ATLASUL LUMII

Sierra Leone
Capitala ~i cel mai mare
ora~
Freetown, 470.000
limba oficiala
englez;l
Produse importate
alimente, titei, bunurj
fabricate
Produse exportate
diamante, aur, bauxit;l,
cacao, cafea
Moneda oficiala
leone (1 leone -100 centi)
Produsul intern brut
900.000.000 dolari SUA
Forma de stat
republjc;l
~ CARACTERISTlCI
!A..I GEOGRAFICE
Cdmpia joas;l de coasti! este
intrerupti! de o peninsul;l sran-
coas;l care se inal~ la 888 m.
Mla~tinile de mangrove ~i pi!-
durile se intind de-a lungul
coastei. campia se intinde la
100 krn spre interior, ~I se inal~
intr-un pod~ de 450 m. Spre
est muntii dep;l$esc 1.800 m.
Temperaturile sunt ridicate tot
anul, precipitatiile cad Intre apri-
lie ~j noiembrie. Temperatura
medie la Freetown este de 27C
in ianuarie ~i 26c in julie, cu
precipitatii de 340 cm. Umidita-
tea este mare in sezonul ploios
~j clima poate 11 nepl;lcuti!,
acest litoral flind numit de
vechii colon~ti europeni
"Mormantul albuluj".
~ ECONOMIA
~ 65% din populatie
lucreaz;l in agricultuti!, se cultiv;l
25% din suprafa~ ~j 31% sunt
pi!$uni. Se practic;l agricultura
de subzisten~, cultivdndu-se
orez, igname, mej ~i manioc;
dar ~i serninte de palmier, ghim-
bir, cafea ~i cacao. In nordul
mai secetos se cresc vile, oj ~j
capre. Pescuitul este o surs;l de
hrarul in plus in aprapierea ciu-
rilor ~j de-a lungul coastei, iar
p:idurile aduc venituri din nuci
~i din cherestea. 29"/0 din supra-
fata t;lrij este ~j acum 1rnp;lduri-
ti!. Mineralele aduc cea maj ma-
re parte din veniturile exteme.
Se extrag aur ~j diamante, dar
existi! ~i bauxiti!, rutil ~i cram.
Minereurile de l1er au fast foarte
importante In trecut, dat in
prezent nu sunt exploatate.
Industria este legati! de rninerit
~i agricultum. La Freetown
existi! mlcj industrii de prelucra-
re. La sate sunt cdteva industrij
me~te~ug;lre~ti. Freetown este
principalul port; prin Bonthe se
face exportul de bauxiti! ~i rutil.
Raurile sunt vitale pentru trans-
portul de marf;l ~i de pasageri
in Sierra Leone. Construc!ia unei
retele de alj ferate a fast
arn3.nati! in 1974. Sierra Leone
are acum doar 84 krn de cale
ferati! de la vechiui teren rninier
parul la coasti!. Existi! 7.395 krn
de drumuri, din care aproxi-
mativ jurni!tate sunt pavate.
Interiorul este savanJ!; sudiul
mai umed este lmpadurit.
~ ECONOMIA
~ 59"/0 din fo!1a de munca
lucreaza 1n agriculturn. se cultiva
II % din suprafata. 9"/0 sunt pa-
$uni. Agriculturn aduce 8()O/0 din
veniturile din exporturi. Coasta
de Filde$ este un important fur-
niwr de cafea. boabe de cacao
(primul 1n lume) $i ulei din
sambure de palmier. Se cultiva
banane, ananas, dar $i igname,
manioc, orez $i porumb. Exista
oi, capre $i vite, 1n spc;cial 1n
nordul mai secetos, unde se
cultiva mei $i arnhide. Produse
forestiere sunt tecul mabonul $i
abanosul. Minerniele includ
petrolul din terenuri petroliere
marine, diarnantele din Valea
raului Bou $i minereurile de fier
de la Bangolo. Industria este le-
gata de prelucrarea alimentelor.
produsele textile $i fabricarea
chetestelei. 24% din energia
electrica se obtine din termo-
centrale, 760/0 din centrnle hidro-
electrice. Abidjan este prindpalul
centru industrial $i port. Drumu-
rile rndiaza spre tari1e adiacente.
Exista 1.156 km de cale fernta,
$i legaturi cu Burkina Fasso.
COASTA DE FilDE~
Suprafa~a
322.463 kIll'
Popula~ia
13720.000 locuitori
Densitatea popula~iei
42,8 locuitorVkm'
Capitala
Yamoussoukro, 120.000 locuitori
Cel mai mare ora~
Abidjan, 3.500000 locuitori
limba oficial~
franceza
Produse importate
piese de rna~ini, rnaterii prime,
combustlbili, autovehicule
Produse exportate
cafea, cacao, cherestea, ulej de
palmier
Moneda oficial~
franc (1 frdnc = 100 centimes)
Produsul intern brut
6.997.000.000 dolari SUA
Forma de stat
republica
W CARACTERISTlCI
~ GEOGRAFICE
Regiunea joasa de coasta este
presl1rata cu lagune ~i intlnderi
de nisip. In interior, un podi~
de aproximatlv 300 m se inal~
l.a 1.000 m spre nord-vest. Clima
este mai umeda in sud, cu pre-
cipitatil anuale de 150-200 cm
in anotimpurile ploioase, intre
mai ~i octombrie, respectlv oc-
tombrie ~i noiembrie. Interiorul
are un singur sezon ploios, cu
ploi de 100 cm. Temperaturile
medii la Abidjan sunt de 27C
(in ianuarie) ~i 24C (in julie).
LIBERIA
Suprafa~a
111369 km'
Popula~ia
2.830000 locuitori
Den5itatea popula~iei
24 iocuitori/km'
Capitala ~i cel mai mare ora~
Monrovia, 425000 locuitori
Limba oficiala
engleza
Produ5e importate
orez, combustibili, produse
chimjce, piese de ma~ini
Produ5e exportate
minereuri de fier, cauciuc, cafea,
cacao, cherestea
Moneda oficiala
dolar liberian (1 dolar = loo
cenlO
ProdU5UI intern brut
990.000.000 dolari SUA
Forma de stat
republica
~ CARACTERISTlCI
~ GEOGRAFICE
Uberia a fost fondata In 1847
de sclavi americani elibera!i. De-
presiunea de coasta este ornata
cu lagune ~i mla~tini, interiorul
este In rnare palte podi~, atin-
gand 1nal!imea rnaxima 1n vf.
Nimba (1.768 m), la grnnita cu
Guineea. Clima este ecuatoriala,
cu ploi mari ~i temperaturi
inalte. in sezonul ploiDS urnidi-
tatea este ridicat:l, rar sub 8(j'/o.
Monrovia are temperatura medie
de 26C in ianuarie ~i 25C in
julie, 500 cm de precipitatii, in
principal intre mai ~i octombrie.
Peste o treime din suprafa~
este imp~durit:l.. dar def~rea
se desf~~oara rapid.
~ ECONOMIA
~ 7()0/o din populalia
lucreazil in agricultura, de~i se
cultiv~ numai 4% din suprafat~
~i alte 2% sunt p~~uni. Pentru
hrarul se cultiv~ orez ~i manioc,
dar sunt necesare importuri de
alimente. Pentru comert se cul-
tiv~ cauciuc, cacao ~i cafeaua.
Peste jurrultate din cauciuc este
produs~ de Compania Firestone
care are plantatii cu peste
40.000 de angajati. Se cresc vite,
oi, capre ~i porci, jar pescuitul
este o surs~ util~ de hran~.
Cauciucul este al doilea produs
exportat, dar mineralele (fierul,
aurul ~i diamantele) aduc mai
mult:l mon~ strain~.
Dezvoltarea industriei este legat:l
de rninerale ~i de agricultura.
Exist:l fabrici de mobil~ ~i de
dlrarnizi la Monrovia, principalul
port. S-au construit 490 km de
cale ferat:l pentru transportul
rninereurilor de fier.
SIERRA LEONE
Suprafa~a
71.740 km
Popula~ia
4460.000 locuitori
Densitatea popula~iei
64,3 locuitori/km
AFRICA DE VEST