ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos central

A.Măduva spinării

=cordon de ț. nervos
-lungime de aprox 45cm
-se întinde dinspre encefal prin canalul osos format de
vertebre
-repr. O continuare a encefalului, ce parăsește cutia craniană
la nivelul foramen magnum (gaura mare) din osul occipital
-se subțiază la capăt
-se termină în apropierea discului intervertebral ce separă
prima și a doua vertebră lombară
-are 5 regiuni: cervical, toracică, lombara, sacrală, coccigiană

-la exterior->subst. albă, datorită tecii de mielină

-la interior->subst, cenușie (corpi neuronali, interneuroni amielinici)
-atât ea, cât și encefalul-protejată de 3 straturi=meninge

1. Dura mater-la ext.

=ț. conj. fibros
-bogat vascularizat și inervat

2. Arahnoida-la mijloc
-strat subțire, aspect de rețea
-conț. structure ce reabsorb LCR (lichidul cefalorahidian)

3. Pia mater-la int.

-strat foarte subțire
-bogat vascularizat

LCR(lichid clar, apos)-în spațiul subarahnoidian (între arahnoidă și pia mater)

-canalul central/ependimar al m.s
-în ventriculii encefalului
-asemănător limfei
-aduce nutrimente si transporta gaze pt SNC

-din părțile laterale ale m.s, pornesc 31 de perechi de prelungiri=rădăcini nervoase, care iau naștere din
coarnele anterioare/posterioare:

1. Dorsale- ganglion ce conț corpi celulari, axoni ai neuronilor senzoriali ce vin spre m.s; lezarea
lor->pierderea senzațiilor=anestezie

2. Ventrale-axonii neuronilor motori ce pleacă dinspre m.s; lezarea lor->incapacitatea de a

răspunde la stimuli=paralizie

Funcții-centru coordinator pt arcul reflex

-face legătura dintre SNP și encefal, prin axoni cu tracturi ascendente și tracturi
descendente (comunicare bidirecțională)

B.Encefalul

=centru de coordonare și procesare

-centrul conștiinței, senzațiilor, memoriei, coordonării
-acoperit de meninge
-înconjurat de LCR
-rețea de capilare cu rol în schimbul de nutrimente și gaze+îndepărtarea prod. reziduali
-consuma aprox 25% din O2->sensibil la scăderile de O2 și glucoză
-ext+centru ->subst. cenușie(corpi neuronali și interneuroni amielinici)
-zona de mijloc între cele două->subst. albă(neuroni mielinici)

-4 structuri principale: emisfere cerebrale (EC), cerebel, diencefal, trunchi cerebral

I. Emisferele cerebrale

-cea mai mare parte a encefalului

-conț centri nervoși senzoriali și motori
-controlează fcț mentale complexe
-peste 10 mld neuroni

-unite între ele prin corpul calos (punte alc. din fibre nervoase)
-suprafața prezintă circumvoluțiuni/girusuri
-suprafața prezintă adâncituri-superficială=șanț
-adâncă=fisură

-fiecare EC prezintă 4 lobi:

1. Frontal-în partea anterioară

-elaborare motorie, limba, masticație, deglutiție, elaborarea gândirii (învățare,
rațiune, creativitate)
-aria motorie principală, ce conț neuroni piramidali de talie mare; se încrucișează
la niv tractului corticospinal, stim ariile motorii situate de partea opusă
-aria lui Bocca->activitatea motorize legată de vorbire, planificarea vorbirii

2. Parietal-în spatele lobului frontal, seoarat de acesta prin șanțul central

-elaborare senzorială, înțelegerea vorbirii, exprimarea ideilor, salivație

3. Temporal-sub lobul frontal, separate de acesta prin șanțul lateral

-auz, memorie vizuala și auditivă, judecată perceptual

4. Occipital-în partea posterioară

-vedere bilateral și controlaterală

-o altă regiune->insula-situată profund, responsabilă pt miros

-în encefal->ventriculi=cavități interconectate ce conț LCR

-2 ventriculi laterali în RC
-al 3-lea în diencefal
-al 4-lea între tr cerebral și cerebel
II. Cerebelul

=masă de subst cenușie și albă

-situat în spatele trunchiului cerebral
-coord activități motorii(m scheletici):
primește stimuli de la EC și receptori
senzoiali pt a determina ce mușchi
trebuie să se contracte

-2 emisfere separate parțial de un sept al

dura mater
-comunică cu alte component SNC prin
intermediul a 3 tracturi
cerebeloase=pedunculi cerebelari
-menținerea posturii, secvențialitatea
mersului
-primește semnale senzoriale de la ochi
 III. Diencefalul

-situat deasupra mezencefalului, între EC

-cuprinde în int ventriculul III
-org sub forma unor nuclei de subst cenușie:
 Talamus-centru de integrare al impulsurilor senzoriale, procesând senzații brute
-direcționează maj semnalelor senzoriale (excepție miros, văz auz)și semnale
care mențin starea de veghe spre cortexul cerebral

 Hipotalamus-transmite, primește informații spre și dinspre EC și talamus

-primește semnale senzoriale de la organe int prin talamus și controlează
SNV, hipofiza->homeostazie
-neuronii săiproduc hormoni
-senzație de foame, reglarea greutății, a temp corporale, echilibru hidric
-împreună cu sist limbic, participă la reacția fiziologică față de experiențele
emoționale

Sistemul limbic-structuri situate în jurul corpului calos

-emoții legate de supraviețuire: teamă, furie, plăcere, supărare
->comportamentul unei persoane
 IV. Trunchiul cerebral

-conectează EC cu m.s
-alcătuit din:

1. Mezencefal-între punte și diencefal

-fb lui+fb din alte zone ale tr cerebral se unesc în traseul lor spre encefal
-neuroni cu fcț de centri reflecși
-pe partea inf->tracturi corticospinale (unesc encefalul cu m.s)

2. Punte=proeminență ce separă mezencefalul de bulbul rahidian

-fb ce transmit informații de la bulb la EC și înapoi

3. Bulb rahidian/medulla oblongata=partea superioară, dilatată a m.s

=pasaj pt fb care vin de la EC spre m.s
-pe aici trec toate fb descendente; unele se intersectează->decusația
piramidală
-nuclei->centri de control pt frecvența cardiacă,
vasoconstricție, reglarea respirației, strănut, tuse, vomă
deglutiție
-grupuri de nuclei=formațiunea reticulară, ce se
extind în punte și mezencefal; activarea cortexului
cerebral la primirea impulsurilor senzoriale

Sistemul nervos periferic

-nervi periferici+ganglion+receptori senzoriali

Nervii cranieni
-12 perechi; aparțin encefalului, trec pe sub EC
=axoni
-corpii neuronilor senzoriali->ganglion, în afara encefalului
-corpii neuronilor motori->în subst cenușie
-distribuție predominant la cap și gât
-pot conț fibre aparținând SNV
I. Olfactiv-senzorial: miros
-Origine aparentă (OA) EC

II. Optic-senzorial: văz

-OA diencefal
-extensie a encefalului, învelit de meninge, mielinizat de oligodendrocite

III. Oculomotor-motor: mișcări oculare

-OA mezencefal

IV. Trohlear-motor: mișcări oculare

-OA Mezencefal

V. Trigemen-motor: masticație
-senzorial: sensibilitatea feței, dinților, limbii
-OA punte

VI. Abducens-motor: mișcări ocular

-OA între bullb și punte

VII. Facial-motor: mimică

-senzorial: gust, salivație
-OA între bulb și punte

VIII. Vestibulo-cohlear-senzorial: auz+echilibru

-OA între bulb și punte

IX. Glosofaringian-senzorial+motor: limbă, faringe, glande salivare

-OA bulb

X. Vag-senzorial+motor: inimă, vase de sânge, viscera

-OA bulb

XI. Accesor-motor: mușchii gâtului

-OA bulb
 XII. Hipoglos-motor: mușchii limbii
-OA bulb

Nervii spinali
-31 perechi: 8p cervicali, 12p toracici, 5p lombari, 5p sacrali, 1p coccigieni
-comunicare între m.s și restul corpului
-distribuție la piele, m scheletici, articulații, vase sanguine, glande sudoripare, mucoase
(excepție cap și gât)
-se combină temporar înaintee de a ajunge la destinație=>plexuri: cervical, brahial, lombar,
sacral

-somatici sau vegetativi

Sistemul nervos vegetativ/autonom/involuntar
-coordonează fcț homeostatice ale unor viscere, precum inima, m neted, glande viscerale
-cuprinde neuroni motorii:
 Preganglionari-în SNC, axonul până la ganglion
 Postganglionari

-componentă

1. Simpatică-efecte identice ca ale adrenalinei

-situații de urgență
-crește ritmul cardiac, vasoconstricție, dilatarea pupilelor
-fb preganglionare-acetilcolina
-(multe) fb postganglionare-noradrenalina=>fb adrenergice
-extinderea efectului în tot organismul
-originea în SNC la niv cervico-toracico-lombar al m.s
-localizarea ggl în lanțuri ggl și ggl colaterali

2. Parasimpatică-revenirea la normal
-încetinirea ritmului cardiac, vasodilatație, constricția pupilelor
-restabilirea homeostaziei
-fb preganglionare și (puține) postganglionare-acetilcolina=>colinergice
-extinderea efectului în țesuturi
-originea în SNC la niv cranio-sacral din encefal și m.s
-localizarea ggl în traseul nervilor cranieni III, VII, IX, X, ggl terminali