Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grecia Antica – Hippocrate ->creierul este implicat nu doar in senzatii, ci este sediul inteligentei
- Aristotel –> inima este sediul inteligentei – creierul este locul in care sangele se raceste
dupa ce trece prin inima si se incalzeste – temperamentul il explica prin cat de eficient era racit sangele
Imperiul Roman – Galen-> sustine ipoteza lui Hippocrate, a facut multe experimente pe animale(oi)
-> disecand creiere de oi – creierul este tare, cerebelul este moale=> creierul
primeste senzatiile, iar cerebelul face comenzi muschilor pentru miscare
-> recunoaste ca pentru a avea amintiri, senzatiile trebuie imprimate in creier
-> nu era departe de adevar – creierul se ocupa in mare parte de perceptii, senzatii
si este depozitul memoriei, iar cerebelul este centrul de control al miscarilor
-> cum? a disecat un creier – parea gol , dar erau ventriculi inauntru cu fluide =>
se aliniaza cu teoria celor 4 fluide, se credea ca senzatia era inregistrata si miscarile erau initiate de catre
nervii care se credeau a fi plini de fluide.
Renasterea - se sustine in continuare teoria lui Galen – prin intermediul fluidelor din nervi miscarea avea
loc, astfel fluidele impingeau partile corpului
-> Decartes – nervii goi din ochi proiectau pe ventriculele din creier – mintea (entitate
spirituala) influenta raspunsul motor prin controlarea glandei epifize
SISTEMUL NERVOS
-> exista un numar aproximativ la fel de neuroni si celule gliale-> neuronii sunt resp de majoritatea
functiilor creierului->ei simt schimbarile in mediul inconjurator, le comunica altor neuroni iar apoi spun
corpului ce schimbari sa faca; ->celulele gliale contribuie creierului prin sustinerea celorlalti neuroni, are
rol de a lipi materia, inconjoara neuronii
Neuroni cu pata Nissl
->cercetarea creierului era facuta in domeniul histologiei-> pt ca
sub microscop neuronii nu aveau culoare, tesutul nu avea forma –
nu se putea diferentia nimic=> pigmentare!
1) in sec. 19 Nissl a ratat ca o grupa de pigmenti de baza pot pata
nucleul celulelor impreuna cu materialul din jur-> materialul din
jurul lor se numeste corpusculii Nissle; iar pigmentul se numeste
pata lui Nissle- acesta face diferenta dintre celulele gliale si
neuroni
2) pentru ca pata Nissle nu diferentia indeajuns-> apare pata
Golgi-> neuronii introdusi in coloratia argentica=> se observa
partile diferite ale neurnonului- soma(corp), axoni si dendrite Nuroni cu pata Golgi
- axonii se extind din corp si pot ajunge pana la un metru
-> pana in acel moment, teoria celulara a lui Scheiden&Schwan
spunea ca unitatea functionala a tesutului este celula, iar dupa
descoperirea petelor Golgi formeaza teoria reticulara-> tesutul
nervos este o retea-prezinta o exceptie de la teoria celulara- el
credea ca axonii si dendritele sunt continue
3) Ramon y Cajal foloseste pata lui Golgi pentru a formula
ipoteza neuronului- tesutul nervos este format din celule
comunica prin contact, nu prin continuitate=> nu prezinta o
exceptie de la teoria celulara – doctrina neuronului
*-> teoria celulara- tesuturile sunt formate din celule
ACTIVITATEA CREIERULUI
->Luigi Galvani- considera ca tesuturile comunica prin semnale electrice-> el stimuleaza electric nervul
unei broaste si obs. o contractie musculara.
->Fritsch&Hitzig-> sustin ca cortexul este excitabil-> stimuleaza electric cortexul si observa contractii;
excitabilitatea= capacitatea de a iniția și de a răspunde la semnale electrice
->Helmholtz- gasete un decalarj intre reflexul motor si viteza de conducere a nervului- masoara cat timp
trece de la stimularea electrica a nervului pana la raspunsul motot & conpara latenta reflexului cu viteza
de conducere a nervului
-> Sherrington – presupune existenta sinapsei-> reface masuratorile lui Helmholtz- in nervi exista
intreruperi
-> Pallade&Palay- vad sinapsa pt prima data cu ajutorul microscopului electric -> observa existenta
veziculelor in regiunea presinaptica=> probabil contin subs chimice care permit semnalului nervos sa se
transmita mai departe catre nruronul postsinaptic
->Loewi- sustine ipoteza chimica- semnalul poate fi transmis continuu pana la capatul neuronului dar
apaoi trebuie convertit in alt semnal=> neuronii comunica prin substante chimice
- au folosit modelul experimental – nervul vag si inima de broasca
DEZVOLTATEA SN
-> ghidarea mecanica- Weiss-> neuronii se dezolta pasiv, urmand trasee deschise ( oriunde este lor, avand
libertate)
-> Cajar- indentifica conuri de crestere la capatul axonilor, in t. nerv. in dezvoltare=> presupune ca axonii
se misca pe cai marcare chimic
-> ipoteza chemoafinitatii- Sperry- dezv axonilor se face pe baza interact. Cu anumiti markeri chimic,
urmand o configuratie prestabilita
->2 tipuri de tesuturi in sist nervos – formate din corpuri celulare=> formeaza subs cenusie
- formate din axoni- subtanta alba
-> fact. de crestere- imp pt dezvoltarea sistemului nerbos si neuropasticitate
- descoperit de Rita Levi Montalcini- NGF- o proteina a
carei structura este impartia partial cu alti factori de crestere
NEURONUL
-> format din corp/soma, axoni si dendtrite
1. SOMA- in interiorul ei avem citoplasma, delimitata de membrana
plasmatica (are rolul sa selecteze ce subs intra si ies din citoplasma)
- in interiorul somei sunt un numar mare de structuri- organite
-contine aceleasi organite pe care le gasim in toate celulele animale-
c.m.imp fiind nucleul, reticulul endoplasmatic rugos, aparatul Golgi si
mitocondria
- avem si citosulul- apa+ioni( bogati in potasiu K)+metoboliti etc
!citosol≠citoplasma- citoplasma e tot materialul delim de membrana
plasmatica, incuzand citosolul, dar excluzand necleul
a) Nucleul- sferic, localizat central in soma
- are o membrana dubla numita membrana nuclear- perforata de pori
- contine materialul genetic ADN
-> in interiorul nucleului sunt
cromozomi- ei contin materialul
genetic ADN
- ADN-ul in schimb nu paraseste
niciodata nucleul, iar fara el nu se
poate face sinteza proteinelor
-sinteza proteinelor are loc in afara
nucleului, in ribozomi
-fiecare cromozom are un sir
neintrerupt, dublu de ADN
-citirea ADN-ului se numeste
expresia genelor- produsul lor
final se numeste proteina
-> sinteza proteinelor are loc in
citoplasma, in ribozomi=> un
intermediar trebuie sa care mesajul
generic din nucleu in citoplasma-
>actiune facuta de ARN mesager
- trebuie facuta o copie dupa
materialul genetic (transcriptie) ->
ARNm-> acesta iese prin porii din
membrana neuronala si formeaza
un sir lung de amino acizi=>
translatia=> proteina (dogma
centrala a biologiei moleculare)
CELULELE GLIALE
-> in perspectiva traditionala se credeca ca au rol de:
-a hrani neuronii
-a oferi sustinere fizica
-de a izola electric neuronii
->perspectivele recente arata ca:
-unele celule gliale comunica si ele cu neuronii
-unele celule gliale influenteaza procesele de
neurogenerare (astrocitele reactive)
TIPURI DE CELULE GLIALE
-astrocite
-celule formatoare de mielina
~in SNC oligodendrocite
~in SNP celule Schwann
-microcite
-alte celule (celule ependimale)
De ce ar fi utila, in SNC, blocarea neurogenerarii? -> costul de a destabiliza retelele existente ar fi prea
mare ; e mai sigur sa se pastreze intacte retelele ramase
2. Celule formatoare de mielina-> mielina – membrane
suprapuse, neexcitabile; izolator electric
a. Ogligodendrocite (SNC) – 1 la mai multi
neuroni
b. Celulele Schwann (
SNP) – mai multe la 1
neuron
- pot sa ghideze axonii
care se regenereaza dupa o
leziune
3. Microcitele-> se
formeaza, in dezvoltarea
SN, inainte sa se inchida
bariera hemato-encefalica
-curata resturile celulare
prin fagocitoza
-rolul lor este similar cu al
celulelor din sistemul imun
4. Celule ependimale-pe
peretii ventriculilor, in plexurile coroide
-produc 2/3 din lichidul cefalo-rahidian (LCR)->protejeaza SNC de
traumatisme fizice
->hraneste tesutul nervos
->elimina reziduurile obtinute de procesele metabolice din SNC
POTENTIALUL DE ACTIUNE
->sarcina electrica- proprietate a particulelor care determina felul in care acestea se comporta :
acelasi semn- se resping(+ si +; -si -) si semn diferit- se atrag
-la nivel subatomic, sarcinile pot fi 0, +1, -1; -> particulele subatomice formeaza
atomi, atomii molecule => sarcinile se insumeaza
-> 1 atom contine : protoni +1 ; electroni -1 si neutroni 0;
ION- un ion este un atom/ molecula care are sarcina diferita de 0 => +1/-1 ; sarcina electrica a unui ion
este diferenta dintre protoni (+) si nr de electroni (-)
-> potentialul de membrana = diferenta de potential din citosol-lichid extracelular ; in repas, diferenta de
potenial este de -70mV – potential de repaus
- diferenta de potential se explica prin modul in care sunt distribuiti ionii in
citosol si in lichidul extracelular
DECI=> potentialul de membrana este diferenta de potential intre citosol si lichidul extracelular
=> in starea de repaus, potentialul de membrana se numeste potential de repaus si este de -70mV
-> in repaus avem mai multi Na+ si Cl- in lichidul extracelular
- mai multi K+ si proteine- in citosol
Avem anumite mecanisme care fie tind sa distribuie egal ionii ( adica sa omogenizeze) fie mecanisme
care distribuie inegal ioni -> toate aceste mecanisme asigura pastrarea potentialului de membrana in
valoarea potentialului de repaus -70mV
-Mecanismele care omogenizeaza
o gradientul de concentratie- ionii tin sa se miste din zone cu concentratie mare in zone cu
concentratie mica
o presiunea electrostatica- sunt atrasi ioni pozitivi inspre membrana, deoarece citosolul este
mai negativ decat lichidul exracelular
Mecanismele care tin sa distribuie inegal :
o conductibilitatea selectiva a membranei gK, gCl> gNa> gproteine=> K+ circula mai usor
decat Na+
o pompa de sodiu-potasiu – scoate 3 ioni de Na+ si introduce 2 ioni K+ in citosol
- consuma 70% din ATP-ul din celula
Strarea de depolarizare- se deschid canalele de Na+ -> influx de Na+, iar putin mai tarziu se deschid si
canalele de K+ -> eflux K+
Repolarizarea- se inchid canalele de Na+ -> se opreste influxul de Na+
-pompa de sodiu-potasiu introduce inapoi K+ si scoate Na+
Hiperpolarizarea – incep sa se inchida gradual canalele de K+
- pompa de sodiu-potasiu contribuie la revenirea potentialului de repaus
Perioada refractara – ABSOLUTA ( depolarizare+ repolarizare)
- RELATIVA ( hiperpolarizare
- limiteaza frecventa maxima a raspunsului electric propagabil si asigura
conducerea raspunsului electric propagabil intr-un singur sens
CONDUCERE
pasiva, cu decrement
activa – continua sau saltatorie
1. Pasiva – semnalul este condus fara sa se deschida canalele ionica
- cu decrement – semnalul slabeste pe masura ce este condus
2. Activa- semnalul este condus cu deschidere de canale ionice
- fara decrement – semnalul nu slabeste pe masura ce este condus
SEMNALIZAREA SINAPTICA
-> sinapsa- zona de contact intre neuroni
->orice molecula care se leaga de o alta poarta numele de ligand
->comunicarea intre celule se numeste semnalizare celulara – exista mai multe tipuri
-> semnalizarea sinaptica = un tip de semnalizare celulara intalnita in sistemul nervos
CUM? – fie semnal electric-> semnal electric
- fie semnal electric->semnal chimic-> semnal electric ( in cazul asta cantitatea de
neurotrasmitator este proportionala cu frecventa raspunsului electric propagabil)
CLASIFICAREA SINAPSELOR
Dupa zona de contact
o Axo-dendritice- intre butoni terminali
si spini dendritici
o Axo-somatice- intre butoni terminali
si soma
o Axo-axonice(foarte rare) intre o
colaterala a axonului si un buton
Dupa mecanismele de semnalizare
o Sinapse chimice
o Sinpse electrice – se gasesc in
sistemul nervos fetal, de ex in retina
- permit sincronizarea
unei proportii mari de
neuroni- activitatea
sincrona rezulta este
fundamentala
dezvoltarii retinei
-in anumite categorii foarte speifice de interneuroni
-astrocite
Dupa neurotransmitatorii eliberati
o Sinapse colinergice(acetilcolina)
o Sinapse noradrenergice(noradrenaliza) etc
STRUCTURA SINAPSEI
1. Terminal presinaptic
->are o portiune din membrana cu o densitate mare de pori prin care sunt eliberati
meurotransmitatorii=zona activa
2. Componenta postsinaptica
->are o zona cu densitate mare de proteine receptori postsinaptici= densitate postsinaptica – se
modifica frecvent, in functie de numarul de neurotrasnmitatori
->poate contine 2 tipuri de receptori : - ionotropici sau metabotropici
-cei ionotropici au un canal ionic in structura lor
-cei metabotropici nu au canal
ionic in structura lor
SEMNALIZAREA
1. Sinteză + stocare + transport
neurotransmițători
2. Exocitoză neurotransmițători
3. Detectarea neurotransmițătorilor de
către receptori
4. Degradarea / recaptarea
neurotransmițătorilor
1. a. Sinteza + stocare
(împachetare în vezicule): în cea mai
mare parte în corpul neuronului (există
excepții, vezi neurotransmițătorii
molecule mici, sintetizați și
împachetați în citoplasma butonului
terminal)
b. Transport: axoplasmatic,
anterograd
2. Exocitoza neurotransmitatorilor
-> exista canale voltaj-dependente de
Ca2+ la nivelul zonei active
-> in repaus, canalele sunt inchise- cand sunt stimulate de potentialul de actiune – se deschid
->influx ioni Ca2+- veziculele se mobilizeaza si merg spre zona activa-> declanseaza exocitoza
neurotrasmitatorilor
3. Detectarea neurotrasmitatorilor de catre receptori
->se cupleaza neurotransmitatorii pe receptorii postsinaptici
-> se initiaza potentiale postsinapttice
-receptorii ionotropici: PPS se initiaza direct
-receptorii metabotropici : PPS se initiaza prin intermediul altor proteine cu care
interactioneaza receptorii
4. Degradarea sau recaptarea neurotrasmitatorilor
->degradarea : inactivarea chimica , in fanta sinaptica sau prin recaptarea la nivel de
astrocita
->recaptarea: se face cu ajutorul unor proteine numite transportori -> neurotransmitatorii
ajung inapoi in terminalul presinaptic
NEUROANATOMIE
1.referinte anatomice -> anterior/ rostal
->posterior/caudal
->medial vs lateral
->ipsilateral vs contralateral
2.planuri anatomica
-> orizontal
->frontal
->sagital
3.diviziuni majore
Glosar: Cortex -> orice grupare de nuroni care formeaza un strat subtire, deobicei pe suprafata creierului
(ex : cortexul central este stratul subtire de neuroni aflat sub suprafata creierului)
Ganglion- grupare de neuroni in SNP; denumire de la nod (ex: ganglionul radacinii dorsale – grupare de
corpuri ale axonilor senzoriali care intra in maduva spinarii prin radacinile dorsale)
Nervi- adunatura de axoni din SNP (in SNC numai nervul optic se numeste asa)
Comisura – orice grupare de axoni care unesc o parte a creierului cu cealalate( nu numai in creier)
SNC – CREIER, CEREBEL, TRUNCHI CEREBRAL
Creierul
-> 2 emisfere cerebrale
->2 emisfere cereberale
-> trunchiul cerebral
Emisferele cerebrale
->sunt delimitate de santul interemisferic
->in profunzime, o structura de legatura (comisura), numita
corp calos si este formata din axoni mielinizati – orice
structura care leaga parti dintr un organ bilateral se numeste
comisura
-> in cea mai mare parte la suprafata : cortexul cerebral
(cortexul prefrontal, cortex motor etc) iar in profunzime :
structuri cu organizare nucleara (amigdala, talamus,
hipotalamus)
->sunt brazdate de santuri- ele impart emisferele in lobi->au
primit nume dupa oasele sub care se afla
-> exista cateva cazuri in care santurile delimiteaza citoarhitecturi specifice si functii, dar in rst
citoarhitectura nu este delimitata de santuri nici de functii
! sinusurile durale fac parte din dura mater -> comunica cu ARTERELE
vena jugulara interna
->sinusul sagital: important pentru circulatia LCR (mai jos)
Poligolul lui Willis -> locul din SNC in care mai multe artere se ramifica si se
unesc, asigurand vascularizarea creierului, dar si a altor organe
SISTEMUL VENTRICULAR
->2 ventriculi laterali
-> ventriculul III care comunica cu ventriculii laterapi prin foramen
->ventricului IV care comunica cu ventriculul III prin apenductul cerebral
circulatia LCR (lichidul cefalorahidian)
->spatiul subarahnoidianan- intre spatiul arahnoidian
si pia mater
->sistemul ventricular (creier)
->canalul rahidian (interiorul maduvei spinarii)
Unde se secreta?
-> in plexurile coroide( retea de capilare), de catre VENA JUGULARA INTERNA
celulele ependimale, in ventriculii laterali si
ventriculul IV
Cum se dreneaza excesul de LCR?
-> absorbit din spatiul subarahnoidian in
sinusul sagital, prin vilozitati arahnoide
-> drenat in vene!
foramen
Apenductul cerebral
Canalul rahidian
DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS
ETAPELE DEZVOLTARII SISTEMULUI NERVOS
-> in perioada germinala (de la conceptie pana la 2 sapt) se intampla diviziunea celulara si diferentierea
celulara, perioada terminandu-se ulterior cu implantarea in peretele uterin
-> diviziunea celulara pana cand sunt 32 de celule=> blastochist
->diferentierea celulara -> celulele blastochistului se polarizeaza- la un pol avem embrionul si la celalalt
trafoblastul
->ulterior apare embrionul care se
diferentiaza in ->ectoderm
->endoderm
->mezoderm
->gastulatia – un proces embrionar
controlat de organizatorul
primar(nodul)
->inductia neurala -> este
controlata de molecule de
semnalizare si de factori de
crestere
->diferentierea veziculelor
secundare este controlata de
organizatori secundari
=>1. De la zigot la morula
2. de la morula la blastochist
3. diferentierea discului embrionar
4. gastrulatia
5.inductia neurala
6.neurulatia
7. diferentierea veziculelor primare
8. diferentierea veziculelor secundare
1. De la zigot la morula-> dupa fencundatie, prin diviziuni multiple, zigotul devine morula
(aglomerari de celule-fiice, numite blastomere, cu aspect de mure)
2. De la morula la blastochist-> prin divizune si diferentiere, morula devine blastochist, format din
trafoblast si embrioblast
3. Din embrioblast se diferentiaza discul embrionar, format din 2 straturi de celule: epiblast si
hipoblast
4. Gastrulatia->Celule ale epiblastului din regiunea caudală migrează spre linia mediană, formând
șanțul primitiv. Șanțul primitiv are, în partea anterioară, o formațiune numită nod (organizator
primar). Sub influența lui:
Din epiblast->ectoderm
Din al treilea strat-> mezoderm
Din hipoblast->endoderm
5. Inductia neurala->procesul prin care celulele din ectoderm formeaza
placa neuronala(primordiul sistemului nervos) ( este doar un strat
plat de celule)
6. Neurulatia->din tubul neural se va dezvolta SN
->din creasca neurala se va dezvolta SNP
->placa neuronala este o portiune de ectoderm, indusa de semnale
chimice trimise de o portiune dintr-un alt strat ->mezoderm ->
portiunea din mezoderm care are rol de organizator se numeste
notocord
->capetele laterale ale placii neuronale se apropie, inchizand placa
neurala=>tubul neural-intregul sistem nervos central se dezvolta din
peretii tubului neural
->se inchid neuropolii (extremitatile) tubului neural
7. Diferentierea veziculelor primare -> din tubul neural se diferentiaza
a. Prozencefalul
b. Mezencefalul
c. Rombencefalul
8. Diferentierea veziculelor secundare
->din veziculele primare: ->telencefal si diencefal (din prozencefal)
->mezencefal
->metencefal si mielencefal (din rombencefal)
(5+6)