. .

a creleru UI

Creierul uman ,a~ezat fn inte-

riorul craniului, este mai
sofisticat decat cel mai perfor-
mant computer. Cu ajutorul
milioane1or de celule, acesta
direct;ioneazii ~i monitorizeazii
toate activitiitile noastre -
chiar ~i atunci cand dormim

c reierul este principalul coordonator ~i

centrul de coman~ al organismului.
Asemeneaunei centrale telefonice, preia
mesaje provenind de la ochi, urechi, nas,
liniba ~i piele, ~i trimite semnale spre mu~chi O La inceputul
~i glande. Creierul funqioneaza ~i ca un com- secolului 19 a aparut
puter, procesand ~i inmagazinand informatii. a~a-zisa ~tiin,a a
in interiorul sau se afla un sistem po~tal frenologiei. Se cre-
care trimite mesajespre acearegiune a creieru- dea ca faculta,ile
lui, unde acesteatrebuie sa fie descifrate. mintale bine dez-
Activitatea creierului nu se rezuma doar la voltate corespun-
manipularea datelor. El este centrul senti- deau unor port,iuni
mentelor, emdtiilor ~i dorintelor, cu ajutorul intinse ale suprafe,ei
caruia putem invata ~i crea ganduri ~i idei. craniului. Hart,i ale
min,ii, ca cea din
La nivelul celular imagine, erau elabo-
Creierul uman este constituit din peste 10 000 rate in urma pipairii
milioane de neuroni microscopici sau celule umflaturilor capului.
Cu toate acestea, nu
exista nici O dovada
~tiin,ifjca care sa
sprijine aceasta
teorie.

nervoase. Fiecare dintre acestea are un corp

OM PAsARE
celular, ce contine nucleul, din care radiaza
numeroase proeminente subtiri. Corpurile
celulare sunt grupate In ciorchini sau centre,
fiecare cu o functie specifica, cum ar fi vede-
rea, vorbirea sau controlul muscular. -Ele
lob olfactiv maduva
formeaza "materia cenu~ie a creierului",
lob frontal hipoliza denumita astfel deoarecese 1nchidela culoare
lob temporal lob optic cand este tratata cu anumite substante.
cerebel
maduva
Proeminentele celulare se unesc ~i formeaza
un sistem de retele complex, ce include fibre
nervoase cuprinzand "materia alba" (care nu
O Evolu,ia a dus 1~ischimba culoarea). c
PE$TE
creiermare c!,rebel la dezvoltarea celei Activitatile creierului implica modificari de
mai potrivite ordin electric ~i chirnic 1n interiorul neu-
structuri a creierului ronilor. De fiecare data cand un electron este
pentru organism. "atins", el transmite un impuls sau un mesaj
lob olfactiv
La om, aceasta nervos aseamanatorcu un rnic curent electric.
maduva

hipofiza
prezint3 un creier
lob optic mare, masiv, ce are
rol in func,iile men-
REPTILE tale superioare.
Toate vertebratele
au un cerebel, lobi
optici, olfactivi,
hipofiz3, cu rol in
lob olfactiv coordonare, vedere,
maduva
hipofiza cre~tere ~i miros.
in functie de directia, de sursa mesajelor ~rde
numarul lor, fiecare centru al creierului le
examineaza sau le transmite unei alte porti-
uni, unde vor fi procesate.
Activitatea electrica
Creierul este tot timpul activ, prin el circuland
milioane de impulsuri 1n fiecare secunda.
Unele dintre aceste mesaje sunt legate de
activitati con~tiente -cele asupra carora
detinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul
23
 ACTIVITATI ALE CREIERULUI

~i scrisul. Alte mesaje provin din procesele

vitale ale organismului, ce se desta~oaraIn
mod automat, spre exemplu respiratia, bataile
inimii ~i digestia alimentelor pe care le con-
sumam.
in ultimii 25 de ani, cercetatorii au reu~it sa
elaboreze harta celei mai mari paI1i a creieru-
lui, localizand diferite zone ce Indeplinesc
anumite functii. Ei au realizat acest lucru prin
rolosirea unor tehnici variate. Prin plasarea
unor senzori electrici pe suprarata capului ~i
introducerea unor electrozi (ace conductoare
roarte subtiri) 1n creierul animal ~iuneori chiar
1n cel uman. au reu~it sa traseze caile impul-
surilor, care circula de exemplu de la ochi sau
de la urechi spre centrul vizual sau auditiv.
Erectele ranirilor sau ale Indepartarii pe
cale chirurgicala a anumitor regiuni ale cor-
texului -portiunea fina ~i 1ncretita de la
supraratacreierului -indica raptul ca acestea
contin centri ce au functii specifice. insa aces-
tea pot sa nu fie singurele zone ce Indeplinesc
functiile respective: Spre exemplu, ranirile In
unele regiuni ale lobilor rrontali, situati In rata
emisrerelor cerebrale, provoaca dificultati In
1ntelegereavorbirii. Persoana respectiva este
incapabila de a emite sunete cu Inteles In vor-
bire. Un alt erect asemanator este cauzat de O Activitatea creierului poate ti studiata cu
rani1n zonele posterioare emisrerelor. in acest ajutorul unui aparat EEG. Electrozii produc
caz persoanele respective nu pot Intretine o mici modificari electrice in diferi,i centri ai
convorbire constanta, aceastariind 1ntrerupta creierului.
1n mai multe segmente.
O Imagini ale creierului realizate cu ajutorul
Un aranjament de unitati scanerelor. pot fi folosite in scopul
Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel inregistr3rii r3spunsului la stimulii vizuali.
mai avansat~i mat dezvoltat (de~i nu are cele
mai mari dimensiuni). La toate vertebratele O Aceast3 EEG a unui creier arat3 succe-
siunea etapelor de la o stare de con~tien,3 la
una de somn profund. Deschiderea ochilor
modific3 ritmul normal de odihn3.
~
treaz ~ ..~~ ~ (animale cu ~ira spina:rii), Insa:, creierul consta:
~-,..;..'" -~ ~ -.T T .din 3 unitlti structurale principale: emisferele
cerebrale, trunchiul cerebral ~i cerebelul.
relaxat Emisferele cerebrale au rol In procesarea
J mesajelor ce provin de la organele de simt.
Trunchiul cerebral este compus In special din
5omn~lent ,A AA A.I ,.~ LA,.. fibre nervoase.ce leag~ c~lelalt~ doua: u.~ita:ti.
~.r~ yvr--~" r J Cerebelul prezmta: portlurn destinate echlhbru-
lui ~i coordona:rii activita:tii musculare, dar este
5om~e5~. -..J.. .~ J. preva:zut ~i cu ca:i nervoase spre ~i de la ~ira
~ .'Y' /'JV' ~ spina:rii, precum ~i nervi conduca:tori de mesa-
je spre organele majore ale organismului.
5omnadinc De~a lungul evolutiei creierului, diferite
~ ~~~~- poI:tiuni .al.e sale s-au dez,:,ol~t In mod~l cel
mal potnvlt pentru supravletulfea orgarnsmu-
lui. La oameni, ai ca:ror strnmo~i au tra:it In
copaci, coborand apoi pe pa:mant, unde era
ochide5chi~i plin de prnda:tori, iar competitia pentru hrana:
...i!.I A.l. .\. ..j~IAiJ~ill era foarte mare, emisferele cerebrale au
~~y .-!'ml...'1Tr,.~' t devenit mai mari ~i mai complexe, fiind cen~
tri foarte importanti pentru interpretarea ~i
prelucrarea informatiilor provenite de la
simturi. La Homo sapiens, omul modem sau
"lntelept" (adica: noi), emisferele cerebrile
cuprind 80 % din volumul creierului.

relaxat, ochii inchi~i La nivel func,ional

Exista: 3 unita:ti functionale principale ale
O Unita\ile creierului. Prima controleaza creierului -zone cu cea mai intensa: activitate
starea de con~tien\a ~i raspunsul la stimuli. A a neuronilor. Acestea sunt diferite deunita:tile
doua analizeaza ~i inmagazineaza informa\ia structurale. Prima unitate functionala: se afla: la
provenita de la sim\uri. A treia se ocupa cu baza creierului. Este compusa: din portiuni
formarea inten\iilor ~i programelor - denumite formatia reticulata:, bulbul rahidian,
activita\ile mentale superioare. cerebelul, talamusul ~i hipotalamusul.
 O Daca ne fixam
ochii asupra unui
punct. informa~ia din
stanga punctului se
indreapta spre emi-
sfera dreapta. iar
informa~ia din
dreapta merge spre
emisfera stanga.
Corpul calos une~te
cele doua regiuni ale
creierului. Cand
acesta este taiat.
persoana respectiva
nu poate descrie
obiecte aflate in
campul vizual din
stanga. deoarece
informa~ia nu poate
trece din partea
dreapta spre centrul
vorbirii. situat in
emisfera stanga.

O in interiorul bul-
bului rahidian. caile
nervoase din fiecare
parte a creierului se
incruci~eaza. Cand
ne mi~cam bra'ul
drept. emisfera
stanga a creierului
da instruc'iunile.
Aceasta emisfera
este mai dezvoltata
la persoanele drep-
tace. permi,and un
control mai mare ~i
mi~cari precise ale
mainii drepte.

Fonnatia reticulata este principala zon~ la
nivelul c~reia se realizeaz~schimbul de infor-
rnatii, fiind ~i sursaputerii creierului. in aceasta
retea de fibre nervoase,fiecare neuron poate fi
conecrat cu alti 25 000. Fonnatia reticulata
.prime~te constant mesaje de la organele de
simt, ernitiind la mndul s~u unde de activitate
electric~ prin cortexul cerebral. Aceasta men-
tine stareade co~tienta:. Dac~ fonnatia reticu-
lata ~i reduce activitatea,persoana respectiv~
poate adormi sau poate avea halucinatii,
v~zand, auzind ~i avand senzatii ireale. Rezul-
tatul "priv~rii senzoriale",cand o persoaru1este
inchis~ intr-o inc~pere intunecoas~,goal~ ~i li-
ni~tita timp de rnai multe ore, este o "innebu-
nire" aparenta,intrarea in trans~sau com~.
Trunchiul cerebral se comporta ca un tab-
lou de cornan~. Zona unrultoare, bulbul
rahidian, contine centri responsabili pentru
controlul activitatilor automatice ale organis-
mului. Acesta face le~tura dintre ernisferele
cerebrale, sediul intelectului nostru, cu tala-
musul ~i sistemul limbic, responsabili pentru
starile de spirit, pofte ~i memorie. Talamusul
transfonrul ~i sorteaz~mesajelede la organele
de simt ~i creeaz~o co~tientizare a senzatiilor,
cum ar fi durerea, atingerea,c~ldura~i frigul.
Hipotalamusul este activ In numeroasepro-
cese. in primul mnd, acesta dirijeaz~ multe
actiuni lente, de lung~ durata, ca de exemplu
cre~terea, prin controlul pe care 11 exercita
asupra hipofizei, principalul centru de pro-
ducere a hormonilor din organism. in al doilea
cind, hipotalamusul activeaz~sistemul nervos
autonom, care supravegheaz~unele functii pe
care nu le putem controla, ca de exemplu
contractia mu~chilor 1n stomac, vezic~ ~i c~ile
respiratorii, precum ~i secretia de saliv~ ~i de
lacrimi. (Sistemul nervos autonom ne impie-
dic~ s~ ne tinem respiratia la nesfar~it.El este
dispozitivul de siguran~ al organismului.)
Legat de aceasta, hipotalamusul preg~te~te
organismul pentru "fug~ sau lupt;l" in cazul
unor urgente sau pericole. Hipotalamusul
reprezint;l sursa emotiilor noastre ~i a nevoilor
fundamentale de foame, sete ~i sex.
Cea mai mare parte a detaliilor referitoare
la activit~tile con~tiente ale creierului au fost
stabilite in urma studierii efectelor drogurilor
asupra acestuia. De exemplu, stimulentele ca
amfetaminele ~i cofeina excit;l activitatea for-
matiei reticulate ~i a hipotalamusului. Acesta
transmite semnale la cortex ~i astfel cre~teagi-
tatia, stareade somn fiind alungat;l. Sedativele
au un efect contrar. Sunt prescrise adeseori ca
tablete pentru somn.
A doua unitate
A doua component~ functional~ a creierului
const;l in jum~t;ltile posterioare ale emisfe-
relor cerebrale. Acestea contin centri de pri-
mire, procesare ~i 1nmagazinarea informatiei
obtinut~ prin intermediul organelor de simt
din mediul extern.
Neuronii din fiecare centru nervos sunt
caracteristici tipurilor de impulsuri cu care
opereaza. Spre exemplu, neuronii din centrii
vizuali primari raspund doar la mesaje referi-
toare la intensitatea sau nuantele culorilor ,
sau la curbura sau neregularitatea suprafe-
telor. Ace~tia trimit s~mnale spre neuronii din
centrii vizuali secundari, care descifreaza,
interpreteaza ~i aduna datele, creand modele
~i forme care alcatuiesc con~tiinta noastra
vizuala.
Memoria
Cercet;1toriicunosc acest lucru din consultati-
ile medicale. Daca sunt introdu~i electrozi in
cortexul vizual primar (in timpul unei operatii
pe creier, farn dureri), trecandu-se un curent
slab prin ace~tia, pacientul va vedea puncte
sWlucitoare sau cercuri inaintea ochilor. Daca
electrozii sunt introdu~i in cortexul vizual
secundar, pacientul va vedea modele com-
plexe sau chiar obiecte complete -copaci
leganandu-se sau o veverita topaind. Zonele
secundarepar sa se comporte asemeneaunui
sistem al memoriei vizuale.
Exist;1zone In interiorul emisferelor cere-
brale care nu au fost Inca descoperite,dar par
sa aiba de-a face cutoate tipurile de memorie.
Prin ce metode creierul selecteaza,sorteaza~i
inmagazineaza informatiile sub forma de
memorie rnmane un mister pentru cercet;1tori.
Exist;1doua tipuri de memorie: de scurta
durat;1~i de lung:l durat;1.Fiecare element ai
memoriei poate fi retinut temporar sub fonru1
de activitate electrial. in functie de puterea

25
Multe alimente confin aditivi - numele de conservanti. Unii incetinesc actiu-
substanfe adaugate in alimente
inainte sa ajunga la consuma-
tori. De~i mult;i condamna
folosirea acestora -uneori pe
buna dreptate -rolul aditivilor
poatefi important.
A ditivii alimentari pot fi atat substante
chimice naturale, cat ~i sintetice, intro-
duse in alimente din diferite motive:
pentru conservare; pentru a conferi alimen-
telor o valoare nutritiva: sporita:; pentru a
u~ura procesarea~Vsauproductia acestora;~i
pentru intensificarea aromei, culorii, mirosu-
lui, structurii ~i aspectului.
nea microorganismelor din alimente; altii,
denumiti antioxidanti, incetinesc alterarea
uleiurilor ~i gr~similor -frecvente in produse-
le alimentare. Alti conservanti ajut~ la p~stra-
rea alimentelor umede sau uscate -depinde
de starea in care acesteatrebuie p~strate, sau
declan~eaz~conditiile care permit altor aditivi
s~ functioneze. Exist~ aditivi de int:lrire, gla-
zurare, acoperire a alimentelor, care prelun-
gesc termenul de valabilitate al acestora, pro-
tejandu-le.
Valoarea nutritiv~ a unor alimente const~
in vitamine ~i minerale, ins~ uneori acestea
00 Fast food-ul, de~i colorat ~i ambalat
atractiv, este un inlocuitor slab al meselor
consistente. Acest "burger groaznic" (imagi-
nea de jos), con'ine mul,i aditivi -coloran'i,
agen,i aromatici ~i conservan,i.
pot lipsi, sau se pot pierde iQ u11Ilaproce-
durilor de procesare ~i conservare. Pe lang~
aceasta, aditivii joac~ un rol important in
prepararea tipurilor de alimente pentru per-
soane cu regimuri speciale, cum ar fi dia-
beticii, sau persoanele care consum~ alimente
cu un nivel sc~zut de calorii sau de sodiu, din
motive medicale.
jmbun~t:ltitorii care dau aroma, culoarea,
mirosul ~i structura alimentelor, constituie cea
mai complex~ grup~ de aditivi. Aditivii care
fac parte din acest grup sunt denumiti aditivi
cosmetici, sau modificatori senzoriali,
deoarece modific~ alirnentele, astfel incat per-
ceptia noastr~ fat~ de aceastase schirnb~.
Numerele E
Multi aditivi se pot identifica cu ajutorul
numerelor E, incluse in lista cu continutul
produselor alirnentare ambalate, prezent~ pe

Ce fac aditivii?
Aproape toate alimentele naturale se altereaza:
rapid daca:nu sunt tratate cu aditivi. jn unele
cazuri alterarea poate fi nesemnificativa:;de
exemplu, particulele de zaha:rse lipesc unele
de altele formand bulga:ri,devenind astfel mai
greu de utilizat. jn ceea ce prive~te alte ali-
mente -produse lactate, came, pe~te, fructe
~i legume -acestea devin necomestibile,
deoarece se acresc, rancezescsau putrezesc.
jn multe cazuri, consumul de alimente afec-
tate de acesteprocese este foarte periculos.
Alterarea alimentelor poate fi incetinita:
prin folosirea de aditivi, cunoscuti sub
171
 ADITIVI ALIMENTARI

O Uneori se intro-
duce apa in carne,
pentru a-i mari greu-
tatea. Colorantul ro-
~u poate fi adaugat
carnii, pentru a
ascunde grasimea ~i
pentru a face carnea
sa para mai frageda.

etichetele acestora. Aceste numere reprezint~

aditivii alimentari chimici ~i naturali care au
fost aprobati de Comunitatea European~.
Multi dintre agentii de colorare, conservanti,
antioxidanti, emulgatori ~i stabilizatori,
prezin~ numere E, In timp ce aromatele, sol-
ventii, ln~lbitorii ~i lndulcitorii nu prezint~.

Bine sau rau?

Multe persoane ar vrea ca produsele ali-
mentare s~ fie lipsite de aditivi, sau cel putin
de cea mai mare parte dintre ace~tia,~i 1:nspe-
cial de modificatorii senzoriali. Se recomand~
consumul redus de alimente conservate ~i o
alimentatie bogat~ In produse naturale,
neprelucrate.
jntr-o lume ideal~, aceasta ar fi situatia
ideal~. Totu~i, exis~ diferite situatii practice
care ar trebui luate 1:nconsiderare. Folosirea
aditivilor ne permite s~ profi~m din plin de
produsele alimentare care se afl~ la dispozitia
noastrn, iar 1:ntr-o lume In care multi sunt
muritori de foame, acest aspect nu poate fi
trecut cu vederea.
F~rn aditivi, alimentele ar trebui livrate zil-
nic ~i In cantit~ti mici, pentru a nu se altera
lnainte...de a fi consumate. Acest lucru nu s-ar
potrivi cu modul de viat~ al persoanelor
foarte ocupate. jn plus, ar exista o alegere
mult mai limitat~, atat datorit~ restrictiilor
sezoniere naturale asupra alimentelor proas-
pete, cat ~i pentru faptul c~ produsele con-
servate ar fi foarte rare.
Pe de alt;l parte, folosirea aditivilor nu
poate fi nici Incurajat;l. De exemplu, datorit;l
faptului c~ numeroase aromate nu sunt
reglate de numere E ~i nu trebuie s~ fie denu-
mite ~i identificate pe etichetele produselor ,
utilizarea lor se poate transforma In abuz.
Pe lang~ aceasta, este cunoscut faptul c~
majoritatea numerelor E, atat pentru aditivi de
colorare cat ~i de conservare, pot provoca tot
felul de probleme unor persoane care le con-
sum:l. Alergiile, astmul, intoxicatiile alimenta-
re ~i hiperactivitatea, 1n special la copii, sunt
datorate consumului de aditivi, ~i se considern
de asemenea c~ unii dintre ace~tia cauzeaz~
probleme de s~n~tate ~i mai grave. Unele tari
interzic utilizarea anumitor tipuri de aditivi.

172
Corpul Omenesc 54 -HRANA PENTRU CRESTERESI ENERGIE
 ~
In secolul trecut, oamenii de
~tiintii au analizat alimentele ~i
au izolat diverse componente
ale acestora, cum sunt caloriile
~i proteinele, de care au nevoie
toate .fiintele vii pentru a cre~te
~i a riimiine in viatii.
p e tot parcursul vietii, alimentele pe care
le consu~ detennirul in mare masurn
cre~terea fizica a organismului, conditia
acestuia~i nivelul de energiede care are nevoie
pentru activitateazilnic:l.
Cre~terea
Organismuluman este compus din celule vii ~i
din materiale extracelulare, organizate In
tesuturi,organe ~i sisteme.in timpul cre~teriise
formeaz:lnoi celule, iar cele existentecontinu:l
s:l se dezvolte. De la na~tere~i pari:l in primii
ani ai adolescentei, organismul uman cre~te
continuu ~i semnificativ. Cresc to;1te p:lrtile
corpului: oaselese alungesc,devin mai groase
~i mai puternice, se dezvolt:l organele interne -
creierul, inima, pl:lmanii, ficatul -se dezvolt:l
mu~chii, cresc p:lrul ~i unghlile. intreg
organismul nostru se adapteaz:l la aceast:l
cre~tere.
P:lrtile corpului omenescnu crescin acela~i
ritm ~i in acee~i masurn. De exemplu, capul
atinge marimea normal:l in primul an de viat:l,
In vreme ce restul corpului continu:l s:l creasc:l.
Corpul omului ajunge la In:lltimea sa
maxima intre 16 $i 21 de ani. pac:l la acest:l
dat:l individul are greutatea corecta pentru
maltimea sa -nu este nici prea slab, nici prea
gras -aceasta este greutateape care trebuie s~
1ncerces~ o p~strezetot restul vietii adulte.
Cand spunem despre cineva c~ a "1ncetats~
mai creasc~",ne referim 1n generalla faptul c~
a ajuns la in~ltimea normal~. De fapt,
organismul nostru continu~ s~ creasc~tot restul
vietii, 1ntrucatcelulele care il alc~tuiescse afl~
1n continu~ cre~tere~i dezvoltare.
Energia
cand ne simtim plini de energie -sau din
contra, lipsiti de energi, vl~guiti -ne referim in
generalla abilitatea sau capacitateanoastra de
a ne implica 1ntr-o activitate fizic~. Totu~i, la
nivelul organismului nostrti, termenul acesta
are un 1nteles mai larg. Chiar ~i in timpul
sornnului, organismul consurrulenergie pentru
a se mentine 1n stare de functionare -adic~
O "Jack Sprat nu putea suferi grasimile,
so1ia lui nu putea suferi carnea macra", insa
nici unul nu se alimenta corect.
O Baronul Justus von Leibig, chimist german
sin secolul al XIX-Iea, a facut cateva
descoperiri importante in domeniul nutri1iei.
O Fran~ois Magendic. psiholog francez din
secolul al XIX-Iea. a fost primul care a
evaluat valoarea energetica a alimentelor .
pentru ca inima s;{ continue s;{ bat;{, pentru a
mentine respiratia, activitatea muscular;{,
digestia, ~i de asemenea, pentru a mentine
temperatura. De lndat;{ ce ne implic;{m lntr-o
activitate fizic;{, chiar ~i c:1nd ne ridic;{m door
din pat pentru a ne a,5eza pe un scaun,
organismul lncepe s;{ consume mai mult;{
ener~e.
Sursa ener~ei este Soarele. Frunzele verzi
ale plantelor folosesc energia emis;{ de Soare
pentru a fabrica zaharuri, o parte din aceste
165
 ALIMENTATIA- PENTRU CRE~TERE ~I ENERGIE

MODUL IN CARE ORGANISMUL

UTlLIZEAZA ALIMENTELE ~ Proteine

& Carbohidra~i

Carbohidra~ii sunt sursa primara de energie. dupa ace- Un adult care nu consuma suticiente alimente folose~te

La adult, un consum de alimente mai mare decat necesa-

celulelor, alaturi de carbohidra~i ~i grasimi. 'ul duce la depozitarea surplusului sub forma de grasime.

~
t
~
~
" Grasimilesunt stocatesubforma tesutuluiadipos.dar ~i Toate alimenteleproducreziduriin urma pro- Un copil are nevoiede mai multa hranadecatnece-
~ carbohidratii~i proteinelepot fi transformatein grasimi. cesuluide metabolism,caretrebuie eliminate. sarulpentru energie,pentru a permitecre~erea.

f1ind stocate In samanta sau In tuberculi. Pentru
a-~i procura aceasta forma de energie,
animalele ~i oamenii se hranesc cu aceste
plante, sau oamenii se hranesc cu animale care,
la clndullor, s-au hranit cu plante.
Astfel, organismele l~i procura hrana din
alimentele consumate. Cu toate ascestea,
pentru ca organismul sa poat:1 elibera energia
de care are nevoie, trebuie rnai 1ntai sa supuna
alimentele unor serii de schimbari, pentru a le
converti 1n forrna necesara.
Acest lucru se Intampla In timpul digestiei -masura ritmul de cre~tere a organismului ~i
care 1ncepe 1n gura, unde enzimele aqioneaza nivelul energiei.
asupa alimentelor, descompunandu-le In Pe langa apa, organismul este campus 1n
substante separate. cea rnai rnare parte din proteine -component
Orice aliment este campus din substante principal al organelor ~i tesuturilor. Structura de
nutritive de baza; acestea sunt proteinele, baza a tuturor celulelor organismului, a pielii,
carbohidratii (zaharuri ~i arnidon) ~i grasimi. parului, unghiilor, a tesutului muscular, este
Alimentele mai pot contine fibre, apa, vitamine, forrnat:1 aproape 1n 1ntregime din proteine. De
minerale, esentiale pentru cre~tere ~i pentru aceea, pe parcursul 1ntregii vieti, aportul de
sanatate. Aportul acestor elemente nutrj:tive -proteine este necesar pentru ada na~tere unor
cantitatea ~i propoI1ia lor determina 1n mare celule ~i tesuturi noi, cind organismul este In .
cre~tere ~i pentru a le 1ntretine, 1n viata adult:1.
O Lapele. ouale. Este evident faptul ca 1n perioada de maxi1ru1
branza, carnea ~i cre~tere fizica, aportul de proteine trebuie sa fie
pe~tele sunt mare.
alimente bogate in
proteine. Aminoacizii
Majoritatea Proteinele contin carbon, hidrogen ~i oxigen,
alimentelor con,in precum ~i nitrogen ~i unele minerale esentiale.
substan,e nutritive Proteina este compus~ din lanturi de uni~ti de
de baza; o persoana substante, nurnite aminoacizi, care pot fi
sanatoasa, cu descrise ca flind blocurile de constructie ale
obiceiuri alimentare organismului. in organism exis~ 20 de tipuri
corecte ~i care nu de aminoacizi,dintre care 12 pot fi sintetizatide
are inten,ia de a organismdin aportul de hraruI,~i 8 caretrebuie
pierde sau de a fumizati direct din alimentele pe care le
ca~tiga in greutate consutm1m. Proteinele provenite din surse
se poate baza pe diferite contin combinatii diferite de amino-
apetit in ceea ce acizi.
prive~te necesarul De vreme ce proteinele se g~sescin toate
sau de calorii. tesuturile vii, surseledin care acesteaajung in
alimente pot fi de origine animal~sau vegetal~.
Camea de porc, de vi~, de pas~re, pe~tele,
produsele lactate, boabele de fasole, de
ma~re, semintele,toate contin proteine.
Mul~ vreme s-a crezut c~ de vreme ce omul
 CORPUL OMENESC

este un animal, este bine s;l consume proteine general persoanelor care nu au ajuns la
de origine animal;l. Datorit:l compozitiei de rnaturitate din punct de vedere fizic un consum
amino acizi, proteinele de origine animal;l se zilnic de 4g proteine pentru fiecare kilogram de
mai numesc ~i proteine de clasa lnrai sau greutate corporala. Pentru adulti, consumul
complete, iar cele de origine vegetal;l,proteine recornandat de proteine este de 19 pentru
de clasa a doua sau incomplete. intrucat fiecare kg de greutate corpora1.:i..
alimentele contin combinatii diferite de amino- Surplusul de proteine consumate este
acizi, se pot combina mai multe variet:lti de transforrnat ~i stocat de organism sub forma de
vegetale,astfellncat s;l se obtin;l o concentratie gr:Isimi. Pe de alta parte, dac:I alimentatia este
mai mare sau mai mic;l de proteine. Acest efect prea saraca in proteine -chiar daca este bogata
se obtine, de exemplu, din combinatia amino in substante nuritive -organismul va incepe sa
acizilor continuti In boabele de maz;lre sau consume din arninoacizii stocati. in primul rand
fasole, cu cei continuti In cereale. sunt consumate proteinele din tesutul
Continutul In proteine al alimentelor se muscular, acesta fiind motivul pentru care
m;lsoar;lln grame -de exemplu, loog de carne persoanele a caror alimentatie este saraca in
slab;l contin 18g de proteine, 100gde came de proteine au un aspect vlaguit.
pui contin 20g, loog de boabe de fasole contin
2,2g, 100g de boabe de maz;lre contin 5,8g, Calorii pentru energie
100g de lapte proasp;lt contin 3g, loog de Alimentele reprezinta combustibilul care ne
paine neagr;l contin 9g, 100g de orez contin fumizeaza energia ~i nutritioni~tii masoarn
6,2g, loog de fulgi de porumb contin 7,4g. Este valoarea energiei intr-o unitate care se bazeaza
greu de apreciat necesarulzilnic de proteine al pe masurarea temperaturii, numita calorie.
1j~ unei persoane: acesta,ca totii factorii legati de Caloria reprezinta cantitatea de caldura
~
~ alimentatie, variaz;l considerabil In functie de necesarn pentru a ridica temperatura unui gram
mai multi factori. Nutritioni~tii recomand:l in de apa cu 1 grad. intrucat unitatea este foarte
1
z mica, valoarea calorica a alimentelor este data
;z:?"
E ;
in general in kilocalorii Cchiar daca se folose~te
tot termenul de calorii), care reprezinta
Q Luptatorii japo- cantitatea de caldurn necesarn pentru a cre~te
nezi de sumo consu- temperatura unui kg de apa cu loC.
ma multe proteine Principalele surse de energie care se gasesc
pentru a-~i mari greu- in alimente sunt gr:Isirnile ~i carbohidratii.
tatea ~i pentru dez- Carbohidratii sunt gr:Isirnile ~i zaharurile pe
voltarea ,esutului adi- care le inmagazineaza plantele in seminte ~i
pos. Atle'ii, care au tuberculi. Carbohidratii sunt prezenti in cereale,
nevoie de o eliberare ~ fructe ~i legume, in special uscate, ~i In alune.
rapida de energie, ~ Toate alimentele care contin zaharuri
consuma mai mul,i i reprezinta surse de carbohidrati: aceste
carbohidrati decat o z alimente sunt in principal camea ~i laptele
persoana o'bi~nuita. ~ Ctoate produsele lactate).

NECESARUL DE CALORII PENTRU ACTIVITATEA ZILNICA

2:-
15
::J
~
~
u
I;:
u
~

Necesarul de calorii Activiti,i fizice Necesarul de calorii Activita1i fizice Necesarul de calorii
pentru 24 de ore: moderate: pentru 24 de ore: intense: pentru 24 de ore:
precum munca barba,i: 2.500-2.700 casnice, po~ta~i, barba,i: 2.700-3.200 mineri, barba~i: 3.300-4.400
de birou, femei: 1.700-2.200 ~oferi, instala- femei: 2. 100-2.400 muncitori femei: 2.400-2.800
conduc3tori tori, muncitori constructori,
auto, doctori, in industria solda,i, atle1i
jurnali~ti u~oari, ospatari

Acestea sunt valori medii -ele pot varia in func~ie de varsta ~i greutate.
 ALIMENTATIA- PENTRU CRE$TERE $1 ENERGIE
O Kwashiorkor. boala cauzata de lipsa de
proteine. Umflarea abdomenului se
datoreaza reten'iei de apa in ,esuturi.
Grnsimile se gasesc in came, produse
lactate, in unele legume, in nuci. Exista doua
tipuri de grasimi: grasimi saturate ~i grnsimi
nesaturate. Grnsimile saturate, care trebuie
consumatecu modera1;ie,stint cele de origine
animala.
Carbohidra1;iiasigurn organismului b sursa
rapid'ade energie, ei ajungfind in mu~chi ~i in
ficat sub forma de glicogen. Carbohidra1;iiinu
pot fi Inmagazina1;ipentru o perioada mai
lunga, pentru a oferi sursa de energie, spre
deosebire de grasimi. Datorita con1;inutului
scazutin oxigen, grasimile reprezinta un mare
potential de energie. S-a demonstrat ca
grasimile produc de doua ori ~i jumatate mai
multe calorii decfit carbohidratii. Carbohidra1;ii
reprezinta, totu~i, o importanta sursa de ener-
gie spontana, drept pentru care sportivii, de
exemplu, obtin energia de care au nevoie din
carbohidra1;i.
Dupa cum am mai vazut, excesul de
proteine din alimentatie, lnmagazinat in
organism sub forma de g~asimi, poate
reprezentao sursa de energie. Insa o un stoc
prea mare de grasimi -la persoanele
supraponderale-reduce cantitateade energie
a organismului, mare parte din energia
eliberata fiind consumata de efortul
suplimentar depus pentru sustinerea masei
corporale.
Necesarul zilnic de calorii difern consi-
derabil in func1;iede sex, vlrsta, activitatea
depusa, greutate, clima etc. Pentru ca
organismul sa existe sau sa func1;ionezela
nivelul metabolic de baza -pentru ca inima sa
168 Corpul omenesc
bata, mu~chti s~ functioneze, pl~manti s~
respire ~.a.m.d. -se estimeaz~ c~ un adult are
nevoie de aproximativ 1 calorie pe minut -
adic~ 1.440 calorii pe zi; Ins~, repetam, acest
cornsum variaz~ de la individ la individ. Pentru
orice activitate -chiar ~i pentru a ne ridica din
pat -organismul consuma calorii In plus, iar
activitatile solicitante, precum ciclismul, de
exemplu, presupun un consum ~i mai mare de
calorii. Un adult consuma In plus In jur de 800
-1.200 calorii zilnic.
In timpul cre~terii, organismul are nevoie de
~i mai multe calorii, pentru a primi energia pe
care o consum~. Organismul consum~ cea mai
mare cantitate de calorii pe kilogram de
greutate corporal~ In primul an de via~. De
asemenea, ~i In anti pubert~tti, consumul
caloric este mare.
Alte substan~e nutritive...
Pe lang~ aportul important de proteine,
carbohidrati ~i grasimi, majoritatea alimentelor
mai contin fibre, ap~, vitamine ~Vsau minerale.
De~i fibrele ~i apa nu au valoare nutritiv~, ele
sunt elemente vitale pentru s~n~tatea
organismului, pentru cre~tere ~i pentru
eliberarea de energie.
Fibra este acea parte a plantei care li confera
structura general~ ~i se g~se~te In cereale,
legume ~i produse vegetale. Fibra este un
element important al alimentatiei ~i ajuta la
digestie. In ultima vreme, nutritioni~tii
recomand:l tot mai mult consumul de fibre.
55 -VITAMINE ~I MINERALE Corpul omenesc
Unul din motive, In afar:I de faptul c~ ajuta la
digestie, este acela c~ ofer:I foarte repede
senzatia de satietate. Acest lucru este de rnare
ajutor persoanelor care Incearc~ s~ tin~ un
regim alimentar pentru sl~bit. in timpul
cre~terii, 1ns~, organismul nu trebuie privat de
proteinele atat de necesare cre~terii, In
avantajul consumului de fibre.
Cea rnai mare parte a organismului uman
este compus din ap~, motiv pentru care apa
este esential~ In alimentatia zilnic~. Enzimele
digestive ~i alte substante sunt purtate In
organism de ap~, iar In timpul digestiei se
absorb In jur de 9 litri de ap~ zilnic.
Vitaminele ~i mineralele se g~sesc In toate
alimentele naturale ~i sunt esentiale pentru
s~mtate. Vitaminele sul:1t importante pentru
reglarea procesului metabolic, precum ~i
pentru asigurarea function~rii normale a
organelor interne, a sistemului nervos ~i a celui
muscular, a sistemului osos ~i a celui sangvin,
a dentitiei.
O alimentatie bine echilibrata (vezi rnai jos)
asigur:I organismului necesarul de vitamine ~i
de minerale.
Ce ,i cand sa consumam
Indiferent de varsta, toti trebuie s~ respectam
regulile de baz~ ale alimentatiei pentru a ne
mentine s~n~tatea ~i pentru a oferi organis-
mului nostru energia de care are nevoie, tre-
buie s~ consumam cantitatea necesara de
calorii. De asemenea, este important ca aceste
calorii s~ rezulte dintr-o proportionare corecta
a proteinelor, a carbohidratilor ~i a gr:Isimilor.
Proportiile recomandate sunt: 44%
carbohidrati, 14% proteine ~i 42% grasimi. in
perioada de cre~tere, ponderea proteinelor
poate fi mai mare, In detrimentul
carbohidratilor .
in consecint:1, o alimentatie corecta nu este
u~or de stabilit. Ceea ce este important, totu.5i,
este ca alimentatia s~ fie variata, ca alimentele
s~ fie proaspete ~i s~ se evite consumul excesiv
de alimente cqnservate, dulciuri, chips ~
b~uturi r:Icoritoare Indulcite.
Este important ca mesele s~ fie luate regulat,
cu un rnic dejun bogat, pclnz ~i cim bogate In
elemente nutritive: Sunt recomandabile ~i
gustarile constituite din fructe sau sandviciuri,
dar trebuie evitat consumul de dulciuri sau de
b~uturi r:Icoritoare pe stornacul gol.
O Cristale de amino acizi asparghin; amino
acizii con'in carbon, oxigen, hidrogen ~i
nitrogen.
57- O ALIMENTATIE BINE PROPORTIONATA
 . .

,
Vechea zicalii conform careia: O A manca sanatos
nu este monoton.
llSuntem ceea ce mancam" este Produsele proaspe-
in mare parte adevarata. te, prezentate atrac-
tiv, ajuta la evitarea
Cotpul omenesc este alcatuit alimentelor bog ate
in zahar ~i grasimi.
din celule aranjate ca ~i
caramizile intr-o constructie. O 0 parte impor-
tanta a alimenta1iei
Celulele au nevoie de substante echilibrate este un
nutritive pentru a cre~te ~i a se mod de via1a ra1io-
nal. Dulciurile pot ti
inmulti, iar aceste substante consumate ocazio-
nal, dar nu in locul
sunt preluate din mancare. hranei nutritive.

A": imentele pe care le consurru1m contin
diverse substante nutritive, fiecare Inde-
linind anumita functie In organism.
Unele construiesc ~i reparn tesuturi -care sunt
componentele organismelor noastre, cum ar fi
oasele, mu~chii, pielea, parul, dintii ~i unghiile.
Altele furnizeaza energie sau elimina tox:inele
care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol
pentru organism. Deci, este important sa con-
sumam o varietate de alimente care lmpreuna
sa contina cantitatea potrivita din fiecare sub-
stanta nutritiva. Daca un aliment este consumat
In exces, iar altul nu este consumat Indeajuns,
unele functii ale corpului vor fi afectate, reflec-
tandu-se In starea generala a sanatatii.
Alimenta,ia ~i individul
Problema In stabilirea alimentatiei echilibrate,
este ca, de~i se poate fixa un model de baza,
acesta trebuie Intotdeauna sa fie adaptata
nevoilor fiecarui individ In parte. Varsta,
modul de viata, chiar ~i clima, pot influenta
echilibrul de substante nutritive necesare
fiecarei persoane In orice moment. Foarte
important, 1nsa,este sa consumam 1ntotdeau-
na alimente bune, bogate In substante nutri-
tive, pentru a ramane sanato~i, mai ales In
timpul adolescentei, cand organismul este In
curs de cre~tere~i dezvoltare.
Proteinele
Principalele substante nutritive ce se afla In
alimentele pe care le consumam sunt pro-
teinele, carbohidratii, grasimile, vitaminele,
mineralele, apa ~i fibrele.
Organismul unei persoane sanatoase,care
nu este supraponderala,contine 17%proteine.
Doar apa este cea care ocupa un procent mai
ridicat In organism. Proteinele sunt raspandite
In mu~chi, oase ~i cartilagii, piele, lichide ale
corpului ~i In toate organele interne, cum ar fi
inima, ficatul, rinichii ~i creierul.
Proteinele pot fi descrise ca substante nu-
tritive constitutive ale organismului. in proce-
suI de digestie proteinele din alimente sunt
transformate In aminoacizi. Organismul apoi

173
O ALIMENTATIE ECHlLIBRATA

separa ~i folose~te aminoacizii in diferite

scopuri. O parte vor fi folositi pentru cre~tere
~i producerea de noi proteine necesareorga-
nismului, o alta parte vor fi folositi la reface-
rea tesuturilor din corp, iar restul vor fi trans-
formati in hormoni, anticorpi ~i enzime.
Proteinele se gasescin came, pe~te, oua,
lapte ~i alte produse lactate, precum ~i in
semintele de plante: nuci, boabe de fasole,
mazare ~i cereale. Deoarece oamenii apartin
regnului animal, proteinele provenite din
surse animale -oua, lapte, came de pui ~i de
pe~te -pot fi asimilate mai rapid decat cele
din sursevegetale, a~aincat este foarte impor-
tarit ca vegetarienii sa-~i obtina necesarul de
proteine din seminte de soia, nuci, faina de
grau sau de seminte de bumbac, deoarece
acesteacontin proteine din clase superioare.
De~i proteinele insumeaza un procentaj
ridicat din compozitia organismului, nu
rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare
parte a alimentatiei. Din punct de vedere pro-
centual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa
contina 15-200/0alimente bogate in proteine.
Deoarece procentajele sunt greu de estimat in
acest fel, este mai u~or sa exprimam con-
sumul zilnic necesarin grame. Un adolescent
are nevoie de aproximativ 70-100 9 proteine
pe zi, iar o femeie adulta 30 9 proteine pe zi.

Carbohidra,ii
Carbohidratii reprezinta o sursa de energie
fumizata de mancare. Exista doua tipuri de
carbohidrati digerabili -amidonul ~i zaharul -
care se gasesc in aproape toate alimentele
naturale, cum ar fi cerealele, fructele, legu-

O O metod3 bun3 O Branza este O Un burger ce

de sl3bire f3r3 a se deosebit de nutritiva con1ine carne slaba
pierde proteine este ~i bogata in protei- de vita reduce con-
consumul de pe~te. ne, insa unele tipuri sumul de grasimi; sa-
Pe~tele proasp3t, de branza, in special lata proaspata adau-
atat cel alb cat ~i cel cele tari, au un ga vitamine, iaurtul
gras, este un aliment con'inut ridicat de inlocuie~te condimen-
s3n3tos ~i nutritiv. grasimi saturate. tele bogate in zahar .

174
mele, laptele. Astfel, carbohidratii formeaz~ rinichii, inima $i ficatul. Aceste depozite ap~rn Dieteticienii recomand.I un consum mai
probabil cea mai mare parte a unei alimentatii organismul impotriva frigului $i protejeaz~ mare de grasimi nesaturate decat de grasimi
zilnice. Plantele depoziteaz~ amidonul ca pe oasele $i organele interne impotriva rnnilor. saturate. Grasimile saturate Incurajeaza aparitia
ni~te rezerve proprii de hran~, deci semintele Contrar unbr teorii la mod~, o anumit~ canti- colesterolului, substanta produsa pe cale natu-
~i cerealele, ca graul, porumbul sau orezul, tate de gr~sime ce inv~luie organismul este rala In ficat, dar prezenta ~i In .unele alimente.
ma~rea ~i cartofii, sunt surse bune de ami- esential~ pentru p~strarea s~n~tatii. Un anumit nivel al colesterolului este
don. painea ~i pastele, alimente bogate In car- Aproape toate alimentele contin gr~simi, esential sanatatii organismului; dar se pare ca
bohidrati, sunt produse obtinute din cereale. cu exceptia majorit~tii fructelor $i legumelor. ficatul este capabil sa produca Intreaga canti-
Zah~rul, de~i are o valoare nutritiv~ redu- Produsele animale -carne, unturn, produse tate de colesterol necesara, fara sa fie nevoie
s~, este un element necesar organismului. lactate -contin a$a-numitele gr~simi saturate. sa includem In alimentatie aceasta substanta.
Zah~rul "arde" Impreun~ cu gr~simea, pentru Nucile, pe$tele gras, uleiurile vegetale $i unele Aceasta nu Inseamna ca alimentele cu un
a produce energie. Problema alimentar~ margarine u$oare contin gr~simi nesaturate. continut ridicat de colesterol trebuie evitate,
apare deoarece termenul "zah~r" este asociat
cu zaharul alb, folosit pentru Indulcirea b~u-
turilor, pr~jiturilor, biscuitilor, budincilor ~i a
altor produse. Acest tip de zah~r este rafinat,
iar In timpul procesului de rafinare l~i pierde
aproape toat~ valoarea putritiv~. De aceea,
speciali~tii recomand~ ca acest zah~r s~ fie
consumat cat mai rar posibil. Zah~rul, In va-
riatele sale forme naturale, contine minerale ~i
vitamine esentiale, dar ~i energie, ~i se afl~ In
aproape toate alimentele naturale -fructe,
legume, lapte, cereale, seminte, nuci ~i chiar
~i In came. Printr-o alimentatie s~n~toas~,
echilibrat~, corpul va primi suficient zah~r,
f~rn a trebui consumat zah~r rafinat.
in timpul procesului de digestie, carbo-
hidratii sunt descompu~i In molecule de glu-
co~. O parte din acesteane asigur~o energie
instantanee, In timp ce o alt~ parte este
depozitat,} pentru a fi folosit~ ulterior. in
cazul In care consum~m o cantitate mare de
carbohidrati In fiecare zi, "rezervele" nu sunt
folosite, ci se depoziteaz~ sub fonna de
grnsime In celulele organismului.

Grasimile
Ca ~i carbohidratii, grasimile sunt o surs~ de
energie ~i, In general, furnizarea energiei est~
mai constant,}.in plus, o dat~ supuse proce-
sufui de digestie, o anumit~ cantitate de
gr~sime va fi depozitat~ In "depozitele de
gr~sime" din organism, situate sub piele ~i In
jurul catorva organe importante, cum ar fi

O Mancarea este de~i persoanele care au un nivel ridicatde

combustibilul care colesterolln organism sunt sfatuite sa reduca
contribuie la consumul acestuia.
func,ionarea corecta Deoarece grasimile fumizeaza o energie
a organismului. Prin mai consistenta decat carbohidratii, procenta-
neglijarea alimenta- jul lor In alimentatia zilnica trebuie sa fie mai
,iei, organismul va mic. De asemenea, acestea sunt mai satioase
avea de suferit. decat alte alimente. Nu se poate spune care
Fiecare vitamina, este cantitatea ideala de grasime din alimen-
fjecare substan,a tatie -clima rece sau activitatea intensa
minerala ~i fjecare accentueaza nevoia de grasimi. in general, cel
gram de proteina putin 15% din caloriile zilnice trebuie sa
consumata afecteaza provina din grasimi, iar media ar fi 20-3QO/o.
organismul, iar daca Asemenea carbohidratilor, daca consumam
nu se consuma sufj- mai mult decat are nevoie organismul, exce-
ciente substan,e suI se depune sub forma de grasime.
nutritive de baza,
efectele asupra Vitamine ~i minerale
sanata,ii generale Vitaminele ~i mineralele sunt componente
vor fj negative. Prin vitale ale unei alimentatii echilibrate, dar se
consumul mare de deosebesc de substantele nutritive, iar functia
fructe ~i legume lor este ~i ea putin diferit:l. Vitaminele ~i mine-
proaspete, proteine, ralele se gasesc In alimentele care sunt surse
carbohidra,i nerafj- principale de proteine, carbohidrati ~i grasimi.
na'i ~i o cantitate Un consum echilibrat de proteine, grasimi
redusa de grasimi, ~i carbohidrati, provenit In cea mai mare par-
se asigura toata te din alimente naturale, contine In general
gama de substan,e toate vitaminele ~i mineralele necesare
nutritive necesare. sanatatii zilnice. Vitaminele ~i mineralele sunt

17)
 O ALIMENTATIE ECHlLIBRATA

f;lina integra1:l, din care se pot obtine paine

sau paste, cerealele integrale pentru micul
dejun, orezul brun ~i majoritatea semintelor.
Fructele ~i legumele variaz;l in continutul de
fibrnc: spanacul, verdeturile de prim;lvarn ~i
fasolea uscat:l sunt bogate in fibre.
O hran;l echilibrat:l, cu un continut ridicat
de fibre, contribuie la prevenirea tulburnrilor
in alimentatie ~i la controlarea greut:ltii cor-
pului. Fibrele impiedic;l de asemenea aparitia
bolilor de inim;l ~i a cancerului la colon.

Fluide esen~iale
Apa nu este o substant;l nutritiv;l; nu are va-
loare energetic;l ~i totu~i este un factor impor-
tant al alimentatiei echilibrate. jntr-adev;lr,
avem nevoie de mai mult:l ap;l decat de orice
alt:l substant;l nutritiv;l.
Apa este necesarn pentru mentinerea com-
pozitiei corpului ~i pentru circulatia substan-
telor nutritive in organism, ins;l este impor-
tant:l ~i din alt motiv. jn urma reactiilor chimi-
ce din organism care transfonrul alimentele in
energie, grnsime sau tesut nou, rezult:l ~i
materiale nefolositoare. Aceste toxine trebuie
eliminate din organism, altfel devin pericu-
loase, ~i ele sunt eliminate prin ap;l, fje sub
form;l de transpiratie, fje p~urin;l. Oamenii
trebuie s;l consume aproximativ 3 litri de ap;l
pe zi. Aceasta dep;l~e~te cu mult cantitatea de

distruse prin rafinare ~i procesare, dar ~i prin 000 Mancarurile

gatit; de aceea este necesar consumul zilnic consumate de rasele
de fructe ~i legume crude. neoccidentale au in
general o valoare
Fibrele nutritiva ridicata.
Fibrele sunt elemente importante ale unei ali- Inui1ii (stanga sus)
mentatii echilibrate, deoarece contribuie la au o alimenta1ie
eliminarea materialelor nefolositoare din bogata in grasimi,
organism. Acestea maresc volumul de man- care ii protejeaza
care consumata, Incetinind trecerea sa prin impotriva frigului.
intestin ~i lasand substantelor nutritive timp Tribul Masai (dreap-
pentru a fi extrase ~i absorbite. ta) prefera sangele
Fibrele provin din tesutul structural al proaspat ~i laptele
plantelor, cunoscut ca celuloza, deci se gasesc ..prins", bogat in
doar In legume. jn urma rafinarii cerealelor, proteine ~i minerale.
celuloza -sau fibra alimentara -este adesea Ingredientele man-
1:n1aturat:l.De exemplu, orezul alb ~i faina carii chineze~ti (jos)
alba au o valoare nutritiva redusa ~i nu contin sunt asemanatoare
deloc fibre. Principalele surse de fibre sunt cu cele occidentale.

apa continuta In bauturi -ceai, cafea etc. -

Insa multe alimente contin o anumita cantitate
de apa, deci apa este preluata ~i din alimente.

Sportul
Sportul nu face parte din alimentatia echili-
brata, Insa este la fel de important pentru
sanatate ca ~i consumul alimentelor potrivite
In cantitati necesare.
Exercitiile fizice ajuta la controlul greutatii
corpului, dar ~i la pastrarea san.1t:Itii generale
~i mentinerea In form:l a organismului, prin to-
nifierea mu~chilor, Intarirea mu~chiului inimii,
mentinerea organelor vitale In bune conditii ~i
Imbunatatirea respiratiei ~i circulatiei sangvine.
Exercitiile fizice fac organismul mai rezis-
tent. La tineri, variatele forme de exercitii fizi-
ce pe care le pot efectua sunt In general mult
mai viguroase decat vor fi la o varsta mai Ina-
intat:I, 1nsa oricine poate beneficia de pe urma
exercitiilor fizice regulate, chiar daca e vorba
doar de mers zilnic pe jos. Combinate cu o ali-
mentatie echilibrat:I, exercitiile ne fac sa ne
simtim mai bine ~i sa arnt:Im rnai bine.

176
Corpul omenesc 54- AUMENTEPENTRU CRE~TERE ~I ENERGIE Corpul omenesc 55- VITAMINE ~I MINERALE
Anestezicele sunt substanf;e
chimice falosite fn vederea
amart;irii part;iale sau tatale a
carpului. Senzaf;iile de atin-
gere ~i durere dispar, putdnd
fi astfel efectuate aperaf;ii
chirurgicale fara ca pacientul
sa simta vrea durere

A nesteziCele au Inceput s~ fie des

folosite In chirurgie la sfftr~itul anilor
1800, dar istorla acestora dateaz~ de pe
vremea grecilor ~i romanilor, cu peste 2000 de
ani In u~. Homer a scrls despre efectele
anesteziceale drogului nepenthe, derlvat din
plante. Scrlitorul roman Pliniu a mentionat
folosirea m~trngunei ca anestezicIn chirurgie,
ea fiind, de asemenea, folosi~ de c~tre un
chirurg pe nume Hugo de Lucca, In 1400. Cu
toate acestea,nu prea existau anestezice efi-
ciente ~i, timp de multe sute de ani, chirurgia
a rnmas un proces dureros ~i perlculos.
Uneorl, chirurgii Incercau s~-i fac~ pe pacienti
s~ devin~ insensibili administrftndu-le ameste-
curl de opium ~i alcool, fns~ pacientii nu erau
obi~nuiti cu asemenea substante ~i unii
mureau In urma ~ocului provocat de acestea.

Descoperiri importante
In 1797, chimistul englez Sir Humphrey Davy
a observat c~ protoxidul de azot, cunoscut ~i
sub numele de "gaz ilarlant", putea fi folosit
pentru alungarea durerli. El a sugerat c~
aceas~ substant~putea fi folosit~ In chirurgie,
Ins~, aproape 50 de ani, nu s-a tinut cont de
ideile sale. anestezice au inceput sa fie utilizate in chi- O in chirurgie viteza nu mai are importan,a
In 1818,savantul englez Michael Faraday a rurgie. in 1842, medicul american Crawford avuta in trecut. in zilele noastre, anestezistul
demonstrat c~ un alt gaz, eterul, avea de Long i-a administrat unui pacient al sau eter, are la dispozitie o aparatura performanta
asemenea un efect anestezic, dar, In ciuda inainte de a-i extirpa o tumoare la gat. in care monitorizeaza bataile inimii pacientului,
faptului c~ acest lucru a fost confirmat de 1844, un stomatolog american, Horace Wells, masoara presiunea sangelui ~i ii adminis-
cfttiva doctorl amerlcani, abia In 1840 aceste a suferit el insu~i o operatie pentru extragerea treaza medicamentele ~i gazele anestezice.

279
 ANESTEZICE
unui dinte, fiind anesteziat cu protoxid de
azot. Doi ani mai tarziu, William Morton, un
alt stomatolog american, a inceput sa
foloseasca eterul ca anestezic, iar realizarile
sale au marcat inceputul unei noi ere in
chirurgie. Un an mai tarziu, medicul scotian
James Simpson a demonstrat ca cloroformul
era la fel de eficient, ba chiar mai sigur, pen-
tru operatiile de lunga durata.
Anestezice locale
O substantil chimica folosita pentru elimi-
narea senzatiilor intr-o portiune a corpului
este cunoscut:l sub numele de anestezic local.
Primul anestezic local folosit a fost cocaina,
obtinut:l din frunzele plantei coca. Acest drog
a fost fabricat prima dat:l in 1860, iar in 1884
a fost folosit pentru prima oara intr-o opera-
tie. Cocaina are unele efecte nedorite; de
exemplu, creeaza dependentil ~i stimuleaza
inima, ceea ce poate fi periculos in timpul
unei operatii. Din acest motiv, cocaina a fost
inlocuit:l in 1905 cu procaina, un drog artifi-
cial mult mai sigur. Cateva anestezice asema-
natoare cu procaina sunt folosite ~i in prezent.
Acestea includ: lignocaina, hidroclorura de
procaina ~i hidroclorura de cincocaina.
Anestezice generale
Un anestezic general elimina durerea din
organism ~i provoaca incon~tientil totala. Cele
mai folosite sunt anestezicele volatile (care se
evapor:l u~or, sau sunt gaze la temperaturi
normale). Un anestezic volatil ajunge in
organism prin plamani.
Anestezicele volatile includ protoxidul de
azot, eterul ~i cloroformul. Protoxidul de azot
mai este inca mult folosit ~i constituie cea mai
sigur:l ~i mai simpla metodl de anestezie u~oa-
r:l in timpul operatiilor minore, cat ~i in chirur-
2HO
Majoritatea
oamenilor sunt
obi$nuiti cu
anestezicele
~ locale, care le
i sunt administrate
~ in timpul vizitelor
obi$nuite la
dentist. Nervii din
O Pacientului gingie sunt injec-
i se administreaz3 tati cu anestezice
oxigen, inaintea locale cu actiune
inject3rii unui rapida $i efect de
anestezic general in scurta durata.
bra\.
gia dentar:I ~i la n~tere. jn cadrul operatiilor
mai complicate, protoxidul de azot poate fi
amestecat cu anestezite mai putemice, dar
aceasta necesita pricepere ~i echipament spe-
cial ~i trebuie f:1cuta doar de anestezi~ti cu
experient:1. Atat eterul cat ~i cloroformul au
fost candva des folosite, dar In prezent s-a
renuntat la ele, datorita efectelor lor secundare.
Alegerea corect:1 a unui anestezic necesita mult
discem:1mant, pentru fiecare caz. Cantitatea de
anestezic depinde de tipul de operatie ce va fi
efectuat:1, de starea pacientului ~i de echipa-
mentul la care are acces anestezistul.
Anestezicele volatile modeme cuprind:
eterul vinilic, tricloretilena, ciclopropanul ~i
halotanul, toate acestea trebuind administrate
doar de un anestezist cu experient:1. Halotanul
este unul dintre cele mai eficiente anestezice
dar, ca ~i alte droguri, poate afecta ficatul, mai
ales dac:1 este folosit In mod repetat la acela~i
pacient. Ciclopropanul este din ce In ce mai
mult folosit In locul protoxidului de azot.
Uneori, clorura de etil este folosita pentru a
provoca anestezia, In special la copii, dar mai
des este folosita pentru mentinerea anesteziei.
Cu cativa ani In urm:1 s-a constatat c:1
anestezia poate fi provocat:1 prin injectarea
unui pacient cu doze mari de hormoni
steroizi. Existau dezavantaje ale folosirii aces-
tora, Ins:1, cu timpul, oamenii de ~tiint:1 au
reu~it s:1 prepare derivati ai acestor hormoni,
ce pot fi acum intrebuintati ca anestezice, f:1r:I
s:1 aib:1 efecte hormonale.
Co ul omenesc 5 -SISTEMUL NERVOS
Primele faze ale anesteziei pot fi violente
-pacientul poate incepe sa cante, sa strige ~i
sa se zbata -iar in trecut pacientii trebuiau sa
fie adesea imobilizati inainte de a li se admi-
nistra anestezice. in prezent, pacientilor li se
pot da calmante, inainte de administrarea
anesteziei. Unele anestezice, cunoscute sub
numele de narcotice bazale, provoaca
anestezia imediat, iar pacientul parcurge
rapid primele faze ale acesteia.Sodiul tiopen-
tonic este narcoticul bazal cel mai des folQsit,
dar este mai mult folosit pentru mentinerea
anesteziei. A1te anestezice cu efect rapid
cuprind hexobarbitona, tiopentona, propani-
didul ~i ketamina.
Relaxarea mu~chilor
in majoritatea operatiilor, mu~chii pacientului
trebuie sa fie relaxati. Aceastarelaxare se face
fie prin administrarea unei substante numita
curara, fie prin (olosirea unei cantitati mari de
anest~zic. Curara relaxeaza insa ~i mu~chii
aparatului respirator, iar a doza ridicata de
anestezic amorte~te portiunea de creier ce
controleaza respiratia ~i, in acest caz, pacien-
tul poate inceta sa mai respire. Pentru a pre-
veni acest lucru, se folose~teun aparat relativ
simplu, ce controleaza respiratia, prin
umplerea regulata cu aer a plamanilor. O data
ce acest aparat este pomit, pacientului ii
poate fi administrata curara pentru relaxarea
mu~chilor, iar cantitatea de anestezic poate fi
mentinuta la un nivel inofensiv.
Corpul omenesc 70 -DROGURI MEDICINALE

nl
Toate informatiile despre
lumea 'inconjuratoare -ceea ce
vedem, auzim, atingem, gustam
sau mirosim -sunt transmise
creierului prin intermediul
simturilor. Aceste informatii
pot fi apoi folosite 'in diferite
moduri, utilizand cele cinci
aptitudini mentale de baza.
c ele cinc;i aptitudini mentale de baz:l sunt
.atentia, memoria, inv:ltarea, amintirea ~i
vorbirea. Prin intermediul at~ntiei, creie-
rul poate selectiona iriformatiile ce trebuiesc
retinute; cu aiutorul memoriei, iriformatiile pot
fi depozitate in creier; prin inv~tare, se for-
meaz:lleg:lturi mentale intre anumite memorii;
prin amintire, diferite memorii pot fi readuse
in con~tiint:l; iar prin vorbire, iriformatiile pot
fi transrnisealtor persoane.
Aceste aptitudini sofisticate sunt luate ca ~
atare, de~i sunt puse in functiune prin ~
= miiloace de circulatie a mesaielor electrice 1n
interiorul celui mai complex "sistem electric"
existent. Exist:l aproximativ 10 miliarde de
celule nervoase intr.un creier de adult, iar
leg:lturile dintre celule insumeaz:l 40 milioane
pe centimetru cub. pan:l in prezent, nu a fost
explicat:l in mod satisf:lc:ltor functia precis:l a
fiec:lrei celule individuale din creier. Cu toate
acestea, procesele care stau la baza acestor
aptitudini mentale au inceput s:l fie intelese.
A Aten,ia
In timpul unei petreceri zgomotoase,
cincerc:lm s:l ne concentra:masupra uneia din-
tre conversatiile ce se desf:l~oarnin iurul nos-
tru, deoarece este imposibil s:lle ascult:lm pe
toate in mod simultan. Iriformatii provenind
din toate conversatiile p:ltrund in mod contin-
uu in creier, ins:l rnmanem atenti doar la o
anumit:l categorie de afirmatii. Acesta este
caracterul selectiv al atentiei.
jntr-o anumit:l rrulsurn,atentia se indreapt:l
spre caracteristicile fizice ale vocii care este
ascultat:l-de exemplu, tonul sau intensitatea
acesteia -ins:l atentia inseamn:l mai mult.
Dac:l o persoan:l ascult:l dou:l voci inregistra-
te, un:adintre ele folosind propozitii normale
iar cealalt:l vorbind neclar, ~i, dintr-o dat:l,
prima voce incepe s:l bolboroseasc:l in timp
ce a doua incepe s:l vorbeasc:l clar, persoana
-care le ascult:l i~i va schimba imediat atentia
I de la o voce la cealalt:l. jn acest caz, creierul
se concentreaz:l asupra vocii care poate fi
inteleas:l, ~i nu asupra unei voci oarecare.
Creierul analizeaz:l putin vocea neclarn,
pentru a fi apoi capabil s:l-~i indrepte rapid
atentia asupra acesteia atunci cand cuvintele
incepe s:l aib:l sens. Deci, este foarte impor-
tant ca iriformatiile care aiung la creier s:l fie
.
~
O Prezicere istorica despre modul de
inva,are in anul 2000. De~i nu exista dovezi
ca memoria poate ti indusa printr-o astfel de
stimulare electrica artiticiala, aceasta ramane
totu~i o posibilitate teoretica.
O Bilele de pe un abac furnizeaz3 o capaci-
tate de stocare a informa1iei mai mare decat
este capabil3 memoria de scurt3 durat3 a
creierului, permi1and efectuarea de calcule
prea complexe pentru a ti f3cute in minte.
analizate de el. Concentrareaasupra unui sin-
gur "canal" de infonnatii este utila doar atafa
timp cat atentia noastra poate fi distrasa In
cazulln care inte1Vineun lucru mai important.
Psihologii considera ca fiecare canal de in-
fonnatie are un atenuator, un mecanism care
pennite patrunderea doar a celor mai impor-
tante infonnatii. Creierul poate influenta gra-
dul de operare al atenuatorului. Daca o suc-
cesiune de mesaje importante sau semnifica-
tive patrund printr-un canal, creierul va relaxa
atenuatorul acelui canal pentru a pennite
patrunderea unei cantitati mari de infonnatie. ~
Daca ne concentra:m asupra unei senzatii ~
vizuale, creierul trimite mesaje spre urechi ~i ~
spre celelalte simturi, stopand actiunea acesto-
ra, pentru a nu ne distrage atentia de la vizual. memoria de scurta durata, informatia se
Se considera ca memoria consta Intr-un pierde.
sistem alcatuit din trei parti: Intiparirea mem-
oriei senzoriale dMS), memoria de scurta Memoria de scurta durata
durata (MSD) ~i memoria de lunga durata. Memoria de scurta durata este folosita pentru
iMS creeazaun loc de depozitare imediat, dar retinerea informatiilor necesarecateva secun-
temporar, pentru fiecare informatie ce de, dar care pot fiuitate mai tarziu -de exem-
patrunde In creier. Infonnatia poate ramane plu, un numar de telefon pe care suntem pe
doar aproximativ trei zecimi de secunda In punctul de a-l forma. Doua caracteristici ale
iMS. Daca nu a fost selectata ~i transferata In memoriei de scurta durata Impiedica folosirea
199
64 APTITUDINI MENTALE DE BAZA

O Inteligentul cim-
panzeu are capaci-
tatea de ..a vorbi...
folosind limbajul
semnelor. in salbati-
cie, cimpanzeul este
I unul dintre pu~inele
mamifere care folo-
se~te unelte. Cu
mainile dezvoltate
poate manipula
obiecte cum ar fi "' 't.Io,

tastatura unui
computer.

acesteia ca depozit permanent de informatii. corticale. Cu toate acestea, mai sunt necesare
Mai intai, este nevoie de concentrare pentru cercet.Iri ~tiin1;ifice pentru confirmarea acestei
retinerea unei anumite informatii. Concen- explica1;ii generale a procesului memoriei.
trarea asupra altui lucru, sau executarea altei
sarcini mentale spulbera complet informatia inva~area
din MSD. in al doilea rand, aceasta poate Exist.I dou~ tipuri principale de 1nv~tare. jnv~-
retine doar 6-7 informatii. Un numar de tele- tarea conditionat.I clasic~ a fost prima dat.I evi-
fon format din ~apte cifre este u~or depozitat den1;iat.I de psihologul rus Pavlov, care a de-
in MSD, insa putine persoane pot memora monstrat c~ animalele creeaz~ anumite leg~turi
rapid un numar format din 10 cifre. ,--de memorie 1ntre evenimentele lumii 1ncon-
Pentru ca o informatie sa fie depozitata juratoare. Un caine saliveaz~ cand i se d~ hra-
permanent, ea trebuie transmisa din memoria n~, dar dac~ sun~ un clopotel de fiecare dat~
de scurta durata in memoria de lunga durata, cand i se ~ m:1ncare, cainele face leg~tura
prin mecanismul repetitiei. Cu cat o infor- 1ntre aceasta ~i sunetul clopotelului, iar 1n cele
matie este mai des repetata, sau patrunde in din u~ saliveaz~ de fiecare dat.I cand aude
mod repetat in memoria de scurta durata, cu clopotelul, chiar dac~ i se ~ sau nu m:1ncare.
atat este mai probabil sa fie transferata in In 1nv~tarea instrumental~ se formeaz~ 0
memoria de lunga durata. Aceastarepetitiese leg~tura intre 0 ac1;iune ~i rezultatul acestei
face in mod automat, dar poate avea loc ~i in ac1;iuni, impreun~ cu 0 estimare: dac~ rezultat-
mod con~tient, ca in cazul in care o persoan:a ul a fost sau nu dorit. Acestea sunt rezumate
invata replicile pentru o piesa de teatru. in Legea Efectului, care spune c~ "0 ac1;iune
care are un rezultat dorit este probabil s~ fie
Memoria de lunga durata repetat~ in circumstante asem~n~toare".
Memoria de lunga durata are capacitate neli- Similar, 0 ac1;iune cu rezultat nedorit este pu1;in
mitata. Ea permite sa ne amintim evenimente probabil s~ fie repetat.I -inv~t:lm din gre~elile
intamplate cu ani in urma ~i depoziteaza "co- noastre cum inv~t:lm din succesele noastre.
nexiunile" de memorie create prin invatare. La majoritatea animalelor ac1;iunile ~i rezul-
Stocareape lunga durata a cuno~tintelor gene- tatele acestora trebuie s~ fie asociate 1n timp,
rale ~i a experientei personale are loc proba- pentru ca leg~turile s~ se poat.I forma 1ntre ele.
bil in cortexul cerebral -stratul de la suprafata Astfel, 0 foc~ va continua s~ balanseze mingile
al celei mai mari portiuni a creierului, care pe nas, doar dac~ i se ofera imediat recompen-
consta in cele doua emisfere. Cercetarile au se constand 1n pe~te. Oamenii, ~i 1ntr-o oareca-
demonstrat ca hipocampusul, o cale nervoasa re m~sura maimutele, pot merge mai departe,
situata in creierul mare, contribuie la modifi- f~cand leg~turi 1ntre ac1;iuni prezente ~i posi-
carea rapida a conexiunilor dintre celulele bile recompense in viitor, cu ajutorul unui me-
nervoase ce declan~eazaprocesul memoriei. canism denumit inl~nWire. Dac~ un cimpanzeu
Acest proces poate fi descris astfel: memo- trebuie s~ apese un buton pentru a ob1;ine 0
ria de scurta durata depinde de activitatea din banana, acesta va 1nv~ta in cucind s~ fac~acest
celulele cortexului cerebral; aceste semnale lucru prin incerc~ri ~i gre~eli. Fiind 1n stare s~
sunt transrnise hipocampusului, unde raspun- apese butonul devine un lucru dorit de el
suI fiecarei celule provoaca modificari in inte- insu~i, iar dac~ cimpanzeul trebuie s~ trag~ 0
riorul celulei insa~i; in urma retrimiterii sem- sfoara pentru a ap~rea butonul, va 1nv~ta s~
nalelor de la hipocampus la cortex, rezulta o fac~ ~i aceasta. jn mod aseImlruItor, cim-
modificare permanenta intr-o retea de celule panzeul poate 1nv~ta s~ efectueze 0 rasucire
pentru a ajunge la sfoar:I, ~i a~a mai departe.
Cimpanzeul memoreaz~ o serie de actiuni
W~ntuite pentru a obtine in fInal banana.
Inv~tarea la oameni este asetruln~toare.
Prin modificarea stocului de memorie in urma
ad~ug~rii de leg~turi noi, se pot forma pro-
grame Intregi de actiuni pentru obtinerea unui
lucru. Aceste programe variaz~ de la forme
simple -serie de 3-4 actiuni succesive nece-
sare pentru a face un ceai -la forme mult mai
complexe, a c~ror constituire poate dura ani
de zile -ca de exemplu deprinderile necesare
pentru a cinta la un instrument muzical, sau
pentru a confectiona.o vaz~ frumoas~ din lut.

Amintirea
Depozitarea informatiei nu este util~ dac~ nu
poate fi recuperat~ imediat, pentru a face fat~
unei situatii prezente. Exist~ dou~ metode
fundamentale pentru recuperarea informatiei.
Cea mai u~oar:I este prin recunoa~tere. Se
formeaz~ o "sond~" mental~, o imagine cu
caracteristicile de baz~ ale lucrullfi pe care
tiebuie s~ ,.ni-l amintim. Creierul cau~ In
memorie un model care se potrive~te cu
aceas~ sond:l. Prin astfel de recunoa~teri, ne
putem aminti foarte bine cuvinte ~i nume.
Este posibil~ recuperarea informatiei doar
prin folosirea unor indicii, de~i acest tip de
rearnintire este foarte dificil. Dac~ procedura O Petrecerile
sondei mentale nu poate g~sei informatia stimuleaza cateva
corec~ In memorie, sunt ad:lugate ~i alte aptitudini mentale.
informatii. De exemplu, dac~ incerc~m s~ ne Numele sunt memo-
arnintim data unui eveniment, pot fi ad~ugate rate ~i amintite dupa
informatii referitoare la ce s-a Intamplat InaiJ1te un program inva,at
sau dup~ acel eveniment, pentru selectarea de aptitudini sociale.
informatiei respective din memorie. Dup~ ce Aten'ia este indrep-
evenimentul a fost memorat Intaia da~, au tata asupra unei sin-
luat na$tere anurnite leg~turi intre acel eve- gure conversa,ii.
niment ~i alte evenimente apropiate. De
exemplu, o persoan~ destul de in varst~ ca
s~-~i poat~ arninti clar de asasinarea pre~e- O Tehnologia com-
dintelui american Kennedy poate, de aseme- puterizata da posi-
nea, s~-~i aminteasc~ ce f~cea in 22 noiembrie bilitatea oamenilor
1963. De cele mai multe ori nu putem s~ ne sa-~i aminteasca cu
amintim cu exactitate evenimentele din ziua exactitate anumite
preceden~. In aceste situatii, asocierea este informa,ii.
cea care ne aju~ s~ ne amintim.

Amnezia ~i confabula~ia
cand o persoan~ l~i pierde memoria, afectiune
denurni~ amnezie, inseamna c~ sistemul amin-
tirii a fost afectat, de~i informatia se poate afla
Inc~ in memorie. Acest lucru este demonstrat
de faptul c~ sub tratament psihanalitic, sau prin
hipnoza profesional~, unele persoane sunt
capabile s~-~i aminteasc~ evenimente stocate
In memoria de lung~ dura~ cu multi ani In
unna, probabil chiar in timpul copil~riei. Dar
in astfel de conditii este posibil~ corniterea
unei erori de memorie, numi~ confabulatie.
Nefiind capabil~ s~ reproduc~ o anumi~
informatie din memorie, o persoan~ poate s~
creeze o alta asem~rultoare, dintr-o serie de
evenimente sirnilare. Este greu s~ in1piedici o
astfel de persoarul s~ cread~ c~ ceea ce ~i
aminte~te nu este real. Acest tip de "fals~"
~ memorie poate ap~rea ~i In unele afectiuni de
instabilitate fizic~ ~i mental~. Datori~ unei

O in timpul dezvoltarii capacita,ii de a scrie,

se formeaza noi legaturi intr-o serie de reac-
,ii mentale inlan,uite, prin inva,area instru-
mentala, prin intermediul careia sunt repeta-
te ac,iunile care vor avea un rezultat dorit.
201
 APTITUDINI MENTALE DE BAZA

O Un stol de
pescaru~i asocieaza
vederea ~i sunetul
produs de un tractor
cu ~anse mari de a ,
gasi mancare
proaspata pe
pamant. Cu toate
acestea, pescaru~ii
dau dovada ~i de
inva1are instrumen-
tala -prin incercari
~i gre~eli, ei au
inva1at ca, in urma
cautarii de hrana in
spatele tractorului,
sunt in cele din urma
recompensa1i.

O Procesul prin care Pavlov a demonstrat

inva,area condi,ionata. in mod normal, un
caine saliveaza cand i se arata mancarea.
Sunand dintr-un clopo'el in acel moment,
Pavlov l-a determinat sa saliveze chiar daca i
se arata sau nu mancarea.

O Scena din piesa imbli1nzirea Scorpiei de

Shakespeare. Actorii trebuie adesea sa trimi-
ta sute de "Iinii" complexe memoriei lor de
lunga durata, pentru a nu le uita. Acest lucru
s~ realizeaza prin repetari frecvente ale repli-
cilor, prin intermediul memoriei de scurta
durata. Re'inerea de informa,ii in memoria
de lunga durata poate fi u~or comparata cu
ajungerea informa'iilor acolo, in primul rand.

O W.A. Spooner era celebru pentru

"spoonerism-ele" sale -acesta transpunea
literele ini,iale a doua cuvinte adiacente:
"masa care" in loc de "casa mare". Studierea
unor astfel de defecte a contribuit la
in,elegerea aptitudinilor menta le.

deficienfe de vitamine, alcoolicii i~i pot pierde
o mare parte din memoria recent:l. De aseme-
nea, pierderea memoriei recente este ~i un
simptom al senilit:lfii avansate, de~i memoria
acumulat:l de-a lungul unei rperioade ri1ai
lungi de timp poate rnmane intact~.
Vorbirea
Capacitatea de a vorbi reprezint~ o insu~ire
fundamental~ a fiinfei umane. Lucrurile pe
care ni le amintim le putem transmite ~i altor
persoane $i, in acestfel, informafia poate cir-
cula spre ceilalfi, f~r~ ca ace~tias~trebuiasc~
s~ invefe prin experienf~. Aceasta contribuie
la progresul intelectual rapid al umanit:lfii.
Capacitateanoastrn de a vorbi depinde de
construcfia special~ a laringelui uman, iar
limba pe care o vorbim este format~ prin
crearea de leg~turi intre folosirea corzilor
vocale ~i imaginea mental~ a ceea ce
inseamn~ sunetele.
Capacitateade a vorbi se dezvolt:l aproape
in intregime in una dintre cele dou~ emisfere
ale creierului, de obicei in emisfera stang~ -
structurn creat~ prin gene, prezente ~i la ani-
male. jntr-adev~r, ~i animalele pot comunica,
de~i'doar la un nivel limitat. jn ultimii 60 de
ani s-au efectuat experienfe in incercarea de a
descoperi dac~ cimpanzeul, cea mai apropi-
202
Corpul Omenesc 63- PERCEp11A ~I ILUZIA Corpul Omenesc 65- GANDlREA ~I CREATMTATEA
at:1 rud:1 animal:1 a omului din punct de vede-
re genetic, posed:1 $i el capacitatea de a vorbi.
De$i cirppanzeii nu sunt capabili s:1 vor-
beasc:1, s-au 1:nregistrat progrese uimitoare 1:n
comunicarea cu ace$tia. Un animal, pe nume
Washoe, a fost 1:nv:1tats:1comunice 1:nlimbajul
american al sernnelor. in 4 ani, Washoe a
Inv:1tat s:1 recunoasc:1 $i s:1 foloseasc:1 132 de
sernne. De asemenea, aceast:1 femel:1 a putut
generaliza ceea ce 1:nv:1tase,nurnind frigiderul
"deschide mancare b:1uturil". in alt experiment,
uI1 cimpanzeu pe nume Lucy a fost Inv:1tat s:1
foloseasc:1 limbajul urnan al sernnelor $i a fost
crescut 1:ntr-o familie de oameni timp de zece
ani. Dup:1 aceea, Lucy a fosr dus:1 s:1 triliasc:1
printre cimpanzei s:11batici.Doi ani rnai tarziu,
ea a z:1rit o persoarul pe care o cunoscuse 1:n
timpul cand trilise printre oameni. Disperat:1,
aceasta a sernnalat:
, Aceast:1 "Ajutor. Afaril"
fo1osire inteligent:1 a capacit:1tii de
comunicare lmplic:1 faptul c:1 cimpanzeii au o
capacitate mental:1 pe care o folosesc In s:11b:1-
ticie pentru chemare $i gandire, dac:1 nu pen-
tru vorbirea direct:1. Vorbirea Inseamn:1 mai
mult decat numirea de obiecte $i actiuni, $i s-a
demonstrat c:1 nici un animal nu este capabil
s:1foloseasc:1 instrumentele gramaticale $i sin-
tactice care ne permit s:1 ne Imp:1rt:1$im unii
altora cele mai sofisticate idei.
 1"-

In

Rareori trece o saptamana fara sa aJlam ve.)'ti

despre starea de sanatate sau accidentarea
unor vedete din lumea sportului. Asistenta
medicalii sportiva, pe langa sanatatea
sportivilor renumiti, se ocupa cu elaborarea
programelor de antrenament, depistarea
posibilitatilor de accidentare .)'i prevenirea
accidentelor. Chiar .)'i medicul de familie
trebuie sa fie fn stare sa trateze o simpla
luxatie, intervenita fn timpul alergarii.
Ai istenta medical:I sportiv:I include O Aproape ca nu
tratarea tuturor leziunilor ce pot exista sport fara risc
nterveni In timpul jocului sau al de accidentare, dar
antrenamentului, indiferent dac:I este vorba leziunile sunt
despre un simplu fotbal sau ceva mai special, specifice fiecarui
cum este zborul cu deltaplanul. sport. in sporturile
Majoritatea acestor accident:Iri sunt leziuni care nu implica
mici, simi1are cu entorsa ~i contractiile muscu- contact fizic direct,
lare din medicina general:I. Asemenea acciden- echipamentele
t:Iri pot interveni oricand, fari1 ca persoana s:I sportive pot cauza
practice sportul: ajunge o mi~care nepotrivit:I leziuni -in imaginea
1n timpul gri1dirulritului de sfar~it de s:Ipt:Iman:I din dreapta o minge
sau un pas neatent pe trotuarul1nghetat. tare a lovit in plin
coasta jucatorului de
Sportivul ca pacient crichet.
De multe ori medicii sportivi sunt pu~i In
situatii dificile, nu atat din cauza bolii ci mai
mult din cauza caracterului pacientului. Mulr,i
sportivi, chiar dac:I sunt amatori, sunt
neri1bd:Itori ~i pasionati. Nu accept:I u~or
condamnarea la inactivitate din cauza unei
leziuni aparent nesemnificative ~i abia
a~teapt:I ziua In care pot relua antrenamentul O La orice eveniment
sau competitia. Daca persoana respectiv:I este sportiv trebuie sa fie
totodat:I un sportiv de renume, atunci miza prezent un medic, care
este prestigiul ~i multi bani. in aceste cazuri poate oferi un prim
refacerea rapid:I este o chestiune vital:I. ajutor adecvat in
Din aceste motive, sportivul accidentat nu cazurile mai urgente.
respect:I Intotdeauna recomand:Irile medicului, in unele sporturi, cum
care In cazul leziunilor mici sun:I astfel: ar fi rugby-ul loviturile.
"Trebuie evitat:I solicitarea organului afectat. A ~i contuziile sunt
se feri de orice activitate ce implic:I mi~c:Iri inevitabile. Cel mai
intense." Cine nu face sport, de obicei respec- eficient tratament este
ta con$tiincios aceste indicatii, dar sportivul compresia cu ghea1a.
care se pregate~te pentru competir,ie poate res- Daca nu avem la
pecta mult mai greu constrangerile, deoarece dispozi1ie ghea1a, ajuta
este vorba de punctaj competir,ional, renume ~i ~i o carpa udata cu apa
nu 1n ultimul rand ~tigarea existentei. Astfel rece.
leziunile, In loc s:I se vindece se agraveaz:l.
AstfeI se ajunge din nou la medic, dar de
aceasta data cu probleme mai serioase. Aceste
cazuri indic:I faptul c:I pe lang:I tratarea lovitu- ~i c~lciiul (inclusiv tendonulluiAchile) 14%. sportiva nu face exceptie. Numero~i sportivi
rilor, un rol important 11are psihal:ogia sportiv:I. Ordinea In continuare este: cotul (13%); tibia s-au accidentat ~i s-au imbolnavit din cauza ca
(l()0/o); urru!rul (9D/o);~oldul ~i coapsele (9D/o); nu au utilizat o imbracaminte sau un
par1ile cele mai expuse la capul ~i obrazul (7%); glezna (5%); incheietura echipament corespunzator. O cerinta ele-
accidentari mainii ~i palma(4%); regiunea lombarn (1%). mentara este utilizarea incalt:lmintei destinate
paI1ile cele mai expuse la accident:Iri se in special sportului respectiv, care protejeaza
detenniri:I cu ajutorul statisticilor. De exemplu, imbracaminte ~i echipament ~i tine bine piciorul dar nu il strange ~i nu
un recens:Imant arat:I c:I leziunile cele mai Prevenirea are o importanta deosebita In cauzeaza ba~ici pe talpa piciorului. Pentru
frecvente implic:I genunchiul (24%), apoi pulpa medicin~, In cadrul c~reia nici medicina patinaj utilizam incaltaminte aserrulnatoarecu

185
ASISTENTA MEDICALA IN SPORT

Casca de
O Genunchiul se
Protec1ie la umar Fotbalul american seamana mai mult
din spuma de poate accidenta u~or.
cu ru9by-ul decat cu fotbalul european.
plastic cu Ajunge o intoarcere
Jucatorii poarta o adevarata armura,
Guler de spuma densitate ridicata rapida sau o lovitura
pentru a evita accidentarile cand
din plastic cu Protec1ie la torace placheaza adversarul, sau cand directa la genunchi,
densitate ridicata din spuma de ca rotula sa iasa din
jucatorii atacanfi blocheaza adversarii,
plastic cu
aparand coechipierul care avanseaza locul ei. Daca cvadri-
densitate ridicata
cu mingea. Nu sunt rare situafiile in cepsul sufera trau-
Protec1ie la rinichi care se ciocnesc jucatori avand 130 k9 matism, rotula se
~i spate din spuma ~i viteza de 35 km/h. Echipamentul de
de plastic cu poate freca de
protecfie consta din casca de protecfie,
densitate ridicata cartilajul ce acopera
viziera de protecfie pentru obraz,
Protec1ie la ~old protecfie la genunchi, umar, ~old, articulatia
din spuma de pulpa ~i cot, ~i proteza de dinfi genunchiului. Tendo-
plastic cu asemanatoare cu cele utilizate in box. nul rotulei poate
Manusa densitate ridicata
54 cm de piele
suferi contractie sau
28,5 cm Protec1ie la pulpa se poate rupe daca
425 9 forta este prea mare,
sau daca acesta s-a
slabit datorita nume-
Scoica protectoare roaselor supra-
pentru regiunea solicitari anterioare.
lombara Daca lovim genun-
de
genunchi din spuma chiul sau rasucim in
de plastic cu starea indoita, carti-
densitate ridicata
"""' lajul se poate rupe.
jambiere din plastic Datorita cazaturilor
dur ~i spuma din sau a luxatiilor, se
plastic cu densitate pot accidenta ~i
ridicata
fibrele articulatiilor.
La efectul loviturilor
periodice ~i puter-
nice, lama de muco-
zitate plina cu fluide
se poate inflama.

bocancii, care tin strans c;llcaiul. Pentru

alergarea pe strad;l avem nevoie de
inc;llt;lminte care absoarbe ~ocurile ap;lrute la
contactul piciorului cu betonul, protejand
astfel integritatea coloanei vertebrale.
Unele sporturi impun prin reguli utilizarea
echipamentelor de protectie. Un exemplu
edificator este boxul amator, unde adversarii
intrn in ring echipati cu casc;l de protectie,
protez;l ~i m;lnu~i. La fel, in fotbalul american
sunt obligatorii jambierele, in rugby ~i ciclism
casca de proteqie, iar in unele sporturi de
ap;l utilizarea vestelor de salvare.

incalzirea ~i antrenamentul
La inceputul jocului sau al sezonului, acci-
dent:lrile sunt mai frecvente, avand grade de
gravitate mai mari sau mai mici. Aceasta se
explic;l nu numai prin observatia c;l juc;ltorii
~ting forma cea mai bun;l la mijlocul
campiol1atului. Coordonarea mi~c;lrilor ~i
concentrareasunt aspecteimportante in sport.
in perioada de preg;ltire pentru campionat ~i
c;ltre sfar~itul etapei, cand stresul cre~te,
capacitateade concentrare a juc;ltorilor scade.
Se recomand;I juc;ltorilor efectuarea unor
mi~c;lri de inc;llzire inaintea competitiilor ,
pentru relaxarea mu~chilor incordati, inten-
sificare a b;lt;lilor inimii, inviorarea circulatiei cauza~ de solicitareamtens~ ~i Indelunga~ a mu~chilor -un exemplu caracteristic este
sangelui ~i concentrarea energiilor psihice unei p~rti a corpului. Uzura superficial~ ~i alte durerea cotului cauzata de practicarea
asupra corpului. inc;llzirea const;l in incal- boli caracteristice varstei a treia, au leg~tur~ tenisului. in grupa a doua sunt jocurile
zirea mu~chilor
flexarea trunchiului
~i intinderea $i ale membtelor
articulatiilor. c , direct~ cu aceasta. Sporturile ~i jocurile sportive care se caracterizeaza prin mi~cari
sportive se lmpart 1n dou~ grupe mari. jn neuniforme, cum ar fi fotbalul, rugby-ul,
prima grup~ sunt sporturile care implic~ hocheiul, crichetul ~i baschetul. Leziunile sunt
Tipuri de leziuni in sport mi~c~ri repetitive continue, cum ar fi cauzate mai ales de ciocnirile violente dintre
Leziunile cauzate de activit;ltile sportive alerg~rile, canotajul sau ciclismul. Bolile sportivi sau cu echipamentul folosit.
respectiv problemele derivate din acestea,se cauzate de practicarea acestor sporturi sunt in practica, medicul sportiv are de tratat in
pot imp;lrti in categorii din mai multe puncte mai ales de naturn intern~, cauzate de repe- principal mu~chi, oase ~i articulatii. Acestea au
de vedere. O categorie de probleme este tarea continu~ a mi~c~rilor ~i suprasolicitarea rol important in realizarea rni~carilor ~i tot ele

186

Exercitiile 'ui Weisenfeld
relaxeaza
accidentare.
incordeaza
picioru/ui
mu~chii abdomenu/ui
Masajul picioru/ui (3) intare~te pulpa ~i
reduce perico/ul accidentarii
3 O Dupa accidentare. In
absorb impactul ciocnirilor. Majoritatea
problemelor constau in deformarea tesuturilor
moi -contractii, entorse, t;lieturi, vanat;li ~i alte
leziuni. De multe ori bolnavii nu se adreseaza
medicului pentru tratarea problemelor,
deoarece acestea dispar ~i singure.
Leziunile mu~chilor
Cand mu~chiul este contractat sau supra-
solicitat, de obicei datorita unor mi~cari bru~te
sau neobi~nuite, o parte din tesutul fm al
mu~chiului se rupe. Pulpa este indeosebi
expusa acestor tipuri de accident;lri, mai ales
la santuri sau intoarceri.
Mu~chiul afectat se contracta ~i, datorita
sangerarii in interiorul tesutului, se umf1a. El
devine sensibil, apoi doare ~i nu-~i poate
indeplini functia pe deplin. Mu~chiul trebuie
infa~urat sau fixat cu un bandaj ~i odihnit
pana cand durerea dispare ~i sensibilitatea
revine la normal.
Vorbim despre rupere musculara, cand
fibra musculara se rupe intr-o cantitate atit de
mare incat se intrerupe continuitatea
mu~chiului. Acesta este o rana deosebit de
grava ~i necesita tratament clinic.
Leziunile tendonului
Mu~chii se f1XeaZa pe oase prin intermediul
tendoanelor. Acestea pot suferi contrac1;ii sau
se pot rupe asemarultor mu~chilor. Tendoanele
din incheietura mainii, degete ~i genunchi sunt
4
de incalzire Exercitiile deja sfilrsitul Incolzirii cu metoda
ml!~chii ~i reduc perico/ul de Weisenfeld, sunt m~sajul genunchiului (4) respectiv
Impingerea perete/ui (f) rotirea capului piciorului spre exterior ~i interior (5)
mu~chii gambei. Ridicarea care pun In mi~care mu~chii pulpei care sunt
in trei etape (2) incalze~te deosebit de vulnerabili.
~i ai pulpei.
genunchiu/ui.
acest centru de recupe-
rare, reabilitarea sportivi-
lor accidenta,i se accele-
reaza cu ajutorul unor
ma~ini speciale. In imagine
se evalueaza starea de
imbunata,ire a sanata1ii
unui fotbalist, in timp ce
acesta efectueaza
gimnastica terapeutica.
deosebit de sensibile. Adesea se accidenteaza humerusului -pentru o mobilitatea mai mare
tendonullui Achile (tendonul calcanear),care -sta intr-o cavitate mic~ din care poate ie~i
leaga mu~chii gambei de calcai. u~or. jn toate cazurile, luxatiile trebuie tratate
repede ~i verificate pentru evitarea unor
Leziunile articula\iilor deteriornri permanente.
Oasele se fixeaza in articulatii prin inter-
mediul unui tesut conjunctiv fin. Acestt; Genunchiul
tesuturi, in mod normal impiedica indepar- Genunchiul este cea mai complen articulatie
tarea oaselor ~i supratensionarea articulatiei. a corpului uman, care este capabil~ de
Entorsa inseamna ca articulatia, in urma unei mi~c~ri de indoire -intindere relativ restranse.
ac1;iunia unei forte putemice se intinde ~i jntr-un mod total neobi~nuit, are dou~
fibrele conjunctive se rup. Aceasta cauzeaza cartilaje libere, cu form~ de secern (meniscus
o umflatura ~i durere, care se intensifica la medialis ~i meniscus lateralis). Acestea sunt
mi~careaarticula1;iei. a~ezateintre femur ~i tibie; nu inlocuiesc ci
in cazuri mai u~oare alunge sa infa~uram extind hialinul, materialul ce acoper~
articula1;ia~i s-o odihnim. In cazuri mai grave extremitatile oaselor care se intalnesc in
exista pericolul sangerarii interne ~i dete- articulatii.
riorarea permanenta a fibrelor articula1;iei. Meniscurile pot suferi contuzii cand ne
Bolnavul necesita tratament clinic. rnsucim piciorul sau ne intoarcem instan-
taneu. Dac~ sunt suprasolicitate pe o durata
Luxa\ia indelungata, chiar mai multi ani, acestea se
Vorbim despre luxa1;ie, daca extremita1;ile pot degrada in timp datorita rnnilor mici.
oaselor se indeparteaza intre ele la articula1;ii. Aceasta boal~ de cartilaj se trateaz~ prin
De exemplu, la luxa1;ia umarului, capatul eliminarea unuia sau ambelor meniscuri,
sferic al humerusului iese din articula1;ia deoarece articulatia genunchiului functio-
omopla!:Ului.Din aceastacauza se rup fibrele neaz~ bine ~i f~r~ acestea.
articula1;iei~i este afectat tesutul conjunctiv a.l Ast~zi, articulatiile mari, cum este ~i
articula1;iei, provocand durere intensa ~i genunchiul, se pot analiza prin artroscopie.
deteriorarea mu~chilor, nervilor ~i a vaselor Artroscopul este un aparat flexibil, gen
de sange din jur. telescop, care printr-un orificiu poate fi
Umarul sufera adesea accidente de acest inserat in genunchi intre mu~chi ~i fibre.
fel, deoarece extremitatea superioara a Metodele vechi cauzau van~t~i in plus pe
187
 AsisTENTA MEDICAlA IN SPORT
articulatiile analizate deoatece era nevoie
de taieturi mari.
Inflamatia
\esutului lamei conjunctival
de mucos si
, a
tendonului
jn anumite parti ale corpului, unele tesuturi
se deplaseaz~ periodic Intre ele -de
exemplu tendoanele peste oasele vecine -,
Intre timp frecandu-se Intre ele. Lama de
mucos formeaza un strat de "perna" Intre
aceste p~rti: reduce frecarea ~i lubrefiaza
suprafetele de contact. La ranirea lamei de
mucos sal.l datorita suprasolicitarii, uneori
devine umflat sau se rupe, apoi se
inflameaz~, ceea ce face dureroas~ mi~carea
membrului respectiv. Inflamatia lamei de
mucos care se afla chiar deasupra rotulei, se
nume~te genunchi de c~lug~rita ~i este
frecvent~ In practicarea unor sporturi.
Inflamatia tesutului conjunctival tendo-
nului apare adesea, cand o rupere sau o alta
leziune se vindec~ incorect. Aceasta apare
mai ales la tendoanele din um~r, c~lcai ~i cot.
Inflamatia tesutului conjunctival tendonului
de pe partea inferioara al cotului se nume~te
cot de golf, iar cel depe partea exterioar~ se
rlume~te cot de tenis, acesta din urma poate
cauza ~i inflamatia lamei de mucozitate.
Leziunile oaselor
o leziune frecvent~ a oaselor este fractura.
Medicii deosebesc mai multe tipuri de
fracturi. La cele simple, adica Inchise,. muscu-
latura ~1tesuturile din i:mprejurimea oaselor se
deterioreaza mai putin. La fracturi complexe
sau deschise, osul rupt str~punge tesuturile
din jur ~i pielea. Daca osul crap~ sau se rupe
dar p~rtile rupte nu se Indeparteaza, atunci
ruperea este partial~, altfel este total~.
O categorie aparte de fracturi este spe-
cific~ alerg~rilor ~i mar~ului. Aceasta afecteaz~
oasele care formeaza "coloana" piciorului
(cuneiformul lateral, intermediar ~i medial).
La 1:nceput provoac~ dureri nesemnificative In
c~lcai, care se intensific~ odata cu continuarea
188
mi~c~rilor. Oasele ~i tendoanele mainii sufera
r~niri mai ales In alpinism, box, baschet ~i
crichet.
Metoda cea mai sigur~ de diagnostiiare a
fracturii este controlul clinic cu raze x. Toate
fracturile, inclusiv cele mai mici trebuie tratate
de medic. Dac~ extremit~tile rupte ale osului
nu se potrivesc birte, se sudeaz~ incorect ~i
s-ar putea s~ se deformeze ~i s~ doar~
permanent.
Craniulln sine se compune din oase, care
la lovituri puternice se pot rupe ~i creierul
poate fi afectat. Capul este periclitat In
aproape orice sport. Dac~ un sportiv l~i pierde
cuno~tinta, chiar pentru o perioada oricat de
mic~, trebuie consultat de un medic. S-ar
putea ca hemoragia interioar~ s~ provoace
simptome evidente numai dupa catevaore sau
zile, dar pana atunci sa provoace deteriorari
iremediabile In creier. Un semnal de pericol
este daca se scurge un fluid apos din urt:Che,
deoarece acesta poate sa provina din encefal
sau din maduva spinarii.
Cand trebuie renuntat
Daca un sportiv se rane~te la o ~ompetitie
importarita, conti~uarea eforturilor poate
agrava situatia, chiar daca durerile sunt
ameliorate cu medicamente sau gheata.
Sportivul ranit nu poate da randamentul
maxim, iar In jocurile de echipa poate deranja
coechipierii. inlocuirea este o solutie
potrivita.
Recunoa~terea in timp a accidentate, f1Xareaei, eventual punerea In
problemei
in medicina sportiva este vitala recunoa~terea
cat mai rapida a problemelor ~i Inceperea
tratamentului. Daca sportivul sufera o
cazatura mare (sau nefericita), se ciocne~tede
un stalp, de un perete sau de un alt jucator,
se poate accidenta grav: Persoanaaccidentata
trebuie consultata pe loc de un medic -se
recornanda sa nu fie mi~cat pana la sosirea
medicului. Entorsele, rupturile de fibra sau
fracturile de os se recunosc mai u~or de
Corpul uman 9 -MU~CHII
;n accidentarile sportive, sunt frecvente
diferitele fracturi. Pe desenul de mai sus se
vede o fractura deschisa: pie/ea a fost
strapunsa. Din membrul accidentat trebuie
eliminate prin operatie tesuturile afectate ~i
sfaramaturile osului, extremitatile osului
rupt trebuie imbinate, iar membrul
accidentat trebuie pus in ghips. La fracturile
antebratului sau ale piciorului, osul rupt se
poate fixa ~i cu placi de metal.
speciali$ti Inainte ca umflatura sau contractia
sa se deformeze, deoar~ce acestea fac
imaginea clinica ma~nec1ara.
in cazul fracturil9r coloanei vertebrale,
ale bazinului sau ale piciorului, situatia se
poate agrava $i chiar duce la paralizarea
accidentatului, daca coechipierii Incearca
sa-l puna pe picioare sau sa-l ridice. Este
important ca la competitiile mari sa fie
prezenti medicii de club.
Metode de tratament
Dupa stabilirea diagnosticului, medicul
stabile$tetratamentul. in majoritatea cazurilor
tratamentul consta In odihnirea partii
ghips $i utilizarea unor medicamente care
ajuta procesul de vindecare. Pe langa acestea,
la fizioterapie se pot prescrie: tratament
termic, masaj sau antrenament special.
Medicina sportiva este caracterizata de
specializare $i de raspandirea utilizarii apara-
turii. Ariile cele mai importante de specializare
sunt: siguranta; antrenamentul $i prevenirea;
tratarea imediata a ranilor; tratamentu.l;
reabilitarea. Lozinca domeniului ar putea fi:
"Sportul este necesar-nu $i accidentarile".
Corpul uman 59 -GIMNAS11cA
 .

Mintea ~i creierul omului sunt

atat de complexe inciit chiar ~i
1a ora actua14 se ~tiu foarte
putine lucruri despre modul de
funct;ionare al acestora. Astfe~
cauzele diferitelor boli mintale
~i tratamentele indicate pentru
vindecarea acestora sunt
dezbatute in mod constant.

M ajoritatea oamenilor 'inteleg cum ~i de

ce se 1mbo1nave~te organismul. Acesta
poate fi atacat de genneni, cum ar fi
¥
viru~ii ce provoac~ gripa. Apoi, organismul §
sufera de o ~ care poate fi insotita de 8
simptome fizice ca: febra, dureri articulare,

O Radiografiile creierului arata diferentele dintre

o persoana sanatoasa (stanga) ~i una maniaco-
depresiva (dreapta). Activitatea electrica din cre-
ier este reprezentata de diferite umbre. Zonele
mai inchise la culoare din creierul persoanei
depresive indica disfunct,ionalitatea.

O 5tr;gatul (de asemenea cunoscut sub numele

de T;patu/. 1893), de Edvard Munch, exprima chi-
nurile prin care trec bolnavii mintali. Se spune ca
Munch insu~i a suferit un ..colaps mintal" in 1908.

curgerea nasului ~i dureri de cap.

Mintea se poate de asemenea 1mbolru1vi.
cand se intfunpla acest lucru, simptomele se
rnanifesta rnai mult mintal decat f1Zic, in modul
in care o persoana gande~te, se comporta ~i
reactioneaza fata de alte persoane, evenimente ~i
situatii. Medicii incearca de multi ani sa
defmeasca "sanatatea mintala" ~i ""1mbolru1virea
mintala" ~i sa le delimiteze. in general, sanatatea
mintala include abilitatea de a experimenta din
plin bucuriile ~i tristetile realitatii ~i de a avea
relatii nom1ale cu cei din jur. imbolru1virea
mintala apare in momentul in care o persoana
nu rnai este capabila sa se comporte, sa invete,
sa reactioneze ~i ~ faca fata stresului ~i
problemelor intr-un mod adecvat.

Ce este normalitatea ?
Este dificil sa dam o defmitie a normalitatii. Toti
avem fobii, contradictii interioare ~i sentimente
de ura ~i, uneori, unele persoane sau situatii ni
se par greu de abordat. Exista deci un Spectru
larg de la normalitate la boli mintale grave.
Defmirea ~i descrierea sanatatii ~i a bolilor
mintale s-au schimbat ~i continua sa se schimbe.
in vremuri medievale, "nebunii" erau inc~i in
"
0 celule ~i chinuiti. in prezent, ace~tia sunt tratati
0 in mod diferit. in diverse colturi ale lumii,
~
.9! oamenii privesc in mod diferit ceea ce este
~
nom1al ~i ceea ce este anom1al. Normalitatea
~
0
~ este defmita de conventiile unei comunitati, iar
~ refuzul sau incapacitatea de a se conforma

22'>
 BOLl MINTALE
acestora sunt calificate drept comportamente
anorrnale. To~i, intr-o alta comunitate, un astfel
de comportament poate fi considerat nonnal.
Bolile rnintale sunt privite, de obicei, ca
tulburnri care afecteaz;l rationalitatea. Tennenii
"handicap rnintal" sau "retardare rnintal~", se
refern la o dezvoltare insuficienta a rnintii,
acestea nefiind de obicei induse in sfera bolilor
rnintale. Afectiuni ca migrena ~i epilepsia, de~i
rezulta dintr-o activitate s~bita a creierului ~i pot
tulbura temporar comportamentul, nu
influenteaU gandirea rationald.
Sigmund Freud
Perioada modenm de intelegere a s~rultatii ~i a
boilor rnintale a inceput o data cu Sigmurid
Freud (1856-1939), un medic care s-a arntat
interesat de modul in care functioneaz:l rnintea
~i cum aceasta se poate deregla. Dup~ p~rea
sa, saruItatea rnintal~ insemna capacitatea de "a
munci~i de a iubi".
Freud a fost unul dintre prirnil oameni ce au
studiat nu doar rnintea co~tienta, care este
alerta ~i rationald, ci ~i "subco~tientul" sau
rnintea "inco~tienta", ce sta ascunsa in spatele
celeilalte. El a dezvoltat ~tiinta denumi~
psihanaliz~ -p~trunzand in adancurile
subco~tientului, pentru a descoperi cauze
ascunse ale bolilor rnintale.
Dup~ p~rerea lui Freud, conflictele din
timpul copill1riei se afla la baza multor boli
mintale. El a observat al unii pacienti ai s~i
230
O Bolnavul mintal.
incearca sa-~i aline
suferin~a
contempland ac~iuni
periculoase. cum ar
fi sinuciderea.
O Terapia prin diver-
se ocupa~ii este folosi-
ta pentru a trata unele
~ boli mintale. Pacientul
"'
~ indepline~te sarcini sub
5 supraveghere.
refuzau sit vorbeascl despre diferite aspecte a1e
vietii lor. Pitreau sit interiorizeze unele
experiente sau dorinte. Freud a remarcat, de
asernenea, puterea pe care mintea o exerciti(
asupra co1pului, cand simptorne aparent fizice
sunt declafi.5ate de amintiri reprimate.
in termeni generali, existi( trei tipuri de boli
minta1e: tulburari nevrotice, tulburari psihice ~i
tulburnri de personalitate. . f.1rn un motiv anume ~i persist:I mult timp. Un
Tulbur.lri1e nevrotice sunt relativ commune.
Acestea apar atunci cand oarnenii nu mai pot sit-
~i manifeste atitudinea fat:1 de bucuriile, grijile,
ternerile ~i supitritrile normale ale vietii.
Persoanele care sufer;1de aceste tulbur;1ri adopti(
manifesti(ri tulbur;1toare de cornportament, de
obicei pentru a evita probiernele pe care nu le
pot rezolva a1tfel. Supi(rJrile ~i sentimentele de
vinovittie sunt cauze communeale problernelor
neuronale. Cornportamentul dereglat devine atat
de exagerat 1ncit intervine 1n viata de zi cu zi.
jnsit -foarte important -bolnavul este con~tient
de realitate ~i de asernenea ~tie cl este bolnav.
Tratamentul
Tratarea unei tulbur;1ri nevrotice implicit, 1n
general, identificarea ~i atacarea sursei bolii.
Acest lucru poate fi insit foarte dificil. Unele
persoane afectate iau mai degrabit droguri, cum
ar fi tranchilizantele ~i stimulentele, pentru
in1itturarea simp(brnelor, 1n loc s:I se confrunte
cu dedesubturile problernei. La cindul lor,
drogurile devin o I1ecesitatepentru pacienti, fi(r;1
de care ace~tia nu pot supravietui. Situatia
acestora se prelunge~te ~i ea la infmit.
Psihoterapeutul este specializat 1n "tratamen-
tul conversational". Acesta discut:I cu pacientul,
ii pune 1ntreb~ri despre trecutul s~u, despre
atitudini ~i temeri, pan~ cand ajunge s~
descopere un indiciu relevaqt. Acesta poate
cuprinde uneori aspecte despre care pacientur
nu dore~te s~ vorbeasca. cateodat:I, nevropatia
dispare ca prin minune, cand pacientul
recunoa~te cauza exact:I a problemei, sau
g~se~te o solutie pentru rezolvarea acesteia.
Psihoterapia, combinat:I cu pro~e medica-
mentoase alese cu atentie ~i supravegheate
1ndeaproape reprezint:I tratamentul de ba~
pentru vindecarea unor boli mintale.
Exist:I multe tipuri ~i grade ale tulbun1rilor
nevrotice, de la ne~ti u~ la depresii
maniacale grave. Sentimentele de ne~e ii
afecte~ pe multi oameni. Aceasta este o reactie
no~ a expunerii la stres continuu. Devine o
problem:l cind aceste manifestari se decl~a~
astfel de atac poate fi insotit de simptome fizice,
cum ar fi transpiratia, .palpitatiile, t:Iierea
respiratiei ~i durerile muscu1are.
Fobii
Fobia este o teama nejustificat:I fata: de o
anumit:I situatie sau un anumitobiect, ce are ca
re~ltat manifest:Iri de nelin~te. Majorit:Itii
oamenilor le este frica de unele anima1e, dar o
fobie afectea~ 1ntr-o mare m:lsurn viata de zi cu
zi, deoarece persoanele care sufern de aceasta
1ncearc~ s~ evite cauza temerii lor. P~ianjenii ~i
~e1pii sunt u~or de evitat, dar frica de a i~i 1n
spatii largi, deschise (agorafobie), sau de a
rnmane 1n locuri 1nchise (claustrofobia), pot
afecta enorm viata unei persoane.
Persoanele care sufer~ de nevropatii,
manifestate prin obsesii ~i constrangeri, sunt
incapabile de a avea o judecat:I corect:I. Obsesia
este un gand sau o idee care p~trunde 1n minte
~i nu dispare; consrrangerea reprezint:I nevoia
de a avea anumite manifest:Iti de comportament,
chiar dac~ nu este necesar sau folositor.
 Asemenea tulburnri pot fi rezultatul unor dorinte
ne1mplinite sau sentimente de vinov1ltie din
subco~tient. lpohondrii sunt obsedati de modul
de functionare al organismelor lor, inchipuindu-
~i pem1anent c1l ceva nu merge bine.
Nevrozele isterice pot fi insotite de efecte
minore, cum ar fi tremurnturi sau smucituri, sau
de probleme grave ca pierderea vederii sau a
capacit:1tii de a vorbi. De~i debilitatea este foarte
real3-, iar padentul "nu se preface", de obicei nu
exist:1 cauze fizice evidente. De asemenea, poate
fi doar mijlocul prin care mintea incearcl s1l evite
o criz1l ca, de exemplu, m:lrturisirea unui
accident ingrozitor.
Bolile psihosomatice sunt foarte reale.
Adesea, afectiuni ca eczemele, mi~ele ~i
ulcerul duodenal, nu sunt provocate de cauze
f1Zice, ci de minte, care se confrunt:1 cu
probleme emotionale.

Depresia
Nevroza depresiv1l este probabil cea rnai grav1l
afectiune nevroticl. Cei care sufern de aceasta
sunt incapabili s1l treacl peste necazuri1e vietii
intro,Q anumit:1 perioad1l de timp. Ei sunt cuprin.5i
de tristete, apatie ~i letargie, paru1 cind mintea
lor nu rnai functioneaz1l normal. Aceast:1 boal1l
poate ap1lrea in urma unui putemic eveniment
nefericit, ca moartea unei fiinte dragi sau dup1l o
boal1l epuizant:1. Uneori, nu exist:1 nici o cauz1l
exterru1 evident:1, caz in care depresia este
endogen1l.
Asemenea altor boli minta1e, cauza funda-
menta13- a bolilor depresive poate fi reprezentat:1

'-' Labiriniul. de William Kurelek. este a redare O 0 data cu apari,ia propriilor sale
prin pictura a disperarii schizafrenicilar. Aceasta suferin,e pe panza, Kurelek s-a
pictura a fast realizata dupa ce Kurelek a fast vindecat treptat. Douazeci de ani mai
atins de baala. la v3rsta de 26 de ani. tarziu artistul a pictat Dupcl labirint.

"'
~
.tj
't;
..
~
f
"0
~
z
9
§
~
'5
u
~
u..
~

~
~
lD
<

231

~
 BOLl MINTALE
de modificari de ordin chimic 1n interiorul
creierului. Principalele simptome ale acesteia
sunt: insomnii, iritabilitate, pierderea poftei de
mancare $i lipsa puterii de concentrare. intr-o
faza avansata a bolli, pacientul poate 1ncerca sa
se sinucida, probabil cu scopul de a-i scuti pe cei
dragi de "povara" pe care acesta o reprezinta.
Destul de des, depresiile u$oare pot fi
vindecate prin 1ntreprind.ereaunor activitati, cum
ar fi calatoriile sau 1nceperea unui program de e-
xercitii regulate, 1nsa cazurile mai grave pot ne-
cesita tratamente medicamentoase combinate cu
psihoterapie. Medicamentele $i 1ngrijirea pot a-
juta pacientul sa depil$easca situa!;ia 1n care se
at1a.
Psihoze
Ca ~i m cazul nevrozei, o persoarul care sufern
de tulburnri psihice prezint~ deregl~ri de
comportament. Diferenta este ca psihopatul
pierde c~tactul cu realitatea.
Tulburnrile psihice organke apar atunci cand
procesele mintale sunt dereglate de deteriof"}Cea
fizica a creierului, provoca~ de rani sau tumori.
jn cazul m care nu exis~ o cauza fizial eviden~,
boala poart:I denumirea de dereglare fizic~
funqional~.
Mania depresiv~ sau tulburarea bipolarn
implial perioade de comportament depresiv
(asemarultor nevrozei depresive), ce altemeaza
cu activi~ti rnaniaco-entuziaste eX4gerate. Pot
exista perioade lungi de stabilitate mtre cele
doua faze. in timpul fazei maniace, pacientul
poate deveni agresiv ~i insensibil fata de ceilalti.
Comportamentul poate fi uneori Insotit de iluzii.
in timpul fazei depresive, bolnavul se poate
simti persecutat, ajungand uneori s~ se sinucida.
Pacientii cu tulburari paranoice sufern de
halucinatii. Ei pot avea halucinatii de gelozie,
cand o acuza pe persoana iubi~ de infidelitate.
Pot avea de asemenea halucinatii de grandoare,
considerandu-se persoane superioare -uneori
chiar ~i Durnnezeu. Altii pot avea halucinatii de
inferioritate, autosugerandu-~i scopuri malte
ireale, m vederea dep~irii sentimentului de
e~ec. Persoanele care se simt persecutate sunt
232
convinse ca toata lumea, chiar ~i persoane
necunoscute, vor "sa le faca rau".
Schizofrenia este uneori descrisa ca o "n1inte
flSurata", un teimen mai exact 1nsa ar fi cel de
"n1inte lmpra~tiata" -o dezorganizare a gandirii
~i a comportamentului nonnal. Aceasta afectiune
cuprinde adesea mai multe etape, dec~andu-
se deseori In tinerete. O faza poate Incepe brusc,
dar deta~area de realitate se face de obicei
treptat. Persoana devine din ce In ce mai putin
capabila sa se concentreze ~i sa comunice,
avand reactii necorespunzatoare vis-a-vis de
ceea ce se petrece In jurul lor ~i facind gesturi
ciudate ~i fara rost. Procesele mintale se
confunda, iar In n1intea pacientului gandurile par
sa Inceteze, sau sa se manifeste ca ~i cum
altcineva le-af fi pus acolo. Pacientul simte ca
n1intea ~i corpul i-au fost "furate" ~i poate Incepe
sa auda voci ~i sa simta senza1;iiciudate pe piele.
in cazul schizofreniei paranoice, simptomele
sunt lnso1;itede sentimente de persecu1;ie.
Schizofrenia are la baza un dezechilibru In
biochimia creierului ~i poate fi ereditara.
Pacientii sunt de obicei interna1;i In spitale,
pentru consultare ~i tratament. Daca starea
pacientului se agraveaza, acestuia i se
administreaza tratamente de psihoterapie ~i
reabilitare, iar daca este posibil selntoarce acasa.
Dependen~
Dependentele obi~nuite, cum ar fi cele de
droguri sau alcool, sunt adesea considerate boli
n1intale. Nevoile persoanei dependente pun
staparure pegandurile sale, iar persoana devine
uneori incapabila sa traiasca sau sa munceasca
In mod normal, Incalcind pana ~i legea pentru a
obtine cantita1;idin substanta dorita.
A1coolismul ni se pare ceva nonnal, deoarece
este acceptat din punct de vedere social.
O Pacien1ii care doresc sa revina la via1a obi~-
nuita dupa ce au petrecut o perioada intr-o ins-
titu1ie de boli mintale, i~i petrec cateodata tim-
pul intr-un sanatoriu pentru bolnavi afla1i la
"iumatatea drumului'.. ocupandu-se de activita1i
obi~nuite nestresante.
Corpul omenesc 8- ACTMTATI ALE CREIERULUI
Consumul de bauturi alcoolice 1n societate poate
duce la alcoolism, cand o persoana recurge la
acest lucru datorita stresului. Cand persoana se
treze~te din starea de betie, problema persista, la
aceasta adaugandu-se o stare de mahmureala.
Reactia imediata este de a se imbata din nou.
Dependentele de televizor, jocuri pe compu-
ter ~i jocuri de noroc sunt afectiuni mai recente.
Persoanele 1n cauza sunt atat de 1ncintate de
activitatile lor 1ncat ard de nerabdare sa le
repete. Copiii pot deveni retra~i ~i nesociabili 1n
urma jocului pe calculator care le ocupa tot
timpulliber.
Con~tiin~ societa\ii
Exista persoane cu diferite grade de boli mintale
1n orice societate. Tipurile ~i stadiile bolilor sunt
greu de 1nteles pentru paciet1ti, prietenii ~i
rudele acestora ~i adesea chiar ~I pentru medici.
De-a lungul anilor, oamenii au devenit din ce
1n ce mai co0.)'tienti ca 1ndepartarea pacientilor
de societate, cu exceptia cazurilor foarte grave,
le poate fi daunatoare ~i poate chiar sa actioneze
impotriva oricarui tratament sau regim. in trecut,
persoanele care aveau comportamente anormale
erau imediat 1nchise 1n azil, iar aceasta atitudine
exista ~i 1n prezent 1ntr-o anumita masura.
Totu~i, atitudinea fata de bo1ile mintale a 1nceput
sa se schimbe, iar oamenilor a 1nceput sa le pese
de bolnavii mintali; sa-i ajute ~i sa-i trateze.
CO Doua scene care a rata progresul care s-a reali-
zat in terapia bolilor mintale de-a lungul secolelor.
Lucrarea lui Hogarth, Casa de nebuni (sus) face parte
dintr-o serie de lucrari, intitulate Progresul
depravatilor. Femeia care joaca golf este o pacienta a
spitalului .'Sfantul Andrei" din Northampton.
Corpul omenesc 61- TULBURARI IN ALIMENTAl
Inima este o masa de tesut
muscular care se comporta
asemenea unei pompe, condu-
cand sange oxigenat In tot
co11JuLDaca nu se Imbolnii-
ve~te,inima va funcl;iona fara
Incetare oviata Intreaga.
a .nima bolnava nu poate mentine
irculatia sangelui 1n organism, lucru ce
duce la acumularea de fluide. Aceasta
poate avea ca rezultat congestia pulmonara,
insuficienta respiratorie ~i pierderea energiei.
Boala arterei coronare este cea rnai des
1nta1nitii boala cardiaca ~i este provocatii de
obstructia arterelor ce transporta sange oxigenat -'
1a mu~chiul inimii. Aceastii obstructie poate fi
~
cauzata de acumularea unor rnateriale (depozit ~
de grasimi ~i colesterol, ce pot obtura complet ~
..

-C
sau pa11ia1o artera, astfel1ncat circulatia sangelui "'

prin aceasta este 1ngreunata) 1n interiorul arterei, stenoza valvulei tricuspide

sau de 1ngr0,)'area~i 1ntarirea peretilor arterei. septal (gaura in inima)

Angina
Obstructia arterelor este principaltil factor care
produce boala denumita angina pectorala, o
senzatie de durere sau disconfort 1n interioru1
pieptului, din cauza ca alimentarea mu~chiului
inimii cu sange este redusa. Acesta poate fi stenoza congenitala a
primul simptom al1mbolrulvirii inimii. incetinirea valvulei aortice

O Inim3 scoas3 recent de la donatorul s3u

mort. Persoanele care sufer3 transplanturi de stenoza valvulei
aortice
inim3 tr3iesc acum mai mult datorit3
eficien'ei medicamentelor imunosupresive,
care impiedic3 respingerea noului organ de Valvulele bolnave
c3tre organismul unui pacient, precum ~i provoaca murmure
infectarea. s;stol;ce. Murmurul
;n;m;; poate fi
cauzat de
ingustarea (stenoza)
valvulelor. Stanga
sus: murmurul une;
;n;m; este cercetat
cu ajutorul unor
tubur; m;croscop;ce
(catetere). ;ntroduse
in compart;mentele
;n;m;; pr;ntr-o artera
mitrale
sau o vena.

circulatiei sangelui duce la aparitia trombozei,

fo11I1areacheagurilor de sange. Un cheag de
sange se formeaz~ de obicei Intr-o sectiune a
unei artere coronare, ce prezinta: depuneri de
rnateriale. Aceasta poarta: numele de tromboz~
coronara. jn acest caz, circulatia sangelui spre o
portiune a m~hiului inimii este Intrerupta:, une-
ori foarte rapid.
lipsa oxigenului, precum ~i a altor substante
nutritive transportate In sange, va declan~a in-
farctul, moartea celulelor din acea pOrtilll1l' Ul'

249
 BOLILE CARDIACE

mu~hi. Daca mai mult de 40 % din mu~hiul

inimii este afectat in acest mod, inima nu mai
poate functiona corect, iar circulalia sangelui
spre celelalte parti ale organismului este
intrerupta. Un astfel de atac al inimii va avea ca
rezultat incetarea batailor acesteia ~i moartea,
daca persoanei in cauza nu 1i este aplicata
imediat resuscitarea cardio-pulmonara (RCP).
Presiunea ridicata a sangelui, nivelul ridicat
de colesterol din sange ~i fumatul sunt factori ce
favorizeaza apari1;iabolilor inimii. Exercitiile fizi-
ce regulate, care contribuie la mentinerea greu-
tatii normale a corpului, scutind astfel inima de
eforturi suplimentare, ajuta ~i la diIninuarea pre-
siunii sangelui ~i a nivelului de colesterol. Nive-
lul de colesterol poate fi de asemenea mi~rat
prin pastrarea unei diete corespunzatoare; ali-
mentele bogate in grasimi saturate, cum sunt
camea cu grasime, smantana ~i branzeturile bo-
gate in grasimi trebuie evitate. in SUA, multe
persoane ~i-au dat seama de pericolul pe care
fumatul il reprezinta pentru sanatate ~i au
renuntat la acest obicei. Datorita acestui fapt,
precum ~i a altor modificlri ale stilului de via1;a,
in SUA s-a constatat o reducere considerabila a
numarului de decese cauzate de bolile
cardiovasculare.

Tratamentul
Pentru vindecarea bolilor inimii sunt folosite trei
tipuri principale de medicamente. Medicamen-
tele anti-anginoase ca nitralii, betablocantele ~i
antagolli$tii calciului, actioneaza in mod diferit
pentru a U5ura munca efectuata de inima. Alte
medicamente reduc riscurile apariliei trombozei,
formarea cheagurilor de sange. Gruparea celu-
lelor plachetelor sangvine reprezinta una dintre
primele etape ale formarii cheagurilor de sange.
Formarea de cheaguri poate fi insa controlata ~i

o 0 in timpul superior, denumit atriu ~i un compartirnent infe-

prevenit.1 cu ajutorul medicamentelor anti-
plachetare. Medicamentele cu rol anticoagulant
Impiedica formarea componentei proteice a
cheagurilor de sange. Medicamentele care
dizolv~ aceast.1 component.1 proteica poart:l
denumirea de medicamente trombolitice.
Dac~ o artera este obturat.1, una dintre cele
mai u~oare opera1;iireparatorii este angioplastia.
Chirurgul introduce un cateter (tub) prevazut cu
un balon ce nu contine aer, 1:nartera. cand ajun-
ge 1:npoz:tia dorit.1, balonul este umplut cu aer,
pentru a 1:ndeparta'depozitele de grasimi sau de
alte slibstante, care au obturat artera, largind-o.
I )lir;1 aceasta, balonul este scos afara. jn unele
2S0
opera,iilor pe cord, rior denumit ventricul. Circulatia sangelui 1ntre
cursul sangelui compartirnentul superior ~i cel inferior este
pacientului este controlata de valvule care fac ca sangele s:l cur-
redirec'ionat cu g:l1ntr-o singura directie. De asemenea, valvu-
ajutorul unui aparat lele controleaza circulatia sangelui din comparti-
inima-plamani mentele inferioare 1n aorta ~i 1n artera pulmona-
(stanga), care preia ra, care transporta sange la plamani. lngustarea
temporar pomparea unei valvule, sau stenoza, poate duce la proasta
~i oxigenarea functionare a unei valvule, fapt ce detemlina for-
sangelui. in timp ce tarea exagerata a mu~chiului inimii, care pom-
inima nu este activa, peaza sange prin acea valvula. O valvula flSurata
un oxigenator permite sangelui s:l curga 1napoi ~i consuma
(stanga sus) energia mu~chiului inimii. Mu~chii suprasolicitati
inlocuie~te ac,iunea ai inimii se dilata, plasand o povara rnai rnare
plamanilor, chirurgul asupra arterelor coronare, care alimenteaza mu~-
putand astfel sa chiul cu sange oxigenat, provocand dureri de
opereze ,esutul piept.
inimii (dreapta sus). Afectiunile valvulelor pot fi congenitale
(prezente 1nca de la na~tere), sau pot fi cauzate
de boli. Cea rnai comurul boala care afecteaza
cazuri, arterele deblocate prin aceasta metoda se valvulele inirnii este febra reurnatismala. Uneori,
obtureaza din nou In decurs de ~ase luni. de~i aceasta boala este prezenta 1n organism, ea
Daca o artera obturata nu poate fi corectata poate fi descoperita abia dupa ani de zile. Medi-
prin angioplastie (uneori, aceasta forma de camentele diuretice sunt folosite pentru elimi-
tratament este considerata prea riscanta pentru narea acumulari1or de lichide din plarnani, din
pacient), chirurgul va efectua o opera1;ie de partea inferioara a corpului ~i picioare, ce rezulta
ocolire, redirec1;ionand cursul. arterei afectate, dintr-o circulatie sangvirul deficienta.
printr-un segment dintr-o vena extrasa din
piciorul pacientului, care transporta sangele In Chirurgia cardiovasculara
jurul pol1iunii blocate. Chirurgia cardiovasculara trebuie folosita pentru
refacerea valvulelor deteriorate, iar medicii reco-
Probleme ale valvulelor manda interventiile chirurgicale inainte ca mU$-
Inima este compusa din patru compartimente: chiul inimii sa fie foarte afectat ~i inainte ca sirnp-
fiecare parte a inimii prezinta un compartiment tomele sa devina foarte grave. In unele cazuri,

aorta
Inima sanatoasa
ventricul
sept
valvula deteriorata poate fi "reparata" lnsa
alteori, in special in cazul valvulei aorte, aceasta
trebuie inlocuita. Aceasta valvula poate fi un
transplant constituit din tesut uman sau animal,
insa se pot folosi ~i valvule artificiale. Valvulele
artificiale au o viata mai lunga decat cele
biologice, care in prezent trebuie inlocuite dupa
zece ani. Cu toate acestea, o valvula artificiala,
confeqionata din materiale rezistente, poate
incuraja formarea trombozei, iar pacientul caruia
i se introduce o valvula artificiala trebuie sa ia in
mod regulat medicamente anticoagulante. Daca
se respecra aceste conditii, 95 % din operatii1e de
inlocuire a valvulelor sunt reu~ite.
Afeqiuni congenitale
Multi copii se nasc cu afeqiuni ale inimii, dato-
rate in special malformatiei uneia dintre valvule
care poate fi corectata printr-o interventie chirur-
gicala. Exista ~i alte afectiuni ale inimii care li
chinuie pe copii, dintre acestea facind parte ~i
deschiderile anormale in inirna, care permit
sangelui sa treaca dintr-o parte a inimii in
cealalta. jn acest caz, sangele dezoxigenat
traverseaza inirna, farn sa fi trecut prin plamani,
iar apoi este pompat in organism inca o data.
Aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de
"gaura in inirna", se poate vindeca pe masura ce
copilul cre~e. Daca nu se inre:gistreaza nici o
1rnbunatatire, "gaura in inirna" poate fi reparata
prin interventii chirurgicale.
in unele cazuri, conexiunile dintre vene sau
artere ~i inirna pot fi anormale, provocind in-
toarcerea sangelui dezoxigenat inapoi in orga-
nism. in astfel de cazuri, pielea copilului capata
~
aorta
--
artera
Trecerea sangelui printr-o inima cu o valvula bolnava (sus). O valvula
fisurata fntre ventricule face ca o parte din sangele care se fntoarce la
inima sa nu fie pompat catre plamani pentru a fi oxigenat. Sangele
dezoxigenat trece astfel fn ventriculul stang ~i fn organism. Afecfiunile
valvulelor pot fi congenitale sau provocate de boli. Stanga: o inima
sanatoasa. fn care valvulele ~i arterele funcfioneaza normal.
o nuan~ albastruie, iar afectiunea de care sufern
este cunoscu~ sub numele de "copil aibastru".
Unii copii se nasc cu obturatii sau blocaje ale
arterelor coronare, care 1mpiedic(l curgerea
sangelui spre mu$Cbiul inimii. Acestea vor duce
la sufocarea copilului ~i uneori la lipsa de ener-
gie. Copiii care sufern de aceste afectiuni sunt
mai obositi ~i pot avea o cre~tere mai len~.
Problemele arterelor coronare pot fi rezolvate cu
ajutorul chirurgiei, iar 1n cazurile foarte grave pot
fi necesare mai multe operatii. Totu~i, peste 75%
din afectiunile congenita1e ale inimii pot fi
vindecate 1n urma interventiilor chirurgicale, iar
1n unele cazuri mai grave s-au 1nregistrat ame-
liornri importante.
Pericardita este inflainarea membranei ce
1nconjoarn inima ~i duce la acumularea de lichid
sub membrarul. Aceasta poate ap(1rea 1n urma
unor boli infectioase repetate, unei infectii renale
sau unei artrite. Lichidul trebuie extras prin
metode chirurgica1e, pentru ca pacienri1l s(l
supravielUiasal. Inflamarea tesutului mu~hiului
inimii, miocardita, poate deteriora permanent ~i
ireparabil celulele mu~chiului. Singurul
tratament pentru aceas~ boai(l este transplantul
complet de inim(l. Pentru a anticipa dacci o nouci inimci va fi res-
Cardiomiopatia este o al~ afectiune a pinsci, este necesarci efectuarea unei biopsii -
mu~chiului inimii. Mu~ul poate s;l fie sl(lbit,
o bucatci micci de fesut al inimii este trimisci
sau s(l nu se fi dezvoltat perfect, 1mpiedicind pentru a fi examinatci la microscop. Dacci nu-
astfel inima s;l functioneze 1n mod eficient. iri
mcirul celulelor de apcirare (pete de culoare
cele mai multe cazuri, peretele situat 1ntre cele
inchisci) este ridicat (imaginea de deasupra),
dou(l compartimentele inferioare ale inimii se este nevoie de o cantitate mai mare de medi-
lngroa~(l. Aceast(l boal(l se trateaz(l cu
camente imunosupresive. Dacci fesutul este
medicamente care relaxeaz(l inima, uneori fiind
normal (sus), nu este nevoie de dozci ridicatci.
necesare interventii chirurgica1e. Medicii sunt cei
251
 BOLILE CARDIACE

sc~t;I, care produce contraqii ritmice ale mu~-

1!:
I.?
~
w
5 un impu/s e/ectric care face ca inima sa
~ bata corect ~i regu/at.
care decid dac~ pacientul are nevaie de un
tl-ansplant de inima.
De la stabilirea primului diagnostic de atac de
card, 1n 1927, s-au realizat pragrese deasebit de
impartante 1n ceea ce prive~te tratamentul
bolilar de inima. Cu taate acestea, pentru a
inima faarte bo1nav~, care nu paate fi vindeca~
prin intermediul altar tehnici chirurgicale,
tl-ansplantul reprezin~ ultima ~ans~.
Perspective de supravie\uire
Primul transplant de inima a fast efectuat de Dr.
Christian Barnard, un chirurg sud-african, 1n anul
1967. La 1nceput, transplanturile nu prea aveau
succes deaarece sistemul imunitar al
argaI)ismului respingea noul organ. ins~, dup~
Daca ritmu/ batai/or inimii se dereg/eaza
In urma unui atac de cord, un mecanism
de reg/are (stOnga) poate fi imp/antat In
pieptu/ pacientu/ui. Printr-un fir cu care
este conectat /a inima, acesta e/ibereaza
descoperirea medicamentelor imunosupresive,
care inl~tur~ aceast~ reactie, ~ansele de
supravietuire ale pacienti1or au crescut. in
prezent, peste 65% dintre pacientii cu
transplanturi de iriinill se pot bucura de mai mult
de patru ani de viat:1 activ~ dup~ operatie. Cea
mai mare dificultate 1n preg~tirea unui program
adecvat de transplant este g~sirea donatorilor de
iriinill. Cerce~e 1n domeniul inimilor artificiale,
care vor salva multe vieti, pot duce la g~sirea
unei solutii 1n aceasta problema.
O alta metod:I de succes 1n vindecarea inimii
bolnave este folosirea unui aparat artificial de
reglare a ritmului b~tai1or inimii. Acest mecanism
mentine ritmul b~tai1or inimii la 70 pe minut,
generand un impuls electric scurt, de intensitate
chiului inimii. Este foarte important ca aceast;I
frecvent:1 a bat;Iilor inimii sa fie mentinut;I cons-
tant;I, lnsa, uneori, aparatul se poate deregla,
provocand contraqii neregulate. Aceasta poarta
denumirea de fibrilatie ~i poate fi corectat;I prin
aplicarea brusca a unui curent electric puternic,
cu ajutorul unui aparat denumit defibrilator.
in cadrul un~i frecvente normale, un impuls
slab, venit de la mecanismul de reglare a rit-
mului bat;Iilor inimii, stimufeaza contractia atrii-
lor, cele doua compartimente superioare ale ini-
rnii. Acest impuls este generat de o bucat;I
minuscula de tesut, nodul sino-atrial (nodul S-A),
din peretele atriului drept. Un al doilea impuls
din nodul atrio-ventricu1ar (nodul A-V), ,deter-
mina contractia ventriculelor, compartimentele
inferioare ale inimii. Daca nodul S-A este distrus
de Qoala, nodul A-V poate prelua funqii1e aces-
tuia, lnsa chirurgii pot acum sa 1nIocuiasca
sistemul defici~nt cu un mecanism artificial.
Acest mecanism artificial de reglare, a bat;Iilor
inimii functioneaza cu ajutorul un()r baterii
rezistente introduse in diferite parti ale corpului,
de exemplu sub brat. Acest aparat poate prelua
functiile inimii, fara Intrerupere, timp de
aproximativ ~ase ani, dupa care trebuie 1nIocuit.
Aparatul EKG
Semnalele electrice generate de inima pot fi
monitorizate la un aparat denumit electrocardio-
graf. Acesta prime~te semna1ele electrice ~i le
inregistreaza pe hartie, pe o electrocardiograma.
Acest test poarta denumirea de test EKG .
Semnalele sunt p~luate de electrozi, a~ti la
corpul pacientului. Electrozii sunt ni~te placute
de metal fixate in contact cu bratele, picioarele
~i pieptul. Fiecare bataie a inimii produce un
semnal, inregistrat sub forma unei serii de
ondulatii. Orice neregularitate a ritmului inimii
poate fi detectat;I ~i va oferi indicatii exacte
referitoare la eventualele probleme existente.

Act;unea ;n;m;; este ver;ficata cu ajutorul

unu; electrocard;ograf (EKG) (;mag;nea de
sus). Stanga: unul d;ntre pr;mele aparate
EKG, confect;onate in 1900. Sarc;n;le
electr;ce erau transm;se pr;n fire ata~ate
9 la vase d;n metal, in care erau ;ntroduse
0:
O
'5
ma;n;le ~; p;c;oarele pac;entulu;.
:x:

.11f1f.~.'.A". Corpul omenesc 16 -INIMA I

Majoritatea bolilor umane O O persoana cu
vederea normala ar
sunt cauzate de organisme ca vedea aceste obiecte
ca in figura din stan-
bacterii, viru~i, ciuperci, care ga sus. O persoana
invadeazii corpul ~i ii dere- care sufera de dal-
tonism le-ar percepe
gleazii activitatea normalii. ca in imaginea de
Unele boli existii in organism deasupra.

din momentul in care sperma-

tozoidul intiilne~te ovulul ~i
formeazii un nou individ.
A ceste boli sunt numite ereditare. Ele se
mo~tenesc sau sunt transmise de la
p~rinti la copii prin intermediul cromo-
zomilor -grup~ri microscopice de informatie
genetic~ aflate In interiorul celulelor. Ele j
includ boli ale sangelui cum ar fi hemofilia ~i ~
anemia falciforma, sindromul Down, fibroza
cistic~, daltonismul.
Bolile ereditare sunt defecte congenitale,
adic~ anomalii ce sunt prezente chiar de la
na~tere. Ele trebuie deosebite de bolile ne-
ereditare, cum ar fi "gaura In inima" sau de-
formatii ale membrelor, care apar In urma unor
probleme de dezvoltare In pantecul rnamei.
Caracterul ereditar
Tras:1turile ma~tenite ale unei persaane - numarul normal de cromozomi. cand sperma-
culaarea p:1rului ~i achilar, grupa sanguin:1
rru1rimea nasului ~i a dintilar, amprentele ~i
Intr-a anumita m:1sur:1, In:11timea, inteligenta
O Sindromul Down
este rezultatul unei
anormalita,i genet-
ice a celulelor .
Aceasta maladie
este incurabila, dar
cu aten,ie ~i ingrijire
corespunzatoare.
copiii cu sindromul
Down i~i pot folosi
poten,ialul la maxim.
temperamentul sunt determinate de modulln in timpul forma:rii celulelor sexuale are loc
care se combina cromozomii In ovulul fecun- o combinare a informatiei genetice provenit;1
dat. Orice celula din corpul uman contine 46 de la cromozornii ce formeaza: o pereche.
de cromozomi, grupati In 23 de perechi. Astfel fiecare spermatozoid ~i fiecare. ovul va
Fiecare pereche de cromozomi are o marime dispune de o combinatie unica: de cromozomi.
~i o forma specifica ~i poate fi vazuta cu un Informatia genetica: continuta: de ace~tia
microscop de putere mare. prezinta: o infinitate de variante. Din acest
Celulele sexuale -spermatozoizii ~i ovulele motiv, fiecare persoana este unica:, iar una din-
-au doar 23 de cromozomi, jumatate din tre fiice poate mo~teni parul ~i forma nasului
de la tata, iare sora ei poate sema:na cu mama.
tozoidul fecundeaza ovulul, cromozomii Doar gemenii identici, rezultati prin
mo~teniti de la tata (patemi) ~i cei de lamama lmpa:rtirea unui ovul fecundat, au aceea~i
(matemi) se cupleaza, formand perechi. informatie genetica:. Dar ~i In acest caz, apar

241
 BOLILE EREDITARE

CAUZA SINDROMULUI DOWN

ovul imatur ce
con,ine o pereche de
cromozomi 21

prima diviziune celulara

a doua diviziune

celulara
celule noi cu un singur
cromozom 21

Celula afectata de
sindromul Down

ovul matur

anormal -anormal - normal -

doi cromozomi 21 nici un cromozom 21 un cromozom 21
+ sperm3 normal3 + + +
~e con~~~
-cromozo~
--
-=
ovul

fecundat
-
- =

c
a
~

sindromul Down - letal -un cromozom 21 normal -o pereche de

~
I trei cromozomi 21 cromozomi 21
!

O Sindromul Down O Acondroplazia este o forma a nanismului.

este cauzat de o Oamenii ce sufera de aceasta maladie au
aberaVe a cromo- membre scurte. fe,e mici ~i un corp de
zomilor -particule marime normala. Apari,ia ei depinde de
care transmit dominan,a unei gene mutante.
informaVa ereditara
de la parinte la ochi caprui este mai putemica decit cea pen-
copil. in general tru ochi alba~tri. Astfel un copil care
oamenii au 46 de mo~tene~teo pereche de gene albastru-caprui
cromozomi grupa1i va avea ochi caprui.
in 23 de perechi, Culoarea ochilor este determinata doar de
numerotate de la o pereche de gene, dar caracteristici ca Inal-
cea mai mica timea sunt controlate de mai multe gene.
(numarul unu) la cea Acestea depind ~i de factori care nu au
mai mare (numarul legatura cu informatia genetica,cum ar fi dieta
23). in cazul sindro- sau exercitiul fizic. Majoritateabolilor ereditare
mului Down exista sunt legate doar de o pereche de gene.
in tiecare celula trei
cromozomi 21 Ce probleme apar?
~
(incercui1i cu albas- Doua cauze determina aparitia bolilor eredi-
tru), nu doi cum ~
" tare. in primul rand lipsa unei gene sau
.0:
ar ti normal. .9,
prezenta uneia cu defecte. Pot apareagene cu
numar gre~it de cromozomi.
anumite diferente (ca de exemplu ampren- detennin~ o caracteristic~sau trns~turn. Gena Pentru ca cromozomii ~i genele lor
tele), rezultate In urma interpret:Irii in mod rnspunz~toarepentru culoarea ochilor poarta, formeaza In mod normal perechi, lipsa unei
diferit a informatiei genetice. de exemplu, unul din unn~toarele dou~ gene face ca gena pereche sa aiba efect. Acest
mesaje -ochi alba~tri sau ochi c~prui. Cand fapt poate duce sau nu la aparitia unei prob-
Genele dou~ gene diferite incearc~ s~-~i foloseasc~ leme, In functie de rolul genei respective. De
Fiecare cromozom are mii de gene, fiecare infonnatia, doar una dintre ele se va impune. exemplu, lipsa unei gene care determina
dintre acestea fiind alcatuit:I dintr-o unitate Gena ca~tig~toareeste denumit~ gen~ domi- culoarea parului nu va avea urmari grave. in
extrem de mica de informatie genetica, ce nant~ iar cealalt:I gen~, recesiv~.Gena pentru mod similar mo~tenirea unei gene cu defecte
242
 O Barba~ii care de la unul dintre parinti va cauza.o problema
MO~TENIREA HEMOFILIEI sufera de hemofilie doar daca acea gena este dominanta asupra
mo~tenesc gena genei normale.
mutanta, ce se Coreea Huntington, o boala devastatoarea
de la o mama purtatoare
gase~te plasata pe sistemului nervos, apare in jurul varstei de 45
cromozomul X, de la de ani, fiind cauzata de o mutatie a genei
un purtator de sex dominante. Daca gena mutanta este recesiva,
CY feminin. O femeie copilul va fi afectat de boala doar daca mo~t-
are doi heterozomi ene~te aceasta gena de la ambii parinti.
identici XX, iar Albinismul, boala caracterizata prin p[ele de
barbatul o pereche culoare foarte deschisa, par alb ~i pupile de
de heterozomi dife- culoare ro~ie sau roz, apare in acela~i mod.
ri~i XY. Daca tatal Albinismul este impropriu denumita c9 boala,
are hemofilie, gena este mai degraba un defect ce apare ca urmare
mutanta se gase~te a depigmentarii ochilor, a pielii ~i a parului.
pe cromozomul X; Cea mai cunoscuta boala ereditara cauzata
boala nu va fi trans- de existenta unui numar gre~it de cromozomi
misa niciodata unui este sindromul Down. Copiii ce sufera de
de la un tata ce sufera de hemofilie fiu, dar va fi mo~ten- aceasta boala au o fata lata, ochi oblici,
ita de o fiica, care degete subtiri ~i mu~chi slabi. Ei prezinta
prime~te un cromo- retardare mintala -o inteligenta sub media
zom X de la tata ~i normala datorata dificultatilor de invatare. in
unul de la mama. cazul sindromului Down copiii au un cromo-
z6m in plus in fiecare celula -47 in loc de 46.
A treia ~i cea mai rara cauza a bolilor ere-
ditare este aparitia unor gene mutante.
Aceasta gena nu se regase~tela parinti dar

PROBABILITATEA DE A MO~TENI ALBINISMUL

barbat hemofilic femeie purtatoare a

a A
genei pentru hemofilie

barbat normal femeie normala 88

cromozom X ce contine gena

pentru hemofilie

.
O Dupa a 16 saptamana de sarcina se poate
efectua amniocenteza daca exista riscul apari-
~iei unui defect genetic. Acest lucru se poate
intampla daca viitoarea mama are peste 35
de ani sau daca in familie au existat boli
ereditare. Pentru efectuarea acestui test se ia
o mostra de fluid din cavitatea amniotica.
a a

A a A a

~
t;
"

La fel cum apar aberafiile cromozomiale. pot

aparea ~i mutafii ale celulelor. Deseori muta-
fiile genelor determina sinteza unor enzime.
care uneori afecteaza funcfionarea normala a
celulei. Efectul mutafiei depinde de rolul inifial
al enzimei -de exemplu de cre~tere sau de
producere a pigmenfilor. Deoarece majorita-
tea genelor sunt grupate ;n perechi. prezenfa
genei mutante ce determina producerea unei
enzime distructive este mascata de prezenfa
cavitatea genei normale pereche. Aceste gene sunt den-
amniotica umite recesive ~i au efect doar daca sunt
prezente ;n dublu exemplar. Acest copil albi-
nos din Uganda a mo~tenit gena recesiva ce
determina albinismul de la ambii parinfi. iar
ace~tia probabil nu suferisera de aceasta mal.
adie. Genele mutante care nu pot fi ..mas-
~
cate.. sunt dominante ~i vor avea efect chiar
~
~
daca sunt ;ntr-un singur exemplar.
~
""

243
 BOLILE EREDITARE

Celulele ro~ii normale din sange (deasupro) confin hemo-

globina. pigmentul ce transporta oxigenului fn sange. in
cazul anemiei falciforme. modificarea hemoglobinei du~e
la deformarea eritrocitelor ~i fn cele din urma la distru-
gerea lor. Acest tip de anemie mo~tenita apare mai ales
fn Africa ~i la persoanele de origine africana.

poate fi prezenta In sperma sau In ovul.
Acondroplazia, a forma a nanismului, este
cauzata de prezenta unei gene dominante
Intr-unul din cromozomii care controleaza
cre~terea oaselor. Aceasta boala. este denu-
mi1::l ereditara nu pentru ca este mo~teni1::l ci
pentru ca poate fi 1:ransmisa copiilor .
Boli determinate de
cromozomii sexuali
Una din1:re cele 23 de perechi de cromozomi
prezente In celulele umane contine gene
responsabile pentru transmiterea caracterelor
sexuale. Ace~tia sunt cromozomii sexuali
(heterozomii). Femeile au doi cromozomi XX,
In timp ce barbatii au un cromozom X ~i unul
Y. Cromozomul Y este de dimensiuni mai
mici decat cromozomul x.
Unele boli ereditare pot rezulta din1:r-o abe-
ratie numerica a cromozomilor sexuali -de
exemplu unele celule pot avea combinatii
XXY sau XYY. Cei care au sindromul XXY vor
avea organe sexuale slab dezvoltate, iar ca
adulti vor fi incapabili de a face copii. Aberatia
numerica xyy genereaza anormalitati mai
putin grave. Cei afectati sunt fer1:ili, In general
Inalti ~i pot avea probleme de intelect.
Hemofilia, caracteriza1::l prin dereglari In
coagularea sangelui ~i daltonismul sunt cau-
zate de a gena mutanta, plasa1::l pe cromo-
zomul x. Din aceasta cauza barbatii sunt afec-
tati 1n1:r-o proportie mult mai mare. Cromo-
zomul Y nu are gena normala dominan1::l care
sa anuleze efect:ul celei mutante. Femeile
sufera d~ aceste boli doar daca mo~tenesc cro-
mozomul X mutant de la ambii parinti.
probleme genetice poat~ afla probabilitatea ca
un cuplu sa transmita urma~ilor o maladie
genetica. Se realizeaza un arbore genealogic
cu persoanele din farnilie care sufera de boli
ereditare sau sunt purtatoare ale unor gene
mutante. Apoi sunt testate mostre de sange ale
parintilor, pentru a se afla daca mama sau tatal
prezinta anomalii chimice ale corpului sau
celulelor sangvine provocate de o maladie
genetica. In al treilea rand, sunt studiati la
microscop cromozornii proveniti de la parinti
pentru a se detecta eventualele anormalitati.
In functie de informatiile aflate ~i de datele
detinute cu privire la probabilitatea de apa-
ritie a fiecarei maladii, specialistul sfatuie~te
cuplul daca ar trebui sau nu sa faca copii.
Informatiile colectate de speciali~tii in
genetica arata ca femeile peste 35 de ani sunt
rna~ expuse riscului de a avea copii cu sindro-
mul Down. La mamele cu varsta de aproxi-
mativ 20 de ani, acest sindrom apare doar la
una din 1200 de na~teri. In jurul varstei de.40
de ani apare intr-un caz din 50. Este posibila
efectuarea unui test pentru sindromul Down
in timpul sarcinii. Prbcesul de testare se
nume~te amniocenteza ~i presupune luarea
unei mostre .ciin fluidul care Inconjoara embri-
onul, deoarece acesta contine o parte din ce-
lulele sale. Daca celulele au un numar gre~it
de cromozomi, doctorii li sfatuiesc pe parinti
~i daca este cazul se recurge la un avort.
Remedii si tratamente
De cele mai multe o'ri natura rezolya propriile
ei gre~eli, astfellncat embrionii cu aberatij cro-
mozomiale grave nu se dezvolta normal ~i au
loc avorturi spontane. Daca se na~te un copil
cu o maladie cromozomiala, este posibil un
tratament. Cei care au hemofilie sunt injectati .
cu substante coagulante provenite de la per- .
soane sanatoase. Simptomele fenilcetonuriei, .
o eroare In compozitia chimica a organismului
care poate afecta creierul, pot fi Inlaturate prin
dieta stricta. Cu toate acestea, sindromul
Down ~i daltonismul nu pot fi vindecate.
Oamenii de ~tiinta dezvolt:l modalit:ltii de
modificare ~i remediere a cromozomilor cu
defecte. in curand va fi posibila prevenirea
unor maladii ereditare prin modificarea infor-
matiei genetice din sperma ~i ovule.

Consultan1a genetica
Boli ca hemofilia apar In familii, as1:felmedicii
pot preciza care parinti prezinta un risc mare
de a avea copii cu probleme. Peste 1% din1:re
noi-nascuti sufera de a maladie ereditara, dar
riscul de a avea a anume maladie este destul
de redus. Daca un cuplu a avut un copil cu un
defect genetic, riscul ca ~i copilul urmator sa
fie afectat este mult ~ai mare. Un consilier In

O Aproximativ unul din 10000 de copii

]
sufera de fenilcetonurie, o maladie ereditara ~
,.
rara care provoaca intarziere mentala. Copiii
E
sunt testa~i prin luarea unei mostre de sange d
din calcai.

244 Corpul omenesc 83 -BOLILE INFEC110ASE Corpul omenesc 98 -RASA ~IBOLILE

 Aproape toate organismele
vii, de la ferigi ~i jlori panii la
balene ~i oameni, sunt vulne-
rabile la bolile infectioase -
boli cauzate de microbi. Chiar
~i unele tipuri de microbi, cum
ar fi bacteriile, pot fi infectate
de alti microbi.

S punem despre o boala infectioasa ca "se

ia". Microbii patrund In corp pe diferite

cai, se Impra~tie ~i se Inmultesc, pro-

ducand diferite efecte nocive. Aceste efecte
difera de la caz la caz, de la un nas Infundat
~i o raceala u~oara, pana la st:Iri febrile, cu
diaree, senzatie de extenuare sau chiar
moarte, ce apar In cazul holerei.

Ce sunt microbii?
Boala infectioasa este cauzata de un anumit
rnicrob. De fapt, denumirea de microb nu este
prea ~tiintifica, ea desemnand totalitatea
organismelor microscopice ce dau na~tere
~nor boli; o alta denumire folosita este acea
de agent patogen. Microbii se Impart In trei
mari grope: viro~i, bacterii ~i protozoare.
Dar nu toate formele de viata rnicroscopi-
ce, sau microbi, cauzeaza boli infectioase.
Exista mii de tipuri de bacterii inofensiye.
Unele dintre ele sunt chiar utile: Escherichia
coli traie~te In intestinele noastre ~i are un rol
important In procesul de digestie.
O boala infectioasa apare doar atunci cand
In organism patrund microbi care pot da
na~tere unor boli; ~i cand sistemele naturale O De-a lungul istoriei, epidemiile ~i ciuma Q Victimele poliomielitei in Rwanda. Virusul
interne de aparare a organismului, cum ar fi au ucis milioane de persoane. In anii 1664-65 poliomielitei este extrem de raspandit.
sistemul imunitar, nu pot sa lupte Impotriva ciuma a omorat a ~asea parte din cei un mil- Uneori o u~oara durere de gat este singurul
acestor microbi ~i sa-i omoare. ion de locuitori ai Londrei. simptom care apare. dar infec~ia se poate
extinde la maduva spinarii. cauzand paralizia
Virusii O in imagine pute1i observa sub forma unor unor grupe de mu~chi.
yiru~ii sunt cei mai mic; microbi ~i totodat:I firi~oare bacterii Borrelia, ce cauzeaza febra.
t cei mai greu de combatut. Sunt vizibili doar la Raspandita de paduchi, boala apare de obicei
i un rnicroscop foarte putemic. cand nu se in cazul nerespectarii standardelor de igiena.
t) Inmultesc se aseamana rnai degraba cu ni~te
urme de substante chimice decat cu ni~te
organisme vii.
Virosul este un miez de acid nucleic care
contine codul reproducerii ~i cre~terii sale
~ (functioneaza Intr-un mod asemanator cu
~ ADN-ul) In interiorol unei membrane protec-
~ toare de proteine. Virusul nu poate supravietui
~ decat ca un parazit, folosindu-se de alta celula
.vie. Aceasta poate fi o bacterie sau o celula
_in corpul unui animal sau al unei plante. Pe
~sura ce virusul se replica, "urma~ii" se
raspandesc ~i omoara celula gazda.

I De~i sunt mai mari

.Bacteria
decat viro~ii, bacteriile pot

fi considerate totu~i extrem de mici -500 de

bacterii Intr-un rand nu ar ocupa rnai mult de
1 mm. Unele sunt In forma de bastona~e, ..A

263

~
BOLILE INFECTIOASE

altele sunt sferice sau spiralate. Ele au nevoie

de umezeala:~i substante nutritive pentru a
Wi, dar majoritatea rezista:~i In conditii nefa-
vorabile prin formarea unor pori rezistenti.
Bacteriile Wiesc oriunde: In sol, aer sau
apa:,dar mai ales In materiile organice moarte
~i aflate In descompunere. Unele dau na~tere
unor boli 1:nmod direct, invadand ~i omorand
celulele ~i tesuturile organismului. Altele, cum
ar fi Clastridium tetani, care da: na~tere teta-
nosului, produc substanteoWvitoare -toxine
-care afecteaza:organismul.
Microbii numiti Rickettsiaau unele tra:sa:turi
specifice bacteriilor, iar altele specifice viru~i-
lor. Ele produc boli infectioasecum ar fi febra
tifoida:, febra Q sau febra Rocky Mountain.
Initial s-a presupusca:formeaza:un grup aparte
de microbi, dar 1:nprezent sunt consideratea fi
un tip de bacterii de mici dimensiuni.
O Musca 'e'e
Protozoarele transmite o forma a
Protozoarelesunt organismeunicelulare, ca de bolii somnului
exemplu amibele, ce fac parte din diviziunea intalnita in Africa de
Protozoa. Protozoa~le Wiesc mai ales 1:napa: Vest. Prin in,epatura
sau alt mediu lichid, cele mai mari abia sunt mu~tei, in organis-
vizibile cu ochiul liber. Unele protozoare pot mul uman patrunde
1:notaprin mi~careacozilor lungi ~i subtiri, ca O protozoara,
ni~te fIre de pa:r, iar altele se deplaseaza:elimi- numita Trypanosoma
nand apa prin orificii speciale ale corpului. gambiense, care
Printre protozoare se num:lrn Plasmodiul provoaca febra ~i
malariei, rnspandit de unele specii de tantar; umflarea unor pa~i
Tripanosoma, ce provoaca: boala sornnului, ale corpului. Ulterior
rolul de transmita:toravandu-l musca tete, ~i invadeaza ~i sistemul
Amoeba, ce provoaca:dizenteria ~i alte boli. nervos al victimei,
care devine somno-
Viermii, acarienii ~i ciupercile lenta ~i apatica.
Organisme mici, .cum ar fi viermii ~i acarienii,
pot deveni paraziti 1:ncorpul uman, provocand O Teoretic
diferite boli. Filariile provoaca: elefantiazisul parazi1ii pot trai in
sau imbolrulviri ale ochilor; Trichinella ajunge orice organ sau
In corpul uman prin consumul de came de 1esut al corpului. dar
porc sau vita: infestata: ~i provoaca: boala fjecare specie se
numita: trichinoza:; viermii Schistosoma localizeaza intr-o
provoaca:schistosomosavezicala:(urinarea cu anumita parte a
sange); cestodele (panglici), trematodele ~i corpului. Aceasta
Acarus Siro, un acarian de ma:rimeaunui varf diagrama prezinta
de ac, care este agentul patogen al scabiei. in par1ile afectate de
toate acestecazuri se vorbe~te de infesta:ricu unii dintre cei mai
cunoscu1i parazi1i:

O In regiunile
tropicale din Africa,
boala somnului
reprezint3 o amenin-
1are atat pentru
oameni cat ~i pentru
animale. Este trans-
mis3 de musca 1e1e.

paraziti ~i nu pur ~i simplu de infectii, acestea
fiind cauzate de bacterii microscopice. Unele
organisme infesteaza alte animale in anumite
stadii ale ciclului de viata:.De exemplu lalVele
tinere de SchistoSomase dez.voltain melcii de
apa dulce.
~i ciupercile pot infecta corpul uman,
localizandu-se in cavitati umede sau pe pielea
murdara. Herpesul sau impetigo sunt cauzate
de o ciuperca numita Tinea, iar neplacerile
produse de "aftele" din gura sau vagin sunt
datorate unei alte ciuperci, Candida albicans.
Faptul ca ne molipsim sau nu de o boala
infectioasa depinde de o serie de factori,
importanta fiind atat rezistenta organismului,
cat ~i rezistenta virusului. .
264
Cele mai expuse la astfel de infectii sunt
persoanele foarte tinere ~i cele In vftrs~, per-
soanele rnalnutrite ~i cele care nu au mai
lntalnit virusul pftn:l atunci ~i au deja organis-
mul sl:lbit de alte afectiuni. Cei care sunt stre-
sati, obositi, extenuati, sunt predispu~i la con-
tractarea unor astfel de boll infectioase.
Rispindirea bolilor infec,ioase I
Probabilltatea de infectie cre~teIn cazul traiu-
lui In conditii mizere, a consumului de ap:l ~i
mancare infestate, a nesp:ll:lrii regulate ~i
corecte a mftinilor, a standardelor joase de
igien:l, a sistemelor de canallzare inadecvate
~i prin intrarea In contact cu persoane deja
infectate.

in cel putin jumatate din cazuri infectiile
patrund In corp prin caile respiratorii -nas,
gat, tr:ahee~i plamani -extrem de sensibile.
De obicei infectarea se realizeaz;l prin respi-
rarea aerului Incarcat de picaturi de mucus
Incarcate de viru~i, picaturi provenite din stra-
nutul sau tusea unor persoane infectate. Cele
mai multe infectii raspandite pe aceastacale,
precum racelile, nu sunt grave. Exceptie fac
unele forme de pneumonie sau tuberculoza.
Unii microbi patrund In corp prin inter-
mediul hranei sau apei contaminate. Ei
I ' supravietuiescprocesului de digestie ~i se sta-
bilesc In peretii stomacului sau intestinelor.
Printre aceste tipuri de infectii se numara
holera, febra tifoida ~i dizenteria bacilara.
Bolile transmiseprin contactul direct, piele-
piele, sunt numite contagioase.Ele se raspan-
desc 1n moduri diferite, de la simpla strangere
a mainilor pana la sarut. De exemplu febra
glandulara mai este cunoscuta sub numele de
"boala sarutului", deoarece se presupune ca
este raspandita prin contactul gura-gura. Dar
modul 1n care se raspande~teulterior virusul
care provoaca boala sarutului nu e foarte clar.
Bolile transmise prin contact sexual sunt
numite BTS (boli cu transmitere sexuala) sau
boli ale organelor genito-urinare. Printre aces-
te boli se nu~ra gonoreea ~i sifilisul, ambele
de origine bacteriana, ~i herpesul care are
origine virala.
in~epaturile ~i taieturile
De obicei microbii patrund In corp prin lezi-
uni ale pielii. Dar ei pot fi "injectati" In orga-
nism prin mu~catura unor insecte purtatoare
ale acestor microbi; astfel, tantarul anofel
transmite malaria, iar plo~nitele mari provoaca
la om boala chagas,o forma a tripanozomei.
O alta cale de patrundere 1n organism sunt
taietu1'ilesau ranile de pe piele, sau In mucoa-
sele intestinelor sau cailor respiratorii. Bacte-
riile care provoaca tetanosul sunt prezente
_frecvent 1n sol ~i patrund 1n organismul vic-
~ funelor prin intermediul unor leziuni ale pielii.
,.. Unele boli infectioase sunt transmise de la
mama la copil 1n timpul sarcinii sau al na~-
terii. in aceasta:categorie sunt incluse sifilisul
~i rubeola, considerate boli ereditare.
Corpul uman are trei modalitati importante
de apa:rare1mpotrivabolilor infectioase.Primul
O Larva de
Trichinella inchistata
intr-un mu~chi.
Parazi,i ai porcului,
ace~ti viermi pot fi
gasi,i in carnea insu-
ficient gatita. O data
cu consumarea aces-
teia larvele pene-
treaza pere,ii
intestinelor ~i se sta-
bilesc in mu~chi,
provocand dureri.
O Louis Pasteur,
bio!og ~i chimist din
secolul a! 19-!ea,
care a descoperit ca
.0 incalzirea !apte!ui
.0 .
~ (pasteurlzarea)
~ impiedica raspandi-
J§, rea tubercu!ozei.
este prin inveli~urile corpului: pielea, mucoa-
sele ce ca:ptu~escca:ilerespiratorii ~i intestinele
~i alte suprafete protectoare ale corpului. in
stornac se produce acid clorhidric, care ajut1
digestia ~i omoarn numero~i germeni. Fluidul
produs de glandele lacrimare, care prin clipire
este intins pe intreaga suprafata: a ochilor,
contine substanteantiseptice~i antimicrobiene.
Mucusul din ca:ile respiratorii ~i intestine
formeaza:o bariern in calea germenilor.
A doua linie de apa:rareeste format1 de
celulele albe. Daca:germenii reu~escsa:pa:trun-
& in tesuturi, celulele albe se concentreaza:in
locul respectiv inghitindu-i ~i neutralizandu-i.
A treia modalitate de apa:raresunt anticor-
pii. Acestea sunt un tip. ap~rte de proteine
produse de celulele albe, ca rnspuns la
aparitia unui corp stra:inin organism.
Unii germeni au pe suprafata:o structurn
specifica:de molecule, numite antigen. Siste-
mul nostru imunitar detecteaza:acest antigen
~i determina:celulele albe sa:produca: anticor-
pii corespunza:tori. Anticorpii se fixeaza: de
antigen, grupeaza: moleculele sale ~i il neu-
tralizeaza:.O parte din germeni sunt fagocitati
de leucocite.
Evolu~ia infec~iei
Daca: sistemele de apa:rare ale corpuluL nu
reu~escsa:lupte impotriva r;ermenilor, atunci
infectia se rnspande~te. In general bo1ile
infectioase se impart in doua:mari grupe, de~i
exist1 clasifica:rimult rnai detaliate.
Infectiile acute izbucnesc rapid, au simp-
tome caracteristice ~i evolueaza:intr-un timp
scurt, de la cateva ore la cateva zile. in cazul
unei persoane cu un organism sa:na:tos, sta:rile
de gripa: sau rnceala:sunt considerate acute.
Bo1ile cronice evolueaza: mult mai incet,
iar in primele stadii simptomele sunt greu de
observat. Ele persista: perioade de timp
indelungate, luni sau chiar ani, mai ales daca:
nu sunt tratate. intre bo1ile cronice se numa:ra:
tuberculoza (TBC) ~i boala lui Hansen (lepra).
in geneial, dupa:infectare exist1 o perioada:
de incubare. Aceastapoate fi de cateva ore in
cazul unei simple rnceli, sau de cativa ani daca:
e vorba de SIDA (sindromul imuno-deficientei
dobandite). in aceast1 perioa& germenii se
inmultesc, dar respectiva persoana:nu prezint1
nici un simptom ~i poate infecta pe altii.
~
~
2:'
~
Apoi unneaz~ faza prodomal~, cand ger.
menii se inmultesc rapid. jn multe cazuri apar
simptome caracteristice rncelilor, febrn ~i tran.
spiratie. Ulterior apar ~i simptomele tipice
respectivei boli. Pe baza lor se pune diaf;nos.
ticul ~i se prescrie tratamentul adecvat. In ur-
ma tratamentului se a~teapta: o imbun~ta:tire a
st~rii de s~n~tate a pacientului, dar in multe
cazuri boala va izbucni din nou, organismul
cedand inc~ o dat~ in lupta cu gennenii.
Tratamentele
Exista: o serie de pa~i care trebuie respectati in
tratamentul bolilor infectioase. Sunt esentiale
supravegherea medical~ ~i odihna, c~ldura,
consumul de lichide ~i hran~ adecvate.
Antibioticele sunt eficiente impotriva a
numeroase bacterii. Prin efectuarea unor teste
de laborator, medicul specialist poate alege
antibioticul pentru boala respectiv~, sau chiar
pentru tipul de genneni care a produs infectia.
Dar cei rnai multi viru~i sunt rezistenti la
actiunea antibioticelor. Au fost ins~ create o
serie de medicamente antivirale, dar acestea
nu reu~esc decat s~ gr~beasc~ procesul de
vindecare a infectiilor virale. jn acest caz sin-
gura modalitate eficienta: de lupta: impotriva
infectiilor o reprezinta: tratamentul preventiv
~i in special vaccinarea.
Imunitatea
Persoanele care au suferit de o anumita: boal~
infectioas~ pot s~ fie ulterior protejate
impotriva respectivei boli datorita: sistemului
lor imunitar. cand se intampl~ acest lucru,
spunem c~ persoana este "imun~", sau c~ are
imunitate fata: de o anumita: boal~. Anumite
tipuri de leucocite tin minte structura anti-
genic~ a gennenilor ce au produs infectia.
jn momentul in care anumiti genneni rea-
par in corp, leucocitele ii recunosc ~i produc
aproape imediat anticorpii adecvati. Astfel
gennenii sunt neutralizati inainte de a se
putea inmulti.
Acela~i fenomen de neutralizare se pro-
duce ~i in cazul celor care au fost vaccinati
impotriva unui anumit virus. Vaccinul pre-
supune injectarea de genneni (sau doar anu:
265
BOLILE INFECTIOASE
mite pa:rti ale germenilor) morti sau sla:biti.
Sistemul nostru imunitar reactioneaza: similar
cazului in care germenii chiar ar fi invadat
organismul ~i produce anticorpi. Deoarece
germenii din vaccin sunt morti sau sla:biti,
persoana vaccinata nu va prezenta simp-
tomele bolii respective. Ulterior, cand se va
produce infectia cu adeva:ratii germeni, sis-
temul imunitar ii va recunoa~te ~i ii va com-
bate imediat.
Programele de vaccinare
Marea majoritate a t:1rilor dezvoltate dispun
de un program de vaccinare a copiilor, pen-
tru a-i proteja impotriva unor boli. Uneori
imunizarea este combinata: -cum ar fi vacci-
nul MMR (pojar, oreion, rubeola:) sau DTP
(difterie, tetanos, tuse convulsiva:), arribele
administrate copiilor din Marea Britanie.
Printre vaccinurile des intalnite se numa:ra:
~i BCG (bacilul Calmene-Guerin) impotriva
tuberculozei ~i vaccinurile impotriva tubercu-
lozei ~i bolilor tropicale -holera:, febrn tifoida:,
febra galbena: ~i hepatita:
Lupta impotriva bolilor
Descoperirea antibioticelor ~i a vaccinurilor
au salvat fa:ra:indoiala: milioane de vieti, motiv
pentru care se numa:ra: printre marile succese
ale medicinii. in numeroase pa:rti ale lumii,
programele de sa:na:tate ~i igiena: ~i-au atins
scopurile. Cu toate acestea, mai exista zone
ale globului care prezinta: o mare rnspandire a
266
bolilor infectioase, ce aduc suferint~ :;i
moarte.
O alt~ problem~ o constituie mutatia ger-
menilor, mai ales a unor virusuri. Aceasta
insearnn~ c~ virusurile se modific~ pe m~surn
ce se rnspandesc :;i infecteaz~ tot mai multi
oameni, iar structura antigenului se modific~
:;i ea in cursul mutatiei. Astfel, o persoan~
care a devenit imun~ la o ramurn a virusului,
poate intalni o alt~ ramurn a aceluia:;i virus :;i
s~ se imboln~veasc~ inc~ o dat~. Acest
fenomen este des intalnit la viru:;ii care
provoac~ gripele :;i rncelile.
Succese ~i provocari
Variola (v~rsatul) a fost una dintre cele mai
mari catastrofe ale omenirii, omorand :;i desfi-
gurand milioane de oameni de-a lungul seco-
lelor. in 1967, Organizatia Mondial~ a S~n~t:ltii
a desf~:;urat o campanie intens~ de vaccinare
:;i de informare a opiniei publice cu privire la
aceast:l boal~. in .1979, variola a fost eradicat:l.
De atunci nu s-a mai semnalat nici un caz.
in prezent, marea provocare o constituie O Copil ce sufera de variola (varsat).
SIDA, o boal~ infectioas~ relativ nou~, Aceasta boala infec~ioasa desfigura candva
cauzat:l de virusul HIV , despre care se :;tie re- milioane de oameni anual, dar datorita cam-
lativ putin. SIDA este supus~ unor campanii paniei de vaccinare desfa~urata de
publicitare de mare amploare; de asemenea Organiza~ia Mondiala a sanata~ii, in 1967,
se desf~:;oar~ numeroase cercet~ri :;i test~ri variola a fost eradicata in intreaga lume.
ale unor posibile tratamente sau medica-
mente. Estimarile cu privire la num~rul per- O Acest tabel prezinta cauzele, simptomele
soanelor afectate de aceast:l boal~ variaz~ de ~i tratamentele unora dintre cele mai cunos-
la un an la altul. cute boli infec,ioase din intreaga lume.
Corpul omenesc 81 -SIDA ~I INFECTIA CU HIV Corpul omenesc 86 -DIAGNOS11CAREA
Dintre toate maladiile cunoscute
fn prezent, cancerul este cel
care fi fnspaimiinta cel mai mult
pe oameni insii, fn multe
cazuri, diagnosticarea timpurie
-5itratamentele din ce fn ce mai
eftciente pot duce la vindecarea
completa.
,~ ancerul este rezultatul multiplic~rii
I: dezordonate ~i dezorganizate a celulelor .
~ Putem 1ntelege acest lucru, cercetand pro-
cesele ce au loc 1n celulele san~toase. Corpul
uman este alc~tuit din numeroase tesuturi
diferite -spre exemplu, pielea, plamann, rinichii j
~i ficatul -fiecare dintre ele flind formate din ::J
rnilioane de celule. Acestea sunt dispuse 1ntr-o ~
manierJ ordonata, fiecare tesut 1n parte avand ~
propria sa structurJ celularJ. ~
.x
Diviziunea celulara }
in toate tesuturile, celulele se pierd 1n mod ~
constant din cauza uzurii generale ~i sunt
1nlocuite printr-un proces de divjziune celularJ. O Scanarea compu-
in tesuturile normale, actiunea unei celule este terizata (CT) a
controlata, aceasta divjzandu-se 1n dou~ ~i tomografiei este
creand dou~ noi celule, identice cu cea original~. folosita in diagnos-
in cazul 1n care organismul prezinta rJni, rata ticarea cancerului.
productiei de celule cre~te automat paru1 la Un fascicul sub,ire
vindecarea acestora, apoi revine 1ncet la normal. de raze X se rote~te
Celulele canceroase, ~, se divid ~i cresc in jurul corpului,
1ntr-un niod necontrolat -~i continu~ astfel pana scanand ,esuturile.
la aplicarea tratamentului. intre timp, numarul Pe ecranul unui
lor cre~te paru11n momentul in care cancerul de- computer, umfla-
vine vizibil. Pe langa 1nmultirea extrem de rapi- turile canceroase
~, celulele canceroase sunt incapabile s~ seor- sunt vizualizate ca o
ganizeze 1ntr-un mod adecvat, iar masa de tesut acumulare de
care ia n~tere nu are forma unui tesut normal. ,esuturi neobi~nuite.
Acest computer
Benign sau malign prezinta o imagine
Nu toate tumorile sunt canceroase. De~i celulele la nivelul plamanilor .
unei tumori se 1nmultesc 1ntr-un mod necontro- 2:'
lat, tumorile pot fi benigne sau maligne. Cele be- ~
nigne pot avea aproape aspectul unui tesut nor- O Cand un pacient ~

mal, atunci cand sunt privite la microscop. Aces-

tea tind s~ 1ndep~rteze tesuturile s~natoase, nu
se 1nmultesc 1n interiorullor. Tumorile benigne
de marimi mai reduse sunt neglijate, cele mai
mari ~ sunt 1ndep:lrtate, 1n special dacl nu
exista nici o indoiahl cu privire la diagnostic.
Celulele tumorii maligne (cancerul) se 1nmul-
tesc in apropierea unui tesut s~natos, proces
denumit "invazie". Aceste procese ale celulelor
canceroase, p~trund 1n tesuturile s~toase. Ele
sunt cele care decl~eaz~ cancerul, dandu-i
posibilitatea de a se extinde 1n organism, dacl
nu este depistat, cauzand 1n fmal moartea.
Cuvantul "malign" :inseamna "rJu"; 1n contrast
cu "benign" care inseamna "inofensiv" .Ambele
descriu aparitia celor dou~ tipuri de tumori f~
tratament.
Celulele canceroase iau na~tere din celulele
nari tomografice, o ~
mul,ime de fascicule ~
de raze X ~i un ~
detector circula prin I
,esuturile corpului. I
s~mtoase ale organismului, o singurn celul~ din care provin. Cele care sunt provocate de ce-
canceroas~ fiind suficien~ pentru dezvoltarea lulele situate In membranele exterioare ale cor-
unei tumori. pului, cum ar fi pielea ~i intestinele sunt denu-
Cu toate acestea, transformarea unei celule mite carcinoarne, cele localizate In structurile
swatoase :i:ntr-una canceroas~ se realizeaza inteme ale organismului, spre exemplu cartilajul
treptat, cupnnzand rnai multe etape de-a lungul osos ~i mu~hi, poart:l numele de sarcomuri.
rnai rnai multor ani de zile. Cu trecerea fiec~i Carcinoamele sunt mult mai des lntalnite de-
etape celula se modificl din ce :i:nce rnai mult ~i cat sarcomurile. Aceasta probabil datbri~ faptu-
devine din ce :i:n ce mai putin receptiv~ la lui al celulele din membranele exterioare trebu-
mecanismul normal de control al organismului. ie s~ se divi~ mai des pentru a le p~stra pe
Cancerele sunt clasificate :i:nfunctie de celula acestea intacte.

245
 CANCERUL

O Vedere la

microscop a unei
bronhii ce prezinta
celule canceroase
(stanga sus), cauzate
de obicei de fumat.

O Tratamentul
radioterapeutic
elibereaza mari doze
de raze X in pielea
pacientului

00 Radiografie a
1:' unor plamani
~ sanato~i ~i agentul
.9
o care duce la
5: distrugerea lor - ~
~ ~igarile. Radiografja
~ din partea dreapta
~ demonstreaza
~ prezen~a cancerului
O in ambii plamani.

Capacitatea celulelor canceroase de a se

raspandi 1n interi6rul organismului este cea care
cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, eta-
pele 1n care are loc procesul de raspandire sunt
ordonate, canceru1 extinzandu-se initial1n tesu-
turile din apropiere. Acest lucru produce leziuni
locale care, cu trecerea timpului, cauzeaz~
sirnptome.

Cum se extinde cancerul ?

In etapa unru!toare, celulele 1ncep s~ se desprin-
~ de zona infestata, plutind 1n lichidul din tesut.
Cu timpul acest lichid iese din tesuturi ~i p~trun-
de 1ntr-un sistem de canale denumit sistem lirn-
fatic, care 1n cele din unru! retumeaz~ lichidul
(denumit acum Iirnf~) 1n sange. jn drumul pe ca-
re iI parcurge, 1imfa trece printr-un nurru1r de
glande ce poarta numele de noduri ale limfei,
care 1ndep~rteaza celulele moarte ~i infeCtiile.
Celulele canceroase sunt adeseori prinse 1n no-
durile lirnfei cele rnai apropiate unde rnajoritatea
mor. Cu toate acestea, rnai devreme sau rnai
tarziu una va supravietui ~i va 1ncepe s~ se
1nmulteascl 1n interioru1 glandei, ducind la o
diviziune secundara.
Mai apoi, celulele canceroase sunt
transportate prin nodurile lirnfei ajungand
ulterior 1n sange, de unde se 1ndreapta spre
diferite organe ale corpului, cum ar fi pl~manii,
ficatul, oasele ~i creierul. Cea rnai rnare parte a
acestor celule mor, ins~ cateva pot supravietui ~i
cauza diviziuni secundare.
Cauze
Cancerul este cea rnai des 1ntalnita ma1adie din
trecut ~i din prezent. Datorit~ medicinei
modeme, oameniiau o viat:! rnai lung~ ~i, 1ntr-o
anumit~ m,}sura, aceasta justific~ cre~terea
nurru1rului de bolnavi de cancer 1n t:lri1e vestice.
Desigur , unele fonne de cancer sunt strans
legate de modul de viat:! din vest. Cancerul
datorat furnatu1ui este foarte rar 1n t:lri1e din
Lumea a Treia, ~ este din ce 1n ce rnai
raspandit in ~rile in care industria este
dezvoltata, unde multi oameni fumea~.
cele rnai frecvente fonne de cancer atac~
pl~manii, intestinele, stornacu1, pancreasul ~i
sanii. jn ciuda medicinei modeme, cancerul este
raspunz:ltor pentru 25% din decese 1n Anglia ~i
Scotia 1n fiecare an.
Cele mai des inta1nite fonne de cancer la
copii ~i adolescenti sunt: leucemia, sarcomurile
~i cancerul de rinichi. Din fericire, acestea sunt
rare, iar tratamentul destinat lor a fost
imburu1ti1tit foarte mult in ultimii ani.
Cauza principala a cancerului este inca necla-
ra insa sunt recunoscute doua anormaliti1ti fun-
damentale. Existi1 doi factori care ingreuneaza
reperarea cancerului. jn primul rand, boala nu
este supusa influentelor normale ce controleaza
diviziunea celulara, in ai doilea, organismul
tolereaza prezenta cancerului fara sa-l respinga
ca pe un intrus.
Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chiInica
~i expunerea la radiatii, cauzeaza unele fonne de
cancer, existi1 insa $i alti factori care 1l provoaca.
De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi
produse de viru~i ce afecteaza structura genetica
intema a celulelor.
jn alte cazuri, sistemul imunitar este de viru1.
S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse
constant in interiorul organismului, insa sunt
distruse de obicei de catre sistemul imunitar .Din
unele motive, acest sistem poate sa nu
functioneze uneori cum ar trebui, permitand
inmultirea celulelor canceroase. Cerceti1torii au
ajuns la concluzia ca dietele bogate in fructe ~i
legume pot proteja organismul lmpotriva
cancerului. Se pare ca o dieti1 adecvati1 inti1re~te
sistemul imunitar, care distruge rapid celulele
canceroase.
Unele forme de cancer sunt datorate
substantelor toxice. Spre exemplu, gudronul
infiltrat in pielea unui animal de laborator i-a
provocat cancerul pielii. Aceste substante
chimice pot afecta structura genetic~ a unei
celule, transformand-o intr-una canceroas~.
Un mare num~r de experimente ce au
identificat substantele chimice provocatoare
de cancer (substante cancerigene) au fost
efectuate pe animale. Cea mai cunoscu~
substant~ cancerigen~ este fumul provenit din
tutun.
Radiatiile, de asemenea, afectea~ materialul
genetic al unei celule -radiatiile create in urma
exploziei bombei atomice in ]aponia, in 1945,
cauzeaz~ multe forme de cancer, unele
declan,5andu-se abia dup~ 10 -20 de ani de la
expunerea la acestea.
Diagnosticul
Nu in toate cazurile cancerul este fatal. Trata-
mentul pentru cancer a fost 1mburul~tit enorm
in ultima vreme ~i mii de oameni sunt vindecati
in fiecare an. Totu~i un cancer mai putin extins
este mult mai u~r de tratat declt unul mai rns-
pandit. in concluzie, diagnosticarea timpurie es-
te vital~, flind ajuta~ de declararea promp~ a
primelor simptome doctorului. Dac~ acesta con-
sidern c~ ar fi votba de cancer, acest fapt va fi
conf"mnat de c~tre speciali,5ti, care vor prelua
cazul.

246
 C Scanare cu o ca-
mera cu raze gamma
a craniului unei per-
soane ce sufera de
cancer 0505 in stare
avansata. Camera cu
raze gamma folose~-
te radia~ii pentru a
cerceta rama~i~e ale
bolii dupa tratarea
cancerului primar.

O Un melanom ma-
lign este 0 forma rara
de cancer al pielii, ce
se dezvolta in celulele
cu pigmen'i. Mela-
noamele i~i incep
evolu,ia intr-un neg
pre-existent ~i se pot
raspandi, provocand
umflaturi canceroase
~
~
~i in alte zone ale
.0
::0
0
organismului.
O
.0:
Q.
lndepa:rta toate celulele canceroase din
1j
c
" organismul pacientului. Acest lucru este posibil
prin folosirea corecta: a tratamentelor adecvate.
~
'"
Q:
~
;:
Chirurgia
;f Metodele chirurgicale de 1ndepa:rtare a can-
cerului sunt practicate de foarte mult timp. in
Diagnosticul va fi intai confinnat. Acesta se unele cazuri, celulele neobi$nuite ce se pot
det~ cu ajutorul razelor X ~i a testelor de transforma 1n celule canceroase sunt expulzate
scanare pentru a descoperi prezenta unei la timp. Aceasta implica: de obicei oprirea cre~-
umfl~turi in interiorul organismului. O parte a terii vizibile a celulelor afectate prin 1nlocuirea
zonei afectate de cancer se examineaza la cu o portiune mare de tesut 1nconjun1tor sa:na:tos
microscop. Aceas~ procedum poate fi efectua~ pentru a asigura eliminarea tuturor celulelor
fie prin biopsie, fie prin examinare citostatic~. canceroase. De asemenea, chirurgul va 1nde-
pa:rta nodurile de scurgere ale limfei.
Biopsia Chirurgia este folosita: 1n cancerele localizate,
Biopsia cons~ in extragerea, de c~tre un chirurg, la fel ca radioterapia. Unele forme de cancer pot ~
a unei bualti mici din tumoare, care este apoi fi vindecate cu ajutorul radioterapiei, fa:ra: :3
trimis~ spre examinare la un patolog. Acesta va necesitatea unei intervenUi chirurgicale. in alte j
cerceta daal tesutul este sau nu canceros. situaUi, radioterapia poate fi aplicata: 1nainte sau ~
Examinarea citostatial implial analiza lichidelor dupa: o operatie pentru a 1llilri ~ansele unei m
corpului, cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul vindeca:ri sigure. ~
uterin pentru a vedea daal acestea prezin~ Scopul radioterapiei este de a distruge cance- -g
celule canceroase. rul prin iradiere. Radiatia distruge materialul ge- ~
Este efectua~ o examinare clinial comple~,
acordandu-se o mare atentie verificarii nodurilor O Terapia cu raze
limfei adiacente tumorii. Analizele de sange sunt de neutroni este
f~cute pentru verificarea function:lrii ficatului ~i folosita in tratarea
oaselor iar radiografla la p1,'lmani cerceteaz~ cancerului la cap ~i
raspandirea celulelor in aceste locuri. jn cazul in la gat. Fasciculele de
care doctorul suspecteaza raspandirea celulelor laser sunt folosite
intr-o anumi~ regiune a corpului ~i aceasta va fi pentru a fixa paci-
radiografia~. entul in fa1a unui
O varietate de tehnici este folosi~. jn camp de neutroni.
scanarea cu izotopi, o cantitate mic~ de
substant:1 radioactiv~ este injecta~ in organism,
iar sangele o transport:l in organul sau zona de O Pacient suferind
tesut suspecta~ de cancer. de cancer la gat
jn cazul In care acestea contin celule suporta un trata-
canceroase, retin o cantitate diferi~ de izotopi in ment cu laser cu
comparatie cu restul tesutului sa:natos.Pacientul argon ro~u. Pacien-
va fi radiograflat cu ajutoru1 unui instrument tului ii este injectata
special care detecteaz~ radiatia produs~ de o substan,a absor-
substant:1,cancerul putand fi astfel observat. bita doar de celulele
Medicul va avea acum mai multe informatii canceroase, care le
despre tipul de cancer, precum ~i despre dezvol- face sensibile la pu-
tarea ~i avansarea acestuia. jn functie de acestea, ternicele raze de la-
medicul va putea decide administrarea unui ser, ce pot fi fixate
tratament eficient. Scopul tuturor tratamentelor pe o zona de dimen-
Impotriva cancerului este de a distruge sau de a siuni foarte mici.
247
 O Farmacista pre-
parand medica mente
pentru chimiotera-
pie. Chimioterapia
ajuta la tratarea
unor boli, in special
a cancerului, prin ad-
ministrarea de medi-
camente pe o lunga
perioada de timp.

O Radiolog exami-

nand radiografii la ~

sani sau mamografii. ~

Mamografia este ~

folosita pentru ob- .f

netic al celulelor canceroase care sunt astfel in- servarea cancerulul

."

~
"

capabile s:l se mai divida. Din nefericire, aceasta la sani, precum ~i a ~

distruge ~i celulele sarultoase 1nsa, datorit:l altor tumori benig- ~

abilit:ltii rernarcabile a organismului de a se ne, cum ar fi ~

reface, citeva doze de radiatie pot fi administrate chisturile. 6

In sigw-.mta:-cu condi:tia s:l fie aplicate treptat.

Radioterapia este efectuata in incaperi
speciale, prev:lzute cu podele, Pereti, tavane ~i
ferestre groase. lradierile sunt astfel prevenite ~i
securitatea personalului este asigurat:l. Pacientul
este ~ezat pe un pat special, sub aparat, care
este potrivit In zona tumorii.
Inaintea Inceperii tratamentului, radiotera-
peutul ia rnasurile de rigoare pentru localizarea
tumorii, folosind cel rnai bun unghi sau com-
binatie de unghiuri, la care s:l potriveasd( apara-
tul. Personalul p~e~te Incaperea, inainte ca
aparatul s:l fie pornit. Este foarte important ca
pacientul sa fie a,5ezatIn aceea~i pozitie la fiecare
tratament. Tratamentul durem citeva minute,
este nedureros ~i este aplicat in fiecare zi, timp
de 5 -6 sapt:lmaru, neflind necesarn intemarea
pacientului.
Efede secundare
Radioterapia nu este lipsi~ de efecte secundare,
Insa acestea pot fi reduse printr-o supraveghere
medical~ corespunz~toare. Aceasta este, de
asemenea, foarte eficient~ In eliminarea
simptomelor cancerului, 1n special a durerii,
atunci cind vindecarea nu este posibila. In unele
cazuri, este practica~ implantarea substantelor
radioactive 1n zona afecta~ de cancer.
Acestea confern o doza mare de radioactivi-
tate zonei canceroase, doar o rnicl parte p~trun-
zand 1n tesutul sarultos din jur. Aceas~ forrru1 de
tratament este ideal~, deoarece v~~ tesu-
turilor s~toase este redusa la minim. Din nefe- organ aqionat de honnoni, cum ar fi uterul, poa-
ricire, 1n prezent, acest procedeu poate fi aplicat te recun~te ~i r:1spunde la mesajele honnonale.
doar la forrnele de cancer 1n stare incipientl, la Dadl padentului II este administrat un honnon
limba ~i gur'J ~i citeva de naturn ginecologicl. inhibitor -care opre~te diviziunea celularn -can-
cerul 1:.5iva opri evolutia. Acest tratament este
Medicamentele folosit pentru cancerul mamar , uterin ~i de pros-
in cazul1n care cancerul este foarte extins, sau tata. Marele sau avantaj asupra padenti1or consta
exist:l efecte secundare, iradierea lui poate sa nu in eliminarea efectelor secundare nephlcute.
fie completl sau eficientl. in aceastl situatie, se
folose~te tratamentul medicamentos. Acesta este Tratamentul combinat
cunoscut sub numele de chemoterapie. Medica- jn situatia in care rnai multe tratamente sunt efi-
mentele se combina cu materialul genetic al ce- dente in vindecarea unei fonne de cancer,
lulelor, atacindu-l, impiedicind astfel diviziunea acestea sunt combinate intr-o secventa
celularn. Initial, acestea au fost create dintr-un planificata de tratament. jn unele tumori din
gaz otrnvitor -iperita -folosit 1n timpul primului copi1arie, interventia chirurgicahl este urrnata
rnzboi mondial. S-a observat cl gazul intervenea de radioterapie locala ~i apoi de un an de
1n diviziunea celularn din ma:duva osoas~ unde chemoterapie. Rezultatele sunt de obicei foarte
este creat sangele. incurajatoare. jn cancerul la gat ~i la cap,
Substanta activ~ din acest gaz a fost chemoterapia este unnata de radioterapie
experimenta~ pe bolnavii de cancer, in locahl, apoi fiecare portiune de tumoare rnrnasa
1ncercarea de a otrnvi celulele canceroase, ~i a este indepartata prin metode chirurgicale.
avut succes. Tratamentul a fost imbunatltit, flind in ultimii ani, a devenit posibil transplantul
descoperit un mare nurru1r de medicamente noi de Irulduva osoasa de la o persoaru1 la alta.
~i sigure, dezvoltandu-se de asemenea Aceasta procedurn spedalizata necesita doze
combinatii eficiente de medicamente. mari de radiatii aplicate in redpientul de grefa -
Chemoterapia nu este folositl doar impotriva denumita iradiere in intregime a corpului.
cancerului extins. Este de asemenea eficientl1n in prezent, acest tratament este folosit doar in
tratarea cancerului sangelui, ca leucemia, anemii rare ~i leucemii. Cu toate acestea, in viitor
precum ~i a cancerului ma:duvei osoase. este posibil ca ~i alte fonne de cancer sa fie
tratate in acest mod.
Tratamentul cu hormoni Tratamentele imburultatite impotriva leuce-
Hormonii sunt mesageri chimici care circula prin rniei asigura supravietuirea unui procent de 75%
sange, controland ~terea ~i metabolismul tesu- dintre copiii ce sufern de aceasta, fat:l de doar
turilor. Dacl O celula canceroasa ajunge 1ntr-un l(JJ/0in 1970.

O Cercetatoare
realizand un
experiment destinat
observarii reac~iei
sistemului imunitar
la cancer. Teoria
imunologica a
cancerului considera
ca celulele
canceroase sunt
produse in mod
constant de
organism, dar sunt
distruse de obicei de
sistemul de aparare
al acestuia.

.11"la!L"A. Corpul ornenesc 82 -BOLl ALEPIELII I

 ~ .

I
O Arteriograma
este o radiografie
care, prin injectarea
unei substan,e de
contrast in fluxul
sanguin poate
detecta ingustarile
arterelor. Aceasta
arteriograma la
plaman este
normala -nu se
vad obstruc,ii.

O Dupa ce a dat
oxigen ~i substan,e
nutritive ,esuturi-
lor, sangele se
reintoarce prin
vene in inima. De~i
venele realizeaza
un sistem
asemanator cu al
arterelor, exista
deosebiri esen,iale
intre ele. Pere,ii
venelor sunt mai
sub'iri. dar lumenul
interior este mult
mai spatios decat
arterele: in multe
vene exista clape.
Aceste clape din
interiorul venelor ,
produse prin
impaturirea
mucoasei sub
forma de semiluna
sau buzunare, au
rolul de a orienta
sangele intr-o
, singura direc,ie: de
la ,esuturi spre
, Imma.

Nici o ma~ina nu funct;ioneaza
fara combustibi1. De la aceasta
regulli nu face exceptie nici
organismul nostru; principalul
combustibil al organismului
uman, oxigenul, este transpor-
tat de siinge la diferitele
tesuturi cu ajutorul unui
sistem circulator bine organi-
8 zat, cu un randament deosebit.
S angele care circul:l prin vasele sanguine
transport:l nu numai oxigenul ci ~i alte
substante nutritive indispensabile func-
tion:lrii organismului ~i in acela~i timp trans-
P°rt:l substantelede balast de la nivelul tesu-
turilor, care acumulandu-se devin toxice - sangele 1n plam~ni, unde se oxigeneaza. De
cum ar fi bioxidul de carbon. Aceasta circula- aici sangele ajunge 1n partea stanga a inimii ~i
tie In dublu sens nu se poate opri niciodata; de aici prin circulatia mare impanze~te tot
Intr-un adult destatura medie circula circa 5 I organismul. Sangele oxigenat circula prin
artere. Aceste artere se impart in ramuri mai
de sange In care se gase~tecam 1 I de oxigen,
cantitate care In conditii de repaus este sufi- mici, numite arteriale, care au pereti muscu-
cienta pentru patru minute ~ In caz de efort lari, ~i care prin contractie ~i prin relaxare
intensnumai pentru un minut -pentru menti- regleaza fluxul sanguin. Aceste vase se tot
nerea vietii. in plus nu tot oxigenul ajunge In subtiaza pana cand se termina in capilare.
tesuturi, sangele permite trecerea unei oare- Diametrul capilarelor este de numai o sutime
care cantitati de oxigen ~i I~i continua drumul de milimetru, dar ele sunt singurulloc 1n care
pentru a colecta noi "Incarcaturi". lucreaza sangele.
Capilarele -spre deosebire de toate partile
Sistemul circulator sistemului circulator -au o buna difuziune ~i
Sangele nu ar putea ajunge In toate partile prin peretele lor se face schimbul 1ntre oxi~
organismului nostru fara existenta sistemului gen, substante nutritive, respectiv bioxid de
circulator, sistem de transport de o mare carbon ~i substante de balast. Suprafatatotala
capacitate. in centrul acestui sistem circulator a capilarelor organismului uman depa~e~te
se afla inima. 6000 m2, iar volumul lor este atat de rnare
Inima are doua pompe musculare -una incat nu se pot umple toate 1n acela~itimp cu
dreapta ~i una stanga. Pompa din partea sange. Capilarele, cand se relaxeaza, cand se
dreapta, prin a~azisa circulatiemica, 1:ndruma contracta, in functie de necesitati.

39
 CIRCULATIA SANGELUI

Cand sangele ~ oxigenul tesuturilor I~i O Prin intermediul

schimb:l culoarea In ro~u Inchis ~i devine arterelor inima SISTEMUL ARTERIAL
nefolositor paruI cand nu cedeaz:l substantele coordoneaza
debalast ~i nu se relncarc:l cu oxigen. Sangele sangele bogat in
1nc:lrcat cu toxine din capilare, aiunge m oxigen spre
venule, care au diametrul putin mai mare, 1esuturi. Din partea
apoi 1n vene, care 1n sfa~it ailing In inirrul. stanga a inimii,
Peretele interior ai venelor este c:lptu~it cu ventriculul stang
Artera cerebral3 Artera cerebro
o mucoas:l care din loc 1n loc face cute, numite este principalul
valvule venoase, 1ndrumand sangele numai dreapt3 stanga
organ efector care
1ntr-un singur sens (spre inirrul). Aceste valvule prin intermediul Artera
opresc scurgerea sangelui 1napoi 1n ium:ltatea aortei impinge Arcul aortei
subclaviculara
dreapt:l a inimii, este pompat prin arterele fluxul sanguin in
Artera plaman
pulmonare In capilarele pl:lmanilor, unde artere. Aorta are Artera coro-
bioxidul de carbon este 1nl:lturat prin respiratie un diametru nara dreapta Artera bra,ulu
~i se relmprosp:lteaz:l cu oxigenul inspirat. interior de 2,5 cm.
Artera coronal
Sangele oxigenat aiunge 1n partea stang:l a Cum parase~te
stanga
inimii, de unde pome~te din noli spre tesuturi. inima, din ea se Artera mezente-
desprind arterele Aorta
rica superioara
Distribu,ia sangelui coronare care iriga
Artera
Cantitatea de sange ce trece prin tesuturi inima. Deoarece rinichiului
depinde de necesit:ltile acestora. jn conditii peretele arterial
normale, din cantitatei de sange expulzat de dupa fiecare Artera
inim:l, 28% trece priri ficat, 24% prin rinichi; contrac1ie este -mezentE
mu~chii pentru a asigura mi~carea folosesc supus unei presiuni inferioar
15%; creieruI14%, iar inima doar 5%. Desigur destul de mari,
aceste cifre sunt orientative, ele modifican- peretele sau
du-se In functie de necesit:lti. trebuie sa fie
Viteza circulatiei sangelui este hot:lrat:l In suficient de gros
principal de contractiile ritmice ale inimii, de pentru a rezista
diametrele vaselor, anume de un grup de acestei presiuni.
celule nervoase din trunchiul cerebral, numit Peretele exterior
centru vasomotor. Acest centru trimite In mod este larg, fibros,
Arterele
continuu impulsuri, care ailing la destinatie spre interior
coapselor
prin nervii simpatici de-a -lungul vaselor . urmeaza un strat
Sub influenta acestor impulsuri fibrele muscular elastic;
musculare din peretele vascular se contract:l, acesta asigura
dar dac:l din cauza accentu:lrii muncii inimii- 1inuta arterei.
de exemplu In timpul unei alerg:lri rapide Stratul interior al
cre~te tensiunea, scad impulsurile din nervii arterei este neted,
simpatici ~i vasele se dilat:l. cand tensiunea asigurand curgerea ~
'5
scade, arterele se contract:l. jn timp ce toat:l fara obstacole a
~
circulatia este reglat:l de centrul vasomotor, fluxului sanguin. u
necesit:ltile deosebite ale unor p:lqi din corp .,.
~
sunt satisf:lcute de mecanismul de reglare
local:l. De exemplu, dac:l un mu~chi face un ~
efort, are nevoie de mai mult oxigen pentru a t
~
putea satisface necesit:ltile energetice, ~i a;
c
produce mai inuIt bioxid de carbon care ~
trebuie transportat. Cantitatea crescut:l de
bioxid de carbon dilat:l vasele acestui mu~chi cum trebuie, mu~chiul care depune efort nu u~ura reflectarea 1n atmosfera: prin piele a
1n detrimentul celorlalte organe ~i cre~te prime~te suficient sange ~i apare crampa surplusului de c~ldur~ rezultat. De aceea ni se
fluxul sanguin. cand mu~chiul nu mai muscular:l. Inro~e~te obrazulln timpul efortului fizic.
lucreaz:l, vasele se contract:l cedand altor ~i la nivelul pielii vasele de sange au un Toate tesuturile necesita:o alimentare cu oxi-
organe o parte din cantitatea de sange ce l-a iol specific. in urma efortului fizic cre~te gen 1n mod continuu, dar crei~rul 1n mod
irigat. ~ac~ acest mecanism nu functi(jneaz~ cantitatea de sange din vasele pielii pentru a deosebit este sensibil la lipsa de oxigen. La

O William Harvey
(1578-1657) medic
eng'ez. a fost unul
din pionierii medi-
cinii moderne. In
1628 a demonstrat
ca sangele nu este
imobil in organis-
mul uman. el
circula. In imaginea
alaturata. Harvey
demonstreaza
modul de curgere
a sangelui -
~ multumita clapelor
~ din interiorul vene-
I 6 lor -intotdeauna
I:E intr-un singur sens.

40

nivelul creierului exist:l un sistem special de
"autoreglare" care mentine circulatia sangelui In
creier la un nivel acceptabil chiar $i atunci cand
alimentarea cu sange a altor tesuturi scade
dramatic -de exemplu In hemoragii (sangernri).
in caz de eneIVaresau de efort mai mare,
tensiunea poate cre~te, dar dupa: lncetarea
cauzeirepede se relntoarcela valoareanormala:.
in afara: de aceste cauze, multe boli produc
cre~tericonstantede tensiune~i tensiuneacre~te
In paralel ~i cu 1naintareaIn varsta:. Dupa:
al:lumite pa:reri tensiunea este crescuta:dacl
valoarea sistolica:depa:~e~tevaloarea ob1;inuta:
prin adunareavarstei cu 100. Dar dupa:pa:rerea
medicilor dep~irea valorilor de 160 mmHg
pentru presiunea sistolica:~i 100 mmHg pentru
presiunea diastolica:~i la persoanelevarstnice
esteo indicatie pentru tratamentmedicamentos.
La persqanele adulte valoarea minima: a ten-
siunii, compatibila:cu viata este 80/40.
Hipotensiunea -sca:derea valorilor tensio-
00 Angiograma nale sub valori normale, pe langa:pierdere de
arterei priricipale sange sau atac de cord (inirna:) mai poate fi
cerebrale -imagi- provocata:de fazele terminale ale mai multor
nea radiologica a boli. Tensiunea prea rnica: lnseamrul ca: nu
vaselor sanguine, in ajunge suficient sange la organele vitale, ~i
stanga -ilustreaza aceastamai repede sau mai tarziu conduce la
sistemul venos care moarte. Pentru a evita acest lucru se adrni-
transporta sangele nistreaza: medicamente care obliga: peretele
din cap. in imagi- vaselor sa: se contracte ~i astfel sa: creasca:
nea microscopica tensiunea pana: cand se reu~e~teinla:turarea
(figura de sus), se cauzelbr ca:derii tensiunii -de exemplu la
poate vedea sec- pierdere de sange prin transfuzie.
,iunea transversala Tensiunea anormal de crescuta:-hiperten-
dintr-o vena ~i o siunea, poate fi produsa:~i de tumbarea g1an-
artera -vena spre delor suprarenale a~ezate1 deasupra rinichilor,
stanga, iar spre debarece un hormon nurnit adrenalin~ este
dreapta, artera cu secretatIn exces de aceasta:tumoare. Adrena-
lumenul regulat, lina stimuleaza:activitatea inirnii, cre~tetensiu-
circular. nea ~i cre~tecantitatea de sange ce trece prin
mu~chi.intr-un organism sa:na:tos acesthormon
este produs In excesnumai In caz de efort fizic
intotdeauna noteaz~ dou~ valori: in cazul unui excesiv sau declan~atde o sperietura:;daca:pro-
tan~r s~na:tosde exemplu 120/80, unde 120 ducereaIn excesdevine continua:,tensiuneaar-
este tensiunea sistolic~, iar 80 este tensiunea teriala:va avea valori constant ridicate. ~i bolile
diastolic~, m~suratein milimetri de mercur. renale pot produce tensiune mare daca:enzima

Cheaguri de singe
Sistemul circulator este un sistem inchis, In care
cantitat~a de lichid trebuie s~ raman~ mai mult
sau mai putin neschimbata. Dac~ din sistem, de
exemplu printr-o leziune, se pierde sange,
imediat intra in actiune procesul de coagulare a
sangelui pentru a sc~dea cantitatea de sange
pierdut. Acest proces pome$te imediat in clipa
in care o celul~ sanguin~ ajunge in contact cu
aerul, de asemenea in cazul lez~rii unui tesut,
dar se poate declan~a ~i singur In interiorul
sistemului circulator. Aceste coagul~ri "gre~ite"
produc cheaguri de sange, in termen ~tiintlflc
denumi~ tromb()z~. Dac~ lumenul unui vas
este inchls de un cheag, singele din fericlre
g~se~te c~1 ocolite pentru a ajunge la tesuturlle
al c~ror vas este blocat de cheag -aceasta se
cheam~ clrculatle colateral~ -alteori cheagul se
dlzolv~, dar dac~ din aceste procese nu se
produce nlcl unul, cheagul poate fi eliminat
numai prin interventle chlrurglcal~.

Tensiunea arteriali
Prln contractla ~i relaxarea inlmii se schlmb~
In mod periodic preslunea din artere ~i arteria-
le. Valoarea de virf, a~a numlta preslune sls.
tollc~ este reallzat~, cand Impulsul contrac-
tiilor iniml! ajunge in partea corespunz~toare
a arterei, dup~ care scade in mod constant,
pan~ cind atinge valoarea minlm~ dinaintea
sosirl! altul impuls de contractie (tenslune
diastolic~). Cind m~soar~ tensiunea, medicul

41
CIRCULATIA SANGELUI

O Cu ajutorul
termografiei se
observa bine cat
de mult se ingus-
teaza vasele san-
guine in timpul
fumatului. Culoa-
rea neagra ne
arata cea mai
joasa, iar culoarea
alba cea mai inalta
temperatura. Cele
doua fotografii au
fost facute la
aceea~i mana, una
inainte de fumat
(sus), iar cealalta
dupa fumat (jos).

numita renina, produsa la nivel renal, cu rol m
menJ;inerea alimentarii normale a rinichilor cu
sange, este m cantitate prea mare. in multe
cazuri msa nu se gase~te o boala de baza
responsabila de cre~terea tensiunii arteriale.
Independent de cauza hipertensiunii, ~i daca
se cunoa~te sau nu aceasta cauza, ea trebuie
tratata, deoarece poate scurta via1;a.Daca presiu-
I1ea mare afecteaza peretele arterial, micile
leziuni rezultate se vindeca prin cicatrizare
ingustiind lumenul vascular. Consecin1;a este
cre~terea m continuare a tensiunii ~i este afecta-
ta alimentarea cu sange a tesuturilor,. ~i rinichiul
poate fi lezat, de aceea va produce mai multa
renina, care la randul sau cre~te tensiunea
arteriala. in sf~it poate aparea insuficien1;a
cardiaca, tensiunea crescuta producand o supra-
~.solicitare a inimii, astfel mcat inima nu reu~e~te
~ sa pompeze cantitatea suficienta de sange m
-g
0: plamani
A ~i m alte tesuturi ale organismului.
~ In urma tensiunii cu u~urinta I se poate
-= sparge un vas m ochi sau in creier conducand
I la tulburari grave de vedere, respectiv la he-
tnorag.iecerebrala. Daca tensiunea mare este
tratata la timp, pericolul aparitiei complica-
tiilor scade. Tumoarea suprarenala sau rini-
chiul bolnav trebuiesc Inlaturate ~i astfel ten-
siunea se normalizeaza;1n alte cazuri Sf';poate
trata medicamentos.
Locuitorii tarilor occidentale, din cauzavie-
tii mai bune se pot Imbolnavi u~or de afectiuni
arteriale. ArteriosclerozaIncepe prin depunere
de grasime -In primul rand colesterol -pe
peretele interior al arterelor. Prin cre~terea
cantitatii de grasime,..peretele interior al
arterelor devine neregulat ~i pe acesteneregu-
laritati se pot depune celule sanguine.Peretele
arterial devine tot mai gros, mai rigicl, lumenul
interior scade, facand dificila trecerea fluxului
sanguin. Acest proces contribuie la cre~terea
tensiunii, dar cauza producerii ei poate fi chiar
tensiunea rnare. Cauzaarteriosclerozeinu este
reductibila la o singur:l cauza; se poate mo~te-
ni, sunt atinse de obicei persoanele obeze,
sedentare, care consuma multe grasimi, sunt
foarte stresatesau fumeaz:1.

42 Co ul omenesc 12 ~ SANGELE Co ul omenesc 14- SISTEMUL GANGliON

 .

IC

decat un computer ~i s;1 prelucreze date in VEDERE DE SUS

Creierului omenesc i se
atribuie adeseori numele de
computer biologic, sau biocom-
puter -biologic deoarece este
parte dintr-o .fiintii vie ~i com-
puter pentru cii acesta poate
sii stocheze informatii aseme-
nea unui computer obi~nuit.
D e~i comparatia dintre creierul uman ~i
computer ne & o idee despre cat de
complex:l este munca creierului, acest
lucru estedoar partial adev~rat.jn primul clnd,
creierul poate procesa mai multe informatii
mult mai multe feluri. Spre exemplu, nici un
computer nu poate s;1 rationeze singur, s;1
simt;1emotii cum ar fi iubirea, mania ~i teama,
sau s;1viseze. Si chiar dac;1un computer poate
efectua operatii matematiceimposibile creieru-
lui uman, acestanu poate concepe constructii
de ma~ini, rachete sau zgane nori, nici s;1com-
pun;1poezii sau s;1facl filme. in al doilea rand,
creierul nu functioneaz:l doar electric ci ~i 00 Creierul mare
chimic. Componentele chimice sunt implicate este cea mai evolua-
In comunic;1rile din interiorul creierului, pre- ta parte a creierului,
cum ~i in erniterea mesajelor din acesta. al carui cortex cere-
Creierul uman este o bucat;1de tesut moale, bra! formeaza cea VEDERE DIN SPATE
de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci mai mare parte a
uri~, ~i o suprafata ondulat;1. Greutatea suprafe~ei externe a
medie a creierului unui b;1rbateste de 1350 g, creierului. Cele doua
jumata~i sunt unite
prin corpul calos.

O pa~ile corpului REGIUNILE SENZO-

ilustrate la un nivel
ce arata cat la suta
RIALE ~I MOTORII
din creier este legat ALE CORTEXULUI
de acestea. Liniile
punctate marcheaza
regiunile motorji; jar
cele pline indica
regiunile senzoriale.

O Influxurile traver-
seaza maduva spi-
narii spre creier: sen-
za1ii de durere ~i de
atingere (ro~u) din
mu~chi (albastru).

regiune motorie

pARTILE CORPULUI
18. Degetul mic
19. Mana
20. incheietura main;;
21. Antebra'
22. Cot
23. Bra,
24. Umar
25. Gat ~; cap
26. Trup
27. ~old
II. Ochiul (globul ocular ~i 28. Genunch;
34 pleoapa)
12. Fruntea
I 3. Gatul
14. Degetul mare
I 5. Degetul aratator
16. Degetul mijlociu
1---
17. Degetul inelar

21
 COMPUTERUL BIOLOGIC

functie de numarullor. De exemplu, mesajele

STRUCTURILE INTERNE ALE CREIERULUI ce provin de la o mana in contact cu ceva
fierbinte, vor circula mult mai rapid decit cele
reierul mare Aceasto sectiune din urechea care in acela~itimp aude o pasare
cortex cerebral evidentiazo struc- cintand. Astfel, creierul stabile~te care in-
turile majore ale formatie este mai importanta pentru organism.
creierului. Sistemul Influxurile nervoase circula prin creier la
limbic situat In tala- viteze de peste 400 km/h, iar 200 dintre ele
mus are functii legate pot strabate un neuron in fiecare secunda.
mai ales de memorie, Spre deosebire de computer, care poate fi
Invotare ~i emotii. oprit, creierul este tot timpul activ. Chiar ~i in
timpul somnului, 50 de milioane de mesaje
nervoase circula spre ~i dinspre creier in
fiecare secunda, consumind tot atita electrici-
tate cita ii este necesaraunui bec de 10 W.
cerebel

carp calas
hipofiza
talamus
sistemul activator
iar a unei femei de 1200 g. Comparativ cu
greutatea totala a corpului, acesta reprezinta
aproximativ 2% la ambele sexe.
Structura creierului
Emisferele cerebrale, in numar de doua,
ocupa 90% din suprafata creierului. Acestea
se afla deasupra restului de 10%, care consta
din cateva regiuni separatede tesut ~i se con-
tinua in varful ~irei spinarii.
Creierul ~i ~ira spinarii sunt acoperite de
trei stfaturi de celule, meningele. Acestea,
impreuna cu cavitatile creierului, cunoscute
sub numele de ventricule, contin un lichid
apos, denumit lichid cerebrospinal. Acesta
protejeazaimpotriva loviturilor ~i umflaturilor
~i transporta substante nutritive din sange,
eliminandu-le pe cele nefolositoare.
Cele mai mici componente ale creierului
sunt celulelenervoase, sau neuronii. Creierul
contine peste 10000 de milioane de neuroni,
fiecare dintre ei fiind mai mic decat punctul
de la sfar~itul unei propozitii. Neuron'ul are o
masa centrala continand nucleul, cen:trul de
control al celulei, o fibra groasa; axonul, ~i
numeroase fibre subtiri numite de dendrite.
Axonii fac legatura intre celulele creierului ~i
restul organismului. Dendritele realizeaza uIf
sistem de comunicare intre neuroni.
Mesaje in mi~care
Creierul prime~te informatii de la organele de
simt ale corpului -ochii, urechile, nasul,
limba ~i pielea -~i de la receptorii intermus-
culari ~i senzorii de temperatura ai sangelui
raspanditi de-a lungul corpului. Toate acestea
sunt asemeneacomponentelor unui computer
-tastatura, mouse sau sistem grafic. Infor.:
matia este transferata in regiunile senzoriale
din emisferele cerebrale.
22
bulbul
rahidian
prelungirea
maduvei
carp amigdalaid
carp mamelar
reticular
sistemullimbic
Mesajele nervoase sunt numite impulsuri.
Ele se aseamanacu semnalele electrice intr-un
circuit al computerului. Fiecare neuron are o
mica sarcina electrica, chiar ~i cand nu este
folosit. Aceasta este creata de cantit:lti diferite
de substantechimice incarcate electric, inaun-
trul ~i in afara celulei. (Bateriile function~aza
similar). Un impuls provenit, de exemplu, de
la ochi, provoaca scurgerea unor substante
chimice in neuron, creand o unda de incarcare
electrica ce strabate axonul, asemeneacuren-
tului electric 'care circula printr-o sarma. La
capatul axonului substantele chimice sunt
eliberate, ciocnindu-se de neuronii invecinati.
Astfel mesajul din ochi este transferat centru-
lui vizual al creierului. Aici este interpretat ~i,
ca raspuns, se pot trimite comenzi ce ar avea
ca rezultat contractia mu~chilor bratului.
Toate impulsurile sunt identice. Fiecare
parte a creierului interpreteaza mesajele in
Legatura chimica
La fel cum chimia este implicata in impul-
surile nervoase, ~i creierul prezinta mesageri
cl'limici specifici. Ace~tia sunt cunoscuti sub
numele de hormoni ~i formeaza sistemul po~-
tal al corpului. in organism exista peste 30 de
hormoni diferiti, produ~i de glandele
endocrine (pancreasul, tiroida, ovarele ~i tes-
ticulele). Glandele elibereaza hormonii in
singe ~i controleaza activitatea organelor
corespunzatoareacestora.
in timp ce impulsurile nervoase se mi~ca~i
actioneaza rapid, hormonii produc transfor-
mari lente, de lunga duraili, cum ar fi cre~-
terea, dezvoltarea organelor sexuale, lnma-
gazinarea ~i folosirea energiei provenite din
hrana. Toate glandele endocrine se afla sub
influenta hipofizei. Aceasta structura, de
marimea unui bob de mazare, aflata la baza
creierului, actioneaza la fel ca sistemele de
software sau ca un program fundamental al
computerului. Ea dirijeaza celelalte glande,
eliberand hormoni care le activeaza sau le
lntrerupe functionarea, fiind de asemenea
capabila de a le amplifica sau de a le reduce
activitatea. La randul sau, glanda este contro-
lata de catre hipotalamus. Acestafunctioneaza
automat, 24 de ore din 24, cercetand ~i
reglind tot ceea ce se petrece in interiorul
organismului. Hipotalamusul este, de aseme-
nea, sursa senzatiilor de foame, sete, somn ~i
a emotiilor. Hipotalamusul ~i hipofiza sunt
doar doua dintre unitatile de ie~ire ale
creierului, comparabile cu monitorul sau imp-
rimanta unui computer. Mu~chii reprezinta
celalalt dispoZitiv principal "de ie~ire" al
creierului. in functie de instructiunile prove-
nite de la zonele motorii ale creierului, ace~-
tia determina mi~careacorpului.
! O Sec~iuneprin
cerebel, vazuta la un
microscop perfor-
mant, ilustreaza
complexitatea re~elei
de cai nervoase. Pot
exista aproximativ
50.000 de dendrite
ce se afla in contact
cu o singura celula a
corpului -fiecare
capabila sa transmita
un mesaj de la o alta
celula nervoasa.

Orice facem -fncepdnd de la
cele mai simple lucruri cum
sunt scarpinarea nasului sau
mersul pe jos, pdna la exerci-
tii acrobatice -necesita o
coordonare desavdr~ita
dintre mu~chi, creier ~i
sistem nervos.
p utem af111lla cl mi,'icarile noastre sunt
coordonate, daca prin interactiunea
chilor realizam mi$Cari ~i actiuni eficiente.
De~i mi,'icarea coordonata la nivel inalt, spre
exemplu exercitiul unui atlet lasa impresia de
~urin1;a ~i continuitate, coordonarea serve~te nu
nurnai la cre~terea perforrnantei ci are un rol
important ~i in cele rnai banale mi,'icari.
sa ne imaginam o actiune simpla, de
exemplu, cum ne suflecam maneca carna~ii sau
bern ceai din cea~ca. Odata ce ne-am ins~it
deprinderile necesare efectuarii actiunii, acestea
O Cine crede ca
aruncare unui
drajeu in gura este
un lucru simplu, se
in~eala. in primul
rand labul parietal
prime~te infarma,ii
de la arganele
senzariale despre
pazi'ia relativa a
drajeului fa,a de
carp. Apai trimite
aceste infarma,ii la
scaa~a prematari-
ca a creierului, care
elabareaza madul
in care va fi
cansumata, dupa
care va trimite
praiectul de ac,iune
la scaar'a matrica.
in final, scaa~a
matrica trimite
camenzi mu~chilar
despre cum sa
~ ridice drajeul la
3::gura.
.
§I
In
O Mi~carile
corpului uman se
bazeaza pe
armonia dintre
schelet. mu~chi ~i
sistemul nervos.
impreuna, acestea
ne inzestreaza cu
coordonarea
sublima ~i
deosebita de care
avem atata nevoie
pentru efectuarea
celor mai diferite
mi~cari.
bine
devin automate $i realizarea lor nu necesitI efort
mu~-
intelectual. Pentru realizarea mi,5carilor coordo-
nate -oricit de simple ar ti ele -, trebuie mai
lntai sa cunoa$tem pozitiile partilor corpului $i
pozitia lor relativa in spatiu. Pentru construirea
acestei harti mintale se utilizeaza informatii
provenite de la ochi, de la organul de echilibru
din interiorul urechii $i de la piele. Informatiile
despre pozitia mu$chilor $i a incheieturilor sunt
transmise prin semnale generate de catre
senzorii din interiorul acestora.
Rolul creierului
Nu intotdeauna suntem con$tienti ca actiunile
comune, cum este de exemplu bautul dintr-o
cea$Ca, sunt realizate pe doua planu.ri diferite:
mental $i tlzic. De$i este u$or sa ne dam
seama ca pentru efectuarea oricarei mi$cari
trebuie sa existe o intentie de realizare a ei,
creierul trebuie sa primeasca informatiile de
confirmare generate In procesul de roi$care.
Partea creierului care initiaza mi5carile se
nume$te scoa1ii1 premotorica iar partea care
conduce efectuarea lor se nume$te scoartil mot-
rica. Excitatiile referitoare la perceptia spatiala
sunt preluate de lobul parietal, care se afla in
partea superioara a creierului, jar pe baza
informatiilor primite de la acesta, scoal1a mot-
rica tritnite comenzi la mU$chii mainii $i ai bra-
tului pentru a efectua corect mi$carile cand
dorim sa bem, adica mana sa ridice cea$ca $i sa
o aduca la gura. Apoi, cind vine randul sorbirii
sau al ine;hitirii.. scoal1a motrica actioneaza alti
mu$chi. In timp ce secventa de mi$cari ela-
borate de centrul de "proiectare" ai creierului se
afla in desfil$urare, informatiile despre relaxarea
$i incordarea mU$chilor sosesc in mod continuu
in creier de la nervii care deservesc mU$chii $i
incheieturile. Pentru ridicarea ce$tii, prima datI
ne aplecamputin in fati1, deplasand astfel un pic
 COORDONARE $1 REGLAJ IN MI$CARE

O La tel ca in (bicepsul), unde nu este nevaie de a asemenea

majoritatea precizie, un grup de matricitate este campus
sporturilor, ~i in din peste a mie de fibre musculare.
totbal este O canditie necesarn pentru reglajul ~cari1ar
indispensabila o prin care ne fealizam actiunile este ca arganele
coordonare senzariale care unnaresc aceste mi.5cari sa
puternica intre transmita reaqii despre ~cari 1:nmod cantinuu.
picioare ~i ochi. S-au realizat experimente interesante asupra
Cine vrea sa joace impartantei acestar semnale de rnspuns. De
la nivelul cel mai exemplu, unul din subieqi a fast rugat sa scrie
inalt, trebuie sa o ceva, astfel 1:ncatmi~carile rnainii sa ~i le poata
taca in mod urmari numai pe ecranul unui televizar.
regulat, incepand Persaana respectiva a scris impecabil cat timp a
inca din primii ani vazut rnana pe ecran din pazitia 1:ncare a vede
de copilarie. In mod nannal, lnsa cind a fast schimbata
pazitia camerei de luat vederi ~i subiectul
experimentului a vazut rnana dintr-un unghi
neabi~nuit, s-a derutat ~i a scris faarte greai.
Oricat de desavar~it ar fi cantralul creierului
~i al sistemului nervas asupra musculaturii,
~
"0 daca nu avem faqa carespunzataare, nu
putem aqiana cum darim. Mu~chii fiind tesu-
j
-" turi vii, au nevaie de suficienta hrana ~i axigen.
IJ
~ Circulatia sangelui trebuie sa Indeparteze In
"
~
"
mad cantinuu de~eurile generate datarita
:0
c@
funqianarii musculaturii, pentru ca mu~chiul
sa paata functiana eficient sub camanda
j sistemului nervas.

centrul de greutate al colpului. Sunt activate O Cine ~tie sa

mecanisme de echilibru prin reflex, ca pentru mearga, vede
realizarea lor, prin rectificarea mi~carilor muscu- aceasta capacitate
laturii, sa ne adaptam corespunzator. Partea ca o banalitate,
creierului care controleaza aceste adaptari se de~i chiar ~i mersul
nume~te creierul mic (cerebel). se inva,a. Bebelu~ul
inva,a mai intai
Coordonarea mu~chilor cum sa se intoarca
Actiunile noastre necesita contractia coordo- de pe o parte pe
nata a diferitelor grupe de mu~chi. Exista cealalta, apoi
organe receptoare in mu~chi, aparate Golgi, incepe sa se
care detecteaza in mod continuu starea de tarasca. apoi inva,a
incordare a mu~chilor, ~i informeaza creierul sa stea ~i in fine se
prin intermediul maduvei spinarii. In acest va ridica in
mod, creierul -prin intermediul comenzilor picioare. Cu picioa-
transmise prin nervii motori -tine sub control rele indepartate
functionarea musculaturii. incearca sa faca
Receptori similari, insa mai mari, se af1a in primul pas fara sa
zona de contact dintre mu~chi ~i tendoane. cada. Sim,ul de
Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri neuro- echilibru i se dez-
musculare. Rolul lor este probabil sa prote- volta repede. ~i
jeze musculatura de eventuale leziuni, prin dupa pu,in timp
blocarea ~emnalelor de contraqie in mu~chii devine capabil de
supratensionati. mi~cari care necesi-
ta coordonare in
T esuturi nervoase de motricitate mi~care mai
P~ocesul sofisticat de reglaj al contractiilor complexa. de
musculare necesare m~carilor este realizat de exemplu alergatul.
nervii motori, ai caror fibre pornesc din creier saltul sau evitarea
sau din rnaduvaspinarii ~i ajung direct in obiectelor. De-a
mu~hi. Fiecare celula nervoasa din nervii lungul vie,ii,
motorii actioneaza cate un grup de fibre secven'a de baza a
muscu1are. cand prin intermediul unei celule mi~carilor mersului
nervoase de motricitate ajung impulsuri de sufera de multe ori
mi~care in mu~chi, toate fibrele musculare modificari.
actionate de ace~tia primesc aceea~i informatie
de contractare. Aceste grupuri de fibre
musculare reprezinta unitatile motrice ale
musculaturii. Unitatile motrice se compun dintr-
un numar diferit de fibre musculare, in functie
de finetea' ~i precizia mi~arii respective. Spre
exemplu, mi~carea globului ocular necesita un
reglaj foarte fin, de aceea, in mu~chii care sunt
responsabilt de mi~carea ochiului, un grup de
motricitate contine aproximativ zece fibre
musculare., in timp ce in mu~chii bratului

34
 Dezvoltarea fizicii inseamnii O Primele incercari
ale unui copil de a
mai mult deciit modificarea merge sunt intot-
deauna momente de
formelor ~i dimensiunilor.
suspans pentru
Este un proces uluitor, ce are restul familiei. De~i
copilul poate
loc in timpul adolescentei, renun1a la aceasta
transformiind copilul in adult. abilitate pentru un
timp. preferand sa
se tarasca. nu va
T:: nSfOrmarea unui copil in adult -proce- dura mult pana cand
sul cre~terii -dureaz~ aproximativ 20 de se va ridica singur in
ani. Din nou-ru!scuti ne transfonn~m in picioare ~i va merge
copii, adolescenti iar apoi ne maturiz~m com- fara sa fje ajutat.
plet. De-a lungul acestui proces corpul nu nu-
mai se rrulre~te,dar i-5ischimb~ ~i proportiile,
cum ar fi lungimea bratelor in raport cu restul
trupului. Nou-n~scutull~i poate mi~ca bratele
~i picioarele, degetele de la maini ~i de la
picioare, poate clipi, str:1nuta,c~sca~i se Intin-
de, dar nu poate sta in picioare de unul singur,
nu-~i poate coordona mainile ~i ochii pentru a O Reflexul
ridica un obiect, sau a .merge. Toate acestea strangerii. Gadilarea
sunt deprinderi pe care copilul le dobande~te palmelor unui copil
pe rrulsur:!ce cre~te~i se dezvolta fizic. nou-nascut stimu-
leaza copilul sa-~i
Modificarea proportiilor inchida palmele ~i sa
Copilul nou-n~scut are In medie aproxirnativ stranga u~or cu de-
50,5 cm lungime din varful capului pan~ la getele. Stransoarea
varful degetelor de la picioare ~i O greutate de lui poate fi destul de
aproximativ 3,4 kg. La na~tere, b~ietii au O puternica pentru a
lungime ~i O greutate putin mai mare decat sus,ine toata greu-
fetele. Capul nou-n~scutului pare enonn - tatea copilului. Acest
aproximativ 25 % din lungimea total~ a cor- reflex dispare dupa
pului. Picioarele reprezint~ aproximativ 38 % aproximativ doua
din lungimea corpului. luni.

pana la aproximativ
trei luni, bebelu,\"ii
pot efectua mi,\"cari
de catarare ,\"ide
inot. Astfel de
mi,\"cari reflexe ii
permit copilului sa
O Reflexul de
tarare. Impulsio-
narea u~oara a talpi-
lor unui nou-nascut
il va determina pe
acesta sa se intinda
exploreze mediul in ~i sa impinga cu
care se afl.3 $i s.3-$i picioarele, ca ~i cum
preg.3teasc.3 orga- s-ar tari.
nismul pentru actiuni
mai complicate, pe
care le va efectua
mai t.3rziu.

125

~
 DEZVOLTAREA FIZICA

~opilul cre~tecermai mult In primul an de

viata: -aproximativ 50% -~i continua sa
creascaIntr-un ritm alert pana la varsta de 3
ani. Cre~tereaeste apoi lenta pana la varsta de
14-15 ani. in aceasta perioada, baietii cresc
adesea9 cm pe an, iar fetele 6,5 cm.
Copiii nou-n:lscuti pierd de obicei din greu-
tate 1:n primele zile de viata:. Aceasta se
1:ntampladatorita faptului ca trupurile lor mici
trebuie sa se obi$nuiascacu ingerarea ~i dige-
rarea laptelui pe cale orala, nemaiprimind
acum substantenutritive prin interrnediul pla-
centei din uterul rnamei. Apoi, 1:nprimele ~ase
luni de viata:,greutateaunui bebelu~ mai mare
se dubleaza, iar cea a unuia rnai mic poate
deveni de trei ori rnai rnare decat la na~tere.
La varsta de aproximativ 5 .ani, proportiile
corpului sunt asemanatoarecu cele ale unui
adult. Capul reprezinta acum In jur de 12,5%
din lungimea totala a corpului, iar picioarele
500/0.Bratele, care la nou-n:lscut abia depa-
~eautalia, trec acum de ~olduri. Degetele de la
maini ~i de la picioare nu mai sunt scurte ~i
groase, ci se alungesc.Bratele ~i picioarele ~i
pierd aspectul greoi ~i se subtiaza. Coatele ~i
genunchii.se debaraseazade..grasime.
in organis~, organele rnajore se dezvolta 1:n
ritmuri diferi):e. De exemplu, greutatea creie-
rului devine mai mult decat dubla 1:nprimul an
de viata:-de la 350g la peste 900g -~i pana la
varsta de 10 ani atinge greutateaunui creier de
adult, de aproximativ 1,300g. Rinichii se dez-
volta aserru1nator. Inima cre~tetreptat ~i ajunge
la dimensiunile fmale doar la varsta de adult.
La na~tere,inima are de obicei 25g ~i este de
rru1rimeaunei prune. in cele din urrru1,inima
va avea o greutate de peste 300g ~i va ajunge
la dimensiunile unui pumn de adult.

Alimenta,ia ~i somnul
Dimensiunile unei persoane sunt stabilite de
genele acesteia-tiparul chimic mo~tenit de la
parinti, cate li determina toate trasaturile fizi-
ce. De exemplu, din parinti Inalti se nasc de O Compara~ie intre propor~iile scheletului
obicei copii lnalti. insa fara alimentatie ~i adult (stanga) ~i a copilului nou-nascut
(dreapta. creat la acelea~i dimensiuni).
Dureaza cateva luni pana cand scheletul
poate sus~ine membrele unui copil.
O Radiografii ilustrand diferen~ele dintre
craniul unui copil (sus) ~i cel al unui adult
(jos). Principala diferen~a se observa in dez-
voltarea barbiei. por1iunea de craniu care se
dezvolta la urma.
odihna: suficiente. un copil poate avea o
ina:ltime mai mica: decat ar fi putut avea.
Alimentele asigura: energia necesara: reactiilor
chimice din organism ~i ofera: de asemenea
combustibil. care ajuta: celulele sa: creasca: ~i
sa:se multipl.ice. Somnul asigura: ra:gazul nece-
sar cre~terii. o refacere a energiei ~i o perioa-
da: de odihna: pentru toate pa:rtile corpului. Un
copil nou-na:scut doarme aproape tot timpul.
Mu~chii ~i nervii
Cele doua: tipuri de tesuturi ale corpului care
se modifica: cel mai mult pe parcursul dez-
volta:rii fizice sunt mu~chii ~i oasele. Masa
musculara: a copilului este redusa: in com-
paratie cu cea pe care ova avea la maturitate.
Insa: tesutul muscular se dezvolta: rapid.
~
w Rapiditatea cu care copilul invata: sa:-~i
~ foloseasca: fiecare mu~chi depinde de viteza
"
0 cu care se dezvolta: sistemulnervos.
la inc~ din ziua na~terii, bebelu~uI poate
efectua multe mi$c~ri complexe, dar majori-
tatea acestora sunt reflexe -actiuni automate,
care nu soIicit:l creierul. De exemplu: ridicati
bebelu~uI 1n picioare, tinandu-I de maini ~i
I~sati-i picioarele s~ ating~ podeaua, apoi
deplasati-I1nainte. El va face cativa pa~i. Acest
reflex, Impreun~ cu alte actiuni similare, vor
disp~rea dup~ cateva s~pt:lmani.
Cu timpuI, pe rrulsurn ce nervii Incep s~ se
dezvolte, aceste actiuni vor reveni, 1:ns~ de
aceast:l dat~ controlate de creier. De exem-
plu, copiluI Incepe s~ mearg~ la varsta de
aproximativ zece Iuni.
Formarea oaselor
La na~tere, oasele unui copiI sunt constituite
In rnare parte din tesut moale, conector.
Acesta este Inlocuit In curand de cartilagii, iar
apoi, treptat, de oase. ProcesuI se 1ncheie abia
dup~ 25 de ani. Cele rnai ;multe modific~ri le
sufern oasele bratelor, picioarelor -a~a-
numitele "oase Iungi" -~i cele ale craniului.
in oasele Iungi, tesutuI solid ~i dens se for-
meaza In partea exterioar:l, oferind rezistent:l.
Capetele oaselor sunt Invelite In cartilagiu,
pentru ca la 1ncheieturile mobile -urrulr, cot,
~oId ~i genunchi -oasele s~ alunece u~or une-
le peste aItele. in interioruI oaselor Iungi se for-
meaz~ rrulduva. Aceasta produce celule sang-
vine ~i depoziteaz~ substante chimice necesare
organismului, cum ar fi calciuI ~i fosforuI.
 Oasele craniului sunt foarte moi la na~tere

~i nu sunt imbinate ca la adult. Aceasta pen-

tru a u~ura trecerea capului copilului prin

canalul de na~tere al mamei. Un alt motiv este

acela c~ tesutul moale permite craniului s~ se

,dezvolte pe m~sur~ ce creierul cre~te.

Ij

Deprinderi ,i aptitudini
Copiii incep s~ se tarasc~, s~ mearg~, s~ se
catere, etc., la varste diferite. Existc1 ins~ un

model de dezvoltare. O datc1 ce un copil i~i

pierde cea mai mare parte din actiunile

reflexe initiale, acesta nu mai poate s~ fac~

prea multe mi~c~ri. Dac~ a~ezati un copil pe

burt:1, el nu este capabil s~ se intoarc~ pe

spate. Cu toate acestea, cand copilul are

aproximativ patru s~pt;1rnani, va fi capabil s~-

~i ridice capul timp de cateva secunde, in

timp ce se afl~ pe burt:1.

Majoritatea copiilor se pot tari la varsta de

aproximativ 8 luni ~i sunt capabili s~ se ridice

in picioare tinandu-se de mobil~ la varsta de

00 Compara,ie intre radiografii ale oaselor

mainii unui copil (sus) ~i cele ale unui adult
(jos). Oasele copilului sunt constituite inca in
mare parte din ,esuturi moi.

127

~
 DEZVOL T AREA FIZICA
Fata unei fete se schimbci mult mai putin
in pubertate decat cea a unui bciiat.
Trcisciturile unei fete de 6 ani sunt
regcisite ,\"ila o varstci mai inaintatci.
;
u
~
Trasaturile acestui baiat de 10 ani au inca
elemente caracteristice copilariei, insa
fata unui baiat se schimba foarte mult
in timpul pubertatii.
10 luni. La un an, bebelu~ii incep s:l mearg:l
iar pam la varsta de doi ani pot s:l alerge. De
la aceast:l varst:l, pam dup:l aproximativ 3
ani, majoritatea aptitudinilor fizice, ca lovirea
unei mingi, ridicarea obiectelor, c:lt:lratul,
s:lritul ~i alergatul, sunt dobandite prin joac:l.
Joaca este extrem de important:l pentru
copii, nu doar pentru faptul c:l ii ajut:l s:l se
dezvolte fizic, dar ~i pentru c:l ii invata:cum s:l
reactioneze-in contact cu alte persoane -dez-
voltarea social:l. pam la Va(sta de aproxima-
tiv 8 ani, un copil poate efectua aproape orice
activitate -poate merge cu bicicleta, poate
juca tenis, poate s:lri, ~i a~a mai departe.
Ce controleaza cre~terea ? Robert Wadlow a atins Ina:ltimeade 272 cm ~i
Viteza ~i modul in care cre~teun copil (dar nu
~i abilit:ltile legate de cre~tere)sunt controlate
de hormoni, mesagerii chimici ai organismu-
lui. Cel mai important dintre ace~tiaeste hor-
monul somatotrop, cunoscut sub numele de
hormon al cre~terii. Este secretat de hipofiz:l,
situat:l la baza creierului. Acest hormon sti-
128
_"Hf.'LWA-
Zece ani mai t.irziu, chipul fetei
aproape neschimbat. Principalele
se observJ in pieptJnJturJ $i expresia
increzJtoarepe care o are acum.
Dupa ,\"aseani, diferenta este izbitoare -
trebuie sa privim foarte atent pentru a vedea
ca este acela,\"ibaiat. Transformarile cele mai
evidente sunt in zona fruntii ,\"ibarbiei.
muleaza:cre~terea ~i diviziunea celulara:,mai
ales In mu~chi ~i oase, prin influenta pe care
o exercit:l asupra chimiei proteinelor, grnsi-
milor ~i carbohidratilor din organism.
in putine cazuri, hipofiza produce o canti-
tate prea mica: sau prea mare de hormon
somatotrop, ceea ce duce la un ritm de
cre~tere prea ridicat sau prea sca:zut Aceste
probleme pot fi rezolvate prin Indepa:rtarea
chirurgicala:sau distrugerea tesutului supraac-
tiv al glandei hipofize, sau prin administrarea
de injectii cu hormon de cre~tere.Daca:nu se
iau ma:suri, copilul va deveni uria~ sau pitic.
Cel mai Inalt ~i cel mai pitic om de pe pa:mant
au intrat In Cartea Recordurilor -americanul
continua sa:creasca:cand a murit la varsi:ade ii
22 de ani; iar o fata: din Olanda, Pauline "'[
O Gigantismul este o boala extrem de rara.
Este provocat de hipersecre,ia hormonului
somatotrop. Daca este descoperita la timp,
boala poate fi tratata cu succes.
Corpul Omenesc41- EV~LU11ASIMTURILOR I
Masaters, avea doar 61 cm cand a murit la
varsta de 19 ani.
Un grup special de hormoni, hormonii se-
xuali, sunt implicati $i ei in procesul de cre$-
tere. Ace$tia induc in organism modificarile
prin care un baiat se transforma in barbat, iar
o fata in femeie. La barbati, hormonul in cauza
poarta denumirea de testosteron, iar la femei
sunt doi hormoni: estrogenul $i progesteronul.
Dezvoltarea sexuali
Transformarile din organism provocate de
hormonii sexuali se pot observa de la varsta
de aproximativ 11 ani la fete $i 12 ani la baieti
$i continu~ sa influenteze dezvoltarea pana
cand copilul atinge varsta de 16 ani. Aceasta
perioada de dezvoltare fizica este cunoscuta
ca pubertate $i marcheazaperioada 1ncepand
cu care o persoana poate avea copii.
Testosteronul esteAsecretat de celule spc:;.-
ciale din testicule. In primul rand, acesta
a rJmas
declan$eazaproducerea spermei. De aseme-
diferente
nea, provoaca cre$terea parului pe fata, sub
mai
brate $i in jurul penisului, dar $i 1ngro$area
vocii $i induce ultimul val de cre$tere in
mu$chi $i in oaselelungi. Estrogenul$i proges-
teronul sunt secretati de ovare. impreuna,
ace$tiastimuleaza ovarele sa produca ovule $i
pregatescuterul pentru dezvoltareaunui even-
tual ovul fecundat. in plus, ei pregatesc$i glan-
dele mamare sa produca lapte dupa na$terea
unui copil. Aceste transformari1ncepoda~ cu
decla0-5areamenstruatiei (scurgeri de sange
din uter in fiecare luna). La femei, hormonii
sexuali cauzeaza cre$terea parului pe corp,
dezvoltarea mu$chilor $i a oaselor, dar nu in
rrulsurain care o face testosteronulla barbati.
Dupa pubertate, dezvoltarea fizica este
aproape completa. Cele mai multe fete
inceteaza sa mai creascain inaltime la aprox-
imativ 17 ani, 1nsacontinua sa ia in greutate
pana la varsta de 22 ani. Baietii continua sa
creascain 1naltime $i greutate pana la varsta
de aproximativ 20 ani.
~
~
~
~
~
0
 Din momentu' na~terii, un
copil poate sa vada, sa auda,
sa miroasa, sa simta gustu' ~i
sa raspunda la atingere.
Fiecare din cele cinci simfuri
de baza ale copilu'ui funcfio-
neaza, dar deocamdata nici
unu' nu este complet dczvoltat.
I nformatiile percepute prin simturi ne in-
~tiinteaza despre ceea ce se intampla in
jurul nostru. Cu ajutorul acestora, putem
sim1;i~i detecta forma, culoarea,
/ distanta rela-
tiva ~i pozi1;iaobiectelor. vazul ~i auzul ne
ajuta sa comunicam cu alte persoane. insa,
pentru copilul nou-nascut, lucrurile sunt putin
diferite. Doar in momentul in care i se dez-
volta simturile, copilul este capabil sa distinga
obiecte, sa intinda o mana pentru a ridica un
obiect, sa fie con~tient de prezenta altor per-
soane, sau sa simta pericolul ~i sa reactioneze
la acesta.
Nou-nascutul este neajutorat ~i nu ~tie ce 11
inconjoara. William James, un psiholog din
secolul 19, era de parere ca pentru bebelu~
noul mediu este o "confuzie totala".
in urma unor experimente ~i observa1;iis-a
constatat ca bebelu~ii pot reac1;ionala diver~i
stimuli. De asemenea, ace~tia au o abilitate
O Diagrama ilustrand multiplicarea
conexiunilor de celule nervoase in creierul
unui copil, pe masura ce acesta cre~te, jar
sim,urile se ascut.
~
O Un copil se tara~te spre mama sa, pana
cand ajunge la capatul unui ..deal imaginar".
Sim,ind sticla dedesubt, copilul refuza sa o
traverseze, ochii sai observand o modificare a patru luni. De asemenea, copilul nu poate
unghiului obstacolului.
Inn~scut~, putemic~, de a se ata~a de per-
soana care li Ingrije~te, fie rnama, tata sau un
Ingrijitor. Pe m~sur~ ce copilul l~i folose~te
din ce In ce mai mult simturile, sistemul s~u
ne1Voseste stimulat s~ se qezvolte.
~ La na~tere,multe din c~ile ne1Voasece duc
la creier nu sunt izolate cum trebuie. Acestora
le lipse~te o Invelitoare care asigur~ circulatia
rapid~ ~i eficienta a mesajelor ne1Voase,sau a
impulsurilor. De asemenea, reteaua celulelor
ne1Voasedin creier nu este complet~. Fiecare
celul~ este conectat~ probabil la doar dou~
sau trei alte celule, fat~ de 20 sau 30, cum este
In creierul complet dezvoltat. Aceste co-
nexiuni sunt elementele principale ale
Inv~t:1rii. Cortexul, stratul de la suprafata
creierului, unde au loc Inv~tarea, gandirea ~i
memoria, reprezint~ doar jum~tate din
grosimea cortexului unui adult. Acesta se
Ingroa~~ pe m~sura ce conexiunile celulelor
ne1Voasese multiplic~.
vazul
La na~tere,bastona~ele(celulele ne1Voasedin
ochi care detecteaz~modific~ri ale luminii) ~i
conurile (care detecteaz~ culorile) sunt bine
~
8.
~
"
1j
;;:
O Copilul nou-nascut poate distinge
culoarea ~i lumina, poate urmari obiectele
mi~catoare ~i poate explora cu privirea medi-
ul din jurul lui. Vederea in detaliu se dezvolta
abia la varsta de patru luni. in imagine se
testeaza vederea unui bebelu~ de patru luni.
dezvoltate. jnsa foveea, portiunea din spatele
ochiului, careface posibila vederea In detaliu,
se fonneaza doar la varsta de aproximativ
controla pe deplin mu~chii ochiului. Acesta
poate observa obiecte aflate la o distanta de
18-25 cm. De aceea, In cea mai mare parte a
perioadei cand este treaz, bebelu~ul prive~te
In gol. Totu~i, daca In fata copilului sunt
a~ezateobiecte, l~i va Indrepta privirea catre
acestea. Copilul este atras de fonne ~i figuri
mai complexe. El va fi mai atent la o papu~a
Imbracata decat la o simpla jucarie colorata.
Chiar de la varsta de cateva saptamani,
copilul acorda multa atentie la tot ce seamana
cu chipul uman. La Inceput, bebelu~ii
reactioneaza la orice imagine ce sugereaza
fonna parului, ochii, gura ~i fonna obrajilor .
Dar, la aproximativ cinci saptamani, copilul
acorda cel mai mare interes chipului uman.
Este ca ~i cum acestaar fi programat sa Invete
chipuri. Acest lucru continua pana la varsta
de cateva luni, cand Incepe sa-~i manifeste
c.uriozitatea fata de obiecte colorate, de
diferite fonne.
Auzul
Sunetele sunt vibrar;ii. Copilul poate simti
sunetele in timp ce se afl~ Inc~ In uter.
Curand dup~ na~tere, copilului li va face
pl~cere s~ asculte sunetele provocate de
b~taile inimii, deoarece s-a obi~nuit cu ele In
123
 DEZVOLTAREA SIMTURILOR

O Copilul nou- timpul ~ederii sale In uter. El se va agita, se va

nascut poseda doar zvarcoli ~i va emite sunete putemice.
reac~ii motorii ele- Chiar ~i cei mai mici bebelu~i l~i Intorc
mentare (ac~iuni capul cand aud un sunet. Auzulle este foarte
reflexe). ca suptul, bine dezvoltat. Ca ~i In cazul vazului, un copil
prinderea obiectelor prefera sa asculte vocea umana. La aproxima-
in mana, cascatul, tiv ~ase saptamani, bebelu~ul zambe~te ade-
intinsul. clipitul ~i sea la auzul. unor voci blande, sau la vederea
stranutul. Suptul unui adult. Tot In aceastaperioada, ellncepe
este uneori o ac~iune sa se concentreze asupra sunetelor, cum ar fi
mai lenta ~i, uneori, muzica sau zgomotul ma~inii de spalat, nu
poate fi nevoie de doar sa reactioneze la auzullor .
stimulare. prin atin-
gerea buzelor Mirosul ~i gustul
copilului. Uncopillncepe sa simta mirosuri neobi~nuite
la varsta de o luna sau doua. El va stramba
din nasuc, sau va Intoarce capul dinspre orice
sursa de miros putemic ~i neplacut. Dar se
pare ca bebelu~ii nu au preferinte In ceea ce
O Unele persoane prive~te mirosurile. Ei nu vor alege Intre miro-
considera ca, daca suI unui parfum dulce ~i al unei bucati de
bebelu~ul este branza. Cu toate acestea,bebelu~ii au prefer-
nascut intr-o inte legate de gust. Daca sunt hraniti cu
incapere mai pu,in diferite bauturi, le vor consuma mai cu pofta
luminata, in care se pe cele mai dulci. In cazul In care copilul
aud voci blande, simte un gust amar sau acru, cum ar fi cel al
acesta nu va plange otetului sau al apei sarate, el va Incepe sa se
~i nu i~i va strange strambe, sau chiar sa planga.
pumnii ca ~i cum ar
fi nervos sau speriat.
Atingerea
Acest copil a fost Ca ~i In cazul mirosului, bebelu~ul
nascut intr-o reactioneaza la atingere. Cu toate acestea,nu
incapere intunecata se ~tie exact ce simte. Copilul va plange cu
~i a~ezat pe pantecul § siguranta daca ceva fierbinte sau ascutit li
mamei sale, de unde "'
atinge pielea, Insa nu va reactiona In cazulln
poate auzi ritmul § care pielea li este gadilata cu o pana.
lent, lini~titor, al ~ De asemenea, copilul nou-nascut poseda
batailor inimii ~ un numar de raspunsuri automate, sau
acesteia. ~ reflexe, la anumite tipuri de stimuli: daca i se
ating genele, copilul va clipi, fie ca este treaz
O Rezultatele unui experiment facut pentru sau doarme; daca i se ating palmele, copilul
a demonstra preferin~ele vizuale ale copiilor l~i va Indoi degetele, Incercand sa prinda ceva
de diferite varste. Se pare ca bebelu~ii pre- In mana; iar daca praful ajunge la nasul sau,
fera figurile culorilor sau luminozita~ii. copilul va stranuta.

\
..If'fa'Il¥A. Corpul omenesc 42 -EVOLUTIA FIZIcA I

~
 TUBUL DIGESTIV
Digestia 'incepe 'indatii ce Cele douiJ roluri
principale ale tubului
miincarea ajunge 'in gurii. digestiv sunt:
digerarea alimentelor
Hrana este tranbsformatii 'in
~i fndepiJrtarea
combustibil ce asigurii energie substanfelor
neasimilate de
corpului. organism.
Gura

~
~

i Glande salivare

Esofag

Vezica biliara Sfincter cardic

Ficat Sfincter
Stomac

Ansele

D igestia are loc Intr-un conduct lung de 9 O Aparatul

m, In tubul digestiv care Incepe cu digestiv intra in Duoden
cavitatea bucalil -pe aici intril hrana - func,iune deja la
~i se terminil cu rectul -pe aici se prima imbucatura,
Indepilrteazil substantele neasimilate, pentru ca
remanente. Portiunile principale sunt: organismul sa
cavitatea bucalil, faringele, esofagul, stomacul utilizeze cat mai
~i intestinele, In procesul digestiei fiecare eficient tot ceea ce
avand rolullui specific. consumam.
jn timp ce hrana parcurge tubul digestiv -
acesta poate dura o zi sau chiar rnai mult -se
amestecil pe parcurs cu diferite enzime (subs- Intestin gros
tante produse de celule vii, avand rol de a acce-
(colon)
lera anumite reactii chimice) iar acestea des-
compun substantele nutritive. Organismul poate
utiliza hrana doar dupa descompunerea acesteia.
Valva ileocecala

inceputul procesului
Prima portiune a tubului digestiv este cavi-
tatea bucalil, gura. Cu toate cil hrana stil aici
foarte putin, are loc unul dintre cele mai Cec (caecum)
importante subprocese ale digestiei: aici
Incepe descompunerea moleculelor mari In
molecule mai mici, dizolvabile.
Buzele au mai multe roluri, primul fiind Rect
introducerea rnancilrii cu pierderi minime In
cavitatea bucalil. Deoarece In pielea de pe Canal anal
buze se gilsesc foarte multe\ fibre, terminatii
nervoase, acestea sesizeazil foarte bine, exact, Anus
~7

~
 DIGESTIA

marimea, compozitia, temperatura imbuca- glucoza ~i maltoza, respectiv lizozina care Uvula Palatul dur
turii. Ajungand in gura, brana este mestecata dezintegreazabacteriile. Anumite componente
temeinic, adica este far;1mitata in bucatele mai ale alimentelor sunt dizolvate ~i de apa. Tot
mici. In acest proces se contracta ~i se extind timpul exist:l in gura o anumit:l cantitate de
mu~cbii buzelor ~i ai fetei, astfel limba poate saliva pentru ca din1;ii~i o!?rajii sa nu se frece V31ul
amesteca mai u~or mancarea in gur:l, aceasta intre ele in timpul vorbirii. In momentul in care
neputand aluneca afar:l din mi~carea sfar;1- zarim mancarea,sim1;immirosul ei sau doar o
matoare a maxilarelor. amintim in gand dintr-o clipa in alta cre~te
debitul secre1;iei
de saliva.Dupa ce am mestecat
A Sfaramatul ~i mu~catul bine mancarea~i enzimele, fermen1;iidin saliva
In consumar.ea alimentelor un rol important il
au ~i dintii. In partea din fata opt incisivi, cu
arcadele dentare pblice, mu~ca din mancare
(patru in dantura superioar:l, patru in cea
inferioara); cei patru canini (cate unul in
partea superioar:l ~i inferioar:l, pe ambele
laturi) .functioneaza ca ni~te dinti sfa~ietori, in
fInal rolul celor opt premolari ~i al celor doi-
sprezece molari este sfacimarea branei.
In urma sfaramarii cre~te suprafata hranei;
enzimele din saliva pot incepe descompunere~
moleculelor mari ale substantelor nutritive in
molecule mai mici. Saliva este secretata de trei
perechi de glande salivare ~i din acestea se
varsa in cavitatea bucal;l. Aceasta secretie
vascoas;l este alcatuita in propot1ie de 9SO/odin
apa ~i contine multe enzime importante, printre
care bidrocarburi complexe (amidon), amilaza
care transforma amidonul din alimente in
Saliva ajunge ;n gura Imagine cu vedere
pr;n canalele de din fata (jos). Putem
evacuare ale sa-1 observam daca
glandelor salivare. stam cu fata catre
Orif;c;;le acestora se ogl;nda, cu.gura
afla pe partea deschisa. Structur;le
;nterioara super;oara. mai profunde ale
respect;v cavitati; bucale se pot
;nfer;oara a vedea ;n imaginea
obrazului. din dreapta.

GLANDELE SALIV ARE

Limba

ductului sublingual

mentelor In c;Iile respiratorii. Laringele

au Inceput descompunerea substantelor nutri-
tive, limba formeaza un bol, a bil;l rhicut;!, care
poate fi Inghitit;I dintr-o dat;I. imbuc;ltura aco-
perit;I de saliv;l este Impit1s;l in partea poste-
rioarn a cavit;Itii bucale, de acolo este dirijat;I
c;ltre faringe, care nu este altceva decit organul
musculos ~i membranos situat Intre cavitatea
bucal;l ~i esofag, locul de Incruci~are a c;lii
respiratorii cu cea digestiv;l. Din faringe
alimentul ajunge In esofagul care Incepe pe la
rhijlocul gatului. Acest organ face leg;ltura Intre
cavitatea bucal;l ~i stomac.
in faringe esofagul se Incruci~eaz;l cu c;lile
respiratorii. in timpul inghitirii respiratia este
blocat;I pentru a impiedica p;ltrunderea ali-
mucoasa ale glandelor
'58
(larynx) se ridic;I, atinge cartilajul aflat In spa-
tele limbii, epiglot;l (epiglottis) blocand intra-
rea c;Iilor respiratorii.. In acela~i moment orifi-
ciul posterior al cavit;Itii nazale este blocat;I de
v;Ilul palatin. intre timp limba cu ajutorul altor
mu~chi ai gatului, asemenea unei pompe elas-
tice de cauciuc, Impinge In spate 1mbuc;Itura,
dup;I care cu o ultim;I 1mpingere putemic;I 11
proiecteaz;I In esofag. Dac;I totu~i ajunge o
buc;Itic;I din aliment In c;Iile respiratorii
1ncepem s;I tu~im, pentru ca buc;Itica
respectiv;I s;I ajung;I 1napoi In cavitatea bucal;I.
Inghititura pome~te cu o mi~care voit;I,
con~tient;I, dar din momentul In care
1mbuc;Itura este dirijat;I de limb;I ~i mu~chii
 Dinfii no~tri mu~co, rnman mai mult timp in stomac decat in eso- vagus), care are o aqiune excito-motorie ~i
sfil~ie, macino. fag. Stomacul este un sac in forrrul de J. secretoare. Continutul stomacului -chimul -
Sforilmo alimentele, asem~rotor cu cimpoiul, ~i se imparte in trei ajunge sub f9~ de pasta in intestin.
astfel acestora le p~rti functionale: gura stomacului. frecvent Stomacul este singurul organ care produce
Dantura cre~te suprafafa, numit ~r cardia. fundul stomacului sau fornixul un acid puternic in cantitate mai mare. Una
superioara
pentru ca saliva so (fundus). ~i portiunea terminal~ (pylorus). dintre secretiile sale este acidul clorhidric care
poato fncepe Aceste p~rti se deosebescdestul de mult intre ajuta la descompunerea proteinelor, respectiv
digerarea. ele ~i produc sucuri gastrice diferite. Stomacul la sterilizarea alimentelor, la dezintegrarea
are un strat musculos putemic pentru a putea bacteriilor. Absenta sa cauzeaz~ o digestie
.Incisivi f~mita ~i amesteca~i buc~telele de alimente lene~~ (dysepsie), supraproductia ins~ atrage
.Canin
mai dure cu sucul gastric. care apoi le va dup~ sine boli ulceroase, acestea constand in
descompune chimic. Incitatiile motorii sunt arderea chimic~ a unor zone din peretele
.Premolari
vehiculate prin intermediul aparatului nervos, stomacului (a duodenului sau a esofaguluO.
.Molari sunt controlate mai ales de nervul vag (n~rvus Principala cauz~ a acestor boli este
, producerea acidului in cantit~ti necores-
punz~toare in momente nepotrivite.
Dantura
inferioara MI$CAREA PERISTALTICA
Digestia proteinelor
Un rol primordial al st9macului este inceperea
Ingustare Dilatare digernrii proteinelor. Indepline~te in primul
clnd acest rol prin producerea de cltre celule
din fundul stomacului a unei enzime, care des-
compune proteinele, numita pepsina. Pepsina
Moncarea digerato incepe s~ rup~ lanturile de molecule lungi de
partial nu este proteine din alimente in lanturi de aminoacizi
mi~cato In intestin de i (polipeptide) mai scurte. Acest proces incepe in
forta gravitafionalo ci ! stomac, dar se tennina doar in intestin.
de mi~carea ~ Dac~ pepsina digern proteinele, cum de nu
peristaltico a ,1 digern ~i peretele stomacului? C~ci se ~tie cl
intestinului. : peretele stomacului se compune in mare parte
! din proteine. Explicatia poate fi c~ pepsina este
: o preenzima inactiv~ -inc~ nefunctionala -
I ~ secretandu-se in celulele stomacului sub fo~
, (secunde) I ~ de pepsinogerul, pentru a nu fi digerate chiar
celulele producatore. Pepsinogenul se transfor-
Chimul provoaca unda O For1a gravita1io- ma in pepsina activ~ doar intr-un mediu de
peristaltica Chim nala nu are un efect acid clorhidric, deci doar in momentul in care
considerabil asupra deja s-a amestecat cu sucul digestiv. Celulele
parcursului alimente- care alcltuiesc peretele stomacului sunt prote-
lor prin tubul diges- jate cu un strat de mucoasa,. care impiedica
tiv. Insa in spa1iul realizarea contactului direct dintre sucul gastric
cosmic trebuie avut ~i celulele peretelui stomacului. Pepsina ~i
grija ca mancarea sa acidul clorhidric pot cauza ulcer pe peretele
nu zboare din fa1a stomacului doar dacl acest strat de mucoasa a
astronautului, inainte fost vatamat.
ca acesta sa apuce Producerea sucului gastric este controlata in
sa mu~te din ea. p~rte de nervi ~i in parte de hormoni. Produce-

obrazului la baza limbii, devine reflex, nu mai

poate fi influentat:I voit. In esofag bolul este
purtat in jos de undele de contractie a mu~-
chilor din peretele esofagului, mi~care numit~
mi$care peristaltic~; forta gravitational~ avand
un rol neglijabil, astfel ne putem hrani
nestingherit ~i stand pe cap sau in spatiul
cosmic, in stare de imponderabilitate. Hrana
este purtat~ mai departe in celelalte p~rti ale
tubului digestiv tot de ri1i~careaperistaltic~.

Ecluze in canal
Esofagul este o conduct:I musculo-membra-
noas~ ale c~rei capete sunt inchise de ni~te
inele musculoase. Orifici1le nazofaringian ~i
laringian se deschid cand bolul este proiectat
din faringe in esofag, dup~ care se inchid din
nou, iar bolul este condus mai jos prin
contractiile musculaturii esofagului, de mi~c~-
rile peristaltice. Inaintarea hranei este ajutat:I
~i de secretiamucoas~a glandelor esofagiene.
Ajungerea hranei in stomac este controlat:I
de orificiul cardic. Aici, in stomac, presiunea
este mai mare decat in esofag, pentru ca s~
ajung~ continutul esofagului in stomac iar
continutu1 stomacului s~ nu se reverse clnd
orificiul cardic se deschide.o parte din mu~chii
netezi ai esofagului trebuie s~ se contracte. In
acest fel presiunea de la cap~tul inferior al
esofagului poate cre~te suficient. Orificiul
cardic se deschide, da voie bolului s~ intre in
stomac. apoi se inchide din nou. Alimentele

59
 DIGESTIA

peristaltice puternice, care preseaza mancarea

pal1iaI digerat~ c~tre orificiuI piloric. Sfmc-
teruI piloric este mu~chiuI care blocheazll
intrarea In prima parte a intestinului, In
intestinuI subtire -mai precis In duoden.
Asimilarea substantelor nutritive
Dacll presiunea din stom;c este mai mare
decat 1n duoden, chimuI, prin orificiuI piloric
ajunge in duoden. O unda peristaltic~ proiec-
teaz~ 1n duoden aproximativ 2-5 milimetri de
chim, transmiterea continutului total aI storna-
ctilui poate dura de la 2 la 6 ore. CeI mai repe-
de trec 1n intestin rnanc~rurile bogate 1n
hidrocarburi, predarea celor cu continut mare
de proteinetine rnai mult, dar cea rnai 1ndelun-
gat:! este transmiterea alimentelor grase .
De~i stornacuI execut:! multe functii, prin
peretele s~u poate ajunge doar a cantitate
foarte mic~ de substant~ nutritiv~ In sange.
Doar moleculele apei, ale sllrii, ale anumitor
Ragaitul in multe culturi este ceva
necuviincios, insa are rolul sau in
procesul digestiei.
Aerul inghi'it cu mancarea sau cu bautu-
ra se aduna in partea superioara a
stomacului. pana cand se deschide
orificiul cardic ~i aerul poate trece in
esofag. iar de aici o mi~care caracte-
ristica a 'esuturilor musculoase. cu sune-
tul aferent. il conduce in gura.
medicamente ~i ale alcoolului pot trece prin
, peretele stomacului. Descompunerea tuturor
componentelor alimentelor se continu~ in
intestinul subtire, substantele nutritive sunt
asimilate prin peretele acestuia ~i ajung In
toate p~rtile organismului.

OPe imaginea O Suprafa,a SECTIUNEA PERETELUI

Roentgen a stoma- exterioara neteda
cului se vede foarte ~i cea interioara, STOMACULUI
clar In mijloc unda cu pliuri, a peretelui
peristaltica. care stomacului este
Impinge con1inutul protejata de un
stomacului catre strat de mucoasa,
sfincterul piloric impotriva sucurilor
respectiv catre gastrice acide ale
intestinul sub1ire. stomacului.

rea anumitor componente ale sale Incepe sub o

aqiune nervoasa Inca din momentulln care ne
gandim la mancare, sau zarim alimente, simtim
gustul, mirosul lor, pentru ca stomacul sa se
poata pregc1tidin timp pentru primirea lor. Da-
ca Ins~ nu putem consuma mancarea sperata, se
pot ivi probleme pentru ca nu are ce sa neutra-
lizeze acidul. Daca lns~ alimentele ajung In sto-
mac, ele determina secretarea unei noi cantitati
de sucuri gastrice de catre glandele stomacului.
"Porunca" este data de un hormon, cu secretie
locala, numita gastrina. Ea se produce In pilor
(pylorus) daca In stomac ajung alimente ce
contin prot~ine sau cand aparatul nervos -sub
influenta orica:ror alimente -Indeamn~ la
activitate celulele secretoare de gastrina.

Din stomac in intestin

Daca bolul, dup~ amestecarea cu sucurile
digestive, se transforma In chim, din
portiunea central~ a stomacului pomesc unde

O Daca stratul de mucoasa protector a! ~

"
~
peretelui stomacului este vatamat, atunci sub ~

efectul acizilor epiteliul devine ulceros, ~

-"
u
reprezentat de petele inchise din imagine ~

60
 . "' .
url In socle

Ce este un drog? Drogurile pot C Fumatul de mari-

juana cu ajutorul unui
varia de la cafeina prezentii in hookah (0 pipa tradi-
,ionala) in India. Efec-
inofensiva cea~cii de ceai sau tele de scurta durata
cafea, la substantele care intrii ale acesteia includ 0
u~oara accelerare a
in compozitia droguri1or morta- batailor inimii, senza,ia
le, viindute ilegaL in continuare de gat ~i gura uscate
~i, destul de des,
vom urmiiri folosirea ~i abuzul senza'ii de foame. in
zilele noastre. marijua-
de droguri in prezent. na este 0 substan,a in-
terzisa in majoritatea
An fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamiin- 1;3rilor dinOccident.
I tesc, milioane de oameni folosesc droguri. :in Este Consumata. insa.
mod surprinzator, de cele rnai multe ori, folo- fara restriqii. in unele
sim droguri atunci dind consumam ceai sau ca- ,ari nord-africane -
fea, sau In cazu1 multor adulti, un pahar cu vin unele dintre acestea
ce ne relaxeaza. Ca ~i alte droguri, cafeina din interzicand insa
ceai, cafea sau din alte bauturi racoritoare cum consumul de alcool.
ar fi Coca-Cola, sau alcoolul din vin ~i bere sunt
substante care modifial funqionarea norrna1:l a O Nucile betel au
organismului. Folosite cump~tat, aceste droguri efecte similare cu
sunt relativ inofensive ~i In multe zone ale lumii cele ale tutunului
perfect legale. atunci cand sunt
Totu~i, alte tipuri de droguri sunt ilegale ~i mestecate. S-a
periculoase. Substante ca heroina fac parte din estimat ca
aceas~ categorie, iar detinerea sau folosirea lor aproximativ 10% din
sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide. popula~ia lumii
mesteca betel. Nuca,
Alcoolul ~i tutunul originara din
Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Malaya, este fiarta ~i
Este folosit In aproape toate colturile lumii. cura~ata ~i adesea
Acesta se formeaz~ atunci cand drojdia "0 consumata cu
(particule mici de mucegai) fermenteaz~ ,g lamaie, care
zaharuri In mod natural, In fructe ca strugurii ~ stimuleaza saliva~ia,
~i In seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, .& ajutand astfel la
berea, cidrul ~i ~riile, cum ar fi whiskey~ul, ~ eliberarea drogului.
ginul ~i romul, contin toate alcool.
Acest drog actioneaz~ asupra creierului In fonne de cancer, cum ar £1cella plamani ~i gat,
doua: moduri. Este un anestezic ce amortizeaz~ poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimli
senzatii ~i sentimente. Este de asemenea un ~i ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor,
depresiv, ce Incetine~te aqiuni ~i reaqii. Alcoolul ca bro~ita, prec;:um ~i tulbu~ri la copiii
11poate face pe cel care-l bea s~ se sim~ rnai nenascuti ai unei femei furrultoare.
fericit, rnai spiritual ~i rnai Increzator. Cu toate Aceste boli sunt provocate In special de aite
acestea, ca ~i In cazu1 multor droguri, doar cel ingrediente din fumul de tabac, cum ar £1vaporii
care 11consuma se simte astfel. Ceilalti, Ins~, v~d de tar ~i monoxidul de carbon. Persoanele care
lucrurile ~ cum sunt. inspW fumul de tiga~ In mod regulat -
Majoritatea oamenilor pot s~-~i controleze furru1torii pasivi -se afl~ ~i ele In pericol.
consumul de alcool. Ace~tia sunt "b~utori Nicotina lnsiL5i poate contribui la stimularea
sociali", iar alcoolul se ~se~te In rnagazine,
baruri ~i restaurante. ~ abuzul de alcool este
o problema grav~ In multe tari, fiind strans lega~
de accidente rutiere, crime, sinucideri, violenta ~i
abuz sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este eviden~
atunci cand o persoana dependen~ de acesta
Inceteaz~ s:l-l rnai consume. Aceas~ persoana
poate suferi de anumite simptome ale renuntarii
la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea
cuprind transpiratia, tremuratul, greata ~i
halucinatiile. O O mama eschimosa ~i fjica ei in Zona arc-
Nicotina din tutun este un drog consumat pe ~ tica a Canadei, fumand limba Caprioarei (0
scara larg~ In societate. Furnatul frunzelor uscate ~ planta mica, ce se gase~te in regiunile
ale plantei de tutun este foarte nociv din punCt ~ arctice). Eschimo~ii au acces la pu1ine plante
de vedere f1Zic. Furnatul poate provoca unele J ce con1in droguri.

225
 DROGURILE IN SOCIETATE

vede opusul acestor stari.

in general, ~i in comparatie cu alte droguri
mai puternice, marijuana nu pare sa creeze
dependenta. Cercetarile au demonstrat ca
aceasta poate duce la probleme mai putin grave
in comparatie cu alcoolul sau tutunul. in multe
tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile
~i sa inlature unele pedepse pentru consumul
acesteia.

Barbituricele
Aceste droguri create In laborator sunt uneori
prescrise de medici pentru alungarea insomniei
~i nelini5tii, In calitate de "somnifere" sau
"ca1mante". Sunt, de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, clatorita
faptului c:I sunt prea nelini~tite, agitate ~i speriate
tot timpul.
Barbituricele sunt prescrise rnai rar In zilele
noastre iar folosirea lor este supravegheata cu
atentie. Aceasta datorita problemelor din trecut,
inclusiv abuzul, dependenta fizic:I ~i psihologica.
In doze rnari, barbituricele prOOuc efecte
similare cu cele ale alcoolului. Simptomele
lncetarii folosirii acestora sunt foarte grave,
uneori chiar fatale.

Amfetaminele
Fabricate ~i ele In laborator, aceste medi-
camente sunt denumite "excitante". Cei care
le folosesc se simt energici ~i alel1i. Aceste
medicamente accelereaza reactiile chimice ale
organismului, producand energie. Au fost
folosite, candva, ca tablete pentru slabit.
Problema este ca, de multe ori, consumatorul
este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti
din nou energic. Acest fapt poate duce la
obi~nuinta ~i dependenta psihologica.

C Femei dependente de morfina in Fran1a

( 1890). Morfina este un derivat al opiului ~i
se gase~te de obicei sub forma de praf ce se
dizolva in apa. Era folosita mai ales pentru
alinarea durerilor. in spitale.

O Cafenea in Londra in secolul 18. Efectele

stimulatoare ale cafeinei, ingredientul activ al
cafelei, f3cea din aceste cafenele centre
sociale ~i literare.

unei persoane, [.Icind-{) sa se simta mai alerta ~i

mai p1ina de viata. Fumatorii se obi~nuiesc rapid
cu fumatul ~i trebuie sa fumeze mai mult pentru
a obtine ace1a,o,i
efect. Ace~tia pot, de asemenea,
deveni dependenti din punct de vedere
psihologic, deci, chiar daca sunt co~tienti de
pericolele ~i riscurile la care se expun, le este
foarte greu sa renunte la acest obicei.

Stimularea creierului
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid
provenit 1n acest caz din frunzele plantei de ceai,
sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina
este prezenta ~i 1n cacao ~i unele bauturi
racoritoare, cum ar fi cola.
in consumul zilnic, cantita1;i1ede cafeina sunt
de obicei reduse. insa, 1n cantitati mai mari,
aceasta poate cauza probleme mai grave de
sanatate, cum ar fi somnul nelini$tit ~i tulburarile
digestive.
Marijuana, denumita ~i canabis sau ha~i~,
este extrasa din canepa. Cel care o consuma
se simte relaxat, tihnit, mai con~tient de ceea
ce-l Inconjoara ~i mai capabil de a fi
Increzator ~i creativ. Cel ce prive~te din afara,

226
 O Diferite forme de Halucinogenele
"ierburi" ~i radacini Halucinogenele reprezinta un grup variat de
de canabis. Aceasta droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
planta cre~te in "ciupercile rnagice" $i mescalina din cactusul
salbaticie in diferite "peyote". Celelalte sunt create 1n laborator, ca
regiuni ale lumii. I.SD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub
Partea masculina a numele de "acid".
plantei con~ine fibre, Aceste droguri au efecte drarnatice asupra
iar cea feminina, con$tiintei, a simturilor $i a perceptiei
fructul ~i radacina. consurnatorului. Acesta poate avea halucinatii
puternice $i o astfel de "calatorie" poate fi
extrem de inspaimantatoare.
O Consumul de Cea rnai rnare parte a halucinogenilor nu
marijuana -de unul creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe
singur sau in grup - termen lung nu par sa cauzeze o dependenta
reprezinta o psihologica puternica. Ace$tia provoaca insa o
activitate ilegala, iar toleranta 1n organism, iar oamenii au murit,
de~inerea sau chiar, sub influenta lor. De exemplu,
consumul de canabis consurnatorul poate sa-$i 1nchipuie ca este
~ este. inca, o capabil sa zboare, $i sa sara pe fereastra.
~ infrac~iune in multe
z ~ari.
Opiaceele
Opiul, morfina $i heroina se obtin din specia
de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari
temporare de amorteala, lini$te $i chiar
exaltare $i fericire. in medicina, aceste droguri
se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt
lnsa.. deosebit de puternice $i periculoase,
putand provoca rapid toleranta In organism $i
dependenta serioasa. O supradoza poate
chiar ucide. Renuntarea la consumul acestora
se realizeaza sub supraveghere medicala, iar
Teactiile organismului sunt neplacute: friguri,
crampe, greturi, transpiratie $i tremuraturi.
Cocaina ~i "crack"
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele
plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel
care o consuma alert $i plin de energie, chiar
euforic. De$i unii oameni pretind ca pot folosi
cocaina ca pe un drog social sau "de
recreere", ca $i alcoolul, altii devin depen-
denti din punct de vedere psihologic de
aceasta. Printre alte efecte se numara
halucinatiile, teama $i paranoia.
O Cele rnai cunoscute droguri ~i efectele lor. O Fumatori de opiu in Londra in anul 1870.
Exista rnulte alte feluri de droguri consurnate pana la inceputul secolului 20, opiul era des
in toata lurnea, rnulte dintre acestea consumat in Statele Unite ~i Marea Britanie,
con1in3nd alcaloizi, baze organice naturale ca o metoda de "evadare". Era de asemenea
aflate in plante. administrat copiilor .
"Crack" este o versiune modificat!, din punct
de vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre
drogurile cele mai puternice ~i creeaza
dependenta. in unele zone consumul ilegal al
acestora poate duce la jafuri, violenta ~i alte
infractiuni.
Consumul pe plan mondial
si abuzul
Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale,
1:n mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele
altereaza aspectele rnintaie, cum ar fi g:1ndirea,
concentrarea, agilitatea, emotiile ~i con$tiinta.
Acestea sunt droguri psiho-active. in cadrul
rnajorit!tii culturilor ~i societ!tilor din lume,
oamenii folosesc droguri psiho-active. Drogt)rile
~i motivele consumului acestora variaza de la o
zorulla alta ~i 1:nfunctie de timp.
in multe tari din Occident, cocaina ~i heroina
sunt substante ilegale. Marijuana este de
asemenea ilegala, iar consumul acesteia este
condamnat -de~i probabil rnai putin astazi ca 1:n
trecut. Alcoolul ~i nicotina se g:lsesc peste tot.
Totu~i, 1:nmulte regiuni ale Africii de Nord,
detinerea ~i consumul de marijuana sunt
permise. Pe de alt! parte, consumul de alcool nu
este In general perrnis. in unele tari musulrnane,
alcoolul este absolut interzis. in unele regiuni ale
Americii de Sud, oamenii consurna cocaina
aproape la fel de normal cum cei din Marea
Britanie beau ceai. in zone din Asia, oarnenii
consuma opiu 1:nmod regulat ~i fara sa 1:ncalce
legea -iar din opiu se extrage heroina.
De ce o faci?
Un motiv comun al consumului de droguri 1:n
mediul social este folosirea lor ca "lubrifiant
social", de la o conversa!;ie la o cea~ct de cafea,
la o noapte petrecut! 1:ntr-un bar. Drogurile li
ajuta pe cei ce le consurna sa devina rnai
relaxati, deschi~i, prieteno~i, vorbareti ~i
sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri
este faptul ca acestea par sa confere o u~urare
temporara, un fel de evadare pentru o perioada
de timp.
Oamenii Incearca sa se deta~eze de o
1:ntreagaserie de probleme: stres, bani, griji, prea
mult! sau prea pu!;ina munct, farnilii ~i prietenii
destrarnate, ~i a~a rnai departe. Unele persoane,
1:nsa, extind aceast! idee ~i 1:ncearct sa se
deta~eze de tot de lumea reala. Ele nu se pot
227

lupta cu via1;areal~ ~i consuma droguri pentru a
experimenta ~i a-~i crea o lume fantezist:1
altemativ~.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma
droguri este reprezentat de presiunea exercitat:1
1n cadrul unui grup. O persoarul ia droguri
pentru ca ~i prietenii sau colegii din anturajul
acesteia fac acest lucru.
Probleme cauzate de consumul
de droguri
Exist:1 foarte multe probleme legate de consu-
mul de droguri. De exemplu, orice u~urare sau
evadare dat:1de un drog este doar temporara. Pe
masura ce efectele drogului dispar, consu-
rnatorul se 1ntoarce 1n lumea real~, f~ra banii
cheltuiti pe drog, sau timpul petrecut sub
influen1;aacestuia.
Ce-i prea mult nu-i s:lrultos, ~i acest lucru este <
cu sigurant~ valabil in cazul drogurilor. ~
Organismul ~i mintea se pot imbolnavi dac~ se
consuma droguri prea mult timp, sau prea mult
o dat:1-o supradoza.
De exemplu, o betie cu alcool poate ajuta o
persoarul s:l uite de griji pentru un timp. ins~
alcoolul poseda efectul pierderii inhibitiilor,
f~candu-l pe cel care iI consuma s~ fie rnai
nes~buit. in consecint:l, acesta poate provoca o
b~taie, sau poate cauza un accident de rna~ina,
probabil ranind alte persoane, dar ~i pe sine
insu~i. Este posibil, de asemenea, ca acestuia s:l
i se faca rau ~i s:l se 1nece cu resturi de vars~turi.
O problem~ major~ este aceea c~ multe
droguri creeaz~ obi~nuint~. Folosirea
repetat~ a unui drog poate duce la
dependent~. Consumatorul este dependent
de drog ~i simte nevoia de a-l lua in mod
regulat, pentru simplul motiv de a putea
merge mai departe.
228
Efecte ale dependen,ei
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau
fizica, sau ambele. Dependenta psihologica
(uneori numita obi~nuinta) se petrece in mintea
omului. Consurnatorul simte ca nu poate sa
gandeasc~ norrnal ~i sa supravietuiasca fara
ajutorul drogului. in cazul dependentei flZice,
nervii, mu~chii, inima ~i alte organe ale
corpului au nevoie de drog pentru a-~i
continua functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul
poate suferi probleme fizice ~i mintale ale
renuntarii la acestea. Aceste probleme variaza de
la tremuraturi ~i friguri, la transpiratii, crampe ~i
dureri, halucinatii (zarirea sau simtirea unor
lucruri care nu sunt reale), incon,5tienta ~i chiar
convulsii fatale.
Organismul se obi.5nuie~te treptat cu unele
Corpul omenesc 70 -DROGURI MEDICINALE
droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai
mare de drog pentru ada acele~i rezultate ca
lnainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce 1n ce
mai mari de drog, 1n vederea obtinerii acelu~i
efect, poartl denumirea de toleran1;a.
Modul de administrare al drogurilor poate fi
de asemenea periculos. Inspirarea cocainei
poate deteriora nasul ~i caile respiratorii.
InjeCtarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al
unei seringi, care nu sunt sterile, poate provoca
infectii ca hepatita ~i SIDA.
intreruperea obiceiului
Exista cateva metode de lntrerupere a
consumului sau a dependentei de droguri.
Acestea cuprind:
.administrarea unor medicamente speciale,
sub supraveghere medicala,
.tratamente de psihoterapie sau forme
similare de tratament,
.aderarea la grupuri formate din fo~ti
consumatori,
.reabilitare 1ntr-un centru de dezintoxicare,
.deta~area de situatia sau grupul social
unde a 1nceput consumul de droguri,
.~i combinatii ale acestora.
Multe din cele enumerate mai sus costa bani,
iar unele societati nu asigura resurse adecvate 1n
vederea abtinerii de la consumul de droguri ~i
reabilitarii. De asemenea, reU$ita depinde de pu-
terea vointei ~i motivatia consumatorului Insu~i.
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu
scopullmbunatatirii performantelor lor. Admi-
nistrarea steroizilor anabolici, care fortifica
mu~hii, sau a altor stimulente, cum ar fi
~rnfetaminele, este considerata frauduloasa, iar
aceste droguri au fost interzise de toate
organizatiile sportive responsabile.
Consumul unor droguri poate duce chiar la
crime. Se recurge adeseori la jafuri, spargeri ~i
alte infractiuni, 1n vederea obtinerii banilor
pentru cumpararea drogurilor. Acest lucru se
1ntiimpla mai ales 1n cazul drogurilor puternice,
care creeaza dependen1;a~i care sunt adesea cele
mai scumpe. Detinerea sau consumul oricarui
drog interzis prin lege reprezinta o infractiune.
Corpul omenesc 72 -BOU MINTALE
 .

in organismul nostru se O Daca organismul

este deshidratat,
desfa~oara milioane de pro- hipotalamusul sem-
naleaza o modificare
cese in fiecare secunda toate
a nivelului apei.
fiind controlate ~i coordonate Aceasta determina
lobul posterior al
de o portiune minuscula a hipofizei sa elibereze
creierului. hormon anti-diuretic
(ADH), mic~orand
~stfel cantitatea de
I maginati-vi1 ci1 lui1m o celula dintr-un corp apa pierduta prin
omenesc, apoi o a~ezati pe o bucati1 de rinichi ~i vezica. De
sticli1 ~i o priviti la microscop. Ce se va asemenea, glandele
intampla? ~oate celula si1 supravietuiasci1? suprarenale produc
Aceastanu ar avea substante nutritive care si1 mai mult aldosteron,
o tini1 in viati1, nicr ci1lduracorpului care si1o permitand astfel ca
mentini1la o temperaturn potriviti1, sau lichide sarea sa fie retinuta
care si1impiedice deshidratareaei. in rinichi. Atunci
Departe de mediul si1ucaracteristic, celula cand se bea apa,
ar muri in cateva minute. Chiar daci1 tinem hipotalamusul
celula in api1 ~i o mentinem la temperatura detecteaza schim-
n(jrmali1a corpului, de 37°C, aceastava muri barea ~i produce o
in curand. Celulele necesiti1un echilibru de mic~orare a nivelului
substante chimice special, cu concentratii de ADH ~i de aldos-
specifice ~i cu nivele corecte ale pH-ului teron.
(aciditate sau alcalinitate). Datoriti1 fragiliti1tii
sale, echilibrul intern al organismului trebuie O Nivelul glicemiei
mentinut permanent -fie ci1 organismul este reglat de
doarme sau este activ. secre1ia de insulina
~i glucagon din
O Noua termografii ale unei persoane aflate pancreas.
in stare de somn, realizate la intervale de Glucagonul mare~te
jumatate de ora. Culoarea trece de la alb nivelul de zahar din
(cea mai fierbinte), la ro~u ~i galben. Modifi- sange, iar insulina II
carile se observa in special pe fa1a ~i m3na. mic~oreaza.

scadere a nive-
Iului glicemiei

glucoza
eliberata glucoza depozitata

FICAT

-secre,ie de insulina
Lsecre~ie de 1
\ glucagon I PANCREAS

~
"
~
011

~ maSurarea glicemiei din sange

O de catre hi otalamus

15

91
 ECHILIBRUL INTERN

Procesul care controleaza conditiile din lucru poate duce la acumularea unor cantit~ti In plus, prin interrnediul nervilor autonomi,
interiorul organismului este denumit home- prea mari de ap~ In unele p~rti ale corpului, hipotalamusul comand~ dilatarea vaselor de
ostaza. Organismul are monitoare interne ~i In timp ce altele devin "lnsetate", provoc§,nd sange din piele. Astfel, cantit~ti mai mari de
coordonatori pentru controlul automat al sis- depunerea unor substante chimice cu con- sange cald circul~ prin ~i in vecin~tateapielii,
temelor vitale, iar acestea mentin temperatura centratii periculos de mari. intensificand efectul general de racorire.
corpului ~i nivelele lichidelor, oxigenului ~i Hipotalamusul controleaz~ intrarea, circu-
glucozei din sange (energia). Coordonatorul latia ~i eliminarea apei. Receptori speciali din Echilibrul calciului
de baza al homeostaziei este o portiune mica interiorul hipotalamusului stabilesc concen- Controlul concentratiei de calciu este un exem-
din mijlocul creierului, numit hipotalamus. tratia sau diluarea s§,ngelui. Dac~ nivelul apei plu ce ilustreaz~ modul in .care mecanismele
Hipotalamusull~i exercita controlul prin doua din s§,nge scade, hipotalamusul trimite mesaje homeostatice ale corpului trateaz~ un singur
sisteme ale corpului. Unul este sistemul ner- glandei hipofize, situate In partea inferioara a element chimic. Peste99% din concentratiade
vos autonom. Celalalt este sistemul endocrin acestuia. Hipofiza, de m~rimea unui bob de calciu a organismului se afl~ in oase ~i dinti -
sau hormonal, care are la baza hormonii, maz~re, este Ins~rcinat~ cu multe procese hor- in conditii normale. Restulde 1% se g~se~tein
"mesagerii chimici" ai corpului. monale. Ea elibereaz~ hormonul denumit va- sange ~i in alte lichide ale corpului, ins~ nu
sopresin~, sau ADH (hormonul antidiuretic). este lipsit de important~. Acesta estevital pen-
Sistemul nervos autonom Acesta circul~ prin s§,nge ~i ajunge la rinichi. tru multe procese ale organismului, inclusiv
Sistemul nervos autonom reprezinta partea Aici, modific~ mecanismele de filtrare a s§,n- coagulareasangelui ~i functionarea s~~toas~ a
"automata" a 1ntregului sistem nervos. Acesta gelui, a~a Inc§,t rinichii permit trecerea unor inimii, mu~chilor ~i celulelor nervoase.
are o actiune rapida ~i regleaza 1n mod con- canti~ti mici de ap~ In urin~. Apa r~m§,ne ast- Acest procent de 1% calciu trebuie contro-
tinuu f\.!nctionarea multor organe interne, fel 1n s§,nge. in acela~i timp, hipotalamusul lat ~i mentinut in limite reduse, in ciuda con-
cum ar fi inima, vasele sarrgvine ~i intestinele. provoac~ senzatia de sete; prin urmare, se vor sumului variat de calciu, preluat din alimente.
Sistemul autonom are doua parti: sistemul consuma mai multe lichid~ restabilind Controlul este exercitat cu ajutorul a doi hor-
simpatic, care tinde sa accelereze lucruri[e, ~i nivelele corecte de fluid din organism. moni -horrnonul paratiroid ~i calcitonina.
sistemul parasimpatic, care 1I 1ncetine~te. Horrnonul paratiroid este produs in cele
Aceste doua portiuni actioneaza deosebit de Controlul temperaturii patru mici glande paratiroide, inglobate in
eficient, controlandu-se reciproc. De exemplu, Este important ca organismul s~ nu devin~ glanda tiroid~ din gat. Acestadeterrnin~ oasele
daca organismul este supus brusc stresului, prea fierbinte sau prea rece. Reactiile sale chi- s~ elibereze in sange o cantitate din calciul pe
hipotalamusul prime~te semnale nervoase din mice, controlate In rnare parte de substante care il contin ~i actioneaz~ asupra rinichilor,
multe parti ale corpului ~i din alte regiuni ale proteice speciale, denumite enzime, se desf~- l~sand o cantitate mai mic~ de calciu s~ treac~
creierului. La randul sau, acesta e~ite semnale ~oara cel rnai eficient la 37°C. Multe din aces- in urin~. Prin urmare, nivelul de calciu din
prin nervii simpatici, accelerand ritmul batailor te reactii chimice, In special cele din mu~chii sange ~i din lichidele corpului cre~te.
inimii ~i provocand dilatarea unor vase de san- solicitati, produc c~ldura. Dac~ se acumu- Calcitonina provine din glanda tiroid~. Ea
ge. Acest lucru permite circulatia unei cantitati laeaz~ prea mul~ c~ldura Intr-o parte a cor- se opune actiunii horrnonului paratiroid,
mai mari de sange 1n mu~chii din membre, pului, va "praji" proteinele ~i alte constituente incurajand oasele s~ preia calciu din sange ~i
corpul fiind pregatit pentru activitati fizice. ale corpului, la fel cum se praje~te un ou. Una s~-l depoziteze, determinand de asemenea
Partea hormonala a controlului hipotala- dintre sarcinile s§,ngelui este aceea de a rinichii s~ elibereze cantitati de calciu in sur-
musului actioneaza mai lent decat cea ner- Impr~~tia aceas~ c~ldur~ In Intregul organism. plus din sange in urin~.
voasa, 1nsa o data declan$ata, efectele aces- Mecanismul prin care corpul l~i contro- Exemplele de mai sus constituie doar o
teia dureaza de obicei mai mult. De, exemplu, leaz~ temperatura nu este Inc~ pe deplin Inte- mic~ parte din procesele interne ale organis-
echilibrul apei este vital pentru organism. in les. Acesta poate fi legat de concentratiile de mului. Multiplicati acestetipuri de sisteme de
urma multor reactii chirnice din organism calciu ~i sodiu din s§,nge, sau de lichidul din control de cateva sute de ori, pentru a v~ face
rezulta apa care se pierde continuu prin tran- jurul hipotalamusului. Dac~ organismul se o idee despre nu~rul infinit de substante
spiratie, prin urina ~i prin aerul expirat. Acest supralnc~lze~te, hipotalamusul trimite mesaje chimice ~i procese care alc~tuiesc mecanis-
glandelor sudoripare din piele prin sistemul mele homeostatice complexe, vitale pentru
nervos autonom. Aceste glande elibereaz~ mentinerea echilibrului intern al unui orga-
transpiratia la suprafata pielii, r~corind corpul nism. Toata aceast~ activitate intem~ se
prin evaporarea acesteia. Pierderile de ap~ se desf~~oar~in mod complet automat la o per-
realizeaz~ cu ajutorul sistemului de monitori- soan~ s~n~toas~-un miracol al ma~in~riei
zare a apei, care este descris mai sus. biologice.
PRINCIPALELE CONTROALE HOMEOSTATICE REA LlZATEDEHIPOTALAMUS

..,
nervi
reglarea
temperaturii

ACTH TSH
-"
---,
,..,
~ tiroxina I
~ , producere -+-J
~ ADH
~ de caldura
o
I O Principalele ~
~ mecanisme ale
aldosteron calcitonina homeostaziei.
O Sectiune prin lobul anterior al hipofizei. Controlul exercitat
Celulele albastre produc un hormon care
l.pH de hipotalamus
regleaza glicemia din sange. Portiunile de face ca organismul
culoare ro~ie secreta hormoni care regleaza presiune
sa func1ioneze ca
calciu in sange
activitatea tiroidei ~i a glandelor suprarenale. osmotic3 un intreg

92
Corpul Omenesc 7 -COMPUTERUL BIOLOGIC Corpul Omenesc 23 -CHIMIA CORPULUI
$tim cu totii ca toti copiii sea-
mana cu parintii 1or sau cu
bunicii -5i ca fratii -5i surorile
seamii'nii intr-o oarecare mii'su-
ra. Sepune totu-5i intrebarea..
cat de sigur se pot prezice
triisaturile viitoruhti copil?
Cercetarea detaliata a ereditatii
ne ofera cateva raspunsuri 1a
aceasta intrebare.
BAIAT SAU FATA?
femeie
44 +
xv
embrion
0 lui. Cromozomii se afla In centrul sau nucleul
~
fata baiat
O Dintre cele 23 de perechi de cromozomi
una determina sexul copilului. Barba1ii au
cromozomi X ~i Y; femeile XX.
O Michael Douglas mo~tene~te aspecul fizic ~i
poate ~i talentul actoricesc a! tatalui sau, Kirk.
O parintele geneticii, Gregor Johann Mendel
a stabilit principiile geneticii in anul 1865.
D e fiecare data cand spunem "seamana
cu familia" sau "are ochii mamei" ne
referim de fapt la ereditate sau, In lim-
baj ~tiintific, la genetica -studiul genelor .
Cea mai buna definitie a genelor este pro-
babil cea In care genele sunt descrise ca fiind
coduri biochimice. Genele sunt entitati foarte
mici. Oamenii de ~tiinta ~tiu ca ele sunt pur-
tate de cromozomi -ni~te structuri mici, cat
un firicel, observabile cu ajutorul microscopu-
fiecarei celule umane. Toate aceste structuri
Impreuna realizeaza amprenta chimica
completa a uhei persoane.
Perechi identice
Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjati In 23
de perechi, una din fiecare pereche provenind
din sperma tatalui, celalalta din ovulul mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte ase-
manator dar nu sunt identici. Femeile au 23
de perechi identice In timpce la barbati exista
o pereche -cromozomul sexual -care nu
119
EREDITATEA

dinta de a se face evidente In constructia fizica

GENELE PENTRU DETERMINAREA CULORII OCHILOR a unui individ, chiar daca sunt prezente de la
un singur parinte. E nevoie de o pereche de
gene recesive -cate una mo~tenita de la
Mo~tenirea unui singur factor Mo~tenirea poligena
fiecare parinte -pentru ca trasatura pe care o
Copii
poarta sa devina evidenta 1n decursul vietii.

parin,i Mo~tenirea unui singur factor

Geneticienii au identificat un numar mare de
gene dominante ~i recesive. De exemplu gena (
responsabila pentru aparitia parului cret este
una dominanta.
in termeni practici, asta nu Inseamna ca
poti prezice cu siguranti1 daca copilul va va
mo~teni parul buclat. Modul de comportare a
genelor este unul aleator, gena dominanta res-
POnsabila pentru aparitia parului cret avand
~anse sensibil mai mari de a transfera aceasta
trasatura. Principiul de functionare ne poate
ajuta lnsa 1ntr-un-inod negativ- sa Intelegem
ca nu ne putem a~tepta la un copil cu par
drept (daca ne-am dori a~a ceva) atunci cand
unul dintre parinti are parul cret iar celalalt nu.
Aceasta forma de ereditate, numita mo~te-
nire a unui singur factor, este relativ simpla ~i
ne poate oferi informatii generale asupra sa-
<I> <I> <I> <I> natatii ~i aspectului general al viitorului copil.
Copii Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor
"normale" sunt date de catre genele dorni-
.Gena dominanta pentru ochi caprui
nante. Cu toate acestea mai exista ~i exceptii.

.Gena dominanta pentru ochi alba~tri

in conform;tate cu teor;a unu; factor s;mplu
al ered;tiJt;; (stiJnga-sus), cop;;; piJr;nt;lor cu
och; ciJpru; vor avea och; ciJpru; pur;, alba~-
tr; pur; sau ciJpru;. Atunci cum se expl;ciJ
d;vers;tatea de culor;? Conform teor;e; pol;.
genelor (dreapta-sus) culoarea este deter-
m;natiJ de ma; multe perech; de gene.
este identic. La femei exist.I doi cromozomi
mari, In form~ de X, In vreme ce la b~rbati
exist.I unul Y, av~nd forma unui carlig.
Aceast.I mic~ diferent~ In strucura celular~
este "cheia" solution~rii dilemei dac~ copilul
care se va na~te va fi b~iat sau fat.I. Modulln
care se dispun cromozomii pentru a forma
Factorul X
.Cromozomii X ~i Y determina sexul unei per-
~ soane. Cromozomul X mai contine 1nsa ~i alte
Por;nf;; cu och; alba~tr; vor avea cop;; cu 1 16gene care nu au nimic In comun cu caracter-
och; alba~tr; (E) dar culoarea och;lor ~ isticile sexuale ale individului. Aceste gene
, sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex
cop;;Ior a; coror por;nf; au och;; de culor;
d;fer;te nu poate fi prec;zato din cauza I~deoarece ele sunt mo~tenite de catre individ,
numorulu; mare de gene ~; a modulu; In .~ 1n acela~i timp cu cromozomul sexual.
care ele ;nteracf;oneazo (A, B, C ~; D), I~ O astel de gena este cea care ne perrnite sa
ceea duce la o mare var;etate de culor;. ': distingem corect culorile. O anumita gena care
~:§.se gase~te doar 1n cromozomul X este cea care
ne face sa putem distinge culorile ro~u ~i verde.
perechi, este de cea mai mare impprant~. Vederea policrornatica este o trasatura dorni-
Fiecare pereche contine gene similare ~i deci nanta iar daltonismul e recesiva. Daca un
formele cele mai simple ale eredit~tii se pot barbat are Inscrisa aceasta gena 1n codul sau
determina din perechile singulare de gene.
Genele care se comportl astfel pot s~ apar~ O in aceasta familie, genele dominante au
1n dou~ forme diferite, una dominanta, cealalta prod us trasaturi evidente, ca de exemplu,
recesiv~.De obicei, genele dominante au teri- ochii mamei ~i nasul tatalui.

120

O Toate trasaturile ochi alba~tri sau gri
noastre se afla sto- (deasupra ~i dreapta).
cate in codul nostru Gena responsabila
genetic. Gena res- pentru parul buclat
ponsabila pentru este dominanta fa,a
ochii caprui este de cea care ne face
dominanta in com- sa avem parul drept
para~ie cu cea pentru (jos ~i la dreapta).
genetic, pe singurul sau cromozom X, el este
cu sigurantil daltonist deoarece nu are unde sa
aibe ~i gena cealalta, chiar daca ea este domi-
nanta. Daca o femeie mo~tene~te gena daltonis-
mului, efectele ei sunt suprimate de caracterul
dominant al celuilalt cromozom X, asta daca nu
e foarte ghinionista ~i ar avea nenorocul de a
mo~teni genele anormale ale ambilor parinti.
In situatia in care un barbat contribuie cu
un cromozom X la o fiica ~i cu un cromozom
y la un fiu, rezulta ca un daltonist nu poate
sa transmi~ acest defect fiului sau. Daca fiul
va fi daltonist, gena trebuie sa fi foSt transmisa
de la mama care era purtatoarea unei gene
anormale pe unul din cei doi cromozomi X.
Daca mama are o vedere normala, ea are cu
sigurantil o gena normala, pe celalalt cromo-
zom x. In orice caz, fiica barbatului daltonist,
cea care prir11e~te acest cromozom, va fi cu
sigurantil purtatoare a genei daltonismului.
Hemofilia (0 boala rara care nu permite
coagularea sangelui) este 0 alta caracteristica
recesiva, in legatura cu sexul ~i care se trans-
mite tot prin intermediul cromozomului x. 0
femeie poate fi purtatoare a acestei gene ~i ori
de cate ori va transmite cromozomul unui des-
cendent de sex masculin, va aparea boala. Un
copil de sex feminin va necesita o doza dubla
de asemenea gene, din partea ambilor parinti,
pentru a fi afectata de he~ofl1ie. Dat fiind fap-
tul ca gena in sine este foarte rara, doza dubla
este practic aproape imposibil Sa apara.
~
"
.
6
O O lista cu Boala este
trasaturi ereditare acum in~eleasa
dominante ~i ca fiind transmisa
recesive. Hemofilia, prin intermediul
o boala rara a unei gene
sangelui a afectat ~i recesive, pe
urma~ul masculin al linia teminina
reginei Victoria. de purtatori.
O Cromozomii gigan~i ai musculi~ei.
Colorantul scoate in eviden~3 benzi deschise
~i inchise de-a lungul cromozomilor. Aceste
benzi reprezint3 genele. Genele con~in
proiectul unui individ.
Genele recesive, fie ele nonnale sau anonnale,
potfi "purtate" de oameni de-a lungullntregii
lor vieti, fara ca acestea sa devina vreodata
evidente. jn acel~i timp, din moment ce ele
exista, sunt transmise din generatie In genera-
tie, dar se pot manifesta brusc In lantul eredi-
tar la oricare dintre descendenti. Daca gena
recesiva este anonnala, ea poate reprezenta
un motiv de Ingrijorare.
Gene imperfecte
jntrebarea este de unde apar Intai genele
imperfecte. Explicatia cea mai simpla este ca
aparitia lor este pur accidentala. jn timpul
stadiilor timpurii de producere a celulelor O Trasaturile normale nu sunt intotdeauna
sexuale (spennatozoidul la barbati ~i ovulul dominante fa1a cele anormale. Gena respon-
feminin) cromozomii sunt reprodu~i printr-un sabila pentru degetul in plus este dominanta.
proces chimic.
jn mod inevitabil, 1n timpul celor citeva mi- celulele unna~ilor copilului. Acest fenomen se
lioane de ori de cate ori acest proces de copiere nume~te mutatie genetica.
are loc, pot sa apara ~i erori. Chiar ~i numai o Mutatiile reprezinta o pura intamplare, ~i ca
mica schimbare a ordinii elementelor chimice toate hazardurile, ele pot fi intamplari fericite
poate duce lao alterare a mesajului codificat de sau nefericite. Din nefericire, in interioruI cor-
gena 1n cauza. Daca1n timpul fecundarii aceasta pului uman, care este un organism foarte com-
gena se va transmite ~i urma~ul supravietuie~te, plex, schimbarile se produc de obicei spre o
mesajul genetic alterat va fi reprodus 1n toate directie negativa. Dar cum genele sunt produse
121
 EREDITATEA

prin duplicarea genelor deja existente, daca nu

a aparut o mutatie, evolutia genelor imperfecte
va fi stopata. Nici chiar noi nu am fi evoluat de
la stadiul organismelor primitive unicelulare ~i
rasa urnana nu ar fi existat niciodata, daca aces-
te procese nu ar fi avut loc.
in procesul evolutiv multe schimbari In rau
sunt eliminate pe cale naturala. Fie copilul
moare Inainte sau la- na~tere, fie indivizii afec-
tati cedeaza In lupta pentru supravietuire,
fiind astfel eliminati treptat. Dar unele mutatii
reprezinta un avantaj: "mutantii" devin vig-
uro~i In detrimentul indivizilor "normali" ~i
astfel evolutia mai face un pas 1nainte.

Pericole externe
Rata naturala deproducere a mutatiilor geneti-
ce este foarte scazuta. Ea poate Insa deveni
ffiai mare din cauZa efectelor drarnatice ale
unor elemente chimice sau a radiatiilor. Razele
X ~i reziduurile nucleare sunt In principal incri-
minate: din aceasta cauza radiografiile se fac
foarte rar embrionilor 1n dezvoltare, ovarelor
sau testiculelor ~i se iau masuri foarte stricte de
protejare a oamenilor 1mpotriva radiatiilor nu-
cleare. Anurnite schimbari, cum ar fi Inmultirea
1mbolnavirilor de leucernie la copiii care traiesc
1n apropierea centralelor nucleare ne fac sa
1ntelegem ca precautille nu pot fi niciodata su-
ficiente. in plus, nici unul dintre noi, oriunde
am ti-ai, nu ne putem apara de radiatiile cosrni-
ce care ating pamantul ~i suntem cu totii vulne-
rabili la alte surse de radiatii naturale, cum ar fi
cele date de elementele radioactive din hrana
~i sol. Toate acestea contribuie 1ncet, dar sigur,
la cre~tere naturala a ratei mutatiilor genetice.
incruci~area genetica
Cu toate ca mutatia genetica este singura cale
de prbducere a unor noi gene, natura are pro-
pria sa metoda, foarte ingenioasa, deIefacere a
perechilor de gene (una de la rnama ~i una de
la tata). Acest proces de refacere genetica care
cre~e semnificativ numarul combinatiilor gene-
tice ~i deci a varietatii de noi indivizi, se petrece
1n timpul meiozei (denumirea ~tiintifica a pro-
cesului de divizare ~i multiplicare celulara).
incruci~area genetica este de multe ori be-
neficl, dar uneori da gre~, adaugand bucati
suplimentare la anurniti cromozorni. Acesta este
$i cazul sindromului Down, cand oul fecundat
are 47 de cromozorni 1n loc de 46. Sindromul
Down apare la 1 din 700 copii nascuti, rnai ales
la mame rnai 1n varsta. Copilul afectat ("mon-
goloid") are trasaturi distincte ~i poate fi handi-
capat mental sau poate avea serioase dificultati
de 1nvatare.
Penetran,a
Problema defectelor mo~tenite este ~i mai mult
complica~ de faptul ci1 genele l~i manifes~ ca-
raceristicile nu doar 1n sensul domini1rii unora
asupra altora, ci ~i 1n gradul lor de penetrare,
ceea ce geneticienii numesc penetrant:l.
Penetranta poate fi slabi1 sau putemici1. De
exemplu, defectul care apare la degete numit
camptodactilie, este produs de o geni1 domi-
nan~ ~i poate si1 aparn mo~teniti1 printr-un
singur factor. Gradul1n care o persoani1 este
atinsi1 de aceasti1 boali1 poate varia de la rigi-
ditatea mai multor degete (penetranti1 com-
ple~) pani1 la rigiditatea unui singur deget
(penetrant:l pal1iali1).
Daci1 un individ va mo~teni sau nu o anu-
mi~ caracteristici1, ca hemof1lia, depinde doar
O Cateva picturi
care reprezinta pe
membri atin~i de
boala ai familiei
regale Habsburg.
imparatul
Maximilian I ~i fami-
lia lui au suferit
masive muta~ii gene-
tice, atat pe plan
fizic cat ~i mental.
Maxilarul inferior
era atat de proemi-
nent incat din~ii si-
tua~i pe acest maxi-
lar erau dispu~i mult
in fa~a celor de pe
maxilarul superior.
Un membru al
familiei. Carol ..cel
Vrajit.., a mo~tenit
defecte mentale
care erau.la vremea
aceea. considerate
efecte ale vrajilor .
de comportamentul unei singure perechi de Se poate trnge concluzia cl genele ~i mediul ac-
gene. Toate celelalte trasaturi, ca de exemplu tioneaza impreurul pentru a produce o specie -
lnaltimea sau gradul de inteligenta, pot varia rasa umarul- capabila sa se adapteze unor medii
atat de mult lncat ele nu pot fi controlate doar complet diferite, cum ar fi regiunile Inghetate,
de gene. Aceste tras~turi sunt controlate de un polare sau regiunile aride, de~ertice din Sahara.
ansamblu de gene care actioneaza impreuna, Mediul are rol important ~i In felulln care
nurnite poligene. Fiecate gen~ componenta anurnite trasaturi, ca de exemplu talentul mu-
contribuie cu o mica parte la efectul total. zical, sunt puse In evidenta ~i tind sa devirul
o caracteristica a unei familii. Nu se ~tie cat din
acest talent este mo~tenit genetic ~i cat
Poligene
Multe din caracteristicile controlate de poligene, depinde de mediul familial. Acela~i lucru este
cum ar fi lnaltimea, greutatea sau culoarea pielli valabil $i In cazul talentului pentru actorie, a
pot fi puternic influentate de mediul de trai. Can- abilitalilor pentru sport, a talentului literar ~i al
titatea ~i tipul de hrarul pot contribui de aseme- multor altora. intrebarea care ramane este: cat
nea la lnaltimea ~i greutatea individului; expu- din ceea ce suntem este cauzat de ereditate ~i
nerea la soare ii poate modifica culoarea pielli. cat e datorat factorilor de influenta externi?

122
 Majoritatea adultilor nu fac destule exer- intrebarea daca aceste lucruri le sunt
citii. Ei parcurg drumul pana ~i de la serviciu daunatoare, iar raspunsul este aproape intot-
cu ma~ina, autobuzul sau tfenul; stau a~ezati deauna "da". Cei mai multi oameni ~tiu ca
la birou aproape toata ziua; iar seara se exercitiile fizice le sunt benefice. Acesteacon-
adancesc Intf-un fotoliu confortabil In fata tribuie la mentinerea corpului in forma ~i
televizorului. Multe persoane l~i pot pune u~ureaza relaxarea ~i capacitatea de a face
fata stresului mental. De asemenea, acestea
O Omul preistoric O Eleve, in 1882, previn obezitatea (greutate excesiva) ~i nu
trebuia sa fie puternic, efectu3nd exerciVi numai ca prelungesc durata de viata, ci o fac
rezistent ~i sanatos, u~oare in sala de mai activa -adica o transforma dintr-o povara
pentru a supravie~ui. gimnastica. intr-o placere activa.

Exercit;iul fizic este important

pentru ment;inerea slinlitlit;ii
I mentale ~i corporate. Oricare
ar fi acesta, de la alergare .
u~oarli la exercit;iu fizic difi-
cil, trebuie flicut regulat.

c redeti c~ faceti destule exercitii? Ma-

joritatea copiilor fac de obicei destul~
mi$care, deoarece iau parte la jocuri $i
diferite sporturi In cadrul $colii, iar joaca lor
implic~ alergatul, s~ritul $i alte mi$c~ri.

, in ultimele 5 milioane de ani, corpul uman

a evoluat de la o forma asemanatoare cu mai-
muta. in vremuri preistorice, oamenii traiau In
medii salbatice, naturale. Omul trebuia sa
vaneze animale ~i sa culeaga fructe salbatice.
El trebuia sa se fereasca de lei ~i de lupi ~i se
adapostea In pe~teri ~i colibe insalubre. Corpul
O Placa din Grecia omului primitiv trebuia sa fie In forma, puter-
antica, reprezentand nic ~i sanatos -altfel, nu supravietuia.
o lupta corp la corp.
Grecii antici erau A O via,a mai u~oara
campioni ai Jocurilor In ultimele cateva mii de ani, cu precadere In
Olimpice. infiintate ultimele sute de ani, In multe regiuni ale lumii
in 776 i.Hr . viata a devenit mult mai u~oara. in general,
Ca~tigatorii deve- oamenii traiesc In locuinte confortabile,
neau eroi iar faptele poarta haine calde ~i au ma~ini care preiau
lor marete erau multe sarcini, cum ar fi spalatul rufelor .
slavite in arta ~i Mintile noastre s-au adaptat acestor
poezia greaca. schimbari rapide. Uneori suferim de stres -
Preocuparea grecilor suntem tensionati ~i simtim ca nu am realizat
pentru conditia fizica nimic, cu atatea pe cap ~i timp insuficient
a contribuit in mare pentru Indeplinirea sarcinilor. Exercitiul fizic
parte la succesele lor poate contribui la eliminarea stresului. Acesta
militare asupra ne distrage atentia ~i ocupa mintea cu alte
per~ilor ~i a altor lucruri, cum ar fi cunoa~terea propriului corp
invadatori. ~i dezvoltarea aptitudinil.or fizice, prin urmare

181
 EXERCITIULFIZIC

u~urand relaxarea ~i dep~~irearutinei zilnice.

in comparatie cu mintea, corpul a evoluat
foarte lent. inc~ este construit In cea mai
mare parte pentru viata In s~lb~ticie, alergat, calorii consu-
vinat ~i fuga de pericole. Dar In lumea mate pe ora
tehnologic~ modern~, corpul nu are prea
multe de f~cut. Ca ~i In cazul animalelor ,
cind corpul uman nu duce un mod de viat~
pentru care a fost proiectat, problemele nu
Intirzie s~ apara. Printre acestea se num~ra
grasimea excesiv~ ~i obezitatea, Incheieturi echilibru
anchilozate ~i dureroase, mu~chi fle~c~iti, o
inim~ sl~bit~, pl~mini ineficienti, vase de
singe obturate ~i In cele din urm~ o viat~ mai
scurt~ ~i mai putin pl~cut~. Din fericire, exista
tipuri de exercitii care pot Indrepta aceste
deficiente. suple~e

Via~a sedentara
jn ciuda stresului excesiv, societatea ne ofera
din ce In ce rnai mult timp liber. jntr-o socie-
tate dominata de televiziune, oamenii sunt
pierdere in
tentati sa stea In fata televizoarelor ~i sa vizio-
greutate
neze emisiuni sportive, decat sa practice ei

O Alergatul pe loc O Aceasta

ajuta la men,inerea in diagrama compara
forma a organismului eficacitatea
~i este o metoda diferitelor exerci~ii.
putere
simpla de exerci,iu, Scara este de la
putand ti practicat 1 la 5, in ordine
oricand ~i oriunde. crescatoare.

sport

in~i~i diferite sporturi ~i s:l fie activi din punct
de vedere fizic. Lipsa de exercitii fizice duce
la reducerea fonnei fizice, care la randul s:lu
duce la disparitia dorintei de efectuarea exer-
citiilor pentru mentinerea in form:l a prga-
nismului. Aceast:l tendint:l poate fi inl:lturat:l
prin exercitii regulate, de diferite tipuri.
Programe de exerci\ii
Exist:l probabil la fel de multe exercitii cati
oameni vor s:l le efectueze. Tipurile de exer-
citii depind de varst:l, timpul disponibil,
facilit:lti ~i costuri, dar ~i de personalitatea
fiec:lruia. Unele persoane efectueaz:l exercitii
individuale, iar altele prefer:l activit:ltile
sportive in grup. Unii savureaz:l competitia,
iar altii nu. Deci, atunci cand vreti s:l alegeti
tipurile potrivite de exercitii ~i mentinere in
fonn:l tineti cont de stilul de viat:l ~i de
nevoile dumneavoastrn.
O u~oarn alergare pan:l la serviciu, o par-
tid:l de inot la pranz, una de tenis seara, sau
o c:ll:ltorie cu bicicleta in weekend, sunt for-
me bune de exercitii. Acestea trebuie intro-
duse in programul regulat al vietii fiec:lruia ~i
trebuie s:l devin:l parte integrant:l a rutinei
s:lpt:lmanale, nu s:l aib:l loc doar ocazional.
Exercitiul fizic nu trebuie s:l fie un eveni-
~ ment fonnal, care necesit:l o costumatie ~i un
z
~ echipament special. Plimb:lrile rapide ~i aler-
~
"' g:lrile u~oare sunt un bun mod de a incepe.
Cele doua tipuri principale de exercitiu
sunt sporturile (jocurile) $i activitatile sportive
de mentinere in forma. Fiecare are avantaje $i
dezavantaje,in functie de preferinte.
Multe sporturi au un aspect competitiv.
Acesta ii poate determina pe unii sa depuna
eforturi mai mari, pe masura ce incearca sa-i
invinga pe altii, sa bata recordul, sau sa-$i
depa$easCapropriile performante.
Exerci~ii sportive
Unele sporturi sunt practicate in echipe: fot-
bal, cricket, rugby, baschet $i volei. Acestea
necesita cooperare $i sprijin reciproc intre
membrii echipelor. Ele pot de asemenea
deveni parte integranta a vietii sociale.
Sporturile individuale sunt practicate fie de
unul singur, fie impotriva unui competitor,
sau a cronometrului. Printre aceste tipuri de
sporturi se numara tenisul, badmintonul, gol-
ful, atletismul pe terenuri de sport sau in
camp liber $i inotul. Aceste sporturi sunt prac-
ticate adesea de persoane carora le place sa
savurezecompetitia, insa prefera sa se bazeze
mai degraba pe propriile lor puteri, aptitudini
$i performante, decat pe eforturile altora.
Desigur, toate sporturile pot fi practicate la
diferite nivele. Cu toate acestea,unele spor-
turi necesita mai mult timp $i efort decat
aitele, in scopul mentinerii unui nivel adecvat
al sanatatii $i formei fizice.

182
 De exemplu, squash-ul, vaslitul ~i hocheiul
pe gheat;l necesi~ eforturi ~i rezistent;l mai
mare, de la cateva minute la o juma:tate de orn
pe repriz(l. Tenisul ~i badmintonul nu sunt
foarte solicitante, 1nsa:durata activi~tii poate fi
de pana: la o orn sau chiar rnai mult. Jogging-
ul este u~or de controlat ~i poate fi practicat
aproape oriunde ~i oricand. Golful ~i cricket-
ul tind sa:dureze rnai multe ore, sau chiar zile,
cu un nivel de activitate relativ sca:zut.
Datori~ varie~tii sporturilor, ga:sirea spor-
itului potrivit fieca:rui individ depinde In parte
de timpulliber al acestuia. O persoana: ocupa-
~, dar 1n forrrul, poate prefera squash-ul; alta
cu mai mult timp liber, dar care nu. este 1ntr-o
forrrul fizica: buna:, alege golful sau popicele.
Exerci\ii pentru
men\inere In forma
~edintele tipice de men1;inere 1n forrrul, organi-
zate 1n cadrul ~olii, 1n alte institu1;ii, sau la bazi-
nul de 1not, sunt un alt mod de antrenare ~i de
pa:strare a unei bune condi1;ii fizice. in unele
cazuri, aceste activi~1;i pot deveni plictisitoare,
sau pot p'Jrea lipsite de competente sportive.
Inventarea unor mi~cari noi ~i efectuarea exer- O Tehnologia are un rol tot mai important in
citiilor pe muzica, pot contribui la diversificarea afacerile sportive. Aceste aparate simuleaza
rutinei. La fel se lntampla ~i cu exercitiile cu vaslitul, sunt dotate cu efecte sonore, iar
mingi, franghii ~i alte obiecte, care ajuta la ecranul afi~eaza un competitor, pentru a incu-
mentinerea unui grad ridicat de coordonare ~i raja depunerea unor eforturi fizice mai mari.
a nivelelor de competent::i sportiva. Salile de
gimnastica, dotate cu bare, podele speciale ~i Exercitiile izotonice ("acela~i ton") se refe-
aparate de exercitii dinamice sau statice, sunt o rn la contractia complet:l a mu~chilor. Aceste
altemativa. Expel1ii li pot initia pe participanti tipuri de exercitii pot fi efectuate in scopul
In noi sporturi, cum ar fi gimnastica aerobica ~i dezvoltarii unor anumite grupe de mu~chi ~i a
exercitiile pe podea, care pot fi benefice. cre~terii flexibilit:ltii articulatiilor, intinderea
ligamentelor ~i imbunat:ltirea circulatiei sang-
Exerci,ii izotonice ~i izometrice vine. De exemplu, flot:lrile dezvolta mu~chii
Multe persoane admit faptul ca ~edintele bratelor~i umerilor ~i dezmortescincheieturile
sportive In grup au avantaje psihologice, con- de la coate ~i umeri. Cantitatearidicat:l de oxi-
ferind ~i un grad de sociabilitate activitatii. gen solicitat:l de acest tip de exercitiu contri-
Daca un individ face exercitii acasa, de unul buie la cre~terea ~i imbunatatirea capacit:ltii
singur, este tentat sa renunte. Iridiferent de inimii ~i plamanilor. Ridicarea ~i atingerea ge-
exercitiu -izotonic sau izometric -daca cel nunchilor din pozitie culcat, este un exercitiu
care II efectueaza 1i Intelege efectul benefic, el bun pentru mu~chii spatelui ~i ai abdomenu-
va avea mai multe satisfactii. lui, dar ~i pentru flexibilitatea ~irei spinarii.
~."-" 'CCCCCC
O in practicarea
sporturilor care
necesita mult efort,
este important ca
organismul sa nu se
deshidrateze. Cicli~tii
beau des dintr-un
recipient cu apa,
pentru a suplini
lichidul pierdut, chiar
~i atunci cand sunt in
mi~care.
C Acest aparat ma-
soara fort,a diferitor
mu~chi ~i afi~eaza
informa,iile pe ecra-
nul unui computer.
-"
"
~
.,
"'
.§
 EXERCITIUL FIZIC

O Jogging-ul poate ~i, inainte sa inceapa, sa-~i imbunatateasca

Exercitiile izometrice ('..aceea~ilungime")
implica de obicei aplicarea fortei musculare
lmpotriva unei rezistente, mu~chii respectivi
nemodificandu-~i lungimea. E:xemp.le sunt
exersareafortei musculare asupraunui perete
sau tinerea bratelor lateral, nemi~cate.Aceste
exercitii contribuie la lntarirea bratelor, umer-
ilor, pieptului ~i picioarelor.
Exerci,ii aerobice
"Aerobic" este un termen ~tiintific, insemnand
"in prezenta oxigenului liber", sau mai sim-
plu, "cu oxigen". Acest termen a inceput sa fie
asociat cu o intreaga gama de exercitii.
Un mu~chi poate functiona un timp
anaerobic, adica fara sa aiba nevoie de oxi-
gen. insa, daca este solicitat mai mult, are
nevoie de o cantitate suplimentarn de oxigen,
necesarncailor sale biochimice aerobice (care
au nevoie de oxigen). Cantitateasuplimentarn
de oxigen este absorbita in organism prin
plamani, a~aincat mu~chii trebuie sa lucreze
mai mult ~i mai .fapid. Oxigenul circula apoi
prin sangele pompat de inima, care trebuie
deci sa bata mai cu putere ~i mai rapid.
in concluzie, exercitiile aerobice ajuta
intreg organismul: tonifica ~i intaresc mu~chii
~i celelalte parti ale corpului care sunt solici-
tate; imbunatatesc randamentul plamanilor ~i
al mu~chilor cu ajutorul carora se realizeaza
respiratia; ~i sporesc randamentul ~i capa-
citatile inimii -care, fiind formata aproape
numai din mu~chi, solicita .incontinuu oxigen.
oferi posibilitatea de
a admira impre-
jurimile, fjind in ace-
la~i timp un exerci1iu
fjzic foarte efjcient.
Unele persoane con-
sidera ca alergatul in
grup este o activi-
tate mai sociabila,
stimulandu-i ~i pe cei
mai pu1in viguro~i, in
timp ce al1ii prefera
sa alerge individual.
E
..
s
~ verificarea pulsului imediat dupa o serie de
a;
l:J
- de secunde, diferenta fiind calculata sub
Aceasta cre~tere generala a activit;ltii este
benefica pentru Intregul organism -cu
conditia s;l nu se exagereze, deoarece exist;l
exercitii care prezint;l unele riscuri.
Pericole ~i riscuri
Sportul ~i exercitiile fizice sunt In general
benefice, dar uneori acesteapot fi Insotite de
raniri sau de accidente.
Unele sporturi sunt foarte periculoase.
C;lt;lrnrile ~i alpinismul, de exemplu, nu pot fi
practicate de oricine. Totu~i, riscurile pot fi
reduse la minimum de c;ltre trei factori vitali;
echipament adecvat, mult antrenament ~i
instruire calificat;l.
De asemenea, aproape orice exercitiu de
rutin;l va debuta cu catevami~c;lri de lnc;llzire,
pentru dezmortirea lncheieturilor ~i lnc;llzirea
mu~chilor. Un bun antrenor sau instructor l~i
supune elevii unei Incalziri prealabile, Inainte
de antrenamentul propriu-zis. Altminteri,
exist;l riscuri de accidentare,cum ar fi Intinderi
de mu~chi, luxatii, rupere de ligamente ~i ten-
doane, sau pot ap;lrea probleme ~i mai grave,
de exemplu legate de inima.
Indicatori ai formei fizice
Este absolut esential pentru persoanele care
nu au f;lcut sport de ceva timp, sau care au o
form;l fizic;l sc;lzut;l, s;l fie foarte atente atunci
cand Incep o nou;l form;l de exercitiu. pentru
aceasta trebuie s;l cearn sfatul medicului ~i
eventual s;l se supun;l unor analize medicale
fonna 1izica prin exercitii treptate, lente ~i
relaxante.
Ritmul pulsului este un bun indicator al
fonnei fizice generale ~i al modului in care
corpul reactioneaza la efortul la care este
supus. cand corpul se afla in repaus, pulsul
(rata batailor inimii) este de 60-80 batai pe
minut. in general, cu cat pulsul este mai
scazut, cu atat este mai bine.
in timpul exerciriilor, pulsul poate ajunge
la peste 150 batai pe minut. Dupa incetarea
efortului, viteza cu care pulsul revine la ritmul
sau normal poate indica fonna fizica a unei
persoane. Acesta este cunoscut sub numele
de indicele de redresare ~i este calculat prin
exercirii ~i apoi din nou, dupa apro~mativ 90
fonna procentuala. De exemplu, daca pulsul
este de 160 batai pe minut, dupa incetarea
efortului, ~i scade pana la 120 dupa 90
secunde, indicele de revenire reprezinta dife-
renta dintre aceste doua numere impartita la
pulsul maxim, rezultand un sfert, sau 25%. O
persoana care prezinta acest nivel al indicelui
este sanatoasa ~i poate incepe un program
moderat de e~ercirii fara sa se a~teptela prob-
leme. Persoanelecu un indice de 15-20%sau
mai purin, trebuie sa fie deosebit de atente in
ceea ce prive~te depunerea de eforturi.
Alte forme de exerci\ii
Exista o serie de exercirii benefice practicate
in alte parti ale lumii, purin cunoscute de
lumea vestica. De exemplu, un tip de yoga,
cunoscut sub numele de hatha-yoga, incura-
jeaza relaxarea fizica ~i mentala in opozirie cu
eforturile fizice epuizante. Aceastacuprinde o
serie de exercirii denumite asane. Unele din-
tre acesteasunt statice, in timp ce altele sunt
dinamice ~i implica mi~cari ale unor parti sau
ale tuturor partilor corpului. Respirariaeste de
asemenea importanta, ca ~i in alte tipuri de
yoga; prin unnare, practicanrilor li se dezvolta
o respirarie eficienta ~i controlata. in plus,
ace~tia dobandesc o atitudine pozitiva, un
corp suplu ~i o stare generala buna.

O Forma fizicii a
campionului de tenis
Michael Chang nu
constii doar in rezis-
tentii fizicii, ci ~i in
capacitatea de a se
concentra pe parcur-
sui unui intreg meci.

O Muncitori
japonezi efectuandu-
~i exerci~iile zilnice.
Responsabilitatea
pentru sanatatea ~i
condi~ia fizica a
angaja~ilor lor este
-§ luata in serios de
"'
.2 majoritatea com-
o
~ paniilor japoneze.

184
Co ul Omenesc 58 -SPORTUL ~I sANATATEA Corpul Omenesc 60 -MEDICINA SPOR11VA

De~i cotpul uman funcfio-
neazii ca o ma~inii complexii
acfionatii de un pilot
automat, el nece sitii intrefinere
regulatii ce constii dintr-o
dietii echilibratii ~i consistentii
~i efectuarea regulatii
de exercifii fizice.
c u ~ute de rnii de ani In urm;I, str;Irno~ii
no~tri l~i petreceau tirnpul c;Iutand alu-
ne ~i fructe, vanand pentru a-~i procura
came ~i fugind de lei ~i leoparzi. Viata era
grea, ~i oarnenii rnancau In mare parte fructe,
serninte ~i r;Id;Icini. Parcurgeau distante lungi
pentru a g;Isi ap;I ~i tr;Iiau cu spairna de a nu
fi atacati. Trebuiau s;I fie putemici pentru a
supravie!Ui ~i a avea copii, iar dac;I nu erau
putemici ~i s;In;Ito~i, rnureau.
Ast;Izi, In Lurnea Occidental;I, vanatul
aonst:lln parcurgerea drurnului pan;Ila super-
~agazin, probabil cu rna~ina, pentru a curnp;I-
ra atata rnancare ~i b;Iuturn cat:l este nevoie.
Aproape c;I nu trebuie s;I ne folosim rnu~chii
pentru a g;Isi sau a ne prepara rnancarea.
Aparatele efectueaz;I cea rnai grea rnunc;I. Nu
" trebuie neap;Irat s;I f11llfoarte puternici pentru
! a supravietui ~i chiar dac;I ne 1mboln;Ivirn,
r doctorii pot vindeca cele mai communeboli.
.
SI
,
00 inotatorii con-
suma alimente
bogate in proteine
pentru a-~i forma
mu~chi puternici. in
cazul inotului de tip
craul, principalele
grupe de mu~chi
activate sunt cele ale
bra1elor, umerilor ~i
picioarelor (stanga).
Mu~chii slabesc daca
nu sunt folosi1i
frecvent, mu~chii
slabi1i provocand
atrofia (raspund mai
lent stimularilor
nervoase).
Viata este acurn mult mai confortabila mod direct de obiceiuri proaste de alimen-
decat in vremurile trecute. De aceea, multi tatie, stres exagerat ~i lipsa exercitiului fizic.
dintre noi traiesc mult mai mult decat traiau Multe boli nu pot fi anticipate sau prevenite,
popoarele primitive. Exista insa o problema. insa se pot face multe lucruri pentru pastrarea
sanatatii.
Realizarea unei schimbari Reduceti factorii pe care speciali~tii ii con-
Avern inca trupuri la fel cu cele din Epoca de sider:l cauzele bolilor commune, cum ar fi cele
piatr~, de~i trairn intr-o Epoca spatiala. Din ce de inima ~i de plamani. Asigura1;i-vaca orga-
in ce mai multe dovezi ~tiintifice arata ca nismul va func1;ionabine ~i pentru mult timp.
modul in care trairn ne este uneori daunator. Un corp sanatos ~i o atitudine pozitiva face
Organismele umane ar putea evolua ~i mai fata mai bine stresului ~i anxietatilor carac-
bine, ar putea avea o viata mai lunga ~i ar teristice vietii modeme, cum ar fi sustinerea
putea suferi mai putine afectiuni, daca ne-arn examenelor ~i schimbarea domiciliului. Vor
schimba modul de viatil. Multe dintre bolile continua cercetarile ~i vor aparea idei noi
ce au devenit foarte communesunt legate in despre ceea ce este bine ~i ce este r:lu, dar
177
EXERCITIUL FIZIC $1 SANATATEA
'..
c S!.
..GI .-
.--O
u '..
II\ O Acest tabel
GI ..C\ .. .. \II
5 o GI '~ GI GI
E .2. prezinta cele mai
c E .-Q.
" GI
E Q. ".

.-.OW'GI
c ..". u ... E ' -"' .-",
GI.=..c .~ ~, .~ !>-..
W

"C Q. bune tipuri de exer-

E
"C
GI
"'
-5
"'
u
..u
~
::
"'
u
"'
c
E
.-.0 .0
c
E
.c
u
0
..c
'..
--C\ ~
.c. o
"C
c
Q.
.0
~.
C\
GI ci~ii pentru diferite
.0 .0 .0 u u u "C uoo.-
"' C\ .c ,..'.0~-~-
u Q. .~ .~ aspecte ale ~
intre~inerii fizice. De'
exemplu, inotul
necesita un grad mai
ridicat de vigoare ~i
for1a musculara
decat squashul, care
necesita mai multa
rezisten,a musculara
decat for1a. Corpul
se dezvolta in
func~ie de sportul
practicat. Sprinterii
tind sa aiba umerii
la~i ~i picioarele
musculoase, in timp
ce atle~ii de rezis-
slab ten'a sunt mai slabi
-mediu -bun
~i mai u~ori.

acum existl o serie de exemple legate de o
viata mai sanatoasa,mai lunga $i mai placutl.
Nu este exageratl afinnatia: "E$ti ceea ce
mananci". Organismul se compune din sub-
stantele din hrana consumata. Un organism
sanatosnecesitl mancare sanatoasa.Stabilirea
unei diete echilibrate Inseamna Intelegerea
unor chestiuni legate de elementele constitu-
tive ale mancarii, sau substante nutritive.
Toatl mancareaprovine din plante $i animale
$i este compusa din proteine, carbohidrati,
grasimi, fibre, minerale $i vitamine -plus apa.
Proteine ~i carbohidra\i
Fiintele vii sunt compuse din proteine. Corpul
uman contine kilograme de proteine, nece-
sare cre$terii $irefacerii tesuturilor. Proteinele
animale, cum sunt camea, pe$tele, ouale,
laptele $i bclnza, se transfonna cel mai u$or
In proteine urnane, dar sunt de obicei combi-
nate cu grasimi nesanatoase.
Plantele, In special mazarea, fasolea $i
cerealele ca orezul sau gciul, contin de
asemenea proteine. Proteinele vegetale se
transfonna rnai greu In proteine urnane, iar
daca acestea sunt singurele pe care le con-
sumam, daca suntem vegetarieni, trebuie sta-
bilit cu grija un amestec$i un echilibru corect.
Daca consumam prea multe proteine, cor- simile dau un gust mai bun rnancarii, unele
pul le transforma in energie, sau in gr:1simi, contiru1ndvitamine esentiale. Excesul de gra-
depozitandu-lepentru vremuri mai grele. simi se depoziteazain scurt timp pe abdomen.
Zaharul ~i amidonul contin carbon, oxigen Grasimile animale, denumite grasimi satu-
~i hidrogen, de unde numele de carbohidrati. rate, pot cauza afectiuni ale inimii ~i arterelor.
Ace~tia alimenteaza celulele corpului, in spe- De aceea, acesteatrebuie consumate in can-
cial celulele mu~~hilor ~i creierului, cu energie titati mici. Grasimile nesaturateprovin de obi-
pe care o "ard" pentru a declan~a procesele cei din plante, ca alunele ~i semintele.Acestea
vitale. Plantele depoziteaza carbohidrati in nu par sa fi asociate cu bolile de inima -dar
seminte, cum ar fi cele de mazare sau de consumate in cantitati prea mari pot in~a.
cereale, fructe, ca de exemplu mere sau ro~ii,
~i in legume ca morcovii ~i cartofii. Sub aces- Fibra
te forme, carbohidratii se combina cu ele- Fibrele vegetale -inclusiv cojile ~i particulele 8
mente folositoare, cum ar fi vitaminele ~i fibra. tari de tulpina sau frunze, precum ~i portiu-
Multora le plac dulciurile. ZaMrul rafmat are nile din plante care nu au structura fibroasa -
gust bun ~i produce imediat energie, insa dac:1 nu sunt digerabile. Acestea trec direct prin
nu estefolosit, organiS:mulil transform:1rapid in intestine. Cercetarile au aratat ca acesteasunt
gr:1sime,putand duce la obezitate. De aseme- necesarepentru o dieta sanatoasa.
nea, acestaformeaza acizi in gur:1,ce pot dis- Toate alimentele provenite din plante
truge dintii. in afar:1de asta, nu este insotit de contin fibra. Consumarea cerealelor integrale
elemente folositoare. Zaharul rafmat const:1in sau legumelor cu coaja duce la cre~tereaasim-
"calorii goale" de care ne putem lipsi. ilarii de fibre. Fibrele incetinesc trecerea altor
alimente prin intestin, astfel incat substantele
Grasimi
Gr:1similese gasescin rnajoritatea produselor
animale ~i in unele plante. Ele sunt descom-
puse de organism, in special pentru energie ~i
forrnarea '

O Probabil cel
mai de temut ata-
cant din fotbalul
american este Tony
Mandarich, care con-
suma peste 15 000
de calorii zilnic -de
cinci ori mai mult
decat media nor-
mala. Tony are o
inal1ime de 1,98 m
~i o greutate de 143
kg. "Incredibila
matahala" consuma
alimente bogate in
calorii pentru a-~i O O femeie poate
men1ine greutatea ~i sa-~i dezvolte
0
pretinde ca nu a luat mu~chii la fel de
niciodata steroizi ~ u~or ca un barbat,
anabolici in scopul ~ daca folose~te o i
intaririi fort,ei ~ dieta speciala ~i un 5
5 8
musculare. >- antrenament asiduu.

178

Gimnastul din imaginea de ma; sus are nevoie
de mu$rhi abdominali foarte puterniri pentru
a-$i mentine pozitia timp de douci serunde,
rerute de regulile rompetitiei. Gimna$tii
pot sci-$i rontorsioneze rorpurile in pozitii
neobi$nuite, datoritci forte; $; supletei
mu$rhilor bine antrenati.
folositoare pot fi extrase ~i digerate corect, In
special grasimile, vitaminele ~i mineralele. Fi-
brele tin totulln mi~care ~i ajuta la prevenirea
..,unor afectiuni ~i boli intestinale. De asemenea,
u~urea~ mi~carile intestinale ~i trecerea ali-
mentelor prin intestine, 1:ni;lturand constipatia.
Minerale ~i vitamine
t..organiSmUl are nevoie de unele substante
chimice pentru a functiona corect. Mineralele,
cum ar fi calciul, clorura de sodiu (sarea) ~i fos-
forul, sunt necesare pentru sanatatea oaselor,
sangelui ~i nervilor. Fierul ajuta globulele ro~ii
sa transporte oxigen, lipsa acestuia ducand la
anemie. insa cantitati prea mari de minerale pot
fi periculoase. De exemplu, sarea, In cantitati
mari, provoaca cre~terea tensiunii arteriale.
Vitaminele sunt esentiale pentru s;lMtate.
Ele permit desf;l~urarea Intr-un ritm normal a
unor procese chimice ale celulelor corpului.
Organismul nu poate produce majoritatea vi-
taminelor ~i, de~i avem nevoie de cantitati
mici din acestea, deficienta de vitamine poate
duce la boli grave. Scorbutul ~i rahitismul sunt
doar doua exemple.
Vitaminele ~i mineralele se afla In diverse
fructe ~i legume, produse lactate, came ro~ie
~i pe~te. Alimentele proaspete contin
cantitatile cele mai mari. Multe alimente pre-
(abricate, cum ar fi cerealele de la micul dejun
~i margarina sunt Imbogatite cu vitamine ~i
minerale. (Acestea figureaza pe ambalaj.)
O dieta echilibrata
, O dieta echilibrata trebuie sa contina pro-
~ teine, carbohidrati, grasimi, fibre, minerale ~i
~ vitamine In cantitati corecte -nici prea mult,
nici prea putin.
I Copiii au nevoie de multe proteine pentru
" a cre~te~i carbohidrati pentru energie. Adultii
, au nevoie de cantitati mai mici din acestea.
Gr:1similear trebui s;l fie limitate pentru toat:l
lumea ~i, pe cat posibil, gr:1similevegetale ar
trebui preferate In locul celor animale.
..incercati sa consumati alimente proaspete,
neprelucrate,cu coaja,pentru fibre ~i vitamine.
Alegeti fructe ~i legume proaspete, paine inte-
I
i
i
gral;l ~i orez brun, alune ~i boabe dup;l poful;
consurnati moderat came, lapte, bcinz;l ~i ou;l
~i desf;ltati-v;l cu dulciuri, biscuiti, chipsuri ~i
burgeri la ocazii speciale ~i rare!
Oasele, incheieturile ~i mu~chii sunt ele-
mentele de mi~care ale corpului. Ele au sis-
teme de lubrifiere ~i reparatie, care le mentin
in stare de functionare. Trebuie, ins;l, s;l avem
mare grij;l de ele, pentru a ne tine toat;l viata.
Dac;l incheieturile ~i mu~chii sunt folositi
prea rar, vor incepe s;l ne doar;l. incheieturile
se anchilozeaz;l, mu~chii i~i pierd puterea ~i
tonusul, iar .oasele devin mai slabe. Toate
acestea pot fi cauzele durerii ~i .imobilitatii la
o varst;l mai inaintata.
sutura coronal3
sutura sagitala
a craniului a craniului
\ "
I as
drept
os frontal
membrana
maxilar
Diferitele oase ale craniului, sudate intr-o forma
sferica compacta. Totu$i, in interiorul acestuia,
creierul se poate deplasa partial, ca urmare a
loviturilor primite in cap. Daca un fotbalist
love$te incorect mingea cu capul, acesta poate
avea dureri de cap sau senzatia ca vede dublu.
O Carcelul -in,epenirea involuntara a mu~-
chilor -poate fi cauzat de lipsa de sare. Acesta
ii afecteaza pe mul,i atle,i dupa suprasolicitare
fizica. Deficien,a acuta de sare -cauzata de
transpira,ie -poate duce la moarte.
Oasele ~i mu~chii tineri cresc mai bine daca
sunt activi. Exerci1;iile ajuta oasele sa fie tari ~i
sa creasca drept. Mu~chii devin mai putemici,
cu cat sunt folosi1;i mai mult. Incheieturile se
mentin flexibile ~i bine lubrifiate doar daca
sunt Indoite ~i Indreptate In mod regulat.
Circula,ia
Oasele, 1ncheieturile ~i scheletul depind de
inima, pl~mani ~i vasele de sange, care le
fumizeaz~ "combustibil" (glucide) ~i oxigen.
Celulele musculare au nevoie de oxigen pen-
tru a arde glucidele ~i a elibera energie, ce este
folosita pentru mi~care.Restul care r:lmane In
uima acestui proces, dioxidul de carbon, este
otr:lvitor ~i trebuie eliminat prin sange.
Inima pompeaz~ sange din pl~mani, de
unde acestacolecteaz~oxigen, la tesuturile ~i
organele unde elibereaz~ oxigenul ~i preia
dioxidul de carbon. Inima trebuie s~ functio-
neze continuu, zi de zi, an de an. Dac~ inima
~
~
§
J
parietal
1
o
179

se opre~te, la fel va face ~i organismul. Deci,
este absolut vital s:l avem grij:l de iniIru1. Este
un mu~chi special ce funqioneaz:l continuu
~i, ca orice mu~chi, va avea o viat:l mai lung:l
dacl va fi folosit cum trebuie.
Ritmul b:lt:lilor inimii -indicat de pulsul
de la Incheieturn -variaz:l In funqie de
varstl, starea s:ln:ltltii ~i de la om la om. jn
general, inima unui adult bate de aproximativ
70 de ori pe minut cand organismul se odih-
ne~te. lnima unui copil bate putin mai repe-
de. O inim:l nes:ln:ltoas:l bate mai repede,
deoarece face eforturi pentru a mentine cir-
culatia sangelui. Inima unui atlet poate bate
de la 50-60 de ori pe minut.
Inima bate mai repede In timpul exercitiilor
fizice, pentru a elibera mai mult sange Inc:lrcat
cu "combustibil" ~i oxigen spre mu~chii solic-
itati. O inim:l normal:l va reveni In curand la
ritmul s:lu normal, Ins:l una nes:ln:ltoas:l con-
tinu:l s:l batl cu putere un timp dup:l exercitii.
Pulsul
Testul ritI.rlului este o metod:l bun:l de a afla
starea s:ln:ltltii inimii. Luati-v:l pulsul cand v:l
odihniti, a~ezand degetul mare pe artera ce
trece printre oasele Incheieturii. Num:lrati b:l-
tlile pe minut. Urcati pe treapta de jos a sc:l-
rilor cu un picior, apoi aduceti-1 ~i pe cel:llalt.
Coborati apoi, cu un picior ~i apoi cu cel:llalt.
Faceti acest lucru timp de trei minute,
aproximativ 24 de pa~i pe minut, apoi a~teptati
un minut ~i verificati-v:l din nou pulsul.
Repetati testul dup:l ce ati Incercat s:l v:l
1mbun:ltltiti starea de s:ln:ltate. Cu cat este mai
mic:l diferenta dintre ritmul b:ltlilor inimii In
stare de repaus ~i In timpul acestui exercitiu
f1Zic moderat, cu atat inima este mai s:ln:ltoas:l.
180
Majoritatea adultilor fac putina mi~care 1n
timpul unei zile normale, de aceea este esen-
tiala efectuarea exercitiilor fizice In afara
orelor de lucru, pentru mentinerea organis-
mului In stare buna de funqionare.
Exercitiile trebuie facute corect. in ciuda e
efectelor benefice ale acestora, efectuarea ,-
unor exercitii dificile fara o 1Qcalzirepreala-
bila poate fi periculoasa.
Faceti mi~care in mod regulat
Pentru 1nceput, apelati la un profesor de
sport. Cluburile sportive; centrele de recreere
~i piscinele va ofera posibilitatea de a face
sport. Daca nu aveti acces la acestea, exista
multe alte metode de a face mi05carepana la
epuizare (un lucru sanatos, atata timp cat nu
devine suparator); mersul pe bicicleta, jog-
ging-ul sau mersul pe jos rapid sunt cele mai
obi~nuite forme de mi~care. Puteti face sport
dupa casete video, dar nu uitati sa 1ncepeti
1ntotdeaunacu exercitiile de 1ncalzire~i nu va
supuneti corpul unor eforturi prea mari 1ntr-
un timp prea scurt.
in concluzie, o dieta sanatoasa ~i men-
tinerea corpului In forma confera o stare de
confort general. Mintea este mult mai activa ~i
mai alerta ~i probabil vom dormi mai bine,
vom putea depa~i mai u~or situatiile stresante
~i vom avea o mai mare rezistenta la boli.
Totul depinde de noi!
O Yogin brahman practicand prahnayama,
proces prin care respira1ia este controlata in
mod con~tient. Se presupune ca acest
exerci1iu imbunata1e~te mecanismul
respira1iei ~i alte sisteme ale corpului.
jn momentul1n care inspirati, mu~chii pieptu-
lui dila~ cutia toracica ~i 1mping aerul 1n
plamani. Sangeledin plamani absoarbeoxigen
din aer ~i elimina dioxid de carbon. Astfel,
aerul expirat contine mai putin oxigen ~i rnai
mult dioxid de carbon decat aerul din afara.
Cu cat patrunde mai mult aer in plarnani,
cu acit sangele poate transporta mai mult oxi-
gen la mu~chi. Exercitiile fizice pot mari
capacitatea sau volumul plamanilor, intarind
totoda~ mu~chii pieptului. Ca orice mu~chi,
inclusiv inima, mu~chii pectorali functioneaza
mai bine cu cat ii solici~m mai mult.
Supraponderabilitatea
lnima unei persoane supraponderale lucreaza
din greu, pompand sange spre mu~chii supra-
solicitatide mi~careacorpul greu. Organismul
depoziteaza orice aliment care nu este nece-
sar imediat sub forma de grasime sub piele.
A fi supraponderal este inconfortabil, im-
piedicind trairea vietii din plin. Si, rnai rau,
este ~i o cauza a bo1ilor grave de inima. Prob-
lemele de greutate pot fi evitate printr-o die~
echilibra~ ~i efectuarea de exercitii fizice in
vederea eliminarii grasimilor.
Alegerea exercitiilor
Performanta inimii ~i plamanilor, mu~chilor ~i
articulatiilor ~i chiar ~i a creierului, poate fi
imbuna~tita prin cre~terea numarului de
exercitii fizice efectuate de obicei intr-o zi.
Majoritatea copiilor fac multe exercitii
atunci cand se joaca, insa daca se ui~ prea
mult la televizor ~i stau in fata computerelor ,
in loc sa zburde pe afara, nu se mi~ca destul.
Sco1ile~i cluburile ofera lectii de sport, dar se
poate face mi-scare~i dupa orele de ~coala,
 .

O sticld de plastic goald

ciintdre~te foarte put;in, dar
umplutd cu apd situat;ia se
schimbd -constatdm cd apa
este surprinzdtor de grea. Cel
put;in jumdtate din greutatea
corpului nostru este reprezen-
tatd de apd sau alte lichide
prezente in organism

A: roximativ 65% din greutatea corpului

unui bebelu~ se datoreazii apei; pe
iIsuriI ce cre~tem ~i corpul acu-
muleazii rnai multe griisimi, procentul de apiI
scade, paniI la 60% la un biIrbat de varsta
medie ~i 50% la a femeie de varstiI medie.
De~i cantitatea de apiI din carp depinde ~i
de greutate, nu exista variatii semnificativede
la a persoanii la alta; dar proportia de apiI din
greutatea totalii a unei persoane variaziI in
functie de cantitatea de grasimi stocatii de
carp. Grasirnile nu contin apiI; din aceasta
cauziI cu cat rnai grasiI este a persoanii, cu atat
va avea rnai putiniI apiI In comparatie cu greu-
tatea sa. O persoanii lnalta ~i slabii va avea
aproxirnativ acea~icantitate de apiI in organ-
ism, ca ~i a persoanii Inalta, dar grasiI. Fiecare ~
adult normal are In carp aproximativ 40-42 de §
litri de apiI -destul pentru a face un du~, sau ~
pentru a trage apa la toaletii de patru ori! j
~
Tipuri de lichide in carp {
Exista douii tipuri importante de lichide In ~
corp: intercelulare ~i extracelulare. Cea mai
mare parte a lichidelor extracelulare formeazii CONTINUTUL DE FLUIDE O in timpul practicarii unor sporturi care ne
plasma sangviniI (aproxirnativ 3 litri) ~i apa fac sa pierdem cantita~i mai mari de apa prin
din tesuturi sau lichidul interstitial (aproxirna- transpira~ie, este necesar sa men~inem nivelul
tiv 12 litri). Lichidul intercelular este compo- lichidelor din corp la un nivel cat mai ridicat.
nentul principal al celulelor ~i reprezintiI
restul de 25 litri de lichid din corpul unui
adult normal.

Schimbul de lichide
Corpul nostru are a structuriI asemiiniitoare cu
cea a fagurilor; el este alciituit din celule, ce
au spatii foarte mici Intre ele ~i in jurullor , iar
in aceste spatii se afliI lichidul interstitial. In
corpul nostru exista a activitate permanentiI
ce presupune schimbul de apiI lntre celule,
sange ~i lichidul interstitial.
Celulele (formate in proportie de 800/0din
apiI) au nevoie de substante hranitoare, care
sunt furnizate de sange (format in proportie
de 60% din apiI); totodata, din activitatea
celulei rezulta dioxid de carbon ~i alte pro-
duse reziduale, care trebuie eliminate. Acest
lucru se realizeazii prin intermediullichidului
cop;;65%
interstitial. Produsele reziduale ale celulei
trec in lichidul interstitial, iar apoi prin peretii feme;50% O Procentul total de apa din corp. Tabelul
capilarelor trec in sange, In timp ce "hrana" barba,i60% prezinta distribu~ia lichidelor din corp in
formata din oxigen ~i alte substante chimice, din greutateacorporala diferite cavita~i sau in spa~iile dintre ele.

87
 FLUIDELE CORPULUI

este transferata din sange, prin intennediul fecale. Un adult elimina zilnic 1,5 litri de apa,
lichidului interstitial, in celula. in cele din in conditii normale.
unna, lichidul interstitial este transferat ~i elln Continutul de apa al corpului trebuie sa
sange, dupa ce ~i-a lndeplinit misiunea. ramana mai mult sau mai putin constant,'pen-
in timp ce cea mai mare parte a lichidului tru ca organismul sa poata functiona normal;
intra in sangeIn mod direct, o parte se intoarce din moment ce tot timpul eliminam apa din
indirect dupa traversareasistemului limfatic - organism, trebuie sa o inlocuim in acea~i
sistemce controleaza extinderea bolii In orga- masura. Hrana contine o cantitate destul de
nism ~i care poart:l unele molecule (de exem- mica de apa, ceea ce lnseamna ca restul de
plu proteinele), prea mari ca sa poata fi absor- apa trebuie lnlocuit prin aport de lichide. in
bite prin peretii capilari In sistemul circulator. conditii normale de temperatura, sau cand e
racoare, o persoana adulta trebuie sa bea
Eliminarea ~i nivelul fluidelor minim doua treimi de litru de apa in fiecare zi
Substantelereziduale din celule trebuie elimi- ~i sa se alimenteze normal. cand este cald fara apa. Trebuie mentionat ca acele persoane
nate (indepartate) din corp; In acest scop, ele afara,sau cand din cauza efortului sau a unor care din diferite motive renuntil temporar' la
sunt transportate prin intennediul sangelui la boli corpul pierde o cantitate mai mare de hrana, trebuie sa bea mai multe lichide ca de
rinichi, unde sangele este filtrat ~i substantele apa, se creeazao neyoie suplimentara de apa. obicei, pentru a compensa apa obtinuta In
rezidu2.1esunt separate. Apoi sunt diluate In Aportul de apa este mult mai important decat mod normal din mancare -de exemplu din
urina -compusa In principal din apa -iar cel de hrana, deoarece trebuie sa bem lichide fructe ~i legume.
urina e transferata In vezica, unde se acu- in fiecare zi, pentru ca functiile corpului sa se
muleaza pana cand e eliminata. desfa~oare normal. Putem rezista o zi sau Setea
in mod continuu se pierde o cantitate mare doua fara hrana fara ca organismul sa fie gray Aportul de lichide (apa:, suc de fructe, ceai
de apa prin transpiratie, respiratie ~i materii afectat, dar nu putem rezista prea mult timp sau alte ba:uturi) este In mare parte coordonat
de anumite deprinderi; de foarte multe ori
O Aceasta gravura bem, indiferent daca:avem sau nu nevoie de
in lemn din sec. XVI lichide. Daca:bem mai mult decat are nevoie
realizata de ger- organismul, excesul de lichide va fi eliminat
manul Hans Holbein, prin cre~tereacontinutului de apa:din urina:.
prezinta un doctor Dimpotriva:, daca: nu bem destule lichide,
ce examineaza o urina devine mai concentrata:,pentru ca apa
mostra de urina. necesarn sa:nu fie eliminata: o data: cu sub-
Inca din 1537 se stantele reziduale.
~tia ca aspectul Daca:organismul are nevoie de mai multa:
urinei poate oferi apa:decat li oferim, ne va fi sete. Senzatiade
informa'ii despre sete este controlata:de hipotalamus, o parte ~
starea de sanatate a 'ii
"i)
creierului ce are mai multe functii, printre care
pacientului, deoa- '2 ~i reglarea foamei ~i a setei. Celulele nervoase
rece acest lichid ~ din hipotalamus monitorizeaza: fluxul de
al corpului se ~ sange~i concentratia de sa:ruri~i alte substante
formeaza prin dilu- ~ existente In sange. Daca: volumul sangelui
area unor substan,e ~ scade, sau daca: cre~te concentratia sa:rurilor
reziduale in apa. ~ din sange, indicand nevoia de lichide a organ-
ismului, celulele nervoase vor deternima elib-
erareaunui hormon, care ne face sa:ne simtim
gatul uscat ~i 1n consecinta sa:bem.

O O gravur3 despre epidemia de lJoler3 care

a f3cut ravagii in India ~i Europa, la sfar~itul
secolului al XIX-Iea. in 24 de ore o victim3 a
holerei poate pierde datorit3 diareei pan3 la
25% din greutatea corporal3; pierderea asoci-
at3 de s3ruri de potasiu poate fi fatal3.

88

O Diagrama prezinta sis-
temul limfatic ~i cel circula-
tor, cele doua sisteme vitale
ale corpului. Sangele ~i limfa
transporta in mod constant
lichidele extracelulare,
ducand substan,e nutritive
chimice in spa,iile dintre
celule, de unde pot fi
absorbite de celula prin
osmoza sau difuziune.
plam3ni
Tot prin interrnediul hipotalamusului este
controlata cantitatea de apa pe care rinichii o
elibereaza in urina. Pentru a controla setea,
hipotalamusul "colaboreaza" cu receptorii
senzitivi din gurn ~i din gat. Receptorii se afla
in legatura cu trunchiul cerebral; cand creierul
le transmite ca am baut destule lichide, ei ne
in1atura senzat.ia de sete -chiar inainte ca
lichidul sa inceapa sa circule prin corp.
Alte func~ii
Lichidul exctracelular este responsabil de hrn-
nirea celulelor, de indepartarea substant.elor
reziduale ~i de impiedicarea raspandirii unor
boli in organism; dar el mai indepline~te ~i
ahe funct.ii importante in organism. Una din-
tre acestea este transportul ~i distribuirea
sarurilor dizolvate ~i a altor substant.e chimice,
cum ar fi horrnonii ~i enzimele produse de
anumite part.i ale corpului, in intregul orga-
nism. Sarurile au rol important infunctionarea
mu~chilor ~i celulelor nervoase, iar horrnonii
~i enzimele controleaza ~i regularizeaza
numeroase funct.ii ale organismului.
Unele fluide ale corpului au rol de pro-
tect.ie; de exemplu, creierul este inconjurat de
lichidul cerebro-spinal, care pe langa funct.ia
de aprovizionare a creierului cu substant.e
nutritive, are ~i rol de protect.ie prin atenuarea
~ocurilor. Peritoneul, care invele~te ~i prote-
jeaza organele din abdomen (Stomacul, fica-
tul, splina ~iintestinele) cont.ine umichid care
O Sec~iune ce
prezint3 modul
de deplasare a
lichidelor intre
spa~iile celulare ~i
intersti~iale ~i vasele
~i de sange ~i limf3.
89
 FLUIDELECORPULUI

permite organelor sa se frece unele de altele O Sectiune longitudinala prin cap.

(un rol similar are pericardul, care 1nvele~te Lichidul cerebrospinal (albastru) circula
inima ~i pleura, care 1nvele~teplamanii). prin ventriculele creierului (ro~u) ~i prin
Sarurile dizolvate nu sunt importante doar maduva spinarii, transportand nutrien~i
pentru functionarea nervilor ~i mu~chilor; ele la celule ~i ac~ionand ca un absorbant de
controleaza schimbul de fluide dintre sange, socuri, prevenind
.cramu
ranirea. .
lichidul interstitial ~i celule.
Membranele celulare care 1nvelesc capi-
larele sunt semipermeabile.Aceastalnseamna
ca permit trecerea lichidelor ~i a moleculelor
de dimensiuni mici; dar nu permit trecerea
moleculelor mari. Procesul prin care lichidele
~i moleculele de mici dimensiuni traverseaza
acestemembrane semipemeabile, se nume~te
osmoza; starea de echilibru a acestui proces
este mentinuta prin presiunea osmotica.
Toate schimburile de substante nutritive ~i
reziduale, care sunt absolut necesare pentru
asigurarea echilibrului organismului, se reali-
~eazacu ajutorul
! acestei
- presiuni.

'.Echilibrul sarii"
Asigurarea unui echilibru lntre sarurile din
sange~i cele din celule, este foarte importanta
pentru mentinerea unui nivel al presiunii
osmotice, care sa 1mpiedice eliminarea apei
vertebre
din sange sau patrunderea ei In celule. cand
o persoana transpir:l excesiv (cand e foarte
cald afara sau ca urmare a unei boli) se elim-
ina prea multe saruri din sange; daca acestea
nu sunt lnIocuite imediat printr-o alimentatie
corespunzatoare, concentratia de saruri din
celule va fi mai mare decat cea din sange.
Datorita acestor modificari, presiunea liCHIDUL ,
osmotica din sange va fi mai mare; din
aceasta cauza apa din sange va trece 1n CEREBRO-SPINAL
lichidul interstitial ~i de acolo In celule.
Celulele vor fi excesiv hidratate (vor contine
prea multa apa) $i nu vor putea functiona O Folosind ultra-
normal; 1n acela~i timp In corp nu va exista sunete in loc de raze
suficient lichid extracelular. Daca o cantitate X, se pot vedea
prea mare de apa este eliminata din sange In zonele infectate
acest fel, reducerea apei din plasma sangvina (pete negre cu
poate cauza o stare de ~oc. Din acestemotive margini ro~ii) ale
~ocul poate fi cauzat de caldura excesiva (ce sinusurilor, ce sunt
determirul transpiratia) sau de pierderea de situate in spatele
sange. frun,ii. Ca urmare a
Concentratia de saruri din lichidele corpu- acestei afec,iuni,
lui este controlata de rinichi, sub influenta numita sinuzita,
unui hormon numit ADH (hormon antidiu- cavita,ile se pot
retic), produs de glanda pituitara, la instruc- umple cu lichid,
tiunile hipotalamusulu.i. care apoi va duce
infec,ia ~i in alte
part,i.

O O radiografje
realizata cu ajutorul
razelor X arata
prezen'a unor spa,ii
-observa,i cele
doua pete intune-
cate din varful crani-
ului -intre creier ~i
cutia craniana.
Lichidul cerebro-
spinal umple aceste ~
spa'ii. hranind ~
creierul. ~

90 Corpul omenesc 28- RIHICHII Corpul omenesc 14- SISTEMUL LIMFA11C

 Giindirea cuprinde o gama O Femeie din
Panama, membra a
larga de activitati mentale, de tribului Cuna, facand
o bluza colorata.
la giindirea creativa, respon- Pe langa satisfac,ia
sabilii pentru mari descope- personala, actul
crea,iei genereaza
riri sau opere de arta, piina aprobare sociala,
la alegerea micului dejun. Iar mai ales daca rezul-
tatul place celor din
tipurile ~i procesele de jur. La fel ca alte
tipuri de gandire,
giindire variaza. gandirea necesara in
actul crea,iei pre-
R atiunea, abilitatea de a gindi, este con- supune combinarea
siderat~caracteristicadistinctiv~ a fiintei unor idei ~i concepte
umane. Cele mai recente studii demon- ajungandu-se laun
streaz~c~ ~i alte fiinte, in special cimpanzeii, rezultat satisfacator.
care sunt cele mai aproape de om din punct Dar spre deosebire
de vedere genetic, sunt capabile s~ desf~~oare de ra,ionamentul
procese de gindire elementare. ~tirn c~ abili- necesarin
tatea lor de a rezolva anumite probleme, de a rezolvarea proble-
atinge anumite scopuri, cum ar fi procurarea melor, actul crea'iei
hranei care nu este foarte accesibil~, demon- nu se bazeaza pe
ni~te reguli stricte
care sa fie aplicate
obiectelor sale, ci
permite libertatea
expresiei.

O Capacitatea
oamenilor de a
gandi logic se
bazeaza, intr-o mare
masura, pe abilitatea
creierului de a aranja
varietatea de eveni-
mente din lumea ~

~
exterioara intr-un 0:)

model relevant. e!
~
Acest lucru se i;:
0\
reflecta ~i in si metria ~
'E
-0; regasita in obiectele I
~
"' create de om, cum
i ar fi acest material. ~

streaza: ca: notiunile de concept sau idee nu le
sunt total stra:ine. O idee este corelata: cu o
alta ~i a~a mai departe, pan:l cand se ajunge
la rezultatul dorit.
Aceasta este prezentarea unui proces de
gandire elementar. Fiintele umane beneficiaza:
de aceasta: abilitate la un nivel de complexi-
tate ~i sofisticare mult mai mare, care le asigu-
r:l suprematia asupra lumii animale. Chiar
daca: oamenii sunt din punct de vedere fizic
mult mai slabi decat multe alte animale,
capacitatea lor de a gandi creativ li aiuta: sa:
depa:~easca:aceste dezavantaje.
cazut pe ganduri
Chiar daca: istoria a dat na~tere unor ganditori
de mare valoare -Platon, Aristotel, Leonardo
da Vinci, Newton ~i Einstein -nici unul nu a
dat o explicatie convinga:toare cu privire la
natura gandirii ~i creativit~tii. Pe de a parte,
notiunea de gandire este aproape imposibil
de definit, deoarece cuprinde a mare diversi-
tate de procese mentale. De asemenea, stu-
dierea gandirii este dificil~, situatia fiind com-
parabil~ cu cea in care diamantul se poate t~ia
doar cu diamant (un fel de confruntare lntre
egali); s~ gande~ti despre gandire, s~ exam-
inezi gandirea prin prisma gandurilor .
pan~ ~i dictionarele ofera definitii diferite
ale cuvantului "gand". Unele sustin doar c~
este rezultatul procesului de gandire, medi-
tatie sau decizie. Altele lns~ sustin c~ este pro-
dus al mintii sau al con~tiintei. Dar nu exist~
un consens nici cu privire la notiunile de
cuget, con~tiint:l sau rninte.
Aceast~ problem~ este studiat~ din multe
puncte de vedere -al psihologiei, filosofiei,
fiziologiei -cu opinii foarte diferite.
Filozoful grec Platon spunea c~ persoanele
creative se pierd In momentul creatiei,
devenind o unealt~ a unor puteri superioare:
"Divinitatea acapareaz~ gandirea acestor
oameni transformandu-i In discipolii ei".
Albert Einstein, unul dintre marii ganditori ai
secolului 20, nu a reu~it s~ ofere o explicatie
~tiintific~ cu privire la natura gandirii. El
sustinea c~ nu exist~ un anumit demers logic
care s~ conduc~ la o important;l descoperire
~tiintific~: "gandirea trebuie s~ fac~ un salt, la
fel cum se Intampl~ In poezie sau In pictura".
Arthur Koestler, Intr-o vast;l cercetare
asupra istoriei gandirii creative, cuprins~ In
lucrarea Actul creatiei, propune notiunea de
disociere. Prin aceasta el explic~ modul In
care ideile sau conceptele sunt combinate,
dand na~tere unor noi perspective. Sigmund
Freud, p~rintele psihanalizei, a efectuat o

203
 GANDIREA $1 CREATIVITATEA
O Schi,e realizate
de artistul leonardo
da Vinci, un mare
ganditor creativ.
O Sherlock Holmes
~i Dr. Watson creau
concepte pentru a
explica evenimente
aparent lipsite de
leg3tur3.
serie de studii cu privire la arti~ti renumiti ca capabili de asemenea forme de gandire. Cu
Michelangelo ~i Leonardo ~ Vinci, sau scri- toate acestea,gandirea este indispensabila In
itori cunoscuti, cum ar fi Shakespeare, viata cotidiana, ~i nici un studiu de psihologie
Dostoievski ~i Ibsen. Studiile lui Freud au nu ar fi complet fara o abordare a proceselor
unru1rit motivatiile subiectilor s~i, originea ~i de gandire din viata de zi cu zi.
evolutia ideilor lor. O forma de gandire -Insu~irea concep-
O dovada a complexi~tii ~i diversit~tii telor -are ca scop obtinerea unor explicatii
ideilor cu privire la acest subiect este ~i faptul satisfacatoare pentru fenomene ~i lucruri
c~, pentru fiecare opinie avansat~ de unul din observate. Exemple de acest tip de rationa-
ganditorii pomeniti mai sus, a fost lansa~ ~i o ment sunt Incercarile oamenilor de ~tiinta de
idee contradictorie. Dar toate aceste persona- a gasi o teorie valabila pentru diferite feno-
lit~ti erau preocupate doar de formele avan- mene, sau cercetarile lui Sherlock Holmes sau
sate ale gandirii creative, care duceau la altor detectivi, reali sau de fictiune.
d~scoperiri ~tiintifice sau ~ari opere de art~. Un alt tip de gandire este necesarapentru
Doar indivizii cu un talent de exceptie sunt luarea deciziilor In munc~ sau In context so-
cial. Aceasta prestipune a prevedea urmarile
propriilor actiuni ~i ale altora ~i evaluarea
consecintelor. in rezolvarea unei probleme,
trebuie mai Intai evaluate cauzele; apoi solu-
tia poate fi cautat~, fie pas cu pas prin meto-
da analizei logice, fie prin perspicacitate, care
necesita o abordare mai putin conventionala.
Oamenii au ~i gandire imaginativa, In care o
juxtapunere Intre experientele ~i conceptele
vechi ~i noi produc idei utile ~i interesante.
Utilizarea conceptelor
Psihologii au fost de acord asupra importantei
pe care o au conceptele In gandire. Folosirea
conceptelor In gandire este o extensie a
folosirii lor In perceptie, iar felul In care
operam cu concepte este cel mai bine expli-
cat de modul In care ele actioneaza la nivel
perceptiv.
Conceptul de floareeste fbrmatprin expe-
rientele unui individ legate de obiectele
despre care i s-a spus ca sunt flori. Daca sin-
gurele flori pe care o persoana le-a vazut sunt
O Este nevoie de un efort de gandire consi-
derabil pentru compilarea ~i in1elegereaaces-
~ tei pove~ti despre un om ~i porcul sau neas-
~ cultator. Solu1iaeste asociereaunor sunete
~ care se potrivesc in contextul povestirii.
204
piciorul coco$ului, atunci conceptul de floare
va cuprinde doar caracteristicile pe care le are
piciorul coco$ului. Conceptul de floare nu i-ar
fi de folos pentru a recunoa$tema~ul ca floa-
re, deoarece florile de mac au caracteristici
diferite de cele ale piciorului coco$ului. Dar
modificand conceptul astfellncat s~ cuprind~
doar caracteristicile commune macilor $i picio-
rului coco$ului -tulpini verzi cu petale colo-
rate ata$ate -conceptul este generalizat $i
poate fi folosit pentru a recunoa$teIn viitor $i
alte tipuri de flori. Interesant, In urma unor
studii asupra cimpanzeilor s-a descoperit c~
maimutele, dup~ ce au fost Inv~tate prin lim-
bajul sernnelor s~ recunoasc~mai multe tipuri
de flori, au putut recunoa$tedrept flori plante
pe care nu le mai v~zuser~pan~ atunci.
Acest proces de formare a conceptelor are
loc permanent In cazul copiilor care Inva~ sa
clasifice obiectele Intalnite. Prin intermediul
experientei, e dezvoltat~ o gam~ larg~ de con-
cepte generale. cand Intalnim situatii sau
obiecte complet noi, e uneori necesar s~ fie
analizate $i combinate mai multe concepte
pentru a g~si o explicatie satisf~c~toarecu
privire la o serie de observatii sau eveni-
mente. Acest proces are loc prin gandire.
Noua combinatie de concepte, care este toc-
mai solutia problemei, devine ea Ins~$i un
concept generalizat, stocat in minte $i folosit
In viitor In situatii asem~n~toare.
Luarea deciziilor
Oamenii iau decizii mereu. Deciziile sunt de
o mare diversitate, de la cele obi$nuite, cum
ar fi alegerea meniului la restaurant, la cele
mai complexe $i mai importante, cum ar fi
alegerea n1u~rilor In timpul unei partide de
$ah sau luarea unor decizii cu impact mare
asupra viitorului personal -alegerea unei
cariere sau a unui partener de viat~.
Deciziile 16gice presupun evaluarea tutu-
ror consecintelor ce pot s~ aparn, In toate
altemativele posibile de aqiune, $i estimarea
variantei care va avea cele mai avantajoase
rezultate. Cu cat mai complex~ este o decizie,
cu atat sunt inai multi factorii necunoscuti
care ar putea influenta consecintele $i cu atat
mai grea alegerea cursului de actiune cel mai
favorabil. Situatia este $i mai complicat~ dac~
trebuie evaluate avantajele unor consecinte
de naturi diferite: de exemplu, pentru foarte
multi oameni ar fi complicat s~ aleag~Intre a
primi un milion de dolari sau a tr~i cu zece
ani mai mult, In m~sura In care o asemenea
oferta ar fi posibil~.
 O Acest joc al chib-
ritelor necesita per-
spicacitate pentru a
fi rezolvat; cele ~ase
chibrite trebuie ast-
fel aranjate incat sa
formeze patru tri-
unghiuri congruente,
avand laturile egale
cu lungimea unui
chibrit. Solu,ia este
descoperita mai
degraba printr-o
sclipire de moment,
decat printr-un
demers logic.

O Acest labirint
Mai multe cuno~tinte cu privire la deciziile necesita o abordare
logice au fost obtinute din Incerc~rile oame- mai directa. Un
nilor de a programa computerele s~ "joace" drum din mijloc
~ah sau alte jocuri, care presupun luarea mai pana la fundatura
multor decizii. Proceselede gandire ale omu- din col,ul stang, din
lui au fost folosite ca exemplu pentru crearea partea de jos a labi-
unor astfel de programe; calculatorul are la rintului, poate ti
dispozitie o selectie de 7-8 mi~c~ri posibile ~i gasit prin incercari
pe care le analizeaz~de fiecare dat~ cand este repetate.
randul lui s~ "joace". Apoi alege 7 sau 8
mut~ri pe care e cel mai probabil s~ le fac~ poate face 1n mod normal o analiz~ completl care nu le-ar fi identificat printr-o abordare
concurentul, ~i In functie de ele alege 7 sau 8 pentru trei sau patru mi$c~ri consecutive. pur logica. Astfel se explica de ce multe com-
mu~ri pe care el le-ar putea face, ca urmare Efortul $i timpul solicitat de luarea deciziilor putere performante nu reu~escsa-i invinga pe
a mu~rilor ipotetice ale oponentului s~u. logice corecte, li determin~ de multe ori pe marii mae~trii ai ~ahului.
Aceast~previziune a cursului jocului poate oameni s~ renunte la acest mod de abordare in unele situatii care impun luarea unei
cuprinde urm~toarele 4 sau 5 mut~ri, In func- $i s~ se bazeze pe experient~, intuitie sau decizii, nici una dintre variantele posibile de
tie de performanta calculatorului. Computerul nimereal~. Pe de alt~ parte, perspicacitatea, acuune nu pare sa fie mai avantajoasadecat
evalueaz~ rezultatul fiec~rei serii de mu~ri iniuitia, permite de multe ori oamenilor s~ celelalte. in acest caz este foarte greu sa iei o
previzibile, prin estimarea avantajului strate- vad~ combinatii utile ale diferitelor actiuni, pe decizie. Studiul matematic cu privire la strate-
gic oferit de fiecare, f~cand apoi un demers giile ~i modul de luare a deciziilor, numit teo-
invers pentru a determina mutarea initial~, O Fa~ia din O O abordare ria probabiliraulor, s-a dovedit util in a-i ajuta
care ar genera cel mai avantajos rezultat. stanga trebuie directa in rezolvarea pe oameni sa aleaga cea mai buna varianta de
Oamenii iau decizii In mod similar, de~i de a~ezata peste cai problemei poate fi acuune. Una dintre cele mai elaborate apli-
cele mai multe ori oponentul nostru nu este o astfel in cat ambii folosita in incercarea caul ale acestei teorii este cea din Jocurile de
al~ persoan~,ci lumea In ansamblul ei. Capa- cow-boy sa fie de a gasi o stea R:lzboi, in care deciziile tactice ~i strategice
citatea oamenilor de a evalua toate rezultatele calare. Ideile precon. regulata cu cinci sunt luate folosind astfel de metode ~tiinufice.
posibile ale actiunilor lor este mult mai limi- cepute ar putea fi laturi ascunsa in in mod similar, decizii care la prima
ta~ decat aceeaa unui computer. O persoan~ in~elatoare. acest mozaic. vedere par excesiv de complicate pot fi sim-

1 '=:--1
I B
I
I.. /

A
205
GANDIREA $1 CREATIVITATEA
plificate prin simpla notare a consecintelor
posib~e ale diferitelor cursuri de actiune,
fiec~reia atribuindu-se valori, pozitive sau
negative, astfel incftt procesul de decizie este
mult mai u~or de realizat prin examinarea
vizual~ a argumentelor pro ~i contra generate
de diferitele variante de actiune.
206
Corpul omenesc 63 -PERCEPTIA SI ILUZIA OPTIcA
000 lata ~i
solu'iile. Presupu-
nerile ca jocul cu
chibriturile ar putea
fi rezolvat in doar
doua dimensiuni. sau
ca cei doi cow-boy
ar putea fi a~eza'i pe
cai, a~a cum se afla
ei prezenta'i in
imagine, au fost
gre~ite. Cu toate
acestea, incercarile
repetate se vor
dovedi cu folos
pentru a gasi steaua
cu cinci laturi.
Mult timp gandirea lagica a fast canside- Gandirea colaterali1 promovati1 de dr.
rata singura care afern salutia unei prableme. Bono este o unealti1 meniti1 si1 elibereze
Dar multi filazafi maderni vad aceasta abar- gandirea creativi1 a oamenilor, dandu-le posi-
dare, care presupune pracesarea unar can- bilitatea si1 se foloseasci1 mai bine de com-
cepte inflexibile, ca este inadecvata pentru portamentul modelator al gandirii. Gandirea
rezalvarea multar prableme ale lumii mader- colaterali1 a fost deja folositi1 pentru a rezolva
ne. jn multe cazuri, datele detinute cu privire probleme industriale $i pentru a eficientiza
la a prablema sunt insuficiente pentru a per- procesul educational. O companie care avea
mite adaptarea unei salutii printr-a abardare insuficiente lifturi in cli1dire oferi1 un exemplu
lagica. de gandire colaterali1. Angajatii ci1deau des in
timp ce se gri1beau si1 coboare sci1rile alune-
Gandirea creativa coase. Conduci1torii firmei au gi1sit doui1
Edward de Bono, filozof ~i sustin:ltor impor- solutii destul de costisitoare: si1 creasci1 viteza
tant al procesului de gandire colateral:l, sus- lifturilor sau si1 mi1reasci1numi1rullor. Adeptii
tinea c:l datorit:l faptului c:l viata nu se in- gandirii colaterale au sugerat o solutie mai
cadreaz:lln ecuatii claI:e, oamenii au ajuns s:l simpli1 $i eficienti1: si1 se instaleze oglinzi pe
prefere sentimentele In locul gandirii. Com- sci1ri. Angajatii erau a$a de preocupati si1 se
parand progresul realizat In tehnologie cu cel priveasci1 In oglinzi, incat coborau sci1rile
din domeniile umaniste (exemplificat prin lncet, reducandu-se riscul unor accidente.
sfera larg:l de probleme sociale ~i economice
pe care oamenirea le-a creat), el sugereaz:lc:l Salt mental
metodele noastre de rationament au nev6ie Se pare ci1 nu existi1 reguli rigide dupi1 care
de o revizuire radical:l, deoarece sistemul ac- procesele de gandire opereazi1 pentru a gi1si
tual face o confuzie lntre informatie ~i solutii satisfi1ci1toare unor probleme. O mare
gandire. parte a efortului necesar rezolvi1rii unei prob-
leme se desfi1$oari1incon$tient. Multi sustin ci1
O Ideile creative dupi1 ce s-au concentrat ore In $ir asupra unei
sunt deseori luate in probleme, au descoperit solutia doar dupi1 ce
deradere daca con- problema a fost li1sati1de o parte In subcon$-
travin unor credin~e tient, timp de ore, zile sau uneori chiar mai
sau metode inrada- mult. Solutia poate api1rea sub forma unei
cinate. Jonas revelatii fulgeri1toare, sau simbolic in vis.
Hanway. care a in aceasti1 situatie gandirea $tiintifici1
introdus umbrela in devine greu de delimitat de creatia artistici1.
Anglia. a fost criticat Binelnteles, toti oamenii de $tiinti1 $i arti$tii,
..pentru ca sfida indiferent de domeniu, trebuie si1 petreaci1
menirea cereasca a mult timp studiind problemele cu care se con-
ploii... El a intampi- frunti1, fie ci1 urm:lresc construirea unui model
nat dificulta~i in a-i teoretic al universului, sau compunerea unei
determina pe simfonii. Dar este surprinzi1tor cat de multi
oameni sa renun~e la dintre ace$ti oameni disciplinati sustin pute-
metoda mult mai rea "saltului creator", o intuitie de moment
ineficienta. dar care oferi1 solutia problemei. Modul In care
-tradi~ionala. folosita subcon$tientul analizeazi1 datele unei prob-
] pana atunci: un co~ leme sau sintetizeazi1 ideile creative ri1mane In
~ de mari dimensiuni. continuare un mare mister.
Corpul omenesc 64 -COMPETENTELE DE BAzA ALE CREIERULUI
 Honnonii ne fac ceea ce celule tint~ se afl~ foarte aproape, hormonii
ajung la ele tot prin intermediul sangelui.
suntem Stabilesc firea ~i Situatia se complicl In cazul in care unele
glande sunt In parte cu secretie extem~, iar In
constitutia corporald, de ei parte cu secretie intem~. Pancreasul de pild~,
depinde cat de inalti cre~tem ca glan~ cu secretie extem~, produce suc
digestiv care prin canalul acestuiaajunge in in-
~i cat de mult ne ingrii~iim testin, iar in acela~i timp alte celule ale sale
intervin In reglarea metabolismului glucozei.
Pentru aceasta trebuie s~ influenteze viteza de
prelucrare a glucozei in multe alte tesuturi ~i i~i
O Glandele cu 5ecretie externa i~i varsa prin
canalul de evacuare 5ecretia intr-o cavitate
apropiata a corpului 5au pe 5uprafata ace5tuia.
indepline~te aceasta: sarctna: cu ajutorului hor-
monului numit insulina:, care se ga:se~teintot-
deauna in sange, dar intr-o cantitate variabila:.
De fapt, hormonii realizeaza: efectul in
celulele tinta: prin interventia in procesele
chimice ale acestora. De asemenea, modifica:
viteza de prelucrare a substantelor nutritive, a
elibera:rii de energie ~i faptul ca: respectivele
celule trebuie sa: produca: lapte, pa:r sau alte
produse rezultate din metabolism.
Reglarea fina a func,iilor vitale
Unul din cele mai importante roluri ale
hormonilor este potrivirea functiilor vitale cu
necesita:tile organismului. Sistemul hormonal

~
2.

E fectul honnonilor se face simtit in orice

domeniu al vietii noastre. Aceste efecte
se manifest~prin procese chimice ~i prin
schimbarea a stabilit~tii unor fluide ~i
substante, mentin o annonie intre mediul
inconjur~tor ~i cel intern.

Ce sunt hormonii?
Honnonii sunt ni~te substante care se produc
in diferite glande. Fiecare honnon are un
efect specific asupra organismului sau asupra
unei p~rti a acestuia,actiunea lor manifestan-
du-se in urma efectului lor comun. Glandele
se pot grupa in dou~ clase: cele care i~i vars~
secretiain sangesunt glande cu secretie inter-
n~, acestea producand honnonii, ~i glandele
cu secretie extem~, a c~ror secretie ajunge
prin canalul de evacuare a glandei intr"o
cavitate a corpului sau pe suprafata acesteia.
Acestea sunt rnai simple ~i au un efect local,
iar secretia lor se vars~ exact in locul unde i~i
rnanifest;l efectele. Astfel, de exemplu, saliva
produs~ de glandele salivare ajunge direct in
cavitatea bucal~, lacrimile produse de
glandele lacrimale ajung direct in ochi.
Din glandele cu secretie intem~ (endo-
crine) honnonii ajung in sange, cu ajutorul
c~ruia ajung la celulele tint;l, celule asupra
c~rora au efect. Chiar ~i in cazul in care aceste

O Hipofiza secreteaza ~i hormonii cu ac,iune

directa, dar coordoneaza multe alte glande
ale sistemului hormonal.

51

~
 HORMONII

Ocitocina (A) este un hormon al piirt,ii posterioa-

/ re a hipofizei. Unul dintre rolurile sale este activi-
/ zarea secrefiei laptelui la aliiptare. Acetil-colina
(B) se produce la extremitatea fibrei nervoase ~i
cu efect de a contracta mu~chiul. Secretina (C)
produsii de intestinul subfire (mucoasa duodena-
lii) acfioneazii pancreasul pentru a secreta suc di-
gestiv. Asemenea acetil-colinei. secretina f~i mani-
festii efectul aproape de locul de pro_ducere a ei.

Honnonii cu actiune mai lenta -curierii

bicicli~ti ai sistemului honnonal -iau parte
mai ales la controlul dezvoltarii ~i activitatilor
genitale. Efectullor apare mai tarziu, dar tine
mult mai mult.
A Ocitocina
Chiar ~i o cantitate extrem de mica de hor-
moni este foarte eficienta -secretarea doar a
unei rnilionimi. de gram poate avea consecinte
MESAGERI
spectaculoase. Honnonii cu un "efect general"
CHIMICI au o activitate destu~ de complexa ~i extinsa.
Alti honnoni, cei secretati din unele tesuturi ~i
substante capabile de a purta infonnatie
nervoasa (transmitatoarele) l~i manifesta
B Acetil-colina efectul aproape de locul de producere a lor.
C Secretina Din categoria honnonilor cu efect general fac
parte: insulina ~i honnonii genitali. Printre
altele secretina este un honnon secretat de
tesut (mucoasa duodenala), cu o aqiune sti-
mulatoare asupra secretiei pancreatice. Se
produce In intestinul subtire In momentul In
care substantele nutritive ailing 1n intestine.
Substanta purtatoare de stimul nervos, acetil -
colina se produce In extremitatea nervilor
motori, In momentul 1n care neryul comanda
tontractia: mu~chiului corespunzator. Honno-
nii, dupa ce ajung la celulele 1;inta, trebuie sa
I g~seasca pe suprafata acestora locul de

se afl~ sub un reglaj foarte fin. Glandele

colaboreaz~ foarte strans Intre ele ~i cu siste- LUPTA SAU
mul nervos. Ambele sisteme I~i manifest~ FUGA
efectele prin ni~te substante purt~toare de Hipotalamus
mesaje,~r acestea nu au un efect la fel de Pupile marite (semnalizeaz3 stresul
mare ~i nici o vitez~ egal~ In actiune. Fa1a pale~te sau pericolul)
S.istemulnervos se poate imagina asemenea
unei retele telefonice: prin reteaua format~ Gura se usuca Plamani (se
din celule specializate -celule nervoase, accelereaza
neuroni -se propag~ mesajele sub forma Transpira,ie
respira1ia)
unor impulsuri electronice, pan~ ajung la
"receptorul" din creier, care "preia apelul".
Mspunsul este aproape instantaneu. Dac~
de exemplu atingem fierul de c~lcat Incins, Suprarenale
nervii senzoriali trimit mesajul de durere la Inima
creier ~i noi, f~r~ a mai sta pe ganduri, ne (cre~te tensiunea ~i
tragem mana instantaneu. ritmul pulsurilor)

purtatorii de mesaje ai
controlului Mu~chi

Dac~ purtatorii de informatii din sistemul (activitate sporita)

nervos se asearruln~cu semnalul din cablul

telefonic, atunci substantele purtatoare de
mesaje, secretate de glande, sunt asemenea
unor curieri motocicli~ti sau bicicli~ti. Acestea
nu se propag~ prin circuitul nervos, ci prin
circulatia sanguin~, mult rnai lent. Hormonii
cu actiune asupra unui anumit organ cu sange,
corespund curierului mai rapid, motociclist. func,ionarea
incetine~te)
Adrenal;na este hormonul cauzat de react;a la
Arterele pielii se strang
stres. Este e/;berat de suprarenale ;n t;mpul
(circula~ie sanguina
stresulu; ~; are un efect ;nstantaneu asupra 5;5-
scazuta)
temulu; nervos. Pregate~te organ;smul pentru
efort f;z;c necesar lupte; sau pentru a fug;.

52
 anterioarn ~i partea posterioarn. Functionarea
sa este controla~ de hipotalamus -aceas~
parte al creierului fiind rnspunza:toare de
coordonarea functiona:rii sistemului
hormonal.

incetinire, accelerare
Partea anterioara: a hipofi?:ei secreta: ~ase feluri
diferite de hormoni, fiind comandate de fac-
tori eliberatori de hormoni"releasing'! ai hipo-
talamusului. Patru din hormonii lui sunt a~a
numitii hormoni trop (hormoni activatori,
stimulanti), acestea coordonand functionarea
altor glande endocrine. Hormonul care
stimuleaza: tiroida (hormonul tireotropina:,
TSH) cauzeaza: cre~terea producerii hormoni-
lor tiroidiali. Supraproductia cauzeaza marirea
vitezei metabolismului, ilstfel printre alte
simptome accelereaza pulsul inimii. Daca nu
se produce suficient, atunci aproape toate
procesele vitale incetinesc. Hormonul adeno-
corticotrop (ACTH) stimuleaza producerea

~
~
~

~
'6

~
u

~
~
~

O Hormonul antidiuretic (ADH) se

elibereaza de pe partea posterioara a
hipofizei. Partea anterioara produce hormoni
cu ac1iune in parte asupra organelor 1inta, pe
de alta parte asupra altor glande.

O Colorarea cu vopsea fluorescent3 a

hipofizei face vizibil3 celulele produc3toare
de hormoni gonadotrop -genitali (FSH ~i LH)

hormonului cortico-suprarenal, aldosteronul,

receptie -receptoarele lor -in care se
potrivesc asemeneacheii in zavor. Se conec-
teaza cu receptorul ~i declan~eazaproducerea
substantei ciclice -monofosfat de adenozina
(cAMP) -purtatoare de inforrnatie. cAMP
transmitemesajulhorrnonului prin procesul de
activare treptata a unor enzirne din cadrul
celulei, care o indearnna pe aceastala produ-
cerea substantelornecesareorganismului.
Raspunsul unor celule tinta la actiunea
horrnonilor depinde de structura lor chimica.
cAMP produs la actiunea J:nsulineiindearnna
celulele la preluarea~i prelucrareaglucozei. in
urrna actiunii horrnonului secretat tot de
pancreas,glucagon, celulele elibereazagluco-
cu un rol important in echilibrul s~rii.
Hormonul foliculo-stimulant (FSH) ~i
hormonulluteinizant (LH) apa11in hormonilor
gonadotropi, cu efecte asupra proceselor
genitale. FSH-ulla b~rbati ajuta la dezvoltarea
spermatozoizilor, la femei contribuie la
dezvoltarea ovulului. LH-ul intensific~
producerea hormonului genital b~rb~tesc,
za. Aceasta ajunge in sange ~i devine com- testosteronul, contribuie la dezvoltarea
bustibilul celule19rcare depun efort. spermatozoizilor, in organismul feminin acti-
vizeaz~ producerea progesteronului, care este
Coordonarea sistemului necesar pentru a elibera din folicule, in
Daca un hormon ~i-a indeplinit misiunea, fiecare lun~ un ovul dezvoltat.
atunci este inactivat de celula linta sau ajunge
in ficat, unde se descompune, se secret:l sau Hormonul de cre~tere
contribuie la producerea altor substame. Al cincilea hormon al hipof1Zei, prolactina, se
Organismul produce ~i utilizeaza horrnonii activeaz~ pe durata al~ptarii, indeamn~ sanii la
intr-un mod foarte complicat. Tot sistemul producerea laptelui. Al ~aselea este hormonul
poate fi asemanat unei orchestre, a carui de cre~tere cu o actiune extinsa ~i variata
dirijor este glanda pituitara, sau hipofiza. asupra celulelor intregului organism, facandu-
Aceasta glanda endocrina este situat:lla baza le sa-~i modifice dimensiunile in paralel cu
creierului ~i se cupleaza cu acestaprintr-o tija dezvoltarea corporala. 1n cazul in care se
scurta. Se imparte in doua parti, partea uzeaza trebuie sa asigura inlocuirea lor.

53
HORMONII
Hipotalamusul prime~te semnale din orice
parte a organismului, inclusiv din zona
creierului care controleaza emotiile. Daca de
exemplu sesizeazaca In sangeeste prea putin
cortisol (inf1uenteaza controlul echilibrului
hidro-carburilor sau al functionarii sistemului
imunitar), atunci produce un factor eliberator
de corticotropina (corticotropin -releasing),
care activizeaza eliberarea ACTH-ului
depozitat In hipofiza. Acest hormon la randul
sau face glandele suprarenale, aflate dea-
supra rinichilor, sa secrete o cantitate mai
mare de cortisol. Astfel, daca dintr-un hor-
mon este mai putin decat cantitatea necesara,
atunci se spore~teproducerea lui, iar In cazul
In care este prea mult din el, scade. Acest
mecanism de controi general este numit
reactie negativa.
Factorii releasing ( eliberatori)
Fiecarehormon care se produce In partea an-
terioara a hipofizei are un factor de releasing.
Unii din ei, mai ales prolactina, au ~i.unfactor
inhibator (inhibiting), care se produce cand
trebuie temperat efectul stimulativ al
hipofizei.
Partea posterioara a hipofizei produce doi
hormoni importanti: hormonul antidiuretic
(ADH, mai demult se numea vasopresina) cu
actiune asupra rinichilor, avand rol In
mentinerea echilibrului hidric ~i ocitocina
care m timpul na~terii activizeaza contractia
mu~chilor uterului, iar pe durata alaptarii
pome~te producerea laptelui In sanul mamei.
Eliberareaacestordoi hormoni estecontrolata
54
O Piticismul poate
ti ereditar, dar poate
ti cauzat de o
maladie a hipotizei.
exclusiv prin impulsuri nervoase de
hipotalamus.
in afarn de ace~ti doi hormoni, doar
producerea a dou;l substante este controlat;l
direct de impulsuri nervoase, acestea fiind
adrenalina ~i noradrenalina. Rolul lor este de
a preg;lti organismul pentru un efort fizic
sustinut.
in ansamblu ~tim foarte multe lucruri
despre hormoni, dar de exemplu despre
hormonul de cre~tere medicii ~i cercetatorii
mai trebuie s;l descopere alte date importante.
Hormonul de cre~tere, de pild;l, intensific;l
producerea periostului la capetele osului,
pan;l la urm;l acest periost se va osifica,
prelungind astfel osul.
La terminarea cre~terii corporale, hormo-
nul de cre~te.renu devine inutil. in diferitele
etape ale dezvo.lt;lrii intr;l In actiune cu
hormonii tiroidei ~i hormonii genitali, care la
randullor influenteaz;l cre~terea,dezvoltarea.
Hormonii ~i via,a emo,ionala
Unele maladii pe baz;l emotional;l (sufleteas-
c;l), pot avea leg;ltur;l cu tulburnri dintre
hipofiz;l ~i hipotalamus.
Astfel centrul care controleaz;l apetitul se
afla In hipotalamus ~i unele Imbolna.viri legate
de modul de hranire, printre care anorexia
nervosa (bolnavul se autofl;lmanze~te) ~i
O Robert Wadlow ( 1918-1940) cu
inal,imea 2,72metri a fost cel mai Inalt om
din istoria medicinii a tuturor timpurilor.
Gigantismul este cauzat de supraproduc,ia
hormonului de cre~tere.
bulimia nervosa (cand crizele de l~comie sunt
unnate de vomitare provocata voit) pot fi
cauzate de tulbur~ri In funqionarea lui, de~i
ella randulluj este iofluentat de regiuni aflate
In alte locuri, dar considerate de nivel mai
lnalt, ale creierului.
Tulburari menstruale
Multe fete tinere observ~ c~ menstruatia la
lnceput este neregulata ~.iuneori este foarte
intens~. Aceasta se lntampl~ pentru c~ uneori
ovulatia nu are loc odat~ cu lnceputul
menstruatiei. Se poate lntampla c~ organismul
produce o cantitate suficient~ de honnoni
pentru umflarea ~i desprinderea mucoasei
uterului, dar nu destul~ pentru dezvoltarea
maxim~ ~i eliberarea unui ovul.
Sindromul premenstrual (PMS) poate fi
cauzat de modificarea echilibrului dintre
hormonii estrogen ~i progesteron. Apropierea
"zilelor grele" este semnalat~ de dureri
intense de cap, fluctuatii ale bunei dispozitii,
tulbur~ri ale somnului, iritabilitate, gravitatea
simptomelor variind de la caz la caz.
 , , Probabil ca una dintre cele mai dramatice
Omul aratii a~a cum aratii,
schimbari care au avut loc pe rrulsura dezvol-
deoarece -ca toate celelalte tarii fiintei umane, ~i care ne face diferiti de
celelalte animale, este faptul ca am devenit
organisme -s-a adaptat me- bipezi -literalmente pe doua picioare -
diului fnconjuriitor de-a lungul mergand In pozitie verticala pe membrele din
spate. Apoi, spre deosebire de alte primate, ne-
milioanelor de ani, dezvoltiin- am pierdut marea majoritatea a parului de pe
du-se fntr-un mod aparte fatii corp ~i ne-am dezvoltat dexteritatea, astfellncat
mainile noastre sunt diferite de ale celorlaltor
de celelalte primate atiit fn animale, ~i fata de cele ale str:lmo~ilor no~tri.
Mental, de asemenea, ne-am dezvoltat cu
ceea ce prive~te fnfiiti~area, mult fata de animale ~i fata de predecesorii
ciit ~i comportamentuL
O O caricatura din 1874 a lui Charles
Darwin, cel care a prezentat pentru prima
data teoria selec~iei naturale. Era antipatizat
E ste de ajuns sa mergem la gradina zoolo- de tradi~ionali~ti, care sus~ineau ca omul a
gica sau sa urmarim documentare d~spre fost creat dupa chipul lur Dumnezeu.
viata animalelor ca sa observam asema-
narea omului cu primatele -lemuri, maimute
~i gorile. in acela~i timp su.ntem remarcabil craniu larg ~i ~ \ OMUL
boltit
diferiti fat:l de aceste animale. Asemanarea nu '" : 0'
trebuie sa ne surprinda, pentru ca ~i noi ~
face.m parte din categoria primatelor; insa de-
a lungul dezvolatarii lioastre ne-am adaptat in . i
-
diferite moduri la mediul inconjurator. ~
13
~
Locuitorii copacilor ~
Ilrimatele cu care ne asemanam atat de mult ~
forma coloanei
sunt toate adaptate la viata in copaci. Aceasta ~ vertebrale
le-a dezvoltat vederea, agilitatea ~i dexteri- ~
tatea (abiliatea de a-~i folosi "mainile") ~i de ~
asemenea un instinct explorator mai degraba ,
d~cat unul de vanatoare. Stramo~ii no~tri O Abilitatea de a merge vertical este
stravechi de acum cateva milioane de ani controlata de mu~chii pelvieni. Gorilele au
erau creattlri asemanatoare cu ace~ti locuitori pelvisul mult lung ~i inclinat pe orizontal. in ~,
ai copacilor, iar noi am mo~tenit multe din timp ce pelvisul uman este mai ingust.
.~/ ~
caracteristicile lor. De exemplu, vederea vertical ~i mult mai bine adaptat pentru -.;:)
ascutita foarte folositoare pentru aceste ani- pozi~ia verticala ~i pentru mers. ~~. ,~,
male, reprezinta un avantaj mare deoarece - ~,
pot vedea u~or lucrurile de la distanta. -
~ \,'

,
Stramo~ii omului ~i-au dezvoltat capacitatea GORILA ~
de a vedea in detrimentul simtului olfactiv
(folositor pentru vanatul animalelor). De
'I
~ \\\
aceea, zona din creierul uman asociata cu forma coloanei
simtul niirosului, ~i cu "organul olfactiv" - vertebrale
nasul -este relativ mica.

MACACUL r- \\ {1
forma coloanei

pelvis ingust,
flU
larg ~i vertical

~'\ ~ J
\ kr)
~
" !1 \ ~
2:-

/ ::0

',,) I \~ ~
"
tj
;;:
u
~
~
i(
~
~

97

~
 iNFATI~AREA OMULUI

no~tri umanoizi, cu abilitatea de a vorbi ~i de

a gandi rational, unice pentru fiinta urnan:l.
Aceste abilit:lti mentale se reg:lsesc in
inf:lti~area omului, expicand in parte ~i forma
craniului.

Mersul
o mare parte din trecutul nostru este inc1[
obscur ~i probabil unii cred c1[ nu putem s1[
~tim prea multe despre acesta. jns1[ ast1[zi
exit1[ posibilitatea unui studiu atent al fo-
silelor ~i uneltelor folosite de om In decursul
dezvolti1rii.
Din cand In cand ies la lumin1[ dovezi
extraordinare, care ne ofer1[ noi date despre
dezvoltarea noastr1[. Relativ recent, In 1961, In
Olduvai Gorge, Tanzania, Africa de Est, a fost
descoperit1[ o urma mic1[, dar semnificativ1[,
referitoare la trecutul nostru, sub forma fosilei
unui deget rnare de la un picior. Aceast1[
form1[ a unui picior are peste un milion de ani
vechime ~i apartine cu certitudine unei «fiinte
umane". Aceasta arat1[ de asemenea foarte
clar, dup1[ urmele g~site pe picior, c1[ mersul ~
. 1 c:

era vertlca .E

cand umbl1[m, cu fiecare pas Impingem 8

p1[mantul cu c1[lcaiul ~i apoi imediat transfe- ~
fernm Intreaga greutate a corpului pe degetul ~
mare de la picior. Acest transfer al greutatli pe
degetul mare care las1[ urme pe oasele dege-
tului, confirm~ mersul continuu vertical, ~i
acestea sunt dovezile descoperite la aceasti1
fosil1[. Deci, ~tim acum c1[, «hominidele"
mergeau vertical cu cel putin un milion de ani
In urm1[.
jnc1[ nu s.a Inteles foarte bine cum s-a dez- foarte evident faptul ca aceasta nu s-ar fi
voltilt omul Intr-o fiint:1 vertical1[, dar este putut intampla farn ca alte modificari sa aiba
O Acest macac japonez, cunoscut ~i ca
macacul mancator de crabi, este in egala
masura adaptat vietii in copaci cat ~i vie1ii de
apa. A fost dresat de ingrijitorii unei rezer-
vatii naturale sa-~i procure hrana din apa.
loc in anatomia noastrn, in structura sistemu-
lui muscular ~i osos. Oamenii de ~tiinta au
numit acest mers "potential catastrofal",
deoarece cand face un pas inainte, omul lasa
doar un singur picior pe pamant ~i lasandu-~i
momentan toata greutatea numai pe degetul
mare al piciorului respectiv, doar mi~carearit-
mica a celuilalt picior 11impiedica sa cada cu
fata la pamant.

Controlul mu~chilor
Centrul de gravitatie al omului vertical este
in ~ale ~i pelvis, iar rotatia pelvisului con-
troleaza intinderea spre fata a picioarelor .
Aceasta rotatie a pelvisului este guvernata
de musculatura, mu~chii pelvieni ajutand
atat la mersul leganat cat ~i la mentinerea
echilbrului in timpul mersului ~i a.l statului
in picioare. in mers, tot trupul este condus
inainte de energia musculara, determinand
fiecare picor sa se mi~te inainte cu
genunchiul ~i articulatiile indoindu-se
O O compara,ie intre mi~carile bra,elor pe autoniat, astfel ca piciorul sa se poata ridica
care le pot face macacul, gorila ~i omul. cu fiecare pas inainte, ~i de asemenea cand
Abilitatea omului de a apuca cu mana puter- pasul s-a terminat, piciorul se intare~te la
nic ~i,cu precizie a fost probabil facilitata de genunchi, in timp ce articulatiile raman
adopra'rea pozi,iei verticale de mers ~i de indoite astfel iQcat calcaiul atinge pamantul
degajarea mainilor cu care se carau greuta,i. primul. Trupul este de asemeriea pastrat
vertical prin controlul mtlsculaturii, aceasta
fiind concentrata in centrul gravitational al
O O teorie a modului In care primatele puncului cel mai de jos al spatelui ~i al
umane au evoluat In pozi~ie verticala suge-
pelvisl;llui.
reaza ca stramo~ii no~tri, care erau locuitori ai
copacilor. s-au confruntat cu o problema de
Adaptarea
greutate. Obi~nui~i cu balansatul mainilor ~i cu Verticalitatea este de asemenea un punct de
statui pe picioarele posterioare. sprijinindu-se r:lscruce in dezvoltarea omului, 1ns~ adapta-
numai de maini escaladatul pe ramurile cele rea anatomic~ care a f~cut posibil acest lucru
mai Inalte a devenit prea riscant. nu s-a 1ntamplat dintr-o dat~. Controlul mus-
98
 cular s-a referit doar la o parte a problemei,
pentru ca stramo~ii no~tri nu era\i capabili sa
stea vertical ~i sa mearga, datorita pelvisului
lor lat ~i lung, a coastelor .Jasate,a mem-
brelor anterioare lungi ~i a falcilor grele care
le confereau un centru de gravitatie mult
I diferit.
Pozitia verticala ~i nu In ultimul rand mer-
sui ~i mentinerea acestei pozitii trebuie sa
mearga mana In mana cu dezvoltarea pelvi-
sului Intr-o forma mai rotunda ~i mai Ingusta,
cu scurtareamembreloranterioare ~i cu trans-
formarea formei capului ~i a cavitatii abdomi-
nale. Fara Indoiala ca undeva In timp aceste
animale au devenit asemanatoareomului prin
adaptarea pozitiei verticale care s-a petrecut
probabilln milioane de ani.
Multi cercetatori ~tiintifici cred ca stra-
mo~ii no~tri se asemanaumai mult cu lemurii
decat cu maimutele, avand membrele poste-
rioare mult mai lungi decat cele anterioare,
Insa nu se ~tie acest lucru cu certitudine.
Majoritatea sunt Insa de acord cu faptul ca
leganatul prin copaci cu greutatea sus-
pendata de membrele anterioare (cunoscut
sub numele de brahiatie) a jucat un rol
important In dezvoltarea bipedalismului
(mersulln doua picioare).
Coborarea din copaci
Nu este foarte clar cum ~i-au dezvoltat ~i
adaptat stramo~ii no~tri stilul de viata In
copaci, iarapoi i-au parasit. Unii oameni de
~tiint:I cred ca ace~tiaau Inceput sa creascaIn
greutate ~i marime, fapt pentru care agatatul
~i leganatul In copaci nu mai reprezenta o
.siguranta pentru ei. O alta teorie sustine ca
-, femelele care traiau In copaci au Inceput
MANA O Toate primatele
GORILEI au capacitatea de a
apuca cu putere, dar
nici o alta specie nu
este capabila sa faca
acea mi~careprecisa
a degetului mare de
care este in stare
omul. Linia albastra
MANA OMULUI indica lungimea ~i
unghiul degetului
mare.
mu~chi
O Un cimpanzeu
incearca sa apuce un
deget uman. Degetul
mare al cimpanzeului
este scurt in compa-
ra1ie cu celelalte
degete ale sale, iar
degetul poate sa fje
apucat numai pe par-
tea laterala a mainii.
Degetul mare al omu-
lui, mai lung decat al ~
cimpanzeului. da posi- :3
biltatea mainii sa
infa~oare degetele ~i
degetul mare in jurul ~
obiectelor .
O alt:l schimbare esential~ In dezvoltarea
omului este pierderea p~rului. Din nou, oame-
nii de ~tiinta nu ~tiu exact cum ~i ce s-a
Intamplat. A fost sugerat~ ideea c~ stramo~ii
no~tri au trait pe p~mant ~i au Inceput s~
vaneze, iar din cauza p~rului de pe corp s-au
Inc~lzit, natura Indep~rtand In timp stratul gros
de p~r, pentru a facilita r~corirea corpului.
Pielea ~i mainile
S-a sugerat c~ ~i clima ar fi fost un alt factor
care a contribuit la pierderea p~rului, dar
acest lucru este putin probabil, atata timp cat
alte mamifere au blan~ groas~ fie c~ traiesc In
frigul din zona polara fie In c~ldura din zona
tropical~. Este de asemenea sugerat c~ pielea
subtire este o dovad~ c~ omul a evoluat Intr-
o clim~ cal~ ~i numai treptat a migrat c~tre
incetul cu incetul s:I coboare pe p:Imant pen- zone cu clima mai rece, unde purtatul
tru a evita c:Iratul puilor lor in spate, a~acum hainelor a devenit esential pentru protejarea
o fac inc:I cimpanzeii. Ar putea fi de aseme- corpului lipsit de p~r .
nea un argument faptul c:I atarnandu-se de Cu toate c~ unele primate au ni~te prelun-
"maini" a ar:Itat acestor primate posibiltata giri la membrele din fat~ care le dau abilitatea
unei posturi verticale care degaja mainile,
facandu-le capabile s:I foloseasc:I unelte ~i s:I O Un cimpanzeu care traie~te in copaci i~i
dezvolte aceast:I indemanare, acest mod de cara puii in spate -probabil ca acesta a fost
viat:I de la nivelul p:Imantului avand mult mai unul din factorii care a determinat femelele
mult de oferit. maimu,e care locuiau in copaci sa-~i aleaga
Un alt factor in dezvoltarea omului ca o pana la urma locuin,a pe sol.
fiint:I care nu mai tr:Iia in copaci este faptul c:I
ins:I~i mediul inconjur:Itor s-a schimbat ~i el a
trebuit s:I se adapteze mediului. jn timpul
Miocenului, epoc:I care a durat aproape 14
milioane de ani ~i care a luat sfar~it acum
aproape 7 milioane de ani, un climat rece a
transformat multe zone de p:Idure intundr:I ~i
camp deschis, ceea: ce f:Icea imposibila
vietuirea acestor fiinte in copaci.
De~i nu se $tie exact cum s-au petrecut
coborarea din copaci ~i adaptarea la o viat:I
terestr:I, putem fi siguri c:I a fost o evoluti~
inceat:I ~i a luat timp -ar fi gre~it s:I credem 2:'
c:I str:Imo~ii no~tri primati au inceput s:I stea ;,
~ drept ~i s:I umble dintr-o dat:I. E foarte proba- ~
:3 bil c:I leg:Inarea involuntar:I a bratelor in tim- -§
~ pul mersului este o r:Im:I~it:I a felului in care ~
ii: str:Imo~ii no~tri se deplasau printre copaci i
~ ag:Itati de brate. V'
99
 iNFATI$AREA OMULUI

devreme in procesul nostru de evolutie ~i ca

fiinte cu creier asemanator cual nostru au
existat cu trei milioane de ani in urma.
Azi se ~tie ca intelig~nta nu depinde
neaparat de marimea creierului. Delfinul, de
exemplu, are creierul mai mare decat omul,
raportat la cO!"p. Marimea ~i forma caracte-
ristica a creierului uman, asociate cu maxi-
larele mai mici, au dat capului nostru o
forma diferita de cea a celorlaltor primate,
contribuind in acela~i timp la dez.voltarea
vorbirii.

O Doctorul Ralph Holloway in

laboratorul sau din Columbia University.
El a facut modele de cauciuc din interiorul
craniilor ~i a adus dovezi noi privitoare la
structura neurologica a creierului uman.
O umflatura, cunoscuta sub denumirea
de zona lui Broca, care se presupune a ti
centrul vorbirii (care nu exista la maimu~e),
a fost gasita intr-un craniu vechi de peste
doua milioane de ani. Aceasta indica ca
abilitatea lingvistica a omului s-a dezvoltat
cu mii de ani mai devreme decat
se crezuse ini~ial.

de a se ag~tade crengi $i de a se leg~na prin- O Patru tipuri de creier de mamifere care

tre copaci, de a apuca plantele pe care le locuiesc in copaci sau ale caror stramo~i
m~nanc~, alte maimute antropoide cu un traiau in copaci. Multe zone motorii s-au dez-
creier mult mai dezvoltat sunt capabile s~ voltat ca rezultat a! vederii ascu~ite ~i
foloseasc~unelte $i s~ manipuleze obiecte cu indemanarii impuse de via~a din copaci.
"mainile" lor. Omul este singurul "animal" Func~ia multor zone din cortexul cerebral nu
care are maini adev~rate care fac posibil~ este inca clara.
manipularea cu un grad de precizie $i de
putere in functie de situatie.
TARSIERUL
Puterea de a apuca SCORPIA DE COPAC
Mana omului se deosebe$te prin degetul
mare, mai lung in comparatie cu ar~t~torul
decat la alte animale $i care se poate mi$ca cu
mult inspre exterior. Degetul mare Iieajutas~
prindem cu putere un obiect $i ne permite s~
folosim mana cu mare precizie.
Dezvoltarea mainii a ajutat omul s~ zona motorie
vaneze, s~-$i prind~ vanatul $i de asemenea
zona auditiva
s~ manuiasc~ unelte. Dar, pe lang~ man~,
suntem mult ajutati de brat $i de mu$chii zona senzoriala
ulrulrului, care ne dau posibilitatea de a tine
zona vizuala
in man~ obiecte de greut~ti diferite $i chiar de
a c~ra obiecte foarte grele. Atat aceste lucruri zona olfactiva
cat $i forma mainii, flexibilitatea ~ puterea
zona cu func~ie nedeterminata
degetului mare ne fac deosebiti de primatele
ierbivore.

Gura ~i vorbirea
Abilitatea de a cara obiecte folosind mainile
demonstreaza ca omul nu a avut nevoie, com-
parativ cu alte animale, sa-$i care prada 1n
gura. Probabil acest lucru a dus la mic$orarea
gurii pregatind-o incetul cu incetul pentru a
scoate sunete safisticate.
Dar se pare ca inceputul dezvoltarii vor-
birii a avut lac mult mai devreme, cand
stramo$ii no$tri primati cu vederea foartebine
dezvoltata. $i pozitii bune de observatie stri-
gau unii la altii printre copaci.
Gura mica a facut posibila ajustarea
catorva altar organe cum ar fi limba, buzele $i
palatul, toate necesare vorbirii, dar comuni-
carea $i exprimarea nu ar fi fost niciodata ~
posibile fara dezvoharea creierului. :3
Exista a tearie bazata pe dovezile din res- ~
turile vechi de cranii, conform careia creierul ~
nostru a devenit bine dezvoltat destuJ. de ~

100 Corpul omenesc 34- RASELE UMANE Corpul omenesc 40- EREDITATEA
Dacii dorim ca dintii no~tri sii
,
reziste ciit timp avem nevoie
de ei, trebuie sii facem tot
posibilul pentru a evita cariile
~i afectiunile gingiilor. lngri-
jirea corectii a dintilor presu-
pune o bunii igienii dentarii ~i
vizite regulate la dentist.

s tomatologia modema face minuni cu

dintii no~tri cu ajutorul plombelor, CO-

roanelor, puntilor, dintilor fal~i, ale

aparatelor pentru indreptarea dintilor ~i a
multor altor metode. Dar inainte de toate,
dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre
noi. Daca dorim sa avem dinti sanato~i,curati
~i frumo~i, sa fim scutiti de dureri sau de
afectiuni ale gingiilor sau alte probleme de
acest gen, totul depinde de noi. Pentru a face
toate acestea eficient, trebuie sa intelegem
structura dintilor ~i modullor de cre~tere.Ca
intotdeauna, prevenirea este preferabila (~i
mai putin costisitoare~i dureroasa) vindecarii.

Structura dintelui
De-a lungul vietii, oamenii au doua randuri
de dinti. Prima dentitie cuprinde 20 de dinti
"de lapte", sau temporari -ei cad la varsta de
5-6 ani. Ace~tia sunt inlocuiti de 32 de dinti
permanenti. Unor persoane nu le cresc tOti
dintii. La unele, cele patru masele de minte,
situate in spatele celorlalte -cate una pe

O Un ortodont ~i asistenta sa se ocupa de

corectarea denti,iei unui pacient intr-un cabi-
net stomatologic bine dotat. Un dispozitiv de
absorb,ie indeparteaza excesul de saliva, in
timp ce limba este data la o parte.

"
I
41
"
;0
w

235
 iNGRIJIREA DINTILOR
fiecare parte a maxilarului de sus .5i cate una
pe fiecare parte a maxilarului de jos -pot sa
nu apara niciodata (cresc deasupra gingiei).
Fiecare dinte are doua parti principale. Una
este coroana, aflata la suprafata gingiei. Cealalta
este radacina. jn functie de tipuI dintelui .5ipo-
zitia acestuia in cavitatea bucala, un singur dinte
poate avea de la una la trei radacini. Acestea
sunt infipte in osuI maxilarului.
Cea mai mare parte a dintelui consta
dintr-un tesut osos de culoare galbena, denti-
na. Suprafetele exterioare ale coroanei sunt
acoperite de o substanta albicioasa, densa .5i
extrem de tare, numita smalt, ceI mai rezistent
material din organism. Suprafetele radacinii
sunt invelite intr-un strat subtire dintr-un alt
material solid, denurnit ciment. CimentuI fIXea-
za fibrele Iigamentului periodentaI -acesta
poate fi considerat ca un bandaj care Ieaga din-
tele de osuI maxilarului.
Fiecare dinte are o cavitate in care se afla
pulpa acestuia. Vasele de sange .5i nervii din
aceasta cavitate sunt legate de vasele de sange
.5i nervii din osuI maxilarului prin intermediuI
unui canal ingust aI radacinii. Gingiile sunt for-
mate dintr-un tesut epitelial, care este strans Iegat
prin fibre de osuI maxilarului, formand un strat
protector la baza fiecarui dinte. Acesta impiedica
raspandirea infectiei din cavitatea bucala in inte-
rioruI oaselor maxilarului, prin cavitatile dentare.
Deteriorarea din,ilor
Dintii nelngrijiti se acopera cu un strat de sub-
stanta Iipicioasa, formata dintr-un amestec de
resturi de mancare, saliva .5i germeni, cum ar
fi bacteriile. Acesta poarta numele de tartru.
Bacteriile din tartru se hranesc .5i se inmuI-
tesc cu zaharurile din alimente. jn urma aces-
tor procese, bacteriile elibereaza acid. SmaltuI
este foarte rezistent, insa sensibilIa atacuI sub-
stantelor chimice. AciduI distruge smaltuI, apoi
dentina, parul cand patrunde in pulpa dintelui.
Acest proces duce la carii, iar daca pulpa din-
telui este atinsa .5inervii senzitivi ai acesteia se
inflameaza, apare durerea.
Deteriorarea dintilor incepe de obicei in
portiunile cele mai vulnerabile ale smaltului,
236
~
~ smal\
dentina
1J
00 Aceasta imagi- ]
ne marita prezinta
fragmente de tartru
vechi de doua zile. .,.
in mod normal, ~
tartrul este greu de @
observat (stanga
sus), insa exista sub-
stan~e speciale care
il scot in eviden~a,
colorandu-1 in ro~u
(stanga).
O Sec1iune printr-
un incisiv sanatos,
unul dintre cei patru
de pe fiecare maxi-
lar, in partea din
fa1a. Ace~tia sunt
folosi1i pentru mu~-
cat, iar premolarii ~i
molarii, situa1i late-
ral ~i in spate, la
macinat. Smal1ul
protector este cea ciment
mai solida substan1a
din corp. osul maxilarului
fie Intre dinti, unde tartrul este greu de Inainte de culcare, aceasta aqiune durand cel
Indepartat, fie In partea inferioara a fisurilor putin doua, trei minute, urmata eventual de
(mici crapaturi) din coroane. clatire cu apa de gura.
Daca procesul de deteriorare continua, Ata dentara este un fIr ceruit care setine 1ntre
atacurile substantelorchimice ~i ale germenilor degete ~i se strecoara Intre dinti ~i pe suprafata
avanseaza,prin pulpa dintelui ~i prin canalul acestora pentrU a 1ndeparta tartrUl, resturile de
radacinii, In osul maxilarului. Inflamatia care mancare ~ialte impuritati. Curatarea Insotita de
va urma, Insotita de puroi ~i presiuni asupra perierea dintilor este benefica, dar efectuata
osului, poarta numele de abces dentar. incorect face mai mult rau decat bine. La fel se
Intampla ~i cu scobitorile dentare. Este bine sa
Perierea ~i cura,area din,ilor cerem sfatul medicului stomatolog asupra
Exista mai multe metode de prevenire a cari- folosirii periutei, atei dentare ~i scobitorilor.
ilor. Una este Inlaturarea tartrului, germenilor, Dentistul poate sa ne trimita la persoana care
acidului ~i resturilor de mancare, prin perierea se ocupa cu igiena bucala. Aceasta este special
dintilor. Acesta este unul dintre cele mai im- instrUita pentru ada sfaturi referitoare la Ingri-
portante aspecte ale igienei orale, care este jirea corecta a dintilor, .la perierea ~i curatarea
vitala pentru Ingrijirea corecta a dintilor. lor ~i, In general, la mentinerea sanatatii dintilor ,
De ani de zile, medicii stomatologi se con- gingiilor ~i cavitatii bucale. Tabletele pentru
trazic cu privire la modul corect de periere a Inlaturarea tartrUlui pot fi folositoare -acestea
dintilor. in general, periuta de dinti ar trebui sa coloreaza partile necuratate ale dintilor, astfel
Indepartezetartrul ~i resturile de mancare,de la Incat putem observa zonele In care periuta nu
gingie la partea superioara a dintilor, pentru ca poate patrUnde. Aceste tablete pot fi cumparate
acesteasa nu fie blocate Intre gingii ~i dinti. Se de la farmacie.
recomanda ~i o mi~care circulara a periutei.
Aceastatrebuie sa curetetoata suprafatadintilor, indepartarea pietrei dentare
inclusiv portiunile greu de atins dintre dintii Calcarul se poate depune pe dintii necuratati.
alaturati. Serecomanda folosirea unei paste de Aceasta substanta este mai solida ~i mai rezis-
dinti de calitate. Este ideal ca dintii sa fie peri- tenta decat tartrUl ~i nu poate fi Indepartata prin
ati dupa fiecare masa. Cele mai importante simpla periere. Medicul stomatolog poate folosi
perieri se fac dimineata la prima ora ~i seara, un aparat special, cu ultrasunete 1n acest scop.

Aparatul are un varf ascutit care efectueazamii
de vibratii pe secunda, zdrobind calcarul in
buc~ti minuscule. Dintii pot fi apoi lustruiti, iar
suprafetelelor netede ~i strnlucitoarevor fi rnai
u~or de cur:Itat prin periere norrna1~.
Fluorul
o metod~ importanta de prevenire a cariilor
este folosirea fluorului. In cantitati mici,
aceast~ substan~ chimic~ reduce carierea.
Fluorul este incorporat in dintele in cre~tere~i
"intare~te" srnaltul ~i dent1na,f~candu-le mai
rezistente la atacurile acide. Acumularea unei
cantitati adecvate de fluor in copil~rie este
importanta.
In multe zone, fluorul este ad~ugat in apa
potabil~ local~, intr-o concentratie de aproxi-
mativ unu la un milion. Aceastainseamn~ c~
dintele prime~te cantitatea adecvat~ de fluor
atunci cand manc~m sau bern. Printre alte
metode se num~r:I folosirea unei paste de dinti
ce contine fluor,care este des recomandatade
medici, precum ~i tabletelecu fluor. Sepot cere
Uneori nu se observa profunzimea cariei ~i
nici existentaei. Cu ajutorul radiografieidentare
se pot detecta zonele cariate. Astfel de radio-
grafii se folosesc ~i pentru a depista dintii care
nu cresc la locullor .deoarece ace~tianecesita
o ingrijire speciala pentru a fi realiniati.
Daca tratamentul este dureros. dentistul ii
poate injecta pacientului un anesteziclocal in
zona afectata. pentru a inhiba reactia nervilor.
jn tratamentele mai complicate ~i de lunga
durata. pacientului i se poate administra o
anesteziegenerala,iar interventiile chirurgicale
informatii de la cabinetul dentistului, despre pot fi efectuate intr-o clinica stomatologica.
concentratiile de fluor din apa potabil~ cu care
este aprovizionat~ localitatea fiec~ruia.
Alimente
Un alt aspect important al igienei bucale co-
recte este s~ fim atenti la ceea ce manc~m ~i
ce bern. Manc~rurile dulci lncurajeaz~ lnmul-
tirea germenilor ~i atacurile acide. Gust:lrile
dulci Intre mesele principale mentin concen-
tratia de zah~r din gura, agravand lucrurile.
Pentru s~n~tatea dintilor, dar ~i pentru
s~n~tatea sistemului digestiv ~i allntregului
organism, este recomandat, lntre mese, con-
surriul de fructe, legume ~i alimente similare,
~i nu dulciuri, cum ar fi ciocolata.
Verificarea dintilor
De o important~ vital~ sunt ~i vizitele regulate
la dentist. Acesta poate verifica dintii, asigu-
randu-se de cre~terea lor corect:l, ~i poate
depista eventualele probleme din timp, cand
acesteasunt mai u~or de tratat,
iNGRIJIREA DINTILOR
Daca un dinte este cariat, nu este posibila
"vindecarea" acestuia. Tratamentul obi~nuit
consta din indepartarea portiunilor cariate ~i
plombarea cavitatii. Aparatul modem folosit in
acest scop are un dispozitiv care efectueaza
peste 400000 de rotatii pe minut. Din cauza
rezistenteismaltului, frezareadintelui produce
caldura~i dispozitivul aparatului trebuie racit in
timpul utilizarii. Apa ~i fragmentelecariate sunt
indepartate din cavitatea bucala printr-un tub
de absorbtie.
Plombele
Dintele cariat este plombat cu unul dintre nu-
meroasele rnateriale dentare. Amalgamul de
argint contine particule fine de argint, cositor,
cupru ~i zinc, amestecate cu o cantitate mica
de mercur. Dupa preparare, acest amalgam
este moale ~i maleabil ~i este introdus In
dinte, unde ia forma cavitatii acestuia. O data
aplicat, acesta se Intare~te. Daca zona tratata
este vizibila, ca material de umplere se poate
folosi un plastic special alb, cum ar fi ra~ina
de plastic cu granule de cuart. Acesta poate fi
amestecat cu vopsele speciale, pentru a avea
o culoare apropiata cu cea a celorlalti dinti.
Unele tipuri de plastic folosit pentru plombe
se Intaresc prin expunere la raze ultraviolete.
Pentru ca pulpa dintelui sa nu fie afectata,
suprafata curatata poate fi captu~ita cu un rnate-
rial moale, care protejeaza interiorul dintelui
de schimbarile de temperatura: aceasta este o
metod:I eficienta, deoarece arnalgamul folosit
pentru plombe este un bun conducator termic.
Coroane ~i pun~i
Daca un dinte este atat de deteriorat sau cariat
Incat plombarea lui nu ar fi suficienta, este
necesar un tratament mai complex. Dintele
este curatat pana la rad:Icina, iar apoi acoperit
de o coroana confeqionata din aur, aliaj de aur
~i platina sau portelan alb. Coroanelor de por-
telan li se poate da culoarea din1;ilor din jur.
Dentistul ia amprenta dintilor, folosind o
substanta ned:Iunatoare, preparata Intr-o tavita
mica. Aceasta se aplica pe dinti, fJXftndu-se In
jurul acestora. Cand este Inlaturata, substanta
pastreaza forrna din1;ilor. Aceasta este folosita ca
model de tehnicianul dentar, pentru con-
fectionarea mulajului. Pacientului i se aplica o
coroana din plastic sau aluminiu, pana cand
este confectionata coroana propriu-zisa. La
momentul potrivit, aceasta coroana este fixata
~i cimentata In locul celeilalte.
238
in cazul in care caria ajunge la pulpa din-
telui, dentistul poate largi cavitatea dintelui,
pentru a indeparta toate zonele cariate ~i ger-
menii, patrunzand pana aproape de baza
radacinii (tratamentul canalului radicular). O
bucatica de aur sau un material asemanator
poate fi introdusa in cavitatea dintelui, astfel
incat ridica suprafata gingiei. Apoi este fixata
coroana. Acest procedeu este cunoscut sub
numele de fixarea coroanei.
O punte este un dinte fals, fixat cu ajutorul
unor coroane de fiecare parte. O alta varianta
esteimbracareacu portelan, care esteaplicat pe
suprafata refacuta a dintelui.
A Extrac~ii ~i din~i fal~i
In ciuda existentei acestor optiuni, uneori
dintii trebuie sco~i. Majoritatea dintilor pot fi
extra~i cu un cle~te special care apuca radaci-
na de sub coroana dintelui. Dintele este mi~-
cat dintr-o parte in alta, pana iese din cavitate.
Locul ramas gol sangereazala inceput, dar de
obicei se vindeca foarte repede. Maselele
mari, cu radacini multiple, trebuie extrase la o
clinica stomatologica, folosind tehnici chirur-
gicale.
Daca un pacienta pierdut doar cativadinti,
acestuia i se poate aplica o placuta din plastic
sau metal, care este ata~atade dintii rama~icu
ajutorul unor cleme. Dintii fal~i sunt fixati pe
aceastaplacutil:. in cazul in care dintii lipsesc
partial sau total, placutele i~i pastreaza locul
prin mi~carileinstinctive ale persoaneiin cauzar
ce folose~te in acest scop mu~chii obrajilor,
limba ~i buzele.
Ortodontia
Gruparile de dinti stcimbi, aiiniati gre~it, aglo-
merati ~i cu forme diferite poarta denumirea
de malocluzii. Este posibil ca mecanismele
genetice responsabile de cre~terea osului
maxilarului s~ fie diferite de cele care influ-
Corpul omenesc 55 -VITAMlNE ~I MINERALE
enteaza marimea dintilor, astfellncat dintii nu
se potrivesc formei maxilarelor. Ramura'sto-
matologiei care se ocupa de Indreptarea din-
tilor, de prevenirea ~i de tratarea malocluziilor
se nume~te ortodontie,
Existadoua tipuri de aparatedentarefolosite
pentru deplasareadinti1or-acestea sunt deta~a-
bile sau f1Xe,Asupra dintilor care necesitareglaj
se exercita presiuni cu ajutorul unor arcuri sau
~uruburi, Presiunea continua, de-a lungul rnai
multor saptamani, luni sau ani, face ca dintii
sa se "deplaseze" In pozitia ~i unghiul corect..
Aceste interventii se fac de obicei In timpul
copilariei,
Afec~iuni ale gingiilor
sanatatea gingiilor este strlns legata de
sanatateadintilor, Paradontoza este una din-
tre cele mai frecvente boli ale omului. Aceasta
este un proces lent care distruge tesutUrile
care sustin dintii, ducand In cele din urma la
caderea lor,
Daca tartrul nu este Indepartat cu ocazia
consultatiilor la stomatolog, acesta va irita In
cele din urma gingiile, epiteliul gingival, care
se va inflama ~i umezi In mod excesiv. Daca
aceastaafectiune nu estetratata,va duce la dis-
trugerea nedureroasa a fibrelor ligamentului
peridental ~i al osul din apropiere, in final,
dintii cad. in aceststadiu, tratamentUlesteune-
ori imposibil de aplicat..
in primele faze, afectiunile gingiilor sunt
tratate1:ngeneral prin 1:ndepartarea meticuloasa
a tartrului vizibil ~i prin curatarea completa a
dintilor, Cu toate acestea,daca afectiunea s-a
extins prea mult, s-ar putea ca gingiile sa tre-
buiasca sa fie Indepartate prin interventie
chirurgicala. Acesta este un proces dificil,
costisitor ~i destul de dureros Insa, ca multe
alte afectiuni ale dintilor, poate fi evitat..Daca
avem grija de dinti, ace~tiavor rezista o viata
Intreaga,
Corpul omenesc 58 -SPORTUL ~I sANATATEA
Vorbirea, una dintre cele mai
importante ~i jlexibile capaci-
tati umane, este o facultate
deosebita, care da indivizilor
posibilitatea de a comunica
fntre ei prin limbaj.

F iecare lifib~ are dou~ elemente princi-

pale. Primul este un set de sifiboluri care
desemneaz~lucruri pe care le cunoa~tefi
sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau
scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al
doilea element al lifibii este gramatica.
Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care
cuvinte separate sunt combinate In fraze sau
propozitii ce exprim~ relatii precise Intre
obiecte ~i evenimente, sau care transmit sem-
nificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~:
"Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit de-
cel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i
cuvintele sunt identice, diferentele de ordin
grammatical modific~ felulln care sunt Intelese.

Ganguritul
plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i
seaman~mai mult cu comunicarea dintre ani-
male decat cu vorbirea uman~. Mamele devin
capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~

O To,i copiii expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte

posed a capacitatea
de a vorbi. Ei inva'a
sa vorbeasca
imitandu-i pe cei din
jurul lor .
este posibila deoarece parintele a invatat sa
asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu nece-
sitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare
vocala da posibilitatea unui copil de aceasta
varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese.

foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac
acest lucru cercetiind conditiile din jurul copi-
lului la momentul respectiv. Este greu sa de-
termini semnificatia pliinsului fara indicii, cum
ar fi timpul trecut de la ultima hranire.
Cercetarile psihologilor au demonstrat ca
In cazulln care a mama este receptiva la ma-
nifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i
regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate
pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an,
comparativ cu copilul unei mame care nu
O De~i nu sunt
capabili sa poarte o
conversa,ie ca ~i cele
dintre adul,i, copiii
mici i~i vor "incerca"
registrul de cuvinte
~ ~i fraze cu fiecare
~ strain intalnit.
reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~
plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comu-
nice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta
de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~
scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei
actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la
varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In
mare parte o joac~, sau un accesoriu al
diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al aces-
tora. Nevoia de comunicare este adesea satis-
f~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote
in,elegerea
Bebelu~ii par sa deosebeascavorbirea de alte
tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un
copil de 1-2 luni este invatat sa suga un
biberon la repetarea anumitor sunete, de
exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din
urma sa suga, deoarece incepe sa se plic-
tiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o
data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in me-
morie" a sunetului respectiv, acesta nu mai
este nou ~i interesant. Daca sunetul este
schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va
incepe sa sug'J:tot mai tare. El sesizeazadife-
renta ~i devine din nou interesat.
Felul in care copilul se comporta cu
obiectele este foarte diferit de comportamen-
tul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent
obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu
oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o
varsta frageda. in contactul vizual cu parintii
sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i
grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale

129
 iNVATAREA VORBIRII

adultilor In conversatiile dintre ei, ~i I~i poate

mi~ca buzele, f~cand anumite "mi~c~ri ante-
vorbire". Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vor-
beasc~cu mult Inainte de a putea. Expresiile
~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte
asem~n~toareIn timpul acestor "conversatii".
La 1nceput, p~rintele va imita copilul ~i este
posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copi-
lul Invata semnificatiile sociale ale diferitor
gesturi pe care le manifest:l automat.

Gramatica
Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a
dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul
timpului. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale
copilului par s~ fie limitate, el reu~e~te s~
st:lpaneasc~structura extrem de complex.I a
limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In plus,
fjecare copil, de~i confruntat cu modele dife-
rite de limbi, ~i Inv~tat putin sau necon~tient
de p~rinti, ajunge la acela~inivel gramaticalIn
acestscurt timp. Fiecarecopil devine un mem-
bru al comunit~tii limbii sale, capabil s~ pro-
duc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de
noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.
La Inceput copiii spun cate un singur
cuvant, de obicei un substantiv ce indic~ o
persoan~ sau un obiect. Cercet~rile arat~ c~
aceste cuvinte individuale transmit idei pe
care un adult le-ar exprima In propozitii. De
exemplu, "lapte" poate Insemna "vreau ~~
beau lapte".
In curand, copilul Va 1ncepe s~ uneasc~
dou~ cuvitlte, printre care ~i verbe (cuvinte
care implic~ actiuni). Aceste propozitii de
dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni,
obiecte, actiuni ~i evenimente, cum ar fi "tata
lovit", sau "love~te mingea". Acestea sunt
1ntotdeau!1aIn. concordant~ cu ordinea gra-
matical~ folosit:l de adulti. Astfel, un copil
spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te".
CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~gramatica.

Perioada telegrafica
In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii,
numit~ faz~ telegrafic~, toate cuvintele ~i ter-
minatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens
lipsesc, ca Intr-o telegram~. Numerele (~i for-
mele de plural), timpul (altele decat cel pre-
zent), obiectele ~i locurile exacte, sunt omise.
In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe
mas~", un copil mic spune: "carte mas~".
Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni,
copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor.
Apoi, ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite
reguli de aranjare, necesarepentru a Intelege
vorbirea. Copilul continu~ s~ formeze propo-
zitii mai lungi, prin ad~ugareap~rtilor de vor-
bire omise In timpul fazei telegrafice. La
varsta de 4-5 ani, copilul este capabil deja s~
poarte conversatii ca cele 1ntre adulti.

Dezvoltarea limbajului
Cercet~rileasupra creierului uman au demon-
strat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la
dezvoltarea facult~tii de a vorbi. Cortexul ~i
cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i
limbii. Alte dou~ zone ale creierului sunt con-
siderate importante In folosirea limbajului.
Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui
Broca. Zona lui Wemicke, In lobul temporal,
interpreteaz~semnificatiile sunetelor. Aceasta,
la randul s~u, transmite lmpulsuri spre zona
lui Broca, din lobul frontal. Zona lui Broca
elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror
130
contractii ale mu~chilor care contrihuie la vor-
hire. La persoanele dreptace vorhirea se reali-
zeaz;lln emisfera stang;l a creierului. In ceea
ce prive~te persoanele stangace, la majorita-
tea acestoravorhirea se realizeaz;l tot in emis-
fera stang;l ~i doar 15% au zonele limhajului
in emisfera dreapt:l, jar la alte 15% aceste
zone sunt localizate in amhele emisfere.
Se pare c;l numai oamenll au capac.itatea
de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii
gramaticale dohandite. Cu toate acestea,
cercet;lrile in acest sens continu;l cu pull de
enesc 44- ETAPELE iNVATARII Corpul
cimpanzei care sunt crescuti in casele oame-
nilor ~i exist;1 semne c;1 ace~tia sunt capabili
s;1 inteleag;1 limbajul: nu doar un registru de
cuvinte individuale, ci ~i o intelegere a gra-
maticii "telegrafice" simple. Din punct de
vedere fizic, cimpanzeii nu pot s;1-~i folo-
seasc;1buzele ~i limba la fel ca oamenii, ins;1
acestora li se pred;1 o form;1 de limbaj prin
semne ~i au demonstrat deja c;1 inteleg
folosirea verbelor ~i substantivelor. Astfel de
cercet;1ri ne-au ajutat s;1 intelegem mai bine
dezvoltarea facult;1tii de a vorbi a oamenilor .
omenesc 45- iNVATAREA .51 INTELIGENTA
Ciind suntem bolnavi, ni se
prescriu medicamente care
a~teptitm sit ne vindece -dar
nu ne giindim niciodatit la pro-
cesele pe care le declan~eazii.
Cum sunt fabricate medica-
mentele, de cittre cine ~i cum
sunt folosite?
M ult:l vreme oamenii au folosit partile
purificate ale unor plante -denurnite
extracte din plante -pentru comba-
terea durerilor ~i bolilor. Locuitorii vechii Indii
foloseau o plant:l oleaginoasape nume chaul-
moogra In tratamentulleprei. De asemenea,ei
foloseau radacini ale plantei rauwolfia pentru
calmareabolnavilor mintali. In trecut, egiptenii
foloseau seva macului pentru alinarea du-
rerilor ~i uleiul de ricin 1mpotriva constipatiei.
Ce sunt medicamentele?
Toate acesteextractedin plante contin droguri.
Acestaeste o substantachirnica ce influenteaza
funqionarea organismului. Exist:l droguri chiar
~i In mancarea obi~nuit:l, In bautura, ca de
exemplu cofeina prezent:l In ceai ~i cafea.
Unele pot avea efecte nedorite ~i sunt pericu-
loase. Altele ajut:l organismul sa reziste la boli
O inainte de apari~ia medicamentelor
vindecarea bolilor se baza in special
garea spiritelor rele.
sau sa le invinga. Acesteasunt medicamentele, O Trusa medicala din secolul XIX. Majori-
folositein cadrul tratamentului medicamentos. tatea medicamentelor pe care le con1ine sunt
in unele regiuni, oamenii l~i prepara sin- saruri metalice cum ar ti bicarbonatul de
guri propriile medicamente, extragand uleiuri sodiu, folosit ~i astazi in indigestii.
~i prafuri din ierburi ~i mirodenii. Ei piseaza
pamant ~i roci, toaca marunt unele pal1i din O Bacteriologul englez Sir Alexander
corpurile animalelor, sau le folosesc sangele~i Fleming care, in 1928, a descoperit medica-
alte lichide din organism. in epoca primitiva, mentul antibacterian denumit penicilina.
vraciul, care avea retete secrete de vindecare,
detinea o mare putere asupra grupului sau.
Medicina ~tiintifica modema a creat mii de
medicamente. Dintre acestea,aproximativ ju-
matate au o compozitie bazata pe substante
naturale provenind din plante ~i ~nimale, ~i
minerale naturale prezente in soluri ~i roci.
Cercetarile arata ca retetele traditionale ce
folosesc extracte din plante ~i animale sunt de
cele mai multe ori foarte eficiente, deoarece
contin tipul corect de medicament. Vechii
egipteni puneau paine mucegaita pe rani
pentru a 1mpiedica infectiile. Acum ~tim ca
.painea mucegaita contine medicamentul
antibiotic denumit penicilina. Seva macului
contine opiu ce ajuta la alinarea durerilor.
Teste ~i experimente
Cea mai mare parte a medicamentelor mo-
deme au fost inventate In laboratoare de
~ chimie. Ele sunt create In fabrici de medica-
0. mente de catre chimi~ti ~i farmaci~ti. Struc-
j turile lor chimice pomesc de la ipotezele
~ sustinute de biologi ~i fiziologi referitoare la
~ functionarea organismului.
;g Fiecare medicament nou creat trebuie sa
fie testat pe mai multe cai -proces care
. dureaza adeseori ani de zile ~i costa milioane
pe alun- de lire sau de dolari. Noul medicament este
testat in laborator pe celule vii In tuburi de
221
 MEDICAMENTELE
testare ~i vase de sticla. Reglementarileguver-
namentale prevad testarea acestora ~i pe ani-
male. Doar apoi se efectueazatestarea lor pe
oameni care se ofera voluntari, in experi-
mente clinice pe scara mica. Dupa aceea
urmeaza experientele clinice pe scara larga.
in fiecare etapa testele sunt verificate de
organizatii medicale oficiale ~i de protectie. in
final medicamentul este oferit publicului, in
general prin intermediul medicilor. Doar
medicamentele foarte sigure se pot vinde in
farmacii fara reteta.
in orice moment al acestui proces lung ~i
costisitor, medicamentul testat poate da gre~.
Testele pot dovedi ca acestaare unele efecte
daunatoare, sau ca nu este destul de eficient
in tratamentul pentru care a fost creat. Testele
dureaza ani de zile, deoarece problemele pot
interveni dupa mult timp. Mii de medicamente
sunt testate in fiecare an, dar putine dintre
acesteareu~sc sa ajunga la o forma finala.
Modul de administrare ~i
dozarea
Un medicament trebuie intotdeauna folosit cu
grija. Trebuie utilizat in mod corect -pe cale
bucala, extern sau injectat. Aceasta poart:I
denumirea de mod de administrare. De
asemenea,este necesar ca medicamentul sa
fie luat in cantitati exacte, la anumit interval
de timp, ceea ce poarta denumirea de posolo-
gie. in caz contrar, un medicament eficient se
poate transforma intr-unul daunator.
Unele medicamente se afla la indemana
tuturor, distribuirea altora este supusa
restrictiilor. Cele fara prescriptie medicala pot
fi cumparate de orice adult. Uneori, farmacis-
tul (cel care prepara ~i distribuie medica-
mentele) trebuie sa fie sigur ca persoana care
cumpara medicamentul are intr-adevar nevoie
de el ~i il va folosi in mod corect. Majoritatea
medicamentelorimpotriva racelii, durerilor de
cap ~i.de gat se afla la indemana tuturor.
Alte medicamente se elibereaza doar cu
prescriptie medicala, pe baza unor retete com-
pletate de medic. Exista ~i unele medicamente
ce pot fi folosite numai in timpul spitalizarii
222
xele pentru rnceal~.~ d~ eri de cap cu denu-
,m'.'. p t aspirin;l.
miri c;o(l1 p licate, .contin ,.J~J fa
.O a. patra denurniie descrie efectele
asupra organismului. Aspirina calmeaz;l dure-
rea, deci face parte din categoria analge~-
celor.. Reduce ~i febra (temperatura ridicat;l a
corpului); ~i deci, este un antipir~tic.
Denumirile comerciale variaz;l de la o tarn
la alta, ~i la anumite intervale de timp. intr-o
singur;l tarn acela~i medicament poate fi
vandut sub mai multe denumiri. De aseme-
nea, unele preparate contin mai multe medi-
camente. Deci, cand oamenii vorbesc despre
medicamente, folosesc de obicei denumirile
generice sau chimice ale acestora.
Aspirina exemplific;l modul in care ~tiinta
medical;l ~i folosirea medicamentelor se pot
schimba cu trecerea timpului. Odinioarn con-
siderat;l ned;lun;ltoate, aspirina nu mai este
O Pasagerii pe un vas inainte de apari,ia recomandat;l acum copiilor, deoarecein cazul
pilulelor impotriva raului de mare. Aceste in unor infectii, ea poate declan~ o boal;l
medicamente alunga grea,a provocata de rarn ~i foarte periculoas;l: sindromullui Reye.
tulburarea echilibrului urechii interne.
Antibiotice ~i analgezice
O Reclamele la medicamente pot convinge in secolul19, chimistul german Paul Ehrlich a
oamenii ca se vor insanato~i, chiar daca une- elaborat ideea folosirii substantelor chimice in
ori pilulele in sine sunt ineficiente. scopul distrugerii sau inactiv;lrii bacteriilor ~i
a altor germeni din organism, fA1r;la-l afecta
pacientului ~i doar sub supravegheremedicala:. ins;l pe acestadin urm;l. in 1935, a fost intro-
Costul reprezinta: un factor important In dus primul tip de medicament antibacterian,
folosirea medicamentelor. Unele sunt produse bazat pe substante chimice, numit prontosil
u~or, ~i sunt ieftine, altele Insa: sunt foarte ro~u. Cercet;lrile au dus la descoperirea unei
scumpe, ceea ce poate Impiedica: serios intregi familii de anti-germeni: sulfamidele..
folosirea acestora. intre timp, microbiologul Alexander
Fleming a studiat bacteriile in laboratorul s;lu
Denumiri de medicamente din Londra. intre anii 1928-29,acestaa obser-
Aproape fiecare medicament are mai multe vat c;l p;ltrunderea unui anumit tip de muce-
denumiri. Un exemplu este substanta,cunos- gai in randul bacteriilor impiedica dezvoltarea
cuta de foarte mult timp, extrasa din salcie ~i acestora. Mucegaiul (de tipul celui care se
alte plante. A fost conceput:JIn laborator ~i a produce in painea st;ltut;l) era Penicillium
devenit foarte rnspandita:Incepand din 1899. notatum. Un alt cercet;ltor, Howard Forey,' a
.Una dintre denumirile sale este cea creat un medicament pe baz;l de muceg4i,
chimica: acid acetilsalicilic. care a fost denumit penicilin;l. I
.Urmatoarea este cea uzuala: sau gene- Penicilina a fost primul antibiotic. A salvat
rica: aspirina:,In cazul de fat:l. probabil mii de vieti in timpul celui de-al doilea
.A treia este denumirea comerciala:,data: rnzboi mondial, impiedicind infectarearnnilor
de numele fabricantului. Multe din comple- soldatilor. Alte antibiotice s-au obtinut din mu-
O Cea mai
mare parte a
medicamentelor
din zilele noastre
sunt fabricate
din substan1e
sintetice, create in
laboratoare cu
destina1ie foarte
precisa. Acestea pot
fi periculoase, iar
oamenii care
lucreaza in aceste
laboratoare trebuie
sa se asigure ca
recipientele sunt
bine inchise, neexis-
tand posibilitatea
unor eventuale
scurgeri. in acest
scop, companiile
farmaceutice
folosesc uneori vase ~
speciale, ce pot fi e
izolate prin inchi- ~
derea capacului -5
$
etan~. "'
, cegai ~i ferigi, ca de t:!~emfj}u;~loramfenicolul~i
Aspirina ~i alte medicamente asemanatoare actiuni nedorite, numite efecte secundare.Ele
streptomicina. Tetraci'C1itlele ~i cefalosporinele intra i:n categoria analgezicelor cu actiune pe- pot interveni daca dozarea este gre~ita sau
sunt alte grupuri de ahtibidtice modeme. riferica. Acesteapatrund In sange ~i actioneaza daca bolnavul este sensibil sau alergic la un
asupra senzorilor durerii ~i a nervilor din medicament. Medicul poate schimba In acest
A O gama larga de indica1ii mu~chi, oase ~i din alte parti ale corpului. caz doza medicamentului sau sa prescrie unul
~ In zilele noastre exist:I zeci de tipuri de antibi- asemanator care sa nu produca efecte ne-
, otice. Unele sunt de larga folosinta, atacand Efecte secundare dorite. Trebuie pastrat un anumit echilibru
multe feluri de bacterii. Altele au indica1;ii stric- Un alt grup, cel al analgezicelor cu actiune care sa permita medicamentelor Impiedicarea
te, ca de exemplu penicilina, folosit:I impotriva centrala, afecteaza creieru1. Acestea altereaza aparitiei posibilelor efecte secundare.
unuia sau a doua tipuri de bacterii. Asemenea capacitatea creierului de a percepe durerea. De exemplu, aspirina poate cauza iritari ~i
altor categorii de medicamente, antibioticele Au fost obtinute pentru prima data din opiu- sangerari ale stomacului. Pentru a Impiedica
sunt fabricate intr-un mod mai pur ~i mai ieftin mul ce se af1aIn seva macului. acest lucru, doza prescrisa nu trebuie nicio-
prin folosirea unor procese modeme de bio- Printre medicamentele de acest gen se data depa~ita. Pericolul iritarii stomacului
numara morfina, metadonul ~i diamorfina - poate fi deosebit de grav daca perso~na In
tehnologie ~i inginerie genetica.
Analgezicele calmeaza durerea. Spre deose- cunoscuta ~i sub numele de heroina. De~i a cauza sufera de ulcer, sangerarile stomacului
bire de antibiotice, acestea nu vindeca propriu- fost candva un medicament eficient, heroina putand provoca chiar moartea.
zis boala, ci ac1;ioneaza doar asupra efectelor poate fi folosita In mod abuziv, cauzand dis- Unii sunt alergici la penicilina, care le poate
acesteia, alinand suferinta. Acest procedeu trugerea multor vieti omene~ti. cauza eruptii cutanate, febra ~i probleme
poart:I denumirea de tratament simptomatic. Aproape toate medicamentele pot avea digestive. Analgezicele putemice pot provoca
gre\Uri ~i varsaturi, pe langa binecunoscutalor
00 Un singur dependent:l, din care cauza trebuie adminis-
medicament poate trate doar sub supravegherestricta.
lua diferite forme:
pilule, creme ~i Preparatele impotriva tusei
unguente, capsule,
Unele dintre cele mai cunoscute medica-
mente sunt destinate tusei ~i racelii. Exista
dropsuri ~i sprayuri
cu aerosol. Acestea doua tipuri de amestecuri Impotriva tusei.
din urma sunt Supresorii codeina ~i falcodeina actioneaza
folosite de obicei de asupra centrului de control al creierului
catre bolnavii de Inabu~ind actiunile tusei. Expectorantele flu-
astm. Deoarece idifica mucusul (flegma) din plamani ~i din
aceste sprayuri sunt caile respiratorii, u~urand expectoratia.
atat de u~or de Multi doctori recomanda azi unei persoane
folosit ~i de purtat, In general sanatoase,dar care tu~e~te,sa nu
se fac cercetari pen- intervina. Doar daca simptomele persista, se
tru eliminarea efec- Inrautatesc,sau apar complicatii este recoman-
~ tului negativ asupra data folosirea medicamentelor.in unele ~azuri,
mediului. Oamenii medicamentele pot vindeca aparent tusea,
de ~tiin~a spera sa lntarziind Insa Insanato~ireapropriu-zisa.
gaseasca in curand Tranchilizantele calmeaza emotiile per-
un propenal mai soanelor foarte Ingrijorate ~i nelini~tite.
ieftin ~i nedaunator
care sa inlocuiasca
CFC-ul. Acest tip de
inhalator previne ~i
opre~te cele mai
grave atacuri de
astm.

O Farmacistul
prepara ~i distribuie
medicamente dupa
o re1eta scrisa de
medicul pacientului.
Cand se cer
medicamente la
indemana tuturor
(care nu necesita
prescrip1ie me-
dicala), farmacistul
poate oferi sfaturi
in ceea ce prive~te
modul de folosire ~i
eventual se asigura
ca acesta este
recomandabil in
cazul respectiv. c
0
9
"'
..
8
z

223
 MEDICAMENTELE

Medicamentele denumite antidepresive actio-

neaza 1mpotriva bolilor depresive. Acestea
pot interveni atunci cand anxietatea sau
depresiapacientului sunt atat de intense lncai "'rc
acesta nu mai poate duce o via~ normala.
in 1950, 1n laboratoarele din Franta a fost
creata clorpromazina, care a devenit cel mai
des folosit tranchilizant. Pe langa efectul anti-
anxios pe care 11 poseda, acesta este $i un
sedativ,. provocand persoanei care 11folose$te 1 Sistemul nervos: analgezicele alina du-
u$urare, relaxare $i chiar stari somnolente. rerea, actionand fie asupra sursei care a
Grupul tranchilizantelor minore are efecte provocat-o (ex. aspirinah fie asupra creieru-
similare, lnsa mai putin puternice. Acestea lui (ex. morfina). Tranchilizantele alunga
cuprind benzodiazepinele, printre care valiu- nelini$tea. Barbituricele provoaca somn.
mul $i libriumul.
2 Sistemul cardiovascular: glicozidele (ex.
Un alt antidepresiv mai vechi a fost imipra-
digitalina) tonifica inima slabita provocand
mina, urmata apoi de amitriptilina, nortrip-
contractia mu$chiului cardiac. Antihiper-
tilina $i protriptilina cunoscute ca antidepre-
tensivele mic$oreaza presiunea sangelui.
sive triciclice. Acestea actioneaza asupra
Anticoagulantii previn formarea de cheaguri
creierului "ridicand moralul".
de sange prin limitarea depozitarii de fibrina.

Antihistaminele 3 Sistemul respirator: expectorantele (ex.

Pe pia~ exi~~ multe feluri de antihistaminice. iodatul de potasiu) elimina flegma pentru a
Acestea ataCa o substanta chimica naturala a u$ura tusea. Supresoarele reduc tusea.
organismului denumita histamina, implicata Bronhodilatatoarele faciliteaza circulatia
1n reactii alergice, mancarimi, umflaturi $i aerului in tratamentul impotriva astmului.
eruptii. Primul antihistaminic eficient a fost
4 Sistemul digestiv: antiacizii neutrali-
mepiramina maleata. in prezent, antihista-
zeaza secretiile ce provoaca ulcerul.
minicele se pot folosi In combaterea varsatu-
Antiemeticele previn starile de greata din
lui de vant, astmului $i reactiilor alergice sau
timpul calatoriilor. Caolinul trateaza diareea
hipersensibilitatii la alte medicamente,
prin absorbtia apei.
1ntepaturi ale insectelor $i la vaccinuri.
5 Sistemul endocrin: deficienta hormo-
Medicamente contra bolilor nala este tratata prin inlocuirea hormonului
Exista multe alte tipuri de medicamente. Imu- lipsa. Suprafunctionarea unei glande este
nosupresoarele slabesc sistemul imunitar, tratata prin inhibitia producerii de hormoni.
1mpiedicind organismul sa lupte 1mpotriva bac-
teriilor sau a altor intfU$i. Aceste medicamente 6 Sistemul excretor: diureticele ajuta pro-
ducerea unei cantitati normale de urina,
pot preveni respingerea de catre organism a
furnizeaza sodiu $i ajuta la eliminarea apei
unui organ transplantat de la o alta persoana. 7
din organism. ~
Antiviralele actioneaza 1mpotriva viru$ilor.
dn general, antibioticele distrug sau dezac- 7 Sistemul osos: guta, cauzata de
tiveaza bacteriiie 1nsa nu viru$ii.) Bubele cau-
zate de virusul Herpes pot fi tratate cu ajutorul
depunerea acidului uric in articulatii, este v
tratata cu probenecid, care ajuta la elimi-
unui medicament antiviral. Se cauta 1nca medi- narea acidului uric din rinichi. ~
..,;
camentul care sa neutralizeze virusul HIV. ~~

Antimicoticele trateaza infectiile provoc~te O Plantele au fast a Cand medica-

de ciuperci, cum ar fi "viermele inelat" ~i intotdeauna folosite mentele patrund in
"talpa atletului." Anticoagulantele previn sau in combaterea boli- sange ( 1) moleculele
impra~tie cheagurile de sange. Antiacizii con- lor. Chiar ~i astazi. in de medicament (2)
tracareaza excesul de suc gastric ce poate timp ce multe medi- se raspandesc in
provoca dureri sau chiar ulcer. Antiemeticele camente sunt fabri- lichidul extracelular .
actioneaza impotriva greturilor ~i varsaturilor, cate prin procedee Unele medicamente
iar antidiareicele combat diareea. sintetice, unele sunt ac~ioneaza patrun-
extrase din plante. zand in celule (3) ~i
Alte medicamente Din radacinile bran- afectandu-Ie meca-
Anticonvulsivele actioneaza Impotriva epilep- du~ei de toamna se nismul biochimic.
siei. Antihipertensivele, inclusiv grupul beta, extrage colchicina. cu Altele func~ioneaza
reduc presiunea ridicat:la sangelui. Bronhodi- efecte impotriva gu- prin completarea
latatoarele u~ureazadificult:ltile respiratorii In tei ~i reumatismului. deficien~elor chimice.
unele afectiuni cum ar fi astmul.
Diureticele maresc cantitateade urina pro-
dusa de organism pentru a combate retentja
de apa. Steroizii sunt un grup dechimicalecu
variate 1ntrebuintari medicinale, In special dis-
paritia umflaturilor, bubelor ~i inflamatiilor .
Citostaticele distrug celulere care se Inmul-
tesc, In special cele care provoaca cancerul.
Lista este runga. Testarea, produce,rea ~i
prescrierea medicamentelor este o afacere in-
O Cu toate ca multe medicamente se tematiohala comple~a, de mi1ioane de dorari. ~
creeaza in laboratoare, doar o mica parte din- Omenirea a parcurs Q ca)e lunga de la ierbu- ~
tre acestea sunt folosite, fie prin intermediul rile t:lmaduitoare diri tJ:ecut,lar noire tehno- ~
re,etelor medicale, fie direct prin farmacii. rogii vor duce la rezurtiiie uimitoare In viitor. ~

224 Corpul omenesc 71 -MEDICAMENTELE IN SOCIETAn

 ~ .
Pdrul -5i unghiile noastre pot
sd pard mai degrabd
decorative decdt utile, insd
strdmo-5ilor no-5tri unghiile
rezistente le serveau drept
unelte cu care scorlffOneau
dupd rdddcini comestibile, iar
pdrul des de pe cotp -5i de pe
cap ii proteja de schimbdrile
extreme ale vremii.
F O1OSireauneltelor, traiul la adapost ~i
purtarea hainelor tirnp de mil de ani,
ne-au cizelat Infa:ti~area, dar chiar ~i in
prezent corpul nostru este acoperit aproape in
totalitate de un tip sau altul de pa:r, inca: ne mai
folosim unghiile drept unelte, de~i doar pentru
indeletniciri mult mai simple (de exemplu,
desfacerea unor ambalaje), iar pa:rul inca: ne
protejeaza: capul intr-o oarecare ma:sura:de frig
~i de razele soarelui.
Atat pa:rul
, principal cat ~i unghiile
din cheratina:, suntproteirul
un tip de formatecare
in
formeaza: ~i stratul exterior al pielli. Fa:rul ~i
unghiile sunt complet lipsite de simturi -noi nu
simtirn cand sunt ta:iate, a~a cum nici oile nu
simt cand li se tunde lana ~i nici cali nu simt
cand li se potcovesc copitele. Orice senzatie
exista: la nivelul pielli, de exemplu daca: ne
tragemde pa:r.
Cre~terea parului
Fa:rul este atat de fundamental pentru noi incat
deja cand ne dezvolta:m in pantecele mamei
corpul nostru este acoperit de un pa:r fm, ca
puful, numit lanugo. Acesta este inlocuit inainte
de na~tere de un alt tip de pa:r fm cunoscut sub
numele de vellum, care ~i el este treptat inlocuit
de pa:r normal pe ma:sura:ce cre~tem.
Fe capul unei persoane adulte sunt
, II
aproximativ 120.000 de fire de p~r ~i fiecare
dintre acestea,asemeneafirelor de p~r de pe
corp, cre~te dintr-o rad~cirul proprie, nurnita
papil~ derrnic~. Rad~cina se situeaz~ chiar la
baza unei rnici g~uri In piele, cunoscuta sub
numele de folicul, unde este hranita prin fluxul
sanguin.Deasemenea,in fiecare folicul exist~o
glanda minuscul~ numita glanda sebacee,care
secreta o cantitate foarte rnic~ de substanta
O Forma unghiei poate ti stabilit3, cel pu1in
par1ial, de factori genetici, motiv pentru care
formele unghiilor de obicei se mo~tenesc.
..
~
1
u
...
~
~
'P:
~
""
~
~
"
.t
O Fiecare fir de par are o parte vizibila ~i un
folicul, care con~ine radacina (papila dermica).
O glanda sebacee unge foliculul.
uleioasa numita sebum. Fiecarefolicul mai are
~i ni~te mu~chi foarte mici, numiti mu~chi
arrector pili. Tradus cuvant cu cuvant, acesta
Inseamna"ridica parol", ~i atunci cand ne e frig
sau frica, ace~timu~chi se contracta,facind sa
ni se ridice parol. Acest proces dateaza din
vremea In care stramo~ii no~tri aveau un par
mult mai des, ~i puteau sa se Incalzeascasau sa
faca sa para mai amenint:Itoriprin ridicarea lui.
cand mu~chii arrector pili secontracta, pielea
din jurol flrelor de par este ~i ea ridicata
devenind ceea ce numirn "piele de gaina".
Ritmul cre~terii
Cre~tereaparolui are loc Intr-o serie de faze.
Prima este o faza activa, In timpul careia parol
cre~te constant din radacina. Aceasta faza
dureaza pana la patru ani ~i este urmata de o
faza inactiva (de odihru1),In timpul careiaparol
se devitalizeazatreptat ~i cade. In cea de-a treia
faza foliculul gol ramane complet inactiv timp
de mai multe luni, dupa care procesullncepe
din nou.
parol de pe cap cre~teaproximativ 1,25 cm
pe luna, lungime care difera de la o persoarul
la alta. Binelnteles,parol de pe cap cre~temult
mai mult decat cel de pe coip lnainte de a
cadea.in medie, oamenilor le cad In jur de 40
pana la 100 de fIre de par pe zi, fIre care au
ajuns la sfar~itulcelei de-a doua faze, Insa fIre
C)~
32 pARUL $1 UNGHIILE

O La majoritatea
barba~ilor care
chelesc, caderea
parului porne~te de
la tample, marginea
parului retragandu-
se pe ambele par~i.
pana la varsta de 70
de ani, peste 80%
din barba~i prezinta
aceasta forma de
chelie, de~i incepe
mult mai devreme in
via~a -pe la doua-
zeci sau treizeci de
ani.

O parul de pe fa1a
barbatilor este mult
mai aspru decat cel
de pe cap. Barba1ii
care folosesc aparate
de barbierit electrice
risca sa-~i
deterioreze parul
facial in timpul
barbieritului. Lama
de ras obi~nuita taie
drept firul de par
(dreapta sus) , pe
cand aparatul de
barbierit electric lasa
varfurile crestate
(dreapta).

noi de p:lr cresc mereu pentru a le lnlocui, In
timp ce alti foliculi inactivi devin din nou activi.
cand copiii ajung la varsta pubert:ltii ~i Incep s:l
se transforme In adulti, ambelor sexe le cre~te
un nou tip de p:lr la subrat ~i In zonele genitale,
ca rezultat al schimb:lri1or hormonale. Curand
dup:l aceasta,.-b:lietilor Incepe s:lle creasc:l pa:r
pe fa~, ~i in cele din unna, in multe cazuri, ~i
pe piept. Acest tip de par este una din
caracteristicilenoastre sexuale secundare.
Tipul ~i forma parului
Partea vizibila a firului de par este de t"apt tesut
mort format din lanturi proteice legate Intre ele,
~i numai partea care cre~te In papila dermica
este cu adevarat vie. La microscop se poate
ved~a ca suprafatafirolui de par este solzoasa,
asemenea pielii reptilelor ~i a picioarelor
pasarilor, iar acest lucro este valabil ~i pentru
unghii. Firele de par pot avea forme diferite,
f1fUl cilindric formeaza parol drept, firol oval
formeaza parol ondulat sau cret, iar f1fUl cu
fonna de rinichi formeaza parol tipic african.
Unghiile sunt fonnate dintr~unstrat ingro~t de
cheratina ~i cresc dintr-o radacina numita
matrice unguala, o cuta de piele de la capetele
degetelormainilor ~i picioarelor. Parteaunghiei
din imediata apropiere a matricei, la baza
unghiei, este mai groasadecat restul ei. Aceasta
este "semiluna" sau lunula, ~i faptul ca estemai
groasa o face sa para alba. Restul unghiei este
aproape transparent, permitand sa se vada
pielea de sub ea. Unghia este protejata la
margini de un strat de piele moarta numit
cuticula, care este mai groasain jurullunulei.

Culoarea parului
Foliculii contin celule care produc cheratina,
din care se -fonneaza flrul de par, ~i alte celule
numite melanocite care produc pigmentul
melanirul, cel care d:l flrului de p!:lr culoarea.
Cu cat melanina este In cantitate mai mare, cu
atiit mai lnchis este flrul de par. (Melanina este
~i cea care d:l culoarea pielii ~i 1i face pe cei cu
pielea deschisa sa se bronzeze daca stau la
soare.)
Dintr-un motiv oarecare, pe masura ce
1mbatriinim melanina este produsa In cantitate
tot mai mica !n foliculi, pana cand, In cele din
unna, majoritatea oamenilor au parul alb. Tipul
~i culoarea parului nostru, precum ~i varsta la
care lncaruntim, sunt stabilite prin ereditate.
 , O inflor;rea ~;
De~i sistemulfolosit de creier decaderea constituie
pentru a interpreta informa- un bun exemplu al
unei ilustra,ii
tiile primite de la ochi este ambigue, care poate
fi perceputa fie ca un
foarte complex, perceptia craniu de om, fie ca
noastrtl asupra lumii poate fi doi oameni in fa,a
unei deschizaturi de
uneori fn~eliitoare. forma arcuita.
Ambele interpretari
~ mina care ajunge la ochi ~i este apoi
sunt logice ~i sunt
transmisa sub forma de semnale codifi-
greu de observat
ate la creier este insuficienta. Nici un fel simultan.
de informatie nu ajunge la creier fara sa treaca
mai lntai "prin recepto.rii senzoriali. Avem O O alta imagine
nevoie de acest sistem de interpretare a sem- ambigua celebra.
Acesta poate
nalelor, pentru a reactiona corespun-zator )a
acestea. Procedeul prin care facem acest luciu reprezenta un pahar .
-obtinem cuno~tinte asupra lumii lncon- sau doua profiluri.
juratoare din informatia colectata prin inter- Cele doua figuri
mediul ochilor -este cunoscut sub numele de alterneaza in per-
cep,ia noastra. chiar
perceptie. daca informa,ia
Creierul uman recunoa~te imediat orice
obiect familiar, din orice unghi ~i de la orice ~ introdusa prin inter-
distanta. De exemplu, o carte arata ca o carte ~ mediul ochilor nu
fie ca o vedem a~ezata In pozitie orizontala, ~ variaza.
verticala sau pe o margine. Totu~i, forma ~i
marimea imaginii pe care cartea o provoaca ce ~tie ca seafla acolo. O carte, indiferent din
asupra retinei ochiului variaza foarte mult. De ce unghi este priviti1, va fi desenatasub forma
exemplu, daca tinem o carte lnchisa aproape de dreptunghi. Pentru a percepe obiectele in
de ochi, imaginea pe care o produce se intregime, indiferent de modul in care sunt
reduce treptat, fund mult mai lngusta In spate prezentate pe retina, este nevoie de antrena-
decat In fata. insa, li putem observa forma ment. Pentru a dobandi aceasta constanta in
dreptunghiulara, deoarece creierul se adap- perceptia obiectelor tridimensionale, creierul
teaza automat variatelor imagini pe care necesita inforrnatii referitoare la distanta fata
cartea le poate produce. Acest fenomen de obiecte. Aceste inforrnatii sunt dobandite
poarta denumirea de constanta perceptiva. prin rnijloace variate, numite indicatori vizuali.
Modul prin care creierul dobande~te aceasta Unul dintre cei rnai importanti indicatori
constanta perceptiva nu este lnteles pe este inegalitatea binocular:l -diferenta dintre
deplin, lnsa procesul recunoa~terii obiectelor vederea celor doi ochi. Paralaxa de mi~care
QUnoscute are loc probabilln partea inferioara este un alt indicator de profunzime. Daca ca,.
a lobului temporal Cportiunea creierului care pul este mi~cat dintr-o parte in alta, obiectele
poate fi stimulata la oameni con~tienti pentru din apropiere se mi~ca la o distanta rnai mare
a produce halucinatii). in fata imaginii din retina, decat cele

Indicatori vizuali
Ceea ce cunoa~temeste faptul ca percepem In
mod automat adevarata forma ~i marime a
obiectelor. Acest lucru reiese din desenele
~,
copiilor mici, care sunt lipsite de perspectiva; Perceptia este o
un copil nu deseneaza ceea ce vede, ci ceea 10;;?\
forma de rezolvare a
~ problemelor. insa
... ,
O Contextul este foarte important pentru , uneori, ca $i in cazul
percep,ie. Formele identice sunt percepute ca
../ acestui obiect
literele H ~i A. Creierul selecteaza combina'ia
"imposibil",
cea mai probabila ~i le respinge pe altele, problema nu are
cum ar fi TAE CHT. solutie. Diferite parti
ale obiectului pot fi
interpretate, insa
dupa cum sunt
dispuse liniile
desenului. ipotezele
noastre perceptive se
dovedesc a fi
incompatibile.

197

~
 PERCEPTIA ~I ILUZIA
Indep(lrtate. Un alt factor puternic este inter-
pozitionarea. Dac(l un obiect umbre~te partial
pe altul, vom ~ti c(l este mai aproape de noi.
Alte informatii importante provin din indi-
catiile de perspeciiv(l. Perspectiva functionea-
z(l In mediul nostru natural. Majoritatea
suprafetelor naturale -paji~~i, plaje cu nisip,
trunchiuri de copaci -sunt texturate. Dispozi-
tiile texturii, cum ar fi mic~orarea treptat(1 a
nisipurilor pe m~surn ce se Indep(lrteaz(l, asi-
gur(l un "cadru de referint(l" prin care putem
percepe distanta oric(lrui obiect aflat In cadru.
In mediile construite de oameni, convergenta
liniilor paralele, pe m(lsurn ce acestea se Inde-
p(lrteaz(l (de exemplu, liniile de cale ferat(l),
este cea care ne d(l impresia de adancime.
Indicatorii perceptivi sunt In mod normal
eficienti, chiar ~i atunci cand sunt In esent~
ambigui. Dac(l liniile de cale ferat(1 formeaz~ a
convergent(l pe imaginea retinei, le "interpre-
!i1m" ca pe ni~te linii paralele "convergente".
Ins(l, interpret(1m destul de diferit aceea~i imag-
ine a retinei, cand este produs~ de drepte con-
vergente v(lzute de jos In sus -conturul turnu-
lui unei biserici de exemplu. Rar suntem con~-
tienti de asemenea interpret(lri alternative.
Mecanismele de perceptie ale creierului preiau
indicatia de la ochi ~i a interpreteaz(l adecvat.
Interpret(lrile alese adeseori de mecanis-
mele de perceptie ale creierului, sunt cele
care prezint(1 unghiuri drepte ~i linii drepte.
La acest nivel se pot crea iluziile. Prin crearea
catorva modele desemnate s(l dea aceea~i
imagine a retinei ca obiecte familiare, de~i de
forme foarte diferite, Adelbert Ames, un psi-
hologamerican, a creat cateva rezultate vizu-
"
~
~
:
i
~
ale surprinz~toare. Camera lui Ames este una
deformat~, care pare normal~ dintr-un anumit
punct, Ins~ In interiorul acesteia m~rimea
obiectelor ~i oamenilo( apare deformat~.
In unele cazuri mai speciale, putem
deduce dou~ lucruri, aparent la fel de valide,
din acela~imodel senzorial. Un binecunoscut
exemplu este figura reprezentand o cup~,
care poate fi de asemenea v~zut~ ca dou~
chipuri umane. Cele dou~ imagini djferite par
s~ alterneze In perceptia noastr~, Intr-un fel
asupra c~ruia nu putem exercita nici un con-
trol con~tient, chiar dac~ informatia "intro-
dus~" prin intermediul ochilor nu variaz~.
O Forma unghiu- O dat~ ce creierul ~i-a format o inter-
lara bizara a camerei pretare preliminar~ a informatiei pe care
lui Ames produce simturile i-o ofer~, acestfapt determin~ modul
aceea~i perspectiva In care va fi interpretat Intregul model senzo-
ca ~i cea a unei rial. O dat~ ce camera lui Ames este per-
incaperi dreptunghi- ceput~ ca fiind dreptunghiular~, cele dou~
ulare norma le. in colturi ale peretelui din spate trebuie s~ apara
consecin\a, femeile la aceea~i distan~ de cel care prive~te, jar
din imagine sunt iluzia este astfel reu~it~. Acest lucru se
percepute in mod Intampl~ deoarece nu interpret~m un object
gre~it, ca situandu- doar din informatia furnizat~ de propriul s~u
se la aceea~i distan\a model senzorial, dar ~i din ceea ce 111ncon-
fa\a de privitor . joara. Ceea ce vom percepe este obiectul a~a
Creierul nu cum 11cunoa~temdin experient~.
detecteaza marimea Percep~ia ~i experien~a .
feme ii din stanga,
aceasta parand astfel Modul In care reu~im s~ interpret~m infor-
mai mica. matia senzorial~Intr-un mod atat de efjcient a
constituit subiectul multor discutii Intre filo-
zofj ~i psihologi. Nativi~tii considera c~ abili-
tatea de a percepe este Inn~scu~. Empiri~tii
sunt de p~rere c~ toate cuno~tintele omului se
dobandesc cu ajutorul simturilor.
Unele cerce~ri sprijin~ abordareaempiric~.
O Creierele noastre S-ademonstratc~ Inv~tareaperceptiv~estepo-
interpreteaza obiec- sibil~ ~i c~ experienta 1ndelunga~1n realizarea
tul alb, rotund, de unor distinctii perceptive subtile li permite
pe cer, ca fiind luna. unui expert s~aib~ un disce~mant corect. De
insa, dupa cum arata exemplu, un naturalist experimentat poate s~
acest desen, per- identjfjce o specie de p~s~ri doar aruncand o
cep'ia omului (~i a privire rapida asupra acesteia,1n timp ce un
girafei) poate fi une- 1ncep~tornu poate s~ o recunoasc~deloc.
ori in~elatoare. Arta lnc~ din copil~rie, oamenii Inva~ .s~ inter-
reprezenta,ionala preteze diferitele sernnale pe care ochii le
poate crea impresia transmit creierului. In perceperea obiectelor,
de obiecte reale, clasjfic~m imaginile de pe retin~ sub fo~ de
folosind modele farfurii, ce~ti, mese sau c~rti, jar apoi
foarte simple. action~m In functie de aceast~clasjfjcare.
_Corpul Omenes~ 8- AC11VITATI ALE CREIERULUII
 Pistrui
Corpu5culul Mei55ner Melanin3
(5im\ tactil)

I Receptor
Melanocita
1 pentru senza,i
, dureroasa

va puteti imagina o haina

croita dintr-o singura bucata,
care acopera cotpul de la cap Epiderma

piina ta picioare, apara de viint,

rezista la apa, este puternica,
totu-5i elastica, iar pe deasupra
se reinnoie-5te mereu? Nu ? O
purtati in .fiecare zi: e pie1ea !

p ielea este cel mai mare organ al nostru.

Pielea intinsa a unui om adult acopera
o suprafat:l de circa 2metri patrati, cam
cat un cearceaf obi~nuit. Are o greutate de
aproape 3 kg, ceea ce inseamna cam a doua-
zecea parte din greutatea intregului corp.'
Grosimea pielii variaza Intre 0,5 ~i 5 mm.
Este relativ subtire In regiunile corporale
putin expuse la uzura sau presiune, ~i mai
groasa pesuprafetele care sunt mai solicitate,
de exemplu pe talpi.
La microscop se poate observa ca pielea
Vase sangvine
este formata din doua straturi. Stratul extern 2:'
comos al epidermei este format din 20-30 de ~ J Krause

randuri de celule moarte. Aceste celule sunt (perceperea frigului)

a~ezateuna peste alta, asemeni unor tigle, de (i:

aceea pielea se Intinde cu u~urinta In timpul ~ STRUCTURA PIELII
mi~carii. in fiecare zi, mii de celule se Corpusculul Vater-Pacini -I
G d d .-
( ... ) an a su orlpara
desprind de pe piele, dar aceasta nu se perceperea preSIUnll Cele doua stratur; pr;ncipale ale p;el;; sunt
uzeaza, fiindca celulele moarte sunt Inlocuite fi Impinse spre exterior. O celula ajunge In ep;derma ,s-;derma. in aceste stratur; se
In ~ermanent:l cu altele noi. stratul extern 1n trei-patru saptamani, aceasta gasesc glandele producatoare de sudoare.
fiind durata ei de via~. Celulele mQarte se fol;cul;; p;lo,s-;. d;n care se dezvolta parul.
Reinnoirea pielii desprind de piele sub forma unor solzi~ori term;naf;un;le nervoase ale s;mfulu; tact;l.
Sub epiderma, In stratul germinativ, celulele abia vizibili. Un om In timpul vietii pierde sub precum ,s-;celulele dator;ta carora p;elea se
se afla Intr-o continua diviziune. Celulele nou aceasta.forma aproximativ 18 kg de piele. bronzeaza.
formate sunt apoi Incarcate cu o proteina Sub epiderma se gasesccelulele pigmenta-
rezistenta, cheratina, care determina cherati- re, melanocitele. Acestea produc pigmentii
zarea celulelor. Pe rnasura ce iau na~tere numiti melanina, pentru a ne proteja de efecte-
celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor le daurultoare ale radiatillor ultraviolete. Mela-
nina absoarbe energia luminii, devenind mai
1nchisala culoare; acesta este motivul pentru
CARE ESTE ROLUL PIELII ? care pielea se bronzeaza, daca este expusa la
soare. Mai tarziu, melanina migreaza spre
.Apara interiorul organismului de suprafata pielii ~i se desprinde lmpreuna cu
loviri, taieri, ploaie ~i vant, radia~ii, celulele moarte -pielea bronzata devine palida
lumina solara puternica ~i bacterii. cu timpul. La cei cu pielea mai 1nchisa,
melanina este produsa 1n cantitati mai mari.
.Daca taiem sau julim epiderma,
pielea se vindeca fara cicatrice.
Supraincalzire ~i racire
.Termina~iile nervoase ale pielii sunt Sub epidenna se intinde denna, mai groasa
excitate sub efectul presiunii u~oare,~a decat precedenta. Portiunea superioara a
presiunii puternice, sau a durerii. In acesteiaeste intesata de o retea de colagen ~i
varful degetelor exista deosebit de elastina, care sunt ni~te proteine deosebite.
multe termina~iuni de acest gen. Acestea asigura elasticitatea ~i flexibilitatea
.in epiderma, sub influen~a razelor pielil.
jn derma se gasesc numeroase vase
solare se formeaza vitamina D.
sangvine. Atunci cand ne este cald, capilarele O Pielea se arde de la prea multa lumina
se dilata, ~i se umplu de sange. Daca solara: se inro~e~te, apoi se coje~te. Cei cu
.Transpira,ia joac.3 un rol important in
eliminarea excesului de sare precum ~i suprafata pielil este strabatuta de mai mult piele mai alba se ard foarte u~or, deoa-
a altor substan,e. sange,organismul pierde o cantitate mai mare rece organismul lor produce o cantitate
de caldura, adica se race~te.Din acest motiv pr~a mica de pigmenti melanici protectori.

93
 PIELEA

lubrifianta a p~rului ~i pielii. F~ra acest ungu-

ent, pielea s-ar usca ~i s-ar descuama;nu ar re-
zista mult timp la solicit~rile zilnice. La fiecare
folicul pilos se ata~eaz~ cate un mu~chi
horipilator. Dac~ne este frig, sau ne speriem,
ace~timu~chi se contracta, iar firele de p~r se
indreapt~. jn jurul f1felor de p~r ~i pielea se
ridic~; se formeaz~ a~a-numitapiele de g~in~.
Sub derm~ se intinde un strat de gr~sime;
acesta c~ptu~e~te corpul ~i functioneaz~ ca
termoizolator ~ prin reducerea pierderii de
c~ldura, ne protejeaz~ d~ frig. jn caz de nece'-
sitate.. organismul poate folosi acest depozit
de gr~sime ~i ca surs~ deenergie. Dac~ cine-
va m~nanc~ prea mult, excesul de grasime se
depune sub piele. Sub stratul adipos se
g~sescmu~chii, ganglionii lirnfatici, precum ~i
principalii nervi ~i vase sangvine. Toate sunt
protejate de acest baraj viu, de piele.

O Pielea bebelu~ului este neteda ~i
intinsa. Glandele sebacee produc mult
sebum, ma rind elasticitatea pielii.
Datorita unor fibre proteice speciale.
pielea va fi elastica ~i flexibila.
O Elasticitatea pielii este determinata de
fibrele proteice din derma, numite elas-
tina. Imbatranind, fibrele proteice se
degradeaza, pielea va produce mai pu~in
sebum, devenind mai uscata. Din acest
motiv apar ridurile la varsta inaintata.
RAIA
Este o boala de piele foarte neplacuta.
Este produsa de un arachnid marunt -
raja. Traje~te la suprafa~a pjeljj, sau
jmedjat sub ea, hranindu-se cu celulele
moarte, descuamate.
Raia femela (vezj jmagjnea alaturata),
sapa galerij in pjele, unde i~i depune
ouale. Larvele eclozjonate i~i sapa dru-
mul spre suprafa~a pieljj, unde devin
adulte. Simptomele raij apar in momen-

presiunile putemice. Daca acesteterminatiuni

ne inro$im iri caldurn mare. Daca ne este frig,
capilarele sangvine din derma se ingusteaza,
pentru a pierde mai putina cald4rn, iar pielea
devine palida.
Sangelecare curge prin aceste vase sang-
vine extrem de subtiri transporta substantele
nutritive sub cele doUa straturi cale pielii, iar
de aco1ova transporta produ$ii de catabolism.
Daca pielea este traumatizata, in 10cul ranii
sangele se coaguleaza $i inchide plaga. Cica-
tricea formata protejeaza impotriva agentilor
patogeni $i a pierderii exagerate de sange.
in derma se gasesc$i diferite terminatiuni
nervoase:acesteavor transmite la creier exci-
tatiile ce provoaCasimtul tactil. Excitatiile du-
reroasesunt preluate de terminatiile nervoase
(receptorii) care se ramifica in epiderma. in
pol1iunea superioarn a dermei se gasesc
receptorii tactili, sau a$a numitii corpusculi
Meissner,care percep presiunile U$oare.Ceva
mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care
percep caldura, respectiv corpusculii Krause,
responsabili de perceperea frigului. Spre mar-
ginea inferioarn a dermei se gasesc CorpuS-
culii Vater-Puccini, care au ro1ul de a percepe
nervoase trirnit o informatie catre creier, sub
efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau
caldura, acesta va actiona mu~chii cores-
punzatori, de exemplu pentru a retrage mana
de pe o cana fierbinte.
jn adancul dermei se afla glandele sudo-
ripare, formate dintr-o agl9merare de tubulete
intoItocheate; au un; rol indispensabil in regla-
rea temperaturii corporale. Aceste glande pro-
duc acel lichid apos, putin sarat ~ transpiratia,
care se inflltreaza prin pori la suprafata pielii,
daca ne estefoaIte cald. Transpiratia,in timp ce
se evapora, ne race~tecorpul. Glandele sudo-
ripare pe perioada unei zile produc 250-500de
ml de transpiratie. jn zilele foaIte calduroase
insa, putem evapora chiar ~i 2 1 de sudoare.
Un om are in totalln jur de 3 milioane de
glande sudoripare, greutatea totala atingand
100 de grame. Exista deosebit de multe
glande sudoripare pe fata, la subrat, In palma tul in care femelele patrund in piele.
~i In talpa. jn palma de exemplu, gasim 350 Deseori apar linii sub,iri ro~ii intre
de glande sudoripare pe centimetru patrat, in degete. Dupa o vreme apar erup,ii de
timp ce In dosul palmei doar 200. culoare ro~ie, iritante pe corp. Cu
Transpiratia ne ajuta ~i la apucarea unor excep,ia capului, acestea pot atinge
obiecte. Sudoarea acopera in strat subtire intregul corp, dar sunt mai frecvente la
brazdele degetelor noastre, u~urand prinderea. nivelul coatelor, talpilor ~i gleznelor.
unor obiecte cu suprafata neteda. Erup,iile provoaca mancarime puter-
.-- nica, bolnavul se scarpina des, mai ales
Plele grasa, par gras atunci cand se incalze~te pielea. Raia
Tot in derma se gasesc $i fo1iculii pilo$i $i poate fi tratata u~or cu unele ungu-
glandele sebacee care se deschid in fo1iculi. ente, dar fiind o boala transmisibila, se
Cele din urma produc 0. substanta densa, vor trata toate persoanele care au
grnsoasa -sebumul, care se inf'litreaza in venit in contact cu bolnavul.
permanenta la suprafata pielii, ca substanta ~

94 Corpul omenesc 32- pARUL SI UNGHIILE Corpul omenesc 82- BOLI DE PIELE
Oricine poate suferi un acci-
dent sau poatefi lovit pe nea~-
teptate de boald. Cunoa~terea
tehnicilor de prim ajutor poate
alina suferinfa sau chiar salva
viefi in asemenea situafii.
r --, 1ajutor poate salva vieti ~i alina sufe-
, ..doar daca este adecvat. Uneori,
ceea ce pare cel rnai bun lucru de facut,
de~i bine intentionat, poate :inrautati situatia. Fie
ca suntem cu un grup de prieteni cu care hoi-
rulrim pe dealuri, fie ca jucam fotbal, fie elevi
sau studenti, muncitori in fabria1 sau functio-
nari de birou, este important sa avem pe cine-
va in preajrna, specializat in acordarea primului
ajutor, In caz de urgenta. Este, de asemenea,
important s~ ~tim c~, de~i a citi despre primul
ajutor este folositor, este necesara frecventarea
cursurilor ~i efectuarea exercitiilor practice.
Exist~ cateva motive importante pentru
acordarea primul ajutor: salvarea vietii; impie-
dicarea agrav~rii unei maladii; calmarea sufe-
rintei ~i grabirea vindec~rii.
Evaluare ~i identificare
Primul ajutor inseamn~ intreprinderea unor
actiuni rapide, intr-o ordine corect:I, folosind
toate materialele ~i facili~tile accesibile in acel
moment. De la o mic~ ~ietura pe care trebuie
aplicat un plasturej 'Ja un accident de ma~in~
grav, procedurile urmeaz~ acela~i tip~r.
jn prima et;lp~ se face o evaluare rapida a
situatiei. Dac~ este vorba despre un accident
grav, trebuie acordat ajutor medic~l cat mai
repede. Dac~ sunt mai multe persoane dispo-
nibile, una chea~ ambulanta sau medicul.
Dac~ exist~ mai multi rariiti; se decide care
are prioritate in acordarea primului ajutor.
O Oricinepoateti
brusc confruntat cu
o urgen~a medicala.
Accidentele de
ma~ina reprezinta un
motiv pentru care
oamenii ar trebui sa
~tie sa acorde un
prim ajutor
elementar.
O A~teptarea
intrarii in cabinetul
pentru rani,i. Aceas- ~
ta pictura realizata .s
de Sir Luke Fildes ~
reflecta lipsa efi- ~
cientei primului aju- ~
...
tor ~i a facilita,ilor ~
o
de tratament pentru ~
bolnavi ~i rani,i. :g
sub ingrijirea medicilor, asistentelor, a echipa-
jului unei ambulante, sau a altei echipe medi-
cale. Chiar daca persoana r:Inita: pare sa-~i
revina, trebuie consultata: de catre medic. Spre
exemplu, o persoana doborata: in uni1a unei
lovituri In cap, poate parea In regula cateva
minute mai tarziu. jnsa lovitura ar fi putut
provoca sangerari In interiorul craniului.
Acestea ar putea apa:sa asupra creierului, cau-
zand probleme grave In urmatoarele ore sau
zile. Munca celor ce asigur:I prirnul ajutor este
dusa la bun sfar~it cand persoana r:Inita: se afla
sub ingrijire medicala: sigur:I, iar cadrele medi-
cale cunosc cauza r:Inilor.
ABC-ul primului ajutor
ABC-ul primului ajutor este o simpla pres-
curtare a ajutorului acordat In cazul unor r:Iniri
sau boli. Acesta se bazeaza pe nevoia de oxi-
gen a organismului pentru pastrarea vietii.
A vine de la Aer. Celelalte tratamente tre-
buie sa a~tepte daca pacientul nu poa~e res-
Apoj se incearca jdentjfjcarea problemej ce
afecteaza ranjtul (djagnostjcul). Ranjle
exteme, cum ar fj tajeturi ale pjelii, sunt u~or
de observat. Pot jntervenj, insa, rani interne ~j
sangerari, organe zdrobite sau oase rupte.
Daca o persoana le~jna djntr-o data, aceas-
ta sufera probabjl de o boala. Poate fj vorba
de un atac de cord, o criza sau un ~oc emo-
tional brusc. Exjsta multe posjbiljtatj. Cel care
acorda primul ajutor trebuje sa caute semne ~j
jndicii care sa dezvaluie cauza accidentuluj.
Tratament ~i ingrijire medicala
Dupa jdentjfjcarea djagnostjculuj urmeaza
tratamentul. Cej ce acorda primul ajutor sunt
invatatj sa foloseasca~ce object la indemana,
cum ar fj un palton gros pentru a inabu~j
flacarile de pe hajnele unej persoane.in unele
cazuri tratamentul consta doar in asjgurarea
caldurij ~j confortuluj persoanei ranjte, parulla O Salvamon~ii trebuie sa faca fa1a perico-
sosjrea asjstentejmedjcale adecvate. lelor ce pot interveni in timpul ca~ararii ~i a
in fjnal ranjtii ~j vjctjmele trebuje sa se afle schiatului, cum ar fi inghe1ul ~i caderile.
 C Daca nu se iau
repede masuri, acest
copil este pe cale sa
sufere un accident
grav, dar comun -~i
anume, oparirea.

O Daca inima
cuiva s-a oprit,
trebuie folosita
masarea externa a
pieptului, dar ~i res-
pira1ia gura la gura
pentru a repune
sangele in circula1ie.
A~eza1i-va mainile
pe partea de jos a
sternului ( 1).
Apasa1i-va deasupra
victimei, exersand
atata presiune cat sa
comprima1i sternul
intre 38 ~i 50 mm.
Executa1i 80 de
apasari pe minut (2).
Se continua
respira1ia gura la
gura, expirand in
gura victimei doua
por1ii mari de aer ,
dupa fiecare 15
apasari pe piept.
Cauta1i ajutor
medical imediat.

pira, deoarece calea sa respiratorie este blo-

cat~. Calea respiratorie Inseamn~ nasul ~i
gura, gatul ~i esofagul pan~ In pl~mani. Dac~
aceasta este blocat~, victima se sufoc~ ~i nu
poate primi oxigen. Viata sa va mai dura doar
cateva minute. Trebuie verificat dac~ calea
O Supravegheati respiratorie nu este blocat~ de buc~ti de
intotdeauna o per- mancare sau de v~rs~tur~.Copiii se pot Ineca
soana slabita sau in cu juc~rii pe care le bag~ In gurn, iar adultii
stare de incon~tienta se pot Ineca uneori prin c~dereadintilor fal~i.
in caz ca vomeaza. O cale respiratorie bloca~ este indicat~
Daca pacientul poate prin respiratie zgomotoas~ sau Intret~iat~,
fi deplasat. este bine spum~ la gur~ sau la nas. in unele cazuri este
sa-1 a~eza,i in pozitie necesar~ a~ezarea pe spate a persoanei,
de revenire pentru l~sareacapului pe spate pentru Indreptarea la
evitarea oricarui risc rnaxim a c~ii respiratorii ~i apoi extragerea
de a se ineca. corpurilor strnine cu ajutorul degetelor.

Tusea
O Angaja1ii de la O persoan~ care tu~e~tepoate sc~pa u~or de
Crucea Ro~ie sunt blocarea c~ilor respiratorii, deci aceastanu tre-
bine instrui1i in acor- buie mi~cata.cand cineva nu prime~te destul
darea primului aju- oxigen, pielea Incepe s~ se alb~streasc~sau s~
tor ~i trebuie sa fie se Invineteasc~.Acest lucru este de obicei vizi-
§ intotdeauna
~ pregatiti . bil in jurul buzelor ~i a lobilor urechilor.
u pentru a face fata Un bebelu~sau un copil mic care se sufoc~,
~ dezastrelor,
~
cu~ ar nu mai tu~e~te~i l~i schimb~ culoarea, trebuie
o fi aceasta p rabusire
I.
tinut cu fata in jos. Obiectul care opre~terespi-
~ de avion in Nairobi. ratia poate fi scosprintr-o loviturn intre umeri.
270
 R provine de la respiratie. Organismul tre-
buie sa-~i efectueze ~carile respiratorii, altfel
aerul In plamani se Inveche~te, iar lipsa oxi-
genului ameninta viata. O persoana care nu mai
respira mai tr:lie~te Intre patru ~i ~ase minute.
Respira1ia artificiala
Daca rasuf1area (sau respiratia) se opre~te, tre-
buie aplicata respiratia artificiala. Una dintre
metode este respiratia gura la gura sau venti-
latia. Se a~eaza victima pe spate, cu capullasat
pe spate ~i se sufla aer in plamani.(De~i aerul
expirat contine mai putin oxigen decat aerul
proaspat, este suficient intr-o urgenta) Se
repeta de aproximativ 10-15 ori la fiecare mi-
nut, pana cand persoana resuscitataincepe sa
respire regulat. Exista cazuri in care respiratia
gura la gura nu este recomandata ~i trebuie
efectuataprin nas...Spreexemplu, daca victima
a inghitit accidental otrava sau acid, cel care
acorda primul ajutor poate intra in contact cu
ele, acesteacauzandu-i ~i lui probleme. Acest
exemplu ilustreaza necesitatea instruirii celor
ce acorda primul ajutor, de a nu se expune
riscurilor, put:1nddeveni astfel ei iO$i$ivictime.
O alta metoda de ventilatie artificiala este
mi~careabratelor victimei pentru a-i relaxa ~i
contracta pieptul. Aceasta nu este at:1tde efi-
cienta ca tehnica gura la gura.
tal. Frigul ajuta la coagularea sangelui, deci a
bucata de gheata poate fi benefica. La nevoie
se pot folosi pungi cu mazare sau cu cartofi
pai inghetati de la congelator! Amintiti-va de
asemeneasa ridicati partea ranita a corpului,
astfel incat aceastasa se afle deasupra nivelu-
lui inimii. Aceasta impiedica afectarea, de
catre gravitatie, a curgerii sangelui.
O in cazul unui accident de ma~ina. asigu-
ra~i-va ca cei care circula pe strada sunt in~ti-
in~a~i de acest lucru. Cere~i-i unui trecator sa
cheme o ambulan~a ~i mi~ca~i victima doar in
caz de pericol. cum ar fi un incendiu.

O Elicoptere echipate cu macarale
hidraulice, ce dau posibilitatea echipelor de
salvare de a-i ajuta pe cei ce se afl3 in pericol
pe mare, intr-un mod rapid ~i eficient.
Inima ~i circula,ia
c vine de la circulatie. jn cazul in care inima
se opre~te, sangele nu mai circula prin organ-
ism iar organele raman fara oxigen.
Inima poate fi ranita intr-un accident sau se
poate opri datorita unui ~oc. Sau poate fi bol-
nava, ca in atacul de cord provocat de o trom-
boza coronara (obturatia vaselor coronare ce
iriga mu~chiului inimii). Semneleopririi inimii,
sau ale unui atac cardiac, includ absenta res-
piratiei, a pulsului la incheietura mainii sau la
gat, precum ~i largirea ~i dilatarea pupilelor.
Persoana care acorda primul ajutor poate
mentine intr-o oarecare masurn circulatia prin
aplicarea masajului cardiac (comprimarea ex-
terna a pieptului). Aceasta implica a~ezarea
victimei pe spate,~i apasarearegulatape partea
inferioara a stemului. Apasarea provoaca
ie~ireaunei cantitati de sange din inima, chiar
sub stem. Cand presiunea asupra pieptului nu
mai este exersata,inima se reumple cu sange.
Aceasta tehnica trebuie altemata cu respi-
ratie artificiala. Totu~i, in unele cazuri, poate
provoca mai mult rau decat bine. Poate duce
la ranirea victimei sau la stoparea activitatii
unei inimi care bate foarte incet.

Sangerari ,i ,ocuri
sangerareaabundenta este o priveli~te inspai-
mantatoare. Daca aceasta continua, iar victi-
ma pierde o cantitate mare de sange, ea poate
intra in stare de ~oc -care poate duce la
moarte. (.5ocul medical este diferit de cel
emotional provocat de ve~ti proaste.)
Persoanace se afla in stare de ~oc are fata
~i pielea palida, rece ~i umeda la atingere. De
asemenea, aceasta respira intens, iar bataile
pulsului sunt foarte rapide. jn acest caz este
importanta tinerea victimei la caldura precum
~i acordarea urgenta a ajutorului medical.

intrebuin,area pansamentelor
Daca se formeaza un cheag de sange la o
rana, aceasta trebuie lasata sa se cicatrizeze.
Daca nu, sangerareatrebuie oprita prin pre-
sareaunui pansament dintr-o bucata de mate-
rial curat asupra ranii. Daca sangele se scurge
prin pansament, un altul va fi pus deasupra.
Pansamenteletrebuiesc fIXate cu ajutorul unui
bandaj, unei e~arfesau al unui alt obiect aflat
la indemana, pana cand victima ajunge la spi-

O Un pacient cu sangerari ale nasului trebu- O Un electrician folose~te tehnica de respi-

~ ie sa se apiece inainte ~i sa-~i ciupeasca par- ra,ie gura la gura pentru a-i salva via,a cole-
~ tea de jos a nasului timp de zece minute. El gului sau, care a incetat sa mai respire in ur-
~ trebuie sa scuipe eventualul sange din gura. ma unui ~oc electric pe un stalp de 10 metri.
77
 AJUTOR
La o sangerare a nasului, pacientul se
a~ea~ cu capul inainte ~i apasa asupra partii
inferioare a nasului timp de zece minute. in
acest.timp, va respira prin cavitatea bucal~,
scuipand eventualele canti~ti de sange ce se
strecoar~In aceasta.Dac~ nasul continu~ s~
sangereze,se repe~ procedura. Din nou pot fi
de ajutor pachetelecu ghea~, cum ar fi cuburi
de ghea~ lntr-o pung~ de plastic cura~, apli-
cate pe portiunea superioara a nasului.
cand sangerareaia sfaf$it, nasul nu trebuie
ciupit sau suf1at timp de cateva ore, pan~
cand vasele de sange sparte se refac. Dac~
sangerarea continu~ ~i dup~ o jum~tate de
or~, pacientul necesi~ lngrijire medical~.
Oase rupte
Un os rupt, o fractur~, se identific~ u~or doar
dac~ o portiune a acesteiaiese prin piele, sau
zona In care se af1~este deformat~. La aces-
tea se adaug~ durerea, umf1~turile, contuziile
~i incapacitateade a mi~ca zona respectiv~.
Tot felul de 9biecte ingenioase pot fi
folosite la sustinereaosului rupt, cum ar fi o
coada de matura lega~ de-a lungul unui picior
rupt, sau o umbrel~ f1Xa~la un brat rupt.
O persoarul grav rani~ nu trebuie mi~ca~
decit 1:ncazul unor pericole ce i-ar putea afec-
ta viata, cum ar fi incendii sau explozii. in
majoritateacazurilor, este suficien~ sprijinirea
272
O 1. Victima este a~ezata jos, cu caput pe
spate. 2. Salvatorul expira in gura acestuia ~i
ii urmare~te umflarea pieptului. 3. Apoi se in-
departeaza ~i urmare~te relax area pieptului.
pacientului cu ajutorul unor peme sau obiecte
de imbr:lc~minte, asigurandu-i caldur:l ~i pro-
teqie pan~ la sosirea ambulantei. Toate frac-
turile necesita atentie medical~. Este bine s~ nu
.i se dea pacientului de mancat sau de b~ut,
deoarece s-ar putea ca r:lnitul s~ aib~ nevoie de
operatie sub anestezie general~, iar mancarea ~i
b~utura consumata recent ar putea-o 1ntarzia.
Arsuri
Arsurile pot fi provocate de foc, metale lnc~l-
zite sau alte substante, dar ~i de soare, de con-
tactul cu electricitatea ~i unele chirnicale. Op~-
rirea este o arsur:l cauzata de lichide fierbinti,
cum ar fi ap~ fiarta sau gr:lsime pr~jita. Gravi-
tatea arsurilor ~i op~ririlor variaz~ de la o
1:nro~ire u~oar:l a pielii pan~ la pierderea ei ~i
a straturilor de dedesubt. Arsurile extinse sunt
cauza unor serioase urgente de prim ajutor.
in general, dac~ arsura nu a cr:lpat pielea,
zona respectiv~ trebuie r:lcorita imediat. O
meto~ este tinerea zonei arse sub un jet de
ap~ rece, curata. Orice buc~ti de material ars
lipit de piele nu trebuie atinse pan~ la sosirea
unor ajutoare specializate.
Arsurile cauzate de electricitate pot provoca
contraqia muscular:l, sau chiar stopa b~taile
inirnii. Este iri1portant ca persoana ce acord~
primul ajutor s~ se asigure c~ electricitatea a
fost oprita ~i nu mai exista contact 1ntre pacient
~i aparatul electric. in caz contrar, 1n momen-
O Pentru a
imobiliza un bra,
sau o clavicula
fracturata, aplica,i
un suport Intre
bra,ul pacientului
~i corpul acestuia.
infa~ura,i bra,ul
cu trei bandaje late;
In jurul bra,ului
~i al pieptului ~i In
jurul taliei ~i
coapselor .
Bandajul poate fi
suficient In sus-
,inerea bra,ului pana
la sosirea ajutorului
medical.
Corpul omenesc 86 -DIAGNOS11CURI
tul in care atinge persoana electrocutata, ~i
acesta se afla in pericol de electrocutare.
Otraviri
Otravurile, drogurile periculoase ~i alte sub-
stante chimice pot patrunde In organism in
diferite moduri -inghitire, inspiratie, injectare
sau prin mu~catura unor insecte sau a altor ani-
male veninoase. Tratamentul1mpotriva otra-
virii este dificil, deoarece persoana ce acorda
primul ajutor nu poate sa ~tie cata otrava este
implicata ~i nici cat este de puternica.
Este importanta solicitarea ajutorului medi-
cal de urgenta sau primirea de instructiuni
prin telefon. Exista sectii ale unor spitale ~i
clinici In care pacientilor li se adrninistreaza
un antidot ce neutralizeaza otrava.
Pozitia de revenire
O persoana In. stare de incon~tienta trebuie
supravegheata in cazul in care vomeaz:I, pentru
a nu i se bloca caile respiratorii. Pozitia reco-
mandata este ~ezarea pe o poI1iune a piep-
tului ~i pe acee~i latura a corpului, cu capul pe
aceasta parte, cu bratul de jos indreptat la spate
~i celalalt indoit, cu pa1rna langa fata. Piciorul
de jos sta drept, iar cel de sus indoit, ajungand
cu talpa In dreptul genunchiului celuilalt picior.
Aceasta este pozitia de revenire, des folosita in
acordarea primului ajutor.
Din fericire, tipul de prim ajutor cu care ne
confruntam In general este aplicarea unui
plasture pe un deget taiat, sau folosirea lotiu-
nii Impotriva arsurilor solare. Dar este In
interesul nostru sa incercam sa prevenim acci-
dentele ~i sa fim pregatiti In caz de urgenta.
O Cand bandaja,i
o taietura, strange,i
bandajul foarte
tare. incerca,i
sa va asigura,i
ca po~iunea
ranita este men,i-
nuta ridicata, pentru
a incetini curgerea
sangelui.
Corpul omenesc 93 -RANlRI lA CAP
 .

Proteina este un element

esent;ial al fiint;elor vii,
20 de aminoacizi de
deoarece formeazd structura
baza, combina~iile
de bazd a tuturor celulelor. carora formeaza mii
de proteine diferite.
Ea se gdse-5te deci in tot orga- 1. Aminoacizii sunt
nismul, precum -5i in cei mai lega~i printr-o
legatura peptidica.
mici viru-5i cunoscut;i de om
urma unei reac~ii
chimice in care se
T oate animalele ~i plantele contin In cea pierde o molecula
mai mare parte proteine, Insa fiecare de apa dintre doi EXPUCAREA STRUCTURILOR ATOMICE
specie are o grupa specifica de proteine. aminoacizi. 2. R- grup variabil de atomi
Legarea a 100 sau a H- hidrogen
Proteinele umane sunt caracteristice fiintelor N- azot
umane, diferentiindu-ne de celelalte forme de mai multor aminoa- C- carbon

viata. cizi duce la formarea 0- oxigen

Proteinele sunt substante chimice com- unui lan~ polipep-

aminoacizi
plexe, formate din molecule mai mici, numite tidic (3), numit tot adi\ionali FORMAREA DE PROTEINE
aminoacizi. O proteina este alcatuita din unul proteina. 4. Aceste
sau mai multe lanturi de aminoacizi care, lan~uri formeaza O
asemenea altor substante chimice, sunt for- spirala care adeseori
mati din atomi. in aminoacizi se gasescatomii se rasuce~te din
elementelor carbon, oxigen~i hidrogen alaturi nou. oferind pro-
de atomii unui alt element vital, azotul. teinei forma sa par-
Formula chimica generala a unui amino- ticulara.
acid este R.CH(NH2). COOH., unde R indica legaturi
peptidice
un grup de atomi cunoscut sub numele de

STRUCTURA SECUNDARA

4 rasuciri ale

spiralei

3 lan~uri polipeptidice
(proteine)

legatura peptidica

STRUCTURA
PRIMARA

spirala rasucita in
legaturi
forma proteinei
peptidice
globulare

STRUCTURA TERTIARA

75
 PROTEINELE
O Tesut muscular m3rit de 40.000 ori.
Fa~iile dungate sunt fibrile proteice care se
amestec3 ~i produc contrac~ia, alunecand
unele peste altele. To~i mu~chii con~in
colagen, o protein3 fibroas3.
~ Proteinele care au aceastastructura relativ
s simpla sunt c~noscute sub numele de pro-
:%'
~ structura secundarn se rnsuce~tein mai multe
radical. Cel mai simplu radical consta doar
dintr-un atom de hidrogen ~i formeaza glici-
na. in urmatorol aminoacid simplu, alanina,
radicalul este format dintr-un atom de carbon
legat de trei atomi de hidrogen.
Aminoacizii mai complec~i au radicalul
format dintr-un numar mai mare de atomi de
carbon ~i hidrogen. Peste80 de aminoacizi se
formeaza In mod natural, Insa doar 20 dintre
ace~tia se gasesc In proteine. O parte din
aminoacizii de care are nevoie corpul uman
pentro a forma proteine pot fi sintetizati In
organism din alti aminoacizi. Cu toate aces-
tea, exista ~i altii pe care corpul uman nu-i
poate produce, dar care trebuie totu~i inclu~i
In alimentatie. Tabelul din partea de jos,
dreapta, prezinta o lista cu aminoacizii
esentiali ~i neesentiali.
Pentro a forma proteine, aminoacizii se
leaga prin legaturi chimice. Legatura dintre
aminoacizii adiacenti poarta denumirea de
legatura peptidica. Cind doi aminoacizi sunt
uniti In acest mod, se formeaza o dipeptida.
Mai multi aminoacizi alcatuiesc un lant
polipeptidic. Lanturile polipeptidice ale celor
mai multe proteine contin cel putin 100 de
aminoacizi, iar masa moleculara a unei pro-
teine, calculata ca greutatea atomilor din
fiecare molecula, poate fi de 120 de ori mai
mare decit greutatea unei molecule de zahar.
Structura secundari
Lantul polipeptidic este descris ca structura
primara a proteinei. Toate moleculele pro-
teinei sufera modificari In continuare,
form~nd o stroctura secundara. in unele
cazuri, lanturile polipeptidice paralele sunt
sustinute de legaturile de hidrogen.
in mod obi~nuit, lantul de proteine se
rasuce~tesub forma de spirala, sau helix. Ca
~i In cazul anterior, helixul este sprijinit de
legaturi labile de hidrogen care se pot rope
u~or datorita unei schimbari de tempetatura
sau aciditate, avind ca rezultat despiralarea
moleculei. De obicei, proteina se coaguleaza
~i se spune ca a fost denaturata. De exemplu,
albumina Intr-un ou, cind este Incalzita,
devine o substanta solida alba. Unele pro-
teine sunt denaturatede catre substantechim-
ice salt radiatii nucleate.
76
~
SPIRALA DINTR-UN SINGUR LANT X 17,500,000 ORI
--
)~
) -).".-
)- )--
~~~~
a moleculelor de
SPIRALA DIN TREI LANTURI X 17,500, 000 ORI
colagen A:
>< incheietura
tibia cu artr ~.ta)i:
FIBRlLA DE COLAGEN X 120.000 ORI
~~~.) ~) .)-- "
fibula "
.) ~)i .)
-e) ~)i : .) .
aranjare dezordonata
) ~) i: : :,) ~}-
I I I I I a moleculelor de
I I I.I I 1 1-
mo ecu a d e protelna.-
O Fibrilele de colagen compun cea mai
mare parte a pielii. tendoanelor. cartilajelor ~i
teine fibroase. Exista, totu~i, ~i altele, in care 1esutului osos. Lan1urile de aminoacizi sunt
rasucite intr-o spirala. Trei lan1uri se rasucesc
forme complexe, dand na~tere structurii pentru a forma molecule care se aliniaza ~i se
tertiare. Astfel de proteine complexe sunt extind. Imaginile de sus prezinta structura
numite proteine globulare. fibrilelor de colagen ~i cum lipsa ordinii
in final, exista proteine in care mai multe normale poate cauza boala denumita guta.
lanturi polipeptidice se combina, formand
structura cuatemara, in care se gasescadesea Anticorpii, cunoscuti stib numele de imu-
~i alte componente. De exemplu, glicopro- noglobuline, sunt proteinele care protejeaza
teinele, cunoscute ~i sub numele de muco- corpul impotriva imbolnavirii. De obicei, ace:j-
proteine, contin molecule de zahar. O mole- tia sunt produ:ji ca reactie la prezenta unui
cula a pigmentului din sange numit hemoglo- antigen, cum ar fi otrava sau bacteriile, :jise
bina, contine patru lanturi polipeptidice, formeaza in tesuturile limfatice ale corpului.
fiecare dintre acestea adapostind o grupare Hemoglobina, una dintre cele mai com-
care contine fier, numita hem. plexe proteine ale organismului, este respon-
Aminoacizii de care avem nevoie sunt sabila de transportul oxigenului de la plamani
extra~i din alimente. Cu toate acestea, multi la tesuturi.
dintre ei se afla sub forma de proteine, care Proteinele nu sunt de obicei descompuse
nu pot fi folosite sau absorbite de organis- pentru a produce energie. Cu toate acestea,
mele noastre. A5adar, ele trebuie descompuse cand rezervele de hidrati de carbon :jl grasimi
in aminoacizi. sunt epuizate, datorita infometarii sau bolilor,
Digestia proteinelor incepe in stomac. organismul incepe sa descompuna proteinele
Acolo, enzima pepsina rupe unele legaturi pentru a obtine minimum 2000 kilocalorii pe
peptidice, divizand proteinele in lanturi zi, necesaresupravietuirii. Procesul este reglat
polipeptidice mai mici. Acest proces continua de hormoni, care determina descompunerea
in intestinul subtire, unde doua enzime tripsi- mai degraba a proteinelor din mu:jchi, splina
na ~i erepsina, completeaza descompunerea :ji ficat, decat din celelalte organe vitale.
polipeptidelor in aminoacizi. Descompunerea proteinelor nu poate con-
tinua la nesfar:jit. in cazurile de subnutritie
Dezaminarea totala, moartea survine la aproximativ :jase
Aminoacizii sunt absorbiti in sange prin saptamani dupa epuizarea completa a
peretele intestinului subtire ~i transportati in resurselor de grasime.
tot organismul. Acolo unde este nevoie de
proteine, acesteasunt sintetizate din aminoa-
cizi in celulele corpului. Excesul de aminoa- AMINOACIZI
cizi nu este depozitat. in schimb, ace~tiasunt Esen~iali Neesen~iali
degradati in ficat printr-un proces numit deza- leucina alanina
minare. Azotul pe care il contin este transfe- izoleucina acid aspartic
rat sub forma de ammoniac, care este transfor- lizina arginina
mat in uree; aceasta este transportata de
metionina prolina
sange la rinichi pentru excretie.
Proteinele au mai multe roluri in organism. hidroxiprolina glicina
Enzimele, catalizatorii biologici care !egleaza treonina serina
reactiile chimice vitale din corp, sunt toate triptofan acid glutamic
proteine. Multi hormoni, mesagerii chimici fenilalanina
care ajuta la coordonarea functiilor organis- valina
mului, sunt de asemeneaproteine. O alta pro- histidina
teina importanta este colagenul. Acesta este
tesutul fibros conector, care leaga alte tesu- Tirozina -nu este esentiala daca
turi, cum ar fi oasele, cartilajele, mu~chii, pie- exista destula fenilalanina.
lea ~i ligamentele, intre ele. Mucoproteinele Cisteina ~i cistina -nu sunt esentiale
sunt lubrifiantii corpului. deoarece permit daca exista destula metionina.
alunecarea legaturilor ~i u~ureazadegluti!ia.
Corpul omenesc 54 -AUMENTE PENTRU CRE.5TERE.51ENERG1E
 .

Psihiatria este ramura medi- O in 1973, doc-

cinii care se ocupa cu studie- torul Pinel s-a
hotarat sa dezlege
rea ~i tratarea bolilor mintale. pacien,ii de la spi-
talul Bicetre din
Un psihiatru detine, ca orice Paris. Acest gest a
alt doctor, o diploma ce-i con- dus la tratarea mai
umana a bolnavilor
fera dreptul sa profeseze ~i mintali, atitudine
sa prescrie medicamente. indispensabila in
practica psihiatriei
moderne. inaintea
acestei schimbari,
B olile mintale se manifes~ sub diferite ~ansele de vindecare
fonne, astfel incat. unul din rolurile ale pacien,ilor erau
medicului ps.ihiat.!Ueste de a pune diag- aproape nu le.
nosticul. Ma:i intai trebuie f~cu~ o distinctie ~
intre bolilernintale functionale ~i cele-organi- ~
ce. Cele organice rezul~ in unna unor trau-
mat.ismeale creierului, deci problema este de
ordin fizic. intr-o boal~ functional~ mecanis-
mele creierului r~man intacte, dar apar prob-
leme in modullor de functionare, producand
modific~ri comportamentale ~i de caracter. :3
Primele incerc~ri de intelegere a bolilor 8
mintale, in antichitate, g~seau explicatia in ~
mania zeilor. Medicii greci ~i romani au ar~tat
un interes deosebit fat:1de pacientii cu prob- -i!J
o
t:J
"-

2
..
~
."
~

O Acest tratament extrem de dur, folosit in

1804, prin care curentul electric era folosit
pentru a produce o convulsie epileptica, a
fost prezentat ca avand proprieta,i terapeu-
tice (ceea ce era incorect). TEC moderna este
folosita doar in cazuri extrem de grave.

PERSONALITATEA UMANA
O Pentru punerea diagnosticului, psihiatrii
Sigmund Freud (sus) a sustinut ca pot folosi testul Rorschach, pacientului
personalitatea se compune din trei ele- cerandu-i-se sa interpreteze o serie de pete
mente: ego, id $i superego. Egoul cores- de cerneala, cu o anumita forma.
punde cel mai bine cu eul pe care iI Interpretarile pot oferi informa,ii cu privire la
I I::J
cunoa$tem. Prin id el a cuprins instinc- problemele pe care le are pacientul.
"
tele primare, care stau de fapt la baza
~
oricarui comportament uman. In !c;: O Aceasta femeie a fost descrisa de artist ca
~
conceptia lui Freud, rolul superegoului isterica, dar starea de exaltare este mai
~
era sa controleze activitatea egoului $i a ~ degraba simptomul unei manii. Isteria rareori
idului. De exemplu, idul ne va indemna ia forma unui ras sau plans de nestapanit.
sa ne satisfacem foamea, egoul ne va
spune in acest caz sa mancam, iar leme psihice ~i au incercat sa descopere even- comise ~i a posed~rii de c~tre diavol. in sec-
superegoul ne va controla compor- tualele cauze fiziceinsa
,aceste probleme. ce ar
in fi secolul
putut determina
al III-lea olul al XVIII-lea, o da~ cu d_ezvoltareain
tamentul, $i iI supune unui cod moral, ansamblu a ~tiintei, s-a modificat ~i atitudinea
astfel incat o persoana normala va d.Hr. rezultatele acestor studii au fost date fat~ de bolile mintale ~i s-au f~cut progrese
manca respectand o serie de standarde uitarii ~i Evul Mediu a marcat o intoarcere la semnificative in tratamentullor .
socialmente acceptate. punctul de vedere religios, care sustinea ca Primul care a efectuat un studiu cu privire
tulburarile psihice apar ca urmare a pacatelor la subcon~tientul celor cu probleme psihice a

233
 PSIHIATRIA
fost psihiatrul austriac Sigmund Freud (1865-
1939). Anterior, el facuse o serie de cercetari
asupra isteriei ~ teoriile lui sustineau ca toate
tulbuclrile mintale i~i au sursa in dezechilibre
greu se detectat ale psihicului nostru, deze-
chilibre ce sunt probabil cauzate de experien-
tele sexuale din copilarie. Freud a constatatca
odat:I ce aceste probleme sunt descoperite ~i
con~tientizate de catre pacienti, starea lor.
dadea semne de imbunat:Itire.
.Orice
Subcon~tlentul
Prin interpretarea viselor ~i folosirea metodei
asociatiilor libere ce determina clspunsuri
incon$tiente, Freud a pus bazele psihanalizei.
Munca sa a fost continuat:I de psihologul aus-
triac Alfred Adler (1870-1973) ~i de suedezul
Carl Jung (1875-1961).
in secolul al XX-lea, in SUA, psihiatrul Carl
Rogers (1902-87) a continuat cercetarea unor
metode similare ~i a pus bazele unei abordari
a terapiei boli1or mintale, centrata pe client,
care subliniaza importanta con~tientizarii pro-
priilor stari de catre pacienti (clienti).
..a
Pslhanallza
Metodele propuse ~i experimentate de Freud
au fost ulterior folosite pentru a trata o mare
varietate de tulbuclri psihice. in psihanaliza
pacientul vorbe~te liber cu analistul, care
mentine o pozitie neutcl fata de gandurile ~i
dezvaluirile pacientului, nesustinand ~i necri-
ticand nimic din ceea ce i se poveste~te. in
acest fel pacientul invata sa-~iinteleaga singur
emotiile ~i sa i~i controleze comportamentul.
in unele cazuri e nevoie de tratament pe pe-
rioade mult prea mari de timp, pana cand se
obtin primele rezultate. in acesteconditii, alte
mijloace de psihoterapie pot fi mai eficace.
.lui,
Pslhoterapla
forma de tratament prin mijloace psiho-
logice este denumit:I psihoterapie; ~i poate
include ~i psihanaliza.Terapia de grup, terapia
prin joc, terapia comportamentalasunt folosite
de psihiatri pentru tratarea diferitelor tulbuclri
mintale. Unii se specializeaza pe o metod:I,
altii combina o varietate de metode.
in terapia de grup pacientii sunt observati
~i ghidati dupa relatiile cu cei din jur; terapia
prin joc este utila mai ales in cazul copiilor;
terapia comportamentala presupune folosirea
motivarii pozitive ~i a recompenselor pentru a
determina un anumit comportament. Recom-
pensa poate fi chiar satisfactia pacientului de
observa imbunatatirea st:Irii sale, cum ar fi
atenuarea unei fobii sau a unei psihoze.
Terapia comportamentala s-a dovedit efi-
cace in ajutarea copiilor retardati sa invete ~i
in modificarea comportamentului unor pa-
cienti care fusesera institutionalizati perioade
lungi de timp, ani sau zeci de ani.
Psihologii comportamentali au dezvoltat
acestemetode psihoterapeutice pomind de la
experimentele psihologului rus Ivan Pavlov
(1849-1936). Cercet:Irile sale, care urmareau
pe baza unor principii ~tiintifice modificarea
comportamentului unui caine, au fost continu-
ate de americanul John B. Watson (1878-
.1958), considerat intemeietorul behavioriSmu-
~i de B. F. Skinner (1903-1990),care ~i-a
acltat increderea in aceste metode folosindu-
le pentru a-~i educa propria fetita. Treptat, psi-
hologia comportamentala a devenit o unealt:I
irnportant:I a psihoterapiei.
A Tratament ~i terapie
In psihoterapie se folosesc tot mai mult medi-
camentele. Tranchilizantele au o importanta
deosebit:I in tratarea st:Irilor de anxietate, a
schizofreniei ~i a maniilor (st:Iri de exaltare,
energie ~i excitatie excesiva). Antidepresivele
sunt folosite in tratamentul depresiilor, resta-
bilind echilibrul metabolic al creierului.
inainte de dezvoltarea psihoterapiei, majo-.
ritatea bolnavilor mintali erau tratati prin elec-~
troterapie -terapie electroconvulsiva (TEC)-
in care se aplica un curent electric prin frun-
tea pacientului. Aceast:I terapie se mai folo-
se~tepentru tratarea unor forme de depresie
~i a fost utilizat:I pe schizofrenici. Dar metoda
poate cauza pierderea temporara a memoriei,
fiind folosit:I doar in cazuri extrem de grave.
 . ..

, , I
O Fault! Acelea~i
reflexe care i-au
ajutat pe fotbali~ti
sa-~i men1ina
echilibrul cu o
frac1iune de secunda
inainte, acum
determina bra1ele sa
se mi~te spre
exterior pentru a
atenua efectele
caderi.

O Ilustra,ie din
cartea ..Tratat
despre om" scrisa
de Descartes in
secolul al XVI-Iea, ce
arata modul de
realizare a
reflexelor. Focul (A)
stimuleaza nervul
(B), care trimite
impulsul mai departe
spre creier, unde
deschide un por ( e
! ~i d). Din rezervorul
i ventricolului curge
) un fluid spre mu~chii

§ piciorului,
~ determinandu-1 sa se
~ retraga.

De ce cade pisica intotdeauna obicei raspunsul se concretizeaza Intr-un

anurnit tip de mi,5care.Orice raspuns care se
in picioare? Din ce cauzii 1ncadreaza1n acesttipar de reactie automatala
clipim? Cum de continuiim sii un stirnul, se nume~tereflex.
Actiunile con~tiente nu sunt reflexe,
respiriim, chiar ~i ciind deoarece 1ntre aplicarea stirnulului ~i raspuns
intervine o etapa de analiza -raspunsulla sti-
dormim? Toate aceste actiuni mul estedat 1nfunctie de experientatrecuta,de
au loc ca urmare a unor dispozitie, de dorintele actuale etc. Aceasta
1nsearnnaca la momente diferite, acela$istirnul
reactii automate, ce nu sunt poate produce reactii diferite; din c()ntra
controlate con.)'tient -rejlexele. reflexul ramane acela~ide fiecare data cinde
aplicat stirnulul. --
O reactie co~tienta poate fi mai puternicl
D in punct de vedere al complexi~tii, decat unele reflexe -putem sa ne tinem mana
reflexele prezin~ o mare varietate, pe o soba fierbinte, dar numai cu un efort co~-
lncepand cu simpla retragere a mainii tient de vointa. Asfel, reflexele reprezinta un
cind inW In cbntact cu o suprafata fierbinte rnijloc de protectie a corpului, prin reactii rapi-
pana la reflexele mai complicate, care ne aju~ de mai ales la stimuli nocivi. Unele reflexe im-
s:l ne p:lsWrn echilibrul. Ne na5tem cu o portante, cum ar fi respiratia,pot fi 1mpiedicate I~

multime de reflexe primitive, ce sunt treptat co~tient doar o perioada scurta de timp. ::~~

uitate pe m:lsur:I ce deprindem noi activi~ti.

Tipuri de reflexe
Ce este un reflex? Exista o mare varietate de reflexe: unele
Reflexul este un r:Ispuns automat, dat la controleaza mi~carile mu~chilor, altele
aplicarea unui stimul specific, in mod controleaza functiil~ de baza ale corpului sau
incon~tient. Actiunea reflexelor este ne ajuta sa ne orientam corect, cand stam1npi-
conditionat:l de existenta urm:ltoarelor cioare sau a~ezati.Alte reflexe, mai complexe,
elemente: analizatori; ne1Vi care s:l transmi~ reprezinta reactii bine determinate la anurnite
informa1;ia fumiza~ de analizator; un aparat situatii periculoasesau 1nspaimantatoare.. doctoml ne testeaz:l reflexele prin lovirea
specializat care s:l transforme aceas~ informatie Reflexele musculare mai sunt denurnite genunchiului cu un cioc:lnel, vibratiile
lntr-un r:Ispuns; ~i In cele din urm:l mu~chi sau "reflexe osteotendinoase", deoarece sunt provocate sunt simtite de ni~te receptori
glande care reactioneaz:lla stimulul aplicat -de declan§ate de vibratiile din tendoane. cand specializatidin mu~chi.Ace~tiatrimit mesajela
 REFLEXE$1 REACT"

O O simpla mi~care
a genunchiului poate
da informa,ii despre o
posibila vatamare a
coloanei vertebrale.
Este lovit u~or tendo-
nul situat sub ge-
nunchi; o succesiune
de impulsuri (vezi
figura alaturata) sunt
transmise prin inter-
mediul fibrelor senziti-
ve la coloana verte-
brala ~i de acolo la
mu~chi. determinand
mi~carea brusca a
piciorului.

O Sistemul nervos
simpatic este cel care
determina victima
unui atac armat sa
ridice mainile. Se eli-
bereaza in corp adre-
nalina, !=areaccelerea-
za bataile inimii ~i
cre~te fluxul de sange;
la mu~chi ajung canti-
ta,i mai mari de oxi-
gen ~i glucoza pentru
un plus de energie.
Cand totul se dove-
de~te a fi doar o
gluma. sistemul
nervos parasimpatic
face ca toate funct;iile
sa reintre in normal.

m~duva spinarii, stimuland celulele nervoase

responsabile de controlul mu~chilor, iar acestea
vor face piciorul s~ sara. Aceste reflexe fac
parte dintr-o gama complerl de mecanisme
(sistemul nervos vegetativ), aflate in maduva
sp~i; acestea controleaz~ tonusul muscular,
astfel incat corpul s~ fie tot timpul gata de
actiune.
Aceste mecanisme situate in m~duva
spirulrii sunt la clndul lor controlate de centrii
nerv~i responsabili de mi~are, aflati in creier.
Reflexele spinale pot fi mai energice (controlate
de sistemul nervos simpatic), sau mai lente
(cotrolate de sistemul nervos parasimpatic), in
functie de impulsurile primite de lacentrele de
control superioare. Acelea~i mecanisme ale
maduvii spirulrii sunt in leg~turn cu receptorij
de durere, astfelincit corpul s~ poata reactiona
rapid la apli.carea unor stimuli -durero~i.
de reactie este mult mai mare, fatii de situatia in O Daca se atinge
Reflexele de orientare care ar tiebui trebui s;l ne corect;lm pozitia in cu o bucata de vata
Dac~ tinem o pisic~ la un metru ~i ceva de mod con~tient. Reflexele primitive de acest tip pupila. se va
p~mant ~i o lasati s~ cada, ea va ateriza pot fi u~or remarcate la nou-rulscuti. De declan~a imediat un
intotdeauna in picioare (fara a p~ti nimic). in exemplu, dac;l capul bebelu~ului este la:sat reflex de clipire. In
mod similar, dac:l aiunecam pe ghea~, corpul brusc, copila~ul va intinde mainile, ca ~i cum ar acest mod,
se rasuce~te incercind s~-~i recapete echilibrul, incerca s;l prind;l ceva. Acest reflex, denumit eventualele particule
iar mainile sunt impinse lateral pentru a preveni "Moro" (dup;l~doctorul care l-a descris pentru de pe suprafa1a
c~derea. prima datj), dispare cand bebelu~ul are cateva ochiului sunt
Aceste reactii mai coniplexe sunt s;lpt;lmani, in conditiile unei dezvolt;lri indepartate
coordonate de componente mai avansate ale normale. automat, fara ca noi
sistemului motor. Receptorii din urechea sa ne mai
interna: monitorizez~ pozitia noastra in spatiu. Reflexele a corpului
de functionare
. preocupam de
cand incepem s~ c~dem ace~ti receptori aceasta problema.
transmit informatiile necesare la cerebel (situat Copiii care mai sunt inc;l in scutece nu pot Daca acest reflex
la baza creierului) , iar acesta alege succesiunea controla cofi.5tient eliberarea urinei din vezic;l. este pierdut.
corect~ de mi~c~ri, ce trebuie transmis~ cand vezica este plin;l, datoritj presiunii care corneea poate suferi
mu~hilor de la maini ~i de la picioare. Viteza se formeaz;l in interiorul ei, se transmit la diferite leziuni.

lR
coloana vertebrala semnale, pentru ca aceasta cantitate mare de singe este pompata din
sa declan,5eze un reflex de golire a vezicii. Pe epidenruI spre mu~chii cei mai importanti.
masura ce copilul cre~te, invata sa 1$1controleze Aceste reflexe pot aparea chiar ~i cind ne
acest reflex. Dar chiaf ~i adultii nu pot tine sub gandim la cevafuspaimantatorsau amenintator,
control acest reflex la infinit; la un anumit ele flind parte integranta a ceea ce numim
punct, datorita irnpulsurilor trirnise de coloana raspuns conditionat.
vertebrala, vezica va fi golita.
Reflexe similare controleaza ~i celelalte Reflexele condi,ionate
functii ale corpului, inclusiv respiratia. Unele Un reflex conditionat e produs de un stimul
dintre ele (cum ar fi reflexul de golire a vezicii diferit de cel care-l producea initial (sau in mod
urinare ~i intr-o mai mica masura chiaf ~i natural), flind practic asociat noului stimul.
respiratia) pot fi controlate in mod co~tient; in Acest lucru se intampla cind, in mod repetat,
schimb reflexele care coordoneaza activitatea un stimul oarecare este ata-5atunui stimul care
cardiaca sunt automate, involuntare. provoaca un reflex innascut.
Acest tip de reflexe a fost ilustrat pentru
Reflexele de comportament prima oara de celebrul psiholog rus Pavlov. De
Acestea sunt cele mai sofisticate reflexe ale fiecare data cand catelul supus experimentului
organismului nostru; ele determina corpul sa se era hranit, suna un clopotel. Pavlov a observat
comporte intr-un mod bine stabilit, cand este ca reflexul salivar, care se produce ca reflex
pus in situatii extreme. Cel mai bun exemplu ii
reprezinta reaqia de "fuga sau lupta" -un
ansarnblu de raspunsuri reflexe tipice ce apar
intr-o situatie de criza. cand, pe nea~teptate, ne
trezirn fata in fata cu un talhar fie fugirn, fie
decidem s~ luptam cu el. Indiferent de decizia
creierului, de a fugi sau de a ramane ~i a lupta,
nevoile organismului nu difera prea mult. in
consecinta, ansamblul de reflexe va regia in
mod automat frecventa optima a batailor inirnii,
respiratia ~i activitatea altor parti ale
organismului, astfel incat corpul sa fie pregatit
indiferent de alegerea facuta.
De asemenea, acest ansamblu de reactii
include ~i aparitia transpiratiei, ce permite
corpului sa piarda caldura in timpul fugii sau
luptei; totodata tenul devine palid, deoarece o

O Reflexul de clipi- O Nervii spinali

re men1ine suprafa1a (colora1i pentru a
ochiului curata ~i eviden1ia intreaga
umeda. El se produ- re1ea) transmit
ce automat tot tim- informa1ii
pul, nu numai cand principalelor grupe
exista impurita1i ce de mu~chi cauzand
trebuie indepartate. reflexe.

10
 REFLEXE $1 REACTII

~
~
0;:
~
9
0-
"'
-"
c

O Un bebelu~ reaqioneaza la arome in mod

reflex. Un lichid dulce va determina o expresie
relaxata (stanga); in schimb cand simte o aroma ~
amara bebelusul , va face o grimasa (deasupra). ~~
Cand este mangaiat pe fa1a. bebelu~ul i~i va ~
intoarce capul. incercand sa prinda degetul cu 5
'"
gura (dreapta sus). Reflex de apucare (dreapta). 5

1nnascut doar la actiunea hranei, dupa o
an~mit:1perioada de timp se va produce ~i la
auzul clopotelului (farn hrnnirea catelului). Cele
mai multe metode de dresare a animalelor, se
bazeaza pe dezvoltarea unor reflexe
conditionate de acesttip.
De ce sunt necesare reflexele?
in ansamblul lor reflexele constituie o parte
importanta a sistemului nervos. Datorita
faptului ta sunt foarte rapide ~i mai mult sau
mai putin automate, reflexele economisesc
timp ~i energie mentala In situatiile In care
trebuie sa actionam prompt, de multe ori chiar
pentru a salvaviata cuiva.
jn medicina reflexele sunt foarte des
utilizate, deoarece ofern informatii despre O
serie de circuite ne1Voase,putandu-se astfel
identifica eventualele probleme. De exemplu,
reflexele osteotendinoase sunt controlate de
coloana vertebrala. Astfel se poate determina
care segment al coloanei vertebrale este
responsabilde problema respectiva.
Ce se intampla daca unele
reflexe sunt pierdute?
Importanta reflexelor In viata de zi cu zi difern
de la un reflex la altul. Chiar daca pierderea
reflexului rotulian nu pare importanta, cauza
care a dus la aceastapierdere poateavea ~i alte
simptome.
Exista oameni care se nasc farn O parte din
reflexele osteotendinoase~i totu~i au o viata
normala. Dar exista reflexe mult mai
importante, cum ar fi reflexul de orientare.
Daca acest reflex e pierdut in urma unei
afectiuni a cerebelului, respectivei persoaneu
va fi foarte greu sa l~i mentina echilibrul, far:l a
se concentra asupraacestuifapt. De asemenea,
daca se pierde reflexul de clipire, ochiul va fi
afectat de particulele ce se depun pe suprafata
sa ~i nu pot fi indepartate.
Oamenii care 'i5i pierd reflexul automat de
respirare pot avea mari probleme mai ales
noaptea, cand sistemul de respiratie voluntar:l
nu mai functioneaza. Persoanele care ~i-au
pierdut un astfel de reflex trebuie protejate
printr-un tratament special, pana cand cauza
ca1:ea determinat pierderea poate fi inlaturata.

O Foarte multe
reflexe ac1ioneaza in
timpul somnului.
Reflexul plantar.
testat prin plimbarea
unui instrument
ascu1it pe talpa
piciorului. determina
piciorul sa se retraga
in contact cu o sticla
cu apa fierbinte.

O De~i sunt
echipa1i cu butelii cu
oxigen, scafandrii
inva1a sa-~i 1ina
respira1ia sub apa;
reflexul natural este
sa inspiri imediat.

20
Corpul omenesc 5 -SISTEMUL NERVOS Corpul omenesc 7 -COMPUTERUL BIOLOGIC
 .
SI
,
Dupa descoperirea primului
caz de SIDA, 'in 1981, aceasta
boala a fost 'invaluita 'in con-
fuzii ~i speculatii, cauziind
daune grave. Pentru preve-
nirea raspiindirii acestui
"uciga~" este necesara o
informare corecta.
An jurul anului 1980, medicii din America de
I Nord ~i Europa au inceput s~ observe o
cre~tere-treptat~ a nurru1ruluide pacienti ce
sufereau de o boal~ nou~ ~i misterioas~. Or-
ganismele persoanelor afectate de aceast:l
boal~ nu mai puteau lupta impotriva germeni-
lor. Prin urmare, ace~tiamureau datorit:l unor
i diverse boli infectioase. cum ar fi pneumonia.
~ Pacientii nu avuseser~ aceast:l boala la
L na~tere.ci se p~rea c~ o contactaseraintr-un
, anume fel. ~i mai misterios era faptul c~
", aceastaera o boal~ care nu prezenta caracte-
risticile unei singure afectiuni. ci o serie
intreag~ de simptome ~i infectii. Se p~rea c~
principalul efect al bolii era sl~birea sau dis-
tru~erea sistemului imunitar.
In termeni medicali. o serie sau un grup de
simptome ~i afectiuni ce tind s~ actioneze
impreun~ poart~ numele de sindrom. Deci.
noua boal~ a fost denumit:l SIDA. adic~
Sindromul Imunodeficientei Dobandite.
O Freddie Mercury, liderul forma~iei rock
Queen, a murit de SIDA in 1991. Moartea sa
a ~ocat intreaga lume, aducand tragedia
acestei boli in aten~ia milioanelor de fani.
Virusul Asociat al Lirnfoadenopatiei, sau VAL,
deoarece cauza umflarea glandelor lirnfatice
din organism -la gat, sub brate ~i in zona
stinghiei.
Cerce~torii americani au dat virusului des-
coperit numele de Virusul Lirnfatic Celular
Urnan III, sau Im V III, datori~ modului i;n
care acesta atac;I celulele corpului. Dup;I mai
multe controverse privind numirea viru~ilor ~i
care echip;I de cerce~tori ii identificase prirna
da~, viru~ii s-au dovedit a fi aproape identici.
in final, ace~tia au fost denurniti HIV , adic;I
Virusul Imunodeficientei Umane.
Cercetari asupra virusului HIV
Din cand In cand apar p;Ireri conform c;Irora
virusul HIV nu provoac;I SIDA. Se spune c;I
virusul este prezent doar la persoanele care
au SIDA ~i chiar c;I unele cauze necunoscute
declan~eaz;I atat HIV cat ~i SIDA. Cu toate
acestea, majoritatea oamenilor de ~tiint;l ~i
medicilor considern c;I HIV este cauza SIDA.
Cerce~rile lintensive incepute In anii '80
au f;Icut din HIV unul din cel rnai studiat virus
cunoscut pan;I in prezent. Cerce~torii au
descoperit structura detalia~ a acestuia ~i au
trasat o hart;I a genelor sale. Ei au ajuns la
Primele cazuri de SIDA au fost diagnosti- concluzia c;I exis~ rnai multe tipuri de virus
cate in mod oficial in SUA,in anu11981.Dup~ HIV, nu doar unul. Ace~tia se modific;I con-
modul de raspandire ~i alti factori, medicii au tinuu, f;Icand dificil;I producerea de vaccinuri.
dedus c~ boala nou-ap~rut~ era cauza~ de un
germene minuscul, un tip de virus. Viru~ii ~i HIV
Prin 1983, oamenii de ~tiint~ din SUA ~i Viru~ii sunt cele mai simple forme de viat;l.
Franta au descoperit, independent, viru~i Milioane de viru~i se pot afla pe varful unui
despre care se credea c~ provoac~ SIDA. ac. Multe boli, cum ar fi pojarul, oreionul,
Francezii au denumit virusul descoperit rnce1ile~i gripa, sunt provocate de viru~i. Un
O HIV ataca ~i se
multi plica in globu-
lele albe ale sis-
temului imunitar .
in aceasta imagine
marita, particule de
viru~i ac,ioneaza in
interiorul unei celule
afectate.
0:
\Q
i;;
6
";,
~
~
a
:g
.:
.,
E
01
)9
§
~
~
-'
e
0-
257
 SIDA $1 INFECTIA CU HIV
virus tipic prezinta o portiune centrala, sau
miez, constituita din ADN -acid dezoxiri-
bonucleic. Acesta stabile~tegenele unui virus
-codurile chimice necesare construirii mai
multor viru~i identici cu el. Miezul de ADN
este acoperit de un Inveli$ asem:lnator cu un
mozaic, format din diverse molecule de pro-
teine. Cu toate acestea,un virus nu se poate
multiplica singur, ci are nevoie de o celula
vie, cum ar fi o celula din corp, care sa-i fie
gazda. Virusul patrunde In celula-gazda,
adauga genele sale genelor gazdei ~i deter-
mina mecanismul chirnic al celulei sa fabrice
sute sau mii de copii ale sale. Apoi, ace~ti
viru~i ies din celula-gazda,omorand-o, ~i sunt
pregatiti sa infecteze ~i alte celule.
HIV este un virus neobi~nuit, apartinand
unui grup de viru~i denurniti retroviru~i.
Ace~tia nu contin ADN. in schimb prezinta
ARN (acid ribonucleic). in interiorul celulei-
gazda.,ARN-ul este mai Intai transformat In
258
ADN, iar apoi acest ADN este folosit drept
cod pentru inmultirea viru~ilor .
in comparatie cu alti viru~i, HN se trans-
rnite relativ dificil. El nu poate supravietui in
afara organismului, departe de ca:ldura ~i lichi-
de, ~i prin unnare nu se ga:se~tein aer. Aceasta
Inseamna: .ca: oamenii nu se pot infecta inspi-
randu-l. in conditii normale, HIV nu poate fi
contactat prin tuse, str:Inuturi, insecte, ca mu~-
te ~i tantari, sau prin folosirea colectiva: a
prosoapelor, tacamurilor, sau a altor obiecte.
Cum se transmite virusul HIV?
HIV se poate transmite prin trei ca:i principale,
fiecare implicand schimbul de sange sau de
lichide din organism. Oamenii pot contacta
virusul atunci cand sangele sau un lichid (de
exemplu sperma) din corpul unei persoane
infectate intr:I In contact cu propriullor sange
sau lichide In interiorul organismelor lor. O
cale de transmitere a virusului HIV este prin
O Afte bucale ~i
leucoplazia paroasa
, apar adesea pe
: limba bolnavului de
i SIDA. Aftele bucale
j apar sub forma unor
! pete albe pe limba;
I leucoplazia consta in
I
~ ni~te bube albe de-a
I" .lungul limbii.
.;;
"i
t
~ Virusul HIV este neobi~nuit deoarece prin-
j"-
~ ani dupa ce a patruns in organism. cand o
i
~ persoana este infectata cu HIV, virusul se mul-
O tiplica rapid. El poate fi detectat In sange ~i in
"
I aceasta faza, sau poate avea unele simptome
O Sec'iune de piele
afectata de sarcomul
lui Kaposi. Stratul
extern al pielii are
culoarea ro~ie, stra-
tul interior (alb/gri)
prezinta un numar
mare de vase
sangvine (pete ro~ii)
caracteristice acestui
tip de cancer al
pielii. Leziunile grave
ale pielii (imaginea
din interior) apar ca
urmare a evolu'iei
bolii.
contact sexual. Acesta include relatiile hetero-
sexuale ~i homosexuale, precum ~i sexul oral
~i anal. Virusul este transmis de la un partener
la celalalt prin intermediullichidelor din corp.
A poua cale prin care se transmite HIV este .
de la mama infectata la copilul aflat inca In .
uter. Virusul poate patrunde In sangele copi-
lului inainte ca acesta sa se nasca, cand se
dezvolta In uter, sau In timpul na~terii.
A treia cale de contactare a virusului este
prin sange sau prin lichidele corpului, de obi-
cei prin injectie. Inainte ca sangele sa fie tes-
tat pentru HIV , unele persoane infectate au
apucat sa doneze sange. Unii dintre cei care
au primit sange contaminat au fost infectati.
In prezent, sangele donat este examinat cu
atentie, in scopul prevenirii raspandirii virusu- .
lui HIV prin transfuzii. Virusul poate fi trans-
mis ~i prin refolosirea unui ac hipodermic
nesterilizat, sau a unei seringi nesterile, deja
folosite de o persoana infectata.
HIV in organism
Virusul HIV ataca anumite tipuri de globule
albe care fac parte din sistemul imunitar. Pe
masura ce sistemul imunitar lncepe sa slabeas-
ca, globulele albe devin incapabile sa opuna
rezistenta lmpotriva bolilor ~i de a lupta 1:mpo-
triva germenilor. Germenii care in mod normal
ar fi rapid neutralizati, raman in organism ~i se
inmultesc. SIDA nu este cauzata de virusul
HIV insu~i, ca In cazul unei boli virale obi~nu-
ite, ci se datoreaza incapacitatii sistemului
imunitar de a lupta lmpotriva infectiilor.
cipalele efecte ale acestuia nu se simt ope:. ~
rioada de timp, cuprinsa In general intre 5-10 ~
lichidul din jurul creierului ~i ~irei spinarii.
Persoana In cauza poate sa nu fie afectata in
asem~n~toarecu cele ale gripei, cum ar fi O Copii care au

curgerea nasului ~i febrn, eruptie pe piele, contactat SIDA fie

umflarea glandelor de la subsuoarnsau dureri atunci c3nd s-au
de cap frecvente. Aceste simptome vor fi ade- aflat in uterele
sea atribuite unei rnceli sau unei epidemii. mamelor lor, fie in
Aceste simptome ~i nivelurile ridicate ale urma transfuziilor ,
virusului HIV in organism dispar de obicei sau a administrarii
dup~ cateva s~pt~mani,cand persoana infec- unor produ~i ai
tata:se simte bine din nou. Virusul este pre- s3ngelui care nu au
zent, dar inactiv. Persoana respectiv~ poate fost supu~i testului
transmite incon~tient virusul ~i altora. pan~ la HIV.
urm~, probabil dup~ multi ani, HIV se reac-
tiveaz~ ~i incepe s~ se multiplice din nou.
Acum este momentul cand apare SIDA.

Cum ac1ioneaza virusul HIV?

Numeroasecerceta:riau fost intreprinse pentru
a se afla cum afecteaz~ virusul HIV sistemul
imunitar, ins~, pan~ la mijlocul anilor '90, nu
au fost descoperite toate detaliile.
Ceea ce se ~tie este c~ virusul atac~ unele
tipuri de celule din organism. Printre acestea
sunt globulele albe din sange, denumite lim-
focite, ~i alte celule ale sistemului imunitar
care in mod normal ajut~ organismul s~ se
apere impotriva viru~ilor, bacteriilor ~i altor Sistemul imunitar produce anticorpi impotriva Dupa un timp, virusul HIV incepe sa se
germeni. virusului. in acest stadiu, o analiz~ a sangelui multiplice din nou, iar primele simptome fizi-
De obicei, cand un anumit tip de germene sau a unui lichid din corp poate demonstra ce de SIDA incep sa apara. Glandele limfatice
p~trunde in organism, sistemul imunitar crea- dac~ o persoan~ are HIV. Testul nu detec- (nodurile limfeO de la gat, de la subsuoara $i
z~ molecule speciale impotriva acestuia, teaz~ virusul propriu-zis, ci anticorpii impotri- din zona stinghiilor se umfla $i devin
numite anticorpi. Anticorpii plutesc in sange~i va acestuia. Dac~ anticorpii sunt prezenti, tes- dureroase. Acest stadiu din evolutia bolii este
in lichidele corpului ~i se lipesc de germeni tul este pozitiv, indicand prezenta viru~ilor . denumit LGP, adica Limfoadenopatie Genera-
sau ii distrug intr-un fel, f~candu-i inofensivi. intre timp, viru~ii "adormiti" se ascund ~i se lizata Persistenta. Acesta indica faptul ca sis-
intr-o anumit~ m~surn,la fel se intampl~ ~i modific~ permanent in interiorul celulelor temul imunitar incepe sa lupte, iar numarul
atunci cand HIV p~trunde in organism. corpului, neatiri~i de anticorpi. globulelor albe din sange incepe sa scada.

O Un specialist Afec1iuni provocate de SIDA

pregate~te mostre in unele cazuri treptat, sau in altele dupa doar
de sange pentru cateva saptamani, incep sa se dezvolte diver-
testare. in urma se boli. Acestea pot fi infectii ale pielii $i ale
careia se va stabili mucoaselor membranale, cum ar fi aftele $i
daca sangele con~ine herpesul: Corpul poate ceda in fata unor
anticorpi impotriva infectii, ca pneumonia $i tuberculoza, sau
virusului HIV. infectiei $i inflamatii din creier sau din jurul
inainte de apari~ia lui -meningita sau encefalita. Astfel de infla-
acestui test in 1985. matii pot cauza confuzie sau probleme men-
exista un risc ridicat tale. Pot aparea de asemenea tulburari de
de a contacta HIV vedere, diaree sau probleme digestive $i rani
prin intermediul cu sangerari excesive. Alte boli ce pot sa
transfuziilor . apara sunt: diferite forme de cancer, ca sarco-
in prezent. in cele mul lui Kaposi, care provoaca rani grave ale
mai multe ~ari din pielii. Dupa cateva saptamani sau luni, bol-
lume. tot sangele navul intra in ultimele faze ale bolii, deoarece
donat este verificat. afectiunile variate cople$esc organismul.
iar cel care este
gasit pozitiv la HIV Tratamentul
este respins. De Pe masura ce medicii $i pacientii au ca$tigat
aceea. pericolul de a experienta legata de boala, s-au inregistrat
contacta HIV in imbunatatiri in ingrijirea paclentilor, $i tratarea
urma unei transfuzii bolilor $i infectiilor provocate de SIDA. De
este nesemnificativ exemplu, unele tipuri de pneumonii dec-
in Occident. lan$ate de SIDA pot fi tratate cu medicamente
Din nefericire. antibiotice $i antivirale. Inflamatiile pielii, cau-
lucrurile nu stau zate de sarcomul lui !(aposi, sunt remediate
la fel in toate ~arile prin radioterapie (radiatii sau tratament cu
din lume. in Africa. raze X). Dar in prezent nu se cunoa$te un leac
unde HIV ~i SIDA impotriva SIDA $i nici un tratament eficient pe
sunt foarte termen lung. De asemenea, nu exista vaccin
raspandite. datorita (imunizare) pentru a impiedica evolutia $i
lipsei de bani pentru raspandirea virusului HIV, cum exista impotri-
testarea sangelui va poliomielitei, pojarului $i altor boli simi-
donat. transmiterea lare. in ciuda eforturilor continue de cautare
virusului HIV prin de medicamente $i vaccinuri anti-SIDA $i a
transfuzii continua succeselor ocazionale, progresele s-au dove-
inca. dit a fi lente $i dificile.

259
 SIDA ~I INFECTIA CU HIV

O Campanii pentru fiind Insa:capabila:sa:-ltransmita:~i altora. HIV

incurajarea sexului se poate afla ~i In saliva:,dar se crede a1 nu
protejat au fost poate fi transrnis prin sa:rut,
lansate in lumea
intreaga. in Anglia, Originile virusului HIV
Direc1ia pentru De unde a apa:rut HIV? Exista: multe teorii .
sanatate ~i Educa1ie diferite dar neadeva:rate
de exemplu, virusul HIVInaraceasta:
proveniprivinta:
din spa- -. -
promoveaza idea:
"E~ti protejat in tiul cosmic, sau ar fi fost creat de om ~i ar fi
masura in care vrei sca:patdin laborator. Vini~ii asema:na:toricu
sa fii". Mesajul de HIV , denumiti VIP (Viru~ii Imunodeficientei
sub acest poster Primatelor), sunt caracteristici maimutelor.,Se
este: "Prezervativul crede ca:HN ar fi evoluat din ace~tiviru~i, In
te poate ajuta sa nu urma experimentelor cu sange ~i organe de
iei HIV, Virusul maimute, sau a ceremoniilor traditionale ce
Imunodeficien1ei implica: sacrificiul acestora.
Umane, care Analizele genetice ~i cerceta:rile asupra
provoaca SIDA. r:lspandirii HIV-ului arata:ca: virusul are sub
Deci, sa nu va fie 100 de ani, dar peste 20. ~.robabil a apa:rut .
niciodata jena sa-i Intr-ud grup restransde persoane dintr-o zona:
cere1i prietenului Indepa:rtata:,_ru multi ani In urma:, ~i s-a
dumneavoastra sa-1 ra:spandit odata: cu intensificarea ca:la:toriilor.
foloseasca." Adeva:rul este lnsa:ca:nimeni nu ~tie exact.

Deoarece viru~ii traiesc ~i se inmultesc in
interiorul celulelor-gazd~, ace~tia sunt "tinte"
greu de atins. Exist~putine medicamente anti-
virale eficiente, in comparatie cu multele anti-
biotice care omoara bacteriile. Medicamentul
zidovudiru1(AZT) incetine~te evolutia SIDA la
unele persoane.ins~ poate avea efecte secun-
dare nepl~cute sau grave: greturi, v~rs~turi,
stari de sl~biciune, iar in unele cazuri poate
deteriora rrulduva osoas~.Unii pacienti nu pot
sau prefera s~ nu ia acest medicament.
O alta metod~ ~tiintific~ este impiedicarea
virusului HIV de a se flXa pe suprafata celulei-
gazd~.Punctele de ata~aredintre virus ~i celu-
lele corpului sunt bine percepute. Oamenii de
~tiin~ incearc~ s~ creeze un medicament care
s~ intervin~ in procesul de legare dintre virus
~i celul~, sau s~-l blocheze, ~i spera totodata
c~ acestava omori ~i virusul in acela~itimp.
Prevenirea raspandirii
Multe zvonuri s-au vehiculat cand SIDA a fost
prima data recunoscutaca boal~. in prezent se
~tie c~ oricine poate fi infectat cu HIV. Tanar
sau b~tran, homosexual sau heterosexual, alb
sau negru, b~rbat sau femeie; virusul poate
afecta pe oricine, in functie de circumstante.
Important este dac~ o persoan~este implicata
in a~a-numitele activit~ti "cu grad ridicat de
risc". Aceste activitati includ folosirea de dro-
guri cu ace nesterile ~i schimbareafrecventa a
partenerilor sexuali, sau sexul neprotejat (f~ra
folosirea prezervativului).
Oricine poate reduce riscul de a se infecta
cu HIV prin evitareaactivitatilor sus-mentiona-
te. Aceastainseamn~evitarea drogurilor ~i sex
Amenintare la
adresa sanata~ii in lume
in mod sigur SIDA este o amenintare grava:a
sa:na:ta:tiioamenilor. Conform estima:rilor, la
Inceputul anilor '90 peste 10 milioane de per-
soane aveau HIV. Organizatia Mondiala: a
~ Sa:na:ta:tii
arata:ca:acest numa:ra ajuns la 40 de
"
0 milioane In 2000. in SUA,In 1991,o persoana:
~
« cu SIDA murea la fiecare 12 minute.
§
.~
Aproape toate ta:rile lumii sunt afectate de
~ aceasta:boala:Intr-un fel, de~i HIV se ga:se~te
;E
,s
cu preca:dere In anumite zone, cum ar fi
~
I
America de Nord, Caraibe, Africa Centrala:~i -
As.iade Sud-Est.Deoarece rnajoritatea persoa-
nelor infectate cu HIV vor avea SIDA ~i nu vor
protejat. Protectia consta in folosirea prezer- supravietui, aceasta !O"ste o pierdere enorma:
vativului ~i lirnitarea nu~rului de parteneri de vieti ~i resurse umane.
sexuali. Este irnportanta cunoa~tereadetaliata Singura arma:Impotriva HIV este inforrna-
a trecutului sexual al partenerului, deoarece rea -de unde provine virusul ~i cum se r:ls-
de la infectia cu HIV pot trece ani de zile paM pande~te. in timp ce oamenii de ~tiinta:con-
la decla~area bolii SIDA. in acest interval de tinua: sa:caute un tratament, singurul mod de
tirnp, persoana infectata cu HIV poate parea apa:rareeste schimbarea obiceiurilor persona-
sanatoasa~i poate sa nu ~tie ca poarta virusul, le, evitand activita:tilecu nivel ridicat de risc.
O Acest poster
avertizeaza lumea ca
HIV nu se transmite
doar prin contact
sexual, ci poate fi
transmis ~i per-
soanelor care folo-
sesc droguri ~i care
utilizeaza acele ~i
seringile persoanelor
infectate cu virusul
HIV.

260
 ,
Faptul ca dormim aproximtiv
o treime din viata poate parea
o pierdere de vreme, dar som-
nul este o conditie a
supravietuirii -totodata el
este ~i o perioada de activi-
tate intensa, plina de eveni-
mente bizare ~i dramatice.

o persoana nonnala 1$i petrece aproape o

treime din viata dorrnind. Un copil de
12 ani a dorn1it aproximativ 4 ani! Dar
cantitateade somn de care avem nevoie zilnic
variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut
doanne in reprize de o ora sau doua, dupa
care se treze~te flamand ~i agitat. in total
doanne aproximativ 16 ore pe zi. Pe masurace
bebelu~ul cre~te, el va dorn1i rnai mult ~i
perioade mai lungi noaptea,iar ziua rnai putin.

Nevoi individuale
La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi
copii donn neintrerupt cel putin 12 ore pe
noapte ~icei rnai multi dintre ei trag ~i un pui
de somn dupamasa. Un adult norrnal doanne
~apte sau opt ore pe noapte. ~
Dar acesteasunt doar ni~te estimari medii. :3
in realitate exista variatii destul de mari de la ~
o persoana la alta. Unii copii donn doar ~
cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa .g.
nu le afecteze sanatatea.Altii in schimb au ~
nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti
care donn doar doua sau trei ore pe noapte, infectii ~i la contactarea altor boli. De aseme- O Tabloul ..Iunie in flacari.. (datand din se-
in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de nea poate prezenta halucinatii, adic~ poate colul al 19-1ea) realizat de pictorul englez
rnai mult. Majoritatea oamenilor in varsta auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente. Baron Fredric Leighton. prezinta somnul ca o
atipescIn timpul zilei, iar noaptea donn foarte in concluzie, sornnul este necesar pentrU experien1a plina de seninatate ~i pace -nimic
putin. desf~~urareaunei vieti normale. Care ar fi mai departe de adevar!
Cantitatea de somn de care are nevoie un explicatiile exacte? Ce fenomene ~i procese
om depinde de mai multi factori, cum ar fi importante au loc In organismul nostru In tim- Cand persoana supusa testu1uieste treaza.
activitatea din timpul zilei, cantitatea de pul sornnului?De ce mintea noastrn, prins~ In electroencefalograrnaprezinta tipuri diferite de
munca ~i grijile din timpul zilei, ~i obiceiurile mrejele sornnului, se avan~ In acele c~l~torii unde. in functie de stareain care se afla subiec-
insu~ite de-a lungul vietii. fantastice ~i ciudate pe care le numim vise? tul: reIaxat sau agitat. concentrat sau odihnit.
Important este sa putem rarnane treji ~i suparat. emotionat. Cand dormim. rnajoritatea
activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra Undele creierului functiilor corpului sunt incetinite. Dar semna-
~i sa nu dam semne de oboseala pana la ora De peste o su~ de ani oamenii de ~tiin~ au lele emise de creier nu inceteaza.Ele se modifi-
culcarii. Daca o persoanadoanne adanc ~i fara descoperit c~ creierul uman ~i anirnal emite ca chiar de rnai multe ori in cursul unei nopti.
intreruperi -indiferent de durata somnului - continuu sernnale electrice slabe. Aceste sem-
iar dimineata se treze~teodihnita, 1nseamnaca nale trec prin milioanele de celule nervoase Adormirea
doanne destul. interconectate (neuroni), elemente principale in momentul in care ne intindem pe pat ~i
de alc~tuire a creierului. Aceste sernnale sunt lnchidem ochii. EEG-ul ar arata o serie de
Somn insuficient transmise asemeni unui ecou prin oasele cra- unde de amplitudine constanta. Sunt lnregis-
Toti avem nevoie de rnai mult sau rnai putin niului ~i prin mu~chii capului la epiderm~. trate aproxirnativ zece unde complete in
somn ~i ~tim ca lipsa lui creeaza probleme. O serie de electrozi ata~ati de capul unei decurs de o secunda -ceea ce lnsearnna ca
Insuficienta somnului 1i face pe oameni sa se persoane preiau aceste sernnale ~i le transmit frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz
simta obositi, dezorientati ~i incapabili sa se unui instrument humit electroencefalograf, sau cicluri pe secunda). Ele sunt denumite
concentreze. De asemenea provoaca dureri sau aparat EEG. Acest instrument amplific~ unde alfa.
de cap, ameteli, depresii, agresivitate ~i sernnalele ~i le afi~eaz~sub forma unor unde Pe masura ce adormim, undele alfa dispar.
iritabilitate. in cazul in care lipsa somnului pe un ecran sau pe o hartie ce lnainteaz~ uni- Sunt inlocuite de unde mult mai variabile ~i
creaza probleme, vorbim despre insomnie. form. Rezultatul obtinut este o electroence- care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz.
Daca lipsa de somn continua, persoana falogram~ sau EEG. Aceasta descrie princi- Acest sornn este caracterizat de unde bio-
respectiva devine extrem de vulnerabila la palele tipuri de unde emise de creier. electrice lente. Acestea sunt ocazional intre-
193
 SOMNUL $1 VISELE

rupte de izbucniri scurte de unde mai rapide. 000 Cercetarile asupra beneficiilor aduse
in acest moment suntem complet adom1i!;i. de somn ~i efectele negative provocate de
Proceselefiziologice sunt 1ncetinite.Respira!;ia lipsa lui utilizeaza instrumente ce inregis-
este atenuata ~i supe1ficial;l, inima bate mai treaza diferitele tipuri ~i etape ale somnului.
1ncet,iar presiuneasangelui este sc;lzuta.Rini- Rezultatele polisomnogramelor prezentate
chii produc mai putirul urirul, glandele salivare aici ilustreaza activitatea electrica a creierului,
mai putin;l saliv;l, glandele lacrimare mai pu- a inimii ~i a mu~chilor faciali, a unui subiect
tine lacrimi, iar celulele pere!;iilor nasului ~i ai aflat in stadiul 1 de somn (stanga) ~i stadiul 4
gatului produc cantita!;imai reduse de mucus. de somn (deasupra). (Col~ul stang) EEG unui
Majoritateamu\5chilorcorpului sunt 1n acest voluntar in timpul somnului REM.
moment relaxa!;i.Hrana este digerata Intr-un
ritm mult mai lent. Temperaturacorpului scade probleme.
cu aproximativ jum;ltate de grad celsius, Simturile noastre continua sa lucreze, trimi-
atingandun punct de minim la rnijlocul perioa- tind semnale creierului. Majoritatea sunt igpo-
dei de somn (pentru cei mai mul!;i oameni rate, dar 1n caz de pericol creierul va raspunde.
acestae situat In jur de 3-4 noaptea). Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe
O serie de procese se intensific;l In timpul cineva plangand, mai mult ca sigur ne vom
somnului. De exemplu cre~te productia anu- trezi.
rnitor honnoni (mesagerii chimici ai corpului) Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari.
1n sange.Cicatrizareaunor r;lni sau taieturi se Undele emise de creier devin mai rapide,
accelereaz;l.in ansamblu corpul este ocupat sem:lnand din ce 1n ce mai mult cu cele din
cu 1ntre!;inereafunctiilor vitale ~i vindecarea perioada de adormire. Anumite functii ale cor-
anurnitor afectiunj.. pului, cum ar fi respiratia sau activitatea car-
diaca, se accelereaza u~or. Corpul ~i creierul
Somnul profund intr;l1ntr-o noua faza a somnului, numita REM.
in timpul somnului profund (caracterizat de
unde lente), nu r;lmanem perfect nemi~ca!;i. Ciclul REM
F;lr:l s;l ne d;lm seama, uneori mi~c;lm mana REM semnifica mi~carea rapida a ochilor
pentru a Indep;lrta un colt de p;ltur:l care ne j (RapidEye Movement). in aceasta faza a som-
gadil;l sau o musc;l care ne enerveaz;l. Toto- ~ nului ochii se ~ca 1n toate directiile, ca ~i
data ne schimb;lm ~i pozi!;ia corpului -din 6 ~
In 6 minute In anumite perioade, iar 1n decur-
sui unei nop!;i parul la 40 de ori. Aceste
mi,5c;lrise realizeaz;l 1n mod automat. Ele au
grij;l ca vasele de sange s;l nu fie supuse unei
presiuni prea mari, iar nervii s;l nu fie prea
tare presa!;i,ceea ce ar putea da na~tereunor

O Un sistem bazat
pe raze infraro~ii
folosit pentru a
monitoriza somnul.
Electrozii ata~a,i
voluntarului inre-
gistreaza activitatea
electrica a creierului
~i activitatea inimii ~i
a mu~chilor gatului
~i fe,ei.

2:'
~ O Echipamentul uti- 1:'
.0
::J lizat pentru a moni- ]
0
O toriza somnul unui B
~ .o
paclent. c:
w
~ ~
~ "
'Q) O Inregistrarea unei ~
~ '19.
~
" polisomnograme m
..

~ reprezentand "am-
Qi "!I;
0. prenta" unui oftat. "'

194
 CENTRUL
Centrul care controleaza starea de veghe
este situ at in trunchiul cerebral. El
ac,ioneaza sub influen'a informa,iilor trim-
ise de organele senzitive ~i sub efectele
unor medicamente, trimi,and mesaje la cor-
texul cerebral, care va hotari daca ramanem
treji sau daca vom adormi. Acest centru
DE CONTROL
raspunde informa'iilor primite de la cortex,
asfel incat gandurile care ne ingrijoreaza ne
determina sa ne rasucim de pe o parte pe
alta toata noaptea. Tipurile de unde emise
de creier (jos) arata modificarile survenite in
activitatea creierului, in timpul fiecarui sta-
diu de somn normal.

CortexuJ cerebral

Diferite semnale
sonore ~i vizuale

Centrul somn/veghe
(sistemul de activare reticular)

Mesaje care men\in

creierul in stare de veghe
Trunchiul cerebral
Alcool ~i somnifere 000 Un pat
Plictiseal3 -- calduros ~i conforta-
bil este necesar pen-
Informa\ii de la maduva spinarii tru un somn neintre-
Mesaje care stimuleaza maduva spinarii rupt. Dar chiar ~i in
Durere ~i alte senza\ii fizice cazul unui somn
profund. rareori
-Factori care men\in starea de veghe
i ramanem in acea~i
::3
5 i
pozi,ie O perioada
~
mai lunga de timp.
Voluntara din imagi-
Somnolen,3 Somn super- Somn profund Ochi inchi~i Stare de veghe ne a dormit intr-o
camera calduroasa.
dar nu a avut cu ce
""v.I\;"'~NVVVVIVWJWIN\I\I\~ sa se acopere.
\7' Camera de luat ve-
deri i-a inregistrat
cum ar inspecta rapid 1mprejurimile. Dar emise de creier ~i evolutia funqiilor corpului mi~carile pe parcur-
pleoapele rnman 1nchise-petot parcursul som- persoanelor ce s-au oferit voluntare. cand sui nop,ii. La fel ca
nului. Respiratia ~i b~~ile inimii pot deveni sunt treziti in timpul fazei REM, aproape toti majoritatea oame-
mai rapide ~i iregulate, iar mainile, picioarele voluntarii spun ca au visat. nilor. ea a dormit
~i fata pot tres~ri.jn acestinterval s-ar putea s~ mai ales culcata pe
vorbim 1n sornn. Undele reprezentatepe-elec- Visele O parte.
troencefalogram~ sunt rapide, sem~nand Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare
foarte .mult cu cele obtinute atunci cand noapte, rnai alesin timpul fazei de somn REM.
1ncerc~ms~ adonnim, dar suntem 1nc~treji. Daca ne amintim ce am visat depinde foarte
Fiecare faz~ de sornn REM dureaza intre mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in
15 ~i 20 deminute. Apoi corpul ~i creierul se mijlocul fazei REM i~i amintesc visele foarte
relaXea~ ~i i~i incetinesc activitatea; urmeaz~ amanuntit ~i le pot descrie cu multa claritate.
o nou~ faz~ de sornn profund. Dup~ o .Daca sunt trezite dupa aproxirnativ cinci
perioa& de 60 pan~ la 90 de minute, se va minute de la terminareafazei REM,i~i amintesc
instala din nou un sornn de tip REM. doar partial visele ~i relatareaeste confuza: jn
cazul in care sunt treziti la zece minute dupa
Modelul recurent incetareafazei REM,rnajoritateavoluntarilor nu
Acestedou~ tipuri de s~ri de sornn altemeaza i~i rnai aduc aminte visele deloc.
de patru-~ase ori intr-o noapte. Spre Din aceasta cauza ne amintim cu predi-
dimineata:, fazele de sornn caracterizate de lectie visele avute dimineta devreme, inainte
unde lente devin rnai scurte ~i rnai putin pro- de trezire, cand creierul trece printr-o
funde, iar cele de tip REMdevin rnai lungi. jn perioada prelungita de somn REM ~i proba-
cele din unn:l sornnul profund dispare, iar bilitatea sa visam este foarte mare.
undele emise de creier trec treptat de la faza
REM,la faza de trezire. jncepe o nou~ zi. Caracteristicile viselor
Sornnul de tip REM prezin~ un interes De cele maimulte ori visele sunt predominant
deosebit pentru oamenii de ~tiinta:.jn labora- vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul,
toare special amenajate pentru studiul som- gustul, auzul. De cele rnai multe ori visele
nului, prin intermediul unor EEG-uri ~i a altor sunt alb-negru ~i nu colorate.
instrulllente speciale, sunt observate undele Anumite teme revin mereu in visele noastre;
 SOMNUL $1 VISELE
de exemplu zborul, caderea, senzatia de
Incol!;ire,Intalnirea unor persoanecunoscuteIn
locufi total sWine sau Intalnirea unor persoane
sWine In locufi farniliare. Ne putem visa Intr-o
situatie fara ie~ire: Incercam sa fugim ~i nici
macar nu ne urnim din loc, sau suntem In tim-
pul unui exarnen pentru care nu am Invatat
nimic.
De-a lungul secolelor oamenii au incercat
sa afle daca ceea ce visam are vreo sernnifi-
catie. S-au ofefit numeroase explicatii cu
pfivire la vise. Una dintre ele a fost versiunea
mistica care sustine ca In timpul somnului
mintea poate calatofi in alte timpufi, in alte
locufi sau In "alte dimensiuni". Unii oameni
au vise profetice. Cu toate progresele reali-
zate, acestepresupunefi nu pot fi conflfffiate.
Semnificatia viselor
Oamenii de ~tiinta, in. special psihologii, au
ernis o sefie de explicatii cu pfivire la motivul
pentru care visam ~i sernnificatiaviselor. Una
dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de
evenimente importante petrecute In ultimele
doua zile. in timpul sornnului, minteaaflata in
stare de inco~tienta revede aceste eveni-
mente. Ea incearca sa exprime gandufi ~i dor-
inte pe care le reprim:l atunci cand e treaZa.
Psihiatrul Sigmund Freud a fost printre
pfimii oameni de ~tiinta care s-au interesat In
mod sefios de vise; el a abordat aceastaprob-
lema in cartea sa Intetpretarea viselor (1900).
El a sustinut ca visele sunt simbolufi ale do-
fintelor ~i ideilor pe care le reprimam atunci
cand suntem treji. Majofitatea acestor impul-
sufi, sustinea Freud, sunt de natura sexuala.
Q alta explicatie a viselor a fost indepar-
tarea tensiunii ~i a dezordinii din creier, per-
mir;andu-i acestuia sa sorteze ~i sa stocheze
informatiile impoftante adunate in timpul
zilei. De-a lungUl zilei creierul prime~te atat
de multe informatii, incat are nevoie de timp
~i lini:;te pentru a le sorta ~i a decide care din-
tre ele trebuie pastrate in memofie.
in pofida tuturor cercetafilor ~i expefi-
mentelor, exista relativ putine informatii cu
pfivire la modulln care este controlat sornnul
~i care este utilitatea sa.
Modul in care dorm anirnalele este In
O Visele pot ti inspirate din intamplari
petrecute in acea~i zi; aceasta ilustra~ie din
secolul 19, reprezinta un om in biblioteca sa,
inconjurat de cart,i ce iau forma unor oameni.
196
O Gravura in lemn
din secolul al 15-lea,
reprezentand per-
sonajul biblic losif,
ce interpreteaza
visul Faraonului.
in vremurile de
demult visele erau
considerate o
profe~ie a eveni-
mentelor din viitor
~i nu o reflectare a
trecutului.
stans1i leg1itur1i cu nevojle lor de supravje- stimulare spre cortex, elementul "gandirii" din
tuire. Zebra ~j gnu, care sunt adeseori atacate creier, creand activitateamintii din timpul som-
de lej, donn foarte putjn. Gorilele, la fel ca nului REM. in acela~i timp trimite mesaje
oamenjj, sunt expuse intr-o rnaj mjc1i m1isurn inhibitoare la mu~chi,astfellncit pesoanasa nu
pericoluluj de a fj atacate. Ele l~j g1isesc In faca efectiv ~carile visate.
fjecare noapte un culcu~ ferit ~j confortabil,
departe de actjvjtate ~j de zgomote. Starea de veghe
S-ar p'J.rea c1i exjst1i dou1i mecanisme prin Exista un mecanism care ne mentine In stare
jntennedjul c1irora este controlat somnul. de veghe, luptand 1mpotriva celui care ne in-
Mecanjsmele care declan,5eaz1i senzatia de duce somnul. Acest mecanism stimulat de
somn au la baz1i anurnite substante chirnice semnalele trimise de simturi lncearca sa
prezente in corp. Cand corpul este treaz -~j mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta
actjv, aceste substante chirnice se acumuleaz1i, este situat In formatiunile reticulare din
f1icand persoana s1i se simt1i djn ce In ce rnaj trunchiul cerebral. Acest centru este excitat de
obosjt1i. Njvelul multor honnonj prezjnt1i vari- semnalele trimise de ochi, urechi ~i alte
atij jmportante In decursul unej zjle. organe senzitive, apoi transmite la randul lui
Substantele chimjce responsabjle de jnducerea semnale cortexului, mentinandu-lln stare de
somnuluj sunt serotonjna ~j noradrenaljna. veghe ~i activ.
Serotonina este in princjpallocaljzat1i intr-un cand se primesc din ce In ce mai putine
grup de celule nervoase denurnite nuclej baza- semnale din exterior, mecanismul de aJerta
Ij, in partea jnferioarn a crejeruluj, in trunchiul stimuleaza tot mai putin cortexul. in natura
cerebral. Noradrenalina este concentrat1i tot In acest lucru se lntampla la caderea serii, cand
trunchiul cerebral, in puntea luj Varoljo. Se se lntuneca ~i zgomotele sunt mult atenuate.
crede c1i puntea luj Varoljo transrnite mesaje de Substantele chimice ale mecanismului de
() Visul in viziunea
pictorului supra-
realist Delvaux.
Psihologii cred ca
persoanele care se
viseaza dezbracate.
fara ca acest lucru sa
genereze vreo
reac,ie celor din jur ,
sunt complexate
pentru ca in copilarie
au fost pedepsite
pentru inclina,iile lor
exibi,ioniste.
Corptil omenesc 65- GANDURILE SI CREA11VITATEA Corpul omenesc 69- STRESUL
 ,
Orice persoana are o greutate
..ideala" -infuncfie de sex,
viirsta, inalfime ~i forma ge-
nerala a corpului. Tulburarile
de alimentafie pot afecta grav
echilibrul corpului, putiind
influenfa totodata ~i starea
emofionala.

U n adult consu1rul1nmedie 14 kg de ali-

mente pe s:lpt:lman:l, totu~i greutatea
lui se mentine aceea~iani de zile. Ali-
mentele sunt fie consumate prin ardere inter-
n:l, fie el~ate din organism. Avem nevoie
de hran:l peritru a ne asigura energia necesarn
function:lrii principalelor organe ale corpului -
de exemplu, inima ~i ficatul -~i mentinerii,
dezvolt:lrii ~i refacerii celulelor ~i tesuturilor.
De asemenea, alimentele contin vitamine ~i
minerale, care sunt substante chimice esen-
tiale pentru p:lstrareas:ln:lt:ltii, deoarece lupt:l
lmpotriva infectiilor .

cat de multa hrana?

Cantitatea de alimente de care are nevoie o
persoan:l variaz:l de la un individ la altul. O
persoan:l care depune mult efort fizic, cum ar
fi un constructor sau un at1etde performant:l,
are nevoie zilnic, pentru a-~ilnt:lri mu~chii, de
o cantitate dubl:l de energie 1n comparatie cu
o persoan:l care lucreaz:l 1ntr-un birou. Un
nou-n:lscut are nevoie de o cantitate dubl:l de
energie 1n comparatie cu un adult, raportat:lla
greutateacorpului, deoarece cre~terepede. El
are nevoie ~i de mai multe vitamine ~i mine-

O Ceea ce vede~i este o gluma -dar cu rea-

litatea nu este de glumit. Multe persoane cu
tulburari in alimenta~ie consuma atata man-
care zilnic. In urma consumului excesiv de
mancare aceasta femeie a ajuns la 300 kg.

O Exerci1iile regulate contribuie la

men1inerea greut31ii ideale a corpului. Ele
reprezint3 ~i un antidot pentru tipul de
oboseal3 cauzat de plictiseal3 -considerat3
un stimulent al supraalimenta1iei.

rale pentru combatereainfectiilor care li ame-

ninta viata.
Corpul uman este ca un furnal -arde com-
bustibilul" (mancarea), ~i elibereaz~ energie
sub form~ de c~ldur~. Energia se m~soarnIn
calorii, sau juli -unitati de c~ldurn produs~
atunci cand ceva se arde 1n aer. Dac~ consu-
rru1mmai mult decat avem nevoie, excesul se
depoziteaz~ sub form~ de grnsime, adic~ ne
1ngrn~~m.Dac~ combustibilul este insuficient,
gr~simile se ard ~i pierdem din greutate.
Orice persoan~ care dep~~e~tecu peste
20% greutatea normal~, este considerat~
obez~. in t~rile dezvoltate, un b~rbat din cinci

189
 TULBURARI DE ALIMENTATIE

Organismul ;~i procura energia din hrana con-

sumata. Aceasta energie se masoara ;n calorii.
care reprezinta cantitatea de energie (caldura)
Pizza necesara aducerii unui gram de apa la 1°C.
Adultii au nevoie de 2000-3000 calorii pe zi -
600
;n medie. o femeie are nevoie de 2200. iar un
550 barbat de 2700. Nu exista doua persoane care
C.ema de zaha. a.s
sa necesite aceea~i cantitate de mancare;
500 aceasta deoarece energia necesara unuiindivid
depinde de constructia corpului. de metabolism
O Obezitatea este
rulada cu oua (ritmul ;n care sunt arse grasimile) ~i exercitiile
adesea intalnita in 450 fierte
1/2 avocado fizice depuse. in imagine sunt prezentate valo-
familii, cu bunici,
rile calorice ale unor alimente ~i bauturi.
parin'i ~i copii 400
cheeseburger
Alimentele bogate ;n grasimi ~i zaharuri au un
supraponderali.
continut ridicat de calorii. deci trebuie evitate.
Aceasta probabil 350
datorita faptului ca 0,5 I bere
metabolismul lent neagra 114 9 friptura fara
300
(ritmul in care
o cutie de cola
grasimile sunt arse)
250 un pahar de vin
este o caracteristica
ro~u set
mo~tenita, la fel ca 28 9 ca~-

~i culoarea parului ~i 200 caval

un morcov
a ochilor. Cu toate o \elina
acestea, cel mai ade- 150

sea, caracteristica
mo~tenita predomi- 100
nanta este reprezen-
tata de proastele So
obiceiuri de alimen-
ta,ie din familie. O
Calorie

190
~i o femeie din trei sunt obezi. Obezitatea
poate duce la tulburnri grave, cum ar fi circu-
latia ineficient1 a sangelui, atacuri de cord,
accidente cerebrale cardiovasculare, diabet ~i
deficiente ale rinichilor. La b~rbati, obezitatea
poate scurta viata cu o p~trime, iar la femei cu
o ~esime. Foarte rar obezitatea este cauzat1
de o problem~ medical~. a hiposecretie a
glandei tiroide, 0 hipersecretie a glandelor
suprarenale sau, ~i mai rar, sindromuri con-
genitale irnplicand deregl~ri hormonale ~i tul-
burnri la na~tere, care afecteaz~ pofta de
mancare, duc la cre~tereagreut~tii corpului.

Alimenta,ia exagerata
Intr-o anumit1 m~surn,obezitateapoate fi ere-
ditarn. Aceastapoate fi datorat1 unei mo~teniri
genetice -unele persoane au o tendinta mai
mare spre obezitate decat altele. Adesea,Ins~,
obezitatea apare datorit1 "mo~tenirii" unor
obiceiuri proaste In alirnentatie din familie -.i
consumul de alirnente
,
bogate 1n grasimi ~i ~'"
zaharuri, "devorarea" de prnjituri, biscuiti, .~

snacks-uri ~i ciocolat1 Intre mese, la care se z

00 in prezent, e
la moda sa fii slab.
Din contra, formele
rotunjite, a~a cum le
etala odinioara Lady
Lucretia, (sus) erau
odinioara cele mai
1
z
dorite. ~
:2
~
~
LL

O Aceasta fata anarexica de 19 ani (sus) a
fast internata in spital pentru tratament.
Dupa daua luni (dreapta sus), ea a ajuns la a
greutate narmala, stabilindu-~i abiceiuri
carecte de alimenta,ie.
O Tendin,a spre abezitate este par1ial
determinata de tipul de carp -endamarf,
ectamarf ~i mezamarf. Cel endamarf este
mai prababil sa fie afectat de abezitate decat
celelalte daua tipuri.

adaug~ b~uturi cu continut ridicat de zah~r modifice 1n totalitate modul de alimentatie.

sau, in cazut multor adulti, vin ~i bere.
in multe cazuri factorii emotionali con-
tribuie in egal~ m:1surnla o alimentatie exage-
rata:,uneori ducand la o tulburare grav~. cand
oamenii sunt deprimati, i~i g~sesc lini~tea in
alimentatie, iar dup~ un timp, devin obezi.
PropoI1iile pe care le dobandesc pot fi apoi o
cauz~ a depresiei ~i, prin urmare, vor manca
~i mai mult -devenind ~i mai gra~i. Astfel,
ciclul indopare/depresie continu~.
Orice persoan~ obez~ care dore~te s~ sl~-
beasc~~i s~-~imentin~ greutatea trebuie s~-~i
Trebuie solicitat sfatul medicului cu privire la
adoptarea unui regim potrivit pentru reduce-
rea greut;1tii~i pentru sprijinirea ~i mentinerea
unor obiceiuri sa:ru1toase de hrnnire.
Pe langa:reorganizarea obiceiurilor de ali-
mentatie, consumand mai putina: mancare, o
persoana:obeza:trebuie, de asemenea,sa:efec-
tueze mai multe exercitii fizice, pentru 1nt;1ri-
rea mu~chilor ~i "topirii" excesului de grnsime.
Reducerea consumului de hrana:, sau
adoptarea unor diete severe nu functioneaza:.
La lnceput, corpul pierde din greutate doar

191
 TULBURARI DE ALIMENTATIE
i greutatea necesara
~ concurarii in sportu!
~
a na,iona! a! japoniei.
prin arderea carbohidratil1or depozitati ~i o
dat:l cu ace~tiaa apei, ~i nlU prin arderea tesu-
turilor adipoase nedorite'. Infometarea pro-
voac~ ~i o deficient~ grav~ de vitamine ~i mi-
nerale esentiale. Cercet:lrile au demonstrat ca:
persoanelecare urrneaz~(:ure de sla:bire redo-
bandesc greutatea pierdulta: ~i de obicei chiar
se ingra~~ mai mult.
AnoreJ I(ia
Anorexia nervoas~ este c'unoscuta: ca "boala
sl~bitului" dar, in ciuda acestei denumiri po-
pulare, cauzele care o pro voaca: sunt mult mai
complexe decat simpla d()rinta: de a sla:bi. De
asemenea,efectele acesteia sunt cu mult mai
grave decat in cazul sl~tlirii obi~nuite sau a
curelor.de sl~bire.
Anorexia nervoas~esteo grava: tulburare de
alimentatie, care ii afecteaza:aproape intotdea-
una pe tinerii intre 11-30dle ani. Aceasta apare
mai des la fete decat la b;lieti. Psihiatrii consi-
dern c~ unele adolescenteau temeri cu privire
la responsabilit:ltile de adlult ~i la sexualitate.
Pe tmsurn ce corpullor in cepe sa:se maturize-
ze sexual, acesteaincearc:1 in mod incofi-5tient
s~ refuze lumea adultilor ~i sa: se intoarca: la
aspectul neutru, asexuat,(:aracteristic copiilor.
Alte fete, ins~, urrne~IZa: cure de sla:bire
drastice, pentru a-~i accentua :increderea sexu-
al~. Astfel de persoane merg pe ideea
in~el~toarec~ sl~birea lor extrema: le face mai
frumoase, ignorand dovada :ingrozitoare a
contrariului -care este fo:arte evidenta: pentru
ceilalti. Imaginea general~a trupurilor slabe ~i
a frumusetii superficiale 1)romovata: de flime,
reclame ~i televiziune, p'Date oferi unei fete
justificarea refuzului ei df: a se hra:ni ~i multi
adolescentiadopt:l asemel[}ea metode drastice,
chiar dac~ nu sunt deloc :5upraponderali.
infomet. area
cand o persoan~norrnal~,sa:na:toasa:,:incepe o
curn de sl~bire drastic~,P(>atealege cand sa:se
opreasc~.Multi considern foamea ~i lipsa man-
c~rii preferate atit de neI)la:cute, :incat adeva:-
rata probletm este corltinuarea regimului
inceput. O persoan~anorc~xica:,o data: ce a in-
192
Co ul omenesc
O Gura acestei fe-
mei a fost prevazuta
cu sarme pentru a
nu putea consuma
mancare solida.
Asemenea masuri
drastice sunt luate
doar in cazuri extre-
me. Desigur, se pier-
de mult din greuta-
te, dar aceasta este
de obicei redoban-
dita mai tarziu.
O Supraa!imenta,ia
nu este neaparat
fo~ata. Luptatorii
japonezi de sumo, ca
ce!ebru! .'Dump
Truck" din imagine,
consuma cantita,i
mari de a!imente
bogate in energie,
pentru a dobandi
ceput infometarea, nu poate reveni la normal.
Este important ca boala sa: fie depistata: ~i
ca tratamentul sa: fie inceput cat mai curand
posibil. jnsa: acest lucru nu este u~or in
primele faze ale bolii, pana: cand pierderea :in
greutate devine atat de evidenta:, incat este
clar ca: organismul are probleme, iar o con-
sultatie medicala: este cu adeva:rat necesara:.
Pe langa: pierderea evidenta: in greutate,
persoana anorexica: poate avea ~i alte simp-
tome. La o fata: tana:ra:, ciclul menstrual se
poate opri, iar aceasta poate suferi de valuri
alternative de diaree ~i constipatie. Circulatia
sangelui devine deficienta:, sensibilitatea la
infectii cre~te. Comportamentul poate fi ~i el
afectat. Fata devine retrasa: ~i nesociabila:,
putandu-se ivi probleme la ~coala:, ~i foarte
sensibila: :in ceea ce prive~te aspectul ei exte-
rior. Ea chiar poate uneori sa: ascunda: man-
carea, pretinzand ca: se hra:ne~te nonnal.
.cordate
Tratamentul
Familiile persoanelor anorexice trebuie sa:
apeleze la ajutorul medicului, :inainte ca simp-
tomele sa:devina: acute. Primullucru este recu-
perarea greuta:tii, cel putin peste nivelul de
pericol, aceasta necesitand o ~edere prelungita:'
in spital. Dupa: recuperarea greuta:tii, astfel
incat pacientul sa: fie :in afara orica:rui pericol,
poate incepe cea mai dificila: etapa: a tratamen-
tului. Aceasta include consilierea farniliei pa-
cientului, pentru ca pa:rintii sa: inteleaga: natu-
ra ~i cauzele bolii ~i sa: ~tie sa: o trateze.
Mai :intai, pacientul trebuie convins ca: ano-
rexia nu este doar pierdere a greuta:tii. Pacien-
tul, ajutat de terapeut, poate incepe ca:utarea ~i
lupta pentru descoperirea identita:tii ~i con-
fruntarea cu indoielile ~i temerile interioare.
Pacientul trebuie ajutat sa: inteleaga: ca: per-
ceptiile asupra corpului sa:u erau distorsionate
~i va apa:rea treptat o noua: imagine de sine. O
data: cu aceasta va cre~te increderea de sine.
Bulimia
Bulirnia este o alta: tulburare de alimentatie, ca-
re implica: consumul continuu de cantita:ti mari
de mancare :intr-o perioada: scurta:. Astfel de
57- Q,DIETA ECHILIBRATA Co ul omenesc
":indopw" sunt adesea unnate de cure drastice
de sla:bire. Cei care sufera: de bulimie pot exe-
cuta exercitii f1zice dificile, sau sa:-~i provoace
va:rsa:turi-sau sa::inghita: cantita:ti mari de laxative
(pentru a stimula defecarea) sau diuretice (pen-
tru elimlnarea rapida: a apei din organism), in
incercarea de a remedia consumul excesiv de
hrana: ~i de a-~i tine greutatea sub control.
Bulimia, care inseamna: foame continua:,
are multe in comun cu anorexia. Ambele
!rnPlica: o obsesie fata: de mancare ~i greutate.
Insa:, de~i multe persoane anorexice
"infuleca:" din cand in cand, majoritatea per-
soanelor ce sufera: de bulimie nu sufera: ~i de
anorexie. jntr-adeva:r, ele au in general o
greutate normala:, sau putin peste nonnal.
Aceasta :inseamna: ca:, daca: aceste persoane
ascund faptul ca: ma:nanca: continuu, cum se
intampla: de obicei, poate dura mult timp
pana: cand problema sa: fie descoperita:.
Bulimia afecteaza: in special femeile ~i
incepe in generalla varste intre 15-24 de ani
~i este urmata: de obicei de cure de sla:bire
drastice. Cerceta:torii nu sunt siguri de cauzele
care duc la aparitia bulimiei. Aceasta nu pare
sa: fie legata: de un tip de personalitate, dar
poate fi accelerata: de evenimente stresante,
cum ar fi o insatisfactie sau o despa:rtire.
Cele mai multe femei declara: ca: sunt in-
:inainte sa:se apuce de "infulecat" ~i ca:
plictiseala sau singura:tatea le determina: une-
ori sa:faca: acest lucru. Alimentele mancate de
o persoana: ce sufera: de bulimie pot varia de
la 3 pana: la 30 de ori cantitatea normala:. Se
pare ca: nel~tea dispare :in timpul alimen-
ta:rii, dar probabil reapare dupa: terrninarea
infuleca:rii.
Tratamentul
Tratamentul eficient impotriva bulimiei incepe
din momentul in care persoana bolnava:
recunoa~te ca: are o problema: de alimentatie
care 11poate pune in pericol sa:na:tatea~i starea
emotionala:. Persoana bolnava: trebuie sa: fie
motivata: pentru a-~i schimba obiceiurile de
alimentatie ~i sa: fie cofi-5tienta: Ca:poate unna
o perioada: dificila: de adaptare la noi conditii.
Tratamentul cu ajutorul medicului sau tera-
peutului trebuie sa:ii determine pe pacienti sa:
adopte noi atitudini fata: de mancare ~i greu-
tate. Ei trebuie sa:coopereze, mancand regulat
in vederea mentinerii unei greuta:ti ~i evitand
dietele excesive ~i alte metode nepotrivite de
sla:bire. Ei trebuie sa: descopere motivele care
duc la consumul excesiv de mancare, pentru a
ga:si alte metode de :inla:turare a tensiunii.
58- EXERCITIUL FIZIC SI sANATATEA
 . .
Ine
Vitaminele sunt un amestec
sofisticat de substante chimi-
ce necesare organismului,
pe care acesta nu lepoate
produce. Mineralele sunt ele-
mente chimice ce trebuie sa le
inlocuiasca pe cele eliminate
in mod natural prin transpi-
ratie, urina sau sdngerari. ,
D aC.I O persoan.I ar consuma cantit.Iti CO-
recte de gr'Jsimi, carbohidrati, proteine
~i ap.I, 1ns.I f.Irn vitamine ~i minerale, ar
muri, probabil, In cateva luni.
Vitaminele sunt esentiale organismului. Mul-
te dintre ele actioneaz.I In asociatie cu enzimele,
catalizatorii chimici ai organismului. Acestea
ajut.I la demararea ~i controlul vitezei reactiilor
chimice din celule, cum ar fi descompunerea
substantelor nutritive pentru a elibera energie.
Mineralele, cum ar fi sodiul, sunt vitale pen-
tru functionarea celulelor nervoase. Sulful intr:l
In componenti1 multor hormoni. Sunt necesare
peste alte 15 tipuri de minerale pentru pro-
ductia normal.I de celule ale sangelui, coagu-
larea sangelui ~i cre~terea dintilor ~i oaselor.
$tiin~a alimenta~iei
De peste 2000 de ani oamenii sunt con$tienti
c.I trebuie s.I aib.I O diet.I echilibrat.I, adic.I una
ce const.I In cantit.Iti ~i tipuri corecte de sub-
stante nutritive. De exemplu, In secolul 5 l.e.n.,
fllozoful grec Hipocrate a recomandat pacien-
.
SI mlnera
,
tilor cu probleme de vedere s;l consume ficat O Femeie mexicana tratand o clatita cu
de p;ls;Iri, vite ~i oi. jn prezent se ~tie c;l fica- porumb cu zeama de lamaie. Acest proces
tul este o surs;l bogatl de vitamina A (precum transforma nicotinamida din porumb, una
~i de vitaminele B2, B12, D ~i E), necesar;lpen- dintre cele mai importante vitamine ale com-
tru functionarea normal;l a retinei. plexului B, intr-o forma mai u~or de absorbit.
Pe vremea romanilor oamenii consumau
ape mineral;l de izvor, pentru propriet;ltile
medicale ale acestora. Aceste ape de izvor
foarte bogate In minerale se afl;l la baza
"apelor Imbuteliate", atat de commune In zilele
noastre. C;lpitanul Cook, exploratorul maritim
englez din secolul 18, a ajuns la concluzia c;l
o diet;l ce includea ~i fructe proaspete,
Impiedica aparitia scorbutului, o boal;l provo-
catl de lipsa vitaminei C. Dar conceptul mo-
dern de diet;l s;ln;ltoas;l ~i descoperirea
O Baile romane de la Bath, Anglia. Apa
patrunde in bazin dintr-un izvor fierbinte din
apropiere. Romanii credeau in proprieta,ile
benefice ale mineralelor din apa.
O Tabel cu cele mai importante vitamine,
sursele ~i folosirea lor. Vitaminele B 1, B2,
B 12 ~i nicotinamida formeaza partea cea mai
importanta a complexului de vitamina B.
169
 VITAMINE $1 MINERALE

O Orbirea poate ti
provocata de o deti-
cien~a puternica a
vitaminei A.

.0
~
~ primele nu con1in
.:&
relatiei dintre diferite tipuri de alimente ~i
sarultate, se datoreaza cercetarilor lui Robert
McCarrison, la inceputul secolului. Coordo-
nator al serviciilor medicale engleze In India,
el a observat unele caracterisici ale grupurilor
religioase ~i tribale. A rernarcat ca membrii
tribului Madrassi erau mai slabi, cei din Sikh
~i Pathan aveau o constitutie mai robusta, ~i
a~a rnai departe.
El a initiat apoi un experiment ~tiintific In
care dietele diferitelor grupuri de ba~tina~i au
fost aplicate ~obolanilor. Ace~tia prezentau
ulterior acelea~i tipuri de sanatate ca ~i
grupurile de oameni ce foloseau dietele
respective.
Sobolanii ce consumau dieta tribului
Madrassi erau rnai slabi, cei cu dieta Sikh mai
puteffiici, ~i a$a mai departe. Pentru a-~i extin-
de cercetarile, McCarrison a hranit alti ~obolani
cu o dieta constand din mancaruri rafmate din
vest. Ace~tia au inceput sa prezinte acelea~i
tipuri de afectiuni ca ~i persoanele ce con-
surnau cele rnai sarace diete indiene.
cuvantul "vitamina" a fost folosit pentru
prima data de omul de ~tiinta polonez Casimir
Funk In 1912, pentru a desemna factorii nutri-
tivi vitali organismului ~i care contin In cea
O Cand orezul
este ambalat, boala
beri-beri poate ti
cauzata de con-
sumarea boabelor
de orez fara coaja
(stanga), in locul
celor cu coaja
(dreapta), deoarece
deloc tiamina.
iod\.ll- sunt fumizate in cantitateinsuficientade
dieta obi~nuita. O astfel de lipsa, sau deficien1;a
de oricare dinvitamine sau rninerale poate du-
ce la dezechilibre ~i boli grave..Tratamentul cu
tablete bogate in vitarnine sau rninerale poate
:i:nlaturasimptomele deficientelor in cateva ore,
insa efectele acestotase pot men!ine totu~i. De
exemplu, lipsa vitarriinei D poate duce la rahi-
tism (oase moO. Vitarnina D poate fi produsa
de organism.Substanteledin piele se pot trans-
forma in vitamina D, in cazul expunerii la
soare.De aceeacopiii multor imigran1;idin 1;ari-
le tropicale spre zone nordice sufera de rahi-
tism daca alimenta1;ialor nu este consistenta.
Cantita1;iprea mari din anumite vitamine
pot, de asemenea,fi periculoase.Estevorba in
special de vitaminele pe care organismul le
poate inmagazina eficient. Consumul excesiv
de vitamina A poate fi mortal, cauzand intr-o
prirrul faza umflaturi dureroase,erup1;iicutanate
~i cadereaparului, ducand apoi la marireaficat-
ului ~i a splinei. Deoarece organismul elirriina
MINERAL I SURSE
Calciu Lapte, galbenu~ de au,
malu~te. legume cu frunze
verzi
excesul de minerale, intoxicatia cu minerale nu
este posibila. Totu~i, excesul de sare,o combi-
natie a elementelor sodiu ~i clor- poate fi per-
iculoasa persoanelorcu tensiune ridicata.
Prelucrarea alimentelor
in zilele noastre, oamenii consuma In special
alimente ambalate ~i conservate. in procesele
de productie ~i conservare, multe dintre vita-
mine sunt distruse sau Inlaturate. Cei care fab-
rica unele alimente, compenseaza aceste
pierderi prin adaugarea unor suplimente de
vitamine ~i minerale. Acestea sunt fabricate
sintetic in laboratoare sau concentrate din
extracte ale unor surse de alimente naturale.
in gospodarii, gatitul excesiv sau insufi-
cient a unor mancaruri distruge substantele
nutritive. Pierderile de vitamine C ~i E, ce se
dizolva In apa ~i sunt distruse prin fierbere
prelungita, pot ajunge la 90%.
in cazul In care consumam legume ~i
fructe variate; surse excelente de proteine, ~i
ne expunem la soare pentru a completa rezer-
velede vitamina D, nu ne vom confrunta cu
deficiente. Astfel, administrarea de tablete ce
contin vitamine nu ar fi necesara.
IMPORTANTA
Element constitutiv al oaselor ~i din,ilor;
necesar in coagularea sangelui, sinteza hormonala,
integritatea membranelor ~i contrac,iile musculare.

mai rnare parte amine, substante chimice

Lactate, carne, pe~te. carne Necesar pentru structura normala a oaselor ~i din\ilor. Are
continand azot In combinatie cu alte elemente Fosfor
rol important in contrac\ia musculara ~i activitatea nervoasa.
de pui ~i nuci.
chimice, cum ar fi hidrogenul.
Fier Carne, ficat, malu~te, Componenta esen~iala a hemoglobinei (care transporta
Grupuri de vitamine galbenu~ de au, legume, oxigen la celule) ~i a coenzimelor implicate
nuci ~i cereale. in formarea ATP-ului.
Exista doua categorii principale de vitamine.
Prirna categorie, vitaminele A,D,E ~i K, sunt Necesara pentru glanda tiroida in sinteza tiroxinei,
lod Sare iodata, preparate ma-
solubile in grasimi ~i se gasesc de obicei in ali- ritime, ulei din ficat de cod. hormonul ce regleaza viteza metabolismului.
mente bogate in grasimi, cum sunt ouale, untul
Qua, faina mixta, fasole, Esential impreuna cu fierul in sinteza hemoglobinei.
~i laptele. Acestea se inmagazineaza in organism Cupru
sfecla, ficat, pe~te, Component al enzimei necesara in forma rea
-rnai ales in ficat -~i astfel pot forrna rezerve. spanac, sparanghel. pigmentului melanina (culoarea pielii).
O persoarul bine hranita poate trai fara vitamina
A timp de 11,lnide zile, fara a se 1mbolnavi. Sodiu Raspandit in alimente. Sarea Necesar in conduc,ia de catre alimente a impulsurilor
de masa este clorura de sodiu. nervoase. Influen,eaza puternic mi~carea osmotica a apei.
A doua categorie, complexele de vitamina
B ~i vitamina C sunt solubile In apa. Ele sunt Are rol in transmiterea impulsurilor nervoase
Potasiu Prezent in aproape toate
eliminate prin urina, organismul retinand doar alimentele. ~i in contrac\ia musculara. Necesar pentru cre~tere.
cantitati nelnsemnate din acestea.
Clor Prezent in majoritatea ali- Important in echilibrul acid-baza a sangelui, echilibrul
mentelor ~i in sarea de masa. apei ~i formarea acidului clorhidric in stomac.
Cantitatea corecta
Necesitatile organismului pentru fiecare vita- Prezent in majoritatea Necesar pentru functionarea normala a mu~chilor
Magneziu
mirul sunt incredibil de mici. De exemplu, un alimentelor. ~i a nervilor. Contribuie la formarea oaselor.

barbat are nevoie doar de O,OOO5g de vitamina

Carne de vaca, miel, ficat, Component al multor hormoni (ex. insulina) ~i vitamine
A (retinol) pe zi; o femeie de O,OOO4g pe zi. in Sulf
(ex. tiamina), a~a incat este implicat in reglarea
pe~te, carne de pui,
cazul multor minerale, necesitatile zilnice sunt QUa, branza, fasQle. unor activita~i variate ale corpului.
-
scazute, insa trei dintre ele -calciul, fierul ~i
Zinc Prezent in alimente. Necesar in cre~terea normala ~i formarea insulinei.

O Tabel cu cele mai importante minerale.

Urme in plantele verzi. Necesarin cre,tere, reproducere,i aliptare.
Unele sunt necesare in cantit3'i mici, dar ~g~

altele nu: Sg de sodiu ~i potasiu sunt nece- Cobalt urme Inplant.ele verzi. Are rol in formarea globulelor ro~ii.
sare zilnic pentru a ne men,ine s3n3to~i.

170 Corpul omenesc 23 -CHIMIA CORPULUI Corpul omenesc 57 -O DIETA ECHlLIBRATA

 ACTIVITATI ALE CREIERULUI

acesteia,se pot produce modific~ri chimice 1n
interiorul neuronilor sau 1n retelele dintre ace~-
tia. Astfel, elementul este retinut pentru mai
mult timp. Retinereaunui nu~r de telefon pe
durata fo~ lui, este un exemplu de memo-
rie de scurta durata. Reamintireavacantei de
anul trecut este memorie de lung~ durata.
A treia unitate
Aceast~ulti~ unitate cuprinde jum~tatea din
fa~ a emisferelor cerebrale. Aici se afl~ centri
responsabili cu dirijarea actiunilor noastre, 1n
acela~ifel in care ansamblul de programe ale
computerului controleaz~ modul in care
monitorul unui televizor sau imprimanta unui
computer opereaz~ ~i ce produc acestea.
De aici, nervii se indreapta spre mu~chii
din membre, fat~, buze, ochi ~i limb~.
Impulsurile trirnise din centrii "motori" spre
cortex declan~eaz~mi$c~ri ale corpului, vor-
birea, precum ~i expresii ale fetei, cum ar fi
clipitul, zambirea, incruntarea ~i str3.mb~tura.
De~i cele dou~ jum~tati ale creierului uman
au acela~i aspect, ele posed:l sarcini diferite.
Acestea sunt unite printr-o portiune de tesut
nervos, denurnit corp calos. in cazul in care
acesta este taiat sau rnnit, cele dou~ emisfere
cerebrale se vor comporta partial indepen-
dent, avand ganduri ~i emotii separate.
Ernisfera stang~ controleaz~ mi~c~rile din
partea dreapta a corpului ~i contirle cei mai
importanti centri: ai vorbirii, limbii, perspica-
ci~tii In matematic~ ~i gandirii logice. Emi-
sfera dreapt~ controleaz~ partea stang~ a cor-
pului, fiind suprafata Ins~rcinat~ cu senzatii
vizuale, talent muzical ~i gandire abstract:lsau
libern. Impulsurile circul~ In mod constant
Intre cele dou~ emisfere ~i chiar atunci cand
corpul calos este deteriorat, acesteacontinu~
s~ functioneze Impreun~.
Cercetarea in viitor
Exist~ Inc~ totu~i multe functii ale creierului ~i
metode prin care acestea proceseaz~ ~i
Inmagazineaz~ informatia, care nu sunt pe
deplin descifrate. jn viitor, cerce~rile vor
duce cu siguran~ la o Intelegere mai bun~ a
functiilor creierului.

INFORMATIE MOTOARE TRANSMISA INFORMATIE SENZORIALA PRIMITA

O Cortexul
(suprafa,a creierului
mare) prezinta o
po~iune cu rol in
primirea senzorilor
de informa,ie ~i alta
care se ocupa cu
transmiterea infor-
ma'iei sau infor-
ma,ia motoare.
Cantitatea de cortex,
cu rol in primirea
sau transmiterea de
informa,ii depinde
de regiuni specifice
ale organismului.
Spre exemplu, o
po~iune mare a cor-
texului senzorial
este legata de buze,
deoarece acestea
sunt foarte sensibile.
$i o mare parte a
cortexului motor are
rol in transmiterea
informa,iilor spre
maini.

O Creierul
func,ioneaza cu o
viteza foarte mare.
intr-o frac,iune de
secunda, acesta in-
terpreteaza imagini
~i sunete -ca ~i cele
din cel mai complex
joc pe computer -
apoi dirijeaza instan-
taneu mi~cari ale
corpului pentru a
ob,ine raspunsul sau
programat.

26