
Rezolutia
Timpul de raspuns
Domeniul nominal de masura
Reprezinta domeniul de variatie a marimii masurate (valorile
extreme ale m) in care captorul asigura conversia semnalului de
intrare.
Acest domeniu este limitat de aparitia unor erori semnificative de
masura.
Se pot distinge deasemenea :
domeniul de utilizare fara aparitia deteriorarii captorului : in care
valorile marimii masurate m care depasesc intre anumite limite
domeniul nominal de masura nu mai corespund specificatiilor de
functionare a captorului.
Aceasta alterare este totusi reversibila, captorul regasindu-si
functionarea normala cind valoarea marimii m se situeaza din nou
in domeniul nominal de utilizare
Ex : depasirea fortei nominale maxime ptr un captor de
forta, cu un procent neglijabil
domeniul de utilizare fara aparitia distrugerii captorului : in care
valorile marimii masurate m depasesc cu procente importante
domeniul nominal de masura, conducand la alterarea
caracteristicilor de functionare a captorului.
In aceste situatii, inainte de o noua utilizare, trebuie procedat la o
recalibrare a captorului.
Caracteristica de etalonaj
Este functia
s = f(m)
in care: m - marimea masurata
s - marimea semnalului de iesire
Evident, o caracteristica liniara este de dorit, insa nu este obtinuta
niciodata decat cu un anumit grad de aproximare, caracterizat de
liniaritatea captorului.
Liniaritatea
Este exprimata in procente si se defineste ca fiind ecartul maxim
(figura) intilnit pe domeniul de masura, intre caracteristica de
etalonaj si dreapta ajustata, raportat la amplitudinea totala a
semnalului de iesire V ( s):
L = ( / V) x 100 (%)
Sensibilitatea
Sensibilitatea intr-un anumit punct din domeniul de masura este
derivata in acest punct a caracteristicii de etalonaj in raport cu
marimea de intrare:
S = ds / dm
In cazul unui captor cu caracteristica liniara, sensibilitatea este
definita ca fiind panta dreptei care defineste caracteristica de
etalonaj si este constanta pe tot domeniul de masura (= V/e in
figura).
Rezolutia
Este cea mai mica variatie masurabila a marimii de intrare
Timp de raspuns
Este intervalul de timp intre momentul unei variatii bruste a
marimii m si momentul in care semnalul de iesire a captorului
atinge o valoare apropiata de valoarea stabilizata cu o anumita
eroare. Un timp de raspuns este deci intotdeauna insotit de valoarea
e% pentru care a fost definit.
2.1.5. Calibrare
Relatia intre semnalul de intrare si cel de iesire a unui sistem de
masura este stabilit prin calibrare.
Calibrarea este operatiunea prin care se aplica o valoare cunoscuta
marimii m in scopul determinarii semnalului de iesire
corespunzator.
Prin aplicarea unui set de valori cunoscute pentru marimea de
intrare si observarea semnalului de iesire, se poate obtine in mod
direct o curba de calibrare. Intr-o asemenea curba, marimea
masurata m poate fi reprezentata pe abscisa, iar valoarea masurata
a semnalului de iesire pe ordonata
Intr-o operatiune de calibrare, valoarea de intrare trebuie sa fie o
variabila controlata independenta, in timp ce valoarea masurata a
semnalului de iesire devine variabila dependenta a calibrarii.
Din curba de calibrare se poate determina caracteristica de
etalonaj, prin gasirea ecuatiei s=f(m) care trece prin punctele
determinate in cursul calibrarii.
Se disting doua tipuri de calibrari:
calibrare directa in care valorile m sunt furnizate de etaloane
Ex: cale-pentru deplasari, greutati - pentru forta
calibrare prin comparatie cu un captor identic de referinta
2.1.6. Erori de masura
Eroarea de masura reprezint diferenta intre semnalul de iesire
masurat s si valoarea exacta a masurii m. Aceasta ultima valoare
fiind necunoscuta, eroarea de masura poate fi doar estimata.
Precizia semnalului de iesire s nu depinde doar de captor, ci si de
sistemul de achizitie legat de acesta.
In ceea ce priveste captorul, se pot distinge doua tipuri de erori:
erori sistematice
erori accidentale
Erori sistematice
Sunt erorile care introduc un decalaj constant intre valoarea reala
si valoarea masurata. Erorile sistematice rezulta de fapt dintr-o
utilizare improprie a materialului de achizitie si pot fi reduse
printr-o cunoastere precisa si o utilizare riguroasa a captorilor
utilizati.
Printre acestea se pot distinge:
erori ale valorii une marimi de referinta, datorate spre exemplu
utilizarii captorului in condiii (temperatura, umiditate)
neconforme celor prevzute in specificatiile aparatului;
erori ale caracteristicilor captorului, spre exemplu luarea in
considerare a unei valori a sensibilitatii eronate (ds/dm, sau dV/e in
figura). Acest tip de eroare poate fi redus efectuand o recalibrare
regulata a captorului.
erori datorate modului de utilizare a captorului, spre exemplu
nerespectarea valorii timpului de raspuns al captorului.
Erori accidentale
Sunt erorile aleatorii care pot interveni brusc, pe o durata
nedeterminata. Diversele cauze generatoare de erori accidentale sunt
legate de:
marimile fizice de influenta si variatia acestora in timpul
functionarii captorului;
pozitionarea defectuoasa sau schimbarea in timpul incercarii a
pozitiei captorului;
zgomote de fond, interferente parazite
Pentru o mai buna intelegere a diferentei intre erorile sistematice si
cele accidentale, se considera exemplul unui captor de deplasari si a
doua moduri diferite de operare a incercarii:
in primul caz, captorul este fixat in pozitie pe suport si se
itereaza de n ori masura deplasarii unui punct din structura
incercata;
in cel de al doilea caz, nainte de fiecare dintre cele n masuratori,
se repozitioneaza captorul pe suport.
In primul caz, eroarea introdusa in masura deplasarii prin
pozitionarea captorului este o eroare sistematica, iar in cel de al
doilea caz aceasta devine accidentala.
2.1.7. Tratarea statistica a rezultatelor
Tratarea statistica a rezultatelor are ca scop cunoasterea valorii
celei mai probabile a marimii masurate si fixarea limitelor de
incertitudine.
Tratarea statistica se refera doar la erorile accidentale, de unde
importanta distinctiei intre erorile accidentale si cele sistematice
facuta anterior.
Cind masurarea aceleiasi marimi m fost repetata de n ori, valoarea
medie m se defineste:
O masura a dispersiei valorilor masurate mi fata de valoarea medie
m este data de abaterea medie patratica:
n
m m m
m
n
+ + +
=
...
2 1
( ) ( ) ( )
1
...
2 2
2
2
1

+ + +
=
n
m m m m m m
n

Presupunind ca erorile accidentale sunt independente, se poate admite ca

distribuia rezultatelor mi urmareste curba de probabilitate GAUSS.
Probabilitatea P(m1, m2) de a obine un rezultat al masuratorii mi
cuprins in intervalul celor doua valori m1, m2 este dat de formula:
P(m1, m2) =
in care p(m) este densitatea de probabilitate pentru valoarea m a masurii.
Legea GAUSS:
dm m p
m
m
) (
2
1

( )
(
(

=
2
2
2
exp
2
1
) (

m m
m p
Valoarea cea mai probabila a masurii m este m.
Probabilitatea P de aparitie a unui rezultat mi in limitele urmatoarelor
intervale:
m +/- 1 abatere medie 68.27%
m +/- 2 abateri medii 95.45%
m +/- 3 abateri medii 99.73%
Considerand curba densitatii de probabilitate p(m) pe care sunt
raportate rezultatele masurii m, se disting urmatoarele notiuni:
Acuratetea aparatului de masura
Este caracterizata de ecartul intre valoarea exacta mo
(necunoscuta) si valoarea medie m (figura). Acest ecart reprezint
media distributiei erorilor =mim0
Un aparat cu acuratete mare este un aparat la care 0.
Fidelitatea aparatului de masura
Este calitatea de a reda rezultate grupate in jurul valorii medii m.
Abaterea medie patratica, a carei valoare traduce dispersia
rezultatelor, este un indicator al fidelitatii aparatului.
Acuratete mare si fidelitate scazuta
Fidelitate mare si acuratete scazuta
Acuratete si fidelitate mari
2.2. Captori de deplasari
Captorul de deplasari este un dispozitiv alcatuit dintr-un corp
cilindric sau paralelipipedic in care culiseaza o tija a carei
extremitati poate fi legata de punctul din structura in care se
doreste determinarea deplasarii, captorul fiind fixat de o baza
fixa, independenta de structura testata.
In prezent, exista o mare varietate de captori de deplasari care
transforma in general deplasarea intr-un semnal de 0-10V.
Functie de domeniul de variatie a deplasarii masurate, precizia
acestor dispozitive variaza intre 1/100 si 1/1000 mm.
In mod esential, transformarea deplasarii in marime electrica se
poate face in mod potentiometric sau inductiv.
Captorul potentiometric
Este constituit dintr-o rezistenta fixa pe care se deplaseaza un cursor,
solidar cu o tija a carei deplasari se masoara. Rezistenta fixa este
constituita dintr-un fir bobinat pe un suport izolator. Firul poate fi
fabricat dintr-un aliaj de Ni-Cr, Ni-Cu sau Ni-Cr-Fe. Rezistentele
utilizate sint in mod uzual cuprinse intre 1-100 k .
Liniaritatea globala pentru acest tip de captori este asigurata, dar
rezolutia este in mod evident limitata prin discontinuitatile datorate
bobinajului (trecerea de la o spira la cealalta). Acesti captori sint deci
utilizati, in general, doar pentru masurarea deplasarilor mai mari
decit 10mm.
Captorul inductiv
Este constituit din trei bobine amplasate in lungul axei corpului
cilindric al captorului, dintre care doar bobina mediana este
alimentata. Un miez magnetic se deplaseaza in lungul axei
bobinelor si furnizeaza un suport cimpului magnetic generat de
bobina mediana.
Bobinele laterale sint conectate in serie. Daca miezul este in
centrul captorului, tensiunile induse in bobinele laterale se
anuleaza si tensiunea de iesire este nula. Aceasta tensiune creste,
cu valori pozitive sau negative, daca miezul se deplaseaza intr-
un sens sau altul. In acest sistem, tensiunea de iesire este o
functie liniara de pozitia miezului.
Rezolutia este teoretic infinita si liniaritatea poate atinge valori
excelente, de ordinul 0.02% pentru o plaja de cativa milimetri.
2.3. Captori de deformatii Timbre tensometrice
2.3.1 Alcatuire
Principiul de functionare al timbrelor tensomerice este simplu:
un fir electric lipit pe o suprafata, care sufera aceleasi
deformatii ca aceasta.
Atunci cand se doreste determinarea alungirii unui punct pe o
suprafata, pe o anume directie, timbrul se va lipi cu firele
paralele la aceasta directie.
Sub forma cea mai simpla, primele timbre tensometrice erau
constituite dintr-un fir foarte fin, lipit pe o foaie suport.
Tipurile recente au inlocuit firul electric printr-un fir de siliciu
impregnat pe suprafata suport .
Este util de precizat ca, de fapt, denumirea de timbru
tensometric este intr-o oarecare masura improprie; tensiunile
nu pot fi masurate in mod direct.
Timbrul tensometric masoara doar deformatiile specifice, care
vor fi ulterior transformate in tensiuni.
Unitatea de masura cea mai utilizata pentru deformatii in
extensometrie este s (micro-strain). Acest simbol a fost adoptat
pentru a defini alungirile sau scurtarile relative de 10
-6
cm/cm.
Nu este propriu-zis o unitate, deoarece deformatiile relative sunt
marimi adimensionale.
Vom spune deci 100 s pentru o deformatie =100 x 10
-6
.
2.3.2 Principiul de masurare
Considerand timbrul tensometric ca un fir unic de lungime L
solicitat la tractiune, rezistenta acestuia va fi:
R = L / S
in care:
- este rezistivitatea firului
L lungimea firului
S sectiunea firului
Variatia relativa a rezistentei se poate scrie sub forma:
R L S
R L S

= +
Daca este alungirea relativa, diametrul firului va suferi o
diminuare relativa - , astfel incat sectiunea devine:
Variatia relativa a sectiunii se scrie:
Expresia pentru variatia rezistentei devine:
( )
2
2 2 2
2
' (1 )
' (1 )
4 4 4
D D
D D
S S

= = = =
2
2 2
' (1 )
1 (1 ) 1 1 2 ( ) 1 2
S S S S
S S S

= = = = +
2 (1 2 )
R L
R L




= + + = + +
Daca rezistivitatea este constanta, pentru =0.3 relatia devine:
De fapt, rezistivitatea nu este constanta, dar intr-o prima aproximare se
poate considera ca este proportionala cu variatia lungimii firului. Se
poate deci scrie:
Pentru ca un metal sa fie adecvat pentru construirea unui timbru
tensometric, trebuie ca factorul K sa fie intr-adevar o constanta.
Aceasta constanta se numeste factor de calibrare a timbrului.
Cunoscand acest factor, se observa ca se poate masura alungirea
relativa cunoscand variatia rezistentei unui timbru.
1.6
R
R

=
R L
K K
R L


= =
Factorul de calibrare depinde de natura materialului. Un timbru este
cu atit mai sensibil cu cat factorul K este mai ridicat. Timbrele curente
poseda un factor K in jur de 2, dar exista timbre speciale a caror factor
de calibrare ajunge pina la 200.
Nu toate metalele prezinta toate calitatile necesare pentru a fi utilizate
in fabricarea timbrelor.
Semnalul de iesire a timbrului tensometric trebuie sa fie, pe cat posibil,
o functie liniara de deformare; altfel spus, factorul de calibrare K sa fie
independent de deformatie.
Unele metale sint, din acest punct de vedere total improprii.
Constantanul este insa un material excelent pentru a fi folosit la
fabricarea firului pentru timbre tensometrice.
Variatia rezistentei relative a unui fir functie de alungire pentru diverse
materiale
2.3.3 Sensibilitatea transversala
Relatiile precedente neglijeaza faptul ca timbrul, lipit pe o directie X
pentru a masura deformatia x prezinta o sensibilitate la dilatare y care
exista in directie transversala. Aceasta se datoreaza buclelor din alcatuirea
timbrului, dar si simplificarii realizate asupra termenului / .
Relatia fundamentala a timbrelor poate fi deci scrisa general:
R / R = K x + K y
Studiul teoretic al factorilor K si K este destul de complex si fabricantii de
timbre au incercat sa rezolve problema constructiv, astfel incat K sa
devina neglijabil si K constant.
Realizarea buclelor largite pentru timbrele moderne de tip circuit
imprimat, contribuie la reducerea substantiala a efectului transversal;
aceste bucle, cu rezistenta elecrica nesemnificatva, au un efect
imperceptibil in semnalul de iesire al timbrelor.
3.3.4 Tipuri de timbre functie de starea de tensiuni
Un timbru obisnuit permite masurarea deformatiei intr-o singura directie
si deducerea efortului unitar intr-o stare uniaxiala de tensiune
Cand se doreste determinarea unei stari de tensiune biaxiala, si se cunoaste
directia tensiunilor principale, se folosesc timbre cu circuite la 90
o
, ale
caror axe coincid cu directiile principale
Atunci cand nu este cunoscuta directia tensiunilor principale, se folosesc
timbre cu trei circuite
Tipuri speciale de timbre se fabrica in scopuri precise si asigura practic,
solutia pentru toate problemele de masura a deformatiilor
2.3.6. Efecte parazite care intervin in functionarea timbrelor
Se evidentiaza doar efectele parazite care pot aciona la nivelul
timbrului propriu-zis, care afecteaza variatia rezistentei timbrului sub
efectul deformatiilor si provoaca astfel masuratori eronate, chiar in
condiiile utilizarii unei aparaturi de masura de cea mai buna calitate.
Printre diversele efecte parazite, doar cel mai important va fi tratat in
continuare si anume efectul temperaturii.
Pentru un timbru tensometric lipit de un suport supus la solicitari
mecanice, in acelai timp fiind solicitat si la variatii de temperatura,
semnalul de iesire este suma a 3 componente :
un semnal corespunztor deformatiilor datorate solicitarii
mecanice ;
un semnal datorat deformatiei termice a structurii (efect parazit) ;
un semnal datorat deformatiei termice a timbrului propriu-zis
(efect parazit).
De retinut ca exista 2 efecte parazite, a caror eliminare este posibila
doar in condiiile in care se realizeaz un timbru special pentru
materialul din care este realizata structura incercata, fiind capabil sa
urmreasc coeficientul de dilatare termica al acesteia. Un timbru lipit
pe un anumit material liber de solicitari mecanice furnizeaz funcie de
temperatura un semnal complex, depinzand de materialul respectiv si
de alctuirea timbrului.
Aliajul NiCr si constantanul prezint o plaja de temperatura in care
curba de variatie a rezistentei cu temperatura este destul de plata.
Curbe de variatie a rezistentei funcie de temperatura
Daca pentru un anumit aliaj exista o plaja de temperatura pentru care
caracteristica rezistenta-temperatura este orizontala, vom spune despre
acest timbru ca este autocompensat pentru materialul ale crui
deformatii se masoara si pentru aceasta plaja de temperatura. In acest
caz, timbrul nu inregistreaza dilatarile termice libere.
Ex:
consola supusa unei variatii de temperatura - timbrul nu va furniza
nici un semnal, chiar daca exista alungire datorita temperaturii (fig a).
pentru o epruveta fixata la deplasare axiala timbrul autocompensat
va indica o compresiune in conditiile cresterii temperaturii (fig b).
In concluzie, timbrul autocompensat nu va furniza deformatiile termice
libere, ci deformatiile legate de tensiuni, fie ca sunt de origine termica
sau mecanica ; autocompensarea este valabila doar pentru un material
dat al epruvetei si pentru o plaja de temperaturi data de constructor.
Un alt efect al temperaturii este influenta asupra factorului K ; aceasta
particularitate, independenta de materialul pe care este lipit timbrul,
este data de constructor si se poate lua astfel in considerare.
Figura de mai jos ofer, cu titlu indicativ, caracteristicile furnizate de
constructor pentru un lot particular de timbre.
Cu titlu informativ, se prezint in continuare alte cateva efecte parazite
care pot afecta variatia rezistentei timbrului sub efectul deformatiilor :
efecte magnetice induse de vecinatati ;
efectul presiunii hidrosatice pentru timbrele scufundate intr-un
lichid ;
oboseala : in incercarile de oboseala, exista riscul deteriorarii
progresive ;
efect de rigidizare : in anumite cazuri, pentru elemente deosebit
de subiri, timbrul poate rigidiza local structura si perturba astfel
cimpul de deformatii.
3.3.7 Legarea timbrelor cu instrumentele de achizitie
Puntea Wheatstone
Montajul fizic cel mai simplu pentru masura rezistentelor electrice este
puntea Wheastone. In figura de mai jos se prezinta schema clasica a
puntii. Bornele A si B sint alimentate la o tensiune E0 si se masoara
tensiunea la bornele C si D.
Puntea Wheatstone
Utilizind legile Ohm si Kirchoff, tensiunea de iesire se poate scrie:
V = E0 (R2 R4 R1 R3) / (R1 + R2) (R3 + R4)
Puntea este echilibrata in momentul in care aceasta tensiune este nula,
deci:
R1R3 = R2 R4
egalitate verificata in particular daca toate patru rezistentele sint egale.
Daca exista o variatie a rezistentelor, tensiunea de iesire sufera o
variatie:
V = = E0 R1 R2 ( R1/R1 - R2/R2 + R3/R3 - R4/R4 ) / (R1 + R2)
2
Deci, daca una din rezistente variaza, tensiunea dezechilibrata este
proportionala cu variatia relativa a acestei rezistente.
Daca una dintre rezistentele puntii este un timbru tensometric, este
posibila, in acest mod, masurarea variatiei rezistentei acestuia. Inainte
de inceperea incercarii, puntea trebuie echilibrata, aceasta facindu-se
automat, de catre centrala de achizitie, prin variatia celorlalte
rezistente incluse in punte (R1=R2=R3=R4)
Variatia tensiunii de iesire este proportionala cu tensiunea de
alimentare; aceasta din urma trebuie deci sa fie perfect stabilizata.
Montajul in sfert de punte
Montajul uzual este in sfert de punte, in care doar o ramura este
ocupata de un timbru tensometric (spre exemplu R1).
Se poate scrie deci:
V = E0 R1 R2 ( R1/R1 +/- 0 ) / (R1 + R2)
2
= E0 R1
2
R1/R1 / 4R1
2
=
= E0 R1 / 4 R1
Centrala de achizitie calculeaza automat variatia de tensiune si
rezistenta, oferind in mod direct valoarea deformatiei in s.
Cablarea timbrului se face in mod obinuit cu trei fire, aa cum se
arata in figura de mai jos, pentru eliminarea efectului temperaturii
asupra rezistentei cablurilor de legtura. Asupra acestui aspect se va
reveni mai tarziu.
Montaj cu trei fire in sfert de punte
Montajul in jumatate de punte
Acest sistem este utilizat atunci cind se doreste masurarea diferentei
semnalelor furnizate de doua timbre. Acestea vor fi montate in doua
ramuri adiacente ale puntii, R1 si R2, astfel incat :
V = E0 ( R1 / R1 - R2 / R2) / 4
Acest tip de montaj se foloseste in principal cind se doreste eliminarea
efectelor parazite care pot aciona asupra timbrului principal R1.
Timbrul R2 va fi plasat in aceleasi condiii ca si R1, lipit pe acelai
material, dar fara a fi supus solicitarii mecanice. Daca variatia
rezistentei R1 conine un efect parazit Rp care se suprapune peste
deformatia datorita solicitarii mecanice, variatia rezistentei R2 va fi
egala cu aceasta valoare :
R2 = Rp
si deci :
V = E0 [(K + Rp / R) - Rp / R] / 4 = E0 K / 4
Aceasta asociere a unui timbru `de compensare` cu timbrul principal a
fost vreme indelungata singurul mod de eliminare al efectelor
temperaturii asupra timbrelor. Aparitia timbrelor autocompensate, aa
cum s-a artat anterior, a eliminat aceasta practica.
Montajul in jumatate de punte mai poate fi utilizat in anumite situaii
particulare, cand cele doua timbre trebuie sa ofere aceleasi valori ale
masuratorii, dar de semne contrare si se doreste astfel obinerea
directa a valorii medii.
Ex: cazul unei grinzi incovoiate - unul din timbre se amplaseaza pe
talpa superioara iar celalalt pe talpa inferioara.
Avantajul este ca montajul este insensibil la efectele parazite, dar exista
riscul de a obine rezultate eronate in cazul unei functionari
defectuoase a unuia dintre timbre (lipire incorecta, spre exemplu).
Pentru montajul in jumatate de punte, cablarea se face cu cite doua
fire pentru fiecare timbru.
2.3.8. Efecte parazite care intervin in masurarea deformatiilor
Efectele parazite cele mai importante care intervin in masurarea
deformatiilor sunt neliniaritatea puntii Wheatstone si rezistenta
cablurilor de legtura.
Neliniaritatea puntii Wheatstone
Ecuatiile prezentate anterior au fost obtinute cu neglijarea termenilor
de ordinul doi ai variatiilor rezistentelor. Aceaste expresii sunt deci
valabile pentru deformatii mici, dar prezint un risc daca deformatiile
devin importante, spre exemplu pentru incercarile in stadiu plastic.
Considerand cazul legarii in sfert de punte, in care doar R1 este
timbru, eroarea relativa a variatiei tensiunii fata de formula cu
neglijarea termenilor de ordinul doi este (pentru un factor de calibrare
K=2) :
d = [ / (1+ )] x 100 [%]
Pentru o deformatie de 1%, eroarea relativa este de 1%. Aceasta
alungire corespunde unei depasiri importante a limitei elastice a
otelului, spre exemplu (deformatie de aproximativ 0.2%).
Eroarea va fi deci neglijabila pentru incercarile in domeniul elastic ale
structurilor.
Pentru o deformatie de 10%, insa, eroarea obinuta este de 9.1%, ceea
ce devine inacceptabil. Singura modalitate de a corecta efectul
neliniaritatii puntii este prin calcul.
Unicul montaj prin care efectul neliniaritatii se anuleaza este legarea in
jumatate de punte a doua timbre care msoar deformatii egale de
semne contrare, aa cum s-a artat anterior.
Efectul lungimii cablurilor de legatura asupra rezistentei
Atunci cand timbrele sunt amplasate departe de aparatele de masura
este necesar sa se tina cont de rezistenta cablurilor de legtura, datorita
lungimii acestora.
Factorul de calibrare a timbrului, dat de constructor este :
K = ( R / R1) /
In care R1 este rezistenta timbrului tensometric.
Daca timbrul este legat de aparatul de masura prin fire foarte lungi,
rezistenta RL a acestora va fi in serie in puntea Wheastone cu
rezistenta timbrului, astfel incat factorul de calibrare devine :
K = [ R / (R1+ RL )] / < K
Deci, in cazul unor lungimi importante ale cablurilor de legtura, este
necesara efectuarea corectiei factorului de calibrare. Aceasta se poate
face prin abace de calcul.
Corectia factorului de calibrare
Efectul temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legatura
Variatia rezistentei cablurilor datorata temperaturii este aditionata
variatiei rezistentei datorita deformatiei structurii, conducand la
masuri inexacte.
Acest efect este eliminat printr-un montaj particular al sfertului de
punte, cu trei fire, prezentat anterior.
Daca firele 1, 2 si 3 au aceeasi lungime, se observa ca ramura activa
contine doua lungimi (1 si 2) in serie cu timbrul tensometric si ca
ramura adiacenta contine deasemenea doua lungimi (2 si 3) in serie cu
rezistenta R2.
In consecinta, o variatie de temperatura se traduce printr-o variatie
egala a rezistentelor in cele doua ramuri, si deci se compenseaza, in
virtutea expresiei variatiei tensiunii de iesire V.
2.3.5 Lipirea timbrelor
Aceasta problema, deosebit de importanta, presupune un tratament
special al suprafetei pe care se va lipi timbrul. In continuare se prezinta
etapele necesare efectuarii acestei operatiuni.
1. Degresarea suprafetei probei
2. Curatire suprafata
3. Neutralizare suprafata
4. Pozitionare timbru tensometric
4. Lipire timbru tensometric
2.4 CAPTORI DE FORTA
2.4.1 Tipuri de captori de forta
Pentru a incarca si a avea totodata controlul incarcarii la care
este supusa piesa destinata incercarii, se pot folosi geutati
calibrate; aceasta metoda este insa limitata la valori mici ale
incarcarii, avand in vedere inconvenientele legate de transportul
si manipularea greutatilor.
Mai mult decit atat, in acest mod se pot aplica doar forte
verticale. Pentru a extinde aplicarea acestei metode, pot fi
folosite diverse dispozitive bazate pe principul parghiilor.
Masuratorile sunt insa in continuare limitate de conditiile
statice si de gabarit ale unor asemenea dispozitive.
Exemplu: Dispozitivul de incercare la intindere, care utilizeaza
pentru incarcare apa, utilizat in trecut in laboratorul de
constructii metalice.
In decursul timpului, odata cu dezvoltarea tehnologiei, s-au pus
la punct dispozitive tot mai precise pentru masurarea fortei,
bazate pe principii din diverse domenii ale fizicii.. Aceste
dispozitive, denumite si captori de forta se pot intercala intre
dispozitivul de incarcare si piesa de incercat:
Captori de forta hidraulici, in care fortele sunt masurate prin
intermediul presiunii, exploatand principiul lui Pascal. O celula
de forta bazata pe acest principiu este realizata dintr-un
cilindru umplut cu lichid, conectat la un manometru.
Captori de forta cu traductor piezoelectric, care utilizeaza
proprietatea unor cristale naturale (quartz) sau artificiale,
capabile sa produca un semnal electric sub efectul unei solicitari
mecanice.
Captori cu traductor de deplasare, care utilizeaza o piesa
flexibila (resort comprimat sau lama incovoiata) a carei
deplasari este tradusa in marime electrica utilizand un
traductor de deplasare potentiometric sau inductiv.
Captori cu traductor de deformatie, care utilizeaza o piesa
rigida a carei deformatii sunt masurate cu ajutorul timbrelor
tensomerice.
Dintre captorii de forta enumerati, cei mai raspinditi sunt
captorii cu traductor de deformatie, avand in vedere
numeroasele avantaje:
au dimensiuni si masa scazute, minimizand astfel efectele
inertiale si permitand operarea intr-o gama larga de frecvente;
au robustete si fiabilitate mare, deoarece timbrele tensomerice,
fiind lipite de piesa rigida, realizeaza o piesa compacta,
rezistenta la socuri;
stabilitate mare (abilitatea de a retine calibrarea pe o perioada
indelungata de timp, in conditiile unei utilizari corecte);
sensibilitate redusa la factori exteriori , prin legarea timbrelor
tensomerice in montaje elecrice adecvate.
Captori de forta cu traductor de deformatie
Principul de functionare al unui captor de forta cu traductor de
deformatie este simplu: daca un timbru tensomeric este lipit pe
un corp supus unui efort exterior P, raspunsul acestui timbru
poate fi masurat ca functie de acest efort.
Se poate spune deci ca s-a realizat un aparat capabil sa masoare
orice efort exterior aplicat in acelasi punct al corpului si pe
aceeasi directie. In realitate, problema este mai complexa.
Calitatile esentiale care trebuie obtinute pentru un astfel de
captor sunt:
absenta histerezei;
returul la zero;
fidelitatea (constanta raspunsului);
Linearitatea (de dorit, dar nu neaparat necesara).
Pentru a atinge acest rezultat, trebuiesc indeplinite mai multe
conditii:
Geometria captorului este deosebit de importanta, putand
asigura o mare sensibilitate la efortul masurat si o insensibilitate
la eforturi parazite.
Alegerea materialului epruvetei care se deformeaza este
capital; prezenta histerezei, non-returul la zero sunt partial
datorate alegerii si tratarii incorecte a materialului.
Montajul electric al timbrelor in interiorul captorului permite
deasemenea eliminarea unui numar mare de surse de erori (in
mod obisnuit, asa cum se va vedea in continuare, montajul
timbrelor pentru captorii de forta se face in punte completa).
Intr-o anumita sectiune a epruvetei, incarcarea aplicata celulei
de forta poate produce o forta axiala N, doua forta taietoare T,
doua momente incovoietor Mb si un moment de torsiune Mt.
Ideea de baza este ca forma epruvetei precum si amplasarea si
orientarea timbrelor tensomerice sa fie alese in asa fel incat sa
permita masurarea unui singur efort, pentru generarea
semnalului care trebuie masurat.
Astfel, pot fi realizate celule de forta bazate pe traducerea
deformatiilor produse de o forta axiala, o forta taietoare, un
moment incovoietor sau un moment de torsiune a epruvetei
interioare.
In ceea ce priveste forma epruvetei, daca aceasta este alcatuita dintr-
un element prismatic, eforturile unitare datorate fortei axiale, a fortei
taietoare si a momentului de torsiune sunt constante pe lungimea
barei, cu exceptia anumitor zone restranse. In ceea ce priveste
momentul incovoietor, daca acesta este generat de catre o forta
aplicata pe elementul prismatic, efortul unitar introdus in acesta
variaza liniar cu distanta; traductoarele bazate pe momet incovoietor
vor fi proiectate in consecinta.
(a) forta axiala N (b) moment incovoietor Mb (c) Forta taietoare T
In continuare se prezinta spre exemplificare, realizarea unui
captor de forta cu traductor de forta bazat pe moment
incovoietor.
Asa cum se arata in figura urmatoare, se considera un captor
pentru masurarea incarcarii P prin intermediul unui dispozitiv
realizat dintr-o bara prismatica incastrata incovoiata si timbre
tensomerice.
Solutia cea mai simpla este lipirea unui timbru tensometric
(notat 1 in figura) destul de departe de incastrare pentru a
evita perturbatiile si masurarea raspunsului acestuia functie de
intensitatea fortei P.
Acest timbru va fi montat in sfert de punte si va reprezenta spre
exemplu ramura R1 (vezi montarea timbrelor in puntea
Wheatstone).
Deformatia masurata de acest timbru va fi:
1 = / E = M / E W = 6Pa / Ebe
2
(M = P a; W = be
2
/ 6)
iar variatia tensiunii puntii:
V = E
0
1 K / 4 (vezi montaj in sfert de punte)
V = = E0 R1 R2 ( R1/R1 - R2/R2 + R3/R3 - R4/R4 ) / (R1 + R2)
2
V = E0 R1 / 4 R1 (sfert de punte)
V = E0 ( R1 / R1 - R2 / R2) / 4 (jumatate de punte)
R / R = K
Chiar daca timbrul este autocompensat, exista erori datorita
temperaturii, care pot fi inlaturate plasand timbrul 2 sub
timbrul 1, cu ocuparea ramurii R2 in punte.
Efectele datorate variatiei de temperatura vor fi inlaturate,
deoarece timbrele ocupa ramuri adiacente in punte, iar
variatiile deformatiilor reale se vor aditiona, fiind de semne
contrare.
Relatia intre variatia tensiunii si deformatie poate fi scrisa in
aceste conditii:
V = E0 [K 1 (-K 1) ] / 4 = 2 E0 K 1 / 4
Astfel, captorul a devenit de doua ori mai sensibil la masurarea
deformatiei din efectul fortei P si este insensibil la variatia
temperaturii.
La cele 2 timbre existente pe bara pot fi adaugate timbrele 3 si
4, asa cum se arata in figura (3 cu ocuparea ramurii R3 si 4 cu
ocuparea ramurii R4).
Montajul astfel obtinut, in puntea Wheatstone completa, este
montajul uzual al timbrelor pentru captorii de forta. Variatia
tensiunii in acest caz se poate scrie:
V = 4 E0 K 1 / 4 = E0 K 1
Astfel, captorul este in continuare insensibil la variatia
temperaturii si de 4 ori mai sensibil pentru masurarea
deformatiei din efectul fortei P.
Acest montaj poate fi inca perfectionat, pentru ca raspunsul
captorului sa nu mai depinda de pozitia fortei fata de
amplasarea timbrelor (a). Pentru aceasta, se pot instala un alt
ansamblu de 4 timbre la distanta (a) de incarcare
Stiind ca
1 = 6Pa / Eb 1 2 si 5 = 6Pa / Eb 2
se obtine:
1 - 5 = 6P (a-a) / Eb2
Semnalul nu mai depinde deci de pozitia exacta a incarcarii, ci de
distanta intre cele doua grupe de timbre, fixata la realizarea
captorului. Montajul celor 8 timbre se face in punte completa.
Trebuie insa remarcat ca, in aceasta situatie, rezistentele
ramurilor devin 2R. Variatia tensiuni in acest caz poate fi
scrisa:
V= E0 K 1 (a a) / 2 a
Se observa ca fata de montajul cu 4 timbre, sensibilitatea este
redusa cu raportul (a-a)/2a. Ramane insa avantajul
insensibilitatii captorului la pozitionarea fortei.
Sub forma cea mai simpla, epruveta pentru traductorul de forta
bazat pe moment incovoietor pezinta o deformatie maxima in
vecinatatea incastrarii unde sunt lipite timbrele tensomerice.
Problema: pentru a avea un moment incovoietor semnificativ,
trebuie ca grinda sa aiba o anumita lungime, punctul de aplicare a
fortei putand rezulta prea indepartat.
Pentru a putea reduce aceasta distanta, se poate realiza o
concentrare a deformatiei in zona timbrelor.
Problema: Frecventa proprie de vibratie a captorului scade in
aeasta situatie, ceea ce poate reprezenta un inconvenient.
Pentru a creste frecventa proprie de vibratie a captorului, masa
partii ingrosate a epruvetei poate fi micsorata, prin forarea unei
gauri, spre exemplu, asa cumse arata in figura.
In locul unei epruvete rezemata in consola, se pot utiliza
montaje in care elementul prismatic este dublu-incastrat.
Timbrele solicitate la intindere si compresiune sunt notate
respectiv cu T si C. Avantajele acestui dispozitiv sunt
rigiditatea si deplasarea rectilinie a punctului de aplicare a
fortei P.
Problema: in cazul deplasarilor mari, pot aparea neliniaritati in
functionarea captorului, momentele fortei P in raport cu
amplasarile timbrelor fiind diferite.
Pentru a ameliora neliniaritatea si a obtine deformatii egale in
valoare absoluta pentru T si C se poate imagina montajul cu o
singura grinda din figura de mai jos.
Aceasta situatie se regaseste in mod curent pentru captorii de
forta sub forma unui montaj cu doua brate asa cum se arata in
figura urmatoare. Timbrele pot fi amplasate pe doua lamele cu
grosime redusa sau in interiorul unei gauri.
In figurile urmatoare sunt aratate, principial, alcatuirile unor
epruvete pentru traductori de forta bazati pe deformatia
produsa de forta axiala.
Epruveta poate fi un corp cilindric pe care sunt lipite patru
timbre, doua diametral opuse in sensul fortei (C), care vor
masura deformatia longitudinala si doua deasemenea diameral
opuse in sens transversal (T), care vor masura deformatia
transversala. Acest tip de montaj inlatura efectele parazite
provenite din eventuala aplicare excentrica a fortei.
O celula de forta cara utilizeaza un astfel de traductor este
alcatuita in principiu, ca in figura de mai jos
Montajul are in vedere posibilitatea preluarii unor incarcari
transversale parazite.
La celulele de forta de capacitate mare, se pot construi cu patru
sau mai multe epruvete prismatice sau cilindrice paralele.
Cu acest tip de montaj se obtine si o reducere semnificativa a
sensibilitatii la incarcari transversale parazite.
Ca regula generala, pentru masurarea fortelor de intensitate
redusa si medie se utilizeaza captori de forta cu traductori de
deformatie produsa de moment incovoietor, iar pentru
masurarea fortelor de intensitate mare si foarte mare se
utilizeaza captori de forta cu traductori de deformatie produsa
de forta axiala.
3. PROGRAME EXPERIMENTALE
FERME METALICE DIN PROFILE CU PERETI
SUBTIRI IMBINATE CU SURUBURI
Cost manopera = 60-80% Cost structura
Cost mbinri = 50% Cost manopera
Cost mbinri = 30-40% Cost structura
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
0 1 2 3 4 5 6
Deplasare [mm]
I
n
c
a
r
c
a
r
e

[
d
a
N
]
RIGIDITATEA AXIALA A IMBINARILOR CU SURUBURI
ALE PROFILELOR CU PEREI SUBIRI
MODURI DE CEDARE DUCTILE
Plastificarea tablei
nclinarea / smulgerea urubului
FERME
OBIECTIVE
demonstrarea caracterului semirigid al nodurilor de ferma
stabilirea de formule de calcul pentru determinarea
rigiditatii axiale si la rotire a mbinrilor cu uruburi
validarea formulrilor teoretice prin testarea la scara 1:1 a
unui tronson de ferma
determinarea influentei comportrii reale a mbinrilor in
analiza fermelor
Coninutul programului experimental
ncercri pe noduri T
ncercri pe mbinri cu un urub, solicitate la forfecare
ncercare pe un tronson de ferma la scara 1:1
INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU
DETERMINAREA RIGIDITATII LA ROTIRE A
NODURILOR DE FERMA
2 inclinometre
1 captor deplasare
1 captor fora
CONCLUZII
Comportarea nodurilor de ferma este de tip semirigid
Se evidentiaza lunecri importante in curba moment - rotire
Principala componenta a deformabilitatii nodului este
deformarea locala a gurilor uruburilor
Diferenele introduse de deformaiile locale ale elementelor
sunt nesemnificative
Parametrii pentru stabilirea formulei rigiditatii la rotire:
- grosimea profilelor
- diametrul uruburilor si toleranta gurilor
- numrul si dispunerea uruburilor
INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU
DETERMINAREA RIGIDITATII AXIALE ALE
IMBINARILOR CU UN SURUB
3 grosimi tabla, 5 diametre
uruburi
toleranta gurii = 1mm
tija filetata
|
|
|
|

\
|
+
=
1
t
5
t
5
d
6.8 K
2 1
[kNm]
R
*
=
1.25
Formula rigiditatii axiale ale imbinarilor cu un
urub, solicitate la forfecare
Domenii de valabilitate:
grosimi tabla 2 - 4mm
uruburi M8 - M16
toleranta gurii =
1mm
tija filetata
MODEL DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA
RIGIDITATII LA ROTIRE A NODURILOR DE FERMA
M = F a
F = K d
M
tot
= 2 K d a
tg = = d / 0.5 a
K
nod
= M
tot
/ = K a
2
|
|
|
|

\
|
+
=
1
t
5
t
5
d 6.8a
K
2 1
2
nod
Coeficient de corelaie =
0.982
MODELARE CU ELEMENT FINIT A COMPORTARII
IMBINARILOR
Elemente finite pentru modelarea plcii si a
urubului
Elemente de contact
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0 1 2 3 4 5 6 7
Deplasare [mm]
P
a
s

d
e

i
n
c
a
r
c
a
r
e
Experi ment (1)
Experi ment (2)
ANSYS
Sal ford - Ko
Sal ford - Ksec
STUDIU EXPERIMENTAL AL INFLUENTEI
SEMIRIGIDITATII IMBINARILOR ASUPRA
COMPORTARII STRUCTURII
4 captori deplasare inductivi
4 captori deplasare
potentiometrici
2 inclinometre
i
2
i
3
i
1
i
4
4
P
P
1
P
3
P
2
R
1
R
2
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Deplasare [mm]
F
o
r
t
a

p
i
s
t
o
n

[
d
a
N
]
Captor I3
Captor I4
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06
Rotire [rad]
F
o
r
t
a

p
i
s
t
o
n

[
d
a
N
]
Incl inometru R1
Incl inometru R2
MODEL NUMERIC CU SEMIRIGIDITATE
AXIALA SI DE ROTIRE
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
0 5 10 15 20 25 30
Deplasare piston [mm]
F
o
r
t
a

p
i
s
t
o
n

[
d
a
N
]
Experiment
Knod cu Kaxial
Knod,sec cu Kaxial
Knod fara Kaxial
Knod,sec fara Kaxial
CONCLUZII
Forma triangulata a structurilor de tip ferma, mpreuna cu
fora axiala prezenta in diagonale anuleaza lunecrile iniiale la
rotire
Lunecrile iniiale pe direcia axiala a diagonalelor prezint
importanta semnificativa doar la nivelul deplasrilor
Rigiditatile la rotire a mbinrilor au efect important doar la
nivelul forei de cedare, nu si asupra rigiditatii de ansamblu a
structurii
Rigiditatile axiale ale mbinrilor prezint o importanta
semnificativa pentru verificarea la starea limita a exploatrii
normale, influentand intr-o msura mai mica starea de eforturi
LUNGIMEA DE FLAMBAJ A DIAGONALELOR FERMEI
= 0.5 + 0.14 (
1
+
2
) + 0.055 (
1
+

2
)
2
=
K
diag
=
nod diag
diag
k K
K
+
l
EI
min
4
ncercarea pe model Scara 1:20 ncercarea pe model Scara 1:20
a acoperi a acoperi ului Slii Polivalente din Craiova ului Slii Polivalente din Craiova
Scopul ncercrii a fost de a simula in laborator, pe un
model la scara redusa, comportarea structurii reale sub
aciunea sarcinilor verticale uniform distribuite i din
aglomerare cu zpad.
S-a urmrit si compararea rezultatelor obinute (sgei
i eforturi) din ncercarea experimental cu rezultatele
obinute dintr-o analiza cu metoda elementelor finite,
modelul realizat pe calculator fiind identic cu modelul
fizic la scara redusa.
model Scara 1:20
Lsup=4275.6mm
B
i
n
f
=
2
5
5
0
m
m
B
s
u
p
=
2
5
7
3
.
5
m
m
Linf=4164.5mm
Incrcarea a fost aplicat pe structur n mai multe
trepte, cu ajutorul unor dale de beton, ce realizeaz
straturile (treptele de ncrcare) de grosimi diferite.
Pe structur s-au aplicat 4 tipuri distincte de ncrcare,
cu o dispunere uniform distribuit a ncrcrii sau din
aglomerare.
Achizitia/ prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul unei
staii de achiziie HP, care a citit i nregistrat pentru fiecare
treapt de ncrcare / tip de ncrcare alungirile specifice prin
intermediul a 40 timbre tensometrice i deplasrile n puncte
reprezentative ale structurii prin intermediul a 13 captori de
deplasare poteniometrici.
Structura s-a ncrcat static, iar determinrile s-au
efectuat n domeniul elastic.
Captorii de deplasare poteniometrici utilizai au fost de tip
NOVOTECHNIC TRS 100, cu domeniul nominal de
msurare de 100mm.
Barele pe care au fost amplasate timbrele tensometrice au
fost curate pn la luciul metalic, iar apoi suprafeele au
fost pregtite cu substane specifice de curare, fixare i
protecie.
Timbrele au fost legate la staia de achiziie / prelucrare date
printr-un montaj n sfert de punte, cu trei fire de legtura,
pentru eliminarea efectului temperaturii asupra rezistenei
cablurilor de legtur.
Nu a fost necesar efectuarea coreciei de temperatur cu
timbre de compensare, n montaj n jumtate de punte,
avnd n vedere c timbrele utilizate au fost de tip
autocompensat la efectul temperaturii. Pe perioada
ncercrilor, temperatura medie n laborator a fost de cca.
19C.
CONCLUZII
ncercrile pe modelul fizic scara 1:20 a structurii reale
confirma capacitatea portanta a acestuia pentru
ncrcrile de calcul adoptate.
Valorile deplasrilor verticale obinute experimental
sunt comparabile cu cele obinute pe cale numeric. In
toate cazurile deplasrile obinute pe cale experimental
sunt mai mici dect cele obinute pe cale numeric.
Eforturile n tlpile transversale inferioare i superioare
sunt apropiate ca valoare i, n majoritatea cazurilor
rezultatele obinute experimental sunt mai mici dect
cele obinute numeric.
Eforturile n diagonalele de reazem i cele din cmp
sunt diferite n unele ipoteze de ncrcare, ceea ce arata
c, local, modelul fizic a suferit anumite probleme, care
pot fi puse n seama prinderii diagonalelor pe sfere.
Prinderea diagonalelor de sfere s-a fcut cu o sudur
neuniform i datorit temperaturii de sudare
materialul s-a nclzit local, ducnd la modificarea
proprietilor acestuia.
De asemenea, s-au observat i excentriciti, in cadrul
machetei, la poziionarea diagonalelor pe sfere.
ncercarea pe ncercarea pe nod nod Scara 1: Scara 1:1 1
PRESA 2
PRESA 1
PRESA 3
PRESA 4
COPERNICUS RECOS
Program exprimental pe 12 imbinari rigla-stalp, pentru
determinarea influentei tipologiei imbinarilor si a
modului de incarcare asupra raspunsului dinamic
Components
(bolts, endplate)
Connection
Panel
F
F F
F
a. CONNECTION
ELEMENTS b. LOAD-INTRODUCTION
c. SHEAR
CONNECTION
SHEARED PANNEL
Sj,ini
M
Mmax
Mcap
el u




M
p,grind

M
B


A


D


E


C


mbinri total rezistente

mbinri parial rezistente
Interior Joint
Exterior Joint
Load
L L
Beam Beam
Column
H H
L
Load
Column
Column
H
2
L
H
1
L
Load
Column
Beam
Interior incarcat simetric
exclusiv forte gravitationale
Nod exterior
Interior incarcat antisimetric
incarcare seism
Stalp HEB 300
1100 1100
Imbinare
Simetrica
Grinda IPE 360
Solicitare
1100
suport suplimentar
1100
Imbinare
Grinda IPE 360
Anti-simetrica
Solicitare
Stalp HEB 300
Seria EP (end-plate) 4 noduri
2 mbinri cu plac de capt i uruburi 10.9 de nalt
rezisten (specimenele XSEP1 i XS-EP2) ncarcate simetric.
2 mbinri cu plac de capt i uruburi 10.9 de nalt
rezisten (specimenele XU-EP1 i XUEP2) ncrcate anti-
simetric.
.
.
10M20 gr 10.9
column
beam
.
A
A-A
A
Seria W (welded) 4 noduri
2 mbinri cu grinzile sudate direct pe talpa stlpului
(specimenele XSW1 i XSW2) ncrcate simetric.
2 mbinri cu grinzile sudate direct pe talpa stlpului
(specimenele XUW1 i XUW2) ncrcate anti-simetric.
10M20 gr 10.9
.
.
beam
column
.
B-B
B B
Seria CWP (cover and web plate) 4 noduri
2 mbinri cu seciuni ramforsate, prin plci sudate pe tlpile
i inima grinzilor (specimenele XSCWP1 i XSCWP2) -
ncrcate simetric.
2 mbinri cu seciuni ramforsate, prin plci sudate pe tlpile
i inima grinzilor (specimenele XUCWP1 i XUCWP2) -
ncrcate anti-simetric.
3M20 gr6.6
.
.
beam
column
.
C-C
C C
IPE360
L/2=1100 L/2=1100
S235
S
2
3
5
4
5
0
4
5
0
75
150
300
450
1
2
4 3
5
6
Displacement transducer
displacement transducers
Actuator force and
Inclinometer
Strain gauge
Lb=950 Lb=950
HEB300
300
1
Expresia momentului la fata stalpului:
M=P(L-hc)/4=PL
b
/2
Rotirea nodului:
3
1 2
1
2 6 2
b b
G
b b b wb
PL PL
L EI Gh t

| |
+
=
|
\
Deformarea panoului de inima:
) ( 2
6 5
fb
P
t h
+
=
L/2=1100
Lb=950
L
c
2
=
9
2
0
L
c
1
=
9
7
5
IPE360
450
Lb=950
L/2=1100
S
2
3
5
S235
Inclinometer
Strain gauge
Displacement transducer
H
E
B
3
0
0
displacement transducers
Actuator force and
75
300
150
1
2
3
4
6
5
7
9
10
2
1
hc
=300
h
b
=
3
6
0
1
1
5
5
1
1
0
0
H
=
2
2
5
5
P
1
8
Expresia momentului la fata stalpului:
Deformarea panoului de inima:
b
L P
L
H
M =

2
a
b
2 2
1 2
( ) a b
a b

+
=

(a = hc tfc; b = hb tfb)
Rotirea din elementele de imbinare si talpa stalpului:
Rotirea totala in nod:

c
left
c
right

j,t
right

left
j,t
b
left
c
4 3

=
b
right
c
5 6

=
c t j
+ =
,
Energia plastic a fost disipat prin plastificarea
tlpilor stlpului sau a tlpilor grinzii (prin voalare) pn n
preajma cedrii finale. Cedarea specimenului s-a efectuat prin
fisurarea i ruperea sudurii dintre placa de capt i talpa
grinzii. n general se poate spune c acest tip de mbinare are o
capacitate de rotire adecvata i prezint o capacitate bun de
disipare a energiei.
Cedarea a fost de tip fragil, prin ruperea sudurilor
dintre grind i stlp. Apoi, fisura s-a propagat in panoul de
inima a grinzii. Pentru aceste tipologii de mbinare, tehnologia
de sudare joac rolul cheie n ceea ce privete ductilitatea i
modul de cedare
mbinrile cu plci de ramforsare pe inima i talpa
grinzii au demonstrat valori mrite ale rigiditii iniiale i ale
rezistenei. Cedarea plastic s-a produs n grinda metalic, la
extremitatea poriunii mrite. n aceste condiii, rotirea
nregistrat n mbinare este foarte mic, aceasta avnd un
comportament rigid. Pentru acest specimen ductilitatea este
data de ductilitatea grinzii metalice.
Modul de ncrcare (simetric / anti-simetric) afecteaz
ntr-un mod semnificativ parametrii de rspuns ai mbinrilor
grind-stlp. Componenta major care introduce aceast
diferen este panoul stlpului la forfecare. Consecintele
incarcarii asimetrice: scade momentul capabil si rigiditatea la
rotire.
INCERCARI EXPERIMENTALE IN REGIM PSEUDO-DINAMIC
STRUCTURA DIN BETON ARMAT CU PLANSEU DALA
Elevation
views
3,95
0,275
3,20
3,20
0,50
0,40
8,50 5,20
0,30
7,00
1,50
0,30
10,00
1,25
0,30
3,60
Cut B- B Cut A- A
0,40
0,50
0,40
0,50

2.80
3.425
0.15
0.15
P3
P1
P4
P2
C
1.75
10 @ 0.25 L=2.50
18 @ 0.125 L=3.00
18 @ 0.125 L=3.00
12 L= 0.50+1.05+0.50
12 L=0.50+1.05+0.50
3.425 1.50
1.00

0.25

0.25

C
0.15

0.75
18 (top & bottom)
1.00
18
18
12 @ 0.125 12 @ 0.125
12 @ 0.125 12 @ 0.125 / 0.25
0.25 0.25
0.16
0.085
South frame
North frame
For the first test, a 475 years return period (475yrp) was
considered, with a peak ground acceleration (PGA) of
0.16g.
For the second test, a 2000yrp input motion with a PGA of
0.277g was considered, obtained by scaling the 475yrp
accelerogram by a factor of 1.73.
0
1
2
3
4
5
6
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Period [s]
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
o
n

[
m
/
s
2
]
Numerical results for the 475 years return period earthquake
Numerical results for the 475 years return period earthquake
0
1
2
3
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
Drif t [%]
Numerical
EC8 limit
Numerical results for the 2000 years return period earthquake
Numerical results for the 2000 years return period earthquake
0
1
2
3
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
Drif t [%]
First Test PsD 475yrp earthquake test
Cracking pattern bellow floors
First Test PsD 475yrp earthquake test
Cracking pattern bellow floors
First Test PsD 475yrp earthquake test
Cracking pattern above floors
First Test PsD 475yrp earthquake test
Cracking pattern above floors
First Test PsD 475yrp earthquake test
Cracking pattern at column base
First Test PsD 475yrp earthquake test
0
1
2
3
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Drif t [%]
Numerical
EC8 limit
Experiment al
0
1
2
3
-100 0 100 200 300 400 500
Shear [kN]
Experiment al
Numerical
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Cracking pattern above the floors
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Cracking pattern above the floors
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Cracking bellow the floors
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Second Test PsD 2000yrp earthquake test
Effective slab width
a
1
=b
1
=L
1
/4 a
2
=b
2
=L
2
/4
L
2
/2
L
1
/2
L
1
L
2
Internal
frame
External
frame
a
2
b
2
b
2
a
2
a
1
b
1
Effective width test results
-1.2
-1.0
-0.8
-0.6
-0.4
-0.2
0.0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500
Distance [mm]
D
e
f
o
r
m
a
t
i
o
n

[
%
]
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500
Distance [mm]
D
e
f
o
r
m
a
t
i
o
n

[
%
]
First Test PsD 475yrp earthquake test
0
1
2
3
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Drif t [%]
Numerical
EC8 limit
Experiment al
Without effective width Considering effective
width
0
1
2
3
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
Drift [%]
Numerical
Experiment al
First Test PsD 2000yrp earthquake test
Without effective width Considering effective
width
0
1
2
3
-50 50 150 250 350 450 550 650
Shear [kN]
Experiment al
Numerical
0
1
2
3
-50 50 150 250 350 450 550 650
Shear [kN]
Experiment al
Numerical
BIBLIOGRAFIE
Encyclopedie d`analyse des contraintes. J. Avril, Ed. Micromesures,
Malakoff, Franta, 1983
Manuel du laboratoire de resistance des materiaux: Notes de cours
redigees par J. Rondal et M. Braham, Universite de Liege, Faculte des
Sciences Appliquees
* Techniques experimentales modernes pour la conduite et exploitation
dessais de structures en genie civil, A. Lachal, Laboratoire des
Structures, INSA Rennes, France, 1994
* Introducere in tehnica proiectarii asistate de experiment a
constructiilor metalice, M. Georgescu, R. Zaharia, Ed. Orizonturi
Universitare, Timisoara, 1999