Introducere

Grecia Antica – Hippocrate ->creierul este implicat nu doar in senzatii, ci este sediul inteligentei
- Aristotel –> inima este sediul inteligentei – creierul este locul in care sangele se raceste
dupa ce trece prin inima si se incalzeste – temperamentul il explica prin cat de eficient era racit sangele
Imperiul Roman – Galen-> sustine ipoteza lui Hippocrate, a facut multe experimente pe animale(oi)
-> disecand creiere de oi – creierul este tare, cerebelul este moale=> creierul
primeste senzatiile, iar cerebelul face comenzi muschilor pentru miscare
-> recunoaste ca pentru a avea amintiri, senzatiile trebuie imprimate in creier
-> nu era departe de adevar – creierul se ocupa in mare parte de perceptii, senzatii
si este depozitul memoriei, iar cerebelul este centrul de control al miscarilor
-> cum? a disecat un creier – parea gol , dar erau ventriculi inauntru cu fluide =>
se aliniaza cu teoria celor 4 fluide, se credea ca senzatia era inregistrata si miscarile erau initiate de catre
nervii care se credeau a fi plini de fluide.
Renasterea - se sustine in continuare teoria lui Galen – prin intermediul fluidelor din nervi miscarea avea
loc, astfel fluidele impingeau partile corpului
-> Decartes – nervii goi din ochi proiectau pe ventriculele din creier – mintea (entitate
spirituala) influenta raspunsul motor prin controlarea glandei epifize

->Decartes- raspunsul reflex al corpului – apropierea de flacara – determina retragerea unui

nerv si eliberarea lichidului/fluidului ventricular printr-un por- lichidul curge prin nerv- determina
retragerea piciorului, intoarcerea capului etc.
-> tot in perioada asta se observa
substanta cenusie si cea alba -> cea alba,
fiind continua si lipita de nervi – contine
fibre care aduc info spre si dinspre substanta
gri,

SNC – Creier, cerebel, trunchi cerebral,

maduva spinarii SNP- nervi + celule
nervoase inafara SNC

->Franz Joseph Gall – credea ca

deformarile pe ce craniu indica pliurile de
pe creier
- crede ca diferite
trasaturi de persoanalitate sunt corelate cu
marimea diferitelor parti din craniu=>
frenologia
-considera a procesele
psihice au localizare precisa in creier->
procesele psihice sunt localizate in cortex, nu in ventriculi, cum credea Galen
- presupune ca partea din cortex mai folosita este mai dezvoltata
-el a pus bazele localizationismului
->Jean Pierre Flourens – pune bazele echipotentialismului
- arata ca cerebelul si creierul au functii diferite
 - critica ideile lui Gall, fiind un critic al frenologiei, insa crede ca creierul are rol
egal in toate functiile sale- idee eronata
- observa ca toate leziunile facute interfereaza cu memoria => memoria este
sustinuta din orice parte din creier
-foloseste metode de
masurare nestrandardizate
->Paul Broca -> Cazul Tan- barbatul care
intelegea limbajul dar nu putea vorbi (afazie
motorie) – a gasit o leziune in lobul frontal stang
=> centrul vorbirii- se ocupa cu producerea
limbajului
-> considera ca diferite functii
ale creierului pot fi localizate in diferite parti ale
creierului
->Carl Wernicke – pune bazele
localizationismului distribui
- are un pacient care nu intelege
limbajul (afazie senzoriala)
- nu ofera o localizare precisa,
dar observa o leziune in lobul temporal, in partea
posterioara
-formuleaza o teorie despre cum
creierul sustine limbajul -> limbajul implica
conexiunea dintre 2 arii corticale cu functii diferite (vezi fig.)
=> girusul frontal inferior (langa cortezul motor primar, ocup coord voluntara a miscarilor, important pt
producerea limbajului) comunica prin fasciculul arcuat cu girusul temporal superior ( este langa
cortexul auditiv primar, important pentru intelegerea limbajului)

SISTEMUL NERVOS
-> exista un numar aproximativ la fel de neuroni si celule gliale-> neuronii sunt resp de majoritatea
functiilor creierului->ei simt schimbarile in mediul inconjurator, le comunica altor neuroni iar apoi spun
corpului ce schimbari sa faca; ->celulele gliale contribuie creierului prin sustinerea celorlalti neuroni, are
rol de a lipi materia, inconjoara neuronii
Neuroni cu pata Nissl
->cercetarea creierului era facuta in domeniul histologiei-> pt ca
sub microscop neuronii nu aveau culoare, tesutul nu avea forma –
nu se putea diferentia nimic=> pigmentare!
1) in sec. 19 Nissl a ratat ca o grupa de pigmenti de baza pot pata
nucleul celulelor impreuna cu materialul din jur-> materialul din
jurul lor se numeste corpusculii Nissle; iar pigmentul se numeste
pata lui Nissle- acesta face diferenta dintre celulele gliale si
neuroni
2) pentru ca pata Nissle nu diferentia indeajuns-> apare pata
Golgi-> neuronii introdusi in coloratia argentica=> se observa
partile diferite ale neurnonului- soma(corp), axoni si dendrite Nuroni cu pata Golgi
- axonii se extind din corp si pot ajunge pana la un metru
-> pana in acel moment, teoria celulara a lui Scheiden&Schwan
spunea ca unitatea functionala a tesutului este celula, iar dupa
descoperirea petelor Golgi formeaza teoria reticulara-> tesutul
nervos este o retea-prezinta o exceptie de la teoria celulara- el
credea ca axonii si dendritele sunt continue
3) Ramon y Cajal foloseste pata lui Golgi pentru a formula
ipoteza neuronului- tesutul nervos este format din celule
comunica prin contact, nu prin continuitate=> nu prezinta o
exceptie de la teoria celulara – doctrina neuronului
*-> teoria celulara- tesuturile sunt formate din celule
ACTIVITATEA CREIERULUI
->Luigi Galvani- considera ca tesuturile comunica prin semnale electrice-> el stimuleaza electric nervul
unei broaste si obs. o contractie musculara.
->Fritsch&Hitzig-> sustin ca cortexul este excitabil-> stimuleaza electric cortexul si observa contractii;
excitabilitatea= capacitatea de a iniția și de a răspunde la semnale electrice
->Helmholtz- gasete un decalarj intre reflexul motor si viteza de conducere a nervului- masoara cat timp
trece de la stimularea electrica a nervului pana la raspunsul motot & conpara latenta reflexului cu viteza
de conducere a nervului
-> Sherrington – presupune existenta sinapsei-> reface masuratorile lui Helmholtz- in nervi exista
intreruperi
-> Pallade&Palay- vad sinapsa pt prima data cu ajutorul microscopului electric -> observa existenta
veziculelor in regiunea presinaptica=> probabil contin subs chimice care permit semnalului nervos sa se
transmita mai departe catre nruronul postsinaptic
->Loewi- sustine ipoteza chimica- semnalul poate fi transmis continuu pana la capatul neuronului dar
apaoi trebuie convertit in alt semnal=> neuronii comunica prin substante chimice
- au folosit modelul experimental – nervul vag si inima de broasca
DEZVOLTATEA SN
-> ghidarea mecanica- Weiss-> neuronii se dezolta pasiv, urmand trasee deschise ( oriunde este lor, avand
libertate)
-> Cajar- indentifica conuri de crestere la capatul axonilor, in t. nerv. in dezvoltare=> presupune ca axonii
se misca pe cai marcare chimic
-> ipoteza chemoafinitatii- Sperry- dezv axonilor se face pe baza interact. Cu anumiti markeri chimic,
urmand o configuratie prestabilita
->2 tipuri de tesuturi in sist nervos – formate din corpuri celulare=> formeaza subs cenusie
- formate din axoni- subtanta alba
-> fact. de crestere- imp pt dezvoltarea sistemului nerbos si neuropasticitate
- descoperit de Rita Levi Montalcini- NGF- o proteina a
carei structura este impartia partial cu alti factori de crestere
NEURONUL
-> format din corp/soma, axoni si dendtrite
1. SOMA- in interiorul ei avem citoplasma, delimitata de membrana
plasmatica (are rolul sa selecteze ce subs intra si ies din citoplasma)
- in interiorul somei sunt un numar mare de structuri- organite
-contine aceleasi organite pe care le gasim in toate celulele animale-
c.m.imp fiind nucleul, reticulul endoplasmatic rugos, aparatul Golgi si
mitocondria
- avem si citosulul- apa+ioni( bogati in potasiu K)+metoboliti etc
!citosol≠citoplasma- citoplasma e tot materialul delim de membrana
plasmatica, incuzand citosolul, dar excluzand necleul
a) Nucleul- sferic, localizat central in soma
- are o membrana dubla numita membrana nuclear- perforata de pori
- contine materialul genetic ADN
 -> in interiorul nucleului sunt
cromozomi- ei contin materialul
genetic ADN
- ADN-ul in schimb nu paraseste
niciodata nucleul, iar fara el nu se
poate face sinteza proteinelor
-sinteza proteinelor are loc in afara
nucleului, in ribozomi
-fiecare cromozom are un sir
neintrerupt, dublu de ADN
-citirea ADN-ului se numeste
expresia genelor- produsul lor
final se numeste proteina
-> sinteza proteinelor are loc in
citoplasma, in ribozomi=> un
intermediar trebuie sa care mesajul
generic din nucleu in citoplasma-
>actiune facuta de ARN mesager
- trebuie facuta o copie dupa
materialul genetic (transcriptie) ->
ARNm-> acesta iese prin porii din
membrana neuronala si formeaza
un sir lung de amino acizi=>
translatia=> proteina (dogma
centrala a biologiei moleculare)

b) Reticulul endopasmatic rugos

->neuronii folosesc info din ADN
prin sintetizarea proteinelor-
aceasta are loc in ribozomi, care se
gasesc in citoplasma
-> astfel trascriptiile ARNm se
leaga de ribozomi,iar ribozomii traslateaza? Info pentru a forma modelule de proteine.
-in neuroni, unii ribozomi sunt prinsi de RER, iar altii sunt liberi
-RER se mai numeste si corpusculii Nissl
-ribozomii liberi sunt cei care sunt detasati de RER, insa in continuare legati cu un
lant numit polirobozomi( un singur lant de ARNm care impreuna cu ribozomii
produc mai multe copii ale aceleasi proteine)
-> reticulul endopasmatic neted are rol in sinteza lipidelor
-> daca proteina trebuie sa ramana in citosol dupa sintetizare- ARNm graviteaza spre
robozomii liberi
->daca trebuie sa ajunga in membrana sau in anumite organite celulare, e sintetizata
de RER(e.g., pe măsură ce proteina se asamblează, se prinde pe pereții RER, de unde
poate fi preluată de aparatul Golgi și împachetată în vezicule ce vor călători spre
locul țintă)
c) Aparatul Golgi-> impacheaza moleculele in vezicule si implica – procesarea de
proteine si sortarea proteinelor in fuctie de locul unde trebuie sa ajunga
d) Mitocondriile- din abundenta in citoplasma
-sunt responsabile de respiratie
!! ATP-ul-> Grasimi, zahar si proteine+ acid
piruvic- intra in mitocondrii si impreuna cu
oxigenul=> ATP si dioxid de carbon
 e) Citoscheletul
- daca am compara membrana neuronala ca fiind un cort, atunci
schela cortului este numit citoschelet
-3D, nu este static- in continua miscare
-este format din – microtubuli
- microfilamente
- neurofilamente
 Microtubulii- sunt partea stabila, predominant in axon)
- sunt cei mai mari dintre cei trei, apar ca niste tuburi goale care
coboara drept
-aceste tuburi sunt formate din tubulini care s-au lipit printr-un proces
numit polimerizare- tot acestea se pot depolariza-> se desprind
- acest proces de polarizare si depozarizare pot regula semnalele
diferite din neuron=> transporta rapid material prin neuron
-proteina Tau- o proteina asociata microtubulilor s-a dovedit a avea
rol semnificativ in boala Alzheimer
-aici are loc transportul axoplasmatic
 Neurofilamentele- partea flexibila, este foarte rezistenta fizic
din cauza structurii sale; in restul corpului aceste structuri se
numesc filamente intermediare si numai in neuron se numesc
neurofilamente
-este format din ”blocuri de constructie”, ce ii dau forma
asemanatoare cu sfoara=> sunt foarte rezistente fizic
 Microfilamentele- cele mai mici dintre cele 3
-sunt numeroase in axoni si dendrite
-formate din 2 siruri lungi polimeralizate cu proteina actina
-sunt cele care au rol in schimbarea formei celulei

2. AXONUL – con axonic

- axon+colaterale
- arborizatie terminala cu butonii terminali
Problemă: Nu sunt ribozomi→ nu se sintetizează proteine → proteinele trebuie să vină din corpul
neuronal → deci proteinele trebuie transportate cumva din corp în axon
Cum?
Prin transport axoplasmatic = proces
prin care proteinele (dar și alte
molecule și chiar organite
precum mitocondriile!) se deplasează
din corp prin citoplasma axonului
unui neuron.
Transport axoplasmatic (folosește
ATP!) și are loc pe microtubuli
→ Transport axoplasmatic lent
→ Transport axoplasmatic rapid
○ Anterograd (motor molecular
foloseste kinezina in desplasare)
○ Retrograd (motor molecular
foloseste dineina in deplasare)
-in arborizatia terminala cu butonii
terminali avem citoplasma ≠
citoplasma din restul axonului!
-aici nu mai ajung microtubul
-contine numeroase vezicule sinaptice
-pe partea interioara a membranei plasmatice sunt multe proteine
-avem multe mitocondrii- este nevoie de energie multa)
 3. DENDRITELE – pot avea ribozomi liberi
- arata ca niste crengi care extind din soma=> arborizatie
dendritica; fiecare dintre ramuri- ramura dendritica
-contine spini dendritici
Clasificare neuroni : dupa forma- piramidali, stelati
Dupa numarul de procese- uni-, bi-,
multipolari
Dupa functii- senzoriali, motori si
interneuroni

CELULELE GLIALE
-> in perspectiva traditionala se credeca ca au rol de:
-a hrani neuronii
-a oferi sustinere fizica
-de a izola electric neuronii
->perspectivele recente arata ca:
-unele celule gliale comunica si ele cu neuronii
-unele celule gliale influenteaza procesele de
neurogenerare (astrocitele reactive)
TIPURI DE CELULE GLIALE
-astrocite
-celule formatoare de mielina
~in SNC oligodendrocite
~in SNP celule Schwann
-microcite
-alte celule (celule ependimale)

1. Astrocitele – cele mai numeroase dintre toate celulele

gliale & foarte apropiate de neuroni
->pot influenta dezvoltarea/regenerarea proceselor neuronale
->pot influenta felul in care are loc sinapsa
->pot influenta compozitia lichidului extracelular din vecinatatea
neuronilor
->procesele lor acopera suprafata unor vase de sange -> pot
influenta ce molecule intra din sange in creier

Functiile astrocitelor Forma astrocitei

a) Fac parte din sinapsa-> pot participa la sinapsa
*modelul tripartit al sinapsei-> sinapsa are 3 elemente -componenta presinapsica
-componenta post sinaptica
-astrocita
In ce fel? -> curata fanta sinaptica de neurotransmitatorii nefolositi ->!! Daca ar ramane in fanta
sinaptica, ar influenta in mod gresit urmatoarea sinapsa care are loc. Pentru care se elibereaza alti
neurotransmitatori!!
-> ofera energie neuronilor – contine macromolecule de glicogen din care se sintetizeaza glucoza,
indispensabila pt productia de ATP
Cum se elibereaza fanta sinaptica?
 b) Fac parte din bariera hemato-encefalica->o stuctura speciala a celor mai mici vase din sange din
creier (capilare), care protejeaza circulatia cerebrala de moleculele mari si potentil neurotoxice
din circulatia generala
->peretii vaselor capilare in SNC sunt formati din celule
endoteliale, foarte apropiate unele de celalalte-foarte
dificil pentru moleculele mari sa treaca (exceptie
moleculele mari transportate activ >glucoza)
->peretii vaselor sunt acoperiti de procese ale
astrocitelor, lucru care face si mai dificila treerea unor
molecule mari
c) Controleaza continutul lichidului extracelular
->excitabilitatea neuronilor depinde de concentratia stabila a lichidului extracelular
->atunci cand concentratia se destabilizeaza, astrocitele introduc/scot ioni din lichidul
extracelular, pana cand se restabileste
d) Astrocitele reactive formeaza tesut cicatricial
->astrocitele reactive – un subtip de astrocite care -> prolifereaza dupa leziuni
Pot bloca neurogenerarea -> astrocitele noi inconjoara zona leziunii
->produc tesut cicatricial

Neurogenerarea dupa o leziune poate sa *neurogenerarea este diferita pt SNC- nu se

insemne : generarea de noi neuroni ; regenereaza neuroni
regenerare axoni ; regenerare mielina ; sinapse pt SNP – se regenreaza
noi neuroni

De ce ar fi utila, in SNC, blocarea neurogenerarii? -> costul de a destabiliza retelele existente ar fi prea
mare ; e mai sigur sa se pastreze intacte retelele ramase
2. Celule formatoare de mielina-> mielina – membrane
suprapuse, neexcitabile; izolator electric
a. Ogligodendrocite (SNC) – 1 la mai multi
neuroni
b. Celulele
Schwann (
SNP) –
mai multe
la 1
neuron
- pot sa
ghideze
axonii
care se

regenereaza dupa o leziune

3. Microcitele-> se formeaza, in dezvoltarea SN, inainte sa se

inchida bariera hemato-encefalica
-curata resturile celulare prin fagocitoza
-rolul lor este similar cu al celulelor din sistemul imun
 4. Celule ependimale-pe peretii ventriculilor, in plexurile coroide
-produc 2/3 din lichidul cefalo-rahidian (LCR)->protejeaza SNC de traumatisme fizice
->hraneste tesutul nervos
->elimina reziduurile obtinute de procesele metabolice din SNC
POTENTIALUL DE ACTIUNE
->sarcina electrica- proprietate a particulelor care determina felul in care acestea se comporta :
acelasi semn- se resping(+ si +; -si -) si semn diferit- se atrag
-la nivel subatomic, sarcinile pot fi 0, +1, -1; -> particulele subatomice formeaza
atomi, atomii molecule => sarcinile se insumeaza
-> 1 atom contine : protoni +1 ; electroni -1 si neutroni 0;
ION- un ion este un atom/ molecula care are sarcina diferita de 0 => +1/-1 ; sarcina electrica a unui ion
este diferenta dintre protoni (+) si nr de electroni (-)
-> potentialul de membrana = diferenta de potential din citosol-lichid extracelular ; in repas, diferenta de
potenial este de -70mV – potential de repaus
- diferenta de potential se explica prin modul in care sunt distribuiti ionii in
citosol si in lichidul extracelular

DECI=> potentialul de membrana este diferenta de potential intre citosol si lichidul extracelular
=> in starea de repaus, potentialul de membrana se numeste potential de repaus si este de -70mV
-> in repaus avem mai multi Na+ si Cl- in lichidul extracelular
- mai multi K+ si proteine- in citosol
Avem anumite mecanisme care fie tind sa distribuie egal ionii ( adica sa omogenizeze) fie mecanisme
care distribuie inegal ioni -> toate aceste mecanisme asigura pastrarea potentialului de membrana in
valoarea potentialului de repaus -70mV
-Mecanismele care omogenizeaza
o gradientul de concentratie- ionii tin sa se miste din zone cu concentratie mare in zone cu
concentratie mica
o presiunea electrostatica- sunt atrasi ioni pozitivi inspre membrana, deoarece citosolul este
mai negativ decat lichidul exracelular
Mecanismele care tin sa distribuie inegal :
o conductibilitatea selectiva a membranei gK, gCl> gNa> gproteine=> K+ circula mai usor
decat Na+
o pompa de sodiu-potasiu – scoate 3 ioni de Na+ si introduce 2 ioni K+ in citosol
- consuma 70% din ATP-ul din celula

Excitabilitatea- capacitatea unei celule de a raspunde electric la un stimul

Conductibilitatea- capacitatea unei celule de a conduce activitatea electrica
Raspunsul electric- propagabil (PA) – condus activ, fara decrement prin
  conducere continua( axoni nemielinizati)
 conducere saltatorie ( axoni mielinizati)
-propagabil (PPS)- conducere pasiva cu decrement
Pentru a se pastra valoarea de potential -70mV, se deschid canalele-> isi schimba structura moleculara
pentru ca ionii sa poata trece -> exista 2 potentiale post-sinaptica – excitatorii( cei care depolarizeaza
membrana) si inhibitorii ( hiperpolarizeaza membrana)
Ce trebuie sa se intample ca sa se declanseze ?
1. Interacțiunea dintre
neurotransmițători și
receptori declanșează
potențiale post-
sinaptice
2. Sumarea
potențialelor post-
sinaptice trebuie să
atingă pragul de
depolarizare:
→ Sumare spațială
→ Sumare temporală
Fazele potentialului de
actiune: in repaus,
membrana este
polarizata= potentialul
de membrana are
valoare negativa
-Depolarizarea Strarea de repaus : potentialul de membrana = potential de repaus= -70mV
-Repolarizarea Mecanismele de omogenizare sunt compensate de cele care distribuie inegal
-Hiperpolarizarea

Strarea de depolarizare- se deschid canalele de Na+ -> influx de Na+, iar putin mai tarziu se deschid si
canalele de K+ -> eflux K+
Repolarizarea- se inchid canalele de Na+ -> se opreste influxul de Na+
-pompa de sodiu-potasiu introduce inapoi K+ si scoate Na+
Hiperpolarizarea – incep sa se inchida gradual canalele de K+
- pompa de sodiu-potasiu contribuie la revenirea potentialului de repaus
Perioada refractara – ABSOLUTA ( depolarizare+ repolarizare)
- RELATIVA ( hiperpolarizare
- limiteaza frecventa maxima a raspunsului electric propagabil si asigura
conducerea raspunsului electric propagabil intr-un singur sens

CONDUCERE
 pasiva, cu decrement
 activa – continua sau saltatorie
1. Pasiva – semnalul este condus fara sa se deschida canalele ionica
- cu decrement – semnalul slabeste pe masura ce este condus
2. Activa- semnalul este condus cu deschidere de canale ionice
- fara decrement – semnalul nu slabeste pe masura ce este condus

SEMNALIZAREA SINAPTICA
-> sinapsa- zona de contact intre neuroni
->orice molecula care se leaga de o alta poarta numele de ligand
->comunicarea intre celule se numeste semnalizare celulara – exista mai multe tipuri
-> semnalizarea sinaptica = un tip de semnalizare celulara intalnita in sistemul nervos
CUM? – fie semnal electric-> semnal electric
- fie semnal electric->semnal chimic-> semnal electric ( in cazul asta cantitatea de
neurotrasmitator este proportionala cu frecventa raspunsului electric propagabil)
CLASIFICAREA SINAPSELOR
 Dupa zona de contact
o Axo-dendritice- intre butoni terminali
si spini dendritici
o Axo-somatice- intre butoni terminali
si soma
o Axo-axonice(foarte rare) intre o
colaterala a axonului si un buton
 Dupa mecanismele de semnalizare
o Sinapse chimice
o Sinpse electrice – se gasesc in
sistemul nervos fetal, de ex in retina
- permit sincronizarea
unei proportii mari de
neuroni- activitatea
sincrona rezulta este
fundamentala
dezvoltarii retinei
-in anumite categorii foarte speifice de interneuroni
-astrocite
 Dupa neurotransmitatorii eliberati
o Sinapse colinergice(acetilcolina)
o Sinapse noradrenergice(noradrenaliza) etc
STRUCTURA SINAPSEI
1. Terminal presinaptic
->are o portiune din membrana cu o densitate mare de pori prin care sunt eliberati
meurotransmitatorii=zona activa
2. Componenta postsinaptica
->are o zona cu densitate mare de proteine receptori postsinaptici= densitate postsinaptica – se
modifica frecvent, in functie de numarul de neurotrasnmitatori
->poate contine 2 tipuri de receptori : - ionotropici sau metabotropici
-cei ionotropici au un canal ionic in structura lor
-cei metabotropici nu au canal
ionic in structura lor
SEMNALIZAREA
1. Sinteză + stocare + transport
neurotransmițători
2. Exocitoză neurotransmițători
3. Detectarea neurotransmițătorilor de
către receptori
4. Degradarea / recaptarea
neurotransmițătorilor

1. a. Sinteza + stocare
(împachetare în vezicule): în cea mai
mare parte în corpul neuronului (există
excepții, vezi neurotransmițătorii
molecule mici, sintetizați și
împachetați în citoplasma butonului
terminal)
b. Transport: axoplasmatic,
anterograd

2. Exocitoza neurotransmitatorilor
-> exista canale voltaj-dependente de
Ca2+ la nivelul zonei active
 -> in repaus, canalele sunt inchise- cand sunt stimulate de potentialul de actiune – se deschid
->influx ioni Ca2+- veziculele se mobilizeaza si merg spre zona activa-> declanseaza exocitoza
neurotrasmitatorilor
3. Detectarea neurotrasmitatorilor de catre receptori
->se cupleaza neurotransmitatorii pe receptorii postsinaptici
-> se initiaza potentiale postsinapttice
-receptorii ionotropici: PPS se initiaza direct
-receptorii metabotropici : PPS se initiaza prin intermediul altor proteine cu care
interactioneaza receptorii
4. Degradarea sau recaptarea neurotrasmitatorilor
->degradarea : inactivarea chimica , in fanta sinaptica sau prin recaptarea la nivel de
astrocita
->recaptarea: se face cu ajutorul unor proteine numite transportori -> neurotransmitatorii
ajung inapoi in terminalul presinaptic

NEUROANATOMIE
1.referinte anatomice -> anterior/ rostal
->posterior/caudal
->medial vs lateral
->ipsilateral vs contralateral

2.planuri anatomica
-> orizontal
->frontal
->sagital

3.diviziuni majore
Glosar: Cortex -> orice grupare de nuroni care formeaza un strat subtire, deobicei pe suprafata creierului
(ex : cortexul central este stratul subtire de neuroni aflat sub suprafata creierului)
Ganglion- grupare de neuroni in SNP; denumire de la nod (ex: ganglionul radacinii dorsale – grupare de
corpuri ale axonilor senzoriali care intra in maduva spinarii prin radacinile dorsale)
Nervi- adunatura de axoni din SNP (in SNC numai nervul optic se numeste asa)
Comisura – orice grupare de axoni care unesc o parte a creierului cu cealalate( nu numai in creier)
SNC – CREIER, CEREBEL, TRUNCHI CEREBRAL
Creierul
-> 2 emisfere cerebrale
->2 emisfere cereberale
-> trunchiul cerebral
Emisferele cerebrale
->sunt delimitate de santul interemisferic
->in profunzime, o structura de legatura (comisura), numita
corp calos si este formata din axoni mielinizati – orice
structura care leaga parti dintr un organ bilateral se numeste
comisura
-> in cea mai mare parte la suprafata : cortexul cerebral
(cortexul prefrontal, cortex motor etc) iar in profunzime :
structuri cu organizare nucleara (amigdala, talamus,
hipotalamus)
->sunt brazdate de santuri- ele impart emisferele in lobi->au
primit nume dupa oasele sub care se afla

->in foarte putine cazuri santurile

delimiteaza structuri functionale
(aria Broca!)
->poate functiile sunt delimitate de
altceva: de felul in care sunt
organizate
celulele(citoarhitectura)
-> Harta lui Broadman – zonele
sunt denumite diviziuni imaginare
in care cortexul cerebral poate fi
impartit si care permite
identificarea regiunilor specifice
ale creierului

-> a facut o divizare intr-un total de 47 de zone, desi unele pot fi subdivizate -> 52 in total
Tesutul nervos:

 Organizare corticala (in straturi multiple care sunt puse paralel fata de creier)
o Isocortex (6 straturi) – ex insula ( este o portiune de scoarta cerebrala)
o Alocortex (1-3 straturi) – ex hipocampul (in lobul temporal)
 Organizare nucleala (aglomerari neregulate) – ex amigdala
Cortexul cerebral:
I.strat molecular exterior
II.strat granular extern
III.strat piramidal extern
IV.strat granural intern ! la mamifere, dezvoltare SN incepe cu stratul IV
V.strat piramidal intern
VI.strat poliform interior

-> exista cateva cazuri in care santurile delimiteaza citoarhitecturi specifice si functii, dar in rst
citoarhitectura nu este delimitata de santuri nici de functii

Cerebelul -> in partea dorsala a

creierului
-> zona importanta pentru functii
motorii
-2 emisfere cereberale
-trunchi cerebral
-vermis ( zona dintre cele 2
emisfere)
-> la suprafata avem cortexul
cereberal si in profunzime avem
subtranta alba si nuclei
Trunchiul cerebral
o Mezencefal
 Tectum
 Tegmentum
o Punte
o Bulb rahidian
-> corpul pineal, deasupra
talamusului, secreta melatonina
si este implicat in regularea
somnului si a comportamentului
sexual
->coliculul superior primeste
imput direct la de ochi, pe cand
coliculul inferior este o
componenta importanta in
sistemul auditiv
-> bulbul rahidian- aici sunt
conduse toate tracturile si caile
senzitive si motorii care fac
legatura dintre maduva si
encefal – aew substanta alba si cenusie
-> mezencefalul este un etaj superior al trunchiului cerebral ; -> face legatura cu ariile motorii ale
scoartei cerebrale prin penduculii cerebrali; ->este implicat in coordonarea unor reflexe de orientare si
simturi

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

 -SNP vegetativ
o SNP Simpstic – fight or flight -> nervii spinali
 o SNP Parasimpatic – rest and digest -> nrv cranian X (vag) si nervi spinali
 -SNP somatic
o Nervi senzitivi -> aduc semnale de la muchii schemetici, piele, organe de simt
o Nervi motori -> trimit semnale spre muschii scheletici

Nervii cranieni -> 12 perechi, cu origine la nivelul trunchiului cerebral

 Senzoriali I, II, V, VIII
 Motori III, IV, VI, VII, X1, X11
 Micsti – fibre senzitive si motorii IX,
X
Nervii spinali -> 31 de perechi, cu origine la
nivelul maduvei
-> toti nerbii spinali sunt micsti ( includ fibre
senzitive si motorii)
-8 cervicali
-12 toracici
-5 lombari
-5 sacrati
- 1 coccigian

MENINGELE – membrana cu rol de protectie

-> SNC nu intra in contact cu oasele craniului,
fiind protejat de meninge
-> dura mater -> tradus mama dura- este un
invelis inelastic – formeaza o punga dura care
inconjoara creierul si trunchiul cerebral
-> sub dura se afla spatiul arahnoidian-> de la
`paianjen`-> are aspectul si consistenta
asemanatoare unei panze de paianjen

-> in mod normal intre dura mater

si spatiul arahnoidian nu exista
loc/ spatiu, insa daca se sparg vase
de sange din dura- se formeaza o
hemoragie numita hematom
subdural-> presiunea aplicata de
hemoragie poate afecta parti ale
SNC- afectiune tratata printr-o
gaura in craniu urmata de
eliminarea sangelui
->pia mater sau `mama gentila` - este o membrana subtire care este aproape de suprafata creierului -> pe
suprafata acesteia sunt o multitudine de vase de sange
-> intre spatiul arahnoidian si pia mater se afla lichidul cefalorahidian – un lichid clar si transparent, care
umple sistemul ventricular cerebral, canalul ependimar, spatiile subarahnoidiene cerebrale si medulare
VASCULARIZATIA CEREBRAL
SISTEMUL CIRCULATOR
 Inima
 Vase de sange
o Artere-> transporta sange oxigenat de la
inima inspre tesuturi si organe
o Vene-> transporta sange dezoxigenat
dinspre tesuturi si organe spre inima
o Capilare-> cele mai mici vase de sange
Artere -> artera caroida interna (circulatie anterioara)
-> artera vertebrala (circulatie posterioara)
Vene -> vena jugulara interna

! sinusurile durale fac parte din dura mater -> comunica cu ARTERELE
vena jugulara interna
->sinusul sagital: important pentru circulatia LCR (mai jos)

Poligolul lui Willis -> locul din SNC in care mai multe artere se ramifica si se
unesc, asigurand vascularizarea creierului, dar si a altor organe

SISTEMUL VENTRICULAR
->2 ventriculi laterali
-> ventriculul III care comunica cu ventriculii laterapi prin foramen
->ventricului IV care comunica cu ventriculul III prin apenductul cerebral
circulatia LCR (lichidul cefalorahidian)
->spatiul subarahnoidianan- intre spatiul arahnoidian
si pia mater
->sistemul ventricular (creier)
->canalul rahidian (interiorul maduvei spinarii)
Unde se secreta?
-> in plexurile coroide( retea de capilare), de catre VENA JUGULARA INTERNA
celulele ependimale, in ventriculii laterali si
ventriculul IV
Cum se dreneaza excesul de LCR?
-> absorbit din spatiul subarahnoidian in
sinusul sagital, prin vilozitati arahnoide
-> drenat in vene!
foramen

Apenductul cerebral

Canalul rahidian
DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS
ETAPELE DEZVOLTARII SISTEMULUI NERVOS

-> in perioada germinala (de la conceptie pana la 2 sapt) se intampla diviziunea celulara si diferentierea
celulara, perioada terminandu-se ulterior cu implantarea in peretele uterin
-> diviziunea celulara pana cand sunt 32 de celule=> blastochist
->diferentierea celulara -> celulele blastochistului se polarizeaza- la un pol avem embrionul si la celalalt
trafoblastul
->ulterior apare embrionul care se
diferentiaza in ->ectoderm
->endoderm
->mezoderm
->gastulatia – un proces embrionar
controlat de organizatorul
primar(nodul)
->inductia neurala -> este
controlata de molecule de
semnalizare si de factori de
crestere
->diferentierea veziculelor
secundare este controlata de
organizatori secundari
=>1. De la zigot la morula
2. de la morula la blastochist
3. diferentierea discului embrionar
4. gastrulatia
5.inductia neurala
6.neurulatia
7. diferentierea veziculelor primare
8. diferentierea veziculelor secundare

1. De la zigot la morula-> dupa fencundatie, prin diviziuni multiple, zigotul devine morula
(aglomerari de celule-fiice, numite blastomere, cu aspect de mure)
2. De la morula la blastochist-> prin divizune si diferentiere, morula devine blastochist, format din
trafoblast si embrioblast
3. Din embrioblast se diferentiaza discul embrionar, format din 2 straturi de celule: epiblast si
hipoblast
4. Gastrulatia->Celule ale epiblastului din regiunea caudală migrează spre linia mediană, formând
șanțul primitiv. Șanțul primitiv are, în partea anterioară, o formațiune numită nod (organizator
primar). Sub influența lui:
Din epiblast->ectoderm
Din al treilea strat-> mezoderm
Din hipoblast->endoderm
5. Inductia neurala->procesul prin care celulele din ectoderm formeaza
placa neuronala(primordiul sistemului nervos) ( este doar un strat
plat de celule)
6. Neurulatia->din tubul neural se va dezvolta SN
->din creasca neurala se va dezvolta SNP
->placa neuronala este o portiune de ectoderm, indusa de semnale
chimice trimise de o portiune dintr-un alt strat ->mezoderm ->
portiunea din mezoderm care are rol de organizator se numeste
notocord
->capetele laterale ale placii neuronale se apropie, inchizand placa
neurala=>tubul neural-intregul sistem nervos central se dezvolta din
peretii tubului neural
 ->se inchid neuropolii (extremitatile) tubului neural
7. Diferentierea veziculelor primare -> din tubul neural se diferentiaza
a. Prozencefalul
b. Mezencefalul
c. Rombencefalul
8. Diferentierea veziculelor secundare
->din veziculele primare: ->telencefal si diencefal (din prozencefal)
->mezencefal
->metencefal si mielencefal (din rombencefal)
(5+6)

PROCESELE CELULARE FUNDAMENTALE DEZVOLTARII SN

Celulele stem-> sunt clonogenice (dau nastere la clone)
->se pot divide – simetric (1 celula->2 celule identice)
-asimetric ( 1 celula-> 1 celula identica, 1 celula care se va angaja in
deferentiere celulara)
->celulele stem pot fi
 Tutipotentiale
 Pluripotentiale
 Multipotentiale
Procese celulare fundamentale:
a. Neurogeneza (si apoptoza)
b. Migrarea neuronala
i. Tangentiala
ii. radiala
c. Sinaptogeneza
d. Mielinizarea
Neurogeneza-> aproape exclusiv prenatala -> neuronii se diferentiaza din celule stem neuronale
Migrarea neuronala-> migrarea gliala radiala ( neuronii din cortex si cei din zona ventriculara)
->migrarea tangentiala( neuronii din eminentele ganglionare)
->celulele din care se va dezvolta sistemul nervos sufera o schimbare importanta din momentul in care
placa neurala devine vizibila. -> celulele embrionare cele ma timpurii sunt tutipotentiale (au potentialul de
a deveni orice celula din corpul uman, in cazul in care ar fi transplantate la locul potrivit
->cu toate acestea, pe masura ce embrionul se dezvolta, destinul celulelor devine din ca in ce mai ingust -
>in momentul in care apare placa neurala, celulele sale pierd o parte din potentialul de a deveni diferite
tipuri de celule: fiecare celula din placa neurala se poate dezvlta in majoritatea tipurilor de celule din
sitemul nervos, dar nu se mai pot dezvolta si alte tipuri in afara de acestea =>acum celulele se numesc
multipotentiale
->placa neurala, prin nerulatie, formaeza tubul neuronal! -> in timpul neurulatiei, o portiune din aceasta
se desprinde, si astfel se formeaza creasta neurala
1. Din interiorul tubului neural se vor dezvolta ventriculii cerebrali si canalul rahidian
2. Din tubul neural se va dezv SNC
3. Din creasta neurala se va dez SNP
ZONE PROLIFERATIVE
->toti neuronii din cortex, inafara de interneuroni, sunt generati
 In zona ventriculara
 Si migreaza radial
->interneuronii si neuronii din structurile subcorticale sunt generati
 In eminente ganglionare
 Si migreaza tangential
Sinaptogeneza (formare de noi sinapse)
->incepe in perioada prenatala
->este amplificata imediat dupa nastere
->scade in timpul pubertatii (dar nu se opreste!)
Mielinizarea-> un proces care incepe prenatal si continua pe tot parcursul vietii
-> cresterea volumului de substanta alta explica cresterea in greutate a creierului
Neuroplasticitatea la adult ->sinaptogeneza
->selectie sinaptica
->neurogeneza adulta (intr-i masura ffff mica)
=> dezvoltarea SN are loc pe o perioada lunga de timp, incepand cu perioada embrionara si pana in
adolescenta sau chiar pe parcursul inregii vieti
->unele evenimente sunt programate genetic (apoptoza)
->neuroplasticitatea presupune sinaptogeneza si selectia sinaptica