NOUTATI EDI TORI ALE

Felir R. I'tthrri. Marile enigme alc lumii. liirnrrrl 27 \ I I

policronrie, lcgat. celofanat, 304 p
Luc[ dn Prcdescu. Enci cl opedi a Romi ni ei . l bnnat 29 x 2l cnr'
' )/ () ! l
D. M icu. lstoria literaturii romane. lomat 1 7 x l4 cm' lcgat. catr(f
'
rr'
Ovitltu Drinba, lstoria teatrului universal. 352 p.i
Plukrn, Gorgi^s. traducorc de Th. Simcnsky. 128 p;
L(. Eninesctt. Chcstiunea evreiasctr' 272 p.;
Marc ,4ure:liu. Cdtre sine insuli. 160 p;
C. Monoluche. Scanteietoarea via![ a tuliei Hasdeu. ]20 p'i
.Jerone Clurk. Encicklpedia fenomenelor inexplicabile. 560 p ;
(; l u. t t ort
- Pt i ce. Cel e 7 mi nuni al e l umi i ant i ce' 192 p r
Dan Gri gorest t r, Romanul ameri can al secol ul ui XX, 152 p;
Grtdrun 7,ieglo. Secretul llomanovilor' 240 p
;
lvfan/ietl Dinclc.l'uterel vindecitoare a piramidelor' 224 p i
PLt ul Li ek(' ns, El cct ul de pi rami dS' I 76
P;
Pdul Sl el i i n(' . \ (u. Eni gmc al e i st ori ei uni versal c. l -11. 352+320 pi
lllihai Ghaoryhe ,lndriL'1. Ori7-ontnri mistcri(tase. Avcnturi in cca
(k'
pat ra di mensi une. l l . 1
P. i
O, Kuhl "r. Si st emul ocul t de domi nare a l umi i ' I st ori a secrt l i l
umani t t r(i i . l 20 p. :
lstoria litcraturii romane in evoclri. propust de I opd$an. 46'r p l
lvlur n)h. Grt'g Niclsen. Energia secrettr a piramidei' 208 p:
Gh. Rulsir, Gh. Conslonlinescu-Dobridor.
Dic\ion^r de arhaisme si r
'
gionalisme. lonn:rt 17 x 2'1 cm' legat, celofanat' 560 p;
illittuil Gr. RottlLts(an , Tezaurul roman de la Ntoscova' 20lt p;
Flot'enli Pq)csclt, Detentiunea
9i
sfarfitul lui V' Voiculescu. l('() I'
l l a' . l
(hri . rt i d, t Hrd St i nx. Tai nel e i st ori ei , I -11, 464 p l l l -l v. l 8-1 t r '
Basme qi povel t i popul are engl ezest i , 208
p;
Gritore iurulri* O radiografie a exilului romenesc' Corespon
(lt rr I
-l
crni si 5i pri mi t d. l 9' 16-1967 4t "1
n:
.{no lvlrtria Ilrt':ttleuntt, Ilearut Mihdild Vioti.'a Niscov, Mihaelu
$cltt'1"'
(
d cliu St('lii
t'\. u. Bibliografia relafiilor literaturii romane cu lil('r rl
t uri l c sl rt ri ne i n pcri odi cc (1919-1944). l i )rmat 29. 5 x 2' 1cm' . l egi t t c' crnori r
'
vol .
-1.
I 2(\ r. ,
l l di l l l ut (t t . l l t arel c di ct i onar de neol ogi sme' l egat ' canonat ' ccl ol ' rr'
l i Jnnri l 7 \ l 7 crrr.
l 1f i )
P i
I )t u
(i ri got L. ; t t r.
Ci vi l i rat i i eni gmat i ce di n nordul Ameri ci i . 320 p'
i N cuRs nB aPanrTrn
. i rt nt L' . r
(
l nn l t t t t nl . Si nrbol uri l e sacre al e cont i nent ul ui Mu, 22' 1 p l
Ni (- I )(' t t . \ t . ri dnt t . l sl r)ri n nri l i l rt r a poporul ui roman' 336 p;
.
I l (l krt dt
(; 1r(
l (r/ .
()r: rcr, l ul . Nl anual al i nt el epci uni i i n vi al d. 128
f '
.
, St (, l i zrl ukl l i r. l )i cl i orl ar
(' l rci cl opedi c pcnt ru rebus, i nt egrarrrr'
\ cr ahl c. . l l l )
D.
Os. I(uhlen
SIS'I'I'MUL OCULT DE DOMINARE
A LUMII
Istoria secreti a omenirii
coperra de L OPRISAN
Coperta I: a)
Sa{n
medieval[ din timpul Reformei la adresa
ierarhiei fo4elor supreme in lume.
b) Simboluri oculte in arhitectonica
;i
pe bancnotele
celei mai mari puteri.
Coperla ry: a) Reprezentare alchimici din Tabula Smaragdina,
sec. XVII, privind unitatea qi forla elementelor
primordiale.
b) Machu-Picchu. Privire de ansamblu. Unul dintre
cele mai enigmatice nuclee ale puterii.
Os. I(uhlen
SISTEMUL OCULT
DE DOMINARE
A LUMII
Istoria secretii a omenirii
Editura SAECULUM I.O.
ISBN 973-9399-80-0
@ Toate drepturile pentru reproducerea si traducerea lucrarii
sunl rezervate Editurii SAECULUM I.O. De toate meridianele.
Editura SAECULUM I.O.
Bucureqti, 2001
PREFATA
Motto:
,,$i v4i cunoaste Adevdrul
si Adevdrul vd
va
face libei."
Evrnghelia dupl toan (8, 32)
,,Ne$tiutul nu reprezintd neapdral alte
galaxii sau sisteme planetdre. EI poate
Ji
o
civilizalie paraleld terestrd de care he des-
par'te un decalaj in timp,
fe
doar o secundd
squ un decalaj sPalial nesesizat de noi in
spaliul tridimensional. Ne$dutul podte
f
o
dhd dimensiune incit de neimaginal, o civi-
Iizalie sFdi4d existentit in noi
ti
pintre noi,
care nu poate
f
evidenliald de simlu/ile
nods tre impelfecte, i nco mp lete. "
Doru Davidoldci, ,umi galactice
Unu.l din conceptele fundamentale care stau la baza comple-
rufui cdificiu social al civilizaliei contemporane, acela b evolutie,
$ clp6tat, la sfirqitul celui de al doilea mileniu, o semnificatie
dprulpc universal5, in pofida existentei unor numeroase angoarse ce
ermlinu[ str stilpaneasctr oamenii obiqnuiti, sernn al alienarii din ce
In co rnai profi.mde a acestom. Este, oare, indrepttrtitd aceastji viziune
r,rclusivistil ce i$i pune amprenta asupra tuturor domeniilor de
luotivilatc? Judecdnd dupa varialia temporaltr a raportului dintre
llrllucnla elementelor de ordin material gi cea a elementelor de ordin
rphitual, raport care ar trebui sI stea la baza evaluerii tuturor
elvilizatiilor, concluzia evidentA este aceea cA omentea actuali a
nlor salca confortului material in detrimenhrl ,,confortului"
spiritual.
lnsccuritatea crescandtr a socieElii, in general, gi a fiecirui
hrdlvid, in panicular, dau dovada efemeritdfii existen{ei umane gi
rnrplillclt tcmerile eshatologice pantr aproape de paroxism. Dintre
hr6to Intscbf,rile care iau nas,tere din extmordinara fervoare intelec-
lurlll. una 8c rpeul obsedant ,,Suntem
singuri in Univers?"
hrccn And sI rtrspund acestei cerinle stringente, m-am strdduit,
ln offto! dc fat!, sI conturez cdt mai fidel complexa stnrcturd a
I lnlvonului
9i
str liniqtesc spiritele anxioase, argumentand ideea
r'rtttlirmt clreia existenla civiliza{iilor humanoide, in zone mai
OS. KUHLEN
sls'rllMul- OCULT DE DOMTNARE A LUMII
apropiate sau mai indeplnate ale Cosmosului,
este o legitate sus_
(inut5
de cele mai modeme teorii irstrcfizice.
(lcnot6
un egocentrism exacerbat al actualei civilizalii, posibil sn fi
llr$t cultivat in mod expres.
Am fost obignuili str credem cd Istoria nu este altceva decat un
qir uleatoriu de evenimente, un joc al Hazardului f6r[ un
tel
precis.
('u
toate acestea, a fost acceptate ideea existenlei unei anumite
continui0lti a culturilor preistorice, carc au ap6rut, s-au dezvoltat,
||u involuat si apoi au dispdrut gi care, degi au fost distnrse, asimilate
rl|u uitate, ne-au Esat mogenire peste timpuri gi decaden{i, o
oslronomie veche de nii de ani, o simbolisticd bogat6, ca sintezi
I inlelepciunii din vrernurile respective gi o ardt reprezentadve gi
difcrenfiatn" ce nu a putut fi clasificadf qi nici inleleasi in intregime.
Arheologii descopera frecvent noi probe, din sfere de civilizalie
dute uitArii, care, de cele mai multe ori, sunt greu de catalogat, deqi
ccrcetarea lor ar putea avea o influenli covirqitoare asupra istoriei
lumii. Dincolo, insa, de ceea ce ar putea fi pus sub semnul inerliei
lumii
$iintifice,
se pare ci exist?t anumite fo4e care actioneazi in
rcnsul promovarii unei politici de ignorare a dovezilor materiale
n0njenitoare. Specialigtii se lasd mereu atraqi de conceptl')l cultuilor
uulonome, ferl a se intreba cine are interesul si il prornoveze, gi
irKtin apodictic cI antrior sumerienilor nu au existat culturi supe-
ri0are, iar to{i oamenii care au dit inainte trebuie incadmli sferei
.,primitivilo/'.
O studiere mai atenti a dovezilor istorice ne arati. insA. ca
vcelrilc populalii nu erau primitive, in sensul convenlional al cu-
vitltului, ci erau doar altfel decat noi. Frecvent, cunoqtinlele lor au
|rrl ntribuite contactului intim cu natura, imperiului necesitd{ii, sau
nlk)r factori care unifice sub un numitor comun cercetiirile
5i
nrrxlalitifiile de punere in practica. Stiinta oficiah pune sub semnul
furtntnpllrii mult din descoperirile aga-zisei epoci preistorice, dar
cxlrcricn(cle ficute de cdliva curiogi au demonstrat cd intAmplarea
trt rrr: dcc6t rm rol secundar in evolufie. S-a constatat, de exemplu,
r n rtunci c6nd se arunci in foc bucA$ de aramd sau de orice alt
runcrrrJ, nu se intampla absolut nimic, deoarece metalul nu se
ftrlx.ltc. Modul cel mai simplu de obfinere a aramei este topirea
prrlltcrii dc malahit intr-un vas de pdmdnt inchis ermetic, iar
ohlrtrcrcr lierului este mult mai anevoioasi gi mai complicatA.
l.l li:l de improbabile srmt qi ipotezele referitoare Ia caracterul
lr(nrn|llnk)r al aclimatizirii rapide a plantelor de culhui la condifi
rx'|, rl
(k)rncsticirii
animalelor, al inceputurilor ceramicii, ba chiar
lt
'
r.{ tclbritoare la caracterul intampEtor al apariliei celor mai fure
Mai mult chiar, dezvoltarea completi a profundelor
semnificatii
rezultate
din interpretarea
acestor tiorii,'
"irro"..
l"
"["*""""1i
veritabile breqe in modul clasic de percepli"
"
i*rf"i-ri-irlijri
omului in cadrul Universului,
oferinju_ne
orir";"i all l.*"".,
*
:tup
d: investigalii nebatatorit
in.a ae lite*'tura L-il;##
:::!ll
.:fl."qi civitizaliiror hiperspaliale.
n""r*,""
;#';;
ll-se
oezvlure,.drlcolo
de implicaqiile
aride ale acestor teorii, relevi
nu numal laptul ctr civilizatia noash-a nu este singua de pe aceasta
planet4
cat mai ales ideea ce dezvoltai.
"i "rt"
,:;";;; ;';;
constant de. fiintele hiperspaliale (din
picate,
n"guti".t, prrn-
i"t"rl
meorul unut complex Sislem de Control al Omenirii.
_Considerind
ci Marele
plan
exisct, voi numi suprastmctura
care
vegfieazA permanent
la actualizan
piramiaa
bcuru
si
; ;;;;:?
;:#:?Ttr'.tr,Tdff:':*
premise
ale formlrii qi evolutiei acesteia, d_ qi .I
;r;;;;;;
din principalele
elemente ale sistemrrtrri 1".;";,-;,i:':-:^:::::
ocult?t_pentru
controlul evolutiei ::"##"ffn#,
:'"ntfl'ffl;
poat fi rezuma0t in doar dou5 cuvinte,
"iirUn"r*"
*rli,atii.
p."tfi
toti cei care sunt in ctrutarca Adevinrlui,
*
";
.p_;ld;;;;
nume: minciuna a crpatat in societatea modernA un,at i"d"irf.J
pnvllegraq
nr once incercare de a spulbera aparentele
unui sistem
perfect
este pe_depsir.?l prin metode demne ae'muttlCtaJ;;
-ldi:
zi(ie. Toat informaqiile referitoare la structura pi"r""i'i"
,*"1"i
omenirii qi chiar Ia pseudo-mediatizafiJ
f"".#, Ot,l.:;t-;;_
manent supuse unei cenzuri severe de catre o armaUl inueapi de
speciali$ti, al_ cimr. unic scop este sustinerea
"r.i
;;;;;'";;,
[npuse pe cdi oculte.
Piramida Ocutt?I, unica shucturl veritabila si compleE de ou-
tere, ste similartr.unei
conshuctii piramidate,
cu singr.rra ;;;;
::,t:y :-1
unghiutar.i nu a_pa4ine acestei tumi. Cet pulin nu a
cerer pe
_c:rre
o rccLrnoaqtem
in prezent. in acest sens,'voi aduce
argumente care contesg actuala viziune asupra istoriei _
"izirm"
-p,us,5
pri" mijloace de propagandA _
"ontur.,and
i_"n.i
"|"-,ri'".
clvfltzalll ce au precedat_o pe cea de fatA. Totodat:t voi zueravi un
Iaotou mutt mat vast decat cel oferit de ,,clasicele,. ipotezi referi_
toare la existenta civiliza(iilor
extratereste, nu din spirit contestatar-
cf penru a artta cA noi nu suntem singuii in maiura sa ouni^
numele de civilizalie terestrd. De altfef termenul d;" ;;;";;;
OS. KUI t L I . N
t l ' i l l ^l l r l l r r l r l I l ) l j I X) MI NARE A LUMI I
rllr(rr ||r l)lrrrczcu (llldca
o mai mare greutate respectivelor afir-
t|r,tlr. l|| oi Dqrii lc luau in seama cu cea mai mare seriozitate.
Arrrrlrrltrrrl. irrslt, viclile marilor vizionari, prooroci qi profe(i, ne dnm
|l'rrrl| (ll
rr i intotdeauna ei s-au aflat intr-un puternic conflict,
rrllll r lr ( (nr(luccrilc
cxistente, cat
;i
cu popoarele decAzute din punct
rhr vr.rkrc nroml. Si fie o intdmplare cf, marii vizionari au fost
'rl'r"'rlx.
inl()l(lcauna niste spirite rebele, nonconfbrmiste si radicale,
I lru1.-uu
icrllit
via(a pentru afirmarea idealwilor in care credeau?
||||l||r
l)r()l)
bil. Pcntru cei care au avut acces la tainele Lumii, pentru
I r'l r'r[('l|rr risipit, chiar
Ei
pa4ial, vllurile Mayei, societatea nu mai
rr,||rrlclrt|t (lccat
un teren de lupta, de infruntare inegala in titanica
I r r.r{'rrrt dc a trezi spiritele adormite ale fratilor de acelasi neam.
tehnjci. de prelucrare
a piehei din neolitic, care si astizi deoisesrc
posibilitatile
noastre, nu numai in ridicarea constructiifo, rn.Juiiril".
dar chiar si in cioplirea
lepuselor ritualice maya. S_u uju"r]l.lEt,
la ceea ce Claude Levi_Srrauss
a numit paradoxul
'neolitic,
cc
susline ideea ca_omul din epoca respecrive s_a perleclionat
atdi d.
mutr In. uldemanare
$i
in sEpanirea capacitatlor creatoare ds
crvrtrzatre, i ncat el anul l ui crcator si spi ri tul i nventi v a stagnat D(
parcursul
urmatoarelor milenii si s_a trezit iar Ia viali abia"o data
cu gtiin{ele modeme. Hiatusul a fost pus pe .""-u',.".".ii
OJi,
modul de gdndire ezoteric la modul di g6ndire qtiinlific.
.
Cum insf,, intamplarea este moneda
fe
care cei degtepli o v6nd
celornaivi, aspectul se rezumi, in cele d-in urmd, f"
"t
Oiiri p-Uf'"_
mei
_filosofice
a raportului dintre determjnism
ii IiU"J,",'"At L
nivel individual, c6t si la nivel social. Istoria cons"-n"ura
"*i.t*io
unor oameni cu totul deosebiti. care au marcat diversele etaDc
tundamentale
ale evolu{iei civilizaliei umane
Ei
"u."
u., pl,tut
anticipa cu o deosebiti clarviziune even[nente ce s_au Detrecur
ulterior, intocmai cumle-au prezis.
Considerali a fi profeji;i;;;
sau magi, lor le-au fost atribuite fapte remarcabile
5i'cunostinte
iesite din comun- Capacitatea lor de i prevedea
viitorui a fost pusi,
de cele mai multe. ori, pe seama cipacitililor p"-";;;6
;
acestora sau a inspiratiei divine, alte justificnri
nefiind admise ca
posibile.
Desi. in general. explicalia remarcabilelor
anticipalii a fost
canto-nattr in zona psihicului
uman qi a resurselor sale nicunoscute-
este foarte posibil ca sursa cuno$tintelor lor uimitoare
"A
fi f..t;;t
se poate de teres(rd. dacA luim in calcul ipo(eza existenlei unui plan
dupA_care omenirea iqi desl65oarl evolulia, si despre care acestia
au afla( iltr-o mai mare sau mai mica masura. Acest
il"4-;;
vedere,
_binuit,
dar despre care nimeni nu indrtrzneqte sf iosteasca
un..cuvanl, ce pome$le de Ia premisa conform ciieia ,..p".tiuii
rndvrzt ar ti apa4inut unor societ?l1i seqete ce aveau aices la
planurile de evoluge ale umanitdlii, irnplica insd o ip"tezf se"sitiia
qr anun: exlstenla unui plan ocult de guvemare
a lumii. De cele
T1i T"1,"
ori. ei.au fost redu$i la r.trcere, deo.r... p"U.up.u p.it ,i
oezvatulrea ehpelor Marelui
plan
nu a fost alta decdt moanea. Chiar
gr atunci cand unele aspecte erau dezv uite, cu pretul unor m;
sacrificii, majoritatea oarnenilor a continuat
"e
t" ign".e,
"peJiJ cd ele nu se vor indeplini.
De ce s-au pus proorocirile pe seama inspiraliei divine? Cre_
\ I \ I I MI I I , ( (\ JLT
DE DOMI NARE A LUMI I
I'onhrltll. Arhimcde calculase chiar cate boabe de nisip pot intra in
rl.,rn itclclor fixe. Epoca modemi a inlAturat complet viziunea
ffrtrcilor,
{tiin(a
demonstrdnd c[ nu exist6, de fapt, o sfera a stelelor
llro gi ci nu exista nici mdcar cer. Ceea ce se nume$te in mod
r
(xrvcnlionaf
cer nu reprezinlA altceva decat imaginea ce rezulttr
rlln hnprl$tierea luminii in pinrile superioare ale afnosferei.
(lca
mai simpltr definitie pe care au reu;it sA o dea astronomii
tttrxlcmi Universului poate fi rezumalA astfel:
,,Universul
reprczintd
krt ccc$ ce putem observa". Acasta constituie Universul obser-vabil,
rs conline toate stelele qi galaxiile, de la cele mai apropiate, pand
ln |clc mai indeptrrtate, care pot fi detectate prin receplionarea
m(hrliilor pe care le emit. Conform unei definilii mai cuprinzitoare,
I lntvcrsul reprezint?l tot ceea ce poate fi observat, plus tot ceea ce
nf ffxri putea exista. Acesta este Universul intreg, care formeazi in
pr trrcipnl obiectul unor studii matematice
;i
filosofice, prin extrapo-
ht(.|| dutclor obtinute din studierea Universului observabil. O a treia
rhllrrilic ar cuprinde partea Universului intreg care este descrisf, de
fogrfc cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul
fizic,
o extensie
I I lnivcrsului observabil, ce include zone ce nu pot fi obsewate
rlh$cl. dar a clror prezenli se poate deduce prin efectele lor asupra
rrrurr cntittrli observabile. Evident, in cadrul Universului fizic sunt
lrxrlo in considerare doar acele regiuni care pot fi analizate in mod
Itllntilic.
Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei,
flll||it|
elre cautd s5 raspundtr la una din problemele fi.rndamentale
r,ard rc pun: existtr o limitit a Universului, sau acesta este infinit?
Aln||lur rsdiotelescoapelor a dus la mdrirea rezolu{iei telescoapelor
r rrluritc
$i,
implicit la mtrrirea Univenului obsewabil. Se poate
rpr( xr cd ritmul descoperirilor face ca dimensiunile sale s5 se
rhthlczc uproximativ la fiecare 5 am.
f hff)il cum arat Cecil Folescu in lucrarea Ce esp tlniversul?1,
Iflrnlclrill
Universului este o problemd care i-a preocupat pe multi
filrnxn|li, matematicieni gi fizicieni. Primul model qtiinlific al
I lnlvn'urlui a fost elaborat de Isac Newton, la incepuhrl secolului
nl liVlll-lcn. El a incercat str aplice teoria gravita{iei intregului
I lrlvrrr, prcsupundnd o geometrie euclidiane, dar a intampinat o
||'rh,
(lc (lilicultAti,
dintrc care cea mai mare problemtr a constituit-o
rtr rr,l eil I Jrriversul, considerat a fr un spaliu ce con(ine materie, ar
lrrl||rl in ic intindtr la infinit, deoarece dacd ar fi finit, atunci, poaivit
l.lll
fr,,ut,,,tig.
"l
-
"Li
str se contracte spre un punct centn .
| | ..rf lrfffcicui Q. e.tte Universul?, Editura Albatros, BucurcSti, 1988.
l l
I . STRUCTURA
UNI VERSULUI
,,Dee aJirma, mai ales, cd proieclia lui
Mercator nu esle decat o primd aproximare.
, Dupd d6nsul,
pdm'ntul
nu este perfecl
. rotund ci este
format dih mai multe slbre
suprapuse, .rlineate dea lunpll unei alk
dimensiuni- lnPe aceste slere ar exbta
puncte sau chiar suprafele de cohunicalie
si
in acestfel Groenlanda s_ar intinde la inlinil
deasupra ahor pdmdntui decdt al nostru.
Dee a insistat chiar, pe lAngd regina Elisa_
beta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda, pentlu
a avea acces la alte lumi.,,
Jacques Bergier, Cit4ile blestemate
Universul a fascinat dintotdeauna fiin{a umanI, indiferent de
gradul stru de dezvoltare materialtr sau spiritualf,. RespunzanA unui
impuls firesc de cunoastere qi perfecfonare,
omul s-a deOicat iara
Sr
iartr, cu o navnA din ce in ce mai profundl, penhu
a descoDeri
qi a redescoperi oglindirea infinitului marb in infinitul mic si a
infinitului mic in infrrinrl mare, spenAnd ca in acest fet va mai n
tacut rnc, un pas spre implinirea dezideratului exprimat de sintagma
devenitl celebr6,_
,,Cunoqite-te pe tine tns:,4i'f,
- * pu"
"'lt" regtrsirea veritabilei origini a fiinFi umane, aceea a recunoasterii
versllui unic. a Uni-Versului, exprimatil aL,it de simplu gi de genial
T
Sfdng Evanghelie dupi loan: .La incepur eia CuvAid
S;
Cuvdnfirl erq la Dumnezeu
$i
Dumnezeu era Cuvdntuf,.
Inexorabila curgerc a tirnpului, ce a marcat nu numai aparitia
si disparitia unei intregi pleiade de civilizatii. a demonst-ai, prin
modificarea trptat5 a modului de perceplie a Universului, cl inslsi
cunoa.Fterea este un proces evolutiv guvemat de tegi proprii.
pentru
antici, totul era fix si mlsurabil, iar lumea era timiiatl in ambete
sensu.ri: atomii se situau intr-o extremitate, iar sfera stelelor fixe in
l 1
OS. KUHLEN ht ' r i r t r x | l t t ) t l x) M| NAREALUMU l 3
Cu alte cuvinte, un Univers finit ar fi instabil. Mai recent a fosl
pusa in eviden{i o altd dificultate a modelului neMonian. cunoscurd
sub numefe de paradoxul lui Otbers. Acesta se Doate sinteriza
prinh-o inlrebare destul de simpla" inc6t la prima vedere nici nu ar
merita str fie pusf,: de ce esle cerul negnt noaptea? Un rispuns
lapidar ar fi: pentru ci Soarele a apus.
$i
totusi, astronomul H.
Olbers a arAtal ca dac5 Universul s-ar intinde la infinit, atunci cerul
noptii nu ar aparea inhDecat, ci ar trebui s5 fie extrem de strilucitor
sau cel pulin tot atat de strilucitor cit suprafala unei stele. Aceasta
ar insemna cd intr-un Univers infinit, cerul ar avea anroximativ
stralucirea discului solar, dar intr-un asemenea Univers nu ar exista
diferenti- intre zi
Si
noapte gi nu ar putea fr detectat nici mtrcar
Soarele. In concluzie, s-a presupus cd ori Universul nu este infinit,
on nu este omogen.
Teoria generali a relativittrtii, elaborati de Albert Einstein si
aparitia teoriei supcrgravitatiei au avut implicatii deosebit de pro-
ftrnde pentru civitizalia secolului XX. permilrind dezvolrarea unor
noi concepte teoretice, atat in domeniul microcosmosului, cat si in
cel al macrocosmosului. Ma refer aici indeosebi la doui conceote
ingemanate. provenite din dezvoltarea geometriilor neeuclidiene, si
anume fa no(iunea de continuum spayio-temporol
Ei
la aceea de
multidimensionalitate. Aprofundarea studiilor teoretice si cercetarea
amanuntir.{ a implicaliilor teoriei supergravitaliei in domeniul ma-
crocosmosului a desgvarTit schimbarea imaginii clasice referitoare
Ia perceptia Universului. Pentru a exemplifica afirma{iile, voi face
apel la cdteva imagini sugestive.
Din datel pe care ni le pune la dispozi{ie stiinta la ora actuale,
cunoaFtem faptul cA planeta Pdmant este un obiect cosmic tridi-
mensional, a cArui suprafal5 este evident bidimensionall LuAnd
cazul rmui marinar aflat in mijlocul oceanului, se poate considera
ctr acesta se limiteazi doar la observarea a doar doui din cele trei
dirnensiuni ale PImentului. Indiferent pe unde ctldtoreste, c6t timp
este in larg, el observd doar apa care-l inconjoari, perspectiva sa
fiind intotdeauna aceeasi. Sihratia marinarului este, din aiest punct
de vedere, ficane asemAnatoare cu cea a unui cdator coimic.
Presupundnd cI Universul este o hipersferl cvadri-dimensionalr,
in care trei dimensiuni reprezintA spaliul, iar a patra timpul, ne
putem da sealna cu ugurinF cI noi triim, de fapt, permanent pe
suprafala unei hipersfere, sau cu alte cuvinte, dim in orezent.
Asemenea marinarului, nu conleaze c6t de departe cdlatorim, nor
\.,||r rtlrrii||.'
||t'
rrtccrrsi suprafali (marinarul rtmene permanent pe
rlr,rlrr{tl rxcrnrtllri
1i
noi rdmdnem in prezent), iar perspectiva
rxr{nl rn r' .rtr i trl ()l (l cauna aceeasi .
Irr rrcr'.it rrrorl, o simpll privire a cerului instelat se transforma
llrtr r t,r'rtrrhrlll scrutare a trecufului Universului, deoarece in mo-
||r,rl l I rlr\clvirlici. bolta cerului prezinti stele situate la depfttari
rh, rrrrrllr nrrr-lrrrrrintr de Terra. Des-i ni se pare cA privim stelele aQa
| |lrr n||||t, rlc l pt privim in hipenferd, cltre un trecut mai mult sau
||rrrl
lrlrr
irxlcpllrtat. Imaginile obtinute cu ajutorul radioteles-
lrrrpr.ftrr rclcvll lirptul ctr marginile Universului sunt egal distantste
Inllt
'h.
lr'rrr (15 miliarde de ani-luminl) in toate direcliile. Multi
I r,rr r'lnlor r'()rrsiderS, de aceea, cI perspectiva centralt este rezul-
firl||l nt||r lrn ii cvadri-dimensionale a Universului curoscut.
AnttrnrrnDia modemd pomeqte_ in constructiile sale teoretice de
hr r,lt'vr principii fundamentale', verificate permanent de nu-
rrrllrrrru'lc obscwa{ii efectuate cu mijloace tehnice deosebit de
lr'rIrrrnrlc.
tlnul din principiile fundamentale ale astronomiei il
frtfrf/f[fn prlncipiul cosmologic, ce statueazi axioma conform
I llrr,rrr rrr cxista pozitii sieciale in Univers. Conform acestui prin-
r l l||, l ](c poziliile observatorilor din Univers sunt echivalente,
l'r!rn|r.r'trvl|
tlin orice zonl a sa fiind una a centrului. De exemplu,
i lrtr||
'lx
I un
(]bservator parcurge distante mari intr-o nave spa(iale,
r,l rn InrrlrDc intotdeauna in centrul Universului, deoarece oricat de
|||lrlt
'lr
r nljllori, nu se va depirta de centrul acestuia, pntru simplul
rr,r\ , n tt|rrryinile Universului nu pot fi atinse niciodata. Un alt
l,||fir
rlru lun(lomental, printre ale carui consecinte se regase$te
$i
fl rf fl ftff I lffrlrrrca tcorii pluralita{ii lumilor locuite, il reprezintf pin-
I lltlrtl ,rrnrpic.
I I ) PRI NCI PI UL ANTROPI C
lh'1r. lu prima vedere, conceptul aminteste de teoriile preco-
li\lrrr
rr'rc urrlnrpocentrice, care situau omul in centrul Universului,
,'l r|'|rr.flrtn, dc fapt, o reac(ie a lumii
ltiintifice
contemporane fa(e
,lr, ,r ,rrprrrrrt cxtrmA la principiul copemician. Altfel spus, prin-
'
tlhrl lllrt|rn cI, deEi pozilia omului in Univers nu este neapArat
*.rrlrullt. r'u rrrc totugi un caracter special qi privilegiat, acesta fiind
,||rrrl
r|turr ,,lrntrop(rcentrism" modem. Metoda de analiztr a Uni-
| |
",
r l | , , l f ! .
( . r / ) .
. . i /
l 5
l 4
OS. KUHLEN r l l r l l t \ l l r l r x l r l l l , l l x
' MI NARI j
A LUMI I
Ir{tr. r| ' r,ht| r, [' 1..t1trrrrr rl i rrtre cxi stenta omul ui , sub aspect bi ol ogi c,
;l
h' gt[, g. r.rrrl c l c l i zi ci i cste greu de sesi zat;i de aceea nu toatA
h|lrren ttllrrlrltt
ll ir ircccptilt oportunitatea qi chiar valabilitatea sa.
| |
l
rlil
(lc sinrilitrrdini ce existd intre domeniul fizic qi cel
lrtrrhrgh ar. rcli'ril l;r diurensiunile corpurilor semnificative din Uni-
I irf I frfrn ( rfrfr ilftll?l Cccil Folescu in lucrarea Ce este Universul?',
itrr' I r itr'l rrvcrrr rlc-a face cu valori ale dimensiunilor pe un
rl {l | ' ' [tr | l ri rrtr l arg (de exempl u, un atom qi o gal axi e), se poate
r,rnr{kL,lr r'rr rr tlirrrcnsiune intermediard tipic[, media geometricd a
r r|rrr r|rrrrfl \'rl()ri cxtreme, deoarece media aceasta este mult mai
|lrlIr,rr.||ll|lr\11 rlcciit media ariftnetic6. Aplicdnd-o in cazul Univer-
r l$1, Et.
'
rxr:itirlll cll diametml Ptrmdntului reprezinti media geome-
ltlr tl rltrrr(. r||n|irrrci intregului Univers observabil gi diametrul unui
{l||lll Itt' {ricrlcnca, masa unui om este media geometricd dintre
I nrl l|rrcr
fi
cca a unui proton. L5sdnd loc gi afirmaliei ca poate
ll vlrl,l
1r
rlc niptc coincidente pur intampldtoare, hebuie spus ctr,
1r
lrrrrrr vrrkrrikrr for(elor electromagnetici
$i
gravitalionaltr din
llttlvr,rr|rl flctual, existl motive serioase pentru a argumenta ctr o
llhrln l||lrlrgcnttr, care si poattr realiza ceea ce face omul p Pimant,
helrrk' r[ t|ibd cxact dimensiunile pe care le are corpul uman.
{F
lx|ntc
pune intrebarea: dacl setul de constante ltzice ale
I lrlr.r,rrrrlrrr cste unic, deci cu o probabilitate de apariJie extrem de
tlr tt r rr rlc s-a ajuns tocmai la acest set particular? Se intrevdd
,lx rllrl xruri posibile. Primul arc in vedere ideea cd Universul
rt ll {v l nc[umerate cicluri de expansiune-comprimare, dar cI
lll *rr r tr lu nr fi decurs cu un set specific de constante, iar omul
{ {lll||rt
!r
trdie$te in acel ciclu in carc constantele fizice s-au
,'{Il'l {t t|stlbl incat propriet
tile
rezultate fac posibild existenla
rlln trlhx eorrrplexe gi a organismelor vii. Al doilea rlspuns face
r1rr,l lrr , rrrrriitirr(c de mecanici cuantici, mai exact la inlerpretarea
llx,, lh'l
,h' rrrrld, afirmind cA lumea materiald este alcdtuitd din
r..t'J,,htt tth' universui paralele, fiecue caracbizat de un set pro-
ptu rh. I Inrstlntc, iar omul-existd in acel univers in care propriegtile
"'trhrr
lx rrrgunisme vii. In particular, este vorba despre interpre-
t |t.rr l||rx
trcr
(lc
undt care descrie miqcarea unei particule elemen-
rnrr.
lr
'
xr'. rrlinntr ci pttratul amplitudinii func{iei de undi repre-
.l ttt,
'h.
lrpt, probabilitatea de a g6si padicula intr-un anumit punct
tl h rr nrurrit rnoment dat. Dar nu cumva faptul ca probabilitatea
'lF
lllir lrrlicula ;i
in alte prmcte din spaliu este diferiti de zero
versului are la bazi asa-numili pincipiu antropic, forrrrulat il
196l de astronomul Robert Dicke, in urma analizei unor lucriri alc
fizicianului P. A. M. Dirac. Enun{ul siu este urm6torul: ..IJniversut
are proprietdlile pe care le are
;i
pe care omul le poate observo,
deosrece dacd ar
Ji
avut alte propriadgi, omul nu ar
Ji
uistat co
observatof'. Astronomul R. Dicke a arttat ca valoarea vArstcr
Hubble a Universului este condi(ionatt de existenta omului. irr
adevar. esle esenliale cerinF ca vdrsta Universului sl fie suficienr
de mare pentru a da timp formArii elementelor grele, din care este
alcatuit, in ultima instanli, corpul uman. Avand in vedere c6 totusl
omul existe, virsra Hubble nu ar putea avea alta valoare decat cci
de acum, deci relaliile numerice ale lui Dirac nu se pot aplicir
oricaror rmiversuri, ci doar celui pe care il observAm asgai.
Idei similare anterioare au fost formulate inci din anii
,50
dc
astrofizicianul G. Idlis, care a intuit cA legile fizicii din Universul
nostru sunt astfel materializate inc6t fac posibiln existenta atomilor.
stel el or. pl anetel or
si a vi el i i . Un al t astrofi zi ci an sovi eti c, A.
Zelmatov, a afirmat cA omul este un martor al proceselor
nafuralc
de un anumit tip. deoarece procesele de tipuri di ierite se petrec lirii
martor, in timp ce astronautul englez
paul
Davies a afirmat cA. Dur
si simplu, omul nu ar putea exista in alte universu_ri.
pomind
di lu
condiliile care au fost necesare pentru aparilia vietii
9i
a omului pe
Terra, este evident c6 planeta noastra este locul ideai. ce contine o
cantitate abundenu de apA, aflaut ..inLimplIrof
.
in stare lichida. De
reguli, se spune ca via(a a ap5rut pe
pimdnt
deoarece conditiile dc
mediu- i-au determinat aparilia.
prin
prisma principiului antropic s(.
procedeazi insi la un rationament invers, anume cd insi;i prizenla
vielii;i a fiintelor inteligente poate avea un caracter exDlicativ si
nu numai pentru cazul local al unei planete. ci pentru intregul
Univers.
Din punct de vedere teorctic, se poate uqor imagina r.rn Univers
diferit de cel observat. Astfel, anumite studii stiintifice au ardtat crt
o modificare extrem de mici a valorilor unor constante fizice irf
duce Ia aparilia unui Univers in care elementele chimice nu se oot
forma, ori la unul in care toate stelele ar fi gigantice fierbin1i, cu ,,
via15 foarte scurta. in aceste universuri, aparilia unor forrne inteli
gente de via{a ar fi foane improbabilA. Faphll ci Universul rcal
poseda observatori, aduce anumite restriclii multitudinii de cii orirr
care acesta ar fi putut evol ua;i asupra l egi l or fi zi ci i care_i trr
vemeazi dezvol tarea. aspecte ce confi rmA pri nci pi ut antropi c. i ,,
I r . . r l f , , 1, . ! , r l | , , t , \ k ( t t i \ \ ' r st l / , Edi t um Al bat r os. Bucur est i , 1988.
l 6
OS. KUHLI ] N
l l l l l t r t r x r t t t , t . | X) MI NARE A LUMI I
l{tl
t m||||r'r
'd
,(' uvclimcnte cosmice stranii, ce au r5mas neexpli-
i l l r;,rtrn i r
l )rczcnt.
Voi prezenta i n conti nuare cateva di ntre
*P9.lr!tl
I lr||||rrr (l(' stiin(al de pe intreg globul au urmi.it cu deosebit
ll
"|rr
rrr'l
lrir
prirnului satelit ce a transportat un pasager la bord,
It
r,ilr,l||3r l.rrika. Unii dintre ei, printre care qi dr. Luis Corrales
dlh VIrr, zt|clrr, llrr fost atdt de interesali, incat au fotografiat trecerea
| {trl l l | | l rr sl )ut| l i k-2 pe cer. La l 6 zi l e dupd ce Lai ka a fost pl asata
lr
r{ltlln. rr ziu:r de l8 decembrie, folosind o expunere indelungati
I prrllr rrh'r lirtografice, Luis Corrales a ob(inut nu numai urma
h ttltrorr',n n containerului cosmic rus, ci qi o a doua urmtr, care
Arvrrrlr,I
tn nccst container fusese insolit de
,,ceva".
Oamenii de
ilfftrll
r rrrc nrf cxaminat fotografiite, au declarat ziatului El Univer-
lll llU
rh'ccrnbrie 1957) concluziile la care au ajuns:
,,Nn
*ta rezultatul unei duble expunei, intrucdt stelele ar
Ji
I tr'yl\ltttl, rle asemenea, imagini duble pe
film,
ceea ce nu s--a
nthhqltt Nu poate
f
o reJlexie interioard, intnrcAt taiectoia nu
rlrr, flftt'.rti cu cea ldsatd de Sputnik
$i
nu este rezultatul unei
,1llth'tltl u
filmului,
intucit dupd mdrire, examinarea dArei o
Irrrqllt ttl este vorba de o precipitare a emulsiei pe materialul
hthttr,tli', leterminatd numai de lumind. Aparatul a
fotograJiat
un
ltnttt
ln'tare
nu sunlem in mtisurd sa-l identiJicdm...Dacd dAra
h,rtut.,tt\tl, care merge in paralel cu ddra satelitului, rePrezintd
tklllll, nnat de un alt corp
Si
dacii acestq 4 devenit luminos o
n thl
l,flioa.ld
de limp, acesta constituie o ipotezd greu de de'
I otografiile aratd clar traiectoria lung[, in linie dreaptS, a
hprrlrrtk*rrlui care a transportat ciinele, in timp ce o alti urm5,
t$pt r,/(.r rtrind aproximativ a;aptea parte din traiectoria principali,
rrtd rhr vizibila abturi de cea a satelitului. Cheia dcscifiirii naturii
irldvnrxtc a acestui al doilea obiect o constituie schimbarea sa de
rllrr,r1tc qi anume indeplrtarea sa de Sputnik gi apoi reapropierea
rl rh, srrtclit. Ceva anmca priviri indiscrete asupra primului satelit
nrttlh xrl creat de om, care purta la bord o fiin15 vie. Pitrunderea
ulh lnln u otnului in cosmos incepuse qi deja cineva ii supraveghea
rv||hrllr eu atentie... Astfel de evenimente aveau sI se repete cu
|1trlrlclrln in anii gi deceniile ce vor unna, insi pu{ine din ele vor
,,l|trrrl)ifr"
in presa.
Sc purc, insd, ci observatorii celegti nu se mu\urnesc doar sd
t 7
sugereazd mai degrabi cd particula poate
exista in toate accst.
nuncte.' Un
rdspuns afi rmati v l a aceasta ul l i ma i nrebare consti tui c
aga-numita interpretore in mai multe lumi, potrivit careia fimcliir
de undi descrie o infinitate de lumi, din care in timpul urici
Tlsur5tori
este selectionata doar una singurl. Fiind vorba dc o
infinitate, dispare caracterul special si unic al lumii in care trdinr.
ca fiind un element al unei mullimi infinite.
;i
totugi, unicitatea se aplici nu numai Universului, ci si planetci
noastre. Pdmantul se afl6 la o distan{i de Soare care ii permitc sill
prunasca- o cantitate optimtr de energie. La acestea se adauga si
alli faclori imponanli: existenla apei, iompozilia chimica a afrroi_
terel ongrnare si ahactia gravitalionala. De asemenea. in galaxir
noastra existi o zona speciald care oferd conditiile cele mai fa-
vorabile apariliei vietii
- asa-numitul cerc corotalional. o adevarak)
,,centurA a
yietii",
in care se afltr, desigur, gi sistemul solar. Mai
mult chiar, Soarele este localizat intre doue brale spirale ale galaxiei,
departe de amenin{area radiafilor distructive ale- novelor iare ex-
plodeazi destul de des in aceste brate.
Sensul principiului
anbopic este clar; omul exista deoarecr
Universul are anumite proprietali. El se poate reformula si fird o
referinlS directA la om: daci ar fi avut pioprietIli
diGrite, aparitia
shucturilor complexe ar fi fost imposibill. De exemplu, dacA masa
unui electron ar fi fost de trei ori mai mare, un atom de hidroeen
ar fi avut o viali doar de o luntr, iar dacd ar fi fost de patnr ori irai
mare, durata existentei sale ar fi fost doar de 24 de Lre. Evident_
intr-un astfel de Univers nu ar putea exista nici atomi, nici molc_
cule, cu atat mai pu(in viatd organictr.
I. CIVILIZATII CELESTE
Principiul antropic consacrA ideea ci omul este un obsewator
specific Univenului tridimensional, instr el nu precizeaza
ctr exis_
tenla sa este legatA in mod organic de o anumite phneta.
de un
anumit sistem solar, de o galaxie sau de un roi de gjaxii. Mai mulr
chiar, principiul admite posibilitatea
existentei unii multitudini cle
observatori humanoizi in intreg spatiul cosmic, ceea ce vine in
sprijirul ipotezelor referitoare la existenla unor presupuse civilizalii
celeste in proxima, vecinatate a planetei noastre.
principalele
argrr_
mente aduse in favoarea acestei ipoteze au fost formulate dc
pasionalii de paleoastronauticA,
care aU semn^r"t dc_a lunsul tim_
{-#'i,
l 8
os. KUItt I u
t l t l l r l l ' r
' t
I l l l ' l l !
' Nl l N^l t l i
A LUMI I l 9
supravegheze
evol ul i i l e di feri l i l or sarel i l i arti fi ci al i tri mi si i n sorrrrr
cr recurg uneori la scoaterea totale din functiune a acestora. in ic..l
tgx| ' .' ,r,l ,r rr !| | l t.r.l
1x.rtrrl ba(i i l e
undel or gravi tal i onal e qi pozi {i a
t l t r l r r ' l | | , ! l , r l
'
I l i l
hr ,| | r l 1,tr,.,, rol ccti vul de cercetdtori condus de prof. dr.
lrllrldr llt,', ,r rr( (
lnrl ,,ascultarea" constelaiei Orion, cu ajutorul
tr l l rrl r.h.r,
"l ' | | l
l orl y tl c l a Bi al ystoc. Undel e captate, i nregi strate
l rl
l | F| | rt | l r,r],| !r' rr| c, i ru l ' ost prel ucrate i n si steme tel erecordi ng gi ,
i nr'
trl r| rl ./,r
l i ,
rr(' ri rl j l , pc ecran au apArut i magi ni mobi l e, pri ntre
t.$r ||r \ | l||l ||l .rscnliln?ltor cu un transportor amfibiu, la care se
Frl
rl l rl trU,' . rl ur, tl cl al i i remarcabi l e, cum ar h doui geni l e, un
| {| | | | ' r
ft' r l ,rl ' | l rl , r' rrl ri nc de comandi si un capac de acces deasupra
l r(' hrl ' rr l r' , l rrr,rt I l i rrri l i .
oameni i de
$ti i nti
au preferat sA consi dere.
t t llti
"
r||l||||illl justificare,
cA imaginea obtinuta se datora
fi trl {| | | | r,rl l ,rr(r(l cntal e a undel or veni te di n spa(i u. Cateva zi l e
fitdl litrlr. l||\n, il fost rceptionat un al doilea mesaj, de fapt
l||t{!l r.{ hrrrt(' ( lar:l a unui text similar unei ndiograme terestre.
qr
rt(
lx.
I
jtt('vir
riinduri, mesajul avea caracteristici care limiteazd
t|rll
Inr{tlrrlrlrl('ir
unci coincidente:
,,litere"
similare si grupe de
f
rr.h.
'
f
.,(.
r'cpsttr, prezenta elemenhrlui central, fap de care
r rh,llll,. r.llrulrrtc ss situeazd simetric, regularitatea contururilor
$i
rl l | tl ,l rl rrrl ' r
.i rrrrtxl l uri l or.
lrtr, ll
.,r
17 scptembrie 1953, numeroEi telespectatori din
l l ,rr,,r l l rt,rrrc au fost pugi i n fa{a unui fenomen i nexpl i cabi l gi
ttrt.lr ,,{
lx
t'erurclc lor a apArut, in mai multe rinduri, mira gi
Irtrll,
'rllr
ul rlrlrci de emisie K/ee. Aceasta firnctionase la Hous-
fu' l I r,i ' t,:i l ,A pi i si i ncetase emi si uni l e i ncd di n t950! Ni meni nu
H
l(rlrl
{n crlrlicc niciodat6, in mod logic, ce s-a intamplat atunci,
|lr{l dh,{ r Il ||r rrnrra anchetei desfagurate s-a constatat cA o astfel
rlr llt,,tl rrr lr (r)slal
cel pu{in 100.000 de dolari. Desigur, s-a dat o
Frl'll' rrlt"'lr( rirlll, dar aceasta era lipsitA de orice logicd elementarS:
ll ll\rrlllor rnistcrios a tras o picileala! Evident, nu s-a aflat
fil, hrlrrlil rrrrrrrt'lc accstui genial inventator care a reusit st acopere
i l ,rr,,rr l l rrl rrrrrc trr o si ngurd stati e de emi si e.
ll,r/,r I rllc
(
lnavcral din Ftorida, apa4inand NASA, a re-
'
!,Ilt, rr,rt ,
'
',r'r rc tlc semnale a clror origine a fost localizatl ca fiind
lr | | ||t||rl I'ilrrxinlului. Conform informaliilor apdmte intr-un articol
ql
fr,\f.frl ,\ttttt S&' rct (Nr. 258/1995), expe4i i sunt de pi rere ci
rr' Frrrl r' l l ,rr ,ost transDri sc dc fi i nte i ntel i gente, care di spun de o
l l l t| rl ' n l ,x| | l (. :tvi l nsati l .
()
pcrsoarr5 care a dori t st-$i pastreze
,f | |
'
, | | | | | | , | | | | | rr irfirrrrat cl ,.orice ar
/i,
dispune de o tehnologie
::.":,::j :"1. l Tl l ti
faptut ca i n decursut ri mputui mai mutl i srrcl ,r,
diferite cu dl l enl e desti nal i i au..di spl ruf.
f6rd ni ci o urmd:
Satelit
fu.
Dit3 l.rnslni Data dispari(iei
Expiorer ll SUA
20 03 1951{
URSS 12.02.t961
venera 2 URSS
1964
Zonal I URSS
1964
Zonal 2 URSS
1964
Syncom I SUA l 4 02. 1961
satIt
Satcom 3 SUA
06.12.19J9 satellt
Destin:r(r.r
orbiul
.
In spri j i nul i potezei referi toare l a exi stenl a unor ci vi j i zati i et
l este deti ndl oare
al e unor rehnol ogi i n.r .up.ri o-...f.i
i "rJ.f",.
in prezent pe planeta
noastri mal pot fi ;duse
si
"ld
;;;;;;..
pnntre
care se nunarA anumi te recepl i i de sernnal e strani i . ol servar,,
astronomtce
revel al oare al e Luni i si al e pl anetei
Mane, precunt
.r
interpretarea
unor camcreristici
asirofizice
"1"
.;;iii.i';"1#,;,
ro;ii, Phobos si Deimos, si ale unuia din cei.ui int"..Juntj i.t"-iz
al slstemulur nostru solar, Toro.
2. SEMNALE
MISTERIOASE
Numirul din aprilie 1973 al revistei Space Flight a ticur
:er.rzatie
pri^n publicarea
a patru articolc p" i.rn"
"i"iiirnliilo.-
.:,
'
traterestre, in care a fost inserati si afirmatia cu privire la apariril
rnei sonde strtrine in sistemul nostru solar. Argumentul
," Uja i,,l
constatarea
ca scmnalele radio sesizatc si descrise pentru prima
dutrr
i n 1928, de profesorul
Stomer di n Osl o gi de V_ a".
pol
,f i ,,
Eindhoven, iar mai tirziu
;i
de altu, sosesc cu o intdrziere de cdtcr rr
secunde.-O expl i caqi e pl auzi bi l i
a fenomenul ui ,
ae"i .u o ununri r:,
notd de fantastic, ar fi
,,intoarcerea., semnalelor de o sondl cosmi(..1
artificiald. Ipoteza a fost formulatd in anLrl tqO:, de cAt e astroncln,,,i
Ronald H. Bracewell de la Universitate,, ,1i,-r St"rf.;l. D;r,;;,;
intdrzierii semnalelor a dus la concluzia .i ..r.t" ,;;;;";i; i,;
o depdrtare de circa 400.000 km de
pimdnt
gi la aproxiri;;;r;;;,,;
di strnta l ' ata dc I uni . i rrtr-unul di n asa_zi scl c prrz ,," t,,**nor) ,,1.
si stcmul ui
PAmi nt-Luna.
deci i n pozi l i e
"ctr;tnr".ate
h;; i ,;;;
OS. KUI I I I N
capabild sd tronsmitd semnole radio Ia suprafaya, prin sute lr
kilonretri de sol
;i
rocd. in mod evident, ei $tiu mai muke dcstn,
noi decdt
;tim
noi despre ei". Pima receptie a fost llcuti in dirll
de 30. 10. 1994, cu ajutorul unui satelit, iar de atunci s-au cll)trr
semnale aseminatoare la intervale diferite de timp. Transmisiilc.
IAcute intr-un cod matematic complex, au convins cercetdtorii r,l
semnal ul i n cauTi a fost emi s de fi i n1c i ntel i gente.
Robert Charroux amintegte in Cartea trecutului misteriost liv
tul cA in data de 3 august 1971, postul Fiance Inter a transnlis Url
interviu cu publicistul Lucien B., care comentase in mod stralu.rr
aselenizarea lui Apollo-I5, prilej cu care moderatorul Rene D..r
amintit de o misterioasA frazl ce a fost receplionaa de NASA. l)e
'r
incidentul innunca toate condiliile pentru a pasiona opinia publrt i
si mediul jumaligtilor,
mass-media a dat dovadl de o tirce r,.
suspectd. O singuri cxcep{ie a ldcut-o editorul sipumanalului /-,
Meilleur. in numirul 33 al publica(ici, Alain Ayache a detaliirl
subiectul intr-un articol pc
lapte
coloane. Articolul respectiv, oeLr
pand o paginn intreagi qi completat cu o fotografie a specialistulur
in telecomunicatii al NASA, Worden, relata extraordinanrl incidc t
care al']'lsese loc pe suprafata satelitului natural al Terrei. Toalc irr
decurs bi ne i n zi ua respecti v6, numai cd l a ora 1l si 15 mi nul c r,,.
produsese o micl defec{iune, explicabili prin cfect Fading: contaetul
radio cu flouston se intrerupsese.
Exact atunci Warden a auzit un zgomot ciudat, un lbl de sull[
care in scurt tinlp a inceput s5 se audi din ce in cc mai distincl i
aparatura de ascultare, semln6nd cu un fluierat lung. Se auziri ap,'r
ni ste mormi i el i i ndbuqi te;i un fel de modul ati i vocal e pronunl i rl f
intr-o limbi necunoscuti, apoi o frazA repctatA in mod constant (lr
mai multe ori, pe un ton de la grav la asculit, cu suiquri aproal)(.
stridente, urmate de exclamalii r5guqite. Din fericire, emisirrrcrr
aceasta stranie fusese inregistratii pe magnetofonul lui Lem, asa c,t
Warden a retransmis-o la NASA. Duptr citeva clipe de confuzir..
dialogul dintre baza de la Houston gi Apollo-l5 a fost pruclr(
detumat, singurul contact cu nava av6ndu-l numai difuzorul dirr
F-un birou secret. Atat conversalia care a urmat, cat
!i
transmitcrcir
pe Piment a misteriosului rnesaj s-au fdcut cu uqile inchise, l.r
adApost de orice urechi indiscrete. A urmat apoi o tacere totala, irt;rl
in SUA, cat si in toate celelalte
tiri.
<t e r | | ' r r r r ' t r l ' r t xr Nl l Nnl l l l n I - uMI l
. ] . LUNA
l rri t, h
' ,1,1"' ur(
r' rr pri l cj ul mi si uni l or spal i al e au pemri s sa se
.| rl .rl . .r." i l t,rl ,trrl r rl l .tttra nu are camp magneti c detectabi l
!i
ca
t| | | r.rl l ' l rr, r ,, rl rrrr rl c rl di ati e i n j urul ei . Fl uctual i i l e de tempcra-
r | l r {
| '
I i , . r ' , ur l i r nt ) r l si onant c' +100. . . +120' C zi ua
1i
- 150. . .
l l l t r' l r| | t| | l rrl rrrDl i i , tl eci o di feren(i de temperatura de ci rca
tl l l I rrrr, ,,i \r oi rpl c, datori ti i n pri mul rend l i psei atmosferei .
I l qtrr rl ,,' rl .rrl r:1 rl c accca ci Luna este o si mpl d masi d pi atri ,
Irts
' ,rrr
rr
'
\r' .l i l si | l l l a exi stat ni ci odati vi a(i .
l ,rt.t r,' r| | ,r r' i i l evl | ospcctc care dovedesc contrari ul :
l rr l r,r,tt, l /tl 1 si l 7ft7, astronomi i francezi , engl ezi
fi
germani
drl r' ,D,n rfl r,rl
l )rczcrl l a
unor ci udate pete l ttmi noase. care sc de-
1rl ,t",l l l ,
r,rrpr;r pi l rl i i i ntunecate a Luni i . In 1794, Soci ctatca Regal i
rI ' ,l l | | rl '
' l | | r
I rrrl ra a pri mi t di tr partea unui astronom cngl cz o
r.l rrrr, rr ' .trrrrl i ti ci l rcferi toare l a apari ti a unui obi ect l umi nos pe
rrl t,rl ,rl ,r
' l r' ,(rrl tr
l unar, i ar Franci s Arago a mcnl i onat i n 1820
l hl ,trl
'
i Ir l rnrPtrl unei ecl i pse de Luni , obscn' atori i di n oraqul
l l ,rt| | r : l rrl rt| | l l i l u vi zut pe supnfal a i ntunecata a Sel enei o
r
"r,trhrl ,r
,l , r' l )i ecl c hl mi Doase ce zburau i n foml ati e pc o trai ectone
l ' !rr,r , r r. l cnornenel e ar putea fi atri bui te unor hal uci na(i i
,,tF, tt\,
' l .rr
i rr l l {69 un eveni ment i ncredi bi l a bul versat l umea
l tfi ffl fl '
i l rl l l | | cl c cr.\ter Li nne di n Marea Sereni ti i ti i . studi at ds
| | i l l ,l ' r l ,r,rtt
"n(nni
l l al l si Fl ammari on, di spi rca l i ri urmi ! Doui
. .t
|
| | .l r | | | | | | | rrrrr liitziu apareau dcasupra Mdrii Crizelor lumini de
| | | | | | | ' ,| | i | | | rrrrrbi l c, avi nd forme ci udate (tri unghi , cerc, el i psd sau
, r I l l r| l | rl c 3 ani , Soci etatea Regal a de
Sti i nte
di n Londra a
-t| hl r,rt
,,rl | | r( i rcci rsl i regi une l unari
Si
a consemnat peste 2000 de
,rl rnrr\,rt| | .r\ut)ri r ul l or fenomene ce au fost cal i fi cate ul teri or ca
,rl ,,,r,l rt l rrti rsti cc"- i n 1874, profesorul Schafari k de l a Observa-
r,,rrrf rfrrr l'r,r11rr |otacd,,un ditc alb-strdhrcitor a traversol suPraJala
I ut't t,tt'ttt,ti,kl vizibil vreme indelungatd' ,
iar la inceputul anului
l ' l l i ,r' ,t| ' ' rrnIl ri crrropeni qi ameri cani au putut constata ul ui i ,
,r|drtlr,r ||r rlllc cnltcte lunare, a unor gigantice ziduri gi canale
r,., l l rrr. ,rr(' i rrr ri i mas vi zi bi te ani i ntregi gi care au di sparut
r | l , r l r r , r r r r l ' ) . 1{) .
l rr l l l rri uti c 1950. astronomul bri tani c dr. Herbert Wi l ki ns a
,l F.rrpr' rt rrrr obi ccl l urri nos, care se pl i mba l i ni gti t i n craterul
2l
20
f. Rob( Charroux: Cartea tre(utului miste'bs. Edinra Elit. Ploiesti.
OS. KUHLEN
Aristarh, fenomenul repet6ndu-se absolut identic la 6 aprilie, dupl
cum a raportat astronomul dr. James Bartleft. La 29 irmie, John
ONeill, redactor gtiin{ific la ziarul New York Herald
9i
astronom
amator, studia Luna cu un mic telescop, cdnd a observat in dqerrul
Mfii Crizelor rur imens pod! Ziaristul american era convins ca arc
halucinalii, mai ales ci" observAnd aceeagi zond cu 5 strptimdni
inainte, nu descoperise nimic deosebit, insl dupl cdteva zile dr. H.
Wilkins a confimat veridicitatea descoperirii. ln august 1950,
clebnrl astronom britanic a declarat la microfoanele BBC un lucru
care avea str gocheze intreaga lume qtiinfificl:
,,Pe
Lund se afd un
pod! Are lungimea de 30 de kilometri, Idyimea de 3200 m, indllimea
de 1650 m
si
este probabil artiJicial. Pe Tera, o asfel de con-
sbaclie mdrealii ar
Ji
o operii de artd'. ln sepiembrie 1950,
astronomul sco(ian prof Patrick Moore s-a aEturat celor doi colegi
ai sdi, declarind presei ctr a obsewat de gase ori in 32 de zile
,podul
lui O'Neill". Lumea gtiinlifici i-a calificat pe cei trei: indezirabili,
iar orice tentativl de verificare a comruricdrilor 5tiinlifice
a fost
impiedicatA.
La 6 mai 1954, profesorul american Frazer Thompson de la
Universitatea din Tulone a observat o brcttr nou apIrucl in gigan-
ticul crater lunar Piccolomini, din care pomea o adevtrrati pisti de
aterizare: o bandi rectilinie cu lungimea de 10.000 de metri gi
Elimea de 300 metri. In 1955, dr. Wilkins a observat;i el ciudata
bandi neagri, confrmind exactitatea datelor publicate de Thompson.
De altfel, anul 1955 a fost destul de agitat: inE 26 august
9i
29
septembrie,' astronomul scofian Kermeth Mac Corke a consemnat
in fiecare noapte prezents unui punct luminos pe fata intunecat2l a
Lunii. La 8 septembrie, astronomul William Lambert a semnalat gi
el doui surse putemice de luminit, situate h munlii Taurus, de pc
malul vestic al M5rii Liniqtii. La 26 noiembrie, astronomul spaniol
Miguel Garcia a anuntat ca trei discuri luminoase au survolat zona
de penumbri selenari. Suita acestor descoperiri extraordinare s-a
incheiat in 1956, cdnd aslronomul Robrt Curtiss a publicat in
revista Jly and Telescope a Universitltlii Harvar4 fotografia Cra-
terului Perry, obtinuti printr-un telescop deosebit de putemic. Lipit
de rm crater, pe fr;ia car desptrtea zona intunecact de cea luminat.:l,
se distingea clar un imens X strtrlucitor, ale ctrui brale perpendicu-
lare aveau citeva mii de metri lungime.
in anul 1958, investigdnd suprafata Lrmii, astronomul N. Kozi-
rev a descoperit cu surprindere o licdrire ciudati aptrrind pe satelitul
*tut t'tw neobi$nuit pe Lund tn no(rptea de 6 iulie 1957'
{ltl utu, Raymond Matsuhara, eu
si
16 vizilatoi am obsemat
I nraryr.r, dreqprd, la
fundul
craterului Piccolomini. Desigur'
vlui-o
miscdndu-se, tnsii aceasfi dArd neagrd, dreaptd, nu
'jl,',d
tnainte in crater. Am obsemat-o mai mulle ore' Din
h, dbw
nopli in
sir,
timpul rdu ne'a impiedicat sd mai pivim
lur cdnd, ulterior, ne-am puhtt uita din nou la crater'
n
n mai vedea. Frank Manning, un astronom amator
wtttttt din New Orleans, care a
folosit
un telescop de 15
a fimnalat
acelasi
fenomen,
tn acelasi crater' in curs-ul
htl nryli. Avizat, observatorul Tulqne din apropiere a conJir-
*avrea
lui Manning".
hhnlmt
cste faphrl ca in cadrul programului spalial american
mhiunea
Apollo-l3 a aurt ca sarcint secret?t efectuarea de
nuclcatE
pe suprafala Lunii, in mna craterului Fra Mauro'
$ndo, cu ani in urmd, a fost observadt o activitate Iuminoasd
ttult!.
S-ar putea bdnui ci misiunea secretll a celor trei
omericani afla1i la bordul lui Apollo-I3 a fost aceea de
o potentiali bazi celest?i aflatd pe suprafaJa satelitului
foarte riscant pentru civilizalia terestrS. Asa cum au
fll tri astronauti, explozia unui tub de oxigen la jumatatea
dinft Pement gi Luni (accident care era sd ducd la
cchipajului
qi a navei qi care a dus la ratarea misiunii)
dlktmt unor OZN-uri, care urmdriserd evolu{ia misiunii terestre
tb lo Inceputurile ei. Avertismente similare ar putea fi socotite
tlldcntele
in care doi satelti sovietici, ce aveau aparahua
,fltl
l0 bord, s-a prebu;it pe Pamant dupe o scurti evolulie in
tl I tr|Et
fi
o avut inspirafia de a rc iza o fotografie' Date
llll, rt6t lnlbrmstia cat
fi
fotografia au stimit senza{ie. Era
cvldcrt cl pe Lunt exista o activitate vulcanici sau cA
o ciocnirc cu un corp ceresc oaxecare.
l-r8nk Halstead, directorul Obsewatorului Darling
lnncsota/SuA a declarat intr-u interviu, in anul 1959:
cxtsatercstsu.
4. PLANETA MARTE
I XI I I I I )I i I )OMI NARE A LTJMI I
23
F*,; Dupl
Lunr, planeta Marte este corpul ceresc cel mai bine
{{|0t0ut
dc cdre prmanteni. Diametrul sdu-de 6860 km il situeaza.
iiinfrtnto,
lntre
pamant
qi LunS' fiind de dou6 ori mai mare ca al
24
OS. KUI I I , I I ]
Ltmii (3476
km) qi cam de doul ori mai mic decit al
pimdnnrtrr,
Existi ing
Qi
alte camcteristici ce pot fi comparate
"u
f"..u, .,,,
ar fi: planeta Marte se roteste in jurul
axei sale o dati la 2q de or,.
lr
J / mtnute, tn weme ce
pamantul
are o duracl de rotatie de I I
de ore gi 56 de minute, ceea ce inseamni
"e
,U
-u4iurra
.rr.
doar cu 4l de minute mai lungd (o zi marfianl
=
l, 03 zile terestrc,r.
zrua sr noaptea altemAnd in acelaqi mod.
pe
de alt5 parte, inclinarc..
axei d rotatie a planetei Marte fa$ de planul orbitei sale este ttc
24'48', iar a Terrei este de 23"27;. RezulE, deci,
"a
.i p" V,,,r,
existlt patru anotimpuri similare cu cele de pe
pimani.
ivana iL
vedere ce
.Marte
se rote$te in jurul
Soarelui L
"
airtunp
-"Ji.
.f,.
zzd ce mrttoane de ki l ometri . mai mare decat a
pamantul ui
(15{l
milioane km), rezult?t cI
,,anul.. ma4ian are 6g7 de zile terestrc s
este de l, 88 ori mai mare ca anul terestru, iar anotimpurile martient
sunt^de tot atatea ori mai lungi decit cele de pe
pdm6nt.
In anul 1877, cu prilejul rnarii opozifii a planetei Marte, asho.
nomul italian Giovanni Schiaparelii a anu;Ft descoperirea n"
supralaF planetei a mai multor linii hne, pe care lc_a denun]|r
canali, Cei care au preluat
$lirea.
au b-adus italienescul canoli trt
engfezescul channels. cuvant ce sugereazi o lucrare inginereasctl
S-a.ajrys astfel ca, in 1908,
percival
f_"r"etf, f""aat".uj oU""**
torului-Flogstaf
din Arizona, se anunte identiicarea a nu mai putin
9:
43]^!"."*t. pe suprdfaF ptaneiei rosii.
""
Iung;i .rp;i,ir,.
l"n:3P
qi 5000 de km. Dup6 50 de ani, primete
ce-rcetari facur..
ra rap rocutut cle nave cosmice ar fi ftebuit sI clarifice situatia, tl:rr
proc-esul
a$teptat nu s-a produs.
.
1n.1976. sondele- spaliale americane Viking I
Si
Viking 2 ul
aJuns m apropterea planetei.
de unde au transmis pe Terra aprox i
mativ 300. 000 de fotografii, care au fost stocate ufterior in meirrori,,
calcufatoarelor Centrului naTiona! de dqte rekitoare la sooti,,t
cosmic din Greenbelr,/Maryland,rSUA.
Unete ciudEqenii ale rilie,i,
lur, remarcate incd din 1972, cu oczzia misiunsi Mainer 9, cmrt
din nou prezente,
dar de aceastd data erau mult mai
"l-"-
iriii;;i
s-a incercat ignorarea lor, instr, in anul 19g0, Mncent Di
pietr<i
1r
Cregory Molenaar, specialigti in computere, folosind prograrrrt.
speciale
-
de rafinare a imaginitor, au obfinut rezultate a;t .t,.
spectaculoase qi tulburatoare, incat par incredibile.
,
Dupd cum aratjl Sorin
$tefenescu
in lucrarea Slidarea Timorr
lui',in Cydonia Region (63x58
kn2). ei au pus in evidenp prez.:r4,,
l. Sorin
Sref{nescu:
Sfdarea Tinpului, Editura Zona, Bucuresti 1992.
l l l l l I t [ | X) MI NARL A LI JMI I
I'r ||trr |l c(]ntur aseminator cu al lmul cap uman'
tl{ fiincati cu polii lui Marte, exact pe direc{ia nord-sud,
;pur,
ftr aimpul celei mai hurgi zile a anului manian' un
f rllnr in centrul oraqului ar fi vazut soarele'rasarind chiar
25
I lllurn t lltx) rrr diametru) priveSte spre cer, iar in lumina
Ili,l*ut"n ehrr scobiturile ochilor, nasul. gura barbia qi
llnlnrrtlt{ind si
mai mult fidelitatea procedeului de
larr('tlltori au reuqit s[ fact vizibili nu nunai globii
il-
yoltrrrrrl pupilci. ci qi expresia melancolice a gurii'
'hf
f n ,,uu, numiti Murs Utopia,Di Pieho a mai identificat
rt|||0|ln. Spcciali$tii NASA afirmI ca pana in pEzent'
Il$rrctci
roqii au fost descoperite nu mai pufin de l0
irm
tn,ut" in piatra. Fotografiile
prelucrate pe calculator
*,
M. ,1.
('orlatto
fi
prezentate reporterilor in 1986' sunt
jiipr,
tn.nt in guriic intredeschise ale statuilor poate fi
I ilnf li
dortura. Pentru ca tabloul sa fie_complet, la 15
fil rfc crrpul din Cydonia Region, Di Pietro a pus in
lirl
rnrrltc struchri gigantice simetrice, de formd pirami-
(,(xttunrri perfect simetrice, precis orientate. Una dintre
t$ruitil. dezvaluie existenla unei vaste incaperi pitrate,
ln
pnrfunzime. Imaginile au fost transmise de sonda
lrirc
u suwolat planeta la o indllime de l89l km in
hrxrlieil),
la 3l iulie 1976. Ulterior, sonda spa{iali OD-
b rrlrn, tu 24 august 1993, pentm a fotografia infatiqarea
Mnrra 1i
a piramidetor, a dispdrut intr-un mod cu totul
fl | lolgland, studiind copii originale ale fotografiilor
& l)i Pictro gi Molenaar, a reugit sd identifice structun'
L-t eonsiderat tipice ruinelor unui oraq. Astfel, in partea
I lllxnticei
figuri umane, pare s5 existe o stranie relea de
filiurn
pc o i:p*fu15 de c-irca l, 5x2, 5 km2, aserndnitoare
1|t|6] nrctropole,
pe care publicistul german Johannes von
I rfonrfmit-o cetateo inca$ilor. O structuri' ce poate fi
tll rlrcpt artere principali, conduce direct spre sculpturi
fi
itlhrrntl
thrpl o axa nord-est
-
sud-vest Folosind datele
funtlrt l\rmizate de William Ward expen in studiul planetei
ff {[lrtifrt NASA la Jet Propulsion Laboratory. Pasadena'
i trl n
4i i rns
l a concl uzi a cd. acum l ' 5 mi l i oane de ani ' fi gura
llpnticci
figuri. Aceea;i linie de solstilitl afirma cer-
ir'lrc ai
vdrful piramidei principale, descoperite de Di
OS, KUHLEN
SISII'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Pietro, iar contumrile observate nu depane de ecuatorul ma4ian,
par uriage roti de c5ru(d, fiecare avand cate un butuc qi cinci spite.
._
Capete, piramide, cetatea incasilor, roti...s5 fie u"""t"u
"i-pl" ilnzii optice sau prelucrdri mai mult sau mai pulin intenlionate,
efectuate cu ajutorul calculatorului, a neutrelor imagini originale?
Vor avea ele, oare, soarta celebrelor canale descopiite deichia_
pareUi gi admirate zeci de ani de pe Terra, dar praitic
invizibile de
aproape? Criticile.la adresa ipolezelor lbrmulaie de Molenaar, Dr
Piero, Hoagland si alqii sunt deosebir de virulente, dar argumeniatia
este atat de slabi, incat chiar rmul din principalii
oponeili, Harotd
Ma,surslgr, expert in geologie
ma4iani si seful gmpului-de cer_
cetitori ce au ales locurile de coborare pentru sond;le-rlrt"7& a fost
nevoit sA adrnttl:
,!u
pot aJirma cd n_au
fost
civilizalit pi'Marte,
ci doqr nu cred cd lucrul acesta sd
Ji fosi
posibil-.
_
Cu toate acestea, cateva elemente sunt certe; l) NASA nu a
dat publici6lii
nici o informaqie relevantA despre presupu"el. ,t u._
run anrtlctat_ observate pe suprafap lui Marte: 2) NASA nu a
rnnnnat oltctal lntormatiile care circula privitoare la existenla struc-
turilor respective; 3) in biblioteca de date a NASA au mai r6mas
imagini ale solului ma4ian ce nu au fost analizate; 4) cele mai
recente cercettrri indica faptul ctr ,apa eliberatd pe Marte in urma
Jenomen?tor vulcanice este estimatd ca
trind
echivalentul unui sEat
de
.lichid
gros de 46 de metri, ce ai acopei intreaga plonetd.
Valoarea
line
cont numai de activitatea r.alianicd. Votimit maxfm
de apd pare sd sef tnregistrat acum 34 miliarde de ani si coincide
aproximativ cu aparilia marilor canioane. Rezultetele intdresc
ideea cd, in pima treime a istoriei sale, Marte a
fost'o
planetd
umedd".
5. SATELITII PIIOBOS
,i
DEIMOS
Cei doi satelifi ai planetei Marle erau cunoscuti cu mult timn
inainte de descoperirea lor propriu-zisi,
in 1g77, de clne asrro'-
nomr:l
-american
Asaph Hall. Astfel, Johanncs Kepler a emis, inci
din 1610, ipoteza cd Marte este insotit in miscarea sa de doi sateliti-
iar ca1iva-a-ni mai tarziu, cdugArul Schyrl a pretins cA a vdzut sateliiii
planetei Marte, insa nu a putut demonstrd acest lucru. Fascinantd
este insd descrierea pe care a facut-o Jonathan Swift, in l72j- in
canea Cdldtorie spre Laputa. El nu se mulpmeqte sA relateze doar
despre cei doi satelili, ci dn chiar dimensiunile ior, inclusiv durata
miscirii de revolulie si alte detalii uimitoare:
,,Astronomii lor iSi petrec cea moi mare parte a vielii cercetAnd
,orpuile cereSti cu ajutorul unor lunete ce le intrec cu mult pe ale
n.ra\lre. Acest ayontaj le-a ingdduit sd.-Si extindd descoperirile mult
nui depafte decAt astronomii no;tri din Europa. Ei
qu
alcdtuit un
i lrlog cuprinzAnd 10.000 de stele
Jixe,
pe citd w'eme cele mai
u.tri cataloage ale noasbe nu cuprind mai mult de o treime din
tu.'r'l numdr. Ei au descopeit, pinlre qltele,
doud stele mai micL
\ u salelifi, care se invdrtesc tn jurul lui Marte. Cel mai apropiat
x' a/d Ia o distanld egald cu trei diametre ale lui Marte de centrul
planetei pincipale, iar cel mai indepdrtat, Ia o distan\d de cinci
Primul satelit are o m$care de rotalie de l0 ore, al doilea de
,'1,5 ore. Astfel, pdtratele rotaliilor lor periodice cresc aproximativ
h .ft'eeaSi propo4ie cu cuburile distanlelor de la centrul lui Mane,
nra ce dovede;te din nou, indiscutabil, cd
Si
ele sunt guveruate
rh u< eeaSi lege a gravitaliei care inJluenleazd gi celelalte corpuri
Acegti satelili sunt, in cadrul sistemului nostru solar, cei mai
ruici gi mai deosebili, deoarece orbita misciriilor de revolutie este
rr;nxrpe circulard, efectuandu-se deasupra ecuatorului ma4ian. Dacn
[(hDitem ci reflecui tot at6ta lurnina ca Luna noastra, anrnci Phobos
( | rica) ar trebui sA aiba un diametru de 16 km, iar Deimos
( l c()alea)
,
umrl de 9,6 km. in cazul cA ar fi satelili artificiali si,
rk'ci, ar reflecta si mai multa lumind. ei ar pu(ea fi si mai mici. in
o||ec ctv, sunt singudi sateliti cunoscuti ai planetelor sistemului
rr,$tnl solar
que
ocolesc planeta lor mai repede decat se roteqte ei
trr
jurul propriei axe: in cursul unei rota{ii complete a planetei Marte,
Pholxrs o inconjoarA de doud ori, in timp ce Deimos o inconjoarA
r'rr rr vitezi ceva mai mare decdt viteza de rotatie a lui Marte in
;rrrrl
axci sal e.
l ; *
I
I ll"''..
I . t't""'
S!aelia
I'lxrhx
Diametrul
srtelitului (km)
DistanF pAntr
la centrul
planetei (km)
Perioada de
revolutie
(ore, miriute)
l 6 9350 7h 39'
9, 6 21500 30h 08'
lrr lucrarea Intelligent Life in the Univers, aplrutA in 1966,
rfnulnilul astronom american Carl Sagan
$i
savantul rus Sklovski
rrr h||sitt ipoteza potrivit careia satelitul planetei Marte, Phobos, ar
|'rt|l|
li
(rn
satelit anificial. In urma unui gir de misurdtori, Sagan
29 28
OS. KUHLEN
a ajuns la concluzia ca Phobos trebuie sI fie gol pe dineuntru gi
implicit, este artificial. Conform datelor obtinute, caracteristicile
miqcirii de revolulie a lui Phobos nu concordi cu masa sa aparenttr.
fiind, in acelaqi timp. tipice pentru corpurile goale in
-interior.
Savantul rus Sklovski, directorul Sec{iei de radioastronomie a
Institutului Stemberg din Moscova, s-a raliat aceluiaQi punct de
vedere, deoarece a constatat c6 in migcarea satelitului Phobos este
evidentd o accelerare specificd, nenaturali. Or, asemenea accelerlri
sunt identice cu cele stabilite la satelitii artificiali lansati de pe Terra.
Teoria celor doi cercetdtori a fost luati in considerare de cei
insArcinati cu organizarea programelor spaliale, car au prevdzut in
viitor trimiterea tulor noi sonde catre Marte, ce ar uIma si localizeze
Ei
mai precis pozitia satelililor planetei vecine, precum si observarea
miscarii satlitilor martieni.
6. ASI : EROI DUL TORO
in anul 1964, Samuel Herrick a descoperit o planetd mictr, cu
raza de 5 kn, pe care a numit-o Toro. Faptul iir sine nu ar prezenta
prea mare interes,
linind
cont de numdrul impresionant de asteroizi
descoperili pani in prezent, incep6nd cu masirul Ceres (cu raza de
470 km);i terminand cu cei care au raza de ordinul sutelor de
metri. Unii dintre asteroizi, aga-zi9ii planetoizi (Eros, Amor, Apollo,
Adonis, Hermes etc.) se apropie de Pdmant intr-o asemenea mA-
su$, incat, impreuntr cu Luna, devin vecinii nogtri cosmici cei mai
apropiaqi, in timp ce Toro se apropie de PAmant doar panA h circa
20 de milioane de kilometri, la un interval de un an in ianuarie si
la interval de doi ani in augusr. imprejuriri in care. la prima intah e
trece prin fala Pemantului, iar la a doua, prin spatele lui. Ce este
interesant la Toro?
Conform unei ipoteze lansate la simpozionul de la Stockholm,
in anul 1970, rezultatele obtinute in urma calculelor orbitei, efec-
tuate de Lars Danielsson, pentru 200 de ani in trecut si 400 de ani
in viitor,
inand
seama de influen(a gravita{iei solare gi a planetelor,
au dus la concluzia ci Toro face parte din sistemul Pf,mant-Luna-
Toro. Orbita interesantd a lui Toro, de forma unei bucle deschise,
pe care asteroidul o parcurge in exact l, 6 ani, pare sd fie stabili
$i
permanenti, degi savanlii si in primul r6nd H. Alt?en, continud
sA o
tine
sub observatie. in acest caz. triplul sistem in care suntem
' . 1\ l l t \ l l i l OLULT DE DOMI NARE A LUMI I
'{rlrlr
sll accepttrm
Si
asteroidul Toro, a ap6mt inci din perioada in
rt|rf rur luat nagterc sistemele planetare gi poate constitui o bazi
r.tr clcntll pentm o sondtr cosmici ce qi-ar propune str cerceteze
1rroblcnra
apari{iei sistemului nostru solar.
Analiza caracteristicilor astronomice ale asteroidului Toro l-a
rrrrrrll;5 ps Ludvik Soucek la concluzia, exprimat?l in lucrarea
ll.t,rui.rle unei umbre' ,
cd, daci triplul sistem este in adevtrr stabil
lr
ru sc dezgregA prin
,dezlipirea" asteroidului sub influen{e
grlvitr4ionale sau de altd nanu5, introducerea lui artificialf, printre
rrrrrlt dc alli asteroizi de pe aceeagi orbit! gi cu aceleaqi viteze de
rk.llrrsar,-, este facuttr intentionat, pentru a se putea apropia de
l'nrrnnt din arnbele pdr{i
9i
a displrea apoi in Univers. Calcularea
r||,r rrnoscutelor necesare stabilirii traiectoriei necesiti o munca ti-
t$||r( ll, dar ea sttr in puterea tehnologiei actuale. ln ceea ce prive.ste
rlhrrcnsiunile lui Toro, mlsudtorile deplgesc posibilitdtile tehnice
rur turrlc, dar au fost apreciate in flrnclie de luminozitate qi de
r iprrcitatca de a retine razele solare. Daci asteroidul Toro ar fi
I rxrrlluit din aluminiu sau alt metal, aprecierea mirimii sale ar
rr lrlerr la ordinul a cateva sute de metri. ceea ce sund mai Dlauzibil
tl
| | ur puti n utopi c.
(
i )n<:luzii preliminare
Argumentele prezentate panf, acum dovedesc cu prisosinta
lirptul ctr nesolutionarea gtiinlifrci a problemei referitoare la posi-
I'tltl{tcl cxistentei unor civilizajii celeste nu se datoreazi atat
tr I rlx rrabilit.il(ii gasidi unui firndament toretic adecvat, cit mai ales
Ilr'lnrii premeditate a acestui subiect de cdtre toti factorii res-
porrrubili, motiwl cel mai frecvent invocat in mod oficial fiind cI
{rlr.(trlc vizate sunt de nahli a afecta securitatea na{ionali a
,rlrrlr.lor. Astfel, dupd curn am ardtat anterior, principiile fundamen-
lff fi, rrf c rstronomiei modeme, qi in mod srycial principiul ontropic,
rur rrrrrrui ci nu exclud posibilitatea existenJei unei multitudini de
lllr(r.
(loti|lc
cu ra(iune in cosmos, ci statueaza chiar ideea cf, insdgi
.lrlrlrrlu rctualului Univers este legati in mod intim de existenla
rrfrn' r vrl rrl i krr de ti p humanoi d.
| ) rcric intreagl de argumente, pomind de la obsera(ii astro-
||r||rhc
(lircctc qi ajungdnd pan6 h rcceplionarea unor semnale
hrtsltg('||tc rlc origine necunoscutd, ne dau indicii ca prezumtivele
'
lrlllrrtr! cclcstc nu trebuie c5utate in cele mai indeplrtate colpri
| | rf,flrl S.ucck: R.rnuiala unei unbre, Editura Albatros, Bucuresti, 1984
30
OS. KUHLEN
ale galaxiei, ci pot fi gasite chiar in proxima vecinatate a planetci
noastre. Toate aceste aspecte insa nu constituie dec6t o prim6 etapd
in incercarea de zugrivire a complexei structuri pe care o prezinti
Universul fizic, etap6 ce se continud firesc cu dezvoltarea imoli-
caliilor profi.rnde pe care le-a adus aparilia teoriei gen"ralizate d
relalivildlii, a teoriei supergravitaliei
,i
a conceptului de multi(li-
mensionalitate, pe care le voi aborda in cele ce urmeaz6.
' . I . . I I MI ] I . O( ' ULT DE DOMI NARE A LUMI I
{||'||(11, s-ar putea intoarce, eventual, in locul de unde a plecat.
A, r'ir\tl| ipoteza permite si se presupunl cd o nave spalial5 lansatl
t||tr l| (lircctie
oarecare s-ar reintoarce, dupl un
-anumit
timp, la
l'r rrl rlc plecare, venind insi din directia opus5. In acest mod, o
lrrx' (lrcapttr
s-ar,,curba" cu o anumitd razA, aceastA razd fiind
t"r nrra mtrsura dimensiunilor Universului.
Ir cadrul modelului neeuclidian nu existd margini, dar nici
{lnrlnr
Bol;
intregul Univers poate fi umplut cu galaxii gi stele
9i,
t|| r{ flrli timp, poate^exista un mrm6r finit de gaiaxii
Qi
stele, cuprins
lrlr un volum finit. In felul acesta, geometria neeuclidiani pune la
,llrlrr.filic o cale viabili si atrigatoare de a explica caracteristicile
I tffr)N(1flc ale Universului, ce pare sd fie, pe baza unor anumite
I rrruilcru(ii, un univers finit. Aspectul mai dificil de vizualizat este
, n r(
('slc
doutr tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtual
trrrlroxrbil de vianalizat" deoarece suntem obignuili si apreciem totul
rllrr prutctul de vedere al geometriei euclidiene. De fapt, ine4ia
||rrrrll. dc reprezentare euclidiantr" are origini istorice. Nu cu prea
lrrrlln vn:me in urm5, oamenii inctr mai credeau c5 Plmentul este
lrl{||
l) ci cineva ar fi afirmat ctr Ptrmdntul este rotrmd, c5, daci
r rr
llcca
dintr-un anunit punct gi, mergand in linie dreaptA" s-ar
4lrrrrgc rlin nou in punctul de plecare, afrma{ia ar fi ptrrut fdrl sens.
A||'nrrt, toatll lumea vedea cf, Pamantul apare ca fiind plan gi plrea
ltl|| (lc acns si se suslind altfel. Ideea sfericitltii PAmantului a fost
l'r lrxr'l)ul doar in planul ideilor, pentru ca abia mai apoi sA fie
r or tl[ ll|tr de marile descoperiri geog-rafice.
Mcrgfind oarecum pe aceeali cale, Einstein a postulat un
llllvctr sferic, fdrf, rnargini gi cu un volum finit. ExistE instr gi
, lllr.vu rlcoscbiri. Prima din ele consti in aceea c6, vorbind despre
l'irrllrl. ss considerd o curburtr bidimensionali, in timp ce pentnr
I lIt!r.rr t urbura este tridimensional5. O alti deosebire este cd pentru
l'nrrflrl. r(lcv6rul ideii a fost demonstrat, in timp ce pind acum nu
a ft*f nrlrrsll vreo dovadd asupra curburii Universului. Teoria ge-
th tttlt. ttttl d rclutivitdlii s-a dovedit a avea un potenlial de predic{ie
r,,rrrurr rrlril, clrc nu a fost intuit de la inceput in intregime. Impor-
tarl{
'
(
ut|(iik)r acestei teorii constl indeosebi in faptul cA exprima
"1r.,
lr,l, rrrrci lb4e fundamentale a naturii, gravitalia, in termenii
||fir.l {l||rr t[ri spatio-temporale, determinate de materia pe care o
' ''rflfrf'.
I nrl indoiald, teoria generalizqtd a relativitdlii reprezintd
rrrrr rftrr r clc nrai rcmarcabile realizai ale inteligentei umane, unele
rltl prnlrr'lri rlhniindnd latente o lungd perioadi de timp dupA
r l r l r l t l l t , . Al cr r r i n vedcr e:
7. TEORTA RELATTVTTATTT
$r
GEOMETRI A UNI VERSULUI
Primul model teoretic al Universului pe baze relativiste a fosl
propus de Albert Einstein, in 1917.
pe
attmci nu era inca lare
popularizati deplasarea spre rosu a spectmlui galaxiitor (descoperiti
de Sl i pher. i n 1914, si enunpta ca l ege de Hubbl e. i n 1929). astfet
cd modelul einsteinian presupune, de asemenea, un univers static.
Deoarece modelul prevede cd Universul nu se poate
intinde la infinit
in gol. s-a adoptat ca iporezi de lucru ideea ca spaliul nu
F,oate
fi
euclidian, ci prezinti o curburA pozitivd, generat?i de o formtr
convexd. Prelucrarea matematica a modelului einsteinian a dus Ia
concluzia c5. in cazul in care ipoteza este corecta, atunci raz:l
spatiului culb finit ar putea fi dedusi irnedjat, cunoscdnd un sinsur
parametru: densitatea Univenului. in urma misurdtorilor f6cute-dc
astronomi, dupd evaluarea numdrului de galarii, a maselor si a
distanlelor dintre ele, s-a oblinut raza Universului de circa 3x l0l0
ani-lumin6.
Cecil Folescu precizeazb in lucrarea Ce este
(Jn
iyersul?. farit')l
cd observal i i l e astronomi ce au aral at cA gal axi i l e di stante au vi i ez,.
incompatibil cu modelul neMonian al Universului infinit- dar cr.t
impasul poate fi depAsit dacA se rcnunti la modelul inruitiv si sc
face apel la geometriile neeuclidiene. in ce constau acesteai irr
geometria euclidiand, postulatul al cincilea afirmA cf, distanta dintrc
doud linii paralele este constanl5. Daca se accepta. instr, altr,
postulate, anume cd doui linii paralele pot fi convergente sau
divergente, se pot obtine sisteme logice perfect coerente, adicit
geometrii neeuclidiene. Folosind una din geometriile neeuclidienc.
Albert Einstein a elaborat un model al Llniversului
finit in volun.
Argumentul foi osi t de el pentru a postul a acest modi l este acel a.:t
o linie dreapti prelungitA indefinit in ceea ce se numeste geometrirl
JI
OS. KUHLEN
a
a
expansiurea Universului, suslinutll de deplasarea spre ros,u a
spectrului galaxiilor;
cubura continuumului spalio-temporal;
migcarea de precesie a planetelor;
o devierea razelor de lumind in cAmp gravitalional.
Faptul c'in boria generalizatd a relalryitdli, geomekia spatio-
temporala este asociatji printr-o ecuatie distributiei materiei in
Univers, se ajunge la concluzia ca solutiile acestei ecuatii vor
cupnnde toate geometriile posibile ale continuumului spa{io-tem-
poral. Necesitatea respectArii celor doui principii cosmologice fun-
damenlale, ornogenitatea si izotropia Universului, duce in mod
inevitabil la trei soluui posibile. in primul nand, este vorba de spatiul
obignuit euclidian, in care sunt valabile postulatele lui Euclid: linia
dreapti este drumul cel mai scurt intre doui puncte; printr-rm punct
se poate duce numai o singuri paraleli la o dreapti. Referitor la
acest aspect, in teoria relativitatii a fost introdusd noliunea de /rnb
geodezicd pentru distan{a cea mai scurtd dintre douA puncte, care
este tocmai drumul urmat de o razA de lumini intre prmctele
respective.
O a doua posibilitate o reprezinti spa(iul tridimensional sferic.
Sfera tridimensionald este definitii matematic printr-un gnrp de
patru puncte intr^-un sp^atiu^ euclidian cu patru dimensiuni. care
satisfac relalia xzlyl-zz+wz-l. Curbura sferei este cons(anta si
pozitivd. Pe o sfertr, geodezicele ini{ial paralele, converg. A treia
posibilitate o reprezinti spa$ul hiperboloidal tridimensional, care
esle definit. de asemenea, printr-un grup de pah-u numere in spaliul
eucf idiar cu patru dimensiuni, dar care satisfac relaga x2-f
-?-w2-
:
l. Curbua hiperboloidului este negativd si ca urmare, geodezicele
sunt divergente. in acest caz, geometria spa{ial6 tridimensionald a
sa este similara cu o geometrie particulari bidimensionali: zona din
jurul
centrului unei suprafe{e in formd de sa. Trebuie remarcat cd
exist?i o diferenli foarte mare inhe spatiile euclidian gi hiperboloidal,
pe de o parte qi spaliul tridimensional sferic, pe de alti parte: atat
volumul spaliului euclidian, cat
9i
volumul spaliului hiperboloidal
sunt ambele infnite, ele put6nd fi extinse ftuA limite in toate
directiile; volumul spaliului sferic, in schimb, este finit. Asociind
aceste trei tipuri de spalii Universului, se poate spune ci Universul
ests inchis, dacd are caracteristicile unei sfere, sau cd este deschis,
dacd are caracteristicile unui spaliu euclidian sau hiperboloidal.
Cum s-ar putea determina direct daiar snri;. :
cste curb? O calc
! t . , | | n |
()( (, t -. t
l )U DoMI NARE A LUMI I
t|r lt tolo$in:r proprietttilor geometriei triunghiului pe cele trci tipuri
rl ,.rrprrrl i .l c' . rcsfrecti v suma unghi uri l or unui tri unghi .
-l ntr-un
spati u
llr ltrlurn. srrma unghiurilor-unui trirmghi este de 180u, in cel sferic
{[||rr cric mai mare de 180u, iar in cel hiperboloidal suma este mai
rllr n
(1..
I llou. Practic ins6, aceasti verificare ar presupune masu-
rtltorl
|c
distante cosmice, fapt ce nu poate fi realizat in prezent.
Vr,rrti(flri ldcute pe Pamant, cu triunghiuri avAnd laturi relativ mici,
lr lur
(lc
60-100 km, au confirmat spaliul euclidian... Totqi,
rrlrrr.rvn(iilc astronomice au demonstrat un lucru extrem de impor-
t{lt rlcvicrca razelor de luminA injurul Soarelui arati clar ci spatiul
rlt|l
lrrrrl
Soarelui este cu sigurantl neeuclidian. Care ar- fi, totuqi,
1.\rr.'tria
universului: phnA, sferici sau hiperboloidald? ln prezent
lrt r'
lxrrtc
da un respuns precis, dar cele mai multe dovezi existente
rr{t[ un Univers deschis, cu geometrie hiperboloidald.
I I ) GEOMETRI A SPATI ULUI
MULTI DI MESI ONAL
I hrrrl din conceptele firndamentale ale geometriei este acela de
ltuttt:thne. Suntem obignuili cu reprezentarea unui punct pe o linie
Itl|llr-o
singura dimensiune, cu cea a unui punct pe o suprafa(d
Ir
tr
(loutt
dimensiuni gi a punctului in spaliul fizic prin trei dimen-
rl||||l l)intrc acestea, primele doui exemple sunt adevArate doar in
*ru hrg, dar tridimensionalitatea spatiului a fost rnultd weme
| ||tul(lcrt|t! a corespunde exact reantaii. Abia dupd aparitia me-
r'orh il cirsntice, presupusa tidimensionalitate a spa$ului a devenit
[ rrrlrrcct de intense investigatii teoretice. IncI din anul l9l9 a
l||rt lxr$rttr ideea cd spaliul ar puta st aibd mai multe dimensiuni,
lx
t|| lr( rnrilc cercet6torilor T. Kaluza
Si
O. Klein, care au elaborat
| |
'r
l. rlc rnodele de spatii multidimensionale in asocia{ie cu diferite
m{rh.lc rlc microfizicii. O astfel de teorie multidimensionaltr, care
$ In|| urll ir1 prezent de o aten(ie deosebiti din partea teoreticienilor,
ttrL. lo(r u supergravitaliei- Aceasta este o extensie a teoiei ge-
rt\tll.\tlt' u relativitdfii, care
Wrmite
elabomrea mai multor modele
rrrrrltkltrrrcrrsionale, numdrul dimensiunilor diferind de la un model
h nl t r r l .
flo;r ccf mai elegant aparat matenatic al teoiei supergravitaliei
1rirlrn. pcntru spatiul cu l0 dimensiuni, este foarte probabil ca
rl.rlrr rll uih[ un nutnar mai mare de dimensiuni. Presununild ctr
34 OS. KUHLEN
spa{iul este dodeca-dimensional, atunci teoria sugereaztr ctr in
perioada foarte timpurie a Universului, toate cele 12 dimensiuni
s-au bucurat de un statut egal'. De ce, insi, in prezent se observi
doar trei dimensiuni spaliale? Potrivit teoriei, dimensiunile nu ar fi
doar speculatii geometrice, ci ar putea avea realitate fizici gi totuEi
si rAmana neobservate din cauzS cd ar'fi inE$urate intr-o suprafate
multidimensionaltr. Aceasta infAsurare a dimensiunilor suplimentare
ale spatiului este consideratA ca o
,,compactare" datoratA cdmpului
gravitational, posibil asociat cu un alt tip de cimp inc6 nedetectat.
Ideea de,,compactare" sau
,,infdqurare" a celor noui dimensiuni
suplimentare este atractiv5 pentru teoreticieni, deoarece poate fi
asociatd modelului inflalionar al Universului. Poaivit acestui model,
for{a motrice care a suslinut procesul inflalionar este generat?l ca
un produs secundar al fo4elor care se manifesti prin dimensiunile
suplimentare ale spafului.
Chiar daci mai raman multe de facut in domeniul cerceulrilor,
teoria supergravitaliei este foarte atrigatoare. Degi cosmologia
prezentului consideri ci nu pot exista dovezi despre starea cosmicd
iniliali, deoarece toate informaliile despre ea au fost distruse in
timpul fazei inflalionare, Universul observabil prezinti, totu$i, am-
prentele proceselor ftzlce care au avut loc de la declansarea proce-
sului inflalionar. Timp de milenii omenirea a crezut ci nimic nu
poate apdrea din nimic, dar astizi gtiinla admite c5 este posibil ca,
aparent, totul si vini din nimic, prin legi ale fizicii. Pentru a inlelegc
mai bine conceptul de hipercpayiu (spaliu multidimensional), voi
apela in cele ce lumeazA la studiul catorva cazud particulare:
. Un punct are zero dimensium.
o O linie are o singuri dimensiune. Orice secliune a liniei
reprezlnta un punct.
o Cercul are doub dimensiuni. Orice secliune a cercului
reprezintd o linie .
. O sferi are trei dimensiuni. Orice sec{iune a sferei reprezinti
un cerc.
o O hipersferd cvadridimensionalS are patru dimensiuni. Orice
secliune a hipersferei reprezinta o sferA-
Continudnd logica, orice sectiune a unui obiect hiperspalial
n-dimensional reprezinti un obiect hiperspa(ial cu (n-1) dimensi
ruri.
linAnd
cont doar de cele trei dimensiuni ale spaliului si de cea
' . I . . I I I \ I I JI
( X' I I LT
DE DOMTNARE A LUMI I
,r trrlnrhri, putem afirma cA, pe scartr larg5, Universul observabil
,rr, ,r \tnrcl rrr,i cvadri di mensi onal d. i n cadrul acestui a. campuri l e
tr,rt
rlrlionalc au rolul de a schimba energie, fdcand legStura dintre
'
\ r'rrrcntcle locale din intregul Univers. Privite in acest mod,
, rrr,rplr. lirr{ele qi variafiile entropiei sunt cuplate permanent la
I lrrtr|.rs prin legaturi gravitationale. insS;i strucrura cvadridimen-
rh'||irlil Universului obsewabil este o manifestare a gravita(iei,
'
rrtc ft'l|gll totul laolalt.?i, iar timpul ce curge este o masurd a energiei
,| | h.
' i tri l l t
tc structura Uni veBul ui .
ljrtrl din principiile fundamentale ale fizicii se referl la or-
grrrl/rulr cnergiei pe nivele cuantice. Extinz6nd acest principiu
Fi
nlqrrl organizirii energiei in spa{iul multidimensional, ajungem la
'
f frff fffrirf cI hipenpaliul pfate prezenta, asemenea spatiului tridi-
rrrr,rrrrrrrrl l cl asi c, o cuanti zare a ni vel el or energeti ce. i n pl an cosmi c,
,rr |nrrtrr irnplici existenla unei structuri complexe multidimensionale
f{'flfrfr
l(xrtc corpurile ceregti din intregul Univers. Aplicalirle teoiei
ru1tfl
l4trtyitaliei
referitoare la obiectele cosmice demonstreazd cA
dlnl lrrnr, cet si toate celelalte corpud ceregti sunt structuri hiper-
rl{tl lc, li)rmate din ansambluri de sfere apa4indnd unor spatii
lrlrllrrc||si()nale,paralele", dar situate pe nivele de potenlial hiper-
.lxrl|nl rlilcrite, fapt ce explicl imposibilitatea realizirii unor obser-
\ {(l l rht(.(tc i ntre acestea.
l{ljl () confirmare modemd a afirma{iilor ficute cu o deosebitl
rlnvlrirrrrc de matematicianul John Dee, cel care a pus bazele
tlllr(llhc
rlc imperiului maritim al Angliei secolului al XV[-lea.
I uttlinnr lui Jacques Bergier, John Dee considera cd proieclia
'
{rhrl|lrli(I Mcrcator nu este decat o priml aproimare gi c6, dupi
,ll i||], I'n|lriintul nu este perfect rotund gi este format din mai multe
rrh,rr' ,,rrprnpusc,
alineate de-a h,mgul unor alte dimensiuni (iso-
rlldlhr) l l l| sustinut chiar ci intre aceste sfere ar exista puncte sau
I hldt rrl)rrlilc de comunica{ie si in acest fel Groenlanda se intinde
l c l | | l l rrrt rl (.l supra al tor pamanturi decat cel cunoscut. i nsi sti nd
'hl'rr,
Ir,
lllngtr regina Elisabta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda,
lrerltr
{ rtvflr ucces la alte lumi.
I rk' rurrnrcabil fapd ce John Dee a afirmat incf, de acum
l|rl
r |!r olr rcrlitatea existentei hiperspa(iului, qi a rners chiar mai
rhF$le, ir|rlarilnd ci, din pr.rnct de vedere hiperspa(ial, Terra repre-
.l ll r nl$rurblu de sfere, ce au suprafe{e de comunica{ie intre
rb |
'|t(r,
.rl('njlc
sunt, din punct de vedere geometric, tridimen-
'h|t|{|r.. 'l.r
.{
rl plasate pe nivele energetice hiperspaliale diferite.
35
l. Cecil Folescu: Orr. c/., Editura Albatros, Bucuresti, 1988.
OS. KUHLEN
"I"
I I liiI II (X'ULT
DE DOMINARE A LUMII
lr rhlilnrritii temporare sau permanente ale unor obiecte sau ale
llt
lr.lor
care patrund in zona de actiune a acestora.
Irr crrntinuare voi prezenta doua tipuri distincte de porli hiper-
\t\tlh,l+
li
anume o experienla realizattr de Marina SUA in timpul
l,lrrt rlc-rl doilea rlzboi mondial gi un fenomen natural ce are loc
f f f f f xxl spontan, respctiv expeimentul ,,Philadelphia" si renumitul
lt
xhi al Bermudelor.
I, I' XPERIMENTUL
.PHILADELPHIA"
f rlr:ca de la care s-a plecat in realizarea expei'mentl,llui
,,Miraj",
l tr
(onstituit
aprofundarea cercetirilor dezvoltate de dr. Francis
llltlcr, rcferiroare Ia tehnica demagnetizirii navelor, ca o con-
lrrlrllsrrr]l in fala minelor magnetice extrem de periculoase, inven-
l{lr rlc gcrmani in anii 1930. Experimentul ,,Mircf', cunoscut mai
rrlcr rtrlr numele de Experimenlul ,, Philadelphia', a fost o expe-
rh,||ln sccreti efectuatl de Marina SUA in 1943, cu scopul de a
h,{tr cl'cctul unui c6mp magnetic putemic asupra unei nave de
i||lnnlirttr. Acest camp foarte putemic era obtinut cu ajutorul unor
lltr||r'rt|loarc
magnetice, pulsatoare qi nepulsatoare, iar rezultatele au
l rl
Pc
cit de uluitoare, pe atit de importante, dar cu efecte
rrltr'r roirrc nefaste pentru echipaj. Conform ahrmaliilor ficute de unii
rrr||rtorr oculari, cimpul de fo4i a actionat intr-o zon5 de formi
rlr.r rrlirlll alungiti, care se intindea pe o ruzi de peste 100 de metri
lr
lurul
navei. Orice persoani din interiorul acestui camp avea o
lr'urfl vogtr, nelimurittr, iar din afara sferei nu se putea vedea decat
|lrlrr ltinc conturatf, a carenei vasului in api, bineinteles cu condi(ia
ri ll(' urlicient de aproape de linia cimpului. Conform unor mdrhrrii,
rrrvr cxpcrimentalf, a dispSrut de la docul din Philadelphia gi dupi
r lll(,vr rrrinute a apirut in alt doc, din Norfolk, Newport Merys, in
tdltl||||cu ltortsmouth. Ulterior, nava a disp6rut din Norfolk gi s-a
relrl rr in portul Philadelphia, in numai cateva minute.
lr tintpul experimenhrlui, pe masurA ce intensitatea cAmpului
r.rt
llflr,
unii membri ai echipajului au inceput sI disparA
Qi
nu puteau
ll rh,l('( lrr(i dccat pe cale tactib. Ca sd devind din nou vizibili, trebuia
hrhrrln cl'cctiv o tehnictr improvizattr de atingere cu mainile. Alli
trrnrlrrr ui echipajului au fost smulqi din spaliul tridimensional si
tttt nrr rruri putut fi detectati;i adu;i la normal decit cu ajutorul
rlrrl rrllrrt|l clechonic special. Ulterior, cei mai mulli dintre partici-
37
Din aceasta cauz5, eventualii observatori ce trAiesc pe
ele. nu oor
sesiza existen{a celorlalte corpuri ceresri similare.
p;rt
"
; ;;;"_
rnare mai facild, voi introduce corr"eptul de isospaliu,
""
a""Jrn_
:t:az6
to9ljralea corpurilor tridimensionale
.e t"rm.a2a an*_lf"f
Sperspatral.
Considerentele prezentate
anlerior argumenteaza posr_
o|lrulrea exrslen(er unui numirlaz de lumi paralele tridimcnsionale
din care face pane qi lumea noastri. intre aceste lr_i ;; ;;;;
zone de_ c,ontact, ce permit trecerea materiei in ambele sens .
Tranzihrf dintr-o lume in alta se realizeaza p.in
^u_n,,rni
"i.'rJr,
hiperspoyiale,
la caxe mi voi referi in
"ontinu-".-i*;;;;;" in plan microscopic poate explica modul d. prod;.;.
-;'
;;,
renomen
,,stranju.. din domeniul fizicii elementare,
,i
anwne efectut
de tunel..ce se intelneste la stripungerea de citre r:nele paniiule
a
unor banere de potential
mult mai mari decat le permiie
energia
lor specifici.
Admi6nd cd intre sferele ce formeaTa ansamblul hiperspatiar
al planetei
noastre exisra anumite puncte a. Iegatura,,i
ii,ia"O""-,
ca principiul
anropc admire faptul cI gi p. .it.t"tr.'.f.r"
t...rt .
mcrmenstonle paralele pol exista observatori humanoizi, se oun<
nreDarea; dq ce presupusel e
ci vi l i zal i i i sospal i al e nu,,i nvadeLa.
olmenslunea noastrd? Rispunsul la aceastd intrebare este legat de
lrSanrzar.el
cuanlica a energiei gi esre deosebit de simpla: nu iurem
u.,rnvadal r-.
deoarece fi i nl el e humanoi de di n spal i i te tri di men_
sronare paratele nu po( supraviefui in Universul nostru decat Denlru
scune penoade
de timp, datorit incompatibilitilii
dintre nivetul
energetic hiperspalial al Terrei si niveiul energetic hiperspatiai
personal
al indivizilor respectivi.
Lirerahrra a.
-I.ipufi.'n
pi.fu"i
conceptul de hiperspaliu
$i
l-a legat de posibilitaiea
,,."rr.arii:
enorrnetor dtstante cosmice care despart civilizaliile din diverse
col{uri ale Galaxiei. Cel mai sugestiv exemplu il poate constitui
f\lmul Rdzbo iu I Ste te I or
-
PORTI
HI PERSPATI ALE
Una_din cijle mai putin ortodoxe de ..scunare., a distantelor din
spapui tlzrc
_tndimensional.
dar qi de accedere in universuri iso_
spalrale paralefe
este aceea a utiliztrIii porSilor
h.iperspaliale,
ce
Wl
ti generate in condiliile prezenlei
unor campun magnehce exFem
::
pll::Pcl
posjbil de rp.ali-ar prin utitizarea rezonanlei
sistemetor
energettce. pnncipalele
eGctele ale ac[iunii acestor,,poni..
constau
OS. KUHLEN
panlii directi la experimente au fost intema{i sau au murit. De$i, in
general, capacitatea lor psihictr s-a ascutit, oamenii au fost vatimati
de efectele transmutErii, disp4r6nd gi reaplrdnd temporar, fie acasd,
fie merg6nd pe stradtr, ori st6nd in baruri sau restaurante, spre
constemarea celor din
jur.
Conform afrmaliilor facute de William Moore qi Charles Ber-
fiz in fucrarea Experimenul Philadelphia-Proiecul Invizibilitatet,
incepuhrl dezvaluirilor cu privire la experimentele efectuate de
Marina SUA il poate constitui data de 13 ianuarie 1956, moment
in care astrofizicianul dr. Morris Ketchum Jessup a primit prima
dintr-o serie de scrisori ciudate. semnate de un anume Carlos
Miguel Allende, in care acesta ii cerea lui Jessup sd insiste pe langd
autorit6li, pentru a determina continuarea cercet.?irilor referitoare la
teoia cdmprlui uniter aI lui Einstein. Allen insista asupra faptului
cd Einstein era mai interesat de filosofie decdt de matematic6 si
afirma cE dr. Franklin Reno (pseudonim) a verificat teoria lui
Einstein in scopuri imediate qi cd rezultatele au fost folosite in
practicd. Conform afirmaliilor lui Allen, un distrugator, c:rr se afla
pe mzu cu tot echipajul sdu, a fost fdcut invizibil:
,Nava era DE 173. Dr, Einstein a super-eizat o parte a
experimentului...
$tili,
de
fapt,
eu am Mgat mana in acest unic
cdmp de
forSe
care se desJfuura, puternic, in sens invers acelor de
ceasomic, in
jurul
micului vas expeimental. Am simfit rezistenla
opusd de acel oimp de
fo4e
brulului meu
ti
mAinii mele intinse in
curenhtl lui zumzditor-rezistent-motric. Am piit cum aerul din
jurul navei devine inceti$or mai intunecat decAt resfi.tl. Dupd alteva
minute s--a ivit un nor de ceayd wrzuie,
formatd
cred din particule
atomice, iqr nava a deyenit invizibild pentru ochii omeneSti.
Cu toate acestea,
forma
precisd a chilei
Si
a carenei era
desenatd precis in apa oceanului, ca
ti
cum acel vas
Si
nava mee
ar
fi
plutit bord l6ngd bord. Da, astdzi pot sd spun toate ocestea,
dqr atunci <ai i--ar
f
pdsqt? .,. fncercdnd sd desciu sunetele
produse de cdmpul de
fo4e,
in werne ce inconjura DE 173... a
inceput ca un bazA , a crescut rapid in intensitate, ajungdnd un
4.mzdi, putetic, ca un torent ndvalnic. Cdmpul avea un strat de
electricitate purd in jurul lui, pe mdsurd ce se desJfuura. Acest
curent era destul de putemic penh'u a md
face
sd-mi pierd
echilibal
Si,
dacd aS
Ji fost
in intregime in inteiorul acelui cdmp
rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
lt' li4e, cu siguranld m--ar
Ji
dobordt... pe puntea vasului meu.
It r ula cam a
fost,
corpul meu nu afost in intregime tn interiorul
'tLtlui
cdmp de
forpe,
atunci cdnd el a atins densitalea de curent
nn.timit, repet, densitatea, ata cd nu am
fost
dobordt, ci numoi
nulnu mi-a
fost
impinsd inapoi de curentul cdmpului".
latA ce scria C. M. Allende intr-una din scrisori, referindu-se
hr uplicaliile tehnice
Qi
la viitorul omeniii:. ,,Invocafia dumnea-
t\\t;tnt cdtre public de a merge in masd Iq reprezentanfii lor
$i
de
t ocu presiuni suficiene la locuile potriite
$i
in numdr potiit,
lv,ttn.
a se obfine cercetarea teoiei unitare a cAmpurilor nu este
le,loc necesard. Ultimele calcule ale lui Albert Eirctein,ldcate strict
1wuru
propria sa edifcare, referitoare la evolutia civilizaliilor
ru.'ne:iti comparativ cu dezvoltarea caracterului general al oame-
nlhr, au
fost
de ajuns penlru a-l ingrozi. Se spune astdzi cd teoria
rtt
(ile <incompletd>, dar ea e completd, Dr, Bertrand Russel
,|[t,rli e cd omul nu este pregdtit penln ea
Si
nu va
Ji
pdnd duld
d trcilea rdzboi mondisl".
.
Accasta scrisoare l-a mirat foarte tare pe Jessup, cu atet mai
|txrll cu cat ea fusese trimisn din Texas, desi adresa era din
l'crrrrsylvania. Dupd cum se observd, descrierea fenomenelor se
$rcnrrrlntr intr-o mare masura cu cele facute de supravietuitorii sau
rlrlorii dispariliilor din Triunghiul Bermudelor. Mai mult, conform
rrrror informaJii culese in timpul investigaliilor, se pare cA a existat
r r rrrlivid, care a participat direct la expriment gi care a urcat chiar
h brxlul navei in cauz5, unde a dus o misterioasi cutie neagrS.
I lltr.rior, Jessup a fost chemat la Oficiul pentm Cercetdri Navale
rlhr Wnshinglon, unde spre marea sa surprindere, un ofi(er i-a
Itrrrrllnnt o copie a propriei sale lucriri: The case
for
the UFO-s,
Ittft rrrrrilndu-l in acelagi timp ci volumul a fost dedicat amiralului
N I rrrth, qcful Oficiului de Cercetiri Navale. C6nd Jessup a deschis
l cn. I observat cd cineva fdcuse o adnotare amdnuntit?la studiului
rlrr rlcrprc OZN-uri: trei grafii diferite au fost atribuite convenlional
l kr ln(livizi numili simbolic
,,A', ,,B"
qi
,Jemi". Des.i nu trebuie
rft,lrrrl rxrsibilitatea ca adnotdrile sd fi fost facute de trei indivizi
r, .r lrr
nus
la cale cea mai elaborati si f6ri sens pacaleala din
hl rl..
('cl|
mai plauzibili explicalie ar fi aceea ci notaliil au fost
lfu rlr.
(lc troi indivizi care sunt membri ai unei civilizatii p5mantene
txrl vc(lri, cu depline cunoqtin(e despre originea OZN-urilor qi
rlerprr urrurnitc realit?ifi qtiinffice remarcabile. Cei trei necunoscuti
|tlrl drl(.ncr ffoganli gi nu prea fac eforturi si-gi stipaneasc5 ironia
lltll rh, ,,lronro sapiens".
39
38
L Charles Berfitz, William L. Moore, Experimentul Philadelphia, Editum Enci-
clopedice, Bucuresti, 1994.
br
OS. KUHLEN
Dupd o rapidi evaluare a continutului, dr. Jessup a recunoscut
aceeaqi ortografie ciudattr, folosirea majusculelor gi a punctuatiei
caracteristice misteriosului sdu corespondent, Carl Allen. Oficiul de
Cercetiri Navale i-a solicitat lui Jessup cele doutr scrisori de la
Allen, care imprcuna cu copia adnotatl a volumului au fost repro-
duse pentru a fi studiate de cdtre cercetdtorii Marinei. Jessup gi-a
inceput prima parte din The case
for
the UFO-s prin a observa c5,
la 24 irmie 1947, au fost semnalate cateva farfurii zburatoar langi
Mount Rainier. Referitor la aceasta, notele enigmatice fac referire
h doun tipuri de fiin(e care au cucerit spaliul: L-M par str fie
prietenosi sau indiferenli fa!5 de plmdnteni, in rteme ce S-M smt
ostili. Deqi aparent este vorba de doul civilizalii celeste, nu este
exclus si fie vorba de doud civilizalii isospajiale dezvoltate ale
Terrei. Allen qi comentatorii mistedosi par a fi entitdli L, ori par a
privi entiti$le L mai favorabil decat pe entidtlile S:
,,8": ,Jtlu-\i face
griji, Jemi, acelea erau nave L-M, nu oameni
S- Sunt un tip imbundtdlit
ti
erau nw ai intr-un zbor de antrena-
ment. Din cauza asta, conducdtorul lor a interconectat cdmpwile
de
forfd,
pentru a-i tnvdla telecontrolul orizontal
Jdrd
a provocq o
opire din cawa
fricii"-
,,8": ,$unt
de acord cd un cdmp de
fo4d
poate sd
facd
un om
sd zboare, deoarece am vdzut a.ta ceva
$i
cunosc
;i
cauza acestui
zbor. In 1951, oernenii de $tiintd de Ia
(Jniversitatea
din Paris au
demonstrat acest lucru "
-
,A": ,Experienlele
cu cdmpul magnetic ale Marinei SUA din
octombie 1943, au
ficut
invizibile nava
si
echipaiul. Rezultate
inspdimdntdtoare. Foarte alomante...Din
fericire,
cercetdile au
fost
oprite!"
Cand Jessup amintegte de anumite ciudiFnii, cum ar fi uneltele
din oFl glsite in straturi de ctrrbune te4iar, fasonat de o tehnicd
avansati cu cel pulin 300.000 de ani in urmt qi de posibilitatea
existnti rmor civilizafii anterioare lui
,,homo
sapiens", cei trei
comentatori par incurcali gi amuzii:
,,A": ,fiinstein
nu exista pe ah.nc| dar
funcliunile
nanrale ale
universului nostru
ti
ole acestei planete au mers desfiil de bine
Si
ldni
el".
,p": ,J,{u
vor admite cd omul nu esE nici dominant, nici singura
fiinld
dotatd ca raliune, niciodatd: mAndria!"
Referindu-se la problema pustr de Jessup, dacl aviatorii pot fi
,,inghetalf'de
citre nave spa{iale qi transportali in interiorul unui
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMN 4T
rcut invizibil, ,,B"
rispunde: ,Dacd
ar
Sti
asta din experienld
pntpie
si-ar line
gura
si
n-ar mai scie sau vorbi de astu cAk
dle ar avea, N-ar putea sd vorbeascd, pentru cd, vezi tu, Jemi,
/'ifta iSi paralizeazd simful timpului
si
anuleazd cunostinlele
si
memoria. Asa cd rut $tie nimic, nici n--ar oveet de unde. Doar
lxlnuiegte " .
lntr-o introducere la studiul fdcut de Oficiul de Cercettrri Navale
mfcritor la scrisorile Allen qi la textul adnotat al c[4ii lui Jessup,
Itn investigator remarca rm mare numar de termeni, ca: nava-mama,
ntva-cas6, nava-mo4ii, Marea Arctr, marele bombardament, Marea
Intoarcere, cdmp de fo46, ingheluri profirnde, clSdiri submarine,
|lpcrc spatiale, nave-cerceta$ campuri magnetice gi gravitalionale,
tlt0turi de diamant, raze cosmice, exploratori submarini, intarsii'
tolopatie, invelig incandescent, puncte nodale, vortice, retea mag-
mllcl etc. De asernenea, cei trei se referi in cuprinsul adnotirilor
h originea unor uragane gi nori ciudali, a unor obiecte cizute din
uor, urrne stranii qi alte lucruri care nu au fost explicate inci... ln
dfmineaJa zilei de 29 aprilie 1958, dr. Jessup a fost gisit mort in
m|'ina sa, la Dade County Park, Florida. Polili$ii care au anchetat
$t,Ul au prezentat decesul ca pe o sinucidere: un furtrur fusese atalat
lr lcava
de eFpament qi strecurat in interiorul maqinii. Martorii
rrrrtincau instr cd, in momentul in care a fost descoperit, acesta mai
o|n inca in via{5 qi mai putea fi salvat, aga inc6t unii considerd cd
cl r fost ltsat sd moar5.
fnvestigalii asupra proiectului
,"t
Iiraf' at fost realizate gi de dr.
Mnnron Valentinel, oceanograf,, zoolog, arheolog, care, de altfel'
lrtttrponda
pe aceasta teml cu Jessup. Din discu{iile celor doi,
Vdontine igi amintegte cd Jessup i-a spus ci penhu realizarea
ltpcrimentului
s-au folosit generatoare magnetice de tip naval,
s$txrleute sub numele de demagnetizoare, aduse la frecven(a de
lltornnlA
pentru a crea un imens camp magnetic in jurul navei:
,tltlurlmentul
este
foarte
inleresant, dar ingrozitor de periculos'
lnfil,!/
cd este mult prea greu de suportat de cdtre oamenii
ln hnll. Folosirea rezonanlei magnetice este echivolentd cu
llptrllla
temporard din dimensiunile noastre
Si
tinde sd scape de
t h rrnlrol. De
fapt,
este echivalentul tansferului maleriei lQ un
* nlwl :ttu dimensiune
si
poale reprezento o adevdratd achizilie
lltwnthrruld, decd vom tnvdla sd o stdpdnim ". Din picate, puter-
lg!::j"tp,,tt
-"g"lt*
"e
sunt create in zonele de tranzit influ-
| | Innl,,i llcrlitz, william L. Moore: Op. .t.
n"-
42
OS. KUHLEN
enteazd in mod negativ corpurile subtile ale fiin(ei runane, care se
dezvolti in mod fo4at, cdptrtind insugiri aparent paranormale (cum
ar fi, de exemplu, posibilitatea de materializare si de dematerializare
a corpului fizic), dar intr-un mod ce nu poate fi controlat.
Dintre participantii la experiment mai pot fi amintili: dr. Albert
Einstein, fizician; dr. Bertrand Russel; prof. Rudolph Ladenburg;
dr. John von Neumann, matematician qi pionier in domeniul com-
puterelor; dr. Albrecht; Robefi Harrington Kent, fizician, inventa-
torul cronografului solenoidal; Thomas Townsend Brown. fizician.
cercetitor in domeniul antigravitatiei. Experimentele au fost reluate
in anul 1983, sub numele de cod,
,,Phoenif'si au ar,ut un succes
mal mare decat se anticipase anterior, fiind realizate fenomene de
teleportare in spa{iu-timp ale unor nave ale marinei militare ameri-
cane.
Spre deosebire de efectele genenrte cu ajutorul tehnologiei
dezvoltate de civilizatia noastra, exisci o serie de fenomene naturale
spontane, caracteristice po4ilor hiperspatiale, ce permit accesul catre
alte lumi paralele si care se produc cu o anumitd ciclicitate, in t2
zone uniform rtrspdndite in jurul Terei. Dintre acestea, cel mai
cunoscut este, fdrd indoiali, celebrul Triunghi al Bermudelor.
2. TRIUNGIIIAL BERMUDELOR
Marea Sargaselor, spaima legendari a vaselor cu panze, este
un loc atat de special, incat poate fi considerat ca o regiune
geogmfica distinct5: nu este o mare propriu-zisf,, ci o po4iune din
Atlanticul de Nord, inconjurattr de marii curen(i ai Canarelor si
Golf-Stream-ului, cu o suprafali de circa 6-7 miloane de km2.
Principalele caracteristici ale acestei zone au fost sintetizate de Cdlin
Turcu in carlea sa. OZN - istorie snanie
Si
adevdratdt:
l. este cuprinsi intre 37" latitudine nordici qi 27' tatitudine
sudicA, respectiv intre 40"
Ei
75' longitudine vesticd. Ea se intinde
de la distan{a de 300 km de Antilele Mari spre Florida qi coastele
Atlanticului, pdni la aproximativ 300 km de
@rm,
in apropierea
Capului Hatteras si apoi spre Peninsula Ibericd gi Africa, pdni la
lanlul muntos subacvatic North Atlantic fudge;
2. abundenta foarte mare a speciilor de fauni qi de flori marini,
un adevarat,,El Dorado" pentru naturali$ti. Se remarci prezenla
f. Calin N.
-frtcr:
OZN - istotie stanie si ade|iratd. Edirura Eiit-Comen
taior. 1992.
sls llrMUL OCULT DE DOMTNARE A LUMII
rerlrii marine denumiti Sargasum, care crelte din abundenlt qi
|lr(cfte
separat sau sub forma unei m:rse compacte;
3. fiind departata de orice
16rmuri,
ea este lipsita de aportul de
Igrn dulce sau de gheattr topita, constituind partea cea mai siratA
rhn Oceanul Atlantic (36,5-37%oJ, care el insuqi este cel mai sarat
rh||trc toate oceanele lumii;
4. transparen(a foarte mare a apelor sale (peste 65 de metri
nrlAncime)
si
calrnul total al apelor a creat legenda ,Marii
Fricii";
5. busola indicd nordul geogirfic gi nu pe cel magnetic;
6. mlsurdtorile efectuate de satelitul american GEOS-C, Iansat
In 09 martie 1975, au relevat cd, din cauza cimpului magnetic
l..r'cstru, nivelul apei scade cu aproximativ 25 de metri pe o po4iune
( u un diametru de circa 200 km.
(lristofor
Columb, aflat la bordul navei Santa Maiq a fost
lx||nul
explorator important care a remarcat ciudata strilucire a
r:,irii, apa luminoasd din apropierea insulelor Bahamas, l6ngd
htrrrs vestica a Mfii Sargaselor. El a f6cut aceste obsewatii in
tfffftrul primei sale cll5torii, la data de I I octombrie 1492,la dortd
orc rlupd apusul soarelui. intr-o perioadi mai recenti, dupd primele
llrrruri cosmice, ashonautii au semnalat faptul ci laqiile de apa
lrrl ultimele lumini vizibile pe Terra. Acestui fenomen i s-au dat
r$lc rrai diverse interpretari, cum ar fi marea agitatA de pesti
lirr, ti rr cscen{i, bancuri de pe$ti sau alte materii organice etc. lntere-
rrrt cstc faptul cA lumina este vizibila atit la suprafala apei, cdt
trtui llcs din atmosfer6.
Lr vara anului 1979, o expeditie fianco-italiana s-a deplasat in
rrrrrl
'l'riunghiului,
pentru a cerceta cateva vestigii aflate pe fundul
rrr.rrrurlui, presupuse artefacte ale unor civiliza{ii pre-mayaqe
9i
rs cBiptcne, cu o vechime de 15.000 de ani, printre care se
urxrnflu
$i
nigte construclii piramidale de mari propo4ii. Anterior,
l lr)77, Charles Berlitzr a anuntat descoperirea, in aceasta zon6, a
$ r'r
1tirurnide
cu inallirnea de circa 128 m
;i
baza de 164 m, situati
It rr rulincime de 900 m. in apele Atlanticului de Nord. De
Irotlrcnco, cercetitorii rugi au ajuns la concluzia ctr in zona nordicd
t t l|crnului Atlantic, situata intre Groenlanda
,i
Iflanda, existd o
rhttd t'u:icudd submarind: apele reci ale Arcticii, avind o densitate
llnrlr. rrrllrc qi un mare con{inut de oxigen, se pribusesc in abisul
I \
pururlui
Atlantic, pane h addncimi de peste 3000 de metri.
I
l urr
43
I fftrttr{ Bcrfitz: Triunghiul Bermudelor, Editura SAECULUM I. O., Bucureqti,
44 OS. KUHLEN
La congresul Societilii Germane de Geofizic[, din luna august
1979, s-a fdcut o comrmicare interesantS: curentul Golf Strearn se
opreqte in drephrl insulei Terra Nova, de unde face cale intoarse.
Se pune atunci intrebarea: de unde vine apa calda din nord-estul
Atlanticului, daca nu este adusl de Golf Stream, aqa cum se crezuse
pdnd acum? La slirpitul anutui 1973, snrdierea fotografiilor luate
de misiunile ,,Skylab"
a relevat in lungul peninsulei Yucatan o
curioasd relaqie ocean-atmos{era: in apele calde ale Golf Stream-
ului au fost detectate zone largi de api rece, Pe seama acestei
curiozitSli au fost puse unele evolutii dezordonate a uraganelor,
schimblri de culoare a apelor oceanice sau apari(ia unor materii
organice in acele zone. De fapt, este vorba de o complexa inter-
actiune a apelor aflate in zona unei porti hiperspa(iale.
Dupd cum precizeaz' Charles Berlitz in cartea sa, Tiunghiul
Bermudelor, zona a primit aceastl denumire in urma disparilitii a
qase avioane apa4inAnd Marinei Militare a SUA, cu tot cu echipaje,
in data de 5 decembrie 1945. Primele cinci avioane, care se pare
cd au dispdrut simultan, se aflau intr-o misiune de rutine pe tm
traseu de zbor triunghiular, ce incepea de la baza aeronavali Fort
Lauderdale, Florida, continua spre est 237 km, apoi 60 km spre
nord gi revenea la bazd folosind ruta de sud-vest. Bermuda a
imprumutat in cele din urma numele sdu zonei care, de-a lungul
timpului, a fost denumitl in cele mai diferite moduri: ,,Tiunghiul
Diavoluluf',,,Triunghiul Mor,if',,,\t[area Dezastrelof',,,Cimitinrl
Atlanticuluf', deoarece s-a observat ctr vdrful triunghiului, care
constituie ruta de zbor de la Fort Lauderdale, era in linie dreapti
cu Bermuda, iar aceast.?t insultr pare str fie hotarul nordic al zonei
de disparilie a navelor
;i
avioanelor, in condilii ciudate.
Nici rm alt incidnt anterior sau ulterior acestuia nu a ams atet
de mult atentia, frind vorba de dispari{ia totald a lunei escadrile,
impreuna cu un alt avion uriag trimis in ajutor, un hidroavion Martin
Mariner, cu un echipaj de 13 oarneni, care s-a ,,evaporat",
in mod
inexplicabil, in timpul operatiunilor de salvare. Grupul celor cinci
avioane displrute, ce a decolat de la bazz Fort Lauderdale, purta
numele de Zborul 19. Avioanele erau pilotate de cinci ofiteri, iar
din echipaj mai fAceau parte 13 recruli; acegtia din urm5 trebuiau
si fie repartizafi cate doi in fiecare avion, insd in ultimul moment,
in aoea zi de 5 decembrie, unul din recruli a cerut sA fie debarcat.
Avioanele erau de tipul Grumman TBM-3 Avenger, bombardierc
lansatoare de torpile qi fiecare dintre ele avea combustibil suficient
IIS'N]MUL OCULT DE DOMINARE A LT]MII
lrntru
un zbor de 1500 de kilometri. Temperatura aerului era de
lll'(1, soarele shilucea, erau cdfiva nori imprlqtiali ici-colo, iar
vnnlul batea moderat din directia nord-est. Pilotii, care zburaseri
r,cvn mai deweme in aceeagi zi, raportasera o zi excelent?l pentru
rlxrr. Timpul estimat pentru aceasti misiune era de dou6 ore.
I l,rsrlarea i inceput la ora 14"', iar la 1410 toate avioanele erau in
nar Comandantul escadrilei, locotenentul Charles Taylor, cu peste
,llx) de ore de zbor la activ, a condus avioanele spre Chicken
Nhrrls, la nord de Bimini, unde trebuiau st facd exercifii de atac
lrupru urei epave-tinti. At6t pilolii, cat
fi
restul echipajului erau
tmtttcni cu experien(i qi nu exista nici un motiv de ingrijorare pentnr
t
,ditll
misirme de rutintr.
Nirnic deosebit nu a aparut pana la ora 1515. cind operarorul
l||lhr de la tumul de control al bazei aeronavale de la Fort
I llcrdale, care aqtepta s5 fie contactat pentru primirea inshucti
ttttlkrr de aterizare gi a orei de so_sire, a receplionat un mesaj ciudat
dr h comandantul escadrilei. Inregistrlrile con{ineau urmitoml
dhhrg:
("1
. ..Comandantul escadrilei cheamd tumul de control, Ur-
ltul
,\a pare cd ne-sm abdtut de la rutd. Nu pulem vedea
lrr
tt i l n l... Repe t... nu pulem vedea pdmdntu l ".
I rt'.tjul. ,,Care este pozilia dumneavoastrd? "
l l ,Nu suntem sigui de pozilio noastrd. Nu suntem sigui
h*b n' ulldm..Se pare cd ne--am rdtdcit".
frrrnul:
,lr trebui sd vd indreptafi spre vest".
l' | . ,,Nu $tim
in care parle este vestul. Nimic nu este in
,tlnht
('iudal...Nu
suntem siguri de nici o direcfie. PAnd
Si
ocea-
tllll ttttttt ul4al".
Itr
lrrnrl
orei 1530, instructonrl-gef de la Fort Lauderdale a
Ff,ililorrt
un mesaj al cuiva care ii cerea copilotului Powers
flirlrr'r1rr
dc.spre direclia indicat-l de busola sa gi rdspunsul lui
hrnrt.
f ,,/Vr,{/ir unde ne gdsim. Cred cd ne-am rdtdcit dupd ultimd
f,lrnr,.ul
rh' <lireclie. Ambele mele busole sunt dereglate. fncerc
T Slwv
L\rt Lauderdale... Sunt sigur cd survolez Keys, dar nu
,fr| /' ,' r
/r uutu ne afldm..."
Itrrlrrrr tonrl-sef de la bazi l-a sfdtuit sA zboare spre nord.
r|rftxl r,nrr(.lc in stanga sa, pdnd ajunge la baza aeronavala de la
fpf f*rnflrrlrrlc, insl i s-a replicati ,,Tocmai am survolat o insuld
fltrf
flrr v wdt' nici un alt.ja-Art...", ceea ce insemna ca pilotul
lS rttr,'ln Ncvs
li
cd se rataciseri. Trcptat, mesajele au devenit
45
46 OS. KUHLEN
din ce in ce mai greu de receptiona! Iucru ce a fost explicat ulterior
prin posibila acJiune a unui cimp electrostatic, a cdrui origine nu
a putut fi insa identificatd. Faptul este perfect explicabil in cazul
pdtmnderii in zona de actiune a unei po4i hiperspa(iale. La ora 16.
tumul a auzit ctr locotenentul Taylor a predat comanda capitanului
Silver. care a transmis:
S:,Nu
rtim
precis unde ne aJldm.- Cred cd suntem la 225 mile
nord-est de bazd... Cred cd am sw'volat Florida
$i
cd ne gdsim in
Golful Mexic...". Noul comandant al escadrilei a hotArit o intoarcerc
de 180 de grade, cu speran(a de a ajunge din nou deasupra Floridei,
dar imediat transmisia a devenit tot mai slab5, semn ca se indrepta
in adincimea teritoriului din spaliul tridimensional paralel. Unele
rapoarte afirmA cd ultirnele cuvinte receplionate de la Zbontl 19 att
fost;,,5e pare cd...Am pdtruns in apele albe-.. Suntem deJiniti\'
pierduli..."
La cateva minute dupi decolarea hidroavionului Martin Mari-
ner, tumul de control a primit un mesaj de la locotenentul Come,
in care se relata cd ir zona unde se presupunea cd s-ar afla escadrila
bantuie vanturi putemice la altitudinea de 2000 de metri. Acesta it
fost ultimul mesaj primit de la hidroavionul de salvare, deoarece la
scurt timp toate unitalile de salvare au primit un mesaj, care informl
ci era vorba de qase avioane dispdrute in loc de cinci. Nu s-arr
primit ulterior nici un altfel de comuniciri de la Zborul
-19
sau tic
la hidroavionul de salvare. Totufi, dupi ora 19, baza aeronavali
Opa-Locka din Miami a receplionat slab urrnatorul mesaj:
,,F7i
FT...", carc este o parte din indicatiml Zborului 19. Indicativrrl
complet al avionului comandantului era FT-28. Dactr acest mes:rl
venea in adevir de la patrula dispirutd, inseamni ctr el a fost
transmis la doui ore dupi ce avioanele au rimas fArA combustibrll
Cercetarea initiala din chiar ziua disparitiei a fost suspendalil
din cauza intunericului, cu toate ca nave ale Pazei de Coasti arr
cAutat supravietuitori in tot cursul nop{ii. A doua zi s-a declansrtt
o operaliune masivd de investigare, de o amploare nemaiintelnilil
(la care au panicipat 240 de avioane de pe portavionul Solomur.
4 distrugitoare, cateva submarine, l8 nave ale Pazei de Coaslii.
vedete de cercetare
Ei
salvare, sute de avioane particulare, iahlrrrr
qi ambarcaJiuni diferite, precum gi mai multe avioane de la bau.,
aeronavald Banana River, inclusiv sprijin de la RAF-ul britan ir t.
dar, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu s-a descoperit nimic. t rr
o medie de 167 de zboruri pe zi, efectuate la 100 de metri rh'
I{IS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
flrprafata apei, desfa$urate din zorii zilei qi pdnS in amurg, timp in
rtrrc s-au cercetat amdnuntit 832.000 knz de uscat
9i
de apa,
tcnpcctiv Atlanticul, zona Caraibilor, unele po4iuni din Golful
Mcxic, din teritoriul Floridei gi al insulelor invecinate, ac(iuni care
t|u totalizat un num5r de 4100 ore de zbor, nu s-a descoperit nici
rlilcar o pluta de salvare, nici o urmd de epava, nici o pati de ulei.
ltttrc ciudat, in condiliile in care avioanele Avengers erau capabile
rtl rcalizeze amerizlri gi si pluteasci timp de 90 de minute, iar
$'hipajul era instruit sd abandoneze navele in 60 de secunde.
Odcum ar fi fost amerizarea, plutele ar fi rlmas la suprafala apei
fl
|rI fi fost gasite, deoarece se g5seau in exteriorul avioanelor.
Manson Valentine, om de gtiint5 care a supravegheat zona ani
rh zife, a declarat pentm Miami News:
,,Ei sunt tncd aici, dar intr-o
thd .limensiune a unui
fenomen
magnetic, care ar putea
/i
opera
xnul OZN". El nu fdcea altceva decat se exprime una din ipotezele
$ ! ou circulat in acea perioad.6, respectiv implicarea uneia sau
nrti multor nave extraterestre in dispariliile rnisterioase din triunghi
fl
c|lni au fost suslinute de adeplii ufologi. De altfel, reportruI,
r! itorul
ti
conferentiarul Art For4 car a cercetat cazul incd din
lixs, a declarat, dupi 29 de ani de la incident, cA locotenentul
l'fyk)r a comunicat prin radio: ,Nu venili dupd mine...ei aratd de
ltntl
ar veni din spaliul extraterestnr". El susJinea ctr informalia
l-t lirst fi.mizati la rremea respectivl de un radioamator, dar la
ltxfl|lcntul respectiv nu i-a acordat o prea mare importan(i.
I ln aspect deosebit, la carc a fost martor lt. Wirshing, a fost
ul nl neprezentdrii la zbor a caporalului de marind Allan Kosnar.
Af'fitff e declarat: ,,|'lu ;tiu
de ce, dar dintr-<t pomire lduntricd
*l ttn decis sd nu particip la zborul respectiv". Conform afirma(i-
llrr lrri Wirshing, caporalul, un veteran al bdtdliei de la Guadalcanal,
ttte rruri avea doar patru luni pdn[ la trecerea sa in rezervd, ceruse
flt
rnlcvu luni mai inainte sA nu mai facd parte din corpul navigant.
lh rhuuborului a invocat din nou cererea sa anlrioari. iar Wirshing
l-r .lllluit sI se ducd imediat la medicul de zbor. Dentru a-i solicita
hhr rrtrur sa. Caporal ul a facut acest l ucru gi i n conseci nta avi oanel e
ftl rhrrrkrt cu un membru al echipajului in minus. Cand au ap5rut
Ffitt$h.
irdicii ca ceva nu este in regultr cu Zboml 19, lt. Wirshing
l*l rlrfi lu dormitoare sa caute voluntari, iar primul inalnit a fost
Lfrxnffff rlmas la sol, care i-a spus: ,,Zd amintili cd mi-eli spus
ti atl ,hr lu rredic? An fott si m--<t scutit de zbontrL Din escadrila
th!{rtt ut't
lit(
t\tn
Si
eu pa,te".
47
49 48
OS. KUHLEN
SIS'I.IJMUL OCUL'I' DE DOMINARE A LUMII
nlinnaliilor lui Stem, acesta luase parte la un zbor, la sfaryitul anului
l()44, cu destinatia ltalia. Era vorba de o escadrila formattr din gapte
lrrrnrbardiere. Cam la 450 dc kilometri de Bermuda. avionul s5u
r ll conlruntat cu o twbulenld atat de neagteptati qi de violentd,
In('it a trebuit sA se reintoarca in Statele Unite. In momentul
rrsl'rcotiv, r,remea era bwti qi se puteau vedea stelele, dar turbulenta
n lhcut ca avionul si se ristoame gi sd cada in picaj atit de violent,
lrr|lit cchipajul s-a trezit aruncat in tavan. Avionul a pierdut atat de
firrlt in inil(ime, incat era cat pe ce sd se pribuleasc5 in mare, iar
f /lff(l s-a reintors la bazi a aflat ca din intreaga escadrili de
Eapte
ltvr(lirne nu se inapoiase dec6t unul in afart de al stu, ca nu s-a
lnrlul
stabili contactul mdio cu celelalte aparate qi cd nu s-au gdsit
rrtxuvictuitori sau rimiqite ale avioanelor. Acest incident a avut
hr r:u un an inainte de disparitia Zborului 19, tot in luna decembrie,
rlur nu a fost socotit eveniment deosebit, deoarece era iazboi si nu
I n 'u lllcut nici un fel de publicitate.
.krc Talley, cApitanul vasului de pescuit IliA Goose, s-a con-
ll|||lll|t cu un alt fenomen straniu, dar a reuqit si scape cu via(i.
Alrl)lrcatiunea sa era remorcatd de alt vas, iar intamplarea a avut
ftr' irr zona
,,Tongre
of the Ocean", cunoscuta prin marea sa
ulllrrcime, ldngi insulele Bahamas, in apropiere de Bahama Banks.
A|r.l|stl arie, relativ resinsa ca suprafata, are adancimi de mii de
trl.trr, liind vortra de o zonl de prdbugire abruptn, h est de insula
Arrlros, unde au avut loc multe dispari(ii. Defi era noaptea, wemea
plr
lxrnll, cu un vent ce bitea uqor din sud-vest. Cdpitanul Talley
i tr{t llozit de un val de apa ce a intrat in cabina sa, iar el, instinctiv,
r rlxr( ut o vestd de salvare
$i
s-a strecurat printr-un hublou. Dupd
r'r' I ic;it din cabind qi-a dat seama ci se afla sub apd, dar a gasit
||
lx||llnr]l
care l-a dus la suprafa{i. Ajuns la suprafali, a constatat
r,l rrrvrr-rcmorcher Caicos Trader iEi continuase drumul fdrd el.
f hf
fn
fi)41 care ffigea sub aptr vasul Wild Goose ameninp sa
tlr|rurr(. rcmorcheml din cauza par6mei, determindnd echipajul si
rt krh'
lf
sil ptrrdseascd in grabS zona. Mai tArziu Caicos Trader s-a
httDrq |('ntru
a-l salva pe Talley.
Nnvrr Nor.se Varient, ce a plecat in martie 1973 din Newport
lltwr r rr o incdrcituri de cirbuni pentru Germania, a transmis ce
I r rflltlxlll la 22O krn sud-est de Cape May. S-a crezut inilial ca
hhe!
r.( hipajul a pierit, dar o persoantr s-a salvat agelandu-se de
llt I
|lft
(lc cal6 din lemn. El a relatat cum vasul s-a scufundat in
Fltrrrr rrrrrrtc: din senin s-a pomit rm vant extrem de putemic, care
Cu toate acestea, lista de zbor indica faptul ci avioanele au
decolat cu echipajele complete, ca gi cdnd altcineva ar fi urcat la
bord in ultirna olipa. Din aceasta cauza, s-au pierdut ore intregi
pentru a identifica cine anume lipsea de la bazi. Cind s-a ajuns la
concluzia ci nu mai lipse;te nimeni, misteml raportului care preciza
,personalul
compler
" a devenit un element nesolulionat suplimen-
tar. DacA presupunem ctr cineva a luat locul caporalului, atunci
trebuie si acceptan ci acel cineva era la curent cu fenomenele de
tranzit interdimensional din zoni
li
ca disparitia avioanelor a fost
o acfiune premeditata. Mai mult decat atet, amploarea operaliunilor
poate fi un semnal ci anumite v6rfuri ale armatei anericane
suspectau existenta unei persoane strdine la bord, pe care intenlionau
sd o captureze. Scopul este evident: cunoaEterea po(ilor de tranzit
hiperspalial gi a fenomenelor ce se manifestd in zona lor este o
miztr mult prea importantE pentru a fi ignorata, cu atat mai mult
cdnd e vorba de o mare putere precum SUA.
Cu toate cA nave de toate tipurile au disparut inainte qi dupar
acest incident din Triunghiul Bermudelor, aebuie notat faptul ci
tragedia care s-a abatut asupra avioanelor Avengers qi a hidroa-
vionului Martin Mariner a fost primul caz in care au dispArut
aeronave qi care a declanqat cercetiri atit de vaste, efectuate pe
mare, pe uscat gi in aer, de un mrmar impresionant de unitiili, dar
firi succes. Acest incident va avea drept consecinti intcnsificarca
cercetdrilor in cazul disparitiilor ulterioare de avioane, nu numal
pentru salvarea supravietuitorilor, dar qi pentru a descoperi cc
etnume s-a intamplat. DupA incidentul cu Zborul ,19 a urmat urr
mare numAr de dispari{ii inexplicabile de avioane particulare, co-
merciale gi militare, cu o frecvenli dezarrnartA, in afartr de dis
pari{iile de nave mici gi mijlocii.
MARTURII ALE SUPRAVIETUITORILOR
Charles Berlitz prezintd in cartea sa dedicati Triwrghiultri
Bermudelorl citeva declaralii ale unor oameni care au reuqit sil
supravieluiasci evenimentelor neobignuite ce au loc in mod frecvcrrt
in zona respectivi. Degi numdrul mirtr-rriilor este destul de mic.
acestea pot si ne ofere o imagine mai clari asupra fenomenelor c,'
au loc in zona de tranzit interdimensional. In cartea Oiz<tttltrrr
invizibile, un compcndiu al misterelor mirilor, Vincent Gadclis ;r
dedicat o scctiune speciali Triunghiului Bermudelor, in care cst''
relatatii expericnta trditi de un fost pilot, Dick Stem. Confottrr
l. Charles Berliv. Op. tit.
50 OS. KIJHLEN
a mahrlirt tot ce se afla la bord, apoi brusc apele mdrii au acoperit
nava, care s-a scufirndat cu mare rapiditate. O aventuri similari a
fost trAiti de cipitanul Don Henry in 1966, care a descris ulterior
scufundarea misterioasi a unei balje:
,,Ne
intorceam de Ia Puerto Rico spre Fort Lauderdale, Re-
morcam de trei zile o barjii goald, a cdrei ,ncdrcdturd
fusese
nitratul de petrol. Ne afam Ia bordul lui <Good News>, un
remorcher de 18, 6 metri lungime
si
cu motoare de 2000 CP. Baryu
pe care o remercam cdntdrea 2500 lone
Si
se afla la capdtul unei
pardme lungi de 300 de metri. Navigam in zona <Tongue of the
Ocean>, dupd ce trecusem pin lanlul munlilor Exuma. Addncimeu
apei era de 183 de metri. Era o dupd--amiazd cu vreme bund
;t
cer limpede. Md dusesem in cabina mea, situatd in portea din spate
a punyii, dar dupd cAbva minute am auzit un vacarm nem.riPomenil.
Am ie;it pe punte lii am urlat ce se intdmpld. Pimul lucru Ia cart'
m-4m uitat a
fost
busola, care se invdrtea in sensul acelor de
ceasomic. Nu era nici un motiv sd se intdmple lucn acesta, dor
eram sigur cd trebuie sd
Jie
cevo serios. Apa pdrea cd se ndpuste;l(
din toate direcliile. Orizon*l dispdruse
$i
nu puteam vedea undt
ne afldm. Acel ceva catre se pelrecea ne
fura^se,
prddase satr
imptumutose toatd energia din genefaloale. Toate echipamentel,
si
aparatele incetaserd sd mai producd energie electricd.
Am pomit cu toatd vitezq inainte. Nu vedeam unde mergeanl,
dar voiam sd ies de ctcolo cdt mai repede cu putinld. Ceva parai
incerca sd ne trag.i inapo| dar nu reusea sti o
fttcd.
Cdnd unt
sciipat de acolo, parcd ietisem dintr-o patcl.i deasd, Afard, pardnnt
era perfect intins.i, insd lct capdtul celdlelt nu se vedea nimic, pentrt
cd lotul er.t invdluit inlr-o ceald de nePdtnus. Am alergat
1t,
puntee principald
\ti
am tres, iar blestemota de b.trjd a ie;it din
pdcld, dar
'ln
nici o altd parte nu existau urnte de cea1d. De
fupr.
putedm veJea pdnd la o distdnt,i de l! nile. in zona
(elodsd nt
care se afla barja, apd erd ugiteld, cu loate c.i valurile nu enur
mar i ' .
Un incident electronic iegit din comun i s-a intimplat lui ChLrel
Wakeley, al cirui avion a fost supus unei fo4e in timp ce se allj'
in zbor de la Nassau la Fort Lauderdale. Pilot cu expenenl.i
Wakeley era obisnuit cu situaliile deosebite de pe vremea citrr,l
ficea trasee deasupra
junglelor din Panama
9i
America de Sud. lirli
ce relateaz5 el:
,,in noiembrie 1964 eram pilot Ia <Sunline Aviation, clt s.\llul
rrl',
I I l\'ll Jl- OCULT DE DOMINA-R-E A LUMII
t ilitlti. La acea datd pilotam un ayion charter spre Na,ssau, ca
tt ,ltr ciliva pasagerL Am debarcal pasdgeii
$i
am decolat de pe
th tt'l'tnlul din Nassau Ia scurt timp dupd ce se intunecase. Ceni
tr,t lntpcde
Si
stelele sclipeau. IeSeam din raza de control a
,rt't
"1tt't,lului
Nassau
5i
incercam sd iau legdtura cu Bimini. Pe Ia
,,trt ,'1"'am lrecut Ia nord de capdtul insulei Andros
5i
am putul
r*htr hnrinile cdtorva a;ezdi omene$ti. Md tndltasem la circa
'lltlt lk ,nelri
ti
,4d pregdteem pentnt un zbor de rutind, cdnd la
lll tu 50 de mile dincolo de Andros, pe direclia Bimini, am
t t\t\hthtl .d ceva nu este in reguld: un vag efect de luminitcenld
nlttl,,t.\t'
Ira
aripi. La inceput am crezut cd este o ihEie creatd de
htt,tl, h' lin corlingd ce timiteau ftEele pin
ferestrele
de plexiglas,
rtt, l\r hale, pentru cd aripile ayeau un aspect trenslucid, de
| |h\ut' Ilrastrd-veEuie, cu toate cd erau vopsite in alb strdlucitor.
ht,htursul a cinci minup, stalucirea i crescut in intensitate
Sthrrl
tinl a devenit atat de putemicd, incdt cu greu mai puteam
tlll I ttth'lnale instntmentelor. Busola magneticd a inceput sd se
lln\lt h\r.\t'.| incet, dar constant, iar indicatoral de carburant, care
ht rh',,thn' ard.ta
(jumdtate
plin>, acum ardta
(plin>.
Pilotul
hnthtt t virat brusc spre dreapta, incdt a trebuit sd-l decuplez
ll
ttl
l4lt,le
manual. Nu md puteam increde in nici unul din
dl*t, t. l( (futrice,
deoarece
Jie
erau scoase din uz,
fe funclionau
ttltrt t\t ln orrdnd intregul avion strdlucea, dar nu era o lumind
,lh\ hnl, d insuti avionul emana strdlucirea. Am pivit pe
feres-
ttuh tl
tl
i,tt tdzut cd aripile, pe ldngd
faptul
cd aveau acea sclipire
alhrhr, tt'rzuie, erau
Si
difuze.
l
rln
ttt|sl moment nu m-4m mai putut baza pe busold, oltimetlt
sl t th,htlb tparu e de bord, pentru cd era noapte
$i
eu md oientam
lllrl nr ,r'i.(,nt artiJicial: nu aveam un orizont real dupd care sd
*l uht,h'.' !;trdlucirea a devenit aat de intensd incat nu mai
lade',,n ttlrh'. Am
ficut
singurul lucru posibil: am ldsat ationul
1$
.lrrtrr it roid sa. CurAnd strdlucirea s--a transformat intr-<)
t11*tltnl
'rltknr<'ti
aSa a durat cem cinci minute, dupd care a
itt rlrrrt r,t \ttuld in intensitate. Toate instntmentele au inceput sd
h*lhvn',,
ttrnnal dupd ce strdlucirea a dispdrut. Am controlat
la,l" \lat tt
ld( i;i
nici una nu sdise. Nu se arsese nici o
fzibild
H
f,,tt nnt tlil .unma cd aparatele
funclionau
normal, atunci cAnd
blhrnr'll
th' umbustibil mL4 ardtat din nou <jumdtate plinr.
fi;nrl,r
r ,r tr,thilinl
s; em vdzut cd deviqsem doar cu cdteva grade
* k tuut l t tonilat pilotul automat
Si
am vdzut cd
Iunclionq
)tlttul httut| th, oterizare am controlat toete sistemele - lrenul
5l
53
52 OS. KUHLEN
de aterizare,
lapsuile Si
celelalte. Toate
funclionau
notmol- Avi-
onul era prevdzut cu proteclie impotriva sarcinilor statice, care ar
Ji
trebuit sd permitd satrgerea lor".
Revista Prrsuil, editatd de Socitatea pentru Investigarea Lu-
crurilor Inexplicabile, a publicat observa{iile fdcute de Robert Du-
rand, din aer, in Triunghi, privitoare la ceea ce putea fi activitatcil
unor fo4e distructive. Autonrl relateazi despre un incident observal
din cabina de comandd a unui Boeing 707, ce zbura de la San Juan
spre New York, la data de ll aprilie 1963, pe care l-a localizat la
19'54'latitudine nordicd qi 66'47' longitudine vesticd, punct carc
se afltr mult in interiorul Triunghiului, deasupra zonei Puerto Ricrt
Trench, unde se gdsesc canioanele cele mai adanci ale oceanului
1i
unde apa atinge adAncimea de 8,14 kilometri.
Primul lucru ciudat vazut
si
raportat de copilot, s-a petrecut lil
ora 1330, la 20 de rninute duptr'decolare, cdnd avionul a atins
plafonul de 9300 metri. Acasla a observat cum, la o depdnare dc
aproximativ 7,5 km in parta dreap0t a avionului, oceanul s-it
umflat brusc sub forma unei movile rotunde, ca
5i
c6nd ar fi avrtt
loc o explozie atomici submarina, care arita ca o conopidd uriqsd
Copilotul a atras imediat atentia cipitanului gi inginerului de zbor,
iar acegtia au urmfit fenomenul in detaliu timp de 30 de secundc.
apoi qi-au desf6cut centurile de siguan{d gi s-au deplasat la dreaptl
pentru a privi mai bine ceea ce se intdmpla. Dupi pirerea lot.
movila gigantici de api atinsese un diametru cuprins intre 750
1t
1500 de metri, iar indllimea sa era czun la
jumetate din diametrrr
Precaut, comandantul a evitat sI se apropie. In timp ce avionul
pdrlsea zona, uriaqa movila de api clocotitoare parea se descreascll
Mai tirziu, capitanul s-a interesat la diferite agenlii, dar nu a prinrrt
nici o semnalare cA s-ar fi ptrecut ceva iegit din comun in zonrt
respectivd, cum ar fi valuri seismice, cutremr.[e sau virtejuri de apn
uriaqe.
3. ZONE COMPLEMENTARE
Cerceeitorii care studiaztr Triunghiul Bermudelor au constatrrl
existenta unei zone similare la sud-est de Japonia, intre aceastii (:rl
gi insulele Bonin, mai precis intre Iwo Jima gi insulele Marctrs
Aceast?l zond are reputafia de a fi extrem de periculoasi pentrrt
nave;i avioane. Chiar dacd dispariliile acestora sunt
justificate prrrl
acliunea wlcanilor submarini sau a valurilor seismice, sinistrtrl
renume dobSndit, ce il depdpqte in respctiva emisfertr chiar
1i 1r'
OCTJLT DE DOMINARE A LTMII
fl
rl Triunghiului Bermudelor, a fost confirmat oficial de catre
japraeze, care, dupl cerceterile intreprinse in 1955, au
zona denumitd
,tVcrea
Diavoluluf' &ept o zontr de pericol
Fntnr
traficul naval gi aerian.
,,lt4area
Diavoluluf' a con-
mult2t vreme groaza pescarilor, convingi cd ste locuitl de
gi duhuri care captueaztr ambarcaliunile, deoarece, de-a
limpului, numeroase nave maritime qi aeriene au disp5rut in
l)c cxemplu, numai in perioada 1950-1954 au disparut doue
modeme cu cateva sute de oameni la bord, in conditii
cu cele din Triunghiul Bermudelor. De altfel, anumite
c din Triungbi se asemdnd in rnod izbitor cu cele din
l)iavolului"'.
Bermudelor si Marea Diavolului au in comm un
lntcrBsant: aproape de extremitatea sa vestica, Triunghiul
longitudinea de 80" vest, meridian in care nordul real
9i
litgnctic
se confi.rndd qi unde orice calcul de deviatie este de
ncclasi meridian igi schimbd denumirea cand rece peste poli,
n dcveni meridianul 150'est. Pomind de la Polul Nord si
spre sud, linia trece la est de Japonia
I
strAbars Marea
pe la mijlocul ei.
lc ce se vehiculeazl in mod curent referitor Ia fenomenele
trt krc in Triunghiul Bermudelor nu reuqesc sd explice ir
, rtlit dispariliile de nave, cat mai ales dispariliile de
Motivele invocate cel mai frecvent in veniunile oficiale
ln exclusivitate la actiunea unor factori de mediu incon-
prccum:
nlrlpuri miqcltoare pe fundul mlrii;
hlnbc neexplodate, torpile active sau mine plutitoare;
frlrtcnla ,,gtrudlor
albastre' in zonele culmilor de calcar
;i
I tllor formatirmi submarine calcaroase;
vthrri $cismice (tsunami) sau trombe marine (valuri de seiqd);
lurhrrlcnle atrnosferice, schimb6ri brusJe de direclie qi inten-
tlldlo ulc vantului, aberalii atrnosferice;
$ttllguratia
fundului oceanului qi ac{iunea curenjilor marini;
l||.ln||lii
magnetice qi deformalii electromagnetice;
furl
unidireclionale in cer.
1lullu
mai aproftrndat al Triunghiului Bermudelor gi al altor
lurpocic
a fost prezentat de Ivan Sanderson in adicolul
dm lre
qle
dfuryolului rdspandite in lume, publicat in
]lp|llt t Op. cit.
magazinul ilustrat Saga. Localiz6nd pe hartd disparitiile vaselor qi
avioanelor din intreaga lume, Sanderson gi colaboqtorii s5i gi-au
dat seama cA majoritatea acestor pierderi se produc in 6 zone, a
caror formtr este mai mult sau mai pu(in asemanatoare unor romburi
sau elipse qi toate se situeaze la latitudinile cuprinse intre 30"
9i
40", la nord gi sud de Ecuator, in care sunt cuprinse, evident,
Triunghiul Bermudelor
;i
Marea Diavolului Aproftrnddndu-;i teo-
ria- Ivan Sanderson a stabilit o retea de 12 zone cu anomalii' situate
la un interval de 72" una de altn, in
iurul
globului, centrate
Pe
paralelele de 36" nord
Ei
36" sud: cinci zone
pentru emisfera
nordicd, cinci pentu ceo sudicd
,i
doud pentru cei doi poli.'foate
zonele prezinti anomalii evidente de natura magnetica sau deviere
spa{io-tempordll. iar cercetirile ulterioare au demonstrat
justelea
acestei teorii. Celebritatea Triunghiului Bermudelor se datoreazd
doar faptului cA zona respectiv5 este cea mai intens circulati.
Conform acestei teorii, Terra prezinta o veritabih relea de po4i
hiperspaliale, ce permit accesul cetre universurile isospaJiale para-
lete.
Conform teoriei lui Sandersonr citat de Cdin Tucu in cartea
OZN - istorie stranie ti adevdratdL, o alttr zoni de tranzit este cea
cunoscut?i sub numele de ,,cimitirul
avioanelor", plasati in regi-
unea de vest a Columbiei, unde, in perioada 1969-1974' s-au
Drabusit 12 avioane. De asemenea, o alti zonf, cu mari semne de
intrebare pare a fi a;a-numita ,,rutd
o mo4ii", aflati in spaliul
aerian ecuadorian, intre oralele
Quito
gi Cuenca, regiune in care au
dispdrut 6 avioane mari, cu 300 de pasageri la bord, in perioada
1976-1984. O alti confrmare a venit din partea unor special4ti
din Turcia, care au descoperit un putemic cimp magnetic in Marea
Marmara, asemAnitor celui din Triunghiul Bermudelor, pe seamir
ceruia au fost puse o serie de accidente navale
9i
aeriene petrecutc
in zonS de-a lungul anilor,
Concluzii pa4iale
Posibilitatea coexistentei simultane a unei pluralitali de lunti
tridimensionale paralele devine, in lumina celor prezentate, mli
mult decet o ipotezi de lucru pentru autorii de science-fiction, aflatt
in strensa conexiune cu atat de uzitatele ,gdui
de vierme", denumirr
plastice ale po4ilor hiperspa{iale. Fundamentate pe interpretarilc
ielor mai noi teorii ale fizicii modeme, conceptele de multidim<tt
OS. KUHLEN
I. Ctrlin N. Turcu: OZN - iskrie stronie si
a.lefifatd' Editurd Elit-Comentat''
t 992.
rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
*nrulitate qi de lumi paralele releva inca un aspect al complexitilii
I Jrivcrsului real gi creeazi o bregl in modul de perceptie con-
vcr(ional, oferindu-ne prilejul de a admira un camp de investigalii
rrbdtltorit de literatura de anticipafie, acela al existenlei civilizaliilor
hilrcrspa{iale.
C) CI VI LI ZATI I HI PERSPATI ALE
I'cntru cel care citegte Biblia, gi in special Noul Testament, nu
ro
lx)lte
si nu ramani surprins de faptul cA in textul cd4ii sfinte
re lirc referiri frecvente la existenta mai multor ceruri gi nu la unul
rlflRrrr, cum ar fi firesc, daca dnem
cont doar de bolta instehta de
rhuflrnra noastra. Se ridica atunci in mod inevitabil intrebarea: de
l'F Nc lblosegte pluralul, cdnd este vorba doar de rm singur cer? O
l||ruhilll
explicalie o poate constitui teoria conform cireia Terra,
ll{rclu
pe care o cunoa$tem cu tofii, nu este doar o simpltr sfer6,
lle tl|
iii
uqor turtita, ce se roteite in spa(iu, ci este o structurd
hllx,rsl)rtiali complexd. ,,Cerurile"
biblice pot semnifica, in acest
ae||r, cxistcnta rmiversului hiperspa{ial. Iata cateva argumente:
,.1)e atunci a inceput listrs ,sd propovdduiascd
ti
sd spund:
l*a\lllt
rrt cdci s-a apropiat Impdrd4ia Cerurtlor." (Matei 4; 17)
.. lyt sd lumineze lumina voastrd inaintea oqmenilor, asa incdt
hl t\rh,
/ilplele
voastre cele bune
$i
sd sldveascd pe Tatdl vostnt
ssl rlln ccruri." (Matei 5; 16)
(
rrrrlbrrn invd{iturii cregtine gi nu numai, Crea(ia cuprinde doud
ihrr.nt(.
(listincte:
lumea vdzuti materialS;i lumea nevizutd spiri-
Iuh lrr gcncral, tradilia populeazS lumea nevazutd spirituala cu
hhrlr' rlorunritc izgerr. Conform terminologiei, care ii conferi sensul
1J
tl, r utinit, vestito\ trimk, nu rezulti insl nimic cu privire la
i$tl{
rr, r'slora, cSci se referd in mod exclusiv la lirncliurea pe care
I llrhll||rcsc din punct de vedere strict uman. In in{eles propriu,
hlprll 'rrrnt
liinle spirituale, personale, mArginite gi superioare
ll|trprrtl,,r,
l')xisten{a ingerilor este atestata de nenumarate dovezi,
!gf{frf('
fflirt in Vechiul Testament, cdt qi in Noal Testament, ca, de
l|}l,
lr .n(ilc sfinte ale tuturor religiilor. Sunt numeroasc frag-
ftttlr
r nrc sc rcf'erl at6t la ingeri, in general, c6t;i la cete ingeregti
rlrl{r Lr anumili ingeri insircinali cu misiuni speciale in su-
,llrlrr.rr rlcstinului civilizaliei umane. In comparatie cu oamenii,
ll {rrl liirr(c superioare acestora atat in putere, cat
Ei
in
IiISTBMUL OCI]LT DE DOMINARE A LUMII 57
OS. KUHLEN
cunogtinF qi se presupune cA sr.rnt nemuritori, nu au nevoie de hrand
qi n-au gen.
Teologia dogmaticd cregtini foloseqte, in sens larg, termenul
generic de inger pentru a numi toate categoriile de fiin1e superioare
celei umane. De;i se consideri ca sunt fiinte Ert corp fizic, Biblia
vorbeFte despre aritirile ingere;ti sub forma unor barba(i tineri, ceea
ce ne determinl si considerdm cA materializarea corpului fizic
tridimensional este una din capacitt(ile lor naturale. De asemenea,
aripite care le srmt asociate in mod llecvent nu reprezinti altceva
decdt un simbol al capacitilii de a se deplasa aproape instantaneu
prin procesul materializarii-dematerializirii corpului fizic. Refe-
rindu-se la numdrul gi ierarhia ingerilor, ttrlta foloseqte diferite
denumiri pentru a ar6ta multimea lor, dar numarul lor real nu este
precizat nicaieri: legiuni, tabdrd, mii de mii;i miiade de miriade,
mullime de oaste, ostirea lui Dumnezeu. De asemene4 Slintul Ioan
Gurd de Aur vorbeqte de popoqre inrtnie de putei nemrPe$ti' ale
cdror mii nu Ie poate numdra nimeni, in timp ce Clment Alexan-
drinul afrmi cf, ingerii sunt in numlr infinit.
Jin6nd
cont de faptul cd Universul prezint' o structui spalal5
multidimensionali, se poate considera cf, ingerii sunt fiinte hiper-
spa{iale ce au corpuri multidimensionale, numtml de dimensiuni in
care acestea iqi desfdqoari existenta putand fi de 6, 9 sau 12, in
func1ie de gradul de perfec{iune atins. De asemenea, in mitologia
hindusi existi fiecvente reprezenttrri ale zeitililor, care surprind prin
numtrrul mare de mdini qi picioare gi prin multiplele fete alc
chipurilor acestora. Iattr un mod eficace de a exprima in plan
tridimensional realitatea concreta a existentei fiintelor hiperspatialc.
Fiintele ,,pline
de ochi", Ia care face refeire Biblia, ar reprezenta'
din acest punct de vedere, ingerii ce au capacitatea de a evolua
activ intr-un univers multidimensional. Deoarece curgerea timpului
in hiperspaliu este mai lenttr decat in universul tridimensional, 1r
viata acestora este mai indelungatA decAt cea a oamenilor. Defi sunl
fiinte spirituale, nu toli ingerii sunt egali intre ei. Tinand cont dc
gradul de perfecliune pe care l-au atins, ei pot fi impir(ili in mrrr
multe categorii. Conform ierarhiei stabilite de Sllntul Dionistt'
Arcopagitul, ingerii se impan in noui cete, grupate in trei ordinc
Dacd facem conexiunea cu geometria hipenpaliului multidimcn
sional gi cu tipul corpurilor fiin1ei umane, ierarhizarea s-ar prezenl:l
sub urmdtoarea formA:
(;cometria
rp.tlului
Fiinta
specifictr
Ordinul
din care
face parte
Nivel
de
con-
qtienll
Corp
caracteristic
SDrtlu
nono-dlnienslonal
So.ti"
hl-dlftcisional
3rilit
l
-dlirohsionll
,r.n.,T,?dtJ^*
Sortlu
lrxl.-dlriensionrl
r,,.-ffii',"-
s"irt"
llrll.-dlnlcn3ionrl
-u,
irtfli'[',T"*
Snallu
tfu rltni.nslonel
r,". lllHf$,r",,;
NDrl l u
I|rh.-lllrhcnrlonrl
ar.*.*liilll""r.;
planlA cuzt@rnar
somatic
ridirnensional
animal 2
sorratic
tddimensional
3
somatic
tridimensional
inger rc{rar
astial
hexadimensional
arhanShel te4rar 5
a$!,ll
hexadimensional
inceDtrtorie
(priircipat)
te(iar
astrai
hexadimensional
donmie 7
cauzal
nonadimensional
$ipenire 8
cauzal
nonadimensional
purere secundar 9
cavzal
nonadimensional
Eon pnmat t 0
atmic
dodecadimensional
serafim prirnar l l
dodecadimensional
herurim pnm,tI t2
atrntc
dodecadimensional
ll [rxrlizf,m cele prezentate in tabctul anterior. Dupa cum se
$ttvl ,
, rrl tcrca compl exi ti l i i ti i nl cl or gi evol ul i a acestora de l a
J*l
(lc conftienltr mai mic spre un grad de conftienli mai mare
utrhnnr(fi sub formi de triade. Prima triadS" reprezentattr de
I
llurttr-animal-om,
are drcpt tdsdturi comuni faptul ca
lllttlr.lc srrnt dotate cu corp somatic. Plantele si animalele sunt
rle cxrslcnltr inferioare omului. Caracteristica principaltr a
tt l.ilc inrposibilitatea migctrii proprii in spatiul fizic, inso0ta
dl rh.rvolturca shucturii proprii pe doua direclii principale:
tfo(..Nruil lbtosintezei qi solul, ce fumizeazA substantele
, Attrrrtlclc evolueazi intr-un univers bidimensional, pu-
rhlrlrrsrr pc suprafala Terrei in existenta lor cotidinS,
Itt
|trrrrtipal
de actiunea instinctclor de bazi. Omul este
lll||ltl
(
uroscuti pAnil la ora actuald ce a pirdsit suprafala
ll
i
lnlrlrs
itt spaliul cosmic, denonstrand faptul cd gravi-
I'ISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Incnite si ,,ftnbogdteasci" spiritual fiin{a umann gi sd atrag in mod
rcrios atenjia asupra faptului ctr toate aceste psihotehnici nu repre-
,hlttr altceva decat reEciri in lumi interioare inchise, ateta timp cat
rlnul nu are posibilitatea de a actiona in mod activ in spaliile
nurltidimensionale.
Toate c[4ile de spiritualitate, indiferent de docainele pe care
h rus(in, considerd cA Ornul este o fiinp duald, formati din suflet
fl
trup. SI vedem ce reprezinti fiecare din acestea din pmctul de
verlcrc al stnrcturii hiperspaliale a Univenului. Suflen:l desemneazi
r:&rtcia de origine divind" de naturl imateriall, nesupustr in nici un
bl inlluenlelor continuumului spalio-temporal. Tmpul uman, de
I trrrtr materialtr, este inveliful temporal p care il imbracd sufletul,
$l eorc are rolul de
,,instrumenf
in relaliile acestuia cu Universul
lr
('[rc
ili desfaloara existenta. Privit din perspectiva hiperspaliald,
In4tul uman este format dintr-un ansamblu de patru corpuri (so-
t||tlle, ostral, cauzal gi atmic), corespunzatoare celor patru planuri
lh urivcrsului multidimensional din care facem parte. Degi spiri-
htlltrtcr
hindusl aminteqte de existen{a a gase corpuri subtile, ce
lutl httulc in mod inseparabil de corpul uman fizic tridimensional,
llll
hxrlc corpwile subtile prezint?i
,,consistenli"
in spaliul multidi
h||ttrknnll.
Astfel, cele patm corpuri umane sunt unite de trei
lnl'lur
i cncrgetice hipbrspaliale de legdtur4, ce coordoneazd func-
Frlnrrn
rrccstora gi care au fost incluse de cdtre filosofia hindusl
hl ftr
(
rlcgoria corpurilor subtile (eteric, mental qi budhic). O
Itvrrh
n complexei structuri multidimensionale a corpurilor subtile
fl|nfrhrlil
$i
faptul ci evidenlierea fenomenologicd a acestora este
rl c di fi ci l 6.
Mr rlflr nu semnifici altceva decdt destrimarea lesiturilor
lotpurilc ce formeazi nupul uman gi reintoarcerea sufletului
lfunnczcu.
Deoarece scopul final al evoluliei sufletului in uni-
ttrultirlimcnsional este cunoasterea caracteristicilor intime ale
ll|r singura cale de dobandie a cunoagterii este direa
i('crtu cste nevoit sA revini
pe
diferitele nivele ale Univer-
l
rl lr dobandirca cunoaqterii depline, adicd a desSvaryirii
ithll||nlc.
l-a
,,coborArea"
sa in Universul material, sufletul se
eu diferite corpuri, corespunztrtoare gradului de com-
ilhri. Iriinla umana este cea care a atins gradul de perfec-
tl ll lx'|I||ilc
str evblueze activ in univenul fizic tridimensional,
h?l rorpuri subtile ale sale fiind sauctud embrionare, ce
59
OS. KUHLEN
ta{ia nu reprezinti pentm el o bariori impenetrabila
fi
cd el este o
fiint5 ce poate acliona cu eficacitate in spaliul fizic tridimensional'
.Se
poate ridica insi problema: dacd atAt plantele, cat
9i
ani-
malele
9i
oamenii au corpuri tridimensionale, ce distinge atunci o
categorie de cealalta? Distinctia apare in momntul
in care.ne
-po-na-
tu diferitele tipuri de observatori specifici universurilor
mbno-, bi- sau u-i- dimensionale
qi la principala lor caractefistica:
gradul de constienld. Astfel. plantele au un grad de con$tienli
ioecific unui univers rnono-dimensional, in timp ce animalele au
un grad de conStientd specific unui univers bidimensional. Pentru
o
-ii
b,rtrr inleiegere a acestei idei, voi face apel la paradoxul pe
care il orezint?l Eanda Moebius Ce reprezinti aceasta? Banda
Moebiui se obtine dintr-o simpli bandi de hirtie, ce se rasuceQte
la unul din capete cu l80o qi se lipeqte de celtrlalt. Structura astfel
rezultatit prezintA o proprietate extrem de interesant'il: desi apa4ine
in mod cert spaliului tridimensional, ea reprezinti, din punctul de
vedere al rmuiobservator aflat p ea, un spaliu bidimensional. Cum
se argumenteazi acest lucru? Dacd se tr?seazi o linie intr-o direclie
paraleld cu marginile berzii, indiferent de punctul de plecare, se
ajunge in punctr:l de origine dupe ce se parcurge lungrmea acestra
pe ambele fe1e. Siruindu-ne in pozifia unui observator Pl.asat^pe
t
Landi Moebius, ne dim seama ca acesta nu poate constientiza faptul
ci universul sau este tridimensional, de lTeme ce el se poate mi$a
doar in doui direcgii distincte. Generalizdnd" putem sprme cd
9r
Omul, obsewatonrl specific rmiversrlui tridimensional, este incapa-
bil str cons,tientizeze fapnrl cI Universul prezintit o slructurtr spatialtr
multidimensionall. Pe scurt, tr6im htr-un Univers hiperspa{ial, dar
nu suntem constienti de acest lucru.
in mod corespunztrtor, toate fiintele angelice din ordinul ter{iar
igi duc existenla in a9a-zisele corpuri astrale, instr gradxl diferit dc
constienta
(4, 5 sau 6.1 le confert posibiliuiti distincte de acfiune in
hiperspafiul hexadimensional. Fiinlele angelice de ordin secundar
igi dui existenla in aga-zisele corpuri cauzale, inse se diferentiazr
dupd capacitatea de a aciiona activ in hiperspaliul nonadimensional.
conform gradului de congtien!tr atins (7, 8 sau 9). Fiinlele angelicc
de ordin primar igi duc existen{a in a;a-zisele corpuri atmice
9i
sc
disting dupe capacitatea de a acliona in hiperspaliul dodecadimen-
sional, conform gradului de corytienld atins (10, ll sau 12)
Referitor la noltunea de grad de con$tienld,lin sI remarc tendintil
promovati cu asiduitate de Piramida Ocultil, circumscrisi Miqcint
i.lew Age, in direc{ia dezvolttrrii unei multitudini de psihotehnicr
F
||ll rtl uc{ioneze in universurile hiperspaliale superioare.
6l
60
OS. KUHLEN IIITIIiMUL @ULT DE DOMINARE A LIJMII
,I wn ei cdzut tu din ceruri, stea strdlucitoare,
fecior
al
hx'lll!
(\tm
ai
fost
aruncat Ia pdmA
, ht, biruitorul neamuilor!
t tur' :h'sti in cagetul tdu:
(Ridica-md-voi
tn ceruri
Si
mai
l: nrrlrrc cd Lucifer ocupa trcapta cea mai inaltl in ierarhia
, llrrtll l-leruvimul care acoperea chiar tronul lui Dumnezeu.
rll/vriltirc, ce a at{t loc pe Muntele cel Slinl a dus la
Irri l,ucifer
;i
a spiritelor ce l-au suslinut, pe sfera
nivelului hiperstrmlial minim al planetei Pemant
$
neclttora de a purta corpud sornatice. Privite din acest
vorfcrc, rnen{innile fhcfie in Biblie referitoare la
,,legarea"
tolrlr cllpati o noutr semnificatie, de rreme ce penhu o
hllerqr[1rrrh cu grad superior de constienli, lumea materialtr
Si
corpul fizic reprezinti o adevSrat?i incdtugare.
Frk,
li
lirptul c[ aceastil
,,condamnare" nu a fost fdcutll
lr scop exclusiv punitiv, ci qi ca
QansA
de reabilitare
hl trl e rrrrrri sc.
tlr.tlor rl||lco celor care au abordat aceasta tematicA, in
r'r rrtul Shambhalei, susfin cA ingerii rebeli au fost
l|| /orxr tcritoriilor ascunse, situate in interiorul scoa4ei
Tocmai faptul ctr toate corpurile subtile ale omului srmt stnictun
embrionare explicd
;i
faptul cd omul este incapabil sA consJientizeze
existenta hiperspaiiului. Sensul firesc al evolu{iei omului reiese de
aici cu claritate: dezvoltarea corpurilor subtile
Si
dob6ndirea posi-
bilititii de actiune in spatii superio'are celui tridimensional'
Tot aici trebuie str amintesc
9i
de unele tradilii antice care
considera cd fiinta umand prezintd un al treilea ochi, presupus
spiritual, dar de fapt, apar{indnd corpului astral ,,Deschiderea"
atestui ochi nu marcheazi altceva decat inceputul procesului de
dezvoltare a corpului hiperspafial hexadimensional' Privite in acest
mod, sensul expresiilor referitoare la existenta fiinlelor angelice
,,pline
de ochi" poate fi interpretat in sensul ci rcspectivele fiinle
sunt perfect conqtiente de intreaga structuri hipempatial5 a Univer-
sului. DestrvAryirea evolu(iei corpurilor hiperspaliale permite- ob!i-
nerea unui conirol deplin asupra corpului fizic actual, mergdnd chiar
pan5 la posibilitatea dematerializarii Ei
rematerializarii acestuia'
Acesta este sensul evenimentului Schimbdrii Ia Fald tealiz:t dc
Iisus Christos in prezenta ucenicilor sii qi tot in acest mod devinc
perfect logicl
1i-imactlata
conceplie. Continudnd-analogia,.
lurrl
i"
"ur"
." arnintegte in toate lucrtuile de spiritualitate creqtini- nu
ar fi altceva decdt o bioenergie hiperspaliald' menittr si ajutc
dezvoltarea fiintei umane in toate componentele sale Nu trebuic
flcuti, insi, confuzie intre lar
9i
Duhul S{int'
Evotulia orictrrei fiinte de ordin cuatemar, fie ea umartr sau nu'
se realizeazl i. gup*i distincte. Pe mlsura ce un anumlt grup sc
perfeclioneaza din punct de vedere spiritual' in plan
-fizic
estc
necesar si se coreleie noile capacittrli psihice cu gradul de com-
plexitate al corpurilor lzice tridimensionale, care trebuie sa ir
'oermite
continuarea
procesului evolutiv. Aceasta este semnificalrir
ciclurilor evolutive ale omenirii
Ei
raspunsul la catastrofele ce sr
abat in mod regulat asupra Terrei. Distrugerile periodic-e' ce perrnrl
aoaritia unor rase cu capacitili spirituale superioare, reflcct.a mo(lrl
in care organizarea intimd a Universului este adaplati pentru
'
rAsDunde cerintelor de ordin evolutiv.
Ca frinle spirituale, ingerii au aceleaqi insuqiri-spirituale ca;r
omul si anumi: raliune, simqire qi voinp liberS' Fiind dotatc t rr
liberul arbitru, ingerii au posibilitatea de
4
prognesa in sens pozitrr
sau de a involua in sens negativ, fiind supuqi
;i
ei principitthrt
dualitdlii bine-rIu, specific continuumului spa{io-temporal Tocntat
liberul arbitm a fdcut posibild rlzvlitirea ingerilor condugi rh'
I trcifcr impotriva ordinii stabilit de Dumnezeu. Dar iatii ce men-
lllrlcr7.i
B iblia despre rebeliunea ingerilor:
,,$i s-a
Jdcwt
rdzboi in cer. Mihail
Si
ingeii lui s-au luptat
t'tt lnlaurul.
$i
se rdzboia
;i
balaurul cu ingeii lui, dar n-ou
Wtut
Htrtl
Si
locul lor nu Ii s--a mai giisit pe cer.
$i
a
fost
aruncat
Itthunal cel mare,
;arpele
cel de demult, care se cheamd diavolul
ll
.r.tk,na, acela care inSeald intreaga lume, a
lost
anrncat pe
Ftrtuh,t; ti
impreund cu el au
fost
aruncati g ingerii lui." (Apo-
erhpm 12, 7-9)
,,I)umnezeu n-a crulat pe ingerii care au pdcdhliL ci i-q
t|,u.'iul in Addnc, unde stau inconjurali de tntuneric, legali cu
hul,i/l $ tdttrali
pentru judecatd. " (Petru 2, 4)
,.1';l u pdstrat pentru judecata zilei celei mai, pu$i in lanlui
*lnh\', tn inhrneric,. pe tngerii care nu
;i-au
pdstrat vrednicia, ci
Jl
Hu
lxlrdsit
locuinla." (Iuda l, 6)
ln li'chiul Testqment, capitolul Isaia (14, 12-14) qi in Apo-
tptllltw lul loun (12,7), se arnintegte de o mare betdie purtaLd in
llptr;tllrrr i;i
de urmirile acesteia:
i r r
r r ' . 1- , . f r r r . . vut . r t . c. ur .
) t
. . t ut ,
ftrtrr
,lr'
yt4ele
Dumnezeului celui putemic voi a$eza jiltul
meu!
lAl
tltunh'h..\'l sI6nt voi pune sdlagul meu, in
fundurile
lanrii celei
"]
fxht,,ttt,,t,ltlL'. Sui-md-voi deasupra noilor
Si
asemenea cu Ce!
l llra
ln r v,i
1i>".
OS. KUHLEN
terestre, existil unele aspecte care m[ determinl sI afirm ctr acestc
ipoteze nu corespund in totalitate realit?lgii. Astfel, revenind la
IIIIIIMUL OCTJLT DE DOMINAR3 A LL\,III
{arrti
in mormant, alituri de mumie, care con(inea sfaturile ec
problematica Shambhalei, trebuie sI rmarc un aspect deosebit dc
important, dupd ptrrerea mea
;i
anume denumtea conferiti imperi-
ului subteran de unele tradilii ruseqti, aceea de Tdrdm al Apelor
Atbe. Prn conexiune at
fenomenul
apelor albe, ce poate fi intahit
in cazul po4ii hipenpaliale din zona cwroscuti sub numele dc
Triunghiul Bermudelor, se poate ajunge uqor la concluzia ctr lo-
calizarea gnrpului ingerilor rebeli in regatul subteran Shambhala nrr
este corectd (din motive uqor de in{eles!), ci ea coresprmde untri
spaliu paralel cu al nostru, aflat in conexiune prin zona de tranzil
interdimensional amintiti.
Afirmatiile conform c[rora regatrl subteran se afli sub con-
ducerea Regelui Lumii $mt cat se poate de adevdrate, insd ar trebui
completate cu menjiunea c6, atat regele Lumii, cat
;i
Mahatrnasit
Negri care il asisttr in coordonarea actiunilor apa4in, la rdndul lttt'
unei alte lumi. De asemenea, este foarte posibil ca
9i
in respectivrt
lume subterantr sd existe po(i hiperspaliale, naturale sau artificialc,
care si permittr tranzitul intre aceasta gi lumea in care au fost exilalt
ingerii rebeli. Mai mult chiar, piatra rmghiulard a Piramidei Ocultc,
structura care a controlat qi continud sa controleze evolu{ia civili
zatiei noashe, apa4ine tot acestei lumi paralele, populatd de civili
zatia hiperspatiald a ingerilor rebeli. Iattr ce relateazi proorocul
Iezechiel despre evenimentul exihrii ingerilor rebeli:
,,Fost-ai Jdrd
pihand in cdile tale, din ziua
facerii
talc st
pdnd in ziua cdnd s--a gdsit in tine nelegiuirea. Din pri<inr
intindeii negolului tdu, lduntral tdu s-a umplut de nedreptqte r-i
,tl
pdcdtuit
Si
Eu te-am izgonit
W
tine, heruim ocrotitor, din pietnld
ceb scAnteietoare si te--om aruncat din muntele lui Dumnezeu' rrt
pe un necurat. Din picina
frumuselii
tale s-a ingamfot inima tu
|
pentru lra/ia to
li4i
pierdut ,nlelepciuneQ. De aceea te-am arutt.'ttl
b pdm&
$i
le voi do inainlea regilor spre batjocard'
28, 15-r7).
In Cartea Jubileelor, apocrif ce dateazi aproximativ din
135 i. Ch., exist?l o referire la momentul in carc a avut loc
contact intre oameni qi ingerii venili din centi: ,in
zilele lui lun',I
ingeii Domnului s--au pogordt pe pdmAnL cei care sunt
veghetori, spre a invdla pe odraslele oamenilor $i
a implini 141
$i
dreptatea.
"
Cartea egipteand a morSii, acea culegere de scrieri carc l.ta
llrbuiru sf-i permiti mortului sI se orienteze in noua viattr, arati
n fost o vreme cdnd putemicul zeu al soarelui, Ra, a luptat in
Unlvcn impotriva copiilor revoltali. De asemenea, in rnitologia
Frr[,
cei doisprezece fii ai lui Uranus (personificarea cerului);i
lhoe (personificarea parnantului) au jucat
un rol imponant: cei l2
dthr impotriva lui Zeus qi pomesc cu o fo4i teribih
0llnrpului, re;edinJa zeilor.
l|l|ri Bc razvrltesc impotriva ordinii stabilite a lumilor, se ridicl se
la
lllhlia aratl cd Enoh a triit cu aproximativ 5500 de ani in urmd
I lixt initiat de c6tre ingerii veghetori in tainele ceresti. El a vtrzut
s v[ petrece cu urma;ii oamenilor, de-a lungul generaliilor p6nd
rhu
judec5lii gi a ldsat mirturie despre cele ce le-a cunoscut.
np dc 6 jubilee (aproximativ 300 de ani) a stat cu ingerii
nmului, care i-au aratat tot ceea ce este pe pemant qi in cemri,
luiv despre veghetorii care se revoltasertr qi fuseser[ expulzafi
linu. Enoh a fost primul om pe care il cunoasJe istoria, ce a
la cenrri qi nu a cunoscut moartea pe ptrmant, adictr
tnrp angelic astal.
(lrttform
unor lucrdri esoterice, Lucifer, crmoscdnd planul de
divintr, nu a mai ascultat de Dumnezeu
;i a cerut inde-
considerdndu-se pi el dumnezeu. Pentru a atrage de partea
fl
rlll lngeri, el le-a prezentat tentatiile lumii fizice, pe care dorea
| 0{[litruiasc[. In acest scop, duptr desprinderea planetelor Marte
din Soare, el a vrut str-gi construiascd o planet! in care
in aplicarc propriul siu plan de crealie. in urma marii
t htgerilor, Lucifer qi ingerii ce l-au umlat au fost infifnti,
pe care el urma si o formeze, a fost distrusd. Dupi acest
I )umnezeu a hotArat expulzarea lui Lucifer qi a ingerilor
rprijinit, pe planeta care era in procesul de formare,
, ltlaneta distrus6 de Dumnezeu, pe care Lucifer voia s5-qi
prl)prio sa lume, ar fi alart diametrul de 2.700 km. Explozia
plAnctc este amintit.?t si in legendele antice elene, care aratll
I fost distrusl de Zeus, pentru a nu tulbura, prin inslsi
ol. cchilibrul sistemului solar.
nlcllicri nu este fAcuel o localizare temDoraltr exacUl a
fttltth)r respective, in multe alte scrieri vechi se aminteste
htPlclc ceregti. Criptele tibetane au adtrpostil vreme de
(\o!cu
seniorilor din Dzyan, al ctrrei text originar a displrut
Itl lN('crca timpului. Copiile incomplete ale cdr{ii srmt pline
rcdactate in sanscritS, rromind de la scrieri Drovenite
g OS. KUHLEN
III IIIMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
din cele patru co\uri ale p5mantului, iar specialigtii sunt de acord
cA textele acopera un segment de evolulie care se intinde pe o
oerioadi de cdteva milioane de ani. Strofa a sasea a CdrFT seniorilor
\in Dzyan precizeazd: ,,ln cea de-a potra lume,
fiii
pimesc ctrdinul
sd creeze
Jiinle
dupd asemdnarea lor. O treime dintre ei refuzd,
doud treimi se supun- Se pronunld blestemul,, Rolile cele mai vechi
incep sd se invdrteasca ,n sus
;i
in jos. Zdrnisliile maleme au
umplut Totul. Au awtt loc lupte ,ntre creatoi
;i
distrugdtori, Iuple
pentru preponderenla in univers; sdmanq a
latnit
iqr
$i
iar. Fd
calq ele, Lanoo, dacii vrei sd cunorti adevdrata varsfi a rolii..."
,
gl
oxistil tunele secrete care leagl lumea subterane de Tibet, similar
'ltttrrcrclor
secrete de la baza Piramidei de la Gizeh. ce duc snrc
thncuri. Cine este acest Rege al Lumii aflam dn liiblie:
,
,,Nu voi mai vorbi mult cu voi, cdci vine stdpinitorul lumu
trth4u. El n--{tre nimic in Mine" (toan 14, 30).
.,I)iuvolul L--a suit pe un munte inqlt, I-a ardtqt intr--o clipd
"
L\ud inpdrdsiile pdmdntului
$i
I-a zis:
1. MITUL SIIAMBHALEI
Posibilitatea existenlei unui ttrrdm rnisterios a constituit din cele
mai vechi timpuri
;i
pantr in prezent un subiect deosebit dc
fascinant, atat pentru o serie de exploratori tememri, cat mai ales
pentru pasiona(ii de literaturi fantastictr. Una din lucrfile de refe-
rin16 ce abordeazd aoest subiet apa4ine lui Edward Lyfton, autor
al c141i {Jltimele zile ale orasului Pompei. Acesta descrie in cartea
sa, Rasa viitoare (1871), o lume subpamanteana locuitE de o rastr
superioarI, vrillla, care, prin exercitarea energiei psihochineticc
yzlll
pldnuiau sd cucereasc6 lumea de sus. Ideea existenlei unei rasc
superioare
$i
a misticei energri will i-a fascinat ulterior atet pc
oculti$i, cat qi pe naziqti, care au introdus-o in arsenalul krr
ideologic.
Mergdnd pe aceeaEi lhie, Rene Guenon amintelte in scrieril'
sale de un mit in care se afirma c6, in urma unui cataclism planellr,
ultimii reprezentanti ai unei avansate civilizalii, edificati pe teritoriLrl
ocupat de actualul podig Gobi, s-au refugiat intr-un imens sistcttt
de caveme, sdpat in profunzimile lanlului himalayan. Acolo ei s-arr
separat in doua grupe, fiecare stabilindu-Qi un centm material
fl
spiritual propriu: in Agartha se afla cetata binelui, a contempllrll
gi a neamestecului in evolu{ia lumii qi in Shambhala, cetatea putcrir'
ce-qi concentreszd efonurile pentiu diriiarea
ti
grdbirea omeniril
pe drumul spre
,,apocalipsul Jinaf'.
Conform altor interprettrri, cuvantul Agadha este de origirrr'
budist?i gi se referi la lumea subteran6, care are milioane de locuitorr
gi multe orage, toate aflate sub dominalia supremd a capilalei fuurll
subterane, Shambhala, unde locuiztte supremul conducdtor d
acestei impdrd,tii, cunoscut in oiPnt Lu lli'qJe Za'rrJ. Se crcrl,
chineze descriu misirmile unor ambasadori trimisi de
i oi lmperiului Celest la Spiritele Muntilor. Conform aces-
lcliloriul lor coincide cu zona indicati pe h6(ile tibetane
t qi Tanjur pentru regahrl ascuns, numit de acestea Shamb-
lrr ipstiile aflate in acea regiune, la maxe adencime sub scoaxta
ur fi populate de urmaqii supravieluitorilor celor doutr
scufundate c6ndva in Atlantic
Si
Pacific. Un alt mit
vtlGr Xauxa, circula anumite legende despre existenta unor
Nccrcte destinate exclusiv inilialilor, in caz de cataclism
iflr in Franta se considerd ci existli un refugiu indestructibil,
l||lr||rc secrcdl se aflI in ptrdurea Broceliande, de langt Neant
lgr ! rlc Kitizh, oraq subteran la care nu pot ajunge decdt cei
*r,o cxirtenp flra pauf. in cealalu pane a globuiui,Ia peruvienii
flltfh[n). in focul numit Pertuis Neanti (pierduti in neant).
lr;crrrlclc mongole suslin ci Shambhala este r.m regat uriag, ce
f(Xl rle milioane de supqi, conduqi de Regele Lumii.
orlc inconjurati de localitlili in care trdiesc marii preoli gi
l'nlntul Regelui Lumii este inconjurat de palatele Maeg-
Stit rlllpdnesc toate fo4ele vizibile gi invizibile ale ptunan-
dl krlbnrului qi ale cenrlui. Nu existE inchisori, pedeapsa cu
ltl rc rplicA, iar politia este asigurati de capii de familie.
ftrtrrgii societitli este exercitailt de 5000 de savanti, 365
qi 12 membri ai Inilieii Supreme. Dimensiunile
$r plrrc a fi, de fapt, o federatie, srmt pe mtsura numtrrului
lil sc intinde de-a lungul tuturor coridoarelor sub-
fllfr fumea inteagl
;i
cl]iar
,,toate cavemele subterane
,
,lle
ili voi da toatd stdpdnirea
Si
slava acestor impdrdlii; cdci
SL lntl esle datd
Si
o dau oicui voiesc. Dacd, dar, Te
yei
tnchina
&)llhttcu
mea, toatd va
fi
a Ta.
,,,
*hru1nia
mea, Satano! Este scris: sd E inchini Domnului
$l)annczeului
tdu
si
numai Lui sd-I sl4jeSti" (Luca 4, 5-8).
,s
lrrfld cum aratd Sorin Steftrnescu in cafiea Sfidsrea Timpuluit,
lFll/Jt"rr
t Sfiturea TimpuluL Editrrfa Zoia, Bucuresti, I 992.
66
OS. KI.JHLEN
lFfllMUL oculT DE DoMINARE A Lr.rMn 67
||i
lncearcl str se apropie de focurile uriale aprinse din cand in
,.l|d
ln pldure, cu af,azi4 aparent, a unor misterioase ceremonii,
linuti
la distang de rm fel de vibratii care ii imobilizeaztr-
,
,,luromobilitlii care circalii pe drumuile
forestiere
izolate -
rpune Hutin - au intdlnit pe neasteptate oameni de o rasd
imbrdcasi in alb. cu plete lungi, buclate, de talie inahd
Qd)i,,]e ascund atunci cdnd cineva incearcd sd intre in lepdturd
fl," O fegendi locala mentioneazi existenla ,,unui unel sub
orientald a muntelui Shasta
;i
care duce intr-un loc
unde se aflii o citadeld cu locuinte stranii. Fumul care
larlodic
din vechiul crater ar proveni nu de la
fenomene
, ci de la misterioasa cetate ascunsd'. Povestea pare a fi
qi de constatitrile fostului dircctor al Observatorului Lowe,
Edgar'Lucien Larkin. Privind prin telescop in direclia
cu pricina, el a putut obsewa uneori prezenta unui dom
Ilta('t
mctalic, auriu, inconjurat de mai multe constnrqii ciudate.
lpolkrnius din Tyana, Sergius, Ossendowski, Roerich sunt doar
nurnc din lungul gir al celor ce au riscat totul pentru a
odcvilrul din miezul unei fascinante legende. Date con-
(lc istorie par sd confirme faptul cI tentativele lor n-au
hlrrnicc. fara
Minunilor szu
fara
Apelor Albe din legendele
parr s[ fie localizat.lt in Asia Centrall, undeva in apropierea
I.olruor. In anul 987 d. Chr., prinqul Madimir al Kiewlui a
o [dcvf,ratl expedilie, bine echipati, ce a ayut ca obiectiv
hre iruntului Rega al Apelor A/6e. in fruntea gmpului se
Sergius, ce petrecuse c6{iva ani la mdndstira de pe
Atlns din Grecia, prilej cu care luase cunogtin(i despre
lthllicului teritoriu ascrms in inima Asiei. Anii trecur5- dar
nu c nrsi auzit nimic despre ei. in tO+: i9i fXcu instr aparilia
un h[tr6n care declara tuturor celor care aveau timp sa-l
tl ol cstc plrintele Sergius qi cd revenise din demult uitata
l)lrr rclatirile cdlugirului, c se arAta incapabil sd loca-
cu un anumit punct al cAltrtoriei, zonele parcurse,
Itlgc concluzia cA acsta, dacA a efectuat cu adeverat
lrhttlc ri fi ajuns, venind dinspre nord-vest, cam in aceeaqi
uu 0 mie de ani inainte de Anollonius. dar sosit dinspre
lpr dcosebire de Apollonius din Tyana, p[rintele Sergius
rtu ri[c decat fascinante, dax evidente povestiri.
hr.nr s-a petrecut, multe sute de ani mai tarziu si cu
|ftrontltrwski, cel pe care Albert Shaw de la Review of
ale Ameicii sunt locaite de striivechiul popor ce a dispdrut sub
pdmdnt. Popoarele
Si
spaliile subterane sunt guvernate de
,eJi
csre
recunosc sueranilaaa Regelui Lumil"
O altil legendtr mongold afirmi cd ,,acum sase
mii de ani' un
o
"-a
a"rui, sub pdmdnt tmpreund cu intregul sdu nib,
ldrd
u
mai reapare weodatd. Desi nimeni nu
;tie
unde se afld acel loc,
se spune cd, totu$i, mulli l-ttu vizitot." Povestirea are multe punclc
comune cu cea din folclorul rus, referitoare la aqa-numita
Tard
il
Minunilor: sltui de exploatarea
;i
nedrepQifile
Jarului'
un marc
numdr de oameni s-ar fi ascuns in uriaqele caveme ale unui oral
subteran. inainte de a astupa in urma lor intrf,rile cu tone de rocil,
ei au promis c[, dup6 un anumit timp, vor reveni la suprafali si
vor aduce o noM cunoaltere asupra lumii.
Peryii numesc acest uriaq imperiu subteran Ariana, pe care o
considerd a fi
tara
de origine a arienilor. Conducdtorul imperiulttt
subpdmantean este Rigden lyepo,
-regele
lumii, care il are, cl
reprezentant terestru pe Dalai Lama. in legendele
9i
traditiile refcri
toare la imperiul subpamantean se vorbegte cd
W
pdfiAnt va urtno
un al treileo rdzboi mondial, care va fi inso{it de cutremure, rl
fisurtr la pol
fi
alte catastrofe naturale, in urma carora va disparcn
mai mult de
jumatate din populalia globului. Dup6 acest ,,ultinr
r5zboi", diferitele rase din interiorul Pamantului se vor uni
(rl
supravieluitorii de la suprafa{i qi vor vesti ,lnileniul
de aul'.
Referindu-se la rmele int6mpl6ri stranii ce au loc pe munlch'
Shasta, situat la extremitatea nordicd a masivului Sierra Nevadrt
(California), int6mplari ce sunt puse frecvent in legtrtura cu exrstcnu
unui prezurntiv punct de acces in lumea subteranS, Serge Hulltl
noteazA: ,,in munlii din Calfomia este observatd din cdnd in ttin'l
o lumind orbitoare, asemdndtoare fash-ului
unui aparotfototYali'
despre care se a/irmd cd ar
f
produsd de ni$te oameni misterit)ll
Mqiestuosul munte Shasta, greu accesibil, este un vechi con^vtl
canic care dd incet, periodic, u;oare semne de activitate, h h'l
acest district, situat tn Califumia septentrionald, relativ pulin cun"t
cut. sunl semnqlqti oameni ciudasi care ies uneori din pdduri
funht
se ascund de obicei cu giid) pentru a
face
troc cu muntenii' Aa ll
oameni sunt inalli, agili,4u o
linutd
elegantd
Sifunteafoarte
not'
poartd o coafurd speciald, o mesd cazdnd pe coama nasului. I\itl
aici nimic extraordinar: poate
Ji
vorba de un inofensiv trih
'l'
indieni care au ret4it sd se menlind izolayi tntr-o regiune
I'ttlln
frecventatd
de reprezentantii autoritdlii". Dar localnicii sau turtllll
Reviews il numea' la inceputul anilor 1900'
"un
Robinson' ol
"J""iih'xil
sp;"iaist
in exploaari carbonifere'
ossendorvski
^a
OS. KUHLEN IINTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
Cuceritorul - expusA h Muzeul de Arti Gorki)' dar a
tiiit $i explorator, intnend in legdnri cu invaFtii din strivechile
-hcaquri
de'cufturr central-asiatici'
devenise un
fel
de purtdlor de
Ittt'/lnt of
(rceslora pe Lingd gwemele marilor
Wteri'
Astfel'.pe
iftrff Aptut cI Roerich a cotttrib,rit mult la imbundt2itirea rela(iilor
iwicto-a-erican",
ce teceau printr-un moment critic, el a adus o
lntnbutie
indirecti, dar semnificativa, la constihrirea Ligii Nali-
Wllor.
iactut de pace Roerich
1i
Flamura Pdcii, rxr steag alb cu
iil
pun"t" roqii amplasate intr-un cerc de aceeaqi culoare, au fost
iiti"put"
de Nictrolas Roerich inainte de prirnul razboi mondial'
ifofitt
u ctrpabt numele de Cntcea Rosie a Culrurii' fiind creat
lrrtir r,roreitia
in rimpul rizboiului a monumentelor culrurale'
Frut
u fo.t adoptat de Liga Naliunilor in 1930
-C^ea
de-a treia
loltvcrlic
a pactului s-a
linut
la washrngbn' in l9JJ' atuncl nmo
69
68
i;;ffi?"
;; ;umite imprej'uori sa parcurgt' in condilii
grele'
t-o".-intiit" din Asia Centrala. cunoscute
intr-o mice mlsua sau
;;;;"b" europenilor.
Ajuns pe malul Amurului' el a aflat de-tr
incLr,ta teg"nOi: adanc ascuns sub pamant' un regat
-fantastic
isi
iitirifr.lJ""Jii"lr
cuuemet"
tentacuiare de mii de kilometri lun-
sime. Este cunoscut sub numere de Agartha' iar locuitorii sai' cc
L numara cu milioanele. sunt intelep(i $i
atotpu@mlcr'
"- 'i.t?,ita"
lui ossendowski
de i identifica simburele de adc-
"dt,
;;;;;;;"
ct se afltr in. spatele incredibilelor
*]",tati',:-.:i'
soldat de multe ori cu reactii surprinzitoare
din partea mter
"i.""i
ti. inairii demniuri
din Urga
(Ulan-Bator)' fie relirzll
categoric abordarea
subiectului, fie, in loc de r'sprms tt oruncdtt
Driviri
pline de spaimd' aqa cum facea mereu bibliotecarul
lrrt
"i"iai:i* rnliti.*r nu a renuntat, insa' usor' cu atat mai-mu,lt'
",,
Zat O""ot" c-onducdtorul
Agarthei aflase cb era conslderat 4'r4'
i;,;';;f;"i;i-liii"-
"t
Et"o"tui
pdmdntesc!
b5;"'l ti"'
a...*tiff" sale avuri succes La insistentele
inmbiri dacl l-rt
"a^i^i.*..f "itt"tu
p. rnisteriosul
Rege al Lumii' bibliotecarul
il
Oi.-aJin tdisit * rispuns: ,'Da,
o apditt de cinci-ori la.sdrbdtoril''
;;;";;;E;'; ,;i'ndio,
o op'i*t'5i ocum t40 de ani ta Eradeni..
'6)u
ii a uaiw r"irhile mdndstii de lq Sakkoi 5i
Narabanchi Kur"
"--6il;;
mai tArziu. un alt explorator
parea se fie mult nrirl
norocos: Nicholas Roerich' pictor rus, devenit cet?ltean llnlanoez
( rl
nutin timD inaintea Revolutiei din Octombne'
ln prezenr' oPeR'rc
5#"t"*';il;
in numeroase
muzee din lume' cu prectrderc.in
ii".f". SUe'tf Franla. Prima sa expedilie spre centrul contrnenttrlrrl
asiatic a debutat in august 1925' Dupd ce a Eavelsal masrvrrl
Karakonrm,
deqertul Takla Makan si a fAcut o mtrerupene oe p rrll
ffi;;;."i
ilotan, b slatsitul lui ianuarie 1926'
gmpul contltt
il
"i'
tiJt"r*, drumul, trecind prin Urumchi
.(Mongolia)
-ti
I
aiuns in mai 1926' pe malul lacului Zaisan' srtuat ta ronlrcrr
l|i",.*f"*t",
p,-"tul t"t-intrs al crlatoriei' De acolo' Roerl h
"lt..ut
t. Vo..ot a, unde a ramas numai pini in septemb{:.1()']:'l
cand a revenit in Mongolia.
pentru a incepe o noua expeql\re
r r
autu u""*ta a pomit
-din
Ulan Bator, s-a indrptat
^spre
Inrrrrlll
ili"iiilif-"Jt"and
tibettrt, a atins frontiera indianl in mai l e'rl
b" r"gtt#'*i*1,T1-YT::'i"t*?ntll*""*"
in ruc^rr,l
iror,rit f i
'de
naliuni. Doi ani mai tarzii' Pactul de pace Roeich
lltrl
rcmnat la Casa Albl de 20 de
15ri
latino-amencane-
lo
(lc
ultf, parte, ins6, cAnd in 1926 artistul s-a aflat la Moscova'
nunui
ca a dtrruit guvemului sovietic o valoroasS..picturd
5 n totttt" in sufletul anisnrlui. incat. spre starqitul existenlei'
hirlt
lnr pctrecu(i in Statele Unite si
V.RSI' :l
-t-l^Tg*
i"
lulir
rtin ttimataya, rmde a
fi
incetat din viap in 1947'
T A N A C TE RIS TI C I GENE RALE
vcehilor scrieri, Shambhala este marginittr la nord de
r,[lrzii), la sud de Tibet qi India, de China la est
^9i
h vftt, ccca ce insanntr ci este localizacl undeva, in
Sfdarea ||l|||'r
rr /rr, (ir
OS. KUHLEN
deqertul Gobi. Se afirmi ctr pentru a ajunge in acest regat :rscuns
exisct patru cdi de acces: una incepe pe teritoriul Rusiei, alta in
India, o a treia in Tibetul oriental gi ultima in Bomeo. Misteriosul
tiirim pare a se intinde peste tot sub scoa4a teresid. Ici
;i
colo,
pasaje secrete permit initiatilor accesul in interiorul ei. Cu mii de
ani in urm4 regatul pare st fi avut granite de suprafa(i distincte,
dar in epoca actualf, el nu mai poate fi identificat cu o
tartr
anume.
Cei mai mulli ceteFni cu aparteneli la Shambhala $.nt dispersati
in toate statele lumii, fiind coordonatorii oculti ai aqa-numitelor
societdli secrcte-
Capitala se aflf, undeva, in inima Asiei, intr-rm loc ce poate fi
atins numai cu pretul rmor mari dificuluifi. Regan- principal, a ctrmi
iniml este, se g[sett undeva intre Afganistan
;i
Indb. Bhagovata
Purana sj enciclopedia sanscriE Vachaspaaya amplaseazi regiunea
in Tibet. Mai precis, legendanrl plmant al lui Arya-varsha se afla
la nord de muntele Kalias din vesnrl Tibetului. Yalea Initiatilor din
scrierile lui Buddha se prcsupune a fi situati in aceeagi zon[. John
Cabral nota tn 1625: ,,Shambhala,
dupd opinia mea, nu este China,
ci ceea ce pe hd4ile noastre apare ca Marele Regat Tdtar". CosrILa
din Koros, filolog ungur care a dit intre anii 1827 si 1830 intr-o
mmastte budisti tibe-tani, plasa Shambhala intre 45d
9i
500 latitu-
dine nordici, dincolo de rAul Sdr Daria. Printre
$rile
antice indica-
te pe vechi hi4i tibetane apar nu numai Persia, Babilonul, Iudeea
sau Egiptul, dar gi Shambhala. ,,Regatul
qscltns"
- se aratil in
Shambhala lam-yia (Drumul spre Shambhala), lucrare tibetan5
scrisl in secolul al XVI[-lea
- ,,esre
situat intra regiune muntoasd
inconjurotd de vddui
foarte
tnalte, abrupte
Si
inzdpezite".
Precizarca este sustinute de descoperirea de ctrtre Nicholas
Roerich, renumitul explorator al continentului asiatic din prirna
jumetab a secolului al XX-lea, a unor adeveraG oaze d vegetatie
in chiar inima uscanrlui gi inghelatului platou tibetan. Inconjuratc
de stdnci inalte, acoperite de gheali sau zipadi, datoriti unor
particularit?ili geologice, zonele respective se bucuri de un micro-
climat exhem de placut, ce intreline o vegetalie gi fauni bogate.
Tot in cursul expediliilor sale, Roerich a mai aflat de la un
preot-lama, ca sub Potala
Galatul
lui Dalai Lama din Lhasa) exisn
o grota cu un lac despre care au
-stiinti
numai initia(ii. De aici
pomesc mai multe coridoare ce leagtr Potala de enigmatica citadelll
Shambhala. Alte legende amintesc ctr Ayodhya, Oragul Stelar,
intemeiat acum 6O00 de ani, a fost mutat cu circa 1800 de ani
Paleta mijloacelor de transport pe care le folosesc pare a fi
lhtlc vastil. Astfel, intr-una din diminelile anului 1926, pe cdnd
lrltodiiia lui Roerich inainta in vecinltatea munfilor Karakorum, a
fifl observat deodat?|, tAgnind pe cerul limpede din aceast2t parte a
Jtmiincntului asiatic, rm disc sffilucitor. Pe neaqteptate, vehiculul
il-l
schimbat directia de deplasare dinspre sud spre sud-vest.
fblndu-se nevezut in spatele varfului
'v:r:apezit
al masirului Hum-
loltft. ,"6sra un semn din Shambhala", exclamartr preolii lama din
tult
la vederea discului. in 1933, britanicul Frank Smythe, esca-
hdlnd Everesul, a avut o experienltr simihrn. De astA datl a liost
hll vorba de douE obiecte intunecate la culoare, dar invlluite intr-o
IIIITEMIJL OCTJLT DE DOMINAR.E A L(]MU
lnrinte de Cbristos, in nordul masivului himalayan, la Shambhala,
numitd de tibetani gi Dejung. Pentru a nu fi confundati cu localitatea
lndlanl sinoniml din Benares, cea miticd este indicatd de multe ori
Otpt Chang (nordicd).
li||llc
pulsanta, ce strdbtrturi ceml la mare inlltime. Ciudate
aeriene au fost semnalate, conform affmaliilor lui Serge
gi de cealaltit parte a globului, in zona muntelui Shasta.
ncris?l de el a apirut in 1961, anterior valului de semnal5ri
care s-au abdtut asupra SUA in deceniile
Sase !i
qapte.
grcu de crezut cd Ossendowski, Roerich sau Smyhe incercau
pnxlucl senzafie cu relatdrile lor, lucru de care sunt acuzati
i OZN modemi. Fenomenele pe care le-au descris, de
pentru ei, erau foarte limpezi pentru attohtori: semne
llhtmbhala. Conform unei legende mongole,
,,in Agartha,
pundili inregistreazd pe tablete de piatrd toatd
;tiinla
noastre, dar si a altor lumi",
Ltxrritorii tArAmului subteran par str cunoasci
Ai
modaliciti
dc producere gi utilizare pe scad largi a luminii, dar care
cu cea crmoscuti de noi doar ca formi de manifestare:
regatului subteran sunt iluminate de o lumind speciald,
)rllk' cre;terea cerealelor
;i
vegenlelor, okrind populaliei o
Ittrt, $t
lipsita de boli". Ea este generattr de pantarbe, corpuri
Apollonius, in lipsa unui termen de compara(ie mai bun,
l|.tnllnat cu niqte pietre. Acestea mai sunt mentionate
$i
in
rl XIX-lea, de un alt explorator celebru al Tibetului,
I l uc.
cno[ne car, conform legendelor, separd centrele
7l
ll'U|lrc, nu pot fi parcurse pe jos
sau folosind animale de
} hr vchicule necunoscute de noi, locuitorii enigmaticei lumi
a,|| nnrn"'vitez6 coridoarele inguste din interiorul planetei.
TIS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
2. MATTATMA$rI
tccstora nu ar pennite sesizarea unor diferente semnificative,
dl conduct la concluzii certe. Cu toate acestea, existA anumite
care disting in mod net hinlele angelice de oamenii
latA cateva rcpere:
l,rurcatul premiului Nobel pentru medicinS, Francais Jacob,
la faptul cA omul folosegte maximum l0%o din capaci
rlc f'unclionare a sistemului nervos central, spunea ca Jteuro-
e:$e ca un hlrboreactor montat Ia o cdruld". Posibilitatea
intregii capacititi a creierului uman deschide perspective
dezviluind noi direclii de evolulie a omului. Care ar lt
otprcitAlile remarcabile ale fiintelor care pot folosi in mod
rcsursele lor latente? Facius Cardan, htAl matematicianului,
si fizicianului Jerome Cardan din Milano, a notat in
lre Suhtilitetae, in 1491, urmtrtoarea intimplare:. ,,Cdnd
lnleplinit rinrile obisnuite, cam pe la a 20-a ord a zilei,
ttl\rr1tl $upte
bdrbali ce purtqu ve;minle de mdtase, ase-
.u logele greceSti
$
incdlldi scAnteietoare. Ei
Purtau'
armuri si sub aceste armuri se vedeu obiecte de
lt, ttryt de o glorie
Si
o mdrelie extraordinare. Doi dintre
u
li
de un rang mai inalt decdt ceilalli. Cel care pdreu
Utto t'.,tnundant avea o
fald
de un roSu inchis, Ei au spus cd
lll rh' uni, dar nici unul dintre ei nu pdreq sd aibd mai muh
hn
htlrebqt cine sunt, iar ei mi-au rdspuns c.i sunl oameni
OS. KUHLI]N
72
C6tiva brahmani din lndia
qi Tibet' reugind sd urce pe varfurile
munrilor, unde nici un alt picior de om n-a calcat' au gaslt lnscnplll
;i#;;;, ;" de ulpi in zlpadt $i
amprente lisate' probabil'
de rolile unor vehicule. Ossendowski
relateaztr despre o meloca
;ttJ;- ;" tratare a corpurilor unor lama, in vederea lansSrii lor.in
.""tiuj
"ot.i.,
penmr;xplorarea allor planete Propulsia se realizil
fiJ un miiloc vizibil' iar asmonautii.
cufundati intr-o.stare
neo-
bisnuitA de anabioza, erau lips(i aparent de once srstem de prorecut'
sau suoravie$ire in spaliul extraatmosferic
Dupi ce reveneau st
"*u
taua*i iu t*.a normald,
puteau sa descrie tot ceea ce v5zuserd
in oereerintui le lor cosmice.
-'
'd".?"tat"-f
iblian Giuseppe Tucci' bazdndu-se
pe vechi ma-
nuscrise tibetane, men(ioneaztr
cA ini$al' Shambhala.era
condusl rle
fiinte venite din cosmos, delineba-re ale unei
ibmle
exr]em
qc
"t-ul*i., "at"iu
s-au shaduit sd-i asigure perPeruala: So tt:,n(
Terra cu milioane de ani in iuma' Si-au
asumat mlsrunea oe il
accelera evolulia
planetei
9i
a viitoarei specii umane lnteTetelonlllr
drimului ascuns le-ar fi urmat pamantenii instrultl de el' care nll
*-ui"a ut
pasfiat cunoqtintele
mostenite, dar au controlat
permu-
nent si discrei ascensiunea omenirii
pe scara istonel lata' prczenulc
pe scurt, principalele caracteristici
ale lumii subterane:
'-
. .o.i.tut" f"derativ5 de tip aparent comunist;
r conducere centralizat':t,
in care organele de anahza il
decrTrr'
oar a fi asigurate de personalit'il1i pregatite multrlateral' atirl
;tiintific, cat $i
filosofic;
. i"p"f.fi"
""ttiaa
zeci de milioane de indivizi' care sunt inallt
i"'ttun.r, supli, cu plrul lung
;i
care se bucuri dc rt
longevitate incredibila;
o hranl vegetariantr:
o conaoleazd fenomene ale naturii intr-o mtrsura
pe care nl( r
-
;; ;* putem imagina, inclusiv imensul
potential ll
organismului
uman.
in mid evident, o societate care deline un grad de dezvoltat"
multilaterah
extem de inalt nu poate fi edificata de-cat de nr$'
fiinte cu capacitali
psihologice deosebite, carc pot tr rncaorale
'rl
;"";;5 l"'d;;niul celoi paranormale' De;i referitor
.la
acc*t
*p""i'L L-*.a o lipsa aproape tohla de informatiil
Y:iil-t1;ll:
sa'creionez
in contiruare un portret-robot al membnlor comunllillrl
;;;1i"" 9i
s[ prezint doua cazuri deosebit de relevante
pcntttt
;J"i in Ju* u""qti" dtuijeaz4 evenimentele
istorice majore lrl"
civilizaliei noastre'
Deqi existenla fiinlelor hipenpaliale se desfd;oartr de obicei in
;xlii
cu un numtrr de dimensiuni mai mare decdt cele trei ale
Univcrsului fizic obignuit, posibilitatea actiunii acestora in spaliul
Fldimcnsional este o certitudine. in plus, materializarea corpurilor
tmotice fiind una din insu;irile angelice fireqti, este evident faptul
01, lrr afarA de ingerii negti, ce au fost exilati intr-un spaliu terestru
trnrlcl
qi au fost obligali sA poane corpuri fzice nidimensionale,
;l
ftrgcrii albi se pot manifesta oricind in acest plan' In momentul
h u,rrc
"-at
pune problema realizirii unei distinclii intre fiinlele
Jgolice
materializate
;i
oamenii obignui{i, analiza corpurilor fizice
ft, I
noi nqsterii
$i
morliL
yiala
lor era mai lungd ca a
ll lxt,(au
sd atingd pdn.i Ia nei secole. intreba\i de ce nu
umrcnilor tezaurele
itiinfei
lor, ei au rdspuns cd o lege
b tntlrunea cele mai grave pedepse in cazul care ar
OS. KUHLEN
dezvdlui $tiinta
lor. Cel care pdrea a
Ji Seful
lor a negat cd
Dumnezeu ar
Ji ficut
lumea din ve;nicie
$
a suslinut cd lumea este
creatd inJiecare clipd, in asa
fel
cd dacd Dumnezeu s-ar descuraja,
lumea ar pieri imediat..."
Conform legendelor referitoare la miticul tAram Shambhala'
mahatmaqilor le
,std
in putere sd annce planeta in aer sau sd-i
prefacd suprafaya in pustiui, pot seaca mdile, pot transforma
continentele in oceane
;i
pot rdspAndi munli printre nisipuile
desertului". Alte surse mentioneztr un nivel tehnologic qi gtiin1ific
incredibil de avansat, pe care cu grcu ne putem imagina c6nd il
vom atinge.
Duptr sejunrl stru asiatic, prilej cu care se pare ci a iniat in
legiturl cu unii mahatrnagi, Apollonius din Tyana a dovedit anumite
capacitlli iegite din comun: liniqtirea apelor agitate sau a rafalelor
de v6nt
9i
calmarea instantanee a furiei animalelor sdlbatice, sub-
iugate
parcA de privirea sa.
' -
i" ISZO, pe iand se afla la mdnastirea Narabachi Kure (vesrul
Mongoliei), Ossendowski a a!'ut parte de o experienti tulburitoare
intre6at de rm lama dac6 doreqte sI afle ce se intAmpll cu familia
s4 rlmas5 la mii de kilometri distan(A, in mijlocul unor violents
fidmdntiri sociale, inginenrl a rlspuns afimativ. Cateva secunde mai
tarziu, spaiul intrmecat s?re care i se spusese si priveascl, s-a
luminat treptat, animat de ceva asemandtor rmor fuioare de fum Elc
s-au ordonat rapid, materializind imaginile hidimensionale extrem
de clare ale sotiei si ale altor membri ai familiei polonezului' surprinli
in activitlfi curente. Teletransmisia psihicl a durat cateva minutc,
apoi zona spre care privise a devenit la fel de obscuri ca
;i
inaintc.
fdri ca el sd poati afla mecanismul prin carc fusese realizatt"
lstoria consemneazi existenla unor personaje misterioase, carc.
desi au iucat un rol deosebit in evenimentele majore prin care lrr
trecut unele popoare, gi-au inv[luit intr-o auri de mister at'rl
originea, cat qi mobilul ac{iunilor lor, aspecte ce pot indica o posibill
apanenen{a la o alti civilizalie.
3. PROFESORUL
DupA cum aratA Sorin Stefdnescu in lucmrea SJidarea Timpulu
nimeni nu i-a cunoscut adevdran nume, nici de unde a venit slrr
incotro a plecat.
$i
totuEi, documentele oficiale ii mentioneztr rrrr
numai existenta, ci si contribulia esenfaltr la solu{ionarea lrttot
probleme importante, apdrute intr-un moment crucial din istotrrt
SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII
75
Statelor Unite ate Americii. Acesta si_a fecut remarcati prezenta
ln. 1775, in_mijlocul gnrpului
de revolugionari
carf O"rUa*,i"r"j.I
rur v loruiut steag american. cistigand aproape instantaneu in-
:rcoerea
$r.
pnerenia a doua personalitAli
de prima mirime: Ben_
Juntn
Frankhn qi George Washington.
Ca aspect. era un barbat inalt" exhem de prezentabil.
imnunea
Nspect
$i
totuli se dovedea fioarte binevoitbr.
linea un reeim
rrmenur crud,al: nu m6nca nici un fel de came, nici chiar de
paiare
tnl
p"Cf,nu bea vin sau bere. iar dieta era compusA din aia_nu_
mrlete atrmente naturale: cereale, alune. fiucte si miere. Vorbea rar
ll Pulrn,
dar inlotdeauna era ascultat cu o deosebiti atentie. asistenta
lnrupindu-qi aproape integral ideile pe care l.
";;;;'.
N;r;;
pmtcctul steagului american pare si_si aiba originea in propunerile
rn)tesiorulur, dar chiar si principiile
Declaraliei de Indepindenu.
t nnd, dupa
1emnare4
la 4 iulie 1776, a celebrului d'ocument-
trtcganr. parficipan(i
la Convenlia de la
philadelphia
l_au cauai
ta-t mulFmeascd pennu contribufia adusd,
profisorul
nu a mai
nrlut
fi gtsit.
4. ANONIMUL
()
sesiune a Comitetului
politic
al Organizaliei Natiunilor Unite.
n-a desf{qurat in anul 1950, in Laki Succes / Statele Unite, a
il.l-p"-Tiq
deosebiu_penru
viitorut ONU.
printre
ahii, erau
'nlr
_
-sef||
delegafiilor SUA (Austin).
Regatul Unit at Marii
rutii (Jebb)
si URSS (Visinsky).
inainte de aicesul particinanjioi.
n lost confolat:l cu atenfie de membrii serviciului ae seturiLte,
persoana
ce a intral fiind verificatd pe lista autorizati de
rre. m ptus. componenlii delegatiilor se curo5teau destul de
t ftltrc ei, iar oamenii de ordine pazeau permanent
usile. Duoa
tttt
$r-au
ocupat locurile in jurul
mesei ovale, iar rumoarea s_a
OS. KUHLEN
76
reDlici dure intre insolitul
personaj qi membrii principalelor delegalii
(l,jRSS,
SUA si
Marea Britanie). Dialogul a aYut ursa darul oe.a
modifica radical in bine cursul rmor dezbateri de rau augur' esenualc
Dentru Dacea
mondiala. Apoi, terminind ce avea de spus' necunos-
irt rf .]u inat"ptut linigtit spre qa deschisd de un gardian' a pasit
o**i Ct
... u ii"pr-t, fSta ca iin"va de p culoar sd-l fi vtrzut
ieqind!
Conchtzii
n.p*t"f"
prezentate mai sus au relevat faptul cA i reg eqafo-
daiul leoretic
pe care sunt strucnrate fizica qi astronomi"
--StT1
*-r-ita
"otttu*t
o unui tablou complex referior la- locul..$r..roltrl
"iuiliratiai
umane in cadml Universului' adrnltand
poslblllurtcil
"*irt"nt"i
unei multirudini de lumi locuite, at6t in zonele cosmtcc
-"1 -i.-i""
sau mai indepdnate' cat
Si
in spa(iile nidimensionalc
oaralefe.
-Pomind
de la considerentul exprimat de
.pinctpiul 'ttl
topic, conform ciruia omul este un observator specrtrc uruversultll
t tfi-Lnt[nuf ." p"ate conchide c5 exisrcn6 unei-pluralitali de.lurrrr
locuibile este condilionatil de existenta unel multrtudrD oe oDscr
vatori humanoizi.
Generalizarea
pincipiului antropic Wnfir
spafiile superioar'
celui tridimensional conduce [a crearea unet brele m mooul c()rl
uentionat de
perc"pde a realita$i, aryurnent6nd
ideea conform cdn'tn
fiinta umane- nu ionstituie nici pe depade
'tculrnea-'
evolutrer'
(l
reDrezinta doar o etapa intermediarl a unul complex
proces
(rc
;;i;;ttfu;
a esent;i de origine divini, cunoscutjt
generic srrlr
[;;;. de sr/tet. Tocmai iceasta viziune permite
.i4elegcr'"t
f"-"t rlui aa o-"n-ir"u nu a fosq nu este
9i
nu va fi niciodate singttrn
ai'n int
"zut
Cosmos, 5i
ca inseaga ei evolulie este ghidatA
-penrr'l
nent de;ivilizaliile
hiperspa$ale,
plasate pe $epte de perlectrrrrrr
mult mai inalte.
Din
plcate, manifestarea dualitittii principiilor marcheazl trt
ueaea existenla,
generind tensiuni qi conflicte atat intre crvllrznlll
-
fii ele umane sau hiperspaqiale -
cit qi in intenorul acestonr' ll
conduce la incheierea ciclurilor de evolutie spnhrala
pnn ltrtrl
r"""*
p""t
t ca toate fiinlele sI beneficieze de aceleaqi
;ansc
rh
evolutie, tma din legile spirituale fi'ndamentale este aceea a respcr'
;tiill#-h,t;td.
u tt tu-t ittdit'itilor, indife-rent de gradul rl
O"""oita."
"tin.
a" acestea. Tocmai acest fapt a f6cut.ca exercilrl{
innuenlei civilizaliilor hiperspa{iale asup-ra civilizaliei.}nTtane
sI,':!
*
'r*-i'i"
-.0
ailct, ci prirriritermediul unui deosebit de conrpbl
I I . SI STEMUL
OCULT
DE DOMI NARE
A LUMI I
,,SecoM XXI va
f
era Contoloilor
Lamii..,
Vechii dictatoi au cdzutfindcd nu le-au
puttrt olbi supusilor destuLi p,Aine
;i destul
circ, destule miracole
Si
mitterc. Sub o
dictatuld
$tiinli1tcd, i\vdqmAntul va
func-
liona
c aderdrat bine, iar maioitatea
bdrbaTilor
Si femeilor w aiunge ia-Si iu-
beasc.i sen'itt/ted
Si
niciodatd nu vor mat
visa reyolulii."
Aldous Huxlev
O caracteristici a speciei urnane, dar qi a fiecdrui individ in
i
ortc data de armonia in care se impletesc inteligen{a congti-
sfcctul. lnteligenta ne di capacitarea de a hJfp, de a'ne
fi
de a ne imagina. Datoriti con$tiintei ne dim seama de
noasbe cu lumea exterioar[, putem face distinctie intre eul
lume, intre rmiversul nostru interior si realititlile exterioare.
nc ofertr baza pentru a percep experienfele intr-o infinitate
lo
subtile, dar gi complexe, dincolo de simpla suferin(! sau
pcntru
ca atributele tripletei inteligenp-conqtiinli-afect
sn
rrr perfect in sensul dezvolt?trii individului. tre6uie ca el
o viziue foarte bine inchegaei asupra temporalialii, a ceea
nrnt.trecut. prezent
$i
viitor, a importanlei acestor noliuni.
|r|fcl fiinta urnni dobandeste si isi demonsheazi supe_
davenind total implicatd in ceea ce a fost, in
"""u "" ""t" cG va fi. Memoria dI omului sentimenhrl de continuitate
lungul timpului, in cadrul societilii, conturindu-i astfel
Remodelarea tcutului constituie, de aceea. o me-
pentru crearea unui intg esafodaj de criterii, standarde
menite st motiveze actiuile din.realitatea imediatl- si subtil sistem de control.
OS. KUHLI N
De$i, in general, oamenii nu iqi dau seama" situaliile socialc
exercite rm control semnificativ asupra comportamentului umiu!
Acliunile si reactiile individului la stimulii dintr-rm anumit medru
social sunt determinate de fo4e si constngeri specifice acclur
mediu, intr-o mtsure mult mai mare dei6t ar fi de a$teptat da([
s-ar avea in vedere doar personalitatea intim5 a celui il cauzll
Chiar qi aspectele care par banale, nesemnificative, pot determinn
schimbdri majore in comportamentul persoanelor aflate intr-o anu
miti situalie sociali. Cuvinte, lozinci, semne, regulamente, legi ,
intr-o mare mtrsud, simpla prezenttr a celorlalti sunt factori cu o
mare putere de influeng asupra individului, dirijindu-i reacliile
tl
comportamentul, uneori chiar fdrd ca individul respectiv si-qi dca
searna.
DupI cum aratit Bogdan Ficeac in cartea sa, Tehnici de nut
nipulare', psihologia sociald admite cA termenul de manipulan.
desemneazd
,,o
acliune sociald creatd premeditat pentt-u a influenlt
reacliile
$i
comportomentul manipulalilor in sensul doit de mo
nipulatof'. Manipullrile mari sunt reprezentate de influenla intregil
culturi in rnijlocul cdreia vieluieste individul. Sistemul de valori,
comportamentul, felul de a gandi, sunt detrminate in primul rdnd
de normele scrise si nescrise ale societe$i in care ts5ieqte, dc
subculturile cu care vine in contact. Neglij6nd aceasti permanenul
gi uriagd influen1A, individul poate face mult mai uor judecill
gretite sau poate fi lesne de manipulat.
Datoritl insl tocmai acliunii continue a manipuldrilor marr
asupra oamenilor, prezen(a lor a devenit ceva obis,nuit, frind mult
mai difcil de identificat. Pentru mu\i esie ufor de identificat rr
manipulare minord, de genul
,,tnrcurilor electorale", spre exemplu,
decat una majorA, cum ar fi, de pild{ faptul cA rolul qcolii de a
transmite elevilor un bagaj de cunostinte cdt mai mare are o
importanln secundari in comparalie cu celelalte scopuri, prin carr
copilul, adolescentul de mai t6rziu, esie antrenat pentru a se integril
in societatea respectivtr. Tinand cont de aceste aspecte, devine chr
cA m&urile
,Jeformiste" iniliate de Ministerul Educaliei din Ro.
mania trmfuesc un scop contrar, acela de creare a unor generalii
de inadaptati sociali.
Manipulirile majore stau la baza rdspdndirii diferitelor curenl(.
de opinie, a formarii tradi{iilor qi obiceiurilor, a conturdrii men-
talitA{ilor, a impunerii r.rnor curente
,,la
modi" sau chiar a provocarii
L Bogdan Fice^c: Tehnici de manrp,/dre, &tiN.ra Nemira, Bucursti, 1996.
OCTJLT DE DOMTNARE A LUMII
ample manifestiri protestatare. O analizi atentd qi impa4iall
faptul c[ anumite concepte, idei qi teorii sunt promovate de
apa4inand unor sfere de influente diferite, pentru a crea
de veridicitate unor prmcte de vedere ce trebuie susfinute.
caracteristici a manipulirilor executate de citre Pfamida
o reprzintd marea anvergura a acestora.
A) PI RAMI DA OCULTA
Experienta sociah ne aratl ca bate civilizafiile ctmoscute pane
prczent s-au dezvoltat pe o anumitil structurt
$i
au cunoscut o
)Me pozitivtr a6ta timp cet a fost respectati o anumite ierarhie.
cont de numeroasle civilizalii c:re s-au succedat pe su-
Terrei, nu est deloc absurd str presuprmem cd, la un moment
rur gnrp de indivizi din virfin piramidei sociale a avut acces
cunostin{e qi legictti ce le-au permis sd se inaltE deasupra
lor curente
fi
sI perpetueze
$inta
pe care au stipanit-o,
de toate catastrofele periodice care s-au succedat
Pe
Pe-
Traditia veche chinezi
Si
cea lamaisto-tibetani susline acest
de vedere. in momentul in care afirmi cr" in urmd cu 17
de ani, un cerc restrans de maeqtri (Seniorii din Dzyan)
preluat conducerea ultimei umanictti, dupd c omenirea par-
deja o istorie enorm de lung6.
lnte momentul aparitiei Piramidei Oculte
$i
evenimentul ex-
ingerilor rebeli pe Terra existi o smnsi conexiune, iar faptul
principiile dupl care se conduce supnrstructuB ocult?l sunt
cu cele ale civilizafiei hiperspaliale luciferice, ne duce in
inevitabil la concluzia cd prima nu rprezinti altceva decat un
eficace de control a evoluliei civilizafiei umane, ,,inter-
prin care srmt implementate in societatea umanl planuri de
gi distruger, ce vizeazd scopuri contrare
telurilor
cf,tre
tind in mod firesc fiintele umane. Din momentul crefii sale,
Seniorilor din Dzyan se pierde de-a lungul unui intreg gir de
luciferice. Dentm a rcveni in mod fantomatic in istoria
civilizalii. Ramanard ascunsa in spatele valdui Lumii -
Piramida Ocultd a vegheat na$terea, dezvoltarea qi disparitia
numero:rse culturi qi a ghidat prin mijloace nebdnuite evenimen-
la care au participat popoarele ce s-au perindat pe suprafata
OS. KTJHLEN
Eficien{a deosebitl a actiunilor desfdqurate de Piramida Oculti
se datoreazi" in primul rdnd, existenlei unui riguros Sistem Ocul(
de Dominare a Lumii, sistem ce a fost pus la punct
9i
adaptat
permanent la noile condilii sociale, in sensul subordon6rii complete
a resurselor pe care le oferit Terra la dimensiunea in care ne
desf5s,udm existenta. Principalele scopuri vizate la ora actualtr sunt:
o mentinerea oamenilor intr-o permanenti stare de sclavic
spirituah;
o diminuarea cantitadi optime de oxigen in atmosfera prin
proliferarea motoarelor cu arderc intema;
o alimenta{ia pe baze sintetice;
r incurajarea tendinlei medicinei
9i
industriei farmaceutice
dc
a trata efectul
;i
nu cauza bolilor;
r cultivarea unor vicii precum fumatul, consumul de alcool
;i
de droguri;
. perpetuarea unor st?lri de conflict in ansamblul tuturor
societitilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare
(divide et
impera'),
o subminarea establishmentului;
e proliferarea ac(iunilor de manipulare specifice mass-media;
r ascunderea adevirului despre originea
9i
evolulia omului,
despre locul stru in cadrul Univerzului;
o ignorarea premeditata a marilor puncte de inEebare, a
descoperirilor arhc.ologice stAnjenitoare;
. promovarea unei viziuni unice asupra istoriei, menite si
sprijine acfiunile sale
$i
str discrediteze opiniile contrare
teoriei oficiale;
o distrugerea sistematici a documentelor istorice esenliale;
. utilizarea unui imens potenlial gtiintific pentru controlul
evolutiei societlttii omeneSti;
o suprimarea persoanelor incomode-
Iat.?l cateva exemple devenite clasice. Degi se confrunta cu o
amplificare a conflictelor in toate planurile, civilizalia actual5 sc
incdpaFneazl sI se afirme in domeniul ,,cuceririi"
cosmosului
Cazul nu este cu nimic mai prejos decat chsicul exemplu al
aberantei curse a inarmf,rilor. Cine este interesat de mentinerea unei
asemenea st.?iri de lucruri?
ScDanf, deplini a puterii plmantesti qi ghidact prmanent dc
civilizatia hiperspaliali a ingerilor negri, Piramida Oculti nu a cedat
niciodati controlul asupra celor patrlr pilon; care stau la bazil
odificiului in[ltat de ea-
$riinla,
Religit, Politica
9i
finan\ek'
AmDrenta sa apare menlionati
pentru prima datA in Biblie' cate ne.
minteste
de tintativa construirii Tumului Babel, simbol al luptei
fnootriva lui Dumnezeu: ,'
Haidem sd ne
lacem
un oras $i
un lurn'
il'"a*i ,a6 ta aiungd la cer 5i
sd ne
facem faimd
inainte de a
ne imprd$tia
pe
lala
a tot pdmanhll! " (Facerea I l' 4)'
Vulgarizarea r'mor scrieri aparfindnd anumitor societtrli secrete
lflate iri coordonarea directi a suprastructurii oculte de putere a
tlus, cu timpul, la acceptarea in practica curen0l a unor srmbolun
cu iemnificilii multiple' Dintre aceastea, cele.mai des intehite sunt:
bdce,
in obiect, o
fin1d'
o noyiune, o idee, o insusire sau un
'intt^"nt.
Pe l6.ngr iimUoturite ce se folosesc in mod cunt in
ittn$
*,it itut"u tuhrror societafilor secrete are in vedere o sim-
f,rtistica
apatte, prin care acestea iqi reprezint'il doctrina qi
lelunle
Dlntre
simiUoturlte cele mai fiecvent utilizate in literahrra ezotenca
pot fi amintite:
'
iiGrti"r,
pi--ia", steaua, dragonul, zvastica
9i
complementari-
lltca.
b) sr MBoLURr
OCULTE
,,A n te im?ohii gle$elii inseomnd sd
o incuiinlezi' iar a neglii'r sd ne conlruntdm
ca <>umenii rdi, cdnd o putem
face'
e un
pdcal cu nimic mai mic decAt ai inculaia "
Prpr Flix 8l III-lea, scolul al vl-lea
r Diclionarul definqte cuvintul simbol ca fiind w semn' obiect
frtu imagine care rePrezintd' in virtutea unei coresPondenle ana-
iISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
TRIUNGHruL
Soare-Luni,
principiul inhegii crealii, circulafia vietii
tr cer la ptmant, evolulia la hindqi. Aceastit figurI compust'
8l
Paousl considerd cd trirmglriul cu v6rfirl in sus reprezintil tot
lloo ci se ridicd de
jos in sus
fi
este exprimat in plan fot d"
ly
iiitua,
Io-i"r, Soare, stele qi de intreaga via$ naturalf,' Triunghiul
1lt v0rful in
jos simbolizeazl tot ceea ce coboar[ de sus in
jos' iar
in nlan
fizii el rePrezint5 in mod special apa' umezeala"- Luna'
Uniia
celor aoua triunghiuri complementarc repTzinjl cgtr.tbiryFl
I lr^fnft $tiinta
secretd, Editura Herald, Bucurc$i'
82
cnnoscuti
!i
sub numele de Pecetea lui Solomon, reprezifiA Uni,
vers.rl.
.
-
Raymong E. Capt, referinduse la simbolul triunghiului, con_
sideri cd:
,,Triunghiul, asociat cu ochiul atoatevdzd;r. este sint.
bolul masonic ql
Marelui Arhitect al Llnivenulai.,. Conform maso-
nului Manly P. Hall, Marele Arhitect al Universului este Maestnrl
Lojelor Masonice:
,,Masonul crede in Marele Arhitect. Sd nu uih,
niciodatd cd Maestrul este oproape. Ochiul atoatevdzdtor il
ye-
gheazd".
Edward Ronayane, fost membru al Masoneriei, aratA c6:
,,lln
Arhitect e un om care
furnizeazd
planui
Si
supemizeazd consiucyit
unui ediJiciu clddit din materiale prcgdtite dinainte; dar Dumneien
a creat din nimic cerul
Si
pdmAntul
;i
toate
fiinlele
lor, deci el nu
poate
Ji
un simplu arhitect. Atribuirea unui asemenea cqlifrcath,
este o insuhd Ia adresa lul'.
PIRAMIDA / OBELISCUL
Simbolistica ezoterica relevd faptul ctr orice piramidi are o baztr
p5trat?i, ce semnifica materia, ficrma. semnul, adaptarea si cele oatnr
dimensiuni spatio-!emporale ale Cosmosului. intr-un plan superior.
muchiile reprezinti implementarea ideilor
Ei
teoriilor in practicl, in
timp ce varfirl sf,u reprezint?i uniBtea.
O piramidl de o formi cu totul aparte este obeliscul. Cuv6ntul
obelric defineqre un stalp de piatr5 inalt, cu patru lahrri si insusral
spre vdrful de formtr piramidall. in prezent, cete mai impo-nanrc
obeliscuri sunt:
o Monumentul Washington, construit in rnemoria primului
presedinte
american, George Washington:
o Obeliscul din Central ParVNew
york,
adus in anul lggl dc
la Alexandria,/Egipt;
o Obeliscul de la Vaticar, amplasat in
piata
San
pietro
din
Roma, intr-un asemenea mod, hcat, chiar
;i
papa"
sti cu
fap spre el c6nd se adreseazi mul$rnii.
Scriitonrl masonic Carl H. Claudy, referindu-se la unele ritu_
aluri antice, a aratat c6: ,Jniliatul din vechime vedea in obelisc insusi
spiitul zeului pe care tl adora'..
STEAUA / SOARELE
Papusl consideri cA pntagrama sau steaua in cinci colhrri are
sensuri multiple, dintre care cel mai important este acela al unitiltii.
l. PaDusi Or .'
nnul
poate desemna, atat omul, cu capul
;i
membrele sale,. cat
oclc cinci simluri ale sale. De asemenea, toate marile puteri au
simbol nu numai pe arme, avioane
9i
tancud' El constituie un
)l al puterii rmui anurnit stat sau chiar al unei alian(e de state
Scnsul simbolistic negativ, reprezentat de steaua cazatoarc'
ltrite de istoria ingeruiui clzut, Lucifer: ,,Cum
ai cdzut tu din
OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
stea strdlucitoare...
" (lsaia 14' l2).
Conform iluminatului Adam Weishaupt, ,,tteaua
de
foc
este
la raliunii", iar marele maestru mason Albert Pike a f6cut
cu simbolnl soarelui: ,,Adorqlia
soarelui a devenit baza
Zste Nordul" . De ce considerit masonii nordul ca loc
OS. KUHLIiN
tmr religiilor din antichitate. Cu mii de ani in urmd, oamenii
adorat ioarele. IniSial, au piit dincolo de orbitd, spre zeul
Si
l-au personifical ca Brahma, Amun, Osiris, Bel, Adonis'
t,
Uitni^ ti
Apollo. Krishna esle zeul-soare hindus Soa'
ne este prezentat tn cadrul Masoneriei, inilial, ca sursd a
ii. dar mai insistent ca simbol al autoitdlii suverane"'
lnllial pe calea care duce spre lumind,
-
dar lui ii revine sd
Itoreasia
pe drumul
Vrpuitor
sPre Estul simbolic' Iar local
li t t n.ti",tlui n" a;:lta Carlea tui Isaia (14' 1.3):
.',"mai opresus
de
llble
Dumnezeului celui pulemic wi s$eza
J lul
meu! In munete
i *
""
adund zeii, voi pune sdlasul meu' in miazdnoapterz cea
Sul depdrtatd...
"
ln Vechiut Testament, in Deuteronom exist2t o referire la con-
COMPLEMENTARITATEA
PotrLit Cd4ii Schimbdilor, una din cele cinci scrieri canonice
int&mentale
ale chinezilor, yang este una din energiile cosmice
iintlementate
cuprinse in Tao, qi anume principiul masculin, g-
ilior,
to-itto., ."prezentat de cer, caldurl' soare, cre$erc, victorie'
inrlrimpurite
primavara
5i
vara, culoarea rosie qi numirul impar'
r'],
dimpoHve. este principiul feminin. recepior' obscur' telunc'
OS. KUHI I N OCULT DE DOMINARE A LUMII
rcce,
.reprezentat
de lund, anotimpurile toamna qi iama, culoaror
neagr5
;i
numarul par.
Conform doctrinei taioste chineze, neintrerupta mi5care a cch,
doui principii ge
realizeazA ciclic, iar acest aspect
".'r"na*i
ui,,,
in plan fizic, psihic. cat si in plan social.
polii
statueaza limite Denll
crctunle schunbarilor, in asa fcl, incal, dupa ce yang si_a atrl.
apogeut, el se retrage in favoarea lui yin gi reciproc. Un fenor c,,
nu poate fi exclusiv yang sau exclusiv yrz, ci
"sie "
munif"stui" .,
unei continue
Si
neintreruple alternan(e a celor doua princir.,i,
Jrmboluf complementarita(ii yin/yang
a fost preluar
de miscaic,,
New Age. care l-a transformat,
simplificandu_l
si deficrmdndrr. I.
intr-un simbol holistic.
SARPELE / BALAURUL
/ DRAGONUL
. .Marele
mason de grad 33, Manly
p.
Hall considera ci accsr
sfmbof este la fel de vechi ca fiinF umana, arit6nd in invtildtt
.il,.
secrete ole tuturor timpurilor cd
,,printre aproape toate ace.st,.
popoare strdvechi, garpele
a
fost
acceptat ca un simbol al intel,t,
c.iunii"-
$i
lot Hall artta ca misterele antice au fort tun"f..,,,.
d,iversefor cutturi pi integrate lumii actuale:
..p"sle
pa^,jn)',r,
aomnrt,Kegu
Serpi.
Ace$ti Regi
$erpi
au
fondat
pcolile
misterel,n.
care utrcrrcr au
qpdrut
ca mistere egiplene sau brahmane.
Sarpelt
era simbolul lor. Erau odevdra1i
lrati
ai luminii
si de la
"i
o'd;;r;;,,
!:
Ttr
t"ung.de adepli
ii initiai incercasi cum se cuvine
;i
doveditl
t: c?n/?7il:t.e
-lu
legea.
$orpele esre credincios pincipiilor
int,.
tepciunii, cdci i!:"p!*r? pe om spre cunoa$terea de iine insust
un
$qrpe este
Jolos
adesea de cdtre antici co simbol al inlelq,
ciunif'.
,
$arpele
biblic este Lucifer, heruvimul uns din ceruri, care a
cazut pentru cd a nevnit la puierea dumnezeiasce.
,
.
Alt indiciu ca soarele si sarpele sunt simboluri imponante alc
ro1elor francmasonice il constituie faptul cA masonul le srad 25
poarti numele de Cavaler al
$arpelui
Sfruntat, ia.
-asorrul?e
graO
28 este numit Cavaler al Soareiur.
ZVASTICA
^
Atet in Europa, cat si in Asia. zvastica a fost considemli
olroroeauna un semn magic. S_a vlzut in ea alat simbolul Soarelui-
aol
g.-.ulutI qi de fecundirate. car si al tunetului, manifestare a
11,.,1,
otuln: ce trebuie conjurat2l. Spre deosebire de cruce, de
munghl sau de semiluntr, zvastica nu este un sernn elementar carc
ll nutut fi inventat $i
reinventat in orice epoci a omenni
Si
in
Jo punct de pe glob. cu o simbolisticd de fiecare datn diferitA
nrimul semn trasat cu o intentie precisa, iar srudiul lui pune
crna originilor comune ale diferitor religii qi a relaliilor preis-
hr China slecolului al V-lea d. Chr., iar un secol mai tarziu
lc dintre Europa, Asia
;i
America
lJrma cea mai veche a fost descoperiti in Transilvania
9i
L!2! de la slalTitul aqa-zisei epoci a pietrei
flefuite
Ea poate fi
r|nt[ De sute de fuse ce dateazi din secolul al XIV-lea i Chr'
-pr
rntre vestigiile Troiei. Apare in India in.secolul al IV-lea i Ctu-
fdlrmul
japonez nou aperut
Si-a
Itrcut din ea emblemS' Este un
ihrhrt
eiciusiv arian, fiind total necunoscut
^in-
toata rgiunea
[ (Egipt, Chaldeea, Asiria, Fenicia). in 189t, Emest Krauss
atinfia publicului germanic asupra acestui fapt,.iar^ Guido
L.ilr-,tc""rie,
irr 1908, zvastica drept un simbol al puritilii sdngelui,
hbl|tt
.te un semn de cunoa;tere ezoterica revelat prin descifiarea
ffi{rcii
runice a Eddelor-
-'
'l,u
curtea Rusiei, crucea incarligati a fost introdusa de
Frina
Alcxlndra
Feodorovna,
probabil sub influen{a mediumului Bad-
Itulcv,
persona.l bizar format la Lhassa
9i
care a stabilit mai apoi
iiiitt"-*"
legituri cu Tibetut. or, Tibetul este una din regiunile
hntri unde zvastica dexbogira sau levogird este foaie cunoscutd'
lnatur"
O. a fi executatd. larina
a desenat pe peretele casei lpatiev
It tnrcc incdrligat5, insotita de o inscriplie. Dupl ce desenul a fost
llilogmfiat
in g@ba, inscrip{ia a disptrrut Kutiepov se p-are cd-a
frrtnii
in posesii fotografiei fdcute la 24 iulie, in vreme ce fotografia
pllcllll dateazr din 14 august- Tot el ar fr primit in pdstrare tcoana
dtropcritl
asupra
larinei;
in interiorul careia a g'sit un alt mesaj,
lr fiica aluzie la societatea secretd a Dragonului Verde'
t)up[ opinia unui agent secret, ce avea sa fie otrdvit ulterior in
llthr
misterios si care uza in romanele sale de pseudonimul Teddy
I.cgrund,
Kutiepov. disparut lara uma' ar fi fost rApit qi ucis pe
lrhiut cu trei catarge al baronului Ono Bautenas. asasinat
$i
el mai
lrlirr.
Teddy Legrand scie'. ,,l|arele
vapor alb se numea <Asgard>>
Itwese,
deci, botezat, oare tntdmpldtor, cw un cuvA prin care
hjtn<lele
blandeze desemneazd Regatul Regelui din Thule?" Con-.
llnn
lui Trebich Lincoln' care se prezenta ca lrmd tama L'Joml
itrn, noci"tatea Verzilor, iffuditA cu societatea germani Thule, i;i
lvcl
originea in Tibet. La Berlin, un cilugar tibetan supranumrt
,,onrrrl
cu mlnuqi verzi", care anticipase de trei ori in presd, cu
exactitate, numErul de deputali nazi;ti nimigi in Reichstag, il primea
regulat pe Hitler. El era" potrivit inifia(ilor, delintrtorul cheilor carc
,deschid regatul Agartha.'.
In Austri4 grupul Edelweis anunta" in 192g, cd un nou Mesia
se niscuse, iar in Anglia sir Musely gi Bellamy proclamau in numele
doctrinei horbigeriene, cf, lumina se pogordse asupra Germaniei, in
timp ce in America aptreau
potecile
de argint ale colonelului
Ballard. S-a manifestat instr si o rezistenti din partea unor englezi
de seamtr, care si-au dat seama c6 miscarea cnpdta aspecnl
_unei
religii luciferice.
Interesant este faptul cl, in momentul in care a ap|lrut Mein
Kampf, s-a ptblicat si cartea rusului Ossendowschi,
gdles
, Hommes
et Dieux, in care se aflau rostite public pentu prima oard nwnele
de Shambhala gi Agar0ra. in mod cu tonrl
,,intamplltof. ,
in cursul
aceluiaqi an, a fost publicatil gi cartea israelitului ortodox Velikovski.
Lumi in coliziune, care a cunoscut un succes mondial. Conform
legendei, acum 30-40 de veacuri exista in regiunea Gobi o mare
civiliza{ie, dar, in urma unei catastrofe, teritoriul a fost transformat
in de$ert, iax cei care au sctrpat au emigrat, rmii cdtre nordul Europei.
ceilalti cltre Caucaz. Zeul Thor din legendele nordice ar fi fost unul
din eroii acestei migralii. Ini(iatii din gmpul nazist Thule erau
incredinlali ctr acesti emigranfi din Gobi constituiau rasa f,mdamen_
tal4 a omenirii, trunchiul arian qi de aceea Haushoffer nredica
necesitatea de a cuceri toata Europa orientali, Tur.kestand.
p;irul.
Gobi qi Tibehr.l.
Jdrile
acestea constituiau pentru el
,,ginutul-inimn,:
gi de aceea considera cI oricine controleazi acest
tinut, controleazA
gl obul .
DupI Ren6 Guenon, autorul celebrei cffi Le Roi du Monde.
legenda susline cA duptr cataclismul din Gobi, SUpnnii inaltei
Civilizatii, De(inltorii Cunoaqterii, Fiii Inteligenlelor din Afare, s_au
alezt intr-un imens sistem de caverne sub mun{ii Himalava. ln
inima acestor caveme, s-au scindat in doui gupwi, unul urmind
,,calea miinii drepte", ceElalt
,,calea mainii st6ngi...
prirna
cale si_ar
avea cenhul la Agartha, loc de contemplare, cetate ascunsl a
binelui, templu al neparticipirii la lume. A doua trece prin Shamb_
hal4 cetate a violenpi
fi
a fo4ei, ale c[rei puteri comandi elemen-
tele, masele de oameni s,i grdbesc ajungerea umanit?t1ii la
,,rEscrucea
tirnpurilol'. Magilor conducltori de popoare le-ar fi posibil sit facl
un pact cu Shambhala, prin mijlocirea jur[mintelor gi a sacrificiilor.
ECHERUL
8I
COMPASUL
Echerul reprezintd pentm masoni actiunea omului
T"PT Iu-
fd"i
fi
-g-i-..a
haosului. Compasrrl este. atat simbolul rela-
tvlt!1ii,
mlsurind cel mai mare sector de activitate ce poate n anns
I api.ituf uman, cat
;i
reprezentarea a doua principii cu originea
htr-un
tittgfo punct, inceput al orictrei manifest?tri cosmice'
ARCA
SI
MISTRJA
Ecumenismul a fost intotdeauna unul din polii bisericii creStine'
,"t.no-"n sociologic aparte. el a rLprezentat efonul neobosit depus
lfntsu
relacerea unitiilii insfitutiei clericale' Mi;carea ecluneruca
[uf"-a
u aperuL insa, concomitent in toate
-sferele
confesio-nale
ITITEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIIMII
hline
din Occident, simultan cu aparilia-ideilor de
''rltY."Y: il
i Bnrno Wurtzl, din multitudinea
' n$itate
mondiah" Conform lui
,
-
,: fi||nlIEIC
llr()lruralra
b institolii ce promoveazl programul referitor la unitatea globala
I ttruno Wurtz: New Age Paradigma
Fdlkrr! dc Vest, Timisoara, 1994
OS. KUHLEN
F c6i..biande",
doua se apropie tot mai mult de pragul atentiei
[na-f.t f . ecumenismul
-hieratic-rligios
qi 2 francmasoneria
[lc-profana,
simbolizate
printr-o arca (ambarcaliune cu catarg in
oruc;) si
printr-o mistrie acoperitit de compas'
qoRTUL
Cel mai impofant simbol al multor organiza$' inclusiv al Franc-
tturoneriei,
a fost;or{ul. Foarte simplu si murdar la incqut'-
1c^s9^ 1
firr
into"t, de ,,preolimea
lui Melchisede]c', in juru'l anului 22oo
i]Cnr.,
""
o Ufr"l'ta al66 de miel, ce continutr si fie folosita qi astnzi-
licmbrii
Fradei
$arpelui
purtau
aortul
incd drrr amrl 340o i Chr"
lFnru
a-$i arah supunerea fatA de zei Conform traditier' zeu egpier|l
lruu repre""tttati tUutana i" nave divine si punand
$o(un'
Ulterior'
anul ;$rilor
a fo$ adoptat
9i
de preoqii drn ternple' ca simbol al
.hvotamenn
ui falL de zri qi al autorit?iqii in fala poporului'
CURCUBEIJL SI CODUL CULORILOR
Curcubeul semnifictr in credinla creqtinl ideea de pace cu
f)umnezeu,
de fXgdduinp divinn de a exclude potopul din soarta
orncnirii.
I-a vechli greci, curcubeul era personificat de zeila kis'
Itlomgenr
voinlei zeiior, qi simboliza relalia neintreruptd dintre cer
rl nnirant,
dintre zei
;i
oameni, fiind
^in
acelasi dtq'
T TnT
lgtritor
qi expresiu al limbajului divin' In Chrna' cncr culon ale
iurcuU.irtui
reprezinU maniiestarea armoniei fecunde a rapomrrilor
hotistd sau revrdjnea Vdrsdtonrlui,
89
88
os. KUl l l I L
OCULT DE DOMINARE A LUMTI
C) PROFETI I
,, Doar urc1ad impolriva curenhtlui aPei
ga""gti t*o*l; cobotdnd
pe
firuI
apei il
pierzi.
"
Traditia celor Nevtrzuti
profetiile
sunt
puse de obicei sub semnul capacitdtilor
paranor-
I ale unor indivizi de a avea acces la viziuni ale unor eventmente
;;;;Gt-
in viitor' Tot la fel de probabils este insr
'si
;^;;;;;9;ii"t;*t
acces la plan'rile ,n"i
f*1
*:,T":Tjl:
t"l
""'t* "r"L-r"
si puse in aplicare de Piramida oculta
in
".-"Oitf
diferitor societali screte' Iata cateva exemple care
vcni in spriiinul acestei ipoteze'
i# ;;;d;;;", fapni ca in viata Romei atrrice'
pracricantii
tLto.
".u,l
asociali in congregalii
qi confrerii diferite' in care
'#;;;;;;;auguriiqr-siuileL'P*'I""'*:!-']T.:";:T
J5*"t*"utl
"a
Si6ila din cumae i-a v6ndut regelui Tar-
'
iup"Ou"
-
n*ar de noua papirusuri'-":
"tll1*1i:::,::
;iil ; il;;l"t no.* conrot-
'legendei'
in cele- noui suluri
prpirus erau inscrise alat destinul
poporulti
TTlll-*i,n^tl"::::
'
ca acest destin sa se
Poata
trcbuiau neaparat urmate Penmr
I
tui. Din pncite, nu se poate gti daca acestea. nu emu curnva
;i;t;i"";;
l.^.ltare ale imperiului'
planuri ce- urmau sa fie
in aplicare
pe cai oculte, deoarece sulurile' t":' t:i:-il:tl:
iu'iost dl"trus" itt totalitate dupa ce
Ei-au
indeplinit
l9hrl.
'-"'ix"p,
plati pentru cele noui volume' ea i-a
:eTt
rerylul,1g
t
iidid ;,; surni considerabila
pentru acele timpuri' Nein-
Fiirii
r" t"r""*a sulurilor, regele a-refirzat.s1
luj"LTu^T:ti::j
ittl;;;;i
dr"p,
"-"
sibila a ars in fae lui trei din cele noui
l'iuri,
cerattau-i apoi tot 300 de filipi pe-ntm cele qase care mar
il;;;;'i;oilius
a
.refirzat
si de data asta' asa ca aprisa
dltrlntl
a mar ars trer sun'm sr
a cerut-iarali
*:1":l
!:l,f^lii
ilhi; ;**
ultimele trei care mai ramasesrtr'
Impresionat
la
l&Oul ia cele trei suluri reprezentau
poate o valoare' Targutluu.s
illri"rll
r" JG*, qi a platii cei 300 di fitipi pentru cele trei
-suluri'
ilil;
it- f6;"i u"tu d" n inceput qi si fi pus mina' dacd ar fi
dintre principiile complementare Yin
;i
yang.
ln ezoterismul r..
lamic, curcubeul, alcltuit din gapte culori, este imaginea caliritlil,,l
divine risDandite in univers.
Oemascand pseudo-spiritualitatea
misctrrii New Age, Bnrrr,,
Wurtzrsubliniazt faptul cf, aceasta i-a conferit curcubeului ,,
semnificalie ereticS" aceea de participare la constnrirea unei purrlr
intre om si supraom. Alegdndu-l ca ernblemd. migcarea nu a fllc,rr
altceva decdt se iconografieze si sA motiveze cosmologic un aspc, r
prezent in psihismul arhetipal al popoarelor: ideea de schimbarc l
lucrurilor qi a reprezentdrilor. Razele de lumind,legate de simbohrl
curcubeului, sunt, de asmenea, rm simbol new-age-ist. Semnrrl
grafic respectiv intruchipeaze at6t cele sapte culoi ale razei ,h.
lumin6, prezente in alcetuirea curcubeului, cat
Si culorile leuntricc,
proprii fenomenelor din naturA. in simbolistica aquarianl. culoart,r
verde a luat locul culorii rog
. ce simboliza revolutia sociala. I)rrr
metafori a vielii si a nndejdii, verdele a devenit simbolul srr
pravie{uidi gi al ultimei sperante, care penetreazi gi tempereaz:r
rosul incendiar al revoltei. El are ca premisi istoricl rogul revolu(icr
sociale, dar in variarta mult mai dramatice a transformirii univcr
sale in vederea reintegdrii in totalitate.
Sarcina cea mai urgenti a fost revolufia sociall, dreptatcil
socialtr, fufAptuirea imperativelor culorii roqii; sarcina umitoare estr
revolulia,,naturaltr", sistarea spolierii propriului nostsu substnrl
natural si, cu aceasta, suprirnarea ultimei mari contradictii, cea dintrc
societate si natu5. Din cele gapte dominante cromatice distincte alt
curcubeului, verdele exprimtr cel mai bine starea in care se aflll
omenirea actuald: ea spri st supravieluiascd prin integrare holis-
tictr, prin rcaliarea globalizirii, prin reintegrare in ecosistem. Ver-
dele devine pentru new-age-iSti culoarea supravie(uirii si a ultimcr
speranle, ceea ce face ca el si fie un simbol revolutionar. un
principiu politic. Din acest punct de vedere, migcarea ecologisti d:l
dovadi de cameleonisrn in momentul in care se declara apolitictr.
in perioada modem6, Piramida Ocult?i a incurajat adop'tarea dc
cdtre toate statele a drapelelor na{ionale formate din diverse culori.
codurile culorilor respective fiind o mdsurd a importar(ei statului
respectiv in plan intemalional. Astfel, analizind culorile dranelelor
nalionale ale statelor lumii, ne dim usor seama ce toate marilc
puteri au intotdeauna codul rosu-alb-aibastu: SUA, Marea Bri-
tanie, Franta si Rusia. De asemenea, culorile roqu-alb-verde repre-
zintA codificarea gradului 33 masonic
Si
drapelul ltaliei.
L Btvoo Ww12: Op. cit. lri
om chibzuit, Pe
toate noutr'
90
9l
-
,,h:rt
671 de ta intemeierea
Romei, in tinpul
dictaturir lrrl
:*lj:1,j":,j.,1^p^:lt*"
de ur inceniiu
d;;;;;;l;r
,:;i
tat de
Pe
suPrafaYa PdmAntutui"'"
Mai aproape de zilele noastre
9st9
u.xgriplia qtJ":a.1:,t,!^t:* '
iil .fi"
"'rt"rettt
oi" <ltty, dat6nd din secolul al XV-lea:
',iiii""nO"irit"
vor pdiea vii' miscindu--se to"*':,??,
'd-;;;;.;dbtll",
asemeiea
pe;tilor, vor inota pe
fundul
mdrii'
Cdnd oamenii, intrecdnd
pdsdrile, vor
qiunge lq cer'
Atunci iumdtate
din lwne se va bdldci in sdnge"
'
ii"iiis6;';;til.r
engtez' M. P Shiel' a publicat o nuveld in
"'t*ln
a"
"ti-tttaii
monstmoqi devasteazi Europa' ucid
ilb-;;;
le cred daunatoare
progresului umanitnlii
ti
ard
rvrele. El a intitulat nuvela: ,Ss-,ttii'
'il;,;
Divina Commedia'
a
.4cscris
cy
-nrgcizie
cru-c9l
tu-tui.-
"o"t*futi"
invizibilS din emisfera nordictr
9i
PP !-"^li:i
AA; dt" Gmea lui n-ar fr putut-o zti' iar swifr" n Cdld'
-iar-i*Lpr, iliio)
a precizat &sbnlele
qi perioadele de rotatie
il'*i.iaii
*,l,ri1i ai planetei Marte' necunosculi
-T-?Ta:
CT9
ili;;;;
Asaph Hall i-a descoperit in- 1.8?7 qi qi-a dat
ctr masurAtorile lui corespund cu indicatiile lul swrlt' cupnns
fi;;
il;;" t, i-a ntrnit Phobos fi
Deimos'- te1r'nn
cl
teroaT;
li
pare cr aiqti satelili au aprrut
!ru"t *o*:" Ile^sc-?ape
mar
OCULT DE DOMINARE A LUMII
de la Soare Rdsare' lara feicitd
care va vedea ultimul
reald.
OS. KUI I I I N
urma ciruia prelioasele
manuscrise
u" pi"ria
ftr. *;;:;;,"r;ilil
l; poate
fi consideraE
incheiaE
chesuunea
autenticittrtii
oricdrui tltx rr
menr prezentat
ast?lzi ca atare. Dupa
$ase anl iJ;i ;il;':,
comisie formate
din trei foarte erudiii ;*,"ri,;;;;;,;;;.;,,;
sa reconstituie,
din memoria
diver;ilor
.id.;,
;_d;j;il;.;.1;
votume,.
in condiuire
unei c6t mai mari ni.ii,it'. i"
"i.r",i",i,iii,l
SenatuI hot rese
$i
reconstituirea
ca toate acestea au suferit n'odl'_9r.,.*:.
pierite
in flacari. nunr,rr
porunca
lui ocravianus
ou*nTt*
substangiale
mai t6rziu' tlrrt
ioooa.J*i-l-J;;i"rH.jli;"ff*"rl*T:#;T::,.ill;
despre cele tei ca4i, zise iibilic",
acestea au tbst bine retusarc sl
asezate la picioarele
statuii lui A
senerar u r i r"i",
ii r i*i,'
"ffi
f#.tffi
*
i'# ;Ti"lX:
aceste oracofe,
.,ca sd ruineze a"_, iir"L"-
i"ri"j";ri;;:"_,,
aceastd
chezd$ie a verniciei
et,. o""r u"""t fupi
"s.";;;;dr';:;ir',
:,-.j:.::"^
* ceea ce ni se prezinti
^Uri
.iU
",_r.f.'E
;;i;;,:.
sra,tnce a suldt prea
multe fatsificAri
ca sA mai fi ,{m"s c;;;,
autentic
in ele.
^,
b*T Carte a pro/e|iilor,
Josane Charrrentier
a tecut in revista
sr a analizat
toate prorccirile
ce
:i l--":l'r
"'*
;;;;;;,iIX"HJi'K##Hi";1;
s-a opnt mai indelung
asuora r
IuiB;t:.prdpdd;irt,;;i:",T;f::ff;#";n:,#|:,:'
iar inlelepfii vor
sti c6nd se va pirni
flacdra ;;;;;;;;:;;;i
ce va veni
?e
utmele ei.
pdmdnnt
toiva
li
"
dbd;t;;;,i"i';;;,
toate stelele se vor aduna in semnul
Raculuf
._
De.stinul
Cermaniei
este cuprins intr_o proGqie
a calugaritel
Hroswitha,
care se mintuia in
yeacut
"t
l-_;;1.-
,i?i;l*."
L1j::Ttl
Saxonia. Bizar este.faphrt
ca in irvaL"aqir;;;;;;:
cm aie.acesteia
s_au putut
citi dinainte
istoria celor doutr cd;;;;.
fpaie.
monaiae
, iar mai tArziu simititudinile
au iosliifr,il
.l:
mar mu.lttr ugurin(i. penfru
anii
1londi.are,
'';Jfi
"';",",^::i:,:yr^_;::::.#:i:r;tr:t,
l:!":y.
i?" p: ntinete tui se vor idica r^o"i,r-i"ibii,'
,7i"i'Ilr
,:::*,::b,.
fntre
.cete
doud
tiii va
7 u"a
$;;;;;;';;i.";;t
neamului getman
tSi vor da mdn
nazboiurtFosqZi;"i"ff
i'tXii.f
#ii"ii,,#:::;::*::;
l"ri-i""
""
ul tau n.,-i petcePusera mai derrerne cu o zi'
*-i-ii.**t"
a" anticipalie eite' de altfel' singuml dorneniu care
a *-i" ot"r.n*a
unor viziuni asupra viitorului civilizaliei uma-
i i]iiJ-"'"
""i.tii
sa fie expuli pericolului de a fi stigrnatizali de
iiLl"
p"uriJ. Astfel' cea mai remarcabila
profe{ie'
.
de naruri
ilfliinJ*t*^ti"a,
a fost fecuui de Jules Veme' in lucrarea o
iiiiiiii
ait" Pdmdnt la Lurui' atunci cind a stabilit Florida drept
t"i A" m.ure u *chetei cdtre satelitul natural al Terrei' devannd
un scol
Element
;;ic"l",*'"
Misiunea APollo-E
AnticiParecJutcs
Florida-SUA
Florida-SUA
St crurt aliaj de aluminiu
fonta + aluminiu
Earupaj
Foma navei
3 oamenr
3 oaneni
rachetd
obuz
Grutate
Luncime
5621 va
5341 ke
355 m
3,65 m
Vi@7n
sistcm de iinarc
38.98E lsn/lt
40.000 km/h
retrofilzee
retrofuzee
OS. KUHLEN
IISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
Tot in urme cu un secol. Jules Veme a oferit si o alrd
coinciden@ profetictr,
atunci cen( descriind submarinul
'imaeinar
Nautilus, comandat de crpitanul Nemo, a mentionat dir"";;;i;
submersibilului, care sunt aproape identice cu cele ale
"",*[il submanne atomice americane-
-
Dincolo de aceste aspecte care pun sub semnul intrebtrrii insnsi
viabilitatea viziunii lineare azupr. isto.iei, dar care nu
"onf".e
o
anumita.certitudine
in legdturl cu existenta si activitatea subteran,
a Piramidei Oculte, exisdt anumite element care, prin modul in
care sunt abordate de saucturile oficiale ale diferitor state, lasd s,
1e ltrevada
faptul cd problemele
rcqlective nu constihrje altce;;
decet rezultatele unor campanii de manipulare deosebit'de vaste.
mcnite sa interzica accesul oamenilor obignuigi la informalii de
importaD(i vitaltr pentru viitorul omenirii.
'fe"trrl
exerrrptincare"
modului in care suprastructu.ra oculti de putere trateazi aspectele
st4njcnitoare, voi prezenta in continuare ioud cazuri a"rr"Ltoua",
unul rcferitor Ia aga-zisul fenomen OZN, iar altul legat de confilu_
ratia reali a Terrei.
d) FENOMENUL
O. Z. N.
,,E)cisti, un sistem de control spiitual al
con$tiinlei umane
si fenomenele paranor-
male
fac
parte din mahifestdrile saie. Nu Dot
spune dacd aces, eontrol este nabarai
,i
spontqn, dacd
lroate f
qplicqt
in temenii
geneticii. psihosociologiei
sau ai
fenome-
nelor obi$nuite, sau este de naruid anifi_
ciald, aflat sub puterea unei voinle iu-
pranafiirale.,,
Dr. Jrcques Vr[ee, astrofizician NASA
^_,Studierea
alenti a evolu$ei problematicii
legate de Fenomenul
u4
?s.te
extrem de sugestivA in ceea ce priveQte
exemplificarca
modului in care Piramida Oculti se foloseqte de'o realitaie inc;n:
testabile penhu a lansa rmele mituri care si_i permit5 p.omo.,ra[,
intereselor in sfera sociald.
pe
fondul rmei putlmice
";;
i"r;
tuite de toate statele din considerente de
,,securitate
";ti;;;;, Pfamida Ocult?t
qrllry"J" implementarca unor curcnte ideologice,
care se dezvoltii pinn b aparifia unor organizalii pseudo_religiioase
dc tipul sectelor ce adord extratere$rii. Md voi rferi, de aceea, la
doutr aspecte care aparcnt coinci4 dar care au roluri diametral
opuse, qi anume realitalea existenlei OZN-uilor qi mitul OZN.
TEHNOLOGIA OZN
lnceputul anului 1955 a adus la cunostin{a opiniei publice
clcclarafia savantului de origine romantr Herman Oberth, autoritate
(iintifici de renume mondial in domeniul spatiului
9i
al rachetelor,
fost profesor al fui Wemher von Bmm:
'Am
exqminat toate
atgumentele in
fovoarea ti
in defavoarea etistentei
fatfiriilor
tburdtoare Si
concluzia mea este cd OZN-uile existd ca adevdra'
$nt
foarte
reale
li
sunt vehiale provenind de Ia unul sau mai
multi sisteme solare. EIe sunt, probabil, condtlse de observatoi
lnteligenti, ary4inAnd unei civilizalii care continud nilte investigalii
tltinlifice asupra PdmAntului nostru de mai mulle secole"-
'
Iiay Palme., redactonrl-;ef al revistei Farfurii zburdtoare, a
rtBcat teoria originii interplanetarc a OzN-urilor, al ctrrui propovi-
duitor fervent era expertul american Keyhoe, dupl ce a demonstrat
c[ farfuriile zburltoare nu apa4in nici unei naliuni existente. Teoria
originii subterane a farfuriilor zburf,toarc a fost
Fezentat?t
pntru
prima oarl de profesoml Henrique Jose de Souza, prc$edintele
'societittii
Teosofice Braziliene, cu sediul in Sao Louenco, statul
Minas 6erais, unde existtr rm imens templu in stil gcesc dedicat
Agarthei, numele budist al lumii subterane, a ctrrei capital[ se
Drcsupune cA este Shambhala.
'
deferitor la secrehrl pastrat in legdtura cu acest subiect- comen-
tatorul arnerican de radio gi televiziune, Frank Edwards a afirmat
d ,,ordinele
de pdstrare a secretului tn
Pivinla
OZN-uilor vin de
sus ti
cd Aialia Militard este doar
lapul
ispd$itof'.
Pionier irr domeniul ufologiei, Edwards a purtat o cmciadl
viguoasd pntu a dezvilui instaurarea cenzurii neoficiale qi asc"n-
derea dovizilor concrete cu privire la originea OZN-urilor fap de
marele public. ln 1958, Bulkley Griflm, corespondentul din New
Bedford af zian vi Standard Times lfashington, Massachussetts' a
scris pentru respectiva publicagie mai multe articole incitante' din
care unul era intitulat Cenzura Pentagonului asupra OZN-uilor
este efectivd, in care punea sub semnul intlbirii drepnrl armatei
americane de a monopoliza informaliile din domeniu. La aceasta,
Aviatia Militar[ a rispuns suslindnd ctr Regulamentul 2W-2 pre-
vede cd. ,,cercetdile Si
analiza OZN-urilor, ce pot constitui o
OS. KUHLIiN OCULT DE DOMINARE A LTJMII
ameninlare pentru secuitatea Statelor
(Jnite,
sunt direct lepate .lt.
llllunlerea
pivind apdlarea SU,{... Nici NASA, nici Cil,, ni..
FBI-ul nu a dezviluit publicului fapte referitoare la incidente OZt.
d^eT s-ar trcut unele investigaqii. Mai mult decat atat, membri
Subcomitetului Pennanent pentru Invesnga;fi al Senatului SUA arr
lacut unele studii asupra conexiunii OZN-Avia(ia Militartr si :rrr
decis
-sa-nu
investigheze problema, nici cu qile deschise, nici c,,
u5ile inchise.
^
I ld.
1964, o daQi cu aparifia c[4ii Guvernut Invizibi!, a fosr
otentil cheia aparentd a acestui mister.
,,Grupul Special afost creat
in pimii ani ai administraliei Ebenhower, c7:nform ordinilui urnl,
54/12. In cercarile cele mai intime ale Administatiei a fost st
continuit sd rdmdnd cunoscut sub numele de Grupul S4/l Z...bnpit
Special a lucra! intr--o atmoElbrd secretil, ce Zepdsea pe
cei ,,
oricdrei qlte
branSe din cadntl Guvemului SUA...:CU aie in gen.
eral, in vedere, Grupul Special, otunci cdnd sustine cd asenfiZ nu
a stabilit niciodatd politica, ci doar a actionat sub cominda un.;
autoritdli mai inatte'..
Michall Hesemann explica, in carlfra sa Conracte OZN . de cc
mass-media,.desconsidertr..
fenomenul OZl,):,.proiecni Blue
Book al armatei ameicane a inregistrat peste 200 de rawai ain,
unor asemenec, conlscte, din care 2596 au st clasate ci necanos_
a:t:. ClA a inceput cercetdri penm! a verifca dacil problent,t
oDtectetor zburdtoare neidentiJicate aneninlii siguranlq nationuld.
La I I septembie 1952, Marshall ChadwiL vie4irecroi al d..
partamentului
StiinfiJic al CIA, rapota cd a
fost
pnr la punct un
sistem de semnalizare generqlizat
,i
cd toate bazeli aviatiii militare
ameicane au pimit ordinul de a intercepta OZN_uile, Din punt t
de
-vedere
practic, a
fost
recomandat ca id se dezvolte o
potiiri
o
informdrii publice, pentru a se limita riscal panicii.
Aieosta in-
semta cd se instaura (o
cenzurit inteligentd
5i lipsitd de scrupule,,
pentru a elimina interesul opiniei publice asuprifenomenului
OZN.
La 18 noiembie 1952, directarul CIA,- amiralul Roscoe Hil_
Ienl<oetter, prezenta sifiralia preSedintelui
nou ales: <<Implicaile
penlru sigurqnla aalionqld sunt reprezentate in pimul'rdnd dt
foptul
cd motivele
ti
intenliile acestor vizitatori sunt incd. totul
necunoscute. La acesaa se
qdaugd
o cre$tere
frapantd
a zboruilor
ae recunoa;tere a acestor nave din mai pind in ,oamna acestui
..n, care duc la grija unor noi demersuri iminen?, Din acestt,
motive, dar
Si din considerente intemalionale
ii tehnologice evi_
dente
si din necesitatea stringentd de a evita cu oice prei panico.
@mtsia
de cetcetare Majestic-l2 rdmane la piirereq cd trebuie
fute
mdsui stricte de siguranld de cdtre noua administralie.> In
zi, comisia a elaborat un <<program de educalior, ce implica
jfl
facnii
de cond.ucere gi wmdrea doud
lelui
pincipale:
Scolile
I
canalele mass-media. Scopul acesteia era reducerm interesului
pentru obiectele zburaloare
Si
utma sii
fe
realizatd pin
'iats-nedia,
iar baza o reprezentau cazuile concrele care au creat
tlqrcdni, dar care aufost etplicate ulterior. Purtdnrul de cwvdnt
:l Armatei Aerului, Alben M. Chop, a declarat cd
(am
fost
bemnafi
sd colabordn la o campanie de denigmre, sd publicdm
]fuole $
sd ddn intemiuri pentru a ridiculizo domeniul OZN>.
Politica de banalizare ri
ridiculizare inifiatd de CA a awtt
|',aes. Intr--o scrisoare deschisd adresatd de cdpiva militai' in 4
fplenbrie
1987, prefedintelui ameican Ronald Reagan se spunea:
tConpania
nasionalit de banalizare a OZN+rilor iniliatd de CIA
h t953, a dus lafabicarea de cdrli
Si
publicarea de sute de articole
h prcsd, care au condus la conchtzia de
false
mntace. In aceastd
&n panie, care este tncd in cars, au
fost
inJiltrafi agenli
Pintre
TupeU
a. cercetare a
fenomenului
OZN, pentru a le ridiculiza
g'ln manipulare
si
pentru a dwa efortuile lor spre atte q icalii.
-lcastil
politicd de musamalizare a avul un succes mult mai mere
bAt a prev?iut CA)r".
Ultirna observalie este esentialtr pentru a sesiza implicarea
tlilnidi Oculte in aceasta operaliune. De altfel, existtr o sienstr
Cotrcxiune inte dezinformarea
pe scarl largA practicate prin intr-
nodiul
mass-media gi propaganda agresiYtr, ralizatit sub directa
toordonare
a suprastruchrrii ocult de putere, in sensul promovdrii
loudo-religiei
New-Age. Pe$'area secretului referitor la feno-
honut OZN a necesitat oi
aplicarea unor misuri extreme. Astfel,
dlnbt
persoanele care au fost ameniniate sau chiar suprimate din
C$za invstigajiilor facute pe cont propriu desPre incidenGle cu
!|lvc de provenienti prsuPus extraterstrd, pot fi amintili:
r fomrl ministru american al aplrlrii James Forestall, care a
infiintat, la 30 decembrie 1947, prima comisie de anche6
asupra fenomenului OZN, aqa-numitul Proiect Signi
r Morris K. Jessup, astronom american care a atras atenlia
asupra rmor fenomene stranii produse pe LunI;
r H. P. Wilkins;
r Albert Bender, editor al revistei Space Review;
r John Keel, scriitor;
96
OS. KUHI EN
IIiTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTJMII
9',7
o in perioada
martie-iunie 1987, presa briranica a relabt desprc
decesul a nouA persoane care lucrau la programul
,"R zboiul
Stelelol': Vimal Dajibhai; Ashad Sharif, impreuni cu un
pneten
ce lucra pentru
Ministerul Apirarii; i,eter
peapcll.
David Sand; Mark Wisner; Victor Moore; Robert Green_
haigh si Denis Skiner.
'
tl nermisiunea Eteienilor. N4m cllvinte sd exprim ce am simyit'
"'ln'sfdrsit
s-a intdmplat. Acum este, o
-problemd
de istoie! Niciodatd
nu voi uila aceste 48 de ore de la Muroc!'
Mijtoace de
froPulsie
Referindu-se la OZN-urile de origine terestr[, expertul german
Rudolf Lusar a scris in l95l o carte intitulatA Armele
-secrert,
germane in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,in care afirma:
,,..savanlii
ii
cercetdtoii germqni
au jd.ut pimii pa$i in directia
acestor discuri zburdtoare.
Expe4ii
Si
coiaboraii la aceasta
mun-cd au conJfrrmat cit pimele proiecte, numite discuri zburdtoare
au
Jost
intepinse in 1941... Lusar mentioneaztr ce planurile
acestor
9j.:d
"y-
fost concepute de doi expe4i germani,
Sch.ierrei'",
Habermohl gi de italianul Bellonzo, in timp c-e un alt e*p".t g"-an,
Mietche. a fost asociat la proiecr. Conform lui f-usar,
'UaUErmJl
:,,::T.u:t
s-au decis penhu un inel ce se rotea in jurul
unui
naotmciu trx m- torm6 de cupoli, Cei doi expe4i, care lucrau la
rraga, au decotat cu primul lor disc la 14 februarie 1945. in 3
mmute, aparahrl a urcat Ia o inallime d9 t2. 000 de mile si a atins
o vitez^ de 2000 de km/ord in zbor orizontal! t rr- u
-ui-'Jtui
ctr proiectul Vill, ce a costat milioane de marci, em aDroaDc
terminat Ia siaryitul celui de-al doilea rizboi mondial, qi ci fak;ie
lburltog-e
care- nu au putut fi evacuate in teritoriui german
dir
Antarctida, au fost distruse inainte de venirea rusilor.
. .Q-9onfrmare
a existenlei contacrelor secrre inre marile puteri
gr crvrt|za( te non-urane a fost fecut?t printr_o scrisoare, trim-isd la
l 6 apri l i e 1954, de Geral d Li ght di n Los Angel es, C.fi f"-i ", fat.
Meade Layne. San Diego, Califomia, in care sunt dezvAluite faDte
uluitoare:
,,Tocmai m-am intors din Muroc Dry l-ke,
"i;;'i; Edward Air Force Bqse din Califtmia. noport rl
""t
odii.oi,
tnspdimAntdtor de adevdrat... Cdnd ni s-a permis sa nbam in ionrl
inchkd, am awt sentimentul precis cd lumea s_a sJiirSit. N;;r;;
n--am vdzu atdtea
f
inle umane int_o stare de completd conftzie.
d1
qarcd Si-ar Ji
dor seama cd lumea lor s__<t sfiirsir i, ;;;;;
deJiniriv.
.Realitatea
navelor spaliale .,strdine,, piare
/i
""ia
ii,
aomentut speculaliilor:
ele devin o parte dureroasd a consliintei
oicdt"ui om de
itiinld responsabil...
in timpul vbitei mele de tlo,ua
ztle am vdzut cinci lipui distincte de nave spaliale, care erau
studiate;i m6nuite de oftcialii no;tri tle la AiiForce,
",
oirioit
' Studii intreprinse d crcetatori independenfi asupra principiilor
ijrtt stau la baza rEalizirii ,,farfifiilor
zburdtoare", aratit cA OZN-udle
. runt
pmpulsate de o aqa-numiti en ergie liberd' care se obline. prin
hnplozia anumitor atomi sub ac{irmea energiei
,electromagnetice^a
msliului,
in timp ce se afla in zbor. Referitor la acest subiect, in
l'955, u apatut in Fran1a o lucrare a locotenentului-pilot Jean
Phntier,
intituhte Propulsia
faduriilor
zburdtoare pin acSiunea.
dlrectd asupra atomului, in care acesta imagineaztr un aparat capabr-
rto s se diplasa
prin crearea unui carnp gravitalional variabil in
iirtcnsitat.
gi otientat"' ln respectivul caz' \ava se poate deplasa in
rtlfcrite direcfii
;i
cu acceleralii reglate de orientarea,si intensitatea
. cirnpului
gra.vitafional produs, scdpand astfel efectelor greug{ii.sr
ino(iei. eLrt inconjudtor ar intovlrai aparatul in miqcdrile sale,
lllnd el insuqi supus ala-zisului ,,c6mp",
iar aceasta ar- rmplrca
flbrcnla ftecirii
;i
de fapt" chiar absenla incilzirii si a bangului sonic'
l)c asemenea, ocupangii, frind supqi aceluiaqi c6'mp' nu vor sunF
||lci un efect al acceleraliei.
Cazul WilheLn Reich
Wilhelm Reich s-a ndscut in 1897 in Austri4 devenind inci
dln anii studenliei membru al Societ?i1ii Psihanalitice din Vien4
con<Jus[
de prof. Sigmrmd Freud qi fiind socotit in
:""1
ti-TP^o
tl{]ua ,,stea"
a psihanalizei mondiale. Dupa ce, in penoada l9J9-
1941, a
linut
un mare numtu de prelegeri despre o noua forml de
oncryie, biologice qi cosrnic[, pe care el a nurnit-o energic orgo-
rrc'rtltimp
in care Iieich a fost profesor de psihologie la New Scfrool
tttr i'rrciit Research, din New Yorlg el a decis infiinlarea Orgone
lr,vltute, rm ldca5 al noii
;tiinp
a orgonomiei, la Rangerly'Maine'
('o
tanar psihanalist, Reich a ctrutat str descopere natura energiei
snrc motiva reactiile
Si
comportamenfirl
pacienlilor sni' Dup[ ani
rlc investigalii minugioase, Reich a reusjt str demonslreze pe mai
nultc cf,i simultan, existenta energiei orgonice, dax qi s5 concentreze
lJcost!
energie cu ajutonrl invenliei sale din 1940' acumula')rul
h energie irgonicd- Toate experien{ele sale au fost fdcute crr cea
nrsi mu; seri-ozitate
;i
publicate cu modestie in ci4i
$i
periodice
iifitttin"".
in perioada sa de maximd productivitate, o seama de
OS. KUHLLN
OCTJLT DE DOMINARE
A LTJMII
somiugi medicale qi
$iinlifice
au publicat rezultatele verifictuikn
ficute asupra descoperirilor lui Reich in reviste de specialitate. irl
llsla
Tlo-r
care au scris despre noua gtiinJi a orgonomiei figureaz.l
chiar qi dr. Albert Einstein, care a confirmat exp-erienqele luiReicl,,
intr-o scrisoare datatA 04 februarie 1941.
C5lin Turcu susfine in cartea sa, Strict &cret: RaDorhtt
UMMO|, cA. h 12 mai 1954, prof. dr. Reich a reu5it sd intre ir.
contact cu o serie de obiecte luminoase care ratAceau deasupril
laboratorului sdu de la Rangerly/1vlaine. De mai multe ori, irr
prczenta rmor martori demni de incredere, Reich a stabilit o legitura
directlt cu aceste obiecte, cu ajutorul unui aparat inventat de Jl. Dc
fiecare datE c6nd folosea aparatul asupra aclstor
,,stele.., ele pileau
gi apoi se stingeau. Reich a ajuns la concluzia c!" de fapt, obiectel,
luminoase nu erau stele, ci
,,nave spa1iale... La trei ani gl jumntatc
de la aceste contacte cu presupusele
nave spa(iale, Reiih a murir
in inchisoare. Cu opt luni inainte fusese arestat pentru
ci refuzasc
sA se supun, unei puneri sub acuzalie, obtinutd d-e FDA (Food and
Drug Administration / Administratia Alimentelor
;i
Medicamen_
telor), care combitea existen(a energiei cosrnice orgonice. Cen-
zurarea descoperirilor, hd4uielile, procesul si reducerea la ticere a
lui Reich se intind, de fapt, pe o perioadd de aproape trei decenii
si constituie o amprent5 a modului de acjirme ai
piramidei
Oculte.
In scopul discreditdrii lucrlrilor sale, multe din scrierile gtiinlifice
ale lui Reich, inclusiv cd4i clasice de medicind, psihanalize,
soci_
ologie gi gtiinle naturale, au fost condamnate de iDA.
Reich a considerat cd hotirdrea judectrtoreascd
obfnuti de FDA
irnpotriva sa demonstreazi lipsa de integritate qi responsabilitate a
acelora care cAuhu str-i stopeze cercetirile si sd_l reduci la tdcere.
El sustinea cA FDA nu are nici un fel de competen{d in domeniul
cercet?lrilor, cu atat mai mult, cu c6t energia orgonicd, la momentul
respectiv, nu fusese folosiE in terapeutica medicalt. Reich a com-
bitut acuza(iile ce i se aduceau cu toate mijloacele legale, ins6
Curtea Supremd a SUA a refi.zat sa revizuiasctr procesul. IitA cdteva
fugTTr" din declaraliile pe care le-a fdcut Wilhelm Reich, cu
ocazia interogatoriilor la care a fost supus:
,,Subsemnatul, am laat
conlacl cu ajutorul spdrgdtorului de noi, ca obiecte luminoase de
pe cer la I mai 1954, intre orele 010 gi tds pn. ln timpul acestei
1: .
CIJiI
ry:
Turcu: .Sr,c, seclet: Raportut UMMO, Editl|,ra Elir Comentator,
Ploiesti. 1993-
-Ccombne
1954'
-'-ln
ii+l,.tod""$i 9i
prietenii lui Reich au infiintat' tot t
Y*:'
n
ifn wna^ n"i"i,
"u
scopul de a apnra
;i
perpetua desco-
'ftitif"
.uf" din domeniul
energiei orgonice' carc' duptr cum.a
[a*t.,
n"i"ft
-"i
terziu, propulseazr OZN-urile'
Wilhelm Reich'
afrti fu I noiembrie 1957, intr-un penitenciar din SUA' ca urmare-
i'fizltiei
sale fap de o hoclrdre ilegall' ce urmarea sa puntr capat
;#;;"t;;.;
;;pa mai bine ae to anl de hr4uieli si
perseculii
il;;;;;;;".pi-toti
uitt" camufla(i, care au folosit ageniiile
lii,iJf. f"O"-f. .1" Stat"lo, U"i'"' S-a um[rit indeosebi impiedi-
;;i]tu;i
p" scara largr a tmor descoperiri
cruciale din^fizici'
ildicine si
*"iologi".
inainte de a muri, el
^
dech^ti
"Planeta
rcastrd trece
print4 mare difculmd"
"--Corrfo..
i,ri noU* Fieldcrest' aplica$ile acamulato.rului
de
iprgie
orSonicd
puneau in pericol intregul ediliciu al slstmulul
..tti6t rnolnaiA, inveffia reryectivit
fiind salubta de dr' Theodore
ili[ff"
arep, ,lr"
ica descoperire
din istoriq medicinii"
'
Deoarece
;;-;.";F
"u
disparilia inreaga industrie farmaceutici".FDA
I rspins
li
a discreditat yerifigfrile
publicate qr docume ate are
unci intregi serii de reputali medici qi oameni- de
S{T{di,i"*ugu
lume. care au cercetat veridicitatea descopennlor
lul Kelcn'
E) MI TUL
OZN
ln mod
paradoxal, realibtea fenomenului OZN se impletelte in
nrJJtii;t
o alta realitate' mult mai pericutoass' dar qT ellte
bccutjt cu vederea de majoritatea
celor care studraza
problemanca
ii"lu"l,
*""u u fenomenelor ce inso{esc unele apari{ii neortodoxe
il;;A;t
hiperspafale
in
ryatiul
nostru tridimensional
Punchrl
il f"JiJ r^,i. aceste doua realitali complet diferite il.constituie
marci asemanare dintre fenomenele
ce au loc in cazul evoluuel
ffii;;6
oZN
9i
fenomenele
ce inso{esc unele manifest'itri ale
ifnli". *i"fi"" in universul nostm' Interesant este faptul ca
-niiiio,""
"*""
cunoqtinle mult mai avansate decat cele pe care
100
OS. KIJHLEN
IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII
rceaqi linie, John Keil a sustinut in cartea sa, OZN: operaliunea
,,Calul
Troian* , c6:
,ldevdrata
istorie a OZN-urilor este istoria
thhuilor Si
vedeniilor, a manifestdilor mentale scindate, a lumii
navdzute care ne tnconjoard
si
care ndvdle$te din cdnd in cdnd in
fomea noastrd.. Este lumea ihziei... unde realitatea insd.;i este
ftlsifcatd
de puleri nevdzute, care pot dinja spasiul, timpul
si
nateria
fuicd,
putei care sunt de netnlebs pentru inlelegerea
noastrd...Propnefifile $i
caracteristicile acesteia prezintd mici vai-
alll ale
fenomenelor
de demonologie, cunoacute de multe secold'.
Jaques Vallee sus(ine in ultima sa carte, Colegiul Nevdzut, ca
Oxis6 o adevtrati
,sete
neostoitd de contact cu
forme
de rafiune,
otre po, sii arate calea bie@i noastre planete, nefericite, bolnave
gl in suferinpd' ,
iar Hyneck, observdnd cd fenomenul OZN prezint?i
fl
aspecte certe de influente psihici, a emis teoria conform c5reia
obiectele in cauzi sunt in acelagi timp gi instalalii psihice. Dez-
voltand ideea, Vallee ajunge la concluzia ci fenomenul, departe de
| fi studiat in mod riguros, este folosit ca element al unui complex
fhtem de control al credintelor umane:
,,Cr Jiecare
val de
OZN-un, inJluenTa lor asupra societdlii devine tot mai importantd-
(lca
mai mare parte a tineilor se pasioneazd de problemele
cosmosului, de
fenomenele
psihice, de noile mne ole cunoa;terii.
.lpar tot mai multe cdti
;i
afticole care schimbd civilizalia noas-
l,lf,'.
Referitor la acest aspect, meriti remarcati una din afirmatiile
Ocute de V. I. Lenin, cu ocazia unei disculii purtate cu scriitorul
SF, H. G. Wells, in toamna anului 1920:
,,Toate
concepfiile oame-
nllor eu luat pdnii ocum nqrtere la scard umand
$i
s-au bqzat pe
Itramisa
cd tehnica nu va' depdsi niciodatd sfero terestrd. In mo-
mcnlul tn care omenirea va reusi sd pdtrundd in sryliile interplene-
Mrc, vaf nevoie sd ne revizuim
Si
sd reformuldm bate concepliile
mtastre
Jilosortce,
sociale gi morale-"
Pentru realizaxea unui sistem de control eficient a civilizaliei
umrne este absolut necesar[ reducerea la minim a tuturor contac-
blor cu fiinF apa4inand altor civilizalii. Aceasta este raliunea
Uounstr care a st^t la baza rnistificlrii Fenomenului OZN
li
tol ea
I fogt cea care a determinat abandonarea oricAror tentative de
Carcctarc a structurii reale a planetei noastre. Exemplificarea va
Oontinua in mod necesar cu prezentarea principalelor aspecte legate
dt contestarea punctului oficial de vedere cu privire la configuralia
irrll a Terrei.
l 0l
le define in prezent civilizafia noastrn. Astfel, in poemul vechi indian
Rarnayana gkirn o serie de pasaje care pot fi interprctate ca reflxir
prilejuite de intalnirea cu ceea ce poate fi considerati o fiinE
non-urnana:
Rama
fi
fratele siu, Lacsman, s-au int6lnit cu rm demon.
,,iar...denonul Si--a intins bralele spre ei. Nu
qvea
cap, nici pi-
cioare, gura o avea in pdntece
Si
tot acolo ii strdlucea un singur
ochi mare. ca norul cel negru
qriita
Si ca glas de tunet urla.:.jn
aceeaSi clipd duhul s--s inallat spre cer, imprdStiind o lumind
shdlucitoare..." DupA cum se observi, autorul anonim antic a f6cut
la
yremea
respectivd o distincfie clard infre manifestarea snecificd
unei fiin1e non-umane (in acest caz, a unui demon) gi aceei a unei
aeronave in zbor. lucru pe care qtiinla oficial4 nici mdcar nu il ia
in discuqie. cu at6t mai mult sd il studieze. Desizur. s-ar Dutea
obiccta cE traducerea fragmennrlui de faF poate i eronatA, insa
acest lucru cste pu{in probabil, de vreme ce, ala cum voi arEta
ulterior. noliunile rlc ordin tehnic cuprinse in cposurile indiene sunt
extrem de precise, deptrgind chiar in unele privinte capacitatea
limbajului stiinJific actual de a descrie principalle
caracterisitici ale
realizirilor tehnice.
Tocmai remarcabila asemdnare ce existl intre manifest?lrile ce
insolesc cele dou6 tipuri de fenornene a permis
piramidei
Oculte
si determine civilizafia achraltr str abandoneze studiul stiintific al
fenomenului OZN in favoarea crcdrii unei cazuistici demonolosice.
De;i aceste aspecte srmt deosebit de subtil implementate gi grei de
sesizat de persoanele neayizab, existit unii cercetatori care au
remarcat detumarea curentului citre o dimensiune spiritisti in
scopul credrii a ceea ce poate fi numit f6r[ riscul de a gregi, Mih]t
OZN. Astfel, in urma unei analize amlnunfite a aqa-ziselor
,,rapiri..
de persoane realizate de citrc presupwii extratereqtri, cercetdtorul
Brad Steiger a remarcat totala lipsl de sens a majoritdlii contactelor,
concluzionand cA este vorba de
,lz fenomen
parafizic multidimen-
sional, care apa4ine tn cel mai inalt grad planetei
pdmdnf,.
Situ6ndu-se pe o pozilie ce contesti posibilitatea
existentei
navelor de tip OZN, ieromonahul Serafim Rose a exprimat o pirere
similard', acesta considerind ca toate contactele resDective nu
reprezintf altceva decat reluarea, intr-o forma modema a fenome-
nelor spiritiste, cercetate cu multe veacuri in urmd. Mergand pe
f. Serafim Rose: Ortodoxia
$i ,,religia" iitorutui, t996.
t nt
OS. KUHLEN
SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMN 103
nici o imagine nu a ie;it clara, poate fi o formi de dimensiuni
tEduse a acestor ,,pegti-gop6rle"
gigantici, dupl cum ii denumeqte
cuv'antul gecesc lhtiosaur. Mai mult, oceanograful danez Anton
Bnmn a studiat chiar o larvd de anghilS, lungt de 2 metri, adust
dc un trauler, care, dacd ar fi devenit adulta, ar fi mdsurat 24 de
rnetri in lungime.
Apoi lista intrebdrilor rtmase fdri raspuns poate fi continuatd
cu o serie de aspecte de ordin fizico-geografic. Este binecunoscut
faptul c[ aproape toli curen{ii au o migcare giratorie: cei din emisfera
nordictr in sensul acelor de ceasomic, iar cei din emisfera sudicd,
ln sens invers. De ce curentul Benguela face excep{ie de la reguld
gi curge drept?
Qi
mai este qi misteml ,,fundului
fals", scos in
cvidentl de sondajele intreprinse pentru mdsurarea ad6ncimii apelor,
care in mod frecvent indictr o cifii mai rnici dec6t cea oblinutli
anterior, pentru ca rnal tArziu se revin[ qi sI inregistreze cifra
adancimii inifiale. Se presupune ci fundul fals este rezultatul pre-
zenlei temporare a rmor bancuri extrem de dens de p$i sau de
farmtr" ce creeaza aparenta unei suprafele solide, de pe care sonarul
se reflecttr gi fumizeazd informalii eronate.
Un mister tot atat de inexplicabil il reprezinttr ciudatele faqii
luminoase de ,apt
alb6" din Golf Stream. Despre acest fenomen
B-a presupus cd este produs de pegtiqori fosforescenli care agitji
marea sau de radioactivitatea apei. Oricum, cu cinci secole in urm6,
lui Columb i s-a parut demn de mentionat fenomenul, iar pentru
astsonautii ce calatorcau in spaliu, ,,apa
alb[" a fost ultima lumini
de pe Plmdnt pe care au vazut-o. Personal, consider ct fenomenul
cste in sMnstr legdtr:ri cu legendarul Tdrdm al Apelor Albe, cu
refert directi la Shambhala. Cercettrtorul Ivan Sanderson, care a
dedicat un studiu amplu po4irmii din Oceanul Atlantic cunoscutd
sub numele de Triunghiul Bermudelor, in cartea sa RezidenSii
Invizibili, ca de altfel gi in alte nt[neroase articole, formuleazl
concluzia cd zona respectivd prezintd o forml de elipsa sau de romb
qi cA mai existd tncd 1I asemenea zpne, situate la distanle egale
unele de altele, impragtiate pe tot globul, printre care se numari gi
rpaliul de triscl faima de l6ngi Japonia, supranumit ,,Marea
Dia-
volului".
O teorie apdruci la sfir;itul secolului trecut lansa o ipotezi
deosebit de indrdzneaji. Conform versiunii oficiale, pe care o
tustine geografia actual6, Plmantul este o sferd plintr, ce are un
ccntru lichid, format din metale topite. Oarecum opuse acestei
viziuni, teoria Ptrmlntului gol sus{ine ca in interiorul Terrei exista,
ii
f ) CONF' I GURATI A
REALA
A
TERREI
,, Univenul nu este ,rrai ciudat deai, he
imagindm noi, el este chiar mai ciudat decdt
ne
Wtem noi iuagina.,,
Ilaldan
_
Dezvoltarca
fara prccedent.
a tehnologiilor
informalionale
la
sferTitul celui de al doilea rnilemrq marcat de o cerr din ce in cc
mai mare rte
mijloace si c6i de comunicalie,
dincolo a" Ln"n"lii"
evidente aduse bunei- funqiondri
"
rn4j;,rtl;-;;;;;t.;;;,
1c11.,
C"n:Tat' o
-falsd
imagine referitoare ta nivelul atins-&
cercetarea gtiinlificl
in sensul cunoa;terii
intime, at6t ;,tn
"t
rr,
planerei
noasbe, cet qi a Universului ir ; ;;;.fa#;
#;;;
Astfel, desi se considertr ctr, in general,
"up.ufup'
f".r.i- nu
-_ii
prezint:l
astazi nici o necunoscuE,
toate zinele'geog"fi*
#;
cercetare foarte. atent
Si
pennanent
fotografiate
a"
.cf6
"'i",r""'nl
re(ea de satelifi. civiti qi militari, exisE-unele
t
"._.r.
a. iil
zrscror,,Surnle
oe grarup..,
care deschid
9i
inchid permanent
o serie
de usi carb dimensiunj
nebtnuite
"t.'
p."p.i.i'i*il"ii.ili
l.TT.d:
inrebare provenite
Oin aomenii eid_ ;;J;"$;;
la indoial5 concepfia oficialtr cu pnvu
la strucftrra planetei
noastre
$i
ii determinr pe cei mai indrazneli
.*prora,u' J'-ii".iJla
pIfrurdtr
dincolo de timitele zonelor cunoscute
.Djntre
enigmele de ordin biologic ." p".t"'u_irre
Aptul cil- in
TI lss8,
s-a descoperit ca
,,otspiuturJceracan-f
rm'r5i"
iirlj
tonc cu mernbrcle ahofiate, care a cunoscut apogeul dezvoiUrii sale
in urm[ cu 60 de milioane de ani, este ,i, qi fAiJ$" irrcl lrr-O";iir;
Indiaa. Ultimului exemplar fosiiizat, descoperi,
'd;"
;;;il:
i-a fosr stabilita varsa de 18 milioane o" l"i. cazri *"ilir'ri,
este singular, de vreme ce anumite relatari O"t"f iul uf" *J.-iiurt"j
d:-T
9"
incredere, care au ales si dezvdluie ;d";A"rru;;
riscul pierderii
credibilftafii,
confin descrieri ;; ;;ilt";;:
Tt T
-q"i
qa4re marin. qi desene ate uno. faptrri ;;;;
asemdnau foarte mult cu un monosaur sau
"n
ifrt"ra* ain
-piiocJ
carc se pare cA mai htiesc in- addncurile
abisule. h ;;i;
imprejuriri,
aceste creaturi au fost
.
vazute d" J; ;; ;;;:
d:oarec: s-*r apropiat de plajele qi portuile
din aif"rt 1.".,
slluate
-i1tre
Tasmania si Massachusetts.
Monshul din L.;h N;;-
alintat Nessie de c6tre scotieni.
"ur.
u f"rt forog_fi_ai;ii"o;:
fi;
-
104
de fapt, o concavitate, ce ar ca puncte de contact cu supralirl,'
exterioara, polii nord
Si
sud. Aceasta remarcabild ipoteza p()irt,
deschide in fa(a omenirii secolului XXI perspective nebinuil,'
dinhe care cea mai importantl ar fi aceea ci civilizalia din cut,
facem parte nu este singura ce populeazl planeta Pimant. Mai nrult
chiar, unul din miturile asiatice frecvent int6lnite in lucrf,rilq rl,'
ocultism, qi anume cel referitor la tdrdmul ascuns Shambh;rlrr.
admite chiar posibilitatea existenlei unor putemice civilizafii in clrrr|'
structura cavemoasA a scoa4er terestre.
TEORIA PAMANI' ULUI GOL
Teoria Ptunantului gol a fost elaboratA, pentru prima dali. rl
1906, de scriitorul american William Ree4 in cartea FantuDtl
polilor, iar mai tatziu a fost dezvoltat?i de un alt american, Marslrrrll
B. Gardner. in 1920. in lucrarea O cdldtorie in interiorul Pduln
tului. Au
fost
Polii descopeili cu adevdrat?. Surprirzltor, cci
(l('r,
care au ajuns la aceleaqi concluzii in mod independent, suslincrrrr
c6 in interiorul Terrei triieqte o populalie nwnroasf,, formatrl ,||rt
milioane de locuitori, detin5toarea rurei civiliza{ii exttem de rv;ttt
sate. Reed considera ci grosimea scoartei terestre este de doit, Nil
de mile, in timp ce interiorul gol al planetei are diametrul dc
('.llxl
de mile. Iat6, pe scut, principalele teze ale teoriei sale revolrrlr',
naret:
,,Pdmdnnl
este gol. Polii cduteli de atdta vreme sunl l,t,l
tome- Existd deschidei Ia extremitdlile nordicd si swdicd. In tnr'
rior, existd mari continente, oceane, munli ti rAui. Existd, t'r'i,lrtt
vegetalie;i viald animald in aceasla Lume Noud, populatd dr tnt"
necunoscute locuitoilor de pe suprafala Pdmdnnlui."
Gardner, dupi cercetllri ce au durat peste 20 de ani, a atlr|r ltt
plus s,i in mod independent, dovezi astronomice in sprijinul llh
mafiei ctr nu numai P[martul este gol, ci cA toat planetelc srrle
mului solar au interiorul gol qi cate un mic soare in centru, hrr ttl
atribuit form6rii lor initiale, dintr-o nebuloasd spirab. Ca lcrrrlll
al fo4ei centrifuge, rotalia lor de la inceputul perioadei de fot tttrttt,
cand materia era ir stare topit?l, a provocat deplasarea spre cxl ll
a elementelor mai grele, formdnd o crusti solidi la slrp/rlrfl
exterioare a fiecdrei planete si lisend interiorul gol, in timp , r'
parte din focul inilial a rimas in centru, alcituind soarelc
( rtltd
De asemenea, fo4a de rotatie gi miparea prin spa(iu a pr,,r,',
ftrnnarea unor deschideri la extremitalile polare. El aduce ca argu-
mcnt luminile polare observate pe Marte, Venus gi Mercur. in
rprilinul afirmatiilor sale, referitoare la existenta lumjnilor observare
h zona polilor planetei Marte. Gardner il citeazd pe proGsorul
kryell, care a notat cA pe 7 iunie 1894, in timp ce urmerea planeta
folic, a v5zut brusc doui puncte de lumint firlgednd din mijlocul
0tk)tci
polare. Luminile orbitoare au strtrlucit cateva minute si apoi
lU dispdrut. Green a vizut gi el, cu c61iva ani inainte, doul pete de
hlrrintr la polii lui Marte.
IISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Au exista! insd, de-a lungul timpului, gi interpretiri eronate ale
teorii, care au dus la realizarea unor experienle cel pulin
Astfel, inaintea celui de-al doilea rlzboi rnondial, in cer-
administra(iei de stat gcrmanc era foarte rdspdnditi aga-zisa
r universului concav, care isi rcprezenta planeta noastrA nu
Itc
un glob, ci ca pe o cavitare, intre ai ctrrei pere(i interiori biim.
teoriei, datoritii difracliei razelor, Soarele, Lrura qi pla-
$unt intrev5zute printr-o ceald luminoasi situati in mijlocul
la aproximativ 14. 000 km. Credinta h teoria universului
u dus pana acolo, incat, in perioada critici a luptelor din
anului 1942, majoritatea pulinelor radanri gennane au
l||ull|tc de pe coastele vest-europene ale Atlanticului, la Rugen,
I dcmonstra aceasci ndstrusnicA idee si pentru a determina
rl|rrlore de pe peretii cavitl{ii Universului, mutarea briranicului
lrlcct in golful Scapa Flowr.
(]el
rnai inflScdrat adept al acestei teorii a fost un oarecare dr.
din Florida, ca.re a impmmutat numele sau unei intregi
numite koreshism, ce a atras, in mod surprinzdtor, mii de
cnhviagti. Dr. Koresh s-a hotdret sA demonstreze ca
$[rvcniului concav corespunde realitdlii, asa incdt a ales dintre
rni geometri gi t6mplari, a dat echipei lor trufa5ul pi rE-
nt;lrl'c de Koresh Geodelic Staf (Echipa Koresh de stu-
t 0rvitdlilor)
Si
a plecat pe coasta de sud-vest a Floridei, unde
tlc lucru. Acolo a pus se se construiascd din piloni
5i
un pod lung ce inainta de la mal spre mare, acolo unde
prr|
prca adencA, controlandu-i rectitudinea cu teodoliti
si
eu bultr de aer.
prcsupunea cA, in cazul convexitAlii planetei noastre,
r.ttt indepirb din ce in ce mai mult de api, si dimpotrivd,
105
l. Raymond Bemard: O lume as.ansd, Editura Savaspress, Bucureilr, l',',1
lrrtttwcfr
5i
Jacques Bergier Diminealu magicienr'lo/, Editum Nemira,
l ur)4
106
OS. KUHLEN
dacl planeta
noastr, este o cavitare,
un spattu concav, poden
. dc
lTl3.":o*
s-ar apropia de apa. Dupr ce'au #;ffi;';il:
9" T9fr :u
acea construcqie
"u"i.aa,
rllu ro.il#;'fro;;d;il;
ieoriei universului
concav cd au
1imeade3.2oT;;;;"*r"T:f"';,lf "rtff
*:f,":"|;Jf;
il_": :*r:,.
la disranta de 6600 m, ceea ce corespund"
-;;;;;
drametrului
cavitiqii planetare,
presupus
a ti Oe f a.OOO-f<_.-i'.,.*,
Acesr expenment
suspect a avut o influentA putemictr
asupra
maresalului
Herman G6ring. care nu a.Soveit
,r lur. a..""p.iii
punctele
nevralgice
ale apArarii annaenene
St
sa renunte la cer_
cetarea escadrilelor
de bombardiere
nef * uiut""rl raOioL;;#_
lor-germane,
greoaie
dar eficiente,
ale
"i"E;;i;;
i;;;;;;;:.
valorificarea
milirara a teoriei universului
.;;;*
;;i"; ;#-
ch,derea unor perspective
intresank pentru
rSzboi, iar Gtirine nici
macar nu a brnuit ca fanaticii echipei tui Xoresh
; ;;";il;;
doar ceea ce visau qi doreau sa demonstreze-
--,-.?]T:1"
de inerentele
interyretiri
eronate
ale acestei teorii.
exrsten(a unor nuneroase
argrxrrente
de ordin gtiingific,
;;#;;
mtrrturiile
unor pe^oane
cre-<libile referircare
l;';;il;"#;;;
de-acces
spre interioruJ planetei,
consutule
un impresionant
axsenal.
care poate prme in dificultate punctnl
de vedere'oficiJ-
'
ARGUMENTE
,TIINTIFICE
. _Conform
unor studii geografice,
intre principalele
caracteristici
ale Terrei existi anumite &scJra:
totah a
prment'rui.
;;-;F#5#Hrtsilil.":'iTHr$
care Terra esle considerag
a fi o sfertr *ltd1 ;;;i#;
#tiri;;
totale mult mai mare decat grcutatea
sa ,e.lf. Ae apmxim"tiii*id;
ione. Teoria
prmentului
goi-po-".t"
a. u p*rnirl
"i"i_"i#r"o
::j:.T _staxe
ropiri: Iiinceputut
f.".eri'i
;]. J;;A
fi;
cenu-rtuga
a prcvocat
deplasarea substan1.l".rnui
gr"f
"-"pr.-Jeiol
la periferie,
sub forrnl de roci qi metale, *d.;_"-fb;;t
;;;
exterioartr,
in timp ce interioml a
dajoi,ri_rorci
;{;i,ilil
,;ff't
-SL"':"f"TiJ:f
j;J:l}
rotatiei Terrei in jurul
axei sale din perioada
d" f;;;:;;ffi#:
polare
solidificate
ar trebui sI masoar uproximatir,
tOd;;il
metri
. {iyeo-u
De asemenea,
o pane
a focului orig-inar
.si
"a
materialelor
incandescente
au r5m
un soare murt mai
-;.
6..,11
"56.rfl,ll:c:::ul
P1Taltului,
lormdnd
qi"arauo.i,e,e'1.;;,;;":"#;J';Hf
?t#ir.#JT#il'i:
i
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII l07
ndiale care ilumineaz[ cerul arctic, noaptea" ax proveni de la acest
soaE, ale cirui raze strilucesc prin deschiderea polari'
Locuitorii gi clldtorii prin regiunile arctice au uneori
;ansa
de
a observa aurorele polare, fenomene de o frumusete rmic6. Conform
teoriei oficiale, aceste fenomene electro-optice, sunt rezultatul in-
tcracfiuii dintre atnosfera qi particulele puta.te de vantul solar'
carE sunt deviate spre poli in momentul capt?trii lor de ctrtre cempul
magnetic tercstnr. Se presuprme cI acest particule excitil, prin
coliziune, moleculele atrnosferei, care, dezactivdndu-se, emit o
radiatie in ultraviolet. De fapt, este vorba de ionizarea straturilor
Buperioare ale atnosferei, sub influenta radialiilor ultraviolete emise
da Soare. Luminiscen{a acestor fenomene este difuztr, avind forma
urrui arc de lumin6, din care
taQnesc
raze, &rui gi draperii cu tm
aspect feeric. De la o indllime de 100-400 km' uneori chiar 1000
lsn, ele dau un farmec deosebit nopiilor polare. Cum pot fi, insf,,
explicate aurorele polare similare detctate pe Jupiter? Planeta
posedi cdrnp magnetic, insi gigantul sistemului solar este prea
depdrtat de Soare ca vdnhrl solar sd poat?l cra aurore'
Este general acceptat?l ideea cI polii magnetici nu coincid cu
polii geografici, a{a cum ar trebui sd fie in cazul in caxe Pamantul
ar fi o sferi solidA. Un posibil motiv pentnr care polii nu corespund,
este cl in timp ce polul magnetic se afld de-a lungul rnarginii
deschiderii polare, cel geografic se afla chiar in centrul acesteia, in
aer;i nu pe p[mant solid. Marshall Gardner sus{ine cI marginea
desciriderii polare este un cerc cu diameful de 2000 lcn. Punctul
focal, ,,vdrful
de ac" al polului magnetic existi' htr-un anumit
momen! doar pe o po4itme a circumferintei acestui cerc
9i
se
deplaseazi progresiv in
jtuul cercului pe o orbiti bine deflniti, care
se repeti ciclic, la un interval de circa 235 de ani, ceea ce
coresprmde unei deplaslri de 26,& W\ p an. Datele corespund
calcuielor f6cute duptr misudtorile efectuate intr-o perioadtr simi-
larl de timp.
Conform teoriei Plmantului gol, atrac{ia gravitalionald este
maximtr de-a lungul curbei care duce din exteriorul in interiorul
Terrei. Acolo, un om cu greutatea de 68 de kg cintiregte 136 kg'
c6nd navigheazi prin deschiderea polart qi de-a lungul curbei de
la exteriod spre interion Pdmentului, iar cind ajunge in interior
cantitreQte doar 34 de kg, datoriti acliunii fo(ei centifuge' William
Reed afirmn cA atraclia gravitationali are valoarea cea mai mare la
jumitata cwbei ce duce din exteriorul spre interiorul Pimdntului'
109
108 os. KI J t I h
acolo unde se afla centnrl de gravitalie,
Si
este atat de putcr ,l
incit acolo apa seratjt gi apa dulce a aisbergurilor nu se amcskl I
apa strrata dmane h cdliva metri sub nivelul apei dulci. Astli'|. r
poate bea ap[ dulce din Oceanul Arctic, ce provine din rdurilc urtt
izvorlsc din interioml mai cald al Pnmdntului qi care, dupi ce lpll
ir zona rece de la suprafali, ingheati brusc
Si
se transfonln t{
aisberguri, care se sparg apoi si cad in mare, produc6nd stfiurda
maree observate de cdtre exploratorii arctici in nordul indepllrlrl
i
c[rora aceqtia n-au putut sI le dea o explicatie rezonabile.
De asemenea, in interiorul aisbergurilor, au fost gtrsite itt
ltr,t
fect:t stare de corservare mamuti qi alte animale tropicale,
(k'rlrl
care se crede cf, au origine preistorica, deoarece n-au fost vll/Ilt
niciodati pe suprafa{a Pdmantului. Unele dintre animale ilr l'r*
surprinse cu vegetatie verde in guri gi in stomac tr
inghelului. Explicajia cea mai frecventa care se dtr descopcr ||
de acest gen susine ce e$e vorta de animale preistorice, carc tr
in resirmea arctici in vremea cand aceasta avea un climat trr
s,i cd aparifia erei glaciare a transformat, brusc, Arctica, dintr-o rr
tropicalt, intr-una rece, inghetandu-le inainte de a avea tinr| \l
refucieze in zone mai calde. Marile deoozite de fildes dc cl('
formate din oasele Si
fildeSii a milioane de rnamuli
Si
masl(!|,
descoperite in Siberia gi in insulele nordice, sunt explicate in r(
mod.
Studiind comDortamentul mai multor animale. cum ar li
moscat, ursul;i vulpea, s-a observat cl acestea migreazd iarrrl,
mod straniu, citre nor4^lucru pe care l-ar face doar dacl lr
acolo un
{inut
mai cald. In plus, in nordul extrem au fost dcst
(
vaxiet?lti necunoscute de flori, iar pdstrri semindnd cu beca(('h',
neincadrAndu-se in nici o specie de ptrstrri crmoscuti, au fi)sl ,/il
venind dinspre nord gi intorcdndu-se acolg. Iepuri existtr din
intr-o zonl din nordul indepdrtat, unde nu cre$e nici urr fi,|
vegetatie, dar unde se afl[, in schimb, materii vegetale in
care plutesc in deriv?l, venind din zonele mai nordice, cu irp,l
gheluri. Triburile de eschimoqi au hsat prin taberele lor provur
urme inconfundabile ale migraliei lor ctrtre nord, iar eschinrortt
sud voft)esc intotdeauna de triburile care trliesc in nordul irrr
Ei au credinla ctr sdmolii lor au venit dintr-o
Fra
p r!
situata in extremul nord.
Pe langa argumentele de ordin cosmic gi biologic pr,'
rcrie de elernente ce au fost observate de marea majoritate a
pcditiilor lntreprinse in regiunile polare. Aspectele,
przentat
-in
a"tutiut O"^n"v-onO Serrnrd- in lucrarea O lume ascunsdr,
OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII
fi sintetizate astfel:
tbar uqor turtitil la
Poli.
l'unc$onarea anormal[ a bumlei: a fo.st^obTrv:ta
9.e
toF
ii care au ajuns foarte departe in nord. Strania firncgionare
coresprmdJ cu ceea ce s-ar inEmpla daca Ptmanhrl ar fi
inr exploratorii ar fi intrat in deschiderea
polari'
Trccerea stranie peste marginea deschiderii
polare: ori de
ori exploratorii tu intrat accidental in interior, au intalnit
Absenta indelungattr a luminii solare in timpul lungilor ierni
rre: in ;ordul indeplnat. soarele este absent perioade lungi de
ceea ce nu s-ar
-intamph
daci Terra ar fi solidi
9i
rotund5,
de mediu foarte diferite,
pe c:ue nu au gtiut cum str le
Lzc
ai
de aceea, nu este de mirare ca au folosit expresia ,,un
rlr8niu". Toli cei care au petrecut un timp considerabil in zona
||6u antarcticl au fost conftmtati cu fenomene inexplicabile
lunct de vedere al teoriei potrivit carcia PImantul este solid
9i
irl, ,br usot explicabile conform teoriei Pamantului
gol cu
rhhlcri la poli.
locl tn aisberguri. Ztrpadl colorattr Polen
9i
prafin nordul
|||lrllt: Dace mabrialul care colore^zi zipada este o matene
orobabil flori sau polenul unei plante qi cum in vecintrtatea
i Ar"ti" nu crcste asa ceva, rebuie sd creascA in interiorul
O situatie ii-iUrf se intah.ste qi Ar cazul prafului'
| $|{h
pc zdpadi
9i
o innegte$.
lpr
ncinghelatl ln cel mai nordic punct:. Contrar opiniei
, confirm ctrreia Oceanul Arctic este o imensd masd de
acesta nu este inghetat deloc, deqi conline intotdearma
lrlrlli
a" gheatA in derivd
9i
aisberguri'
b !a c e mal cald ln apropierea
polilor?
fl
cum se formeaztr aisbergurile? Deoarece aisbergurile
a .lin
"pa
dulce 5i
nu din apa sirata a oceanului' ele nu
nrdcrc din Oceanul Arctic' ci dintr-o masd de apA ddce'
htl ltced aratit ctr aisbergurile se formeaztr din riurile care
In|ork)ru1 Pdmenhrlui
;i
curg spre suprafali" prin deschiderea
Acestea ridicl gheala din marile intinderi alb' panl
anterior, in sprijinul teoriei Pdmantului gol mai pot fi enurri r'rl.
llcfi!]rdi O lume asat rd, Editura Savaspress, Bucurefti' 1994'
l l l 0 OS. KUHLI:N
la mari inll(imi gi pot fi auzite pe o distantl de cateva mile, inaint(.
de a atinge vasele si a tece de ele. Cerul din zona arcticA
ir
antarcticA reflectll cu acuratele suprafaja Pnmantului, a apei s,i
ghetii- Practica marintrreascd arati ci nu trebuie str se pomeasclt
intr-o mare ctrltrtorie fdr6 a fi consulta! mai intai, cerul de aptr.
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Conform lucrtrrii dr. Raymond Bemard, O lume ascwnsd, lr,oria
Pdmantului gol gi-a gdsit confirmarea atat in expeditia arctici
(1947), cit si in cea antarcticl (ianuarie 1956), conduse de con
tra-amiralul Richard Evelyn Byrd, prilej cu care acesta a pitruns
in concavitatea interioarl a Terrei pe distanlele de 2700 de km la
Polul Nord si 3700 de km la Polul Sud, unde a survolat rm teritorirl
lipsit de ghegri, cu mun1i, peduri, vegetafie, lacuri qi r.4uri, neirr
registrat pe nici o harte. Adevdrata semnificafie a marilor descoperirr
ale amiralului Byrd a fost trecuti sub tilcere gi nu i s-a dat atentic
pdnd cAnd Giannini qi Palmer nu au flcut publicl problema.
Iattr cdteva din declara{iile fAcute de contra-amiralul Richanl
E. Byrd:
,"14i--ar
pldcea sd vdd acel
linut
de dincolo de Polul Nonl
Acea zonil de dincolo de Pol este centntl Marelui Necunoscut! ..."
(februarie 1947);
,fe I3 ianuaie, membii erpedisiei Statelor
(Jnitt'
au pdtruns 2300 de mile intr-un
linut
de dincolo de Polul Sud.
Zborul a
fost
executat de contra-amiralul George Dufek, din
Unitateq de Avialie a Marinei SUA, ce a decolat de la ba:,t
McMurdo Sound, aflatd la 400 mile vest de pol;' (13 ianuaie 19561.
,, Prezenta expedilie a inaugurat o noud
Si
vastd intindere dt
pdmatu." (13 martie 1956);,lcel continent tncdntdtor din c"r.
finunl
Mislerului VeSnicl" (1957)
Referindu-se la menlinerea unei discrelii absolute in legAturi
cu misiunile exploratorii ale expediliilor intreprinse de marinl
american[ sub comanda contra-amiralului Byrq Raymond Bcr-
nard' artrta cdi
,Descopeirea amiralului Byrd constifirie astdzi tol
secret in erTtalional de prim rang. Dupd ce Byrd a anunlat pritl
radio, de Ia bordul avionului, descopeirea
Jdcutd ti
dupd o scurtd
notild apdrutd in presd, toate
itiile
ulterioare in legdturd t n
subiectul respecliv au
fost
indepdrtate cu grijd de cdtre agenliih
guveraamentale."
Prima carte dedicatil acestui subiect, Zurni dincolo de Poli, a
fost scrisi de F. Amadeo Giannini, abia in anul 1959, dar, din
.ISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTMII
motive necunoscute, lucrarca nu s-a bucurat de publicitate:
'.E-rtre-
nltdlite de nord
si
de sud ale Pdmdntttlui nu au o limitd
ftzicd.
Pe
Pl!.mdnt
nu se poate naviga de
iur-impreiur
pe la Nord gi pe la
M. Tonqi unele zborari ,,in
jurul lumii" au conlribuit Is porylara
conceptie
pre$itd cam cd PdmAntul ar
f fost
inconjurat pe la nord
il
p.la *a. lncepdnd ca 12 decembie t929,
qpediliile polare ale
'iannei
SIJA au stabilit erktenlt unei intindei de pdmdnt nede-
tafminabile, dincolo de presupttsul Pol Sud al Pdmdntului. Acest
tbor a awt loc peste piimAnt, ape
li
gheluri. Din moti'e
foarte
tarloase, memorabilul zbor n-a
fost
aproape deloc menlionat in
Dtsd-
St^tele Ilnite
$i
ake peste 30 de natiuni au pregdtit
qPedilii
-plare
Idrd
precedent, in 1957-i,958, pentru a pdtrunde in
finuturile
'h
acam dovedite, existente dincolo de ambii poli"
ln acelasi an, Ray Palrner, rcdactorul-lef al rcvistei .F' tng
htrcers, a fecut conexiunea cu o posibih origine a OzN-urilor
li
I d8t detalii in rcvista sa de mare tiraj, dar citeva weniment ciudate
lu rnarcat prczerta unor fo4e ce incercau str controleze informatiile
detc publicitltlii. Astfel, toate exemplarcle numirului din decembrie
1959 au fost distruse, inclusiv gpalnrile dup[ care fuseserl realizate;
nvistle au fost trimise cu int5rziere abonatilor, dupl ce au fiDst
Fthnrite, insl nu existi crtitudinea ci informaliile nu au fost
grzurate.
Iatil ce scrie Palmer in articolul dedicat descoperirii lui
Erylrd ,,tr'lulli
dintre citiloi 4u afrmat clt zboruile comerciale trec
bt timpul pe deasupra polului, aiungAnd de cealaltd pane a
3!&ului.
Acest luqu nu este adevdrat Si
chisr dacd insdsi con-
fuerca Liniitor Aeriene ar rdspunde clt este, tol nu este adevdmt.
El
fac
manewe de naigalie care eliminll automal zborul peste pol
ht linie dreaptd, in orice sens, deoarece in acel punct orientarea
&rN busold nu mai este posibilil. Intrebasi pe piloSii acestor zborui
polare,
$i
apoi, numili mdcar un zbor trans-polar Ia cqre sd vd
'pLEli
lua bilet, un zbor care, efectiv, sil traverseze polul."
Afirmatia lui Palmer, conform ctrrcia zborurile nu uec pe
&rrupra
polului, pare rczonabili in urma descoperirii de cdtrc ruti
| ftptului ci Polul Nord Magnetic nu este rm prmcl ci o linie lungl
do iirca ISOO de kilometri, ce se intinde peste bazinul polar p6nd
h
pcninsula Taimir din Siberia. Conform teoriei Plmantului gol'
foorta
reprezintn marginea unei concavic{i polare, iar orice punct
do
pe acest cerc poate fi numit Polul Nord Magnetic, fiindc6 acolo
|cri busolei aratil in
jos, a$a incat, in momentul in care pilo{ii cred
0l su ajuns la Polul Nord, ei ating in realitate marginea concavitl[ii
f. Raymond Bemard:
()
lume ascunsll, Edinrra Savaspress, Bucure$i, 1994.
l l 3 tl 2 OS. KUHLEN
polaxe- Nercuqind sa
justifice
strania compoftare a busolei in bazinul
polar, suEin[torii teoriei oficiale au apelat la interacliunea cimpului
magnetic cu particulele inc[rcate electric, provenite de la Soare.
lncercAnd si aduci noi argumente in sprijinul afirma(iilor sale,
Palmer face o leganua surprinzitoare, in momentul in care scrie:
,J,egenda scandinavd a unui
tinut
paradisiac din nordul indepdrtat,
numit Ultims Thuk, confundatd de obicei cu Groenlanda, est(
sernnficativd ahmci cand este studiatd tn omdnunt, datoitd remar-
cabilei asemdndi cu genul de
linut
vdzut de By'd
ti
datoril.i
amplasdii in nordul
foarte
tndepdrtat. A presupune insd cd Ultima
Thule esle Groenlanda, inseamnd aJi pus in
fala
unei contradicli|
existenla calotei glqciqre a Groenlandei, core umple intregul bazin
al Gromlanldei pdnd la adincimi de 3200 de metri-"
O analizA mai recenti asupra fenomenelor din zona polilor,
efectuatt de dr. Valentine, zoolog, arheolog
;i
oceanogra.f ce a
studiat mult timp teoria lumilor paralele,.face o distinclie neti intre
dovezile referitoare la teoria pimdnhrlui gol
$i
posibilitatea p6trun-
dcrii in diferite
'spalii
paralele ale Terrei, atirmind urrnitoarele:
,,Amiralul Richqrd Byrd, explorator vestit
ti
pilot cqre a zbural
pestu cAmpurile magnetice intense ale celor doi poli, a'Jdiut in
1929 o comtmicore radio incredibild, pe cdnd se aJIa deasupra
Polului Sud. El a spus cd a trecat pintr--o ceald luminoasd
;i
u
pdtrans deasuprq unei zone veni, ca lacui
Jdrd
gheald pe ele
si
cd
q
vdzut nitte animale, dintre care unele semdnau cu bizonii,
precum
Si
oameni cu aspect pimitiv. Transmisia radio s-a tnterupt
brusc, iar relatdile amiralului Byrd aufost puse pe seama epuizdrii
nervoase
;i
a halucinasiilor. Nu s-a
fdcat
publicitqte isprdvii
amiralului, tnsd ciudam transmisiune a
ttirbit
reputalia so in
cercurile
;
tiinlilice.
Este totu$i straniu, cd un numdr de persoane care se duceant
fecvent
Ia cinenatograf in anii '20, afirmd cd au urmdit pe ecrdn
Jilme
realizate cu exploriiile intrepirce de Byrd
Si,
in acest cadra,
au vdzut tdrAmd de dincolo de poli, deSi nu este exclus ca ace\tti
cinefrli, inJluenlali de cele citite despre incident, sd
f
confundat
cele vdzule pe pArad cu cdldtoria amiralului By'd. Incidentul
respectiv a
fost
trecut in sfera legendei
$i
nu mai este pomenit de
nimeni decdt de adeplii ,,pd.mdnului
gdunos in interior", care
presupun cii amiralul ar
Ji
zburat printr-o gaurd in golul din
interiorul Pdmdntului
$
nu tn altd dimensiune, oSa cum s-a sugeral
i n cazul di spari Si i l or di n Ti unghi . i tt,ti ' ' .1. .' .' t o mqr?
I
S]STEMIJL
OCULT DE DOMINARE A LUMII
,l-ilirudir"
tnn" cdmpurilc
de
forld
magnaicd'
a!t-:uT a!
Iost
tr)-"*i. u-,,ery"aientut
PiibAebhit>t si
condiliik de deasu-
;"-';;;;.-pr;;prndnd
cd amiralul a taversot
polul
;i
cd era in
'depiinatatea
facultdYtlor
sale mentale
"'
O al6 confrrmare a extsrenlei teritoriilor necunoscute
dincolo
Cc
"Lut
pot- u fost facut'ii de lt' David Bunger' c*" t d:T:ry:i
ot in f s+i, in Antarctid4 oaze cu ape calde' Bunger
prlora.unul
Lr. O avioane mari de trans?orl ie au fost folosite de amimlul
;;il;;d-i#mlixii
Hig'hiump a Marinei suA din 1946-
iilz, ino-- zbor ce ducea spre inierioml continentului'
Plecdnd
ii i"'""f." CI
+"a1tr
Shackleton,
situatr l6nga coasta Queen
Mary'
iirr*r-r- rtl firr."., la o distan$ de circa 6 ktn- d: FT'
.el .a
&sciperit un
qinut lipsit de ghetud' cu lacuri cu drlente culon'
qe
i;;..;;fit
si u.ta", pane la albastru-inchis'
Fiecare lac avea
ear"
+, S
-t-
lungime si-o-suprafati
de aproximativ
444 kJnL' iar
lxistenta apei calde nu se oarora activitalii rrrlcanice' in t9eO^' un
iitt Oiiii-""/C
anada, The Globe and Mail' a publicat o foto-
ilnJl
*"i"al terzi, 6cute de un aviator in regiunea arctic['
MARTURII
INCOMODE
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor' indienilor Si
ulT
4tot
popoare, ca qi legendele eschimoqilor,
vorbesc de marea. descruoere
iii norO- de un nearn car ffiieqte sub scoa4a
pdrnantului'
precum
;iU
;;J;;;"qii
lor ar'fi venit din acea lari
paradisiaca'
Maioritatea celor care au scns despre acest
-subiect
{itt1 :1
lntcriorut Panlennrlui
este locuit de un neam de oame mrcr
.u
ililne,
""
pi"r"u
"afenie
9i
mai sprm ci eschimoqii' a cdror origine
JiAe'"","
aif".i 6 de cea a tuturor celorlalte rase de pe suprafata
i,finattt.f"i,
provin din aceasta rasd subterand'
Nansen citeazi rm
;#;#;;
aitt t *t"t al Xltr-le4 conform ctrruia-eschi-
motii, in ace; vrme, erau considerali
un pop-o.r suprayTral
ii[-ii"1*rti-.lilor
iryi9i spune ci ei au venit dintr-un linut
cu
lffi;;;'al.l;-;
p'a'anatl mult dincolo de bariera de gheap
-Y"**
* acestea' mai exista
9i
relatitrile similare' dar absolut
ln&pendente,
ale unor indivizi care ahrmA cI au mtrat ttil oes-
!i#;;iara.
t.rdici Astrel, Ravmond Bemard citeaze in cartea
ii'f,r i'^i^a'
declaralia frcttu de dr' Nephi cottom din Los
L;i;,;;
a dezvaluit
presei povestirea
pe care i-a s?us-o un
blrb* de origine scandinava:
114
OS. KIJHLIJN
,,Locaian in Nomegia, in apropierea Cercwlui Arctic. Intr-<t
vard, eu
Si
pietenul meu ne-4m hotiirAt sd
facem
impreund o
cdldtorie ca barca
Si
sd mergem cAt mai deryrte ln
linutul
dil
nord. ASa cd ne-am pus provizii pentru o lund, intr-o micd bald
de pescait, ca pdnze
$i
cu un motor bun
Si
am plecat pe mar(
Dupd o lunii ajunsesem deryrte tn nord, dincolo de pol, intr--o
lanl
micd
;i
ciudatd. Cel mai mult ne mira vremea de acolo: caldd, iar,
uneori, noaptea nu puteam dormi de cdldurd. Apoi am
ydzut
ce\\t
atAt de straniu, incdt am rdmas amdndoi uluili: tn
laya
mdii caklc
ti ldrd
ghqri erct ceva ccve semdna cu un munte mare. Oceanul
pdrea sd se verse intr-un anumit punct al acelui munte- Nedumeril,
am continuat in acea direcSie
Si
ne-am trezit plutind intr-un caniotl
larg, ce ducea in interiorul PdmAntufui!
Oceanul, care ne purtase in interiorul gol al pdmdntului, u
devenit, treptat, un rdu, Acest rdu metgea, dupd cum ne-am dul
seama mai firziu, pe toata suprafala interioard a lumii, de la un
capdt lu celdlalt. Te poae duce, dacd mergi destul de-a lungut
sdu, de Ia Polul Nord Ia Polul Sud. Am observat cd suprafa!
interioard a Pdmdnnlui era impd4itd, ca
Si
cealaltd, tn uscat
i;i
apd. Soarele lumineazd din plin
Si
viaya animald
;i
vegetald abun.l(i.
Am cdwbit bt mai departe pin acest
linut fantastic, fantasti(
Jiindcd
totul era uia$ tn comparalie cu lucruile de afard. Plantek,
erau mai, copacii gigontici
Si
in
fnal
am dat de uriati.
AceStia locaiau in case
Si
ora;e, ca
ti
noi, pe suprafalu
PdmAntului
Si foloseau
pentru trqnsportul oemenilor un mijloc tlt
transport electric, asemdndtor ca un monorai. Mergea pe toati
lungimea rdului, de la un oras la alnl. C6.Siva dintre locuitorii
interiorului PdmAntului ne-au descoperit barca pe rdu
Si
au
fost
uluili. Erau totuti destul de pietenoti. Ne--au invitat sd mdncdnr
cu ei, in casele lor
$i
m-am despdrlit de toyard$ul meu, el
ducdndu-se acasd la un uria;, iar eu Ia un altul. ln inarion
Pdmdntului, toate
fractele Si
legumele sunt mult mai gustoase
;i
mai palfumate decdt cele pe care le avem pe suprafala exterioari
a pdmdntului. Am rdmas la uria$i timp de un en, bucurdndu-nc
de tovdrdiia lor lafel cam
Si
ei se bucurau cd ne cunosc. in timpul
vizitei noastre, am observat multe lucruri stranii
$i neobisnuite It
acei oameni
Si
tot-timpul rdmdneam uimili de progresul
ttiinli/ic ti
de invenSiile lor. In tot acest timp, n--au
fost
niciodatd nepietenoi
cu noi
ti
ni s-o permis sd ne intoarcem acasd aSa cum venisem".
O experienlA similari si total independent?t descrisa de nor-
I Olaf Jansen, a fost citati de scriitorul american Willis
Emersorl, in cartea Zeul
fumuiu.
TitltJ'l se referi la soarele
c;trul interiorului
gol al Pam6ntului, care, fiind mai mic
9i
mai
n sslucitor decat soarele nostru, pare fimuriu' Cartea relatazA
trf,iti de doi nowegieni, tati qi fiu' care' cu mica lor
de
pescuit s-i cu rm curaj deosebit au incercat s[ gtrseascd
di dincolo de vdnnl de nord, deoarece auziser6 despre
si fiumusetea lui. O furtunl extraordinard i-a purtat' pe
intreaga diitan6, prin deschiderea
polari in interiorul gol
iei"*u"i]
gi
au petrecut acolo doi ani
5i
s-au inton prin
rchiderea
polara sudicd. Tatiil gi-a pierdut
"3F.
ury"i
"Td.T
iU".n t-u rupt in doua
$i
le-a distrus barca Fiul a fost salvat
Si
petriut 2a ie ani in inchisoare, fiind considerat nebun' deoarce
westise
"*pe.ien1a
s:r unor oameni neincrezltori' Ca4'
in
stryit'
-fost
eliberat, n-a mai spus nimanui povestea' DupA 26 de ani' ca
,rcar, a economisit destui bani ca sd ajungtr in s9tele qTq ii
Y
*-dif."*l in lllinois, iar mai tdrziu. in Califomia La 9O de ani'
, mta-pUt ,
romancierul W. G. Emerson s-a impritenjt ou el
t
"nut
p""""t"u. La moartea bitrdnului, a moftenit hnrfile inte-
Jr.ri
pit"antut"l,
fdcute de acesta qi manuscrisul in care iqi
ria experienlele.
Amoldo de Azevedo, in a sa GeograJie faicd'
a scis despre
L lume de sub picioarele noastre umetoarele:
't4vem
sub
noastre o regiune imensd' a cdrei razd este de 6290 de
. comnlet necanoscutd, ce constituie o
Provocare
penfiu
\ta si' inpAmfarea savanSilor:' Din vasnrl domeniu al lu-
de
"nticipatie
amintesc faptul c[ rozicrucianul Bulwer
OCULT DE DOMINARE A LTMII
in cartea sa Rasa viitoare, descrie o civiliza{ie subterane
L
mai avansattr decat a noastrl, care a existat intr-o cal'rtate
"Ild
ce era legati de suprafaF printr-un tunel' Acea- cavitate
iu-i""te O" o limine ciudati, caxe nu era produsd de limpi, ci
ta sI rezulte din electicitatea atrnosferei' Aceasta lumind-in-
viala plantelor gi permitea poporului subteran str faca
ra. Locuitorii
(Jtopiei
descise de Lytton erau vegetanenr
zburau cu ajutorul unor aparate, nu cuno$eau boala
-qi
aveau o
Iuizare
sociala perfecti, astfel incAt fiecare primea cele necesare
l 16
privinle. Veme descrie un grup de exploratori, care au intrat ittr-un
crater de !,ulcan gi dupi ce au mers luni de zile, au ajuns, in final.
in centrul gol al Pimantului, unde au gesit o lume luminati dc
propriul ei soare, cu oceane, uscat qi chiar ora5e.
Trecind in domeniul ci4ilor iniliatice, trebuie amintit ca Ossen-
dowski scrie in cartea sa Animqle, oameni si zei urmtrtoarele:
.Jmpdrdsia Agarthei se intinde pin tunele subtemne in toate pdr!i1..
Iumii... Toate cavernele subterqne ale Americii sunt locuite de un
popor vechi, care a dispdrut de pe glob. AceSti oameni
$i
regiunile
subterane in care locuiesc se aJld sub autoritatea supremd a Regelui
Lumii. A6t in Oceanul Atlarrtic, crit si in Oceanul
pacific
au existll
odinioard, mai continente, care ulteior s-qu scufuniat, iar locut
torii lor s-au refugiat in lumea subterand. Cavemele cele mai
profurule sunt iluminate cu o lumind strdltrcitoare, care permite
cre$tcr&) cerealelor
Si
a altor legume gi.ld
locuitoilor o viatd
lury1d
ti
lDsitd de boli. in aceastd lume existd o populolie nu-
mennsd
Si
multe triburi."
ln respectiva lucrare, autorul se referl la existenta unei vastc
re(ele de tunele. construite de o rasa preistorica. din antichitatea ceu
mai indepirtati, care trecea at6t pe sub continente, cat si pe sub
oceane qi prin care circulau vehicule rapide. Cel mai faimos dintrc
aceste tunele este Dntmul incatilor, care se intinde pe mai multc
sute de mile la sud de Lima qi trece pe sub Cuzco, Tiahuanaco si
cle Trei Virfirri, continui.nd spre deqertul Atacambo. impnrilia
despre care vorbeste Ossendowski in timpul cildtoriilor sale in
Mongolia, const5, evident, din cetdli subterane aflate in scoMa
Pdmdntului, care nu trebuie confundate cu teritoriile din interiorul
sAu gol. Conform acestei viziuni, este vorba de dou.6 lumi subteranc,
rma situati mai la suprafali, iar cealalti in interiorul gol al Terrei.
Baza existenJei oricirei civilizalii, cu atit mai mult a celor carc
se prcsupune cd igi desfaqoari activitata in subteran, este con-
dilionati de asigurarea c6torva resurse esenliale, din care cea mai
mportanti este apa potabilE. Cercet6ri stiinlifice relativ recente
efectuate cu mijloace modeme de investigalie au relevat existenlil
rmei vaste re{ele de fluvii subterane in interiorul scoartei terestre.
inclusiv in zonele desertice, ceea ce vine in sprijinul ipotezei
referitoare la posibilitatea existenlei unor civilizalii in adancuri.
FLU\/II SUBTERANE
Un gmp de cercetiltori chinezi care studia zonele de degert si
semideprt ale pustiului Gobi, a descoperit in regirme 17 fluvii
srrbterane. Acestea au dimensiuni apreciabile: lmgimi de circa 30O
krn si ltrtimi de l-10 km. Debitul fluviilor este fantastic, iar
aOancimea la care curg misterioasele ape variazi intre 50
9i
200 de
metri. Asemenea fluvii au mai fost descope^rite in Sahara
9i
in alte
zone d;ertice, semideqertice gi de stepa. Intrebarea este curn^ au
putut acistea sa curga h adencimi care ajung pini la aproape l00O
de metri? Rispunsurile sunt variate. dar analiza lor atent-A scoate la
iveal6 multe lacune, fapt care dovedegte necunoa$terea fenomenului
respectiv.
Adesea existenla unor mari cursuri de api subterane este pustr
in legAturt direct! cu prezen{a zonelor de deqert, considerindu-se
de citre unii cercelAtori ca pustiurile ar putea fi lumarea unor
misctrri ale scoa4ei terestre ce au determinat modificfi ample ale
reliefului, precum gi acoperirea albiilor unor fluvii strtvechi' al clror
debit gi-a^ cautat debug-u in ad6ncuri. Lipsite de apa, suprafelele
de deasupra, supuse ac{iunii vdnnrlui qi energiei solare au.sleryit
prin a deveni zone aride, fara vegetalie. Asemenea supgztlt pjtr.l
h logice, ele racordAndu-se constatarilor ctr cel putin pustiurile Gobi
si Sahara ar
putea fi rezultatul unor ample miFcari tecionice'
^ce
au
dus cdndva la schimbdri ale unor mari cursuri de apa' Insasi
existenF marilor deqerturi planetare constihrie o enigma a naturii
si exDlicarea lor numai prin invocarea miqcdrilor iectonice pare
"itnpfi"u.
Conform teoriei oficiale. pustiurile sunt, fie creatii ine-
rente ale evolu{iei planetare (cele aflate la mari altitudini qi mari
latitudini), fie consecintele activit5tii nes5buite a omului'
Complexa relea de fluvii subterane din structura cavemoasa a
scoa(ei ierestre nu se Altinde insd in exclusivitate in adincurile
Pim6ntului, ci atinge in anumite puncte suprafala" ducand h crearea
unor lacuri cu pr;prieteli remarcabile. Iar atunci cand, pe langl
caracteristicile naturale deosettite, se constate
;i
urrnele unor ac-
tivitdti inteligente, cum este cazul lacului Alchichic4 realizarea unor
cercegri aprofundate devine mai mult decat necesari'
LACUL ALCIIICHICA
Lacul Alchichica din Mexic se remarcd printr-o serie de ca-
racteristici aparte, ce il diferenliazi net de lacurile obiEnuite' Astfel,
conform misurltorilor efectuat de o echipa de scufrmdetori s-a
rtabilit ca adincimea sa ating nu mai putin de 700 de metri
,
In
plus, Alchichica prezintit
9i
o serie de fenomene surprinzdtoare':
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII OS. KUHLEN
t t 7
lt'
lLtr
L Sorin
$tefSnescu:
Sfdarea Timputui, Editum Zona' BucuSti' 1992'
l l 9 l l 8
OS. KUHLEN
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII
i
I
t,
l r
l t l
o Lacul proiecteazi pe verticah un adevarat con al lin$tii, al
clrui diametru crqte o dattr cu altitudinea. Oric aeronava
care trece prin el, ateta timp cet duleazi Faversarea. are
scoastr din uz intreaga aparaturi radio;
o Avioanele sunt insolite uneori de bile de luminf,, pe timpul
tsaversdrii;
r Cind toatil regiunea este acoperitit de nori grogi, ?n
g0%
din
cazuri, deasupra lagunei se menline o pati, o gaurA de cer
senq
yizibiltr
de la zeci de kilometri de jur_imprejur;
r Indiferent de anotimp, cota apei este constante.
-Card
ploile
fac sA creasctr nivelul mla{tinii din apropiere cu peste 3 metri,
sau cdnd arsita verii evapord aproape tot lichidul din aceeasi
mlaqtind, Alchichica nu-qi modificd ad6ncimea cu mai rnuL
de. 5 cm. Explica{ia nu poate fi dec6t una singurd: sub lac
existi un sistem de sifoane extrem de sensibil gi eficient
Apa in exces este inmagazinaE in rezervoare subierane si
este reda6 albiei vizibile la exterior abia in momennrl in carL
pierderile prin evaporaxe impun o compensare, pentsu
mentinerea constanti a nivelului.
o Alchichica inseamnr, apd amarii. Datoriei prezenlei strrurilor
minerale, culoarea apei se modifici permanent, trecend
prmt-{ gamtr fantasticd de nuante: de la albastru la
yerde-
galben sau plumburiu.
Au fost remarcate gi efecte terapeu_
$"";
o In lac exi$A mase de aptr sdrati gi dulce, care niciodati nu
se amestec5, strahrile in care sunt dispuse modificandu_si
pozilia in adincime in timpul noplii datoritt, probabii,
varialiei gradientului de tempraturd;
o Perelii lacu.lui sunt cephqiti cu un material a c6rui comoozitie
este net diferitA de a sl4ncilor din jur:
magnezitA
"o]npu.U
-
dE 96Yo ptnita|d..
Incercdnd str descopere mecanismul prin care nivelul aoei este
pesh'at constant, Pedm Ferriz gi Christian Siruguet au efectuat cateva
scufundiri la Alchichic4 pdni la ad6ncimea de 50 de metri. La 45
de rnetri adincime, in partea vestici, un mic zid de lesDezi intre_
rupea peretele de rocd si, c61iva meni mai sus, hierogiife stranii
marcau suprafala unui bolovan. Conform celor doi iercetltori.
confguraqia perefilor nu poare fi decat rezuttatul unej interventii
rnteligente, La fiecare l5 metri, pe verticala, existi o suprafaF pland
de 2-3 m lf,time, care continu.{ cu scurte si rare denivellri pe perelii
de nord, est
;i
sud. De la suprafa(E in profiurzime' existl nei
!ruryu7
rofi..nde, c?f:e, dacl au fost construite inainte de inundare' atuncl ele
rcprezi;tr urmele unei activitifi minire al cirei obiectiv era ex-
t"ig"."u
-ugn""i"lui.
Este insd foarte posibil.ca mhi ti.Ltou
..ir..",6 sib apa. dmarece in capitolul 8t d.ft!\ I::-If:^-
zomoc es(e menqionatd o metodl care permitea scutimd:ltonlor
aae.i sa rrmana ia mare adincime chiar si o
jumatate
9"
t*
l,t
masca, fara costum de scafandru
qi fdrl decompreslune'
lnFooucanq
our si simplu in apa un amestec de pieE albastre pi carbon'
'
it *gi-" se mai gasesc c6teva ochiwi de apa asemanitoare:
e,te*"ae,ie exemplu,
-este
situat intr-un crater drepttmghiular
de
150 m adancime, de ai cdrui pereli stAncoqi verticali se agatd cu
difi",rlo," cateva plante anemice. DupA cum arati Sorin
9tef6nescu
i ti"i"" S\a"i" Timpului,la 20 de lm de Alchichica exist' un
Go a. a"uiu.i rdv$ite
9i
plequve, cu riduri addnc brtzdate de
erozinne, numite I4r Derntmbadas
(Prdbu$itele) Unele ipote.ze
s*i ca Prdbusitale nu sunt altceva dec6t bucdlile de rocl azverlite
de lxpfozi;fe care au format ciudatele lagune Existi' in adevlr'
anu-ite
-eod.
pirokhnice care permit orienhrea traiectoriei ma-
trialului rezultat in urma unei explozii' astlel incat acesta.str c-ade
inh-un anumit loc
9i
la o anumitl distantl Pentru a oblme ulsa
oarfot--tu de la Alchichica sau Atexcae ar fi fost necesara
il,ilit"ou bombelor atomice. dar nivelul radioactivitAtii
in zontr nu
a revelat nimic anormal
in privinla ochiului de aptr de la Atexcae, Federalia MexicaM
u e"tiuitalifo. Subacvatice
ii atenlioneazi
pe scufimdtrtori. sA nu
coboare rnai mult de 20 de metri, deoarece risci sa nu mai poatA
tii f" t"p-f"fa. Densitatea apei este atat de mic6, incdt corpul se
Ju". U fi-a ia un bolovan. Perelii lacului sunt formali din roc5
coald
panl la t0 m' dupa care urmeazi 20 de metri acopenF cu o
teounere albicioasa Ei
iipicioasa.
presarat'it cu ventuze pustuloase'
iar mai
jos, un strat dd substant5 neagra asemandtoare carbunelul'
Testele au demonstrat ca aspctul
pereqilor nu este produsul sdi-
ment2lrii, iar compozilia materialului respecdv este sttiina de a
solului din zonI.
Conchtzii
etp."t"t" simptomatologice
prezentate. anterioi
itfltl* ]."
vasta dezinformare implemental.?l
de Piramida Oculta la toate nr
velele societaui contemporane,
ca element al unui deosebit de
t20
OS. KUHLEN
complex Sistem de Dominare a Lumii, respectiv cazul fenomenulrri
OZN gi cazul structurii reale a Terrei, nu sunt singulare, ci reprezint.-l
mai curdnd partea vizibili a unui aisberg care poate in orice moment
sd zdruncine din temelii intreaga ordine sociald actuali. Cunoasterea
pa4ii nevAzute a acestei imense manipullri informalionale este cu
al4t mai importanta, cu cat ea iii are temeiul in hsasi structura
intim[ a fiin{ei umane, in modul in care aceasta percepe sensul
existenlei
Si
care ii determina in ultimd instan(i ac{iunile.
I I I . I STORI A
SECRETA
A OMENI RI I
'lstoia
autenlicd a ciiliz'rliei este in'
lerzisd Coniuralii pxlernice vegheazd asu-
pra stictei nenlineri a unei rersiuni alte-
raue, cQre ea singurd ure autorizalia de a
f
e^Primutd."
Robert Charroux' Cartea sfipAnilor lumii
Dupe cum am mai ar5tat' fiinp bio-psiho-sociali numiti OM
se dezvolt?i optim doar in condiliile in care are o viziune foarte bine
inchegat?i as;pra temporalitttii' fiind pe deplin congtienti de ceea
ce inseamnA trecut,
prezent
Si
viitor, de importanta acestor no{lunr'
Doar devenind total implicattr in ceea ce a fost, in ceea ce este
9r
in ceea ce va fi, fiin1a umana i$i poate dobdndi si demonstra
suDerioritatea. Memoria este elementul care di omului sentimentul
de continuitate al eului de-a lungul timpului, in cadml societi(ii'
contudndu-i astfel personalitatea. Remodelarea tecutului constt-
tuie, de aceea, o met;de de baza pentru crearea unui infeg eEafodaj
de criterii, standarde
9i
obiEnuinte menite sd motiveze ac(iunile din
rcalitatea imdiati, fiind elementul-cheie al oricirui sistem de
contol.
Particularizdnd
aceste consideralii in cazul sistemului de conhol
ul omenirii, instituit de Piramida Oculti, devine mai mult decat
cvidenta
pieocuparea acestor for{e de a impune adoptarea unei
vcrsiuni oficiale isupra istoriei care sI ii promoveze interesele si-sA
li faciliteze implemintarea
viitoarelor programe la nivelul marilor
comunititi
umine. Consider, de aceea, cd primul pas care trebuie
flcut in sensul decelarii adevdEtelor semnifica{ii ale evenirnentelor
lo care luim parte si a sustragerii din zona de acliule a manipultrrilor
nc scara larga este reevsluarea obiectivi a trecutului omenirii Sl
i n""o.- uni l i tu cu c6teva real i l 5ti admi se de teori a ofi ci al S cu
privire la aparilia qi evolu{ia vietii pe planeta noastri'
I
t 22
OS. KUHLI , N
a) TEORI A EVOLUTI ET
LI NI ARE
ALEAToRI I ,
A bMENi Ni i . . ".
Conform pr.rnctului de vedere oficial, viala a aperut ca urmar(,
a selectiei materialelor de constructie potrivite, i imbinirii lor
progrc:lve
pdnd la compugi complecsi, in procesul perfecfion?irrr
leglturilor gi funcliilor, in care selecfa a arui un rol primordial. (.,
toate aceslea, corelarea dintre prezenta relativA a ilementelor irr
Univers
;i
contributia lor la formarea bioplasmei nu pare a fi dckr
intamphtoare.
SCENARIUL VERSIUNN OFICIALE
Considerind ctr varsta Universului este de adroximativ l9_2r,
de miliarde de ani, iar cea a
pamentului
de 4,6-3 miliarde de ani.
se apreciazd c6 viala a apdrut pe Tena in urrnd cu 3.6 miliarde d.
ani, la inceputul erei precambriene,
c6nd s-au creat conditiile d"
mediu favorabile. Conceptia moderntr privind aparilia vielii con_
siderE cA este vorba de un proces ci e a durat mai multe milioan.
de ani gi care a paxcurs fiei etape principale. in primele doue ebpc
s-a realizat o adevarati evolufie chimicl" prin care s_au sintetizal
abiotic o rnulgirne de substanle organice cu imponan{i in existent-
organismelor vii.
Prima etape a inceput in urmA cu aproximativ 4 miliarde dc
ani, atunci cand atnosfera era bogati in hidrogen, metan, amoniac,
apn gi saractr in dioxid de carbon gi oxigen liber. Sub influentr
radia[iilor solare, a razelor ultraviolete, a descircirilor electrice, r
varia(iilor de temperaturi, a undelor de goc provocate de cddeiea
unor meteoriti, a lulcanismului, s-au sintetizat nah.rral aminoacizi
baze azotate, acizi organici, acizi grasi, zaharuri qi compusi fosfo.
nhtr. In oceane st mdri
Si
in apele interioare s_a format astGl ..supu
organici prirnitivi", iar aftnosfera a inceput gi ea sa-gi schirnLc
alcatuirca chimicf,.
ln cea de-a doua etapa s-a realizat polimerizarea
aminoacizilor
.gi
sinteza unor proteine foarte simple, cu o greutate moleculartr
redusS, care manifestau unele activit?ifi catalitic;. in cea de_a treiiL
etapa, se presupune ca a aYLt loc sinteza primelor gene qi a celor
mai simple forme acelulare de via1i, a protobionliloi. Respectivele
gene erau de tip ARN, de dirnensiuni mici gi cu o stabilitate redustr.
Dezvoltaxea complexitSlii materialului genetic s-a ficut prin tra-
vcrsarea a dond aga-zise crize informalionale,
in urma
{Pl" :*
iini.tirut
g.n.f. Oi tip ADN. Trecerea la genele de tip ADN a facut
Dosibila;qterea
considerabilS a informatiei
genetice a genomunlor
Lrcanismelor, ceea ce a dus la continuarea evolutiei'
-"
C."""ptt" evolulionistil susline c6 homo sapiens sapiens des'
cinde din
'itmchiul
mamiferelor
primate, care cuprinde trei subor-
dine lemuienii, tarsoidele
9i
simienii' Astfel, specia umantr apa4me
auUo.Jltt rtni
"r-r"
nilor, seilia cataine' s:prafarnllia annopomorfe'
f,|Inilia hominide-De altfel, la ora actuali, specia umani est: stltgY
t"oto.ntan a a familiei hominide' Conform tsoiei oficiale' homi-
'iii"i-i-i"
i"p*"t de pongide la inceputul miocenului mijlociu
(in
urme .u ZO milioane de ani.)' Ramapithecus
fiind con-siderat. stri-
mo$ul cel md indepanat al omului' Cu aproximatrv
400'uou de aru
ii=rirmi
"p""i"
himinid'i era rcprezentati de nei forme: arhaicd'
ieondenhiloida 1i
de homo sapiens
fosilis
Speci^ Homo sapiens
saDiens a a}Arutin urma diferengierii de homo
fosilis'
acum 5tJ U|JIJ-
i6o.boo a" ani. Rasele actuale ale omului au inceput sd se formeze
'tn ,r.-a
""
35.000-40.000
de ani, iar acum 10'000-25 000 de ani
lcestea erau bine diferenliate.
Daca transprmeir istoria evolutiei vielii pe planeta
.no"tF .p:
axa timpului. qsa cum este ea prezentatil din-punct de vedere otcral'
rituatia s-ar
putea prezenta astfel
(incepand cu ora zero)':
Perioada'de ta iparitia Pimdn-hrtui
pane la forma lur aProxl.m?-
tivE de azi, ar dura pdnd la ora 02r". timp in care are loc
Sr
evoluua
chimicd a elementelor. a materialelor organice necesare apanllel
vietii. Procesul biochimic continud
per6 la ora l0-'
jn
trmp ce.du)
iunrl
orei 05m incepe dezvoltarea
pi organizarea
moleculelor. alDu-
minice. De la 06w, viala esle prezentA in precambnanul arnalc' ale
;d-i rt"" au fosi descoperiti in minele de cupru din Michigan'
f" ri.*if"
canadiene qi
'in
Africa de Sud, sub forma uno-r alge
;;;i;". microbi
qi simple hidrocarburi, apdrute prin fosilizarea
SISTEMUL OCI'LT DE DOMINARE A LUMII
itfi J"*"-07,a doar la formi unor ghemotoci de materie vie'
iubstantelor
de origine biologictr.
''---gu;,.riit"
prim-itive nucllice apar la ora 08m' bacteriile foto-
[intetice anaerobe, ce foloseau energia inepuizabila a soarelut' -
cu
doul ore mai t6rziu. algele verzi' carora le datoram
producere
nrimului oxigen elementar. apar la ora l3'"' iar protozoarele la 16
"'
iiti. *"i m"ult de trei sferiuri din timput total s-a denrJat deja'
viaii at6t de gtabila in fazele primare ale evoluliei
p]T"iT:,^"
I Ludvik Soucek: Sdr uiala unei umhre' Editura Albatros' Bucure$ti' 1984'
r24
r25 OS. KUHLEN
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII
dc acestea, mai pot fi gesite, in plante
9i
animale, elemente precum
cupml, sodiul, siliciul, zincul gi manganul. Caracterul indispensabil,
alcmentar, al cartronului, hidrogenului, oxigenului
9i
azotului este
nbliniat qi de faptul cd acestea nu pot fi substituite prin nici un alt
olement, in timp ce multe plante se pot dezvolta firl sodiq iar
unele organisme pot trii fdrl calciu. Sodiul
;i
potasiul, cloml qi
homul se pot substitui reciproc, dar fierul este de neinlocuit, nu
numai ca ,,transportor
de oxigen" in hernoglobind, ci qi ca o
component?l hotdratoare a enzimei celulare gi a citocromului, care
pcrmite celulelor primirea oxigenului gi, prin aceasta, schimbul de
$bstante, in general. Caracteristicile carbonului necesar vietii sunt:
. reactivitate redusd, ce irnpiedica reac{iile brugte;
o capacitatea de a se combina cu toate elementele biogene;
o capacitatea de a avea lanluri de atomi;i nuclee de molecule
de dimensiuni care si asigure una din conditiile de bazA ale
viefii cunoscute nou! (stadiul coloidal al bioplasmei);
. valentele lor nu trebuie str fie in totalitate satisflcute, ceea
ce permite crearea de compugi labili, care intr[ ufor in
racfie;
. datoriti acestora, prccum
!i
altor proprietdli (izometrie,
stereoizometrie), carbonul poate crea cel mai mare numtrr de
compufi, toretic de ordinul milioanelor;
r mulfi compuqi ai carbonului elibereazi in timpul scind6rii,
cantitiiii suficiente de energie, carc
Permit
tmnsportul de
substante gi energie la nivelul organismelor;
. alezarea asimetrictr a atomilor de carbon in moleculi
conditioneazi activitatea lor optic!, ce pare str fie una din
conditiile vie(ii,
judec6nd dupi prezen{a extrem de rar[ a
compugilor simetrici qi a substanlelor inactive din punct de
vedere optic din bioplasmn.
in intregul complex de elernente existi unul singur carc ar putea
rtr inlocuiascd carbonul, intr-o anumitit mtrsud, in modelul funda-
mental al materiei vii, cunoscut noutr din viala teresttr: siliciul' SE
lic intamplltoare utilizarea acestuia in electronica?
Se presupune cl in atnosfera initialt a Ptmantului, lipsitl de
oxigen, compusl in special din moleculele de Nz, HzO, NHs
9i
CHn gi cu contribulia destul de importanct a gaznlor rare inerte, au
p[rut, prin diviziunea moleculelor de apd, oxigenul
9i
hidrogenul,
cc s-au refugiat in spatiul interylanetar. Sub influenia radiatiei
rclare, in special a undelor ultrascurte din spectru,
;i
a marilor
microscopici qi relativ simpli, dar care poarti intrinsec resorn uncr
evolulii viitoare mult mai raoide.
Nevenebratele primitive apar h jurul
orei l9o, in
proterozoir
nevertebratele
cu cru$A tarc si ciupeicile apar tu.-21lb, ;;;;;.;
cand vlala reprezentael de cianoficee incepe se pdrdseasctr
oceanul
Si-$i
trimite primele patrule de recunoa;tere pe uscat. De aicr,
lnqlvalele
de derulare ate filmutui nostru sunt mai scurte. La oru
2l'" apar nepentitele, la ora 212> artropodele, trilobifi care sm_
penesc kmporar adAncurile medii ale ocianelor, la ora 2130 brio.
fitefe
Si,
dupa zece minute, la ora 214,la inceputul ordovicianului,
primefe venebrate de tip Agnarha.
La 2 |
)u
isi fac loc sub^soare ptercdofitele,
la 22@ (in siludan)
pegtii mandibulari, la 22t0
^
inseitele qi scorpionii
""'i-parrz"r. pddwile virgine. La ora 2220 prltesc in a doua etaptr de coionizar"
a.uscatului amfibiile gi plantele gimnosperme.
La'224s apar peqtii
dipnoi, capabili de incursiuni p uscat,.ale caror aripioare deiir,
mcmbre;i ii transforma in stegocefali. La cinci minute dupd ei anar
rcptilele; la 22"u
- bmastele si, in triasic, o dati cu ora
j3@-
un",
crocodilii
ti
plantele angiosperme.
.
PAnd la sm$itul fitmului mai rimane o singud ori. inceputul
er apadlne qoprirlglor gigantice, pe urml apar, treptat mamiferelc
pn{ritive ( ora 23
| u),
c-rocod il i i (ora 23
1 l.y
9i
pasante
jZ: i 5.t,
cetaceelc
(zJ"), pnmatele (23,,) qi, dupA ele
-
marsupienele. Curind duoi
unsprezece si jumatate,
apar ungulatele
tZj3lt, in minutele ur_
maloare
- cdmilele, rinocerii, liliecii, vulturii
Si caii (in eocen). aDoi
rozaloarele,
.galinaceele,
pescdrusii,
elefan(ii, maimulele si feiinel,j
(in ofigocen). La 23)t aW girafele, focile si bovidele. iar odni la
miezul nop(ii mai rimfur doar
5apte
'minute-
.
Pe
1cr1nu-l-4!anetei
apar maimutele antropoide qi, doui minurc
mat tarzru,la 23"-incepe evolulia propriu_zisa
a omului, carc apare.
m ipostaza australopilecului (homo habilis), cu un minut inainie de
miezul nop{ii, dezvoltarea sa fizicd conducdn du_l odnd la antro_
popitec.
Se presupune cd doar un extraordinar complex de imore-
JurIri
fericite a permis evolulia relativ rapidtr si consecventA de la
protozoare la om.
Din cele 92 de elemente naturale, ceva mai mult de 5U/o au
fost identificate gi in organismele vii. Tuturor organismelor le suni
comune asa-zisele elemente biogene obligatorii: carbon, azot. hidro_
gen, oxigen, fosfor, sulfi calciu. fier, magneziu qi pousiu. in afara
126
os. Kul rt I N
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII t27
I
I
Dizolvau.inb--o
concentralie
de l4 in o."-.,
"i
;;iffi;;:,
dezvoltAnt. pdnd la formele complexe ale ADN. La aceasta s ,r
ffy,,"j,-F"
pe dou.e cai: printr-un
concurs de imprejurari
sarr r
ca_drut prtec(ionarii
organizirii materiei vii. Sinteza di laborar(n .l
lll-y,:,_"1lo"-utui
a reusit in conditii
sr."
-;ei"";J.;;;;,,;;
oceanur prunar, ce presupuneau
existenta unor ndialii extrim ,t,.
putemtce,
a erup(iilor vulcanice sau a radioactiviti(ii
solului.
, .,.9.1.,i:u
contemporand
sus{ine ca pdrghiile
motrice ale r irr r
aorrlalll anlmatelor
Qi
plantelor pi ale evolufiei speciilor lor su l
l. mutatia.
2. recombinarea genelor,
3. organizatea cromozomilor,
4. seleclia naturall,
5. izolarea reproductivi.
.
Muta(ia nu joacA
in acest sistem rolul principal,
determinanl, rrr
pnncipal
datoriE faptutui cA doar aproximativ o miime din murrrrrr
se dovcdesc a fi eficiente si progrisive, qi
"..u",u
a.r, i" ,"1,,1.i
tegaturi cu ceilalti factori amintiti. O inlluenli mult mai marc rrr
translogmarile
eredi[are o au factorji extemi, care p"rair.
n,,,,
combinarea
oplima. punerea
in valoarc a a5a_zisului i.;J;;":;;:
sr a recombinirii genetice.
,
Celula celei mai.simple forme de via(i cunoscutet reprezenLrt,l
;q:j:lemptu,
de specii foane primitive
de bacterii. con(ine cel pLrlrl
zuu, ce gene. trecare din ele regldnd activitalea unei enzirrr,
Aceasta ciiia reprezinti, conform ;uoqtint"l..
Srii"Ufi;;
;;;i;.
Iimita inferioari posibitd.
Un numer mai mic de elemente carc .,r
regleze activitalea enzimatice a celulei n_ar fi
"..p;li;ii;;;,,,; Fiecare din aceste gene
esle codificat prin circa ,000 d; ;,;
vrnte-aminoacizi".
fiecare aminoacid conlinand patru
baze. h-r..
lif_l,
.9
9."-rrp-e,
chiar si la nivetul celei mai
"ir"pi.;;.",t, vra{a. celulartr, existenta a minimum 6 milioane de eLmente anrr
noacide. ale ctror patru baze ofera 46x 105 posibilit?i1i. p-UuUiflmi.r,
9:1"p1f3
o combi naqi e a cerei perfecti une
sa conj uca h;i ;;,,,
Ur InlelrHlbrle.'
deci la viaF. poate fi exprimaE de rapodr,l
l/{4xl0t
wu.ttt-tttr.
probabilitatea
exrem de rejusl a apariqiei'art,,
ttT:, pl". simple combindri si recombindri
intamplatoare,
ie;; rr
evrden(a dacd ne grindim
ca de la aparilia vielii p. Ftr_ant au t..,,r
doar cdteva momente, exprimate printr-o
cifra cu ,Jrumai,. I I
Tcirceturi
de energie electrici ale furtunilor nebinuit de putenrrt.r,
*l^T:f:*t"
de aptr au. luat naltere primii compugi' orgarrir r
zerouri. Este foarte posibil, deci, ca perioada care a trecut de la
orearea
pe Plmant a unor condilii compatibile cu via1a, pdni la
rpari{ia primelor organisme primitive, sI fi fost cu mult mai sculta'
-
Argumentul
principal in favoarea apari{iei vielii dintr-un singur
nucleu, dintr-rm singw ,,str6mog"
de forma unei macromolecule
filiforme, inconjurate de o masl de materie coloidald, il constituie
snumite
paxticulariciti pe care le moqtenim
9i
noi in fiecare celultr
a corpului nostru: in primul rdnd calitatea evident':l pe carc o au'
tld motiv apaxent, in procesul de constituire a materiei vii, sub-
rtanlele active din punct de vedere optic, in special cele levogire'
Substantele inactive din punct de vedere optic, sau cele dextrogire
nu sunt, de obicei, asimilate, nu se folosesc ca material de con-
ctruc{ie gi, de cele mai multe ori, sunt ineficiente qi ca medicamente'
Biochirnia precizeazA, de altfel, cu o deosebitd grijd compozi{ia
vitaminei C: acidul L-ascorbic. Degi litera L pare s[ fie inutilf,, nu
cste, deoarece se poate mud de scorbut in mijlocul unei grimezi
de acid D-ascorbic.
Aceste capricii ale materiei vii n-au putut fi explicate pini in
Drzent. E drept ce un amestec de substanle dextrogire
$i
levogire
bate
n influenlat in sensul superiorit?itii uneia sub influenp luminii
intati"ute,
numai ci lumina Soarelui nu este polarizQt
;i
luminl
polarizati a Lunii abia de poate acliona asupra biosintezei. Cea mai
;erosimild
!i
totodatl cea mai simpl[ ipoteztr, pare a fi astlzi a'eea
conform cireia lantul initial al ADN a fost alcAtuit, din motive
rlmase necrmoscute
(cum ar putea fi' de exemplu, sinteza la
suprafala unui cristal activ din punct de vedere optic, duptr cum a
propus John Bemal), din componente levogire
;i
c6 aceasti com-
ponena a transmis-o, ca pe rm testament, ce complica la extrem
schimbul de substant, organismelor fiicelor sau macromoleculelor'
O pmblemi r5mas5 pdnd acum neremlvati este gi aceea a selecttrrii
de cltre albuminele ,,vii"
doar a unei cantitaqi infime din sutele de
arninoacizi cunoscuti gi a refuzarii restului. Poate cd gtiinta va
descoperi, mai devreme sau mai tirziu, importante rela{ii cauzale
htre Componenla diveryilor aminoacizi qi capacitatea lor de a deveni
materiale de consfructie ale materiei vii. Pdni in prezent cea mal
gurazatoare ipotezl este de a atribui aceasta calitate strdmosului lor,
care a aparut din acegti aminoacizi, d6nd naqtere primului filarnent
ADN gi nemaiputAnd apoi renunla la el.
Pane as6zi rAmane un mister aparilia florilor pe planeta noasffi
in cadrul unei perioade exhem de scurte. comparativ cu scara
t28
OS. KUHI , t N
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
129
istorici a planelei.
Cercetiri recente au demonstrat cd pind acurrr
100 de milioane de ani florile lipseau de pe intreaga planeti.
Arr
aptrut brusc, ca la comandE, peste tot gi in acelagi timp, parca dr,,
nunlc.
Cum ar fi aritat astizi planeta noastrA dacd zaurienii nu ar tr
dispAntt de pe scend? Presupunind
cd evolulia lor ar fi contintrrr
fira incetare. paralel cu evolulia mamiferelor, Douglas Dixon rr
ficut speculalii asupra infdli;drii lor actuale, pe care ie_a sintetiz:rr
in lucrarea Noii dinozeuri. El a ajuns la concluzia cd in acelsr.r
situatie ar fi existat in prezent
elefanli_reptile, cerbi_zaurieni
",
pisici-zaurieni,
care ar trli ca niste ma-if"re. Unii s_ar fi gAsit incJ
in stadiul de veverili, iar allii s_ar fi dezvoltat de multln soec
asemanatoare ntaimulelor,
avdnd un creier de dimensiuni corcsourr
zAtoare. Pomind de la aceleasi premise, paleontologut
Dale n
Russcll a simular pe computer evolulia rnod.lului *11 nll"l p.
cars a numit-o dinozauroid.
Ca exemplu a ales un zaurian relaii,,
nric, tlc trei mstri, bipcd si camivol anume s/en onihozaurul. Rezttl
tatul a fost spectaculos: a apdrut o fiin16 de 1,40 metri, care mergcil
drept ca omul, avea labe ca maimu{a, dar cu numai trei degete. n(
avea coadi; in schimb avea un cap putemic
cu ochi mari, de reptili.
trdddnd inteligenta.
Neandertalianul s-a adaptat foarte bine Ia mediu, mai bine deci^rt
cromagnonianul, gi nici creierul lui, din punct de vedere al volu
mului, nr era mai mic. Trupul lui, acoperit cu o bland bogatij.
constitutia robusti a scheletului gi osahra craniani perfect deiol_
tatA ii prcmiteau un viitor luminos, lucru ce nu s_i intamolat. Sc
pare ca.a cedat in fap inteligenlei superioare a unor fbpturi golasc.
carora le-ar fi putut veni usor de hac intr--o luptd aireita. eioluiirr
genetic5, ca a dus la hansformarea
in om i primului grup dc
hominizi, trebuie sa fi fost foarte complexi gi fericit alcituid, iacri
a permis unei lipturi atAt de delicate si supravieluiascl p6ni it]
momentul in care a fost in stare sd_si dea seama de nou_dobinditelc
sale capaciti{i spirituale gi sd le foloseasci. Oricum, aceastd perioadil
nu trebuie sa fi lost prea lunga.
Omul.este unul din primatele
care_si divizeazi hrana in c6tcva
mese pe zi (ca toate camivorele
si pisdrile de pradd), spre deosebirc
de
,,rudele' sale, maimulele,
care gasesc
o desfdtaxe in a m6nca
neincetat, cAte putin. Preferinta pentru hrana caldil este, se pare, tol
1, . C- or nel i a. l et r ur u sr Bcmar d Ror di nger : I t t , . t . , t t t , . . , t . uph. t t . . .
at n uest r hr l / r d, t dr t ur : r saccul ur r ' . . . . , . f 1
. r : t t
,
o mogtenire a deprinderii de a consuma imediat camea animalelor
vanate,
Evolulia graiului articulat la om nu poate fi reconstituite.decat
iootetic: oomind de la semnale. parcugand etapa graiului cinetic'
oana la vorbirea complexl, articulatil' cu elemente sintactice de
comunicare orala. Vorbirea, in sensul actual al cuvantului' s-a
dezvoltat in afara componentei sale iniqiale, ce satislEcea nevoile
omului
primitiv, la fel cum limbajul de specie este suficient- papa-
galilor. cainilor si cerbilor' Abia o dau cu saltul spectaculos' in
J"au
""
ta considera a fi lungul proces de umanizare a maimutei
ftrra pir. au fosr observate la craniile-fosila nu numai urmele
evoluliei organelor de vorbire
(transformarea maxilarului inferior,
a cavititiloi bucale 5i
a cartilagiilor gatului), ci
;i
asimetria celor
doutr emisfere ale craniului, determinag in principal de dezvoltarea
zonei temporale gi parietale craniene, in directtr legatud cu centnl
vorbirii. localizati intr-o singuri emisferA cerebrali Aprecierea,
chiar si foane aproximativa, a perioadei in care au a\,llt loc aceste
schimLari. e"t. ioatt dificild, desi diverii autori se incumetA sd o
factr. in orice caz, ea este mai mult decat indepdrtata, situ6ndu-se
undeva, in hecutul obscur al omenirii.
Teza pluralit5tii lumilor locuite se bneazL' in principal,. pe
orincipiul Lvolu(iei speciilor' aqa cum a fost el formulat
si
explicat
ie Charles Darwin: ;irusii, amoeba. rarnele' serpii. crocodilii' vaca'
maimula, omul. Frumos zis, numai cA nu existi absolut nici o verigd
ilt
"
-.i-qa
;i
om, intre cei 950 c!n3 ai cutiei craniene a celei
-ui
"apo^"'tnii-ute
gi cei 1550 cm3 ai omului! Exist'5 o lacun6,
o adevirati prdpastie care desparte, cu milioanele
9i
milioancle.ei
de ani, pe mlimuta de la gridina zoologict de savantul atomist din
laboratoare. Pe scurt, teoria lui Darwin nu stA in picioare! Ea este
at6t de gubredi. incat pentt'u cei mai profttnzi ganditori omul este
un caz apane, un animil privilegiat, carc se presupune ca a rezultal
dintr-o mutalie bruscd qi spectaculoastr' inexplicabili prin mi-
iloacele noastre de intelegere de ast5zi.
-
Mai misterioasd este aparilia
9i
dezvoltarea creierului omenesc,
aceasti creatie miraculoasf, a vie{ii pe Pemant, rdmasS paq
-uttilt
o enigma, un fenomen rmic pentm pateontolog-i
9i
neurochirurgi,
"u
-o-iditut"
a dezvoltdrii sale. Thorwald Dethlefsen
tine
sa releve,
in cartea sa Destinul ca;ansd, urmdtoarele:
,,Analogia [precum
sus' aSa
si
josJ este indreptdlild doar dacd
suntem gai sE recunoastem
(Jniversul
ca un Cosmos
(gr' kos-
mos:oriine).
(Jn
cosmos este, totuti' dominat de legi
Si
nu are loc
t 30
STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII OS. KUHLEN l 3l
I
un compute4
^acestq
reprezintd
tn sine un _i" .""_"". At i,ic
:nsh'uit,
c?nprm llgii
si funclionarea sa depinde a" iri),"r)),
acestor legi- Decd ii addugdm inrenlionat
,a1iro no*i"tori
,on'
densatori
Si cdteva rezistenl-e care nu apa4in schemei de conexiuni.
a.tunc:
lce;ti
reprezentansi
ai ,,accideiUt"i.,,
fr"ti
Ua""i, i"r"_
Jormd
intregul cosmoa ,ntr-un lmos, iar cimputerul ,u _oi i,
creazd. Acelasi lucru este valabil
si
pentru
t"i""
""iii.
iio'j,,
pimul eveniment
accidentol, or"osia lrm. i i;;;;;; ;;,";X;";;
Exemplu: dacd ddm drumu! unei pietre de lq o anumita inii;_,.
ac-easta. nu,cade la intamplare,
ci conform r" t"s"o. o"aa ii"'a.r),i
piatrd intdtne$te
capul lui X. nici moientrt in ,iiriinii
jfi'r:,,'t
respecttv nu sunl accidentale.,,
Ali remarcat cA niciodatz o
:t,ta.
ca cerurere sanguine,,,_"il.ii,l
il"nffiitj:1":nT
:;
roare nu a inflorir accidental iama! inn-eaga _u"ri"
"uo.inO.
lb,
elemenle de bazA. care sunt constituite
;ur ;;;,
;;;;; ;,
electroni si migcarea lor esre absotur p"J*a
;-i;iJa.";;' ..
tocmai omul trebuie sa fie singuu acciAent, aupa ;i;; ;;;
aslemut in_noi
5i
in jurut
noafrl * mare ntm, conlorm cu leoea.,
Nu poate
fi vorba de nici un accident, o*"*"" fr,t
"p"i.f.-ni""a*i
-"1:"T:"t
se.afld o lege. Degi nu intotdeaunap;ffi';;Jig;;
aceasta lege din capul locului, aceasta nu ne indrepuleqte
inst sf
ii negtun existenla.
pietrele
cAdeau qi atunci cdnd ,ru
"-'"*o."u,e
legea clderii.
ryiv.it
din acest punct de vedere, intregul edificiu pe care il
constituie
ttiinta Si
lehnologia contemporana
devine ridicul in fata
profundei
in{elepciuni
a fiiosofilor
antici. care uO-i...".a ar.,l]
axiomd ideea conform cdreia omul este *n"_"
-
tO-"rl^-"#",
universLrlui
macrocosmic,
cat si a celui rni.-".opi.,
;l;-"e.l;.;
dicton ce strajuia intrarea oracolului dh Delphi:
',,O;;i;,
-;;;;';;
cunorti pe tine insufi, il recunorti pe Dumnezeu.,.
TEORIA
EVOLUTIEI
CICLICE,
LEGICE A OMENIRII
.Un
adevdr acceptat mai mult tacit decat explicit in toate mdiile
sociale, este cel rezumat de sintagma
..lstoda se repet5,,. Desi
majoritatea
cercetarori,or
din domeniul isroriei isi ._i.il"a fl lri
deschi s acordul cu acest pri nci pi u.
ei sunt i ncapabi l i
d;;;.;;;
impticaliile
sale chiar in-domeniul
pe care il inu"rtigf,e-a.
Sit ai;
pe o pozijie
oarecum diferiti, oamenii obisnuili la"J-ir,
-_"i
penha accidente. Accidennl,
ca intdmplare ce nu poate
Ji
calculak,
si
sist?,nqtizatd,
tranEformd
fecare cosmos in n"ri". O"La ,iitirari,
hvoluntar la aceasta axiomtr, instr continue sI rimind prizonieri
nrnctului
de vedere imprimat
printr--o complexA arhitectura- sociale'
Lceoind cu mediile academice si
terminind cu sistemul de in-
ti'"#"i. vr-.
't
t **' o. aceea privilegiul de a anatiza pdni
la capdt consecintele teoriei evolutiei ciclice
li
de a prezenta o
vizirme esential diGrita asupra lstonel'
Deqi nofiunile kantiene clasice de timp
Ei
srySiu av ctrpAtat nor
htelesuri o dau cu elaborarea teoriei generale a relqtivilttlii de care
Aibert Einstein, este neindoielnic
faptul ca intreaga evolulie umani
rc lnscrie permanent pe aceste coordonate Este necesar' de aceea'
ca orice abotd"te a iitoriei sa pomeascI, in principal, de la studiul
hnuenlti condifilor spalio-temporale
asupra regiunii geografice
;i
G."&i
a" ti^p
""*
t" afle in atenlia cercetEtonlor' Terra' a heia
planeu a Sistemului Solar, are suprafap alcatuiti
T
*"-T1
:t:
Lrte din mfi 5i
oceane' uscahrl reprezent6nd doar 307o De-si
ic-ott"tea embrionului utnan ne duce cu gindul la o posibili
origine acvaticl a omului, realitatea est ca in prezent viata acestula
rc LsAsoata in exclusivitate
pe uscat qi are la bazA flora si fauna'
care ii fiJ|,ini'.sazA imbrtrcdmintea,
hrana
fi,
uneori, chiar adipostul'
Dar nu futregul spaliu terestru a fost prielnic evolufiei biologice a
.-"f"i. i"giait permanent de condiliile climatice, acesta i9i des-
frsoar[ acti;ibd in mod optim in limite rcstrinse de ternperanr['
tri." ZO0-aO0C. in cele doutr emisfere ale planetei, zonele cu rm
climat favorabil sunt relativ restranse' Pe l6ngI acest aspect' ele
su"i si in
permanenta deplasare spre nord sau spre sud' in func$e
&
^tsrorio
de precesie a Pimantului, ce poate fi consideratA
'3
Eeia unitate de masurd a timpului istoric"'
ln cadml sistemului nostru solar, atat phnetele, cat
$i
asteroizii
ec rotesc in jrm.rl astrului central pe o6iie determinate
9i'-
il acelaqi
ti-o. ." A*.""" in
iurut
propriei lor axe Rotalia in jurul Soarelui'
",nliu "i
miscare ie r*itu1i", are loc in cazul Terrei' in timp de
un an tf'OS,ZS
zile)
9i
descrie o elipse aProape inelard' care
"incepe"
ln ziua c"a mai scurti a anului, la 2l decembrie' adici o dat?i cu
*tr,iliU a" iam5. Conform opiniei exprimate de unii specialiqti'
ac""tu r"pt""i"te, de fapt' momenn in care incepe noul an' qi nu
Oata ae Of iamrarie, cum
gregit se socoteqte, ca o reminiscen!5. a
--
*Oiti ce gi-au pierdut aituatitatea' Pentru fidelitatea imaginii'
c necesar se precizim ci aceastjl elipsd aproape inelar6' ia forma
unei spirale des@urate de-a lungul oftitei Soarelui'-aflat
-h
randul
Ju in mit ate, cu toate planetele
Qi
cu toti satelilii, in cadrul
1
t32
OS. KUHLIJN
SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII
133
completl
in aproximativ
zOb a" mili"atre Oe;i'
'*^*
" '"-t''
-
A doua miicare a
pdm6ntului
a.
"e"tl"aza
irt jurul
orooncr
sale axe,.in timpul celor 24 de ore
".r"i".
Z,rJ"
jii;,".|;11,,
de aproximativ
5 miliarde de ani erau mult mai
"";;;i;;;;,,,.
dar, din cauza incetinirii
miScdrii de
-rpf
"f"-r-_'i*"ii'.,,
timpul. oric6t de mici ar ri air".""tu,
ul"ui"'ili_r#
""'1,1..
T!1:d";u
tungut_mileniitor,
la o crestere .i.f ii.-"' "
jrr*.,
penoadef
de rota(ie.
pentru
exemplificarea
celei de_a tr.i; ;;:;;,,.
vom lua modelul unei slirleze, care la inceput ," i"r;;r;"';;';,.
finand a\a la verticali, insr cu timpul p;"il;;;;;'.;;j;,,,"iffi:;
axa incepe sd se incline, descriind
o noui miscare,
*6 f.._i .r"i
cort, urmand.ca in final sd cadd la orizontalr.
'si_ti_,
pa_lrli.l,,
mr-scarea sa de rotatie,
a inceput sa descrie cate
",,
;;; l;';;i;;;,;,,
porun
sr s-a apl ccat i n ti mn. ai ungdnd
l a ora actual A i ;;;-i l ;
Jc 23" faqi de verticala
centruli
cicripriceceasr.i;;;;";.'"#"1fl::*"iJjfr
"::13".:1ii
yr_+1.1r-e
de
orecesie si are o durata u" up.oup"'z-0.fr0';;';.t;:l
suu|lrr ca axa avanseaza
De cercul precesional
cu un grad la fiecrrr.
72 de ani. realizind
o miqca.e compreta (de 360") in 25.920 de ani
^.__.Y*fu|:
acestei miEcAri conslau in schimbarea
f"nri ,i-.on-
stanti a pozitiei
diferitelor zone ale
.pemantutul
fd ;io;;in
Tllt--pg
.i curstr de revolulie rn
Jurul
acestuia, la o distanti dc
aproape t50 de milioane
de kitometri. Variutiu po.itiifo.
Otilriril
ii-. 3_:,
T:r.i duce,
.prin
modi fi carea i",.;ri;ii
;;i;r;;' ;;;.
ra vanalra
temperaturilor
medii- in acest mod se p";i;
;il;;
1I-"*1
zapezilor
catre Ecuator
Ei
a gheprilor
d*
"a_;i;'
;;
rnven, retragerea
lor spre Doli si spre inillimile rn"i,1lror.-r,ioir.,
zipezilor si a ghepriloi.
asociata celorlalre C".,n;;;
l;;;";:.
;:
se rnstaleaze
in momentele
de trarzitie
"
."r."ril";
j;;;;;;
a climei.- mdresc apele p-antr la provocarea
de diluvii ,.;"1;:'.;
m tetut acesta. se manifeste ca fenomene geo_istorice periodicc-
asoriate crcturitor precesionate
o. :e.ooo i.'a"i.
"o".i"l*
illll_
veru
$t
alte evenimente qeolosi(
puniui"r".i"r..*"lilffi
#:;1"ilj?'!h,lTlf.I"""1,iii
calendar h,eliotermic. precesional,
riguros pen"nr.,
"
;;;;;";;
ffiljl
o. exemptu,
zona cuprinse i"r. aso
si
;0p
';;t.io;.
:si:ter.n|yi
local.', prins,
de asemenea,
in miqcarea
de rotalie rr
33:::: I11,..
9"t'
se
g:lrlseaze cu 220 kJs, r,,.r,io-. . iir,,.
constante
pe zone paralele de la Ecuator la Poli' Temperatura medie
snuah ar fi aceeigi pentru fiecare lhsie 5i
s-ar. masura
Pe
linia
orizontalA a timpului. ca o stare ce ar fi constantd in timp ln cazul
ln care s-ar proiuce o cidere a axei de rota{ie pani la planul liptic'
adica in
pozitie orZontald, in acel moment culminant rotatia in
jurul
axei ar putea, eventual, sa continue, iar polul care ar rimine cu
'fala
spresoare, s-ar expune topidi totale a gheiurilor care-l acopera'
nr fi ut*"i un ultim potop de mari propor(ii pentru emisfera
rspectivtr qi formele de viali actuale s-ar deplasa sau s-ar adapta'
lu6nd alte caracteristici, ori ar dispSrea din lipsa unei succeslunl
zi-noapte.
Aata timp cat Pamantul va continua sI se roteasci in
jurul axet
sale
Si
acesta se va migca pe cercul de precesiune, clima zonelor
temperate favorabile vielii se va modifica, deplas6ndu-se mai spre
noi sau mai spre sud, periodic. De fapt, civilizaliile s-au deplasat
de multa vreme mai spie nord sau mai spre sud, dupl o curbd de
tio sinusoidal. Conform calendarului heliotermic precesional' peste
+iOO de ani se va ajunge la linia timpului cu temperatura de 0"C-'
c6nd vor avea loc mari cdderi de zApezi, ce vor favoriza aparilia
ghelurilor in Europa qi America, ca
9i
in alte zone.ale emisferei
Lreale. Mergdnd in sens invers. pe pantii opusa curbei corespun-
ztrtoare perioadei anterioare. intdlnim din nou. la o disuntd de 850o
de ani, punctul nostn: pe linia timpului de temperatura OUC' marc6nd
topirca zapezilor, insotit. de ploi abundente Privit in acest mod'
respectilui moment capatA qi smnificalia unui eveniment
geo-ls-
toric, dincolo de aceea de legendi sacri Dactr n-ar interveni alte
elemente terestre
$i
extraterestre, care sd modifice datele acestel
periodizfi, ea s-ar comporta asemenea unel constante cosmrce
$t
istoria omenirii, considerati
pe o anumiti zona, s-ar inscrie in
perioade egale de 26.000 de ani. cu aparilii, deplasiri si cu dispari(ii
i. civitizitii. Unii cercetdtori sustin ca in Africa ar fi inflorit
civilizalii mai vechi decat cele europene' care au existat pana acum
2.000 de ani, fapt ce poate constitui un element de confirmare a
veridicitilii calendamlui heliotermic precesional'
Totul pe acest plmant are o evolulie episodicd: se nalte' atrnge
un punct ;axim d; dezvoltare, decade gi apoi dispare' Contemplind
istoria, dezvoltarea
qi deciderea civilizaliilor
Ei
a insituliilor ome-
nesti este evident?i. ir aceste condilii'
pare fireasci menlinerea slSnt
de confirzie, prin procesul de zuplimare a ceea ce este. stenjenitor
sau infiicoEltor pentru societatea uman6 Pamantul este planeta-pur-
DacI pozitia
axei
ptrmdntului
ar fi verticala,
temperaturile
ar I.i
t34
OS, KUHLEN
135
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMU
Evolufia
actualei civiliz'ltii- incen;nrt
^,,
e^,^,..c^ :_,r . . ,-
"d",ft
;;;;;;;-';;ffi
::ril"i,'#Ti:##.r,,,##;f
, l'' ceea ce priveqte
dezvotrarea
iocietnlii.
I;,.d" ;;j"; siJtin|;
pofida
tuturor semnelor
de intrel
actuatei civilizafii
se situeaztr
rT-T
* ttiiT: faptr'rt ci originea
recunoa$te
ca s-au succedar
nl-l:t-.t"
8 0o0 de ani Deqi se
d:an
j.r&a".,-.
'jlli#B':::f;
[1."ff f"*j_ffX".;,::f
:l
admite.nici
macaf faptur
"a
uu purut
exrsta
$i
arte culmi curt,rare.
se postuleaz,
in continuare
ca in cei zz.ooo
a.
-ani'rrr#[-i.
surneneni,
omenirea
era comDus,
d".' d; l;*;
;#ft:;
:^LTTil.
incetul
cu incenrl, pnmere g.upan
sociate qi au folosrt
rnmco$aF pnmele
rinraluri
simo
cat. ca dru;d
"or.
1nojl-"##t^"'-:e..fTsuPung'
in mod nejustifi-
:,oog,o.-i;F;;il';"?f"i#']::ffi
','#"XTl,rrl.Tl;
sJ omut actual. Conform
teoriei
fi ajuns abia *"- ;.iiil-;;-;1!'?n'
o:^? sapiens sapiens
ar
H1111r
p""'pJ
J i,r"*ri ,TUX
ffi"Hff.:,ru"in_ffH
oesctus pentru
dezvoltarca
sa ultenoara.
Ce importantl
are cd nu s_a
u uuut to"
,,rni*otui.';
*e"': putut
argumenta
in mod cert cu1n
:11',_l.Jdqt[i";i;;;iH#;:;:J;:#1*,.S"Tff
;
mal pertmena.decar
aceasta poate
arata
"a'nu
." oor.Jt li"Jf
peruea
advarului,
ci impunerea
unui punct
o" u.o.r",
"
*.iiJii
ce srveqte unor scopuri oculte.
acceptat ideea cr a" .il;;;";f-ff::f
,,;ll',|'l.1::
"frlff
care hcem parte.
Orgoliul de spec
ca evolufia
'omului
"'
ari il'"ri
j^::t-:*a
,nu
poate
accepta ideea
carastrofe
;i
"-
ji*i"*,'iJ;r::11l"Tta
p6nd.la
disparilie
de
,
ro1. g,,p.,,ir"
-,,i"1'J""ffiT;T#'ffff:":ii[HL,"
memona
colective amintirea
unei catastrofe,
; ;;;
dil-ffi;;
Tll19.. l*gt
si.grele,
cdrora le-au supravrefuit.
Ceea ce nu a
:y^y:"yii
trecerii rimputui
au ficst^reatizirite
;rlr","Ui,
,i#l"J
c.re au lost
,redescoperite,. ulterior in noi qi variate
fo_i.. frai"i
gi_,:.i"
4T.?
schimbirilor
eteme, condusa brutat de Kali,l
1"",*i_!ll;,Tfl:*:,rg':.,j,,0,F*,r..tua.ua,in"tnntinl.g.;il Lumii-ttuzie (May"),
ia, Bde;;;';;;*j.
;"Ji"##
#:ffiT:
eliberare individuata,
care s_a rigidizat
ludnd
d.;l;;i;";i
Ny syntem osindifi
sd trlim pri'iiA
cum di;.;;;;';,;:;
trebuie se dispad.
ci curn tohrl ," ,noain"a
;;il;i';,T
readapteazf.
in permanenlI in mijlocul naturii, existenla oamenilor a fost mereu
dependentit de aceasta. CAnd condiliile au fost prielnice, oamenii
au zidit civilizalii infloritoare, iar cend acestea au devenit vitreg,
popoare integi au disptrrut, iar urmele lor s-au pierdut in desis,ul
pddurilor, sub nisipul mexilor sau in ad.4ncul pfmantului. Pulinele
vestigii sunt greu de glsit, aga incdt numai din cdnd in c5nd,
descoperiri in6mpEtoare tulburb lini$ea cuno$intelor qtiinlifice
oficiale.
Grecii, creatorii culturii europene, au pa$rat tradi(ia celor patru
epoci trecute, camctrizate drept epocile de aur, de argint, de bronz
qi de fier. Astfel, Hesiod aminte$e in Istoria sa despre cele patru
oneniri dinaintea erei sale.
Si
preofii egipteni amintesc despre
dezordinea cosmic5 ce se tot abate asupra lumii, iar la Herodot
existi texte despre umanitilile misterioase ale trecutului, dinainte
de infiintarca reganrlui egiptean, in timp ce scrierile lui Platon
cuprin4 in multe locud, intrebtrri rAmase neelucidate despre istoria
plmantului, schimbiri cosmice, cataclisme, ca gi desp:e disparitia
fdrl urme a unor popoare intregi. Durata preistoriei caldeene a fost
estimatd la 86.400 de ani, iar conform traditiei caldeene, umanitllile
care au existat inainte de poiop pot fi impl4ite in opt mari civilizalii
si doua mai mici.
'
Platon, autorul dialogului Timaios, efjf]'xld ca preofii egipteni
cunoqteau faptul c5, la perioade de timp regulate, Cerul timitea tm
potop care schimba fata pftnantului. Oamenii au disperut de multe
ori brusc gi in moduri diferite
9i
de aceea ei nu posedA gtiinia
timpurilor hecute. Platon descrie vizita distinsului siu strlmos
atenian, Solon, creator de legi, filosof qi erudit, pe care a facut-o
la templul ze(ei Neith din Sais (Egipt). Folosindu-se de respectirul
prilej, Solon a arnintit in disculiile sale, purtate cu preolii gipteni,
despre vechimea arborelui sdu genealogic, dupd care unul din preolii
,,foarte
bitrdni* i-a
linut
un discurs despre antichitate, izvoarele
istorice gi despre catastrofele care se abat in mod repetat asupra
Pdmantului: ,,O, Solon, o, Solon, voi elenii nu sunefi decAl ni$te
copii
$i
n--ai sd intAhelti niciodatd un bdtrdn care sd
Jie
elen! Toli
a;efi mintea tdndrd; nu vi s-au transmis pdreri vechi pin trqdilie
anticd, nici vreo $tiinyd
care sii se
Ji
invechit.
;i
am sd-li spun care
este cauza: au
fost si
or sd mai
fie
multe distrugeri ale omenirii'
provocote de multe cauze".
Aristotel susfinea ci, il cursul aqa-numitul.ui An Suprem' siste'
mul solar este supus unor perturbalii ciclice gi reageziri. Conform
afirma{iilor lui, lrtul Suprem este compus dintr-o iama lungA
Gata
ii
l
i
I
136
os. KUH| .l ,N
137
SISTEMUL
OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
klusmos: potop, catastsofa)
ti
o var6 lungl (ekpyrosis:
incendirr).
In epoca modem6, unii cercet?ttori arat:l ctr miqcarea pe care ()
efectueaz{ planeta noasffi imprermd cu sistemul solar qiiu gmpu,
local de stele in jurul
centnrlui Galaxiei influenteazi direct eJolutir,
viefii pe Terra. Analogiile cu remarcile lui Aristotel merg p6ni lir
identitate: Anul Gqlactic este intervalul de timp in care galax ia
efectueazi o rotatie completi. El este compus,
-conform
aitron,u
mului A.Litchkov, din trei faze: glaciard (extinderea suprafelelor
acoperite cu gheatl), tempemtA qi xerotermicd (caracterizatl prinf_{
temperaturA medie planetara ridicat?i), intre faze gi la frnele unt,,
ciclu putand avea loc crize ecologice majore. Ipoteza a fost confir-
mati de cercetliri geologice gi paleontologice.
Astfel, savantii rusi
sustin cd Anul Galactic are o duratii de 170 de milioane ae ani- in
timp ce alqii avanseazA durata de 275 de milioane sau de numai
60-70 milioane de ani. Semnificativ este instr fapnrl ci el sc
misoartr in zeci de milioane de ani gi este marcat de evenimentc
de tip catastrofic. Se pune ins[ intrebarea: de unde gtiau
anticii toate
acestea^$i mai ales. c6nd qi-a fAcut aparifia inteligenta pe planeta
noas$?
Aer, p'mant, foc, apa... Tradijionala evocare a celor Datru
elemente din Vechiul Testament, legate de patru catastroG, care
cuprind patsu epoci istorice mari gi cincl umani6li pe care le dishug,
se pastreazi clar il Fadilia veche sud-americantr.
pe
un fmmos
monolit, rotrmd qi foarte greq numit,Soarele, o bijuterie arheologicd
aflati- la Muzeul Anhopologic din Mexico Ciq,, sunt ,"pr"zen-tat"
umanitEtile care au populat lumea.
pe
aceastjt mandala indiantr aoar
cinci umanitagi: patru dintre ele indici cele patru puncte cardinale,
iar in centrul cercului se afl6 cea de-a cincea si ultima dintre
omeniri, cireia ii apa4in crealorii monolitului qi noi ingine. Cele
cinci epoci, de care se aminteste aici, au fost numite ;e tolteci-
perioadele
-soarelui
si se terminA, ca in Vechiul Testament, cu o
catastrof{. In acest ciclu al preofilor-astronomi
latino_americani,
sfirsitul rmei epoci este prezentat ca fiind egal cu moartea soarelui:
cerul se intuneci datoritd unei catashofe, so4rele dispare, iar ome-
mrea din perioada respectivd piere. Moqtenire a preistoriei, numir
in mo{ fals calendarul aztec, n-a fost cunoscut de
;tiinp
o lungl
perioadE de weme qi nu
;i-a
dezvlluit incit misterele- Conforir
rmeia dintre interpretitri (Vatican,
Codex Lqtinum nr.373g), cele
patru geneze
Qi
dispariqia lumii au durat 4000 de ani: 4009 ani orima
epocit, 4010 ani a doua"
zl08l
a heia si 5026 ultima. Vechea
cor""p1i.
sud-americanl
despre timo infatiseazi
o desf6$rare
ciclictr
a catastrofelor
lumtt, cea vech;- ebraica eryzel:i$.1c^:l1-$
ir"-L"-
"t.L"fie
cronologici'
Ambele trdditii coinci{ in preleT
tarea evenimentelor
carc s-au peficut in epoci diferite' ca qi'.in
;;;;;';.oioittlo,
"li-utit"
ale pamintului care au dus la dis-
Daritia
acestor ePocl.
*'i:.ri"t
,.iai1iei vechi amerindiene'
prima perioada este afri-
U"itr a."*f"i,
t"ult i tltiilot, numit Ehecoatl' Acsta a pus capat
ffi;JJ;;:;;futroft
aeriana: oamenii s-au
prabusit din cerul
la care awsesera acces mal rnatnre 9i
au apArur oamenii-maimut'-
il;;
;;td;"che
amerindiani
arat2i ca o parte din maimule
,-, .-"*i""o] a.generat'il
de oameni' o aparilie ulterioard acestora'
cea*;"-;.Jo-";
peioada a soarelui i t-u ittibuit zeului
pemantului'
Tezcaltlipoc4
infaligat cu un cap de tigru' Pentru azeci' aceash a
;.i,lffi;;;;ilJii,.
n v"'ni'r reslament
era perioada in care
ffi;ll;;;esl""u
cu femeile oamenilor' iar pe pdmant t.6iau
#*ii.'rltt
o" uriaqi era numita in mitologia sudamericani
Tzo-
cuiliceque 9i
a fost distrusa de tigri'
--.-
i"iii ai-u tt"ia epoci a soarelui' zeul Tlequiaquilo
i-a pus capnr
orn-tZi.'in
Vectriul iestament,
perechea de oameni a fost aluntsati
"dil';#; ;;;;"l;i^d"
roc iimbolic
conform ambelor
traditii'
fuLa"
" "p*a
de'aur. in cea sud-american5'
perechea de oamem
r"eo"ti
O,j focul distrugdtor, a mancat un fiuct numit Eincoacoc'
iI*.-tttot
marului Jin Vechiul Tesnment Acest ftuct cu coaJa
;.i*fi, ;;; ;;mul
om, Anon -
Adam din vechiul Testament'
i:;;iJ.
";;d".
arborelui
slEnt, cvaioc' a clrui scoar(t seamdna
; oj"l.;
crocodilului
sau a oricdrei alte reptile' A patra penoaaa
JfJJ
"
.* sub semnul lui Chalchiutlicue'
zeip apelor' care a" 5l
il.ili.-o.
p"*"rt"a
de oameni s-a salvat intr-o grot'ii subgfmin-
t"J. e"""tui cataclism acvatic ii corespunde
potopul din Vechiul
Testament.
'-Ti'"i*l"u
soar' care lumineazi epoca noasffi' t"pt"'""91
I
aant"i
-o"ofi*f"i'
poate fi inteles ca o sintezi' ca un creuzet a-
;di;;
;;; si' Lst" de"umit
"soarele
miscfii"
Repreztntt
tnceputul 5i
totodata moqremrea'
axa unui limp mitic'
iThit"i "':l:'
;;i;;;.i
dinm t i. Qutuulcoarl'
conform
proleliilor vechrror
ffi#',".""r"
va
Ji
rdstimpul in carc se vor intdlni toate uma-
nltiit"':.
p*^a
anmci vor exista suprapopulatit ci
f9"rn"f:
1i
.iiiin f
'
poi"ua"i se vor abate peste omenire
1"*:
-1tf^gt1
catastrofe, ale celor patm perioade antemergAtoare'
vor deterrnrna
"r
os. KU t I N IITSTEMUL
OCULT DE DOMINARE A LUMII
disparitia perioadei solare. in traditia ebraico_cregtini, e vorba rl,,
cel patru cdl[re1i ai Apocalipsei, car vor aduce sfirsitul lurrrrr
noaslre
;i
vo1 inf{ura perioadele ca pe un pergament.
Inh-un alt mit al creatiei,
popol
Vuh, o cronici a indienih,r
maya;i din America Centra.ltr, existi o aluzie neobisnuitit si deosclrrr
de coerantl, la conceptul unei foste culturi planetare,
Ea se rcler;t
la
,pima rasd, capabild de toate cunostinTeli, care a uamtnar (.t,tt.
patru collui ale orizontului, cele patru collui ale
firmamentulu 1r
cercuile rotunde ale ndmAntufuf,.
popol_vuh
mai amintestc
..r
despre cele patru creatii si cele patsu umanieili dispirute in urrrr,r
Iurur_ !o-rent de
,,rehA lichidI.. (posibil, o comela) si a cutremurctrrr
r
Traditiile mayage dateazi inceputul propriei lor culturi il cea dc- l
I
Ou*
penoadtr qi arati ctr au existat in zorii omenirii titani, ciur.
s-au autoproclamat zer
'Pcrioadele
yuga sunt considerate a fi faze de transformare ale naturii
,rl
ale
pam-anirtui insuqi, care includ qi c-iclurile de evolulie ale
,
umanititilor, insum6nd 4'320.000 de ani. In
'/ed".
texte stravectu
dc ,,adevdrului
impersonal, care au existat inqintea oricdrei cd4i
reise de oamenf', se aratd ce cele patru perioade metalice au avut
dlrat diferite. Astfel, dwaryra
Wga, Wioada
cuprului sau a
bronzului, a fost dubld ca duratd fap de perioada mohoratl
-a
f,*rt ri, t"ti
.yzga.
Perioadele )ruga
au fost percepute ca. f7e
-de.
lnnsformare ale naturii
9i
ale pamantului insuli, care mclud
Qr
hanit:$le. O perioadi mai lunga' ce cuprinde ace:te
rytru^ryg:'
fFirttr numele de mahayaga. Traditia indianA sustine cd pane ln
-oL*n,
"-uu
scurs 7l de perioade mahayuga' ceea ce inseamntr ce
irtoria omului i5i are originea acum 306.720'000 de ani'
'
ln mod tt-ni.., itto.iu brahmanl a plmdntului d^teazi aparilia
vlotii exact in perioada in care, conform teoriei oficiale, apireau
it.r"-
"-ntii
pe uscat
9i
se transformau in reptile' in decursul
htiouO.t".
yuga, mai scurte sau mai intinse, natura a schimbat
ilpcvent
formeG de via@ de pe pdmdnt De-a lungul timpului' toate
formele
de viag qi rel;fuI au suferit multiple modificdri,.iar acestei
iositAti
i t-u" supus
9i
rasele umane' Conform tradiliei vedice'
-lii"-i
uo existai dinttdeauna, chiar dactr au suferit diferenlieri'
h urma transformlrilor trf,strturilor felei' ale pielii, ale stmcturi
oorDului si
ale craniului.
'er
fi ioarre greu de atlat acum cite umaniutti s-au succedat
pe
ohnJ
noastra. b cronologie a mileniilor. un studiu ce ar urmlri
hG-it"u
unei liste a umat iulitor
Qi
a catastrofelor. ce le-au
nltrrat Oe pe suprafala
pdmantului, nu se va putea realn4 poate'
'il.ioOuta, Oi aminttile ieferitoare la umanititile dernult displrute
iu fos i"Lg.t in diferitele traditii, in miturile
Ei
religiile populare-
Cu toate acestea, ele nu au fos privite niciodat'it in lumea rellgroasa
'i
popou*tot arhaice ca aparitii izolate sau intamplatoare, ci intot-
&luna ca o manifestare a marclui Intreg'
,
Pe lingl aspectele referitoare la condilionlrile de ordin. cos-
mico-geog;anc 9i
la numeroasele mlrturii de ordin mitologic' in
,iivoaria teoti"l evoluliei ciclice a omenirii mai pot fi aduse qi o
iric
tntreaga de argumente
provenite din zona de interferenlA a
domeniilor laleontologiei'
geologiei
;i
biologiei'
Interesante sunt coincidenjele dntte
popol-ltuh
qi Vechiul |i,.t
tament: astfel, ptTantul mayagilor a apdrut din apeie primordiah.,
la fel cum in tradipia ebraictr uscatul;-a arltat din up.l" in."n,,
hrrilor. la porunca unor zei, respectiv a lui Dumnezeu. bupa
pot,,r,.
vestea c, pimantul a ieqit din nou de sub ape a fost ad-usa .lc ,,
cioart, la mayati gi de un porumbel,
in iechiul Testament. Sl
indieni hopi povestesc despre oameni care au ffiit demult. ri.
pdrninl inaintea umaniti{ii noastre. Cartea indienilor &olri vorbcir,.
despre trei perioade distincte ale tumii, distruse fiecare de li\.
4"qf
+i
apd. Sfergitul celei de-a patra perioade,
conform crc
dinlelor indienilor hopi, va avea loc intr-un viitor nu prea indepartrr.
dup6 care va ruma cea de-a cincea perioadn a plmintr.rlui.
-
Comelia PeFatu
$i
Bemard Roidinger amintesc in lucrarc,r
Mesaje-.ale unei alte civiliza1ii.
pietrete
din deSernl lcal, fapnl c:r
in. traditia veche
_
chinezi pi in cea lamaisto-tibetant, roata viclrl
9elor
patu umanit.:tti s-a pus in miqcare acum 17 milioane de rrrr
Pe atunci, domnitorii dtrt Dzaan, un cerc restrins de maeslr.
preluaseri conducerea ultimei umanitati, dupl ce omenirea ptrr
c3n9se deja o istorie enorm de lung," conform invtr{itorilor budilrr
din Tibet.
Vedele, cele mai vechi texte sacre ind.iene, dateaztr Drinrl
umanitate inalnte de perioada marilor zaurieni. Unitatea de baza irr
cronologia vedici poarte denumirea de yuga. Similar periodiz.trl
greceqh,_ce
cupinde epoca de aur, de argin4 de bronz
Si
de
ftr.
perioadele
)ruga
sunt de patru tipuri: saryo, treta, dvapara
Si'kult
1,. Comefia.Petraru
ti
Bemard Roidinger: MesaJe ale unei ohe civitizalii.pkfi (t,
clin de+ertul lca. Edirura Saeculum LO., Bucuresri. 1996.
INITIERE h'{ PROTOTSTORTE
I
S-a estimat cA pani in prezent au dispirut cu desdviqire mai
fiult de 9970 din totalul speciilor care au existat candva pe Pimant'
141 140
OS. KUHLIJN
gi cu toate acestea, la ora ach|alf, mai eistii inctr circa 50 dc
SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII
i
milioane. Cerce6rile au stabilit cd durata medie de supravietuirc rl
tmei specii este de circa un milion de ani, ceea ce codspunde unur
ritn anual al dispariliilor de cdteva sute de specii. Referindu_se lr
acest aspect, paleologul
Leo Davitas,vili at ta cd
,tumdrul speciikn.,
care
fotmeazd lumea animald
Si
vegetald actualii, reprezintd do(tl
o parte neinsemnatd din numitrul totql de specii apdrute pe planat,t
noastrd din timpuile cele mai indepdrtae
Si
pind in )poca p",,
zentd'-
o dacf, qocurile ar fi al'ut loc in ocean, atunci ar fi fost distrus[
inheaga
PoPulatie
marinf,;
o dacl iezasrul a avut loc pe uscat, de c nu a afectat existenla
vie(uitoarclor acvatice din apele de mictr adincime?
.
r de ce nu a fost distrusd intreaga vegetatle a uscatulul' oe
welne ce a fost distusa intrEaga fauna a vertebratelor
gigantice terestre?
g..-"it
teoriei lui Laubenfels nu a determinat, instr, abandonarea
ei. ci.clut"rea unor noi so\ii. Astfel, in 1987, Philippe Taquet'
iii*i.J vrr^"r.i de Istorie Naturali din Paris, a reu;it identifi-
;;;;" mai pulin de 82 de solu(ii' ce au fost
.propuse
de-a
lunsul a 150 de ani, referitoare la disparilia dinoaunlor' mr te orn
efe-puerile. Duptr cum aracl Sorh
$tefanescu
in lvcrar:a SJidarca
fimpului, in prezent, au rdmas in discude doar doutr rpoteze' ce
suni sustinute'ae douA echipe de la Universitatea Barkeley:
--.'tl
i*rtlut"u unei perioide glaciarc extem de lungi
9i
dure la
slir5ituI cretacicului;
--ti;td.*"
pe tena a unui corp cercsc de mari dimensiuni'
Teoria glaciartr a liost sustinutd de echipa condust de paleon-
tolosul Wiliiam Clemens, iar teoria ciocnirii a fost dezvoltatit de
"Jiip" """0G
a" geologul walter Alvarez' Suslinf,torii celei de-a
doua ipotere, bazanau-se
pe un volum enorm de date s1iintifice
;""d; ;' grijtr, au afirmat cf, dezastnrl ecologic
petrecut la
gr-ig at*
-"tit""ic
$i
te(iar, s-a datorat
prnbuqirii pt
PlT"9
noasffi a unei comete sau a unui asteroid cu diametrul de 9
fito-"tti. Evenimennrl'
petrecut in urmtr cu 65 de milioane de ani'
L a
primit denumirea di extincsia C[ s-a intins pe o p"nfq-9:
"ir*'Z
-iri.-.
de ani
9i
a dus la disparilia dinozaurilor
qi a 75%o
din speciile de
plante qi animale' Norii uriaqi de prat
St
vaponl o.e
aol deeaiatr in atmosfera au blocat timp de citeva lu prccsul de
fotosi"tez.a, iar modificdrile climatice survenite si drspanFa. unor
intinderi de uscat in apele oceanului au accentuat consecmlele'
--
bum ur-ele impictului
provocat de cometa invocattr sunt'
oractlc.' imposiUif de gasit dupi zecile de milioane de ani de
il"i.f"..iti
g"orogice.-Alvarez a adus un alt atgument'
pe care il
considerit mai muli decAt semnificativ:
ftr stratr'uile coresprmzitoaxe
;;;;i
'ai,
p-".nt rr de iridiu este extrem de ridicat Primele
;;;ii,;";;"
avea str devind punctul forte al noii teorii' au fost
descoperile in anii '70, in srruchra unei mici falez' sltuata pe maru
B;f";i h Danemarca' la stevens Klint' Au urrnat descopertui
Dac[, uneori, factorii care au determinat disparifia unor speci
au putut fi identificafi (in epoca actuald, vinovat fiind cel mai adesca
omul), alteori cauzele au fost nu numai greu de glsit, ci au rdmas
chiar enigmatice. in 1906, zoologul evolulionist imeri"-
g.V"r,
s\s\inea cA.
,penhlt el este o mare enigmd insdsifec.venla
disparili
ilot", iu J.R.Beerbower reflecta nedumerit:
,,cazuriti i-tot" i"
<lisparilie n-u sunt ingrijordtoare.
Modalitdlile de dispanJii, duprt
cum. apar
,inscrise
tn letopiselul geotogic,
sunt
si
mii misterioist
si ele au dat nastere Ia multe
$i
pdsionante
discupi... Referindu_sc
la drnozaurienii ordinului Orzr'rirscAriz, R.S.Lull a afirmat in I929
,Disparilia dramaticd. a unui grup
Wter-n.c este unul din evenimen_
Iele
.cete
mai inexplicabild,. Duptr mai multe decenii, situatia ir
continuat sf rtmanl neschimbat?l.
In 1977, geologul Walter Alvarez a relansat o mai veche iDotezi
(ce
apar(inea lui M.W. Laubenfels),
care abibuia Airpari6a J,_
nozaurilor clderii pe Terra a urui corp cersc masiv. Laubenfels
sugerase inilial ci temperatura foane ridica6, dar de scurt?i durata.
generacl
de impact, a nimicit to(i dinozaurienii, pterozaurienii
si
chiar plesiozaurienii
care, deqi trf,iau in ap6, ."rpi-u u".. C"u rnui
mare pafle a supravie[uitorilor
a scipat ascunz6ndu_se in Desteri-
in craplturile scoa4ei tercstre, sau in scorburile
"opu"iUrl
ii.""
prezen?
insd
numeroase puncte
slabe, ceea ce a deierminat resDin_
gerea ei fdrf, prca mare efort.
paleontologul
rus Leo Davita5vi'li a
intocmit chiar o listi a obiecgiilor ce se ridicau:
. intensitatea clldurii care a distrus instantaneu
un mare numrr
de reptile, ar fi fost, probabil, suficienti qi pentsu
"^di_ narea vertebratelor homeoterme:
o de ce au supravietuit un mare numir de nevertebrate tereste..)
o de ce se considertr cA pcurile au awt loc toc-ai pe *fur,
oegr acesta ocuptr cea mai mictr suprafap a
prrnantului?
r43
142
os. KUt I I N
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
similare, in roci avand aceeasi varstd cu cele de la Stevens Klrrt,
in Spania, Italia, sudul Franlei, Tuisia, in Montana (SUA)
si chr,r
in carotajele submarine efectuate in Oceanul
pacific.
Desi accstcr,
pot fi s,i rszultatut unei activitdqi wlcanice, este pulin probatrrtn
rispdndirea iridiului la dimensir.uri planetare in cantitilile evalu,rt"
Sandro Montanari, geolog italian care lucreazi la Barkelev. u
afirmat cA; ,Jitliumul de la
Jinete
cretacicului conline o
parti,t,l,
speciald, ce reprezintd un adevdrat marcaj chimic. Ea ni prt,tr,.
1,
regdsitd decdt in obiectele de origine cosmicd. Constqtarea tN i
deterninat sd osociem ocest iidiu cdderii unuia sau mai mulr,,r
asteroai-"
Acelasi element 77 din tabelul lui Mendeleev a
generat
insil r,j
necazuri grupului Alvarez, lntensificarea cercetirilir fur direcrr.r
sugeratA de el a dus, la scun dmp. la descoperirea altor nivelc ,h
iridiu, dar care aveau numai 2,3 milioane di ani vechime si crr,.
nu puteau fi corelate cu nici o extinc(ie. Cum sondaiele au t(,,.1
pu(in numeroase. s-a tras concluzia ci era vorba. probabil, dc rrrr
fenomen
local sau de remdgitele ciderii rmui asteroid de u,u,
otmenstunl .
.
Ipoleza
-Alvarez
a cdstigat, totusi, mai multa greutae cand (ft,|
paleontologi
de la Universitatea din Chicago. J-ohn Sepkoslr y
David Raup, au ftrcut crmoscute rezultateli propriilor cercctrtrr
Clasifrcand aparitia gi disparifia a peste 2.500 de specii, pe parcrrrsrrl
a 250 milioane de ani, ei au ajrms la concluzii care depiseau chrrl
si cele mai optimiste sperante ale echipei Alvarez: ,u n,,,,,u,
qlinctia
CT. ci aparent, toate extinc{iile maiore consumate rn.
planeti in perioada menqionatl. prezin0l o ciclicitate de aoroxim.,r',,
26 milioane de ani. uttima peFecendu-se
acum l3 milioane de arrr
Sepkoski a conchis in cele din urmi cL
,deSi datele nu surrr
"yryfu:*
p""y
:
ver{ica iguros aceastd sugestie, se poate q)u ...
lindnd
cont de observayii recente, cd procesile
care iclioni,i t,,
timpul extincsiilor masive, dferd de cele ce aclioneazd in tiuDul
exdncfiilor normale"-
Constatarea prezinta o bunA concordantt cu ipoteza Driv xl
nanrra lectitelor. formulatA de profesorul
Harold C.Urev- latu-err:rt
premiului Nobel. Conform acesteia, ciudatele pietre au rezultirt rn
umra proiectS!-ii
in atrnosferl
6i
apoi a revenirii pe sol a stt
rdmlturilor de roci, generate de rmpactun meteontice.
perioadch,
lor
-de-
formare aproape cd se supraprm pragurilor
dintre crrh.
geologice,
deci momentelor cend Terra a
"rrferit
t arr"for-e.i ,,,u
Jore:
Pleistocen - I milion de ani; Pliocen - 13 milioane de ani;
Mioc"tt - 15 milioane de ani; Oligocen - 36 milioane de ani; Eocen
-
58 milioane de ani gi Paleocen - 63 milioane de ani in urmtr'
Nefiind rnullumit pe deplin, Alvarez a sugerat cA investigarea
craterelor terestr ce au diametre mai mari de 9 km ar putea aduce
dovezi suplimentare in sprijinul teoriei sale. Deoarece majoritatea
zonelor de impact se afla sub apele oceanelor, verificarea s-a
nlrginit la 13 cratere continentale. A fost insa suficient pentru a
|o c;nstata ca apari{ia lor are o periodicitate de aproximativ 28,4
milioane de ani, valoare apropiati de calculele lui Raup
;i
Sepkoski'
Apoi, in 1987, ta dosarul bombardamentului exercitat de comete
l-a adiugat rln element nou. Alatiz6nd o
,'ciudati
structura crrcu-
lrrd" desioperita pe fundul oceanului Atlantic, la circa 200 km
rrd-est de Noua Scotie, doi cercetiitori canadieni, Lubomir Jansa
ri Georeia Pe-Piper, au tras concluzia ca ea nu putea fi altceva
dccat ,,in crarcr Ae imwcl cu diametru! de aproximativ 30 de mile'
avAnd un pisc central osemdniitor celor obsett'ate tn cralerele
lunare", provocat aoxn 50 de milioane de ani de un corp ce trebuie
l! fi depdgit 1500 kilometri in lungime'
Anul i987 pare sa rcprezinte momentul confirmfii definitivg
r lcoriei impacturilor meteoritice ciclice, deoarece tot atunct' trel
ccrcetetori de la US Geological Survey (Bruce F'Bohor, Peter
J.Modreski
qi Eugene E.Foord) au anuntat identificarea' exrct in
tonele de anomalie a iridiului, a unei cantitdli neobignuit de mari
dc cristale de cuarg caracterizate printr-un aspect cu totul particular:
lfuctura lor, fracttrratit in stratud paralele cu planul cristalografic'
dcmonstreaz5, f6rd nici un fel de indoiall' intervenira unor
locun
onome. Descoperirea, f6cuti initial in Montana' SUA'
1 lo-st
urmatA, la scuf timp, de semnalfi in alte zone similare: cinci in
Europa, rma in Noua Zeelandd
$i
una pe fundul Oceanului Pacific'
Conform afirrnaliilor fdcute de cercetitori, cristalele respectlve nu
F)t
proveni nici din circulalia atrnosfericf,, nici din eruplii, iar faptul
itt ii.trlUrrliu coincide cu cea a iridiului, nu lastr loc decat unri
tlngur factor generator: impacturile meteoritice masive Jean Heide-
ma-n, specialiit la Observatorul Meudon, Franla, a remarcat"
"Con-
ntrm
iatelor cunoscul? p(ind in prezent se poate estima cd- la
'llocare
sutd de milioane de ani putem primi vizira unui bloc de o
'ndrime
apreciabild'. Ceea ce esle insa cu adevarat surprinzator'
artc faptui cd fenomenul se repeta cu o ciclicitate surprinzitoare'
Co mecanism il intretine?
I
145
OCULT DE DOMINARE
A LUMII
144 OS. KU}I I I N
b) FENOMENE CATASTROF' I CI ]
MTTUL POTOPULUI
Fenomenele catastrofice au insotit permanent omenirea in evo
lutia ei perpetue de-a hmgul unei istorii imemoriale. Departe dc ,,
fi doar
,,simple" evenimente distructive, fenomenEle respectivc iur
marcat in mod decisiv terminarea unor cicluri evolutive si incenerer.
altora noi. insdgi periodicitatea repet[rii lor este o reflectarc r,
structurii intime a Cosmosului, sistem ce are rolul de a contribui Ii.
realiz:,rea unei permanente adaptilri, atat a corpurilor fizice il,.
fiinlelor umane, cat gi a intregului mediu biotic, in conformitate crr
gradul de dezvoltare atins in dobdndirea unor capacitili spiritual,
superioare. Existenta unor fenomene catastrofice de ordin speciirl,
'ce nu prezint?i o anumitd periodicitate, poate fi explicati plir
necesitatea corcctdrii ,deviatiilof' nepermise de legile intrinseci al,.
Universului.
Fa{5 de fenomenele cata3trofice, omenirea nu a fost, nu estc I
nu va fi in siguranli. Nu exist?t nici o certitudine cA soarta nemiloas:r
o si ingiduie inimaginabilelor fo4e cosmice sau terestre si-f
demonstreze puterea numai in zonele nepopulate sau cu o micll
densitate a populaiei. Modalitilile actuale de protectie al omenirir
sunt absolut incapabile sd preint6mpine pericolele sau sd influenlczr.
intr-un fel evolutia acestora. Teama de o catastroftr planetara nU
este nici p departe o obsesie modema, ci marcheazi istoria tuturol
civilizaliilor, av6nd un loc, se poate spune, privilegiat, in cronicik
omenirii. S-a emis ipoteza cE potopul, mentionat de acestea, nu l
fi altceva decit o simplS inundalie de proporfii mai mari, insi, irl
acest caz, evenimentul ar fi trebuit sa fie descris in diferite modurr
qi sd fie plasat la diferite distante in timp. Or, acest lucru nu s-ir
intemplat. Scandinavii, cellii, grecii, hindqii, amerindienii, popu
la(iile din Oceania qi Africa descriu impresionaJrta catastrolh fol().
sind termeni asemtrnatori gi plaseazd evenimentul cam in aceeasr
perioadd.
In Africa, tradi{iile spun cA, intr-o zi, cindva, in negura vrc.
lJirJf,ilor,
,,cerul a cdzut pe pdmAd", fenomen menlionat gi d('
legendele cl{ilor. Bundehech, cartea sacri a adoratorilor lui Zoroas-
tru, relateazd despre rtrzboiul dintre cer si P,ir
'irrt,
da' si dintre ccr
-*.r.t-ptm"*tor.
iar traditiile chineze
afirma cd imparatul
chrnez
ro
"*d;;;*i"
"saltdnd
munfii Ei
ucisend^
milioane
u:,ffi"1';
ifftiJT':1ffi;;-r.,]''i;;'i';' 'r
"in
rupo"ru'
in siberia se
ii-"J.i"*
despre..un
TT IT,,':..: 111:::'.%tflHT ;1
f"fiT':X'u.1l"ttil*i
?'t-a"'r
'unt
conuin;i
ca rerra a fost
ffiu,a,'
urriu"oui
a
.
fost incendiat'
iar un potop a ucis totr
oJnenii.
Herodot,
menFonano
c.a sursi
preolri egipteni'
af-rma-ca
Erni't
"ii.
Iti.'soareie
a rasarit acolo unde acum a.pune-f
a
fPtlf
foio a" *0" acum rdsare,
observalii
similare
fiind regesite $l
la
6ine"i,
p"li"etieni,
hinduqi
qi eschimogi'
"-'e'pili"n..^"2"*1l::vfr
i:1i;,f##';:ffi
;"i.H.:
gsre sa o dep4easct
p:
"
T*"1',;;;;ffil;;i
;i
o simbolistica
lrczint?i
cu lux de amAnunte'
rot
il;il";;;b".*".:!.YfirfJff
T;'{,:#::'L":';:"i,;,
,rtiq eDoci au
fosl
condamna'e
ta
";;";";;'i;;;
$i Pucioasd
a.cdzut din cer' I'a sJiirsit' uragane
ffi"ni-olu
,"usi,
'i
distruga Jiinlele
de lemn' ai cdror ochi'au Jost
';;;i,*;;;;*"
f"t 4*itgt
mdnntaiele
rupte' nemii ti
?^:':,
'iilteirc
d" t i^isii zeutui,Morlri'
Din oamenii de aunci n-4u ma'
"frni
i"ra,
^oi^alele
Pdduilor
si
de aceea se spune cd maimulete
tunt descendenlii
omuluf"
in taditia
germantr'
potopul este prccedat de un-torent
de foc'
b,
;,;;h;'r;tr^ent
me'.f\o'.eaza
aparitia dup.a dittyl"
L-y:t:
oiuau*'i*o-.n","T'T::.:'j1;?,!;lli'r,^i*iui,?)lY
Harris semnaleazd
cA
'suaut
a
'ii^oi:."iu,
pupinrsul lprwer
vorbeste de ac-ela$i l'""ru' d:::l'il:
;ilffi;'
;
'sange'
ploile de pietre rosii' flacarile
ce mrstunu
ia#i""ir.n"*gia"'T1"-TJd":*Tff
t.n';'tTf
;ml
tminteste $i
el de un moment
c-?
ilr
-oulo"iii
uu ol"pdrut
in afari de amintirea
marelui
potop"Prstrall
;;#;;...;;"ry::1"-:1i:H5;'l'Ji::':,1':lh:il'iT
lumea
se refere la distrugen Pel
.iil-"*'qi
;"tutdari'
atesea cu detalii similare
Unul
9tT^?i:
iif.
"r[*l
*a*tl
Chimalpopoca'
descriind
una din'catasfiolele
i,,ri.'pt.*,"
in memoria
rasei' relaleaza:
'A,l
teil:a
.soa::::
iiiirt" luio-fn'otiuh'
soare.le
ploii' fiindcd
acolo a cdzut o ptoate
'i'i",
i, ce exista a
?'"-t::-::A::t::;::ifr::I:;":;r:::
tnune cd in timP ce gresia
Pe
cat
'i;';;
;;;;;;ii;;a'aazanical
Terbeau
cu mare htmutt' au
^mai,ie$it
'ir'
iitto t,
p'iene de culoare sracojie'
Aceasta s4r indmplat
n
!-
146
OS. KIJHLEN
t47
SISTEMIJL
OCULT DE DOMINARE A LUMII
anul Ce-Tecpatl, O Cremene, in ziua Nahui-euaiahuitl, A
pqtru
Ploaie. Acum, ,n aceastd zi in care oamenii au pieit
;i
au
fost
distn4i de ploaia de
foc,
soarele insuSi a luat
foc Si
tonl, impreund
ca casele,
q
fost
mistuil."
Cronica mayagtr Popol Vuh ne spune cum zeii au miscat muntii
din loc, iar cartea Chilam Balaam cuprinde un pasaj care nu numai
cI descrie o catashofa" dar conline
;i
o aluzie la foste p,or{iuni dc
uscat care s-au scufi.mdat in mare: ,,5-a inta.mplat rn timpul celei
de-a unspraecea Ahau Catouru cdnd Pdminnl a tnceDut sd s(,
trezeascd.
$i
a cilzut o ploaie infricoSd.toare
;i
a cdzut cenuid
ti
pietre, ier copacii au
fost
dobordli. Iar Marele
Sarpe
a
fost
izgonit
din ceruri.
$i
dintr--o datd au venit apeb, cerul sa prdbu$it
ti
pdmdntul s-a scwfundat.
$i
intr-e clipd, marea distrlrgere s-4
sdvdr;it, iar Mama Seiba s-a indllat printre amintiile dist xgerii
DdmAntufuf' .
ln Metamor/oze, Ovidiu menSoneazi cateva detalii incitante. in
descrierea pe care o face incendiului devastator a lui
phaeton
care
ar putea constitui ea insrqi o consemrare mernorat?l a rmei catastrofc
anterioarc:
,,Mari cetdli au pierit, impreund cu
fortificasiile
lor, iar
fldcdrile
au preJdc:ut in cenutd nalii intregi; piiduile, Iaolaltd cu
munfii sunt cupinse de
Jldcitn.
Etua arde intens cu fldciii innoite
si
Panasul, ca cele doud piscuri ale sale, gi EDx, Caucazul, e in
fldcdn, ti
Ossa ca Pindus,
Si
Olimp, mai mare dec6t am6ndoud,
si
inalsii Alpi,
$i
Apeninii ca piscaile tnrE mdntqte tn nori. Awi Libiu
a
fost
uscatd de cdldurd.*
Acest txt ne aduce aminte de observafia fdcuti lui Solon. de
cdtre preolii din Sais, cu privire la acelaqi incident, descris de
pla-
ton in Timaios, referindu-se la acelaqi mit rcpovestit de Ovidiu:
,Aceasta are
forma
unui mit, dar tn realitate aratd o declinatie a
corryilor care se m$cd in jurul
Pdmdnntlui
si
in cerui, gi
faprul
cd asupra lucrurilor de pe Pdmdnt se afute, la lungi interuole de
timp un mare incendiu. Cdnd se tntdmpld aSa c*a, cei care trdies..
ln munSi
Si
locui uscate
$i
inalte sunt mai ameninlali ca distrugereu
decdt cei ce locuiesc pe maluile rduilor sau pe
ldrmul mitrii.,,
Noe qi-a pus arca pe varful Ararat; Manu, Ii hindupi, s-a asezar
pe Himalaya; Bochica, in Arnerica de Sud, a reugit str gtseasci
rmul din platourile mrmqilor Anzi; Coxcox, strtrmogul tmditional al
vechilor locuitori din zona Mexicului, a tras la mal in Sierra Madre:
indienii din America de Nord localizazd uscatul salvator in Muntii
Stincosi, iar n-iburile africane pe platoul etiopian. Studiind hddile.
se Doate constaur ce toate aceste regiuni au inAllimi ce.deptqesc
n.Ob0 de metri, deci valurile gigantice ale presupusulur drluvru. nu
;;;
e; aceasta altitudini
conform ligendelor'.
numai cinci
;";;;;;;
;".supra apelor:
platourile etiopian' iranian' mcxican'
-r"*ti-
si Munlii Himilaya cu poditul Tibet' iar- de scSpat
.au
Laoat numai cei care au reu$it sa urce pana h ele sau locurau
""oio.
ion.turiu
vine in concordan(a
cu o realitate binecunoscute
de specialisti:
toale grupurile umanc care au pus bazele vecnllor
ciuititutii
(atiutl.e sau amerbdiene)
provin din zonele muntoase
Asoectele de ordin istoric prezenLate anlerior isi regasesc cores-
oondenE in cele mai modeme Si
mai controversate
teonl
ltlmlllrce'
;";;;*";t;;
po-.q,"' in principal' de la prcmisa. producerii
unor evenimente cosmlco-geogrdfice
deosebite'
Modelele catastro-
Fl.' t"or",i"" cele mai cunoscute'
p"
"11e
l: v9i prlzenta.
ll
continuur.,
sunt cele referitoare la o probabila ciocnlre-a, I errer cu
un asteroid
gigantic. la influenla gravitafonale exercrtata de un corp
;*;;;ti-":i;
o posibila sch;bare a polaritilii cimpului
.mag-
netic al planetei noastre qi la o serie de erupltt !'ulcanlce maJore'
i
TTODELUL TEORETIC
Conform lui R.Charrorx. citat de Sorin
$tefinescu-in
lucrarea
Sfidarea Timpului, dupe cahstrofa
perecutA acum 12
(ruU
de anl sl
"'are
a dut la scufundarea Atlantidei Qi
a contlnenhrlul
Paclllca'
umanitatea
s-a rdspandit
pe cele 5 platouri' asttel: *3 *ug:
f:
Dlaroul etiopian, cea albd pe platoul iranian' cea galbena (ro$Er
io.,rito.i ui'.o"tinentului
Pacifica) pe platoul himalayan'
iar rasa
rosie
(atlantri) in Munlii Stancoqi Nenumtrrate
ipoteze au rncercar
J'"-i" *,ir.r
qi moiiul in care a a!'ut loc dezastrul' instr nici una
;;;;tj, ;;".'. explicafie satisfdcltoarc
tuhror aspectelor vizate'
bat""u ,ii" acestea prezintl rm coeficient de probabilitate mai mare
decat celelalte:
-;.';;;"
unei comete foarte aproape de Terra sau chiar
prlbuqLa ei
Pe Planettr;.
. .
2. nloaie de meteonF grganncli
'
3. eruptii vulcanice catashofale,
care au cuprins simultan reglunl
trtinse ale Plmantului;
-'--I.
oplotii
"*leare
declan{ate tn timpul unei conflagralii mon-
diale;
5. ordbusirea
tmei astronave exh?terestre
giganuce'
ilF-ffi-
* obsewl'
primele doua ipoteze sunt destul de
n-O#, i* ultimele doui presupun existenta unor fiinte ralionale'
149 148
OCIjLT DE DOMINARE A LTJMII
ASTEROIZI
os. KUl .t N
fie ele umane sau nu. Istoria rcenttr consemneazi evenimcltr.
catastrofice, cu urmiri deosebit de mari la scara civilizaliei umarrc,
inse, in nici un caz, nu a putut fi vorba despre disparilia intrcgrr
umani
ti:
r 1500-1300 i. Chr.: erup1ia vulcanului de pe insula Thcr.
(Santorin
-
Marca Egee) a dus la disparilia infloritoarci
1r
rafinatei civilizafii minoice;
o 562 d. Chr.: un violent cutremur a distrus orasul Antitx.h
(nordul
Siriei), pnrvocind
250.000 de victime:
o 1042: cutremur in Tabriz (ban) /
2t0.000
de vlctime;
o 1556j cutmur in provinciile
Honam, Shansi qi Shcnr.
(nordul
Chinei) / 830.000 de victime:
r 1755: cutremur, Lisabona / 60.000 de victime:
o 1876: rm tsunami de 15 metri in
lime a inrmdat camnir,
Gangelui / 215.000 de victime:
o 1887: in urma inundafiilor provocate de Huang Ho (China).
cel pulin 2.000.000 de oameni gi-au pierdut viala;
'
o 1908: cutemuml din Messina (Sicilia) / 160.00d de mo4i;
o 1923: cutremur la Tokyo
9i
yokohama
(Japonia)
/ 2OO.(iX,
de victime;
o l93l: revdrsare Huang Ho / 4.000.000 de victime:
o 1935: cutremur
Quetta
(India) / 60.000 de victime:
o 1939: revtrrsare Huang Ho / l0 milioane de oameni rf,masr
fArI adlpost, sute de mii de mo4i;
o 1962: cutsemw ban / 21.000 de victime:
o 1970: cutremur America Centrall / 67.000 de victime;
o 1976: cutremur Tangshan (China) / 700.000 de victime:
o 1988: cutremur in Armenia / 25.000 de victime:
o 1990: cutemur Iran / 50.000 de victime.
Cel mai rtspindit model catastrofic are la bazA date stiintific(.
de ultima ortr qi pomesle de la premisa ce la originea cata;lis;ulul
s-ar afla ciocnirea dinte Plrnant
$i
un asteroid gigantic sau o
cometE. Ultimul impact major pare sI s fi produJ in emisfcrr
nordicd a plantei, Artr|fimea valurilor cresc6nd
Elre
Ecuator, undc
ar fi atins 3000 - 40O0 de merri. Mari zone de uscat au fost ingh(irc
{e
a4e sag ulterioa prin modificarea condiliilor climatice, *o!"iit"
de ghefuri. Au aparut sau au disptrrut insule qi poate chiar conti-
nente, murfi s-au scufi.rndat, iar, la mii de kilometi distanta. scoarlil
s-a increqit
lrntu
a da na{terc la noi v6rfi,ui.
practic,
aproape toailt
suprafala Terrei a fost afectatil.
Potrivit calculelor rcferitoar la distanple celor qase planete
xcute in scolut al XMII-lea' s-a constatat cd distanla dinte
"i
f*i
"t
est
prca mare' fapt care sugera existenta unei
-inc5'nedescoperite,
cu o6ita sinnttr inte cea a lui Mlrte. qi
.i. A* celei de-a treia legi, care-i poarti numele, Kepler
is. Arcd din 1597, necesitatea existenlei unei planete pe
xia mentionatit. Aceast?t
prsupunere a fost int'itritn de o
stabilict empiric de astronomii Titius qi Bode, gin
ire.rei:ry
'f"tt-J""e.,
f" i*"f indica! ar ftebui se existe o planeul Agitatia
lumea astronomilor a fost mare' cu atet mai mult cu cit aceeaqi
ufl
"
p"t-i. anticiparea descoperirii
planetei Uranus- Cduttrrile
A-u"'i"t*,uout"
p6nl in anul l80l' cand astronomul Giuseppe
u a"r"op.tit o ,stelutl
' care se deplasa de la o noapte la alta
, sens bine determinat,
pe care a botezat-{ Ceres' A tost clar
noul obiect avea o m\care carrcteristictr mei planete' Curand
ii*"frc s-au complicat' duptr ce, in 1802, astronomul Oibrs
f*.oo"ti, o a doua ptanea micr' pe caf,e a numit-o Pdllas' A
rnrto ua""aou avalanql de descoperiri,
pena in l89l' cind erau
rscuti aproximativ 322 de phaoiz
-nGtromil
fi-au
dat sear; cd au. de-a
{ac9 :u
o,nou6,T-ci:
co.p*l u titti-"fU solar. Nu se qtia numdrul lor, dar o data cu
,ri-tia a$ofotogranei"
expunerile cliqeelor
pentnr campul steleloJ
f iii[e-"il,pt"a;
fost a6t oe des stricate de traictoriile asteroi-
['f.
i"r"*ii"*U, incat acesle planete minorc
i"
ft"!.
"T39
ilriJ ,,o"*-itii
cerului". Deoarece aspecnrl observalional
al
lil"itor otutt"tt
semrna foarte mult cu cel al slelelor (mici puncte
ffiinloJset,
ele au fos ntnnrte asteroizi' adicd
'nsemtnatori
ste-
ona (l9i km). Cateva sute de asteroizi au diametrul mai mare
i6ii i.-, o-'".i mai mulli au dimensiuni cuprinse intre 20 qi
a"-f"- b"..1 au fost cataloga$i d@r 2250 de asteroizi' au fost
G;
;;;-L alte descoperiri, numlru] total al planetoizilor
i-lnl-
"",i-ut ""
up-*imaiie, li ora actual[, intrc 40'000 qi 140'000'
,blot''.
Asteroizii,
numili uneori planetoizi sau planete pitice' se-rotesc
ft iur.rr iout"i"i, ai#iuulli .ub fot-u unei centuri alcrtuite din tei
[tif".
"f"*"
intre orbitele lui Mane qi Jupiter' Cel mai mare dintre
ilroizi
este Cetes
( 1000 km diametru)' dar probabiltatea ca acesta
inEe in, coliziune cu Terra este aprcape nulil DTf^
"."t
T1
hnpunrtori
pot fi amintiti: Pqllas
(6oo.krt)'
Y::iJ1':^:1^:
' l
l 5l
150
fi direct oroooni ar r orect proportlonale
cu mari mea acestuia:
Diametru (m)
Suprafs{a impactului
o capitah de jude(
capitala unei tdri
65
130
26{)
leritoriul unui
520
suprafa(a unei rcgiuni
suprafala unei
liri medii
l 02s
2100
Peninsuler Iberice
4200 jumitatc
din Europa
jumatate
din Asia
8500
17.000 jumetate
din suprafa(a planetei
(irnf<rnl
unci fcgcndc clcne antice,
phaeton
a furat de la tatal
STSTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
a inceput (flcAnd convertirea in sistemul calendaristic actual), pe
16 februarie 3102 i. Chr., ora 02,27 de minute
$i
30 de secunde.
ln respectiva epoce, numitit de indieni caliougam, a avut loc
conjuncjia tuturor planetelor, iar tabelele o consemneazi la fel de
riguros, dupi cum o demonstazi gi calculele modeme. Mai
interesanti qi mai importantit parc descrierea desPds,urdrii fenomenu-
lui, ficuti de astronomii antici. Ei au observat atunci cum, de dupi
discul Soarelui au apirut, una dup[ alta" la foarte scufte intervale
de timp: Satum, Marte, Jupiter,
Si
Mercu!: Dar Venus? S-a crczut
la inceput ctr indienii au facut o eroarE sau au uitat cea mai
strillucitoare planetit de pe cer.
Tinand
cont de meticulozitatea gi
rigumzitatea documentafiei cu
q
acter qtiinfific ce ne-a parvenit
din epoca rcsptivtr, cdt qi de faphrl ctr tablele mentioneazl ctr
toat planetele au fost in conjuncfie, nu rimane decdt o concluzie:
Venus nu se rotea ahrnci pe orbita ce o cunoa$tem astlzi! De altfel,
tabelele Tirvalour nu menlioneaztr deloc Venus, planeta c i$i
glseqte locul firesc in orice alt document ulterior numitelor tabele!
Cazul nu este singular. Un calendar antic descoperit la Boghaz-
Keni, inpirl un numtrr considerabil de stele
$i
planet, dar cu o lipstr
importantil Venus. Deci, acum circa 5000 de ani, babilonienii nu
giau de existenp ei. Tradi{iile vechilor locuitori ai Mexicului
amintesc de un moment de rtrscruce din istoria lor, cdnd marcle
tarpe
de foc,
Quetsalcoad,
a atacat Soarele, rlpind lumina timp de
p6tu zile. Apoi, qarpele s-a transformat intr-o stea strtrlucitoarE,
care, conform descrierilor, nu poate fi alta decat Venus. Aparitia
planetei p orbita cunoscutl in prczent este semnalattr de legende
arb forma rmei comet gi, straniq coincide cu aparitia pe Terra a
rmui adevirat val de zei civilizatori: Viracoch4
Quetzacoad,
Kukul-
kan. Conform unei tradilii amerindiene, prima femeie a umaniti[ii
r fost Ocejona, fiintl venitd de pe Venus, intr-un car rzci strdlucitor
&cdt Soerele. Robert Charroux' afirml cd" la indienii pawnee din
America de Nond, staua diminelii este, dup[ Soare, cea mai
important?t dintre fo4ele cereqti, deoarece ei i-a ofeit Marele Spiit,
Darul Vielii, inslrcinind-o sl-l rlspandeasca pe Terra.
Democrit susline4 dar din p[cate feri a argumenta, cA Venus
ostc o cometil qi nu o planetit. Indigenii din Sarnoa povestesc c5"
fa un moment dat, Venus a ficut o
,garsd
sdlbar'cd', iar chinezii,
Mienii qi alte popoare amintesc de trena de foc care a insofit candva
pltneta. Cassini, Short, Montagne qi alli renumili astronomi au
f. Robert Chalroux: Cartelt tre.7ltului misterios, Editura Elit, Ploiesti.
OS. KUHLEN
Conform estima{iilor fAcute de astronomul polonez J.Gadonski,
urmtrrile rmui eventual
_impact
dintre planeta noastri gi un meteorii
- t
I
-ll
sllrr, Soarclc. carul cu carc acesta strrbatea zilnic bolta cereasci,
dar. ncstiind str-fi struneasci armesarii, acegtia au luat_o razna
inccndiind Cerul si
p5mantul.
Atunci Zeus a intervenit cu trasJeie
sale, distrugdndu-l pe aventurier si salv6nd f"rru.
pr".,lp,lr,anJ
lj
asteroizii au luat nagtere prin dezintegrarea unei planete gi
1in6n<i
cont.ca masa totale a fi-a-gmentelor presupusei planite nu dipiresr"
o mume dm masa PAmantului, inseamni ce dimensiunile aceiteilr
trebuie sI fi fost extrem de reduse. Dezintegrarea ipoteticei planetc
originare, numitA Phaeton, ale clrei cauze sunt incl necunoscutc.
a generat nurneroase specula;ii.
PdnI la sEryitul secolului trecut se credea ctr asteroizii se rotesc
cuminti pe orbitele lor dintrc Jupiter si Marte. Iaet hsa ce in lgglt.
nou-descoperitul .Eros, a pdrtrsit clasicul spaliu atribuit planetoizilor
si, mai mult, s-a apropiat amenin@tor. Ia-22 milioane.ie kilomerrr
de Pemant. In 1933, Amor a ajuns Ia l2 milioane de km. iar Apoll,t
a trecut la 3 milioane km de planeta noastrtr. Recordul este dilinur
de Hetmes (700
m diametru), care, in 1936, s_a apropiat ta OOO.OO0
km, existind toate pnsele ca in viitor djstanta sA scade ta 35a.Ofxr
lsn. In ciuda vidului aparent, traseele cosmice studiate la o scar, ir
timpului corcspunzatoare, sunt destul de aglomerate.
LUCEAFARUL
h nAl a aparut la
paris
Trait, de L'Astronomie Indienn<,.
TIF
d9"l-:l"le przentate
9i
analizate, se num{rt
9i
a;a_nu,
mitele tabele Tirtalour, conform ctrrora, epoca numite caliougant
t52
OS. KUTI I I N
NISTEMI.'L OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 153
semnalat, in secolele XVII si XMII, fdrtr ca mai t6rziu sd le lr,.
contrrmat:l observalia, existnta in apropierea planetei
vecine a ulrrrr
erugmatlc salelit. De asemene4 Velikowsky a ahrmat cI acrrrrr
10.000 de ani,
polul
Nord s afla in insu.la B'affin. iarnamin;t _
rolea injurul unei axe fdri inclinare. ln consecing. climupe i";;"r.,
srrprafati a Terrei prezenta
un aspect aproape tmiform, tx.a
"*....
9" Fe.yu
cnldurg. opo,, Ot spaiiu, qi-a ftrcut ap",if" v;;;r,;,;,;
,
recand. toarte aproape de planeta noastrtr, a provocat un cataclis l
oe man proportti: continente intregi s_au scufundat sau au aDarrl
{in
valun lg
.ocgyelor,
munlii ,-au
frrbqit,
pdd"rit"
J;.;
;i;;,,
de meteon(i
$i
de foc s-a abatut asupra
plmrintului,
iar oolii'si_.rrr
inversat poziliile. FrArnanHrite au durat cateva zile.
_
Platon men(ionezd, citdnd surse egiptene, ci int6lnirea
pdmirr
tului cu Phaeton s-ar fi datorat unei pernrrbalii pf-"t"[,
-i,,,
Velikovsky nu uittr sA se foloseasct de *"*tf ,"Ui-" in irr""r*,.",
sa de a demonsfa prezen{a planetei
Venus pe o noua orbitf. O,r,
poate fi, oa.re, Venus singura vinovattr de pertubatiile
care au afect:rr
Terra in trecutul indepirtat?
NEMESIS
_
-CSrolyn
Shoemaker, specialisti in asteroizi, folosind telescooul
de la Mount Palomar/SUA, a identificat 25 de planetoizi
de mirrr
$.:*iyi
care intersecteazi periodic orbita r.r.*oa. fonrsi, ."n
lorm unei. ipoleze lormulate imprcund cu Eugene, soful ei, specialisl
m geologre,
,iu ei sunl adevdralii vinovqlf,. Avdnd orbite extrcnr
o atungtle. acesti asteroizi nu fac altceva decdt sA smulgtr din
y'vo,r.rrl
Oort,
W
care-l Faverseazi din c6.nd in cdnd, comete *i pf-"t"iri.
generdnd un adev5mt
,,bombardament.. la scare cosmictr, Confornr
teoriei olandezului J.H.Oort, Sistemul Solar este tnvelit cu rtn haknt
au-And raza de aproximativ 15.000 miliarde kilometri, f".-"l,lii,
trilioane de_ comete. DacI prin acest
,Jezervor,. de comete, sau in
aproprerea tul, trece un
,pbiect
.
ce dispune de o masf, si o vitezil
suficientd, stabilitatea sa va fi tulburaut, iar un numtrr apreciabil tlc
componenle isi vor modifica putemic
traiecloriile, apropiindu_se rte
Soare qi prabu5indu-se
evennral pe planetele intitnite'in cale.
' '
Dupa
:1T
aratA Sorin Stefinescu in lucrarea S.fidarea Timpultrt.
asFonomul fuchard Mii er, de la Laboratorul Lawrence Beri<elcy
Calilomia.iSUA, a propus o varianta imbunatatiu
a ipotezei sliii',,
Shoemaker: elementul perturbator
al _l/ora tui dtort este, ir, ,""litor".
o stea, insotitor nevAzut al Soarelui! Miiller a botezai_o Nemesi.i,
dupA numele zeifei grecesti a rizbundrii (conform
tegenae;, ea
,,ii
pcdepse;te pe oameni atunci cdnd se cred prea putemici
Si
prea
'bogalf),
ntxne ce a devenit imediat notoriu. Conform lui M0ller,
Ncmesis este invizibilS, deoarece evolueazi in spatele Soarelui, pe
'o orbit6 foarte alungitn, dar, oricnt de ascunsd ar fi, ea trebuie se-qi
ddeze inh-un fel prezen{a. La s6r;itul anului 1978, specialigtii
americani au echipat un avion Lockheed U2 cu aparaturi speciald
dc investigare a spa{iului extraatrnosferic gi, cu ajutoml lui, au
cfectuat nu mai pu{in de 1 I zboruri, in cadrul unui amplu program
dc cercetare
-stiin1ificd.
S-a urmfuit obtinerea rmor date suplimentare
pivind migcarea Terrei prin mediul electromagnetic difitz
'
rcptezerr-
lat de radialia corespunzitoare celor 2,7 grade Kelvin, care se
prcsupune cd umple uniform intregul spaliu, dovadd, d]rpa unli
iavanli, a marii explozii initiale in urma cdreia s-a format Universul.
Rezultatele experimennrlui au oferit' insr" cateva surprize ma-
jorc. Mai intai, radialia cercetag nu era uniform;" ci aproary
uniforma. Intensitatea ei cregte lent
9i
continuu, atingind un maxim
ln directia constelatiei Leul,
9i
descreqt spre un rninim in direclia
diamenal opustr, spre Vlnitor. Analiza datelor obtinute a dus la
concluzia ci fenomenul nu este, totui, o caracteristicd a Universului
luat in ansamblu. Aceasti variatie de intensitate, orientat?i dupe o
rnume direclie, reprezinti mai degrabl o migcare a Pdmdnhrlui in
rcnsul respectiv. Dar cum planeta noastrtr face parte din Sistemul
Solar, inseamni cd tot ansamblul se indreapcl spre constelatia Leul
cu circa 400 krn/s. Conform profesorului Harrison de la Universi
tatea din Massachusetts, fenomenul de deplasare spre centrul gala-
xiei nu poate fi datorat decat existentei unui obiect cosmic ce
ovolueazl in apropierea Soarelui, dar care nu a fost incl identificat.
Era, practic, singura ipotezi rnmasl in picioare, ce explica valoarea
rcceleratiei deplas5rii
(cu doui ordine de mdrime mai mult decat
ganereazf campul gpvitafional al Cdii Lactee), valoare ce ar co-
-spunde
inlluenlei rmei stele de aceeaqi mastr cu Soarele, dar situatli
la o distang de 1000 de ori mai mare decdt cea carc ne spartr de
lstul central. AdmiFnd c[ acest inso{itor ar evolua pe o o6itjt
circulard,'atunci
perioada de revolulie ar fi de aproximativ 10.000
mi.
Faph. cI Soarele ar putea face parte dintr-un sistem solar
dublu, nu constituie - din punct de vedere asfronomic - nimic
[ormal, deoarece printre a;trii aflali la maximum 35 de ani-luminl
tn
jurul nosftr, 50"/o formeazA sisteme duble. Exis6 chiar grupdri
& tei sau patru stele, dar numtrrul acestora este mult mai redus.
I
155
t54
OS. KUHLIIN
IISTEMIJL
OCIJLT DE DOMINARE A LUMII
Ceea ce surprinde este incapacitatea plmintenilor de a fi observat
sau mtrcar de a fi intuit existenta companionului solar. Ipotezclr
privind natura hi Nemesis oscileazi inte astru cu masritudine l0
(luminozitate
de un miliard de ori inferioard Soarelui):; pidca albn
cristalizatn, a ctrrei temperahfa nu deptr$e$t 1000 de grade lu
suprafa(I; o piticf, ro$ie cu masa 0,1 din cea a Soarelui: o slca
neutronicd sau chiar o gaur[ neagrt. ln ultimele doul variante, ar
trebui str se admit cA obiech. ceresc respectiv s-a alaturat Soarehrl
venind dintr-o altd zorrl a Universrlui qi, descriind o hiperboh, sc
va pierde in spaliu pentu totdeauna, dupd ce ne-a insolit cdteva
mii de ani.
. in celelalte cazuri, este foarte posibil ca nevIzutul nostru tovar?tl
se se roteasca pe o eliptici, inn-un plan foarte apropiat de al elipticil
;i
astfel si introduct pertubatii importante in mersul planetebr.
Aparent, miqcarea lor nu a suferit weo modificare sensibili in
decursul mileniilor, dar, mai derrreme sau mai tArzirr dacl
pitica
ropie existtr qi se rotegte pe o traiectorie in jurul
Sistemului Solrrr.
influen(a sa pe termen lung asupra stabilif$i planetare va slir;r
prin a fi detectati. In ceea ce priveste Terrd, efectele observate pc
perioade mari de timp s-ar traduce prin importante varialii clima-
terice, cici orice modificare a Faiectoriei in jurul
Soarelui afecteaza
bilanpl termodinamic dintre P4manl Soare
5i Cosmos.
pentnr
Miiller. c5ruia i s-au altturat alti doi cerce0ltori. Marc Davis si
picr
Hut Soarele face parte dinE-un sistem stelar dublu. Nevezutul
companion, trecand prin Norul Oort, provoac5 bulversarea acestuia,
declanqind, timp de un milion de ani, un distirgdtor bombardamenr
de comet qi asteroizi. Consecinlele ar fi puzderia craterelor de pc
suprafata planetelor firi atmosferl si modificArile catastrofale ilc
datelor climatice si geologice cuoscute pe Terra la un moment dal.
Ultima dovadi adus! de Miiller, in 1987, in favoarea iDotezci
sale este vechimea aga-numitei clase H de meteoriti condritici.
grupe caracterizatA printr-un mare continut de fier. Cercetarilc
des{A;urate de Miiller imprerml cu Saul Perlmutter indicd o
peri-
odicitate in aparilia lor, care coincide ca momentele ixtiritiit,r.
masiie. Cav"a ar putea fi mulfimea de comete ce Faverseazil
centura de asteroizi, aceleasi comete care, lovind
pdmdntul,
dc-
clangeazi modifrcdrile de climi provocatoare a extincliilor in masll.
Tot ele se afltr si la originea inverstrrilor cAmpului magnetic terestnr,
ftecvenla acestora suprapudndu-se cu cea a marilor extinctii dc
flore si fauni. B.Glass gi B.C.Heazen, paleologi la Universitarcrr
Columbia,
SUA, au descoperit
pe fundul Oceanului Indian' intre
Java si Australia. dovezi privind un impact meteori-tic
pettt"$
Tu.'
?00.000 ae ani. S-a estimat ca planetoidul avea dlmnsrunl relaDv
nodest
(300 m diametru
;i
150 milioane de-tone),'dar caderca sa
p8rc sA fi declansat ultima schimbare de sens a campulul
gmmag-
nctic.
"-"-Corrfo.-
ultimelor calcule, orbita lui Nemesrs ar rebui str aib5
&"ti;
;; de 100.000 UA, dar deoarece inctr nu a fost identi-
ficati. se
presupune ca dimensiunile
qi luminozitatea, sa-sunt extrem
dc mici. ln
przent, Carl Pennypacker utjlizf,azA la tJerkeley un
f,i"*to
""Li""i
cuplat la un ciiculator
penru a umdri continuu
bolta clreasca, in tntativa de a o localiza prmtre cer apmxfirauv
i.000 de candidali
posibili. Un rczultat pozitiv ar.rcprczenta
.con-
fimrarca unor ipoteze considerate simple speculaF
EI
ar moolnca
datele de aplicare a teoriei lui Darwin'
--fr"tati'^tofogice
chino-tibetane antice precizeaza c6
"Tiaha
aste una din cele i2 de stele nefaste, desemnatd si
ca
lilu!1ves;
ii*[i"^"
i tt""utor al Pdmannrlui
"' In I 882, ginditonrl-asiatic
iirft *" Morya' bazindu-se
pe scrieri extrem de vechi' nota
urrnebarele: ,Jn
spatele planetei Jupiter existd,o stea-rege.Pe car:
nici un muritor n-4 vdzul-o incd in acest ciclu cosmrc' ;t
esle ae
;;; d" ;; mai mare decdt Jupiter. Perurbatiile violente,si
-chia1.
DalL ro$ie ce-i intrigd pe cercetdtoi,
-este
datoratd atdt deplasdii
'it
ti-iiTuewei
aistii stele-rege' ln poziTia pe care
2
ye.
i:l
momentul de
fald
in sPaliu' oicAt de micd ar pdrea' substanlete
'memlice
ce o'compttn in cea mai mare
Parte
exPandeazd Si'
treptat'
se transhrmd in
fluide
gazoase"'
DeJcrierile seamana, in mod straniu, cu cele mai recente ipoteze
si descoperii stiintifice
rcferitoarc la Nemesis si la efectele-ei asupra
;iJ;;i"i solar. Se pune ahrnci intebarca: daca perioada de aparifie
a enignraticei
stele;ste atit de lungl' incat nici
.T
-ult:t -1u.1
vlzut-o in acest ciclq czlre est sursa informatiilor exlstente n
vcchile scrieri?
ERUPTII \{'LCANICE
Posibilitatea distrugerii unei civilizatii infloritoarc
9i
-a
unej
colturi uvurr*t"
printr-o erup1ie ltlcanictr este, in geneml' in mod
i"irrstin*,, t .".tta
"u
vederea. IatS insd cdteva exemple' carc arag
ifiti
-lt"at
".
htente ale planetei, precum gi impactul erupfiilor
tsuDra unor civiliza$i din trecutul relativ recent:
'in
1383, duptr o perioadi de doutr sute de ani de inactiYitate'
157 156
OS. KTJHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
i
I
eruplia vulcanului Krakatau a disnus Z3 dintr-o insultr aflati i|l
vecinatatea Sumatei
fi
a provocat pierderea a 36.000 de vicli
omeneqti, in porturile Telok-Betong, Batam, Anjer gi Tjering, ca
ufirurre a prcducerii unor valuri inalte de 35 de meti. Explozia
prcvocattr de erup1ie a fost auzict de locuitorii celeilalte emisferc,
zgomoh.rl produs inconjur6nd de trei ori PAmentul. Cele 18 milioanc
mr de lav[, impreuntr cu 36 trilioane kilograme de cenugtr ]ulcanici,
reprezintt, probabil, unul din cele mai mari cataclisme geologicc
din istoria omenirii.
Unii vulcani nu au dat semne de activitate pe tot timpul
existentei lor, ceea ce a ficut ca surpriza erupliei sA-i prindE total
nepregati pe oameni. Astfel, erupfia Mount Lemington-ului din
Iran s-a soldat in anul 1950, cu 3000 de victime, in timp ce erup(il
rulcanului Puyehue din Chile, de la 27 mai 1960, a ucis sau a rtrnit
circa 5000 de oameni. in l9tZ, a dat semne de via{I vulcanul
Katmai din Alaska, considerat stins secole de-a rindul, astfel incirr
localnicii uitaseri complet cA este, de fapt, un I'ulcan. Dinh-o data
s-a f?lcut auzit, crand afactiva zond turisticd a Vdii celor o mit
de
fumui,
dupe ce a aruncat atata bva, incat rm oraq de mlrimcrr
Parisului ar fi putut fi acoperit cu un strat inalt de 30 de metri.
In 1956, in Karnciatka, a inceput pe neasJeptate sa arunce lavil
vulcanici demult-stinsul Bezimianiia (far5^ndme), pdnt la 50 <Jc
lan in jur.
O suprafap de 1500 de kmz de p6dure,
aflalA irr
imprejurimile vulcanului, a fost rasd de pe suprafata pdmantului, cir
sub efectele unei bombe nucleare, iar stinci grele au zburat panll
la 4 krn depdrtare.
Nici despre Vezuviu nu mai credea nimeni ctr ar mai pulcir
avea activitate vulcanica. in craterul lui, decorat cu o bogutt
vegetatie, erau organizaie petreceri
!i
tot acolo i5i ridicaser5 tabiirrr
rAscu.lafi lui Spartacus. A venit apni anul 79, cu distrugerea orasclrrr
Pomprii, Herculanum gi Stabie, ascrmse aproape 2000 de ani sub o
crustil groasi de lavd, oraqe ldsate pradE uit?lrii qi care ar fi rinras
necunoscute, dac[ nu ar fi fost memoria pioasd a lui Plinius ccl
Tandr fali de rmchiul s5u, omul plin de curiozitate giinfifici, cc
Si-a
gitsit moartea in timp ce observa erupfia.
La 8 mai 1902, a fost suficient un minut pentru ca infloritonrl
oras Saint-Pierre din Martinica, str fie distrus complet de lavrl
arzinde qi de ploaia de cenqi a vulcanului Mont Pele, care, irr
combinajie at gazele sufocante ce au incendiat oras.ul
Si
corAbiilc
din po4 au pricinuit moartea a 30.000 de oameni.
ln esenli, oricare din aceste mari eruplii ar fi fost capabili si
distrugd, intr-un timp extrem de rcdus, datori9t emanatiilor & gaze
aprinse sau a ploii de cenu$5, aqezfti foarte dense. Asemenea
oatastrofe, cu tot caractruI lor infrico$tor, nu pot conduce, ins5,
la afectarca srioase a civilizafiilor care deptrlesc nivelul unor
dezvoltdri locale. ln orice caz, posibilitatea unei catastrofe vulcanice,
in stare s[ nimiceasce o civiliza{ie sau mtrczu centrul ei, este foarte
realtr, cu atet mai mult, cu cat centrle de civilizalie cdutau, din
diverse motive. tocmai aceste zone vulcanice. Principalele motive
ar putea fi prezenta izvozrelor termale qi fertilitatea extraordinard a
solului acoperit cu lavtr. Asociatia Intema{ionald de Vulcanologie a
elaborat un catalog al zonelor cu vulcani din lume. Astfel, pind in
anul 1960, au fost depistate ll zone, ce tot^lizat 432 de vulcani.
S-a estimat c5, in total, aproximativ 800 de vulcani amenin{A in
viitor omenirea
Si
descoperirea altora nu este exclusS.
Atentia atlantologilor se concentreaztr asupra regiunilor vul-
canice, unde sunt clutate vestigiile agezdrilor distruse ale legendarei
Atlantide. Unul din aceste locuri est coarvl atlantictr central5, ce
concorda, din punct de vedere geogitfic, cu cele mai frecvente
informalii referitoare la capitala atlanlilor
(/a vest de Coloanele lui
Herakles), indic6n4 prin relieful sdu, faptul c5, in umtr cu aproxi-
mativ 12.000 de ani, virfirrile ei ar fi putut constitui sistemul insular
din Atlanticul Central. In respectiva zontr sunt concentrati 6l de
wlcani activi. in urma mdsudtorilor s-a constatat cd intensitatea
cildurii pdmAnhrtui este mai mare
9i
cI flrndul mdrii prezinti cele
mai mari anomalii cunoscute pand in prezent.
Un alt loc unde eruptia vulcanicd a distrus o civilizatie ste
Marea Egee. in urmi cu 3400 de ani, vulcanul Santorin a revarsat
un s.uvoi de lavd, din care a rez\lt^t un sfat gros de 30-40 m de
piad ponce. ln locul unde s afla insula Stronghili, a aP5rut rm
cratr \.ulcanic cam de 40 de ori mai marc decat cratenrl rezultat
dupi eruplia vulcanului Krakatau, fapt care vorbelte de la sine
despre fo4a eruptiei. Valuri nimicitoare de ip tsunami au avariat
grav, in jurul anului 1500 i. Chr., oraqele miceniene de p coastele
Cretei, devast6nd litoralul Marii Egee. Prof Galaropoulos considerd
c[ insula Stronghili a fost, de fapt, locul unde s-a dezvoltat
civilizatia atlant?t, deoarece Herakles qi-a desfdqurat activitatea in
Pcloponez, iar coloanele lui Hercule ar fi fost, in realitate, cele doutr
copuri ale litoralului sudic: Maleas gi Matapan (Iainaron)' a cdrui
ocolfue a fost socotite in antichitate o foarte dificili performanil
mutici-
158
OS. KTJHLEN
SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
astonaulii de pe Apollo 12 au fost in stare s5-l identifice, a fost
straniul fenomen al ,,apelor decoloratC' de l6ng[ Bahama Banks.
Largile {nqii din acest material, cu coeficient de rfraclie foarte
marE, au fost explicate teoretic prin agitarea firndului mamos de
cltre pegi, curenli mareici etc., ceea ce, din plcate, nu poatejustifica
prsistnta lor prelungiti, luminozitatea sau faptul ca stmt inconju-
rate de un fel de
-halou,
care sugereaza un fenomen electric sau un
cimp magnetic. In legrturI cu anomaliile elect-omagnetice ce se
manifesta in zona po(ilor hiperspaliale, doctorul Valentine rcla-
EazA: ,,Busolele se rotesc inexplicabil in anumite momente
$i
ln
anumite zone. Am
fost
martor la un asemeneq eveniment straniu
in apropiere de regiunea Moselle, unde apele erau addnci. Uneoi,
o disfuncSiomlinte a busolelor magneticd
li
giroscopicit poate
prevesti o ciudatd experienld in care, in condiSii de calm atmosfeic
absolut,
ldrd
ceald sau alte aberalii meteorologice, orizontul, soa-
rele squ alte repere importante pot dispdrea din cimpul vizuol al
unei nave- Se
Stie
despre dispailia unor nave sau aeronave, uneb
de dimerciuni considerabile. E de ajuns sd spunem cd astfel de
evenimente ar putea sd nu
/ie
total disjuncte de o stare de insta-
bilitate magneticd relativd centratd tn insule. Dacd o$a
qr
sta
lucruile, ceea ce este destul de probabil, rezultd cd existd o
conexiune cu activitotea seismicd, care akcteazd sistemul intorto-
cheat de
Ialii
din zona Bahamas" .
Unele descoperiri de ordin arheologic qi geologic oferi indicii
care atest?t producerea inverstrrii polilor magnetici ai P[m6ntului in
trecutul indepfttat. Astfel, pe tavanul mormantului arhitectului Sen-
mout, car a trlit in timpul domniei lui HatshePsout, dinastia a
XMII-a, in urml cu circa 3500 ani, arheologii au descoperit doud
interesante hd4i cereqti: una dintre ele prezint?l bolta in coordonate
normale, in timp ce pe cealalti, estul
!i
vestul sunt inversate! Dupe
cum arattr Sorin
$tefdnescu
in lucrarea Sfdarea Timpului\
,
degi unii
cercetdtori afirm[ cd necunoscutul decorator n-a fdcut decit un
exces de fantezie, in mai multe regiuni ale globului, geologii au
glsit lavtr polarizatn il sens opus decat in mod obiqnuit, ca qi cum
eruptia respectivd s-ar fi petrecut intr-un moment in care c6mpul
magnetic local era rtrstumat.
Toate aceste teorii, care depdqesc cadrul general al speculaliilor
torctice, ne relev5, prinne altele, gi extraordinara fragilitate a
lntregii existente a civilizaliei urnane, care, in pofida remarcabilului
progres tehnico-Etiin(ific actual, nu poate asigura un grad suficient
159
ACTIVITATEA TAIFUNURILOR
De asemenea, se iau puqin in considerare efectele unui posibil
taifun. deti bitantul seu energetic este fantastic: el reprezin0t. pe
secundl, fo4a a tei bombe atomice de calibru mijlociu. Energia
legajatl
de un uragan putemic este egaltr cu energia cuprins[ in
bombele nuclearc de 10.000 de megatone
li
poate disloca 2-3
miliarde de tone de ape. Explozia bombei termonucleare din Bikini
a ridicat spre cer,doar,' l0 milioane tone de aptr. in timpul celui
mai mare taifim ctmoscut panA:rcum, qlre
s-a abtrtut in anul l7g0
asupra irsulelor din vesh:l Indiei, au murit 20.000 de oameni. iar
duptr uraganul carc a bdnhrit in anul 1938 pe coastele Noii Alglii,
amiralitatea a dat un deqt prin care se anula valabilitatea hA4ilor
exrstente pentu acea mn^ a litoralului, deoarece sut de kilometri
de prm qi-au schimbat infAli;area, in snsul adeverat al cuv6ntului.
INVERSAR,EA CAMPULUI MAGNETIC AL
PAMANTULUI
O teorie pulin luatt in considerare este cea sustinuE de doctorul
Valentine, rcferitoare la influenla factorului magnetic in schimbirile
cataclismice. Acest factor nu ar nimic comun cu teoria coliziunilor
mecanice sau astsonomice, cu corpuri sau materie strtintr, de orice
fel. Ea se referl mai cund la ajustarca periodicI a polaritn{ii
P[mantului, ce afe,c/d;azA in secundar migcarea sa de rotatie sau
o6ita solara. Anomaliile cimpului magnetic din sistemu.l nostru
solar, fie ele ciclice sau sporadice, ar putea constitui, cu siguran(i,
avertismente precataclismice. Faza inifial[ a condilionarii,lare ar
anunta rul asemenea eveniment cosmic ar fi reflectati, dupi toate
probabilitllile, intr-{ discrepanF tot mai mare inte poziliile geo-
grafice ale polilor teregtri de rotalie gi cei rnagnetici.
pe
mdsurtr ce
aceasct difercn1tr strnre$e (ceea ce se inempld in momennrl de fap),
solicittrrile magnetice se pot acumula pdntr la un punct dismpiiv,
urmat brusc de o reajustare polari compensatorie. Aceste modificdri
ar provoca, far[ discufie, transformilri catastrofale ale scoadei te-
rest-e. Cele patru glaci4iuni survenite la intervale de timp regulate,
descrescetoarc, in timpul Pleistocenului, ar putea indica o anumc
periodicitate pentsu asemenea evenimente violente.
Doctorul Valentine sugereaza ct deplasarea qi inversarea polilor
s-ar puta datora tensiunilor gi diferenlelor de potnlial magnetic
acumulate in cadml rurui generator gigantic:
p[mantul
insugi.Ana-
lizSnd unele fenomene magnetice din prczent" aparent inexpiicabilc.
el aratlt cd ultimul semn distinctiv de pe suprafala planetei, pe carc
l, Sorin
Stefdnescu:
Sfdarea Tinpului, Editura zona, Bucutetti, 1992.
nll
I
l 6l 160
SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Alternativa 2: Construirea unor uriase orase subpdmantene'
auto-aprovizionate, unde ,,elita"
socieuilii ar putea fi evacuatil qi
rlrrde ar putea Eei panl cand viata pe Pdmant va fi din nou posibil[.
Alternativr 3: Colonizarea unei alte planete, de exemplu Mane.
Alternativa I a fost declaract ulterior prea periculoasd qi a fost
inllturati din program, dar celelalte dou[ altemative au fost puse
in aplicare. Conform unor surse ce au dorit sl-gi pestreze anoni-
rnatul, au fost constmite 75 de oraqe subpf,mantene, dintre care 65
pe continentul nord-american, unul in Alpii elvelieni, unul in
Transvaal, Africa de Sud
;i
Pine Gcp in Australia. Printre oraqele
subterane americane se numtrra bazele Dulce Base, New Mexico;
Area 51, Groom Lake, Nevada; Country-Club, Maryland
;i
Los
,4/arros, supranumit Dreamland, in Califomia, unde s-au efectual
9i
zboruri-test ale unor aparate de zbor ce frrnclioneazl pe principiul
antigravitafiei. Surse neofrciale au aratat cd baza militarl a Armatei
australiene a aerului, Pine Gap, adiposteste o constructie subterana
aflatil la o addncime de circa 13 km, care este dotacl cu posibilit tli
'proprii de cultivare a legumelor
Si
fructelor
9i
se alimenteazl din
lacuri subterane.
Altemativa 3 a fttst initiat.it ln anul 1959
9i
a debutat prin
construirea de aparate de zbor duptr planurile capturate in timpul
celui de-al doilea rdzboi mondial, din Germania. Este vorba de
tehnologia Vrill, ce utilizeazd pentru propulsie sisteme energetice
rzonante. Paralel cu programul spafial public a- fost ini{iat
9i
tm
proiect secrct, de cercetare a suprafetei Lunii' IncepAnd cu anul
1960, s-a pus problema realizArii a doutr baze lunare, una de cdtre
rusj si
alta de ctrhe americani, care au fost numite ,,Baza
lui
Arhimede" qi
,,Baza
lui Cassini", duptr craterele in care au fost
ridicate. Bazele de pe LunI au fost concepute ca puncte d sprijin
in clhtoriile spre Marte. Cercetirile realizte de cltre sondele
cosmice au artrtat cI atrnosfera planetei Marte contin oxigen intr-o
propo4ie suficienE penhu mentinerea viefii, insi rezultatele nu aL
fost fdcute publice.
La22 rnai 1962, a fost trimisd prima nava cu echipaj uman pe
Marte. Aterizarea gi zborul deasupra planetei au fost filmate, iar in
1977 o copie a lllmului a ajuns la renumitul radioasnonom Sir
William Ballantine. inainte de a discuta cu managerul unui cotidian
intemational despre mediatizarea acestui film, el
Si-a
pierdut viala
intr-un ..accidenf'de automobil. Cu toate acestea, filmul a fost
difuzat in cele din urma, de canalul englez ,,Scepter
TV", degi s-au
primit mai multe telefoane care ameninlau ca ii va fi retrastr licenla
OS, KUHLEN
de proteclie impotriva eveirimenlelor de tip catastsofic. C:re ar fi in
aceste condifii alternativele menite sa asilrre pe.prnrar.a
"i*ii
r^,
planeta noasti? O imaglne sumarl, dar- edific",;, ;t ;;*
suotrnrelea aspedelor vizale, cat si pentu exemplificarea implicdrir
Pirarnidei
$ulte
in tratarea probiemelor
a"
""."t
g*-
n"J
"f."1
Iucrara scnitorului lrslie Watkins, la care mA voi referi in continuarl.
C) ALTERNATI VE
PENTRU
SUPRAVI ETUI RE
Ahemativa 3 reprezintL titlul unui volum apdrut in Anelia- sun
T*"4!*
scriitonrlui qi publicistului
Leslie Witkins, care
-a
colcc
ponat
indicii reale, provenind
din medii diverse, ale unor relarirr
dintre cele mai uimitoare, f{cute de cosmonau{i, oameri O"
iiii"t,r
si poJiticieni
din America qi Europa. Desi autorul admile cA afiF
matflle sale pot fi puse sub semnul intrebtrrii, el le conferd o mare
dozi de veridicitate, dar, din ptrcate, in momentul in care incearct
sa stabileasci adeviralii responsabili din spatele .esp.ctl""fui piar,
rtmane prizonier concepliei echilibrului di fo4e, .ri6nd .l ufir_"
'9.nltqtT
manipulatorilor si preciz6nd
doar faptul c, proiectul
esrc
dus la indeplinire de un Comitet
politic.
ce isi are canierul general
la Geneva.
In anul 1957, cu prilejul unei int6lniri a oamenilor de stiin0 cc
s-a destasurat in Huntsville/Alabama.
s_a
4juns la concluzia cd- in
cursul urmatoarelor secole, datorita efectllor potufrii, viata'nc
ptrmant nu va mai fi posibill.
Dr. Carl cerstein i p-gri-ijn
ri.l
:1
pglr1reu
arnosferei superioare
Si
sutele de
-iliurai
O. ton. O"
groxld de carbon. adunate acolo, pot avea urmtrri catastrofale panl
la s6rsitul secolului-
in ce. ne priveqte, nu vom incerca sA demonsHm existenta unor
anume planuri sau sa comentez viabilitatea unor argumenre, ;i doar
s5 evidenfiem posibitititlile
de supraviejuire ut. *i,."ifoi irr
"u^i
uner catastrofe planetare. Ca urmare a sesizlrii ameninttrrii orovo_
cate de poluarc, a fost elaborat rm plan, in trei uarianie, ai ca-i
scop principal il constituie perpetuarea
civitizaliei in caz'Oe amc-
nm(are cu disparilia, iar aducerea sa la cunostinta opiniei oublice a
fost
.fdcuta
de c61iva temerari cu pretut vi;fii. il ;;;6,
il;"'i
cuprindea tei solulii:
Alternrtiva l: Detonarea unui corp exploziv in stratosferal,
pentru a da posibilitatea
bioxidului de carbon si fie degajat ar spaliui
cosmrc.
OS. KUHLEN
in cazul in car va dezbate acest subiecL Realizat din cabina
pilotului, filmul contine imagini sumarc ale instrumentelor de bord,
care ardtau presiunea exterioaril de 700 mb
fi
temperatura de 4"C.
PiloJii, ale cilror voci $mt ArcgisEate, strigf, printe altele:
,Este
22
mai 1962, suntem pe Mafte
Si
avem aer!"
Altemativa 3, gigantic proiect spafial al colabortrrii sovieto-
americane, supervizat de Piramida OcultI, activitate secretil nein-
scristr in nici un protocol diplomatic, este o operatiune care a fost
realizati cu pretul unor mari atrocitali
fi
a dezinformdrii pe planuri
multiple. In primul ren4 este vorba de t?icerea impusd cosrno-
naufilor cu privire la existenla rmor baze pimantene pe Lrmd qi la
pmvenienta aqa-ziselor OZN-uri. Comitetul de coordonare era
format din opt ru;i gi opt americani, care i_si asumau gezidenfia
prin rotafie. Datorittr unor oameni ce
Si-au
asimat riscul gi au cllcat
interdictia titcerii, unele date au reuqit sd fie difizate in presa.
Transpunerca in practictr a proiectului Altemativa 3 demonstazi
at6t existenla unei puteri dincolo de cele rccruoscute oficial, cat
;i
interesul acesteia in menlinerea aparentei asa-numitului
,,rAzboi
rece" dinte SUA qi URSS. Despre istoricul alternativei, dr.Gerstein
a ftcut urmebarcle preciztrri:
,,In zonele cele mai sdrace ale Pdmdnului, populasia va
f
nevoitd sd-fi reducd nivelul de trai Ia cea mai de
jos
treoptd
posibiw. Ajutoarele alimentare gi
fnanciare,
oricdt de geneftMse
ar
f,
nu wr putea reotva situalia. Chiar dacd se va modiJica
clima, mqi mult sau mai pllin, tehnica in agriaiturd nu va reu;i
sd ridice nivelul de trai la standardul preconizat pentru ydrile mai
ptSin dezwltate. Probkma populayiei se va remlva de la sine, itrsd
in maniera cea mai nepldcutd.
In 1957, am dezvdluit prognozele la o confeinld in Hunwille,
Alabama. Acela afost momenfii in care au inceptt sd se gdndeascd
serios la cele trei altcrnative, &ryd ce le--am spus cd noi suntem
cei ce vom ucide aceastd planetd. Oamenii au giut
de secole cd
pdmAntul este tnconjurat de atmoskrd, pe care o credeau veinicd.
$i
asfel au
tdcut
pret multe abururi. Mult prea multe, iar acum
este prea tdtziu. Am creat o serd in
jurul
lumii noastre, o serd de
dioxid de carbon. Radialiile solare an lungime de undd scurtd vor
trece pin acest strat, precam trec pin orice perete de serd. Doar
cdldura va rdmdne in interiorul acestei sere uria$e. Aveti idee ce
cantitate de CO2 aruncdm in atmosferd? Aproape 360 bilioqne de
tone in ultima sutd de ani
$i
tonele acestea ajunse sus, au rdmas
SISTEMIJL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMII
163
162
acolo ti
rdman in continuare- Caricatui umbne' cgta suntem' l4
dasi siama cd sun@m propiii no$tri cdldi, cd simplul lapt
cd vrem
sd mirosim
fumos
duce Ia distrugerea
propiei pla11tel,
- ^
Astu o ;d devenim: un uias anmagazinator de cdldfid! Concret'
goselele, clddiile din cdrdmizi, toate r-elin cdldura' Apoi s.unt
elimindri imense de cdldurd provenite din industrie' transporatl'
sisteme de tncdbire. Realizali cd New York-ul elibereazd de
sapte
ori mai multii cdldurd decAt pimette de la soare?
Si
vd imaginali
cd toatd aceastd cdldurd e
linutd Prizonierd
in
qtmoslerd de sera
De care singui ne-am Jdcut--o?
Lumea va deveni din ce in ce mai
'lierbinle,
p:And va ajunge ca planeta Venus N--a5
Putea
sd vd
'pr"rEo
iArd se vo'aiuige la asta. dar mi"e teamd cii va
Ji
mai
'r*ii"
a"ra, ne a;tePtd;.
$i
cdnd se va intdmpla' Polul Nord si
P\ful Sud uor deveni Ia
fel
de
fierbinli
ca tropicele
^'eL
Cl,:!-
nu mai vorbim de resul Pdmdnului! Yialo nu va mat
Jtr
posDua
nici Dentru insecte. Tot ce existd acum, toatd vegetalia aceasta
*p"rbd, ,, va
f
decAt o masd arsit'
'
Acum 20 dL ani, torul era teoretic' Alternativa I si
altemativa
2
";;;
d"-- drepni nebunesti. Doamne, ce naivi eram! Ideea de
bazd a alrernar[vei I era similard cu gestul de q
ary1ca pi1tr1
tntr-un geam -
geamul unei sere' evidenl' crednd astJel spafit de
"it^iroi
a cdtdirii. Era vorba de un soi de homui in ceL dacd
i"""png comparatia asta. Aceastd solt4ie ar
fi
necesitat scdderea
drastici a elimindii CO2 in atmosferd, ceea ce ar
fi
insemnat-o
reducere substanSiald a nivelului de trai' Un singur exemplu:
interzicelea autovehiatlelor'
Exista un
Program
imens de-inter'
*"i.
p"
de altd porte, terenui imense ar
f
trebuit poptlate cu
ig"io1i" p"rt u a absorbi o parte
lin
gaz' ln
ff
,mtul
ar
f fosl
re"zonabit. Poae ca am
f
rerl$it sd
facem
respectivele sacrirtcii' dar
Dracticarea hortuilor in slratul de COz avea un eJecl seafidar'
'O
datd cu cdldura, pin acele gduri
Pierdeam
ii
cantitdli imense
de ozon
Si
rdmdneam
/drd Proteclie
in
fala
razelor ultraviolete'
Astfe!, din cauza pericolelor si
a greutdtilor inswmontabile'
alter-
nativa I a
fost
relrasd. A urmal alternativa 2' Din punctul meu de
vedere, eri mult mai nebuneascd decdt altemativa l'
Aitertativa 2 ar
f
presupns selecyia oamenilor d?d
:nbni.
^riipi,t"
si
transporai ior in'subterane' Tot atunci a
fost
lansatd
ii.i
"tiiaai
iamenilor obilrnuifi ca sclavi
Pentru
muncd' Ei vor
fi tratali chirurgical Si
pin procedee chimice' asfel incdt-sd accepte
'noi
io, dimeisiune.'Cel
care a initiat acest plan a
fost
o mare
164
OS. KUMEN
SISTEMTJL OCULT DE DOMINART A LUMII
tr#tr:ii{g;trM
iz*l,Y;y,-W
j*jr;:r:"':r7^?!ry;i::t::
dacit
_inteteseli,
a.f iilir"rtrlilt'
tn ultimul refugtu.
Nu
stiu
ff
y;[;;;;
; ;;
;
!; ;:,tr
:f
;fl:^t tr'i,{ffi
!!i;
165
."*lffiiT",filfill"ir,YT
ra originea
ei
evorulia
vielii,
mtrnuriilor
istorice,
*li#
#.lill1-T*um
$i
tratarea
seiectiue
"
eronate
asupra
isto;;;;;iffil':'
^1-TPunerea
unei versiuni
oficiale
s.t3'-.q
"p,*
" "lliprii"i
i'!ffi
*' :ffi
ffi Hf f ffi,i
renru
combaterea
acestei
ittrl
lumintr
a unei
';;i;;
"#l'::-j:"T"
-qi
in scopul
aducerii
la
este absolut
n.".*J'
,i"i,i,T^1t_"te
adeverah
isiorie
a umanititii
contrazic
in
-od-
ft";;r,';ffi:3
-
lar8tr a tuhror
aspectelor
ce
de vedere
s.-ina
"?"lt
ri
",rii^tj5f ,"*t"*tg
lor' punitul
oficial
istorice
disidente
;"-d;;'"il'"-^"i:rdrat'
prczentarea
mdmriilor
orerit qansa
'.."a,,bLilffiffJffit#'i5:
trecutului
$i
ne
d)
MAnTuRI I
I STORI CE
DI SI DENTE
in- nesffqita
curgerc
a tim
succeoat
pe suprafap
"**tuil3i1-ln!marate
civilizalii
s-au
le-au
lesat
-.#rit"-*"i#i|^t:
,Tl-
*tl" rnateriale
pe care
de mediu:
metalele;;'f"J#S::
i?*t ?t"
actiunea
factorilor
au fo-st ercdate
d";;-;#5'
adunle
din ctrr{midr
sau beton
h'ansformat
in
"t
ur#. iriLf#.:-rar
|.mnul.-a
.putrezit
sau s-a
iffi L:*pfr
fr',rsH##T*i}#{fu
rj*:
In cele ce umeaz5
vom incr
carc. sr sprijine
*;r"
"',li"ro'"illilY-
Y
-d*:t
o.serie
de dovezi
,""fl;:,tltxg#r"u*,x,rn$*"S,::t"\f
i;T'ffiH:.'trttf;,T':-1rio'a"aig"o,u,.u?!..1i
dovezirormareriare.*,"-*Lj",T.[3??,"#l"TJ:#ff
.;
p-fu!1 a intregului edificiu teoretic. Ceea ce ei nu cunosc est
tocmai fapnrl ctr aceasut atitudine este hcurajatt de o anumig
suprastruchftr de putere, orice abatere fiind sever pedepsidf.
De
aceea, mai intotdeauna, riscul a fost asumat cu cutezanli, doar de
aceig
gare au fost considerati a fi niSte simpfi amatori,' aeii, ori"
curaJut-
$l
persvercqa
de care au dat dovadr, au rcusit sf, sc;ata
la lumina bcmai aspectele esentiale.
Dovezile la
que
rzom face referirc in continuare vor cuprinde
*.:pTq extrem, de larg, incepAnd cu veritabilele opere di arta
rerzate in cadrul culn:rii Masm4 trecand in rcviiH atat im_
prsionantele
ruine ale construcliilor megalitice rtsDandite De intec
cuprinsul Tenei, c6t
;i
turele tehnologii iv*ot
""
u" fo.i iof".l,E
m
"TTT]e.
stralgchi
si
terminand cu unele aspecte neobignuite ce
poj
I TF{rre _9hrar
la civilizatiile dispdrute la incepunuile istorie_
,,clasrce". Snrdiul civiliza(iilor disparute este, insi:, o probleme
extsem de dificilI. at6t datoridl acliunii factorilor ai#uctivi, cnt
Ei
a faptului cd toate popula$ile
unane ce s-au perpeh|at pe Tera au
rost ql contmutr str fie supuse unui control deosebit de rieums dilr
partea fi in{elor hiperspafi ale angelice.
Evident, este foane posibil ca civilizaliile umane se Ii avut
numemase contacte cu observatori celesti sau isospatiati, sositi in
perioade diferite
!e
planeta noast6, inse Lste pulin pirob"Uif
""
irUi
acstora si fi fos decisiv pentru evolutia ulterioaA a marilor
comunltatl umane. Care este ragitrnea celor afirmate?
-
Presupunind ctr civilizatiile extraterests au atins un nivel teh_
notogrc care se Ie prmicl str realizeze in mod curent c5lrtorii
mje
.rplgegre-
sau inteBtelare, est putin probabil
ca acesta str fi
trrmls rn dltentele.misiuni
de explorarc nave care str poatit transpofta
sute sau chiar rnii de indivizi, cu excepfia cazutui in care iolul
acestora nu era acela de obsewatori, ci de colonizatori.
^Indiferent
de situalie insd" marea problemi
cu care s_ar fi
mlfr
ytat ar fi fost aceea a adaplitrii li noile conditii O. ."0i".
maJontatea elbrturilor tebuind sI fie canalizate in acest sens-
Pomind
_de
la premisa cea mai
,durd.., aceea cf vizitatorii cetesti
a! sosit in scop de colonizarc, odact ajungi pe Ten-4 aceptia au aviii
ooua opFtnx: sa constituie o comunitate inchisa, perpenr.4nd
tem-
porar nivelul de culturtr gi civilizalie pe care l_au'atins. sau s5.se
rntegrcze constructiv in cadnrl civiliza{iilor umane existente la un
anumit moment dat. Indiferent de alegerea fac"te, rzultan l-ar fi-
fost acla$i: pierderca
memoriei locul-ui de orig;e qi *irnifL"
progresivr.
r66 OS. KI'HLEN
1. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULAI
in condiliile in care mediile de inv4Imant din inueaga lum
contribuie in mod decisiv la impunerea pe scare hrgi a versiunii
oficiale asupra originii
$i
apariliei vietii, este greu de acceptat ideea
ctr nenumtrrate umanitlfi s-au succedat pe pdmant
,i
cd homo
sapiens sapiens este doar o rcruriJere, ca toate celelalte, o variant!
a
jocului
etem al vielii, cd nu este decat o repetare, rm fenomen
c:ue nu aparc niciodadi izolat, ci mereu conditionat de catastrofe
Si
de ere glaciare, precum
Si
de condiliile climatice specifice. Deqi in
urma catastrofelor ce au avut loc, au fost distruse realizdrile tehnicc
sau culturale, o serie de elemente au fost mogtnite de civilizaliilc
ce le-au urmat:
o grdul, baza hranei omenirii, a fost obtinut dintr-o plant!
sdlbaticd, care mai existA gi astizi;
o planta din care a fost oblinut porumbul a disp5rul dar cele
mai mult de o sut.it de soiuri de hibrizi dovedesc capacitatea
sdmoqilor in alegerea celor mai potrivite plante pentru
hrand. Cu ocazia ruor slpltud arteologice efectuate in
Mexico City s-au gesit urme de polen de porumb, care au
fost datate la 80.000 de ani:
. acelaqi lucru este v:ilabil qi pentru numeroasele soiuri de orez,
ovdz, otz, secar6, mei, fasole, soi4 toate plantele legumi-
noase, precum gi legumele innobilate, inclusiv cartofii.
Leagtrnul acestui tubercul hrtrnitor este America
.de
Sud
preistorice, cu toate cele pahu sute de soirui ale sale. Planta
originari cregte qi astizi in Peru;
. toate soiurile de legume folosite a$ezi in meniurile zilnice,
au fost descoperite in perioada pistoric[ gi irmobilatc,
devenind comestibile. Cuceririle modeme ale gtiinlei alimen-
taliei se limiteazS doar la perfeclionarea speciilor crmoscutc
gi la imburdtnfirea uniformitnfii gi rezisten{ei acestom. Asttrli
se poate influen{a productivitatea prin fertilizatori
$
tehnici
inaintate de cultivare, dar nu s-a reuqit crearea nici unei
specii noi;
r in lumea animaltr se obsewi acelaqi situalie: nu se cunoa{to
nici o specie crescu0l de om, din stadiul de sdbldciune
li
care s[ fi devenit la fel de importante pentru omente ca
vaca, oaia, capra, ctrmila, lama, cdinele, pisica sau albina-
Descoperiri arheologice surprinztrtoar vin sA se adauge nu-
meroaselot semne de intrebare ce se ridici in legdturd cu data
apariliei primei fiin{e humanoide inteligente pe suprafala Teri SA
trecem in revisti cateva din acestea.
AMPRENTE IMEMORIALE'
in diverse locuri de pe suprafata Terei.- locuri ce nu prezint5"
parent, caractristici comune
-
au fost descopente amprente de
r;lpi
Si
palrne, al cf,ror aspecl sugereaze cu puterc apartenenta la
soecia umantr. Analizele de laborator au demonshat ca respectlvele
urme nu sunt rezultatul unor fenomene naturale accidentale sau a
unor mistificiri, ci au fost produse de veritabile tnfui
;i
palme de
hurnanoizi, in momenfirl cand materialul-suport, actualment roct"
cra lut sau noroi. Varsta mulajelor, calculati prin metodele cunte
de datarc, va,ia?4' in fimcfie de etantioq'intE 6000
9i
500'000.000
de ani. Aparen! la foarte scurt timp dupl imprimare' s-a consumat
un fenomen sau tm ansamblu de fenomene, ce a permis conservarea
mulajelor. in marea lor majoritate, acestea sunt ,,curate",
neavand
in limitele conhrrului deprmeri de materiale strf,ine suportului'
Recunoscand importanla deosebitl a descoperirilor de acest gen'
dr. A.E.wilder Smith de la Unive6itatea IlinoiJSUA, citat de Sorin
Stefdnescu
in cartea Sfdarea Timpuluit, 4 ardtat cd:
',O
singurd
urmd de dinozaw sau brontozaur gdsitd in acela5i loc cu o singuril
amprenld de picior omenesc este sufcientd sd rdstoarne
-teorio
.larwinistd
Si
sd revolulioneze biologit contemPorad'. Adevilrul
acestei afirmalii a deYenit ulterior atat de supfuitor pentru Piramida
Ocult{, inc6t, in aprilie 1987, Australia a fost detrminatii str adopte
o atitudine radicaltr: cercetarea a trei amprente gesite in sudul
continenhrlui de cetre o echipi a Universitiltii Nalionale, in cursul
urui proiect de cercetare cu durata de trei ani, a fost declarata stic'
secrerd
;i
s-a interzis publicarea oriclrei informatii. Dovezi
.similare
ru fost descoperite, de altfel, pe integ cuprinsul Terrei. ln acest
sgns pot fi amintite:
. lrlr.tu.l" de tilpi umane gdsite de Leakey
9i
Hay, la Laetoli'
demonstrjeaztr ca acum cel pufin 3,7 milioane de ani
9i,
probabil, cu mult mai inainte, hominizii erau fiinte bine
adaptate la pozilia biPedS;
o O Jerie de amprente de talpi de om, imprimaie intr-o bucatd
de gresie din Canon City (Nevada) au fost studiate de
O.C.Marsh. Este interesant fapd cA in aceeaqi zon[ au mal
fost descoperite nu numai urme de lupi sau de pasari, ci qi
SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LIJMII
l o/
I Sorin
$tefdnescu:
Slidarea Timp/tui, Editura zona, Bucures,ti 1992
I
I
||I I I Mt
'I-
OCULT DE DOMINARE A LUMII t69
de elefanti gi cai, animale despre care se presupuno
displrut cu multe zeci de mii de ani in urmd de pc
amencan;
o in Kentucky, Wilbur Grcely Burrougs a descoperit, ln
FOSILE ENIGMATICE
lrr 0fartr de mulajele de tilpi
9i
de pahne, glsite in cele mai
dlh,r rtc zone, au fost descoperite chiar schelete de hominizi cu virste
atlrrrtr de mari. Astfel:
r Mary Leakey a descoperit, cu ocazia tmor cercetlri efectuate
in zona lacului secat Laetolli, la circa'10 km de Oldu-
wai/Tar:.rz:a.riu dinti si
oase impietrite ale unui hominid, a
clror vdrst! a fost estimatit la 63-75 de milioane de ani.
o ln noiembrie 1972, Richard Leakey a descoperit lingtr lacul
Rudolf/Kenya, un fragrnent de craniu care a fost estirnat la
2,5 de milioane de ani vechime. Conform afirma{iilor lui
Leakey, acesta este diferit de al lui homo sapiens, dar este
diferit si de toate celelalte forme cunoscute ale primilor
oameni gi nu corespunde nici uneia din teoriile oficial
acceptate privitoare la evolutia omului.
r
'lot
in Kenya, in 1984, o echipl de antropologi
japonezi
9i
autohtoni au avut norocul sd gtrseasce h Nachola nu mai
puqin de 180 de piese fosile (maxilare, mernbre, coaste' dinti
ctc.), apa4indnd rurei rase anterioare sepatr.dii d;mtr.e pongide
(nraimute antropoide) gi hominide. Acum 16 milioane de ani'
30-40 de indivizi, ce nu erau in nici un caz maimu(e, par
sd-gi fi pierdut viata in ceea ce a fost candva un lac, acoperit
ulterior de lav6.
o in timpul cercetirilor arheologice conduse de o echipd
anglo-pachistaneztr, la Rewai/Pakistan, au fost gtrsite nu-
meroase unelte qi diferit obiecte a ceror destinatie este incd
dificil de stabilit, dar care atestit un inalt gnd de civiliza{ie.
Varsta estimaE a aqezirii: peste doui milioane de ani! Cum
dmane atunci cu cei 80O0 de ani, corxidera{i ctr ne despaft
de momentul nagterii civilizaliei actuale?
o Antropologul columbian Henao Martiru de la Universitatea
din
Quindio,
a descoperit, in aprilie 1971, in provincia
Tolima/Columbia, schelenrl fosilZat al rmui dinozaur (un
iguadon lung de 20 de metri), alltrrd de un craniu omenesc
preistoric, care se transformaseril aproape complet in calcar
in urma procesului de impierrire.
o ln 1974, au fost descoperite in India fosile umane vechi de
65 de milioane de ani, intr-o formafiune de piatrl din
mezozoic. Degi a fost fdcutll o comunicarc in aceastit privinti
si la Academia Sovietictr de
$tiinte,
informaliile nu au fost
date publicit?ljii.
tei perechi de urme care, ln urma analizelor la care au
supuse, au fost datate la aproxirnativ 250 de milioane da
Initial, a fost emistr ipotza- ctr arnprentele apa4ineau
Eopirle
uriage, locuitor obi$nuit al continentului
paleozoic, insr, in acest caz, ar fi trebuit sa se desoq
m[car sugestia unei cozi de sprijin, dar nu s-a intampht
ceva. Analizale la microscop, unnele nu au indicat nicl
fel de prelucrare. Contururile luaseri nattre, in mod
ca unnare a tastrrii terenului
;i
nu datoridi decuplrii h
cu ajutorul weunei unelte, fiecare fdrdmi de material
deplasatii
;i
nu tdiatii;
William J.Maister a descoperit, in 1968, la Antelop
(circa
60 km nord-vest de Delta/Utah) amprcnta unui
uman ce avea incrustadl, in chiar tiparul ei, mai mulli
Cele doui
jumaEli ale unei buctrti de.roc[ erau negativul
pozitivul rmei tdpi de pantof! Conform teoriei
trilobitii si
fiin{ele umane sunt separate de milioane do
Ulterior, in urma unei noi explortrri a zonei
geologul Maurice Carlisle de la Universitatea din
9i
dr. Clifford Burdick, geolog constltant din Tucson,
descoperit urma unui picior descu{ de copil, cu cele
degete vag conturate, imprimati pe o placi de
;ist;
Mulajele descoperite, inl984, in sud-esnrl R.S.S.T
de o expedilie a Academiei de
ftiinle
a respectivei
printre care se nurnemu circa 1500 de amprente ale
specii necunoscute de dinozawi, imprimate in calcar,
deau si cdteva urme Esate, in mod evident, de
goale ale vnui homo saPient. Vechimea estimatll 150
milioane de ani! Expe4ii au stabilit c[ pietrificarea
s-a produs dupi lEsarea amprentelor;
o in albia rdului Paluxi, la Glen Rose, Texas,
dr.Carl Baush de la Universitatea de Stat din Pensilvanic
descoperit in straturile de piatrd atribuite perioadei
(acum 140 de milioane de ani), urmele pagilor unui onl
alituri de cele ale unui dinozaur. Vanta urmelor a fost daioll
de cdtre Hinderliter la cel pu{in 65 de milioane de ani.
t70 OS. KUIILEI{
. Un craniu de neanderthalian, ce se afltr in prezent la Britirh
Museum, gi care a fost descoperit in celebrul depozlt
arheologic de la Bmken Hill, prezintlt pe osul t6mplei un
orificiul perfect rotund. Trebuie remarcat ctr osul din pariol
opusa Upseqte, efect pe care il poate avea astAzi doar o puqcl
de ventrtoare. Remarcabil este gi faptul cI locul orificiului ro
gAseQte exact in aqa-zisa zonf, mortalA. Datarea cu ajutorul
analizei cu carbon radioactiv nu este posibila, deoarccc
oasele fosilizate i9i pierd repede materiile organice.
o O perforalie similarS, care poate corespunde penetrlrii do
cf,he un glonte, a fost intdlnitA
;i
in cazul craniului unui bou
moscat, datat la circa 40.00O de ani, aflat la Muzeul de
Paleontologie al Academiei de
$tiinte
din Moscova. lnterc'
sant este faptul cA, degi rana a fost f6cut'int-o zond morlalit,
adic5 exact pe axa osului frontal, animalul a supravieluit, iar
osul craniului a inceput si se vindece. Aceasta nu lastr nici
un dubiu asupra datei c6nd a fost provocattr: ea a aptrrut in
timpul vie(ii animalului, in urmi cu zeci sau chiar sute dc
mii de ani.
o O gaurl asemAnatoare straptmge gi partea stangl a
testci
umane descoperite intr-o pegtera din Zambia, datati la circs
40.000 de ani, actualmente expustr la Museum of Naural
History din Londra.
Dovezile de ordin arheologic prezentate mai sus nu sunt srn-
gurele mlrturii care atesct existenla din cele mai indepdrtate timpuri
a unor fiin1e humanoide inteligente pe planeta noastra. ci sunt
completate de o serie de descoperiri remarcabile referitoare le
pdstrarea nealteratd a unor veritabile opere de arttr raspandite pc
intreaga suprafala a Terrei, care au fost incadrate generic sub
titulatura de cultura Masma.
2. CULT' I ] RA MASMA
Referiri la statui uria$e, lucrate in.titu, au existat
9i
in lucrlri
de arheologie mai vechi, dar controversele au fost relansate abia o
datA cu descoperirea vestigiilor uneia dintre cele mai vechi culturi
originale sud-americane, cu caracter megalitic, cuprinzAnd con-
structii realizate din blocuri masive de piatri gi sculpturi de mari
dimensiuni: cultura Masma. Descoperite in 1952, de Daniel Ruzo'
l,,
platoul Marcahuasi din Pem, vestigiile acestei culhrri au provocat
rlrrztlie printre specialigti.
PLATOUL MARCAHUASI
Situat la o distanli de 80 de km de coasta Oceanului Pacific
9i
l.r
tX)
de km nord d oragul Lima, capitala republicii Peru, Marca-
horsi este inct o dovadtr a civilizaliilor dispdrute in timpud preis-
r,'rice. Platoul, avdnd o suprafaJA de 30 kmz, este greu accesibil,
,l.rt()riti terenului mlas1inos qi a altitudinii mari (4000 m) la care se
1.lscste.
in vara anului 1948, un mic gmp de ziari;ti de la cotidianul
ll Comercio din Lima, a orgarizz;t o expedifie spre varfurile
lrrpresionante ale Cordilierilor, prilej cu care au ftrcut numeroase
l,rrirgrafii, inclusiv la Marcahuasi. intoryi la Lima gi developind
t,'tografiile, jumaligtii au obserat cd unele vdrfuri muntoase aveau
llnrnc ciudate, diferite de celelalte imagini ale peisajului andin.
l|ltrigali de fapnrl cA toate imaginile luate proveneau de la Marca-
lrrrrsi, aceqtia au organizat o a doua expedilie, pentru a face noi
h)tografii, care, in final, au fost publicate. Formele muntoase au fost,
urs.l, prezentate ca fiind rezultatul unui proces natural de eroziue.
Pe baza imaginilor publicate, Daniel Ruzo a pus la indoialf,
:rp-zisul joc
al naturii qi, incep6nd cu 1953, a intreprins nutneroase
.,tudii
la fala locului, timp de 9 ani. DupA cum arattr Comelia PeFatu
1r
Bemard Roidinger in lucrarea Mesaje ale unei alte ciilEasii.
t'i,trele din desertul lcat, Ruzo, scriitor, poet
9i
cercet?ltor al
,krmeniului preistoriei, a fost cel care a identificat in formele
.Jrdvechi
ale stancilor intentia'jocului umbrelor qi luminii, abia
lrcrceptibile,
gi a atras atenlia asupra acestei caracteristici a culturii
r)rcistorice. Cu o tenacitate deosebig, acesta a adunat probe sub'
\rintiale si a reuQit sa ridice treptat vllul aqezat peste timpurile
rrrhaice. Dupi ce a fotografiat d peste 5.000 de ori st6ncile putemic
( r()date, el a reuqit sd convingtr mai mulli specialiqti sI intreprindi
,l.rcetAri
fre
podiq. ln urma unei vizite pe carc a frcul-o. in 1958,
rrr Marcahuasi, arheologul englez Peter Allen, expert in cultura
t iahtranaco, a exprimat ptrreri asemtrndtoarc: ,,Fapnl cd aceste
\t r ptui devin vizibile erclusiv tn anumite condiTii de iluminare, in
1,,t'ioade Si
in anotimpuri stabilite cu exactitate, dovede$te cd esle
v,'tha despre o tehnicd
$i
o
itiinld
deosebitd. Oicdt ar pdrea de
r i lat, nu md indoiesc nici o clipd cd pe podisul de Ia Marcahuasi
,r
/ost folositd
o tehnicd de prelucrare pdnd acum necunoscurd."
' . 1" l l , MUL OCULT DE DOMI NARE A LUMI I
I Comefia Petratu
Si
Bemard Roidinger: Mesaje ale unei ahe cirilizalii.Pietrele
,hn deserul lca, Edituia Saeculum I.O., Bucureiti, 1996.
l 7l
t72
os. KUrtr tL
Daniel Ruzo a presupus ini(ial cI stincile de la Marcahuasi s.ul
urme ale onului din epoca de piatrl din vechiul Penl insl trpti
a fost nevoit sI accept cd acele sculpturi n-au nimic in comun c{
cuttwile megalitice din presupusa epocl de piafii. Pe baza evalutrril
gradului de eroziune geologicS, el a atribuit sculpturilor o vechirao
cuprinsi intre 100.000-500.000 de ani. Conform aceloraqi criteriin
astronomul american dr. Morris K.Jessup le-a apreciat ca av6rd
intre 500.000 qi 1.000.000 de ani, iar o examinare realizatil do
Sociebtea Penrani de Astronomie s-a incheiat cu date similare gi
a conchis ce este vorba despre o prelucrare artificial[ a st6ncilor.
Descoperirile lui Daniel Ruzo au stat la baza teoriei pe carc a
lansat-o ulterior, conform ctrreia de
jur-imprejunrl globului parnan'
tesc exist2t urme ale unei culnrri, care a atins apoger'rl cu mult
inaintea oricdror alte culturi timpurii, pe care
^
nv'Jiit-o Masmund4
(cultura Masma).
Pentru a aprofunda cercetllrile fdcute in platoul Marcahuasi,
Ruzo qi-a propus ulterior sd exploreze
Si
coridoarele sublerane din
Mufii Marcahuasi, lungi de kilometri intregi, deoarece era convins
ci galeriile' respective apa4ineau unei retele ce se intindea de-a
lungul Anzilor Cordilieri
;i
ctr erau opera unor oameni carc au treit
in sMvechime, delintrtori ai secrehrlui ,,inmuierii"
pietrei. Avertizate
de intenfia arheologului peruvian, infricoqate de rcvoltele continue
ale indienilor sau ale gherilei mexicane, care s-ar fi putut adtrposti
acolo gi acjionind la sugestia unor instanle sqrrioare, autoriti$ile
au sigilat toate intririle, aqa incdt galeriile au r'.rnas necercetate pan!
in prezent. NeobignuitA pentru asemenea indfimi in Marcahuasi,
este
9i
existen(a unor curenli de apd subterani, rtnai necercetati,
care in perioada ploilor se umflit
fi
inundl pa4ial coridoarele.
Prinne cele mai interesante vestigii ale poporului necunoscut
care a fost creatorul culturii numite convenlional Masma, se numdre
sculpturi de dimensiuni uriage (sculphri megalitice in situ). PerA
aici n-ar fi nimic original, asemenea vestigii put6nd fi intalnite
$
in alte locuri, de pitd! in Mexic (culhra Tula), nurrlai ctr temele
sculptorilor anonimi de pe platoul Marcahuasi sunt in adevdr, ieqirc
din comrm: mai int6i, animale care au dispdrut demult din America'
cum ar fi calul sau gliptodonul (un mamifer edentat, mdsurand cir8
4 metri, cu carapace osoas!, care a tr!.it in era te4iartr
$
la incepunrl
erei cuatemarc), apoi animale care n-au tctrit niciodati in acele
locrui oeul,
cimila, vaca). Sculpturi antropomorfe ale culttuii
Masna amintesc de zeii Egipnrlui antic, infdligali cu capete de
anirnale sau de pistrri. La acestea se adaug[ diverse constructii
173
SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII
ciclooice. ceea ce i-a ftcut pe unii specialiqti sd presupunA ctr platoul
uarcahuasi a fost in vechime un loc sacru, ce adtrpostea sanctuare'
Dominantele zonei Marcahuasi le formeaze
patnr capete glgan-
r,""r .-of".t ta.eui indiene, altul cu trlstrturi semitice' al tilea
cu trtrsituri negroide qi un al patrulea ce apar{ine unei rase necr[ros-
;;;a;.td spanioli ai ionquistei au notat despre Inca Tupac
v""unoui*a t i" tona Marcahuasi
qi altele similare, pe care
'Je"au
criat oamenii albi venili din stele. Ie-au creat dupd propru
infrli$are si
dttpil cea a popoarelor strdine' care lrdiesc in cele
patru collui ale l4miit"
'
e-oillt" vulcanice ce au insolit aparitia Arzilor au dat nattere
podisului
Marcahuasi. Dioritul alb din interiorul
ptrmantulul s-a
i-"i;Girt nigut din virfirl mmlilor. formind amfiteamrl natural'
ale carui stAnii au fost rcmodelate de o umanitat necunoscuut'
nrint -o otat.l""ut"
misterioasa, in siluete expresive' Putemica ero-
liri. O.JJ.E
"
f"g var$a lor inaintat'it Ruzo a descoperit contuuri
'iriu "
i.- i. ziua solsti$ului, in care pot fi descoperili efsYp5ji
strtrmosi ai omului, incepdnd cu Pithecanthropus
erectus s pa a tz
omul din Neanderthal, sculpturi care-qi modific' intdtlsarea de^ la
o clipS la alta. in functie de soare, intr-un mod care a
-
losr
dintoidearma idealul sprc care au ndzuit creatorii de opere sculptu-
rale in aer liber.
-
in timpr,t care s-a scurs de la interesanta descoperire de pe
pil; il;;"h;i, Daniel Rum a devenit un tenace cadator de
lculpturi megalitic e in situ
W
toat'ii suprafaF
globului pamantesc'
Aceste cercettrri l-au dus pe Rum la descoperirea unor altemenea
sculoturi siqantice
in Brazilia' prec!'un
ti
in Frants (loltaToJeal|
Grecia Mliic, Egipt
9i
RomAnia' In ci atoriile sale tn
Jurul
lumrl'
mercu p ut-"t"
"iulii4iitor
preistorice' Daniel Rttzo
1
c9-nsftal
cI toati vestigiile
prczinti caracteristici tipice pentru culturile tim-
ourii: sculpturi in piatrS" modelate in st.ancS s:tu p$cnn de munF'
ii" i'a-t-ti"*:" .iu o"itl"utii
pot fi deduse nu numai dupi forml
*r
"f""t
tf f*,ii"e-t-bra,
ci qi din numenrl, ordinea
9i
amplasarea
G
;ttftt in coridoare subrcrane
(de obicei
""ttp"q
S .c"::37
si. deci, impracticabile)
pe care le-a numit orca; pddun snnE m
nen"J'srlU forma de urme carbonizat fi
ape subterane in
jur'
SIIIOTE-ALIN
Descoperiri similare frcute in Urali
9i
in munfii din rdslritul
Siberiei
par sd confirme existenla tmor culturi arhaic carc practlcau
r""fpi""i7
"it
pe stAnci. Astfel, in 1966, profesorul Lipski a
174 OS. KIJHLEN
descoperit
$i
snndiat caFva intrcsante figuri cu caracterc egiptoidc
(oameni cu cap de pasdre) gravate pe pertii rmor stinci gi peqteri
din Urali, duptr ce numai cu un an ilainte, in 1965, vanetoml Efim
Lesok a descoperit intemphtor cateva gigantice sculpturi in mun$i
Sihote-Alin, realizate pe st6nci. Tot acolo, intr-o peger[ udat!,.
artistul anonim folosise ca material de sculptat o stalactita, pe care
o Fansformase intr-un b&bat ilcovoiat care sprijinea tavanul peg-
terii. Altturi de acest Atlas siberian, se aflI o figur[ ciudadl, cu
aripi mari, albasne qi cu bralele incruc\ate pe piepl In alttr incepere
a aceleiaqi peqteri se afltr o statuie antopomorfd, ce are in rnijlocul
ftungii inalte o adencihrd, similari reprezentitrii celui de-al treilea
ochi din unele tradilii strlvechi. In sfirlit, lista sculpnrilor giganticc
in sih! &, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice mai cuprinde cAliva
,,sfincqi"
descoperiji in munlii Kazakstanului qi reprezentilri de
capete de animale (berbeci) in Caucaz.
Sculpturile in ritu din mmtii Sihote-Alin au fost shrdiate
9i
de
geologul Alexei Oklandnikov de la Academia de
$tiinle
a Federa{iei
Ruse, care le-a datat intr-o epoc[ mai recentit: secolele al Vl-lea
sau al V-lea i. Chr. Alti specialiqti au inclirmt pentru o epocl mai
veche (neolitic) gi nu au exclus posibilitatea ca, in general, tsadifia
fi
tehnica sculpturii rn situ la dimensiuni gigantice str fie o expresie
int6rziatil a unei cultrui cu mult mai vechi, aducdnd ca argumtrt
unele caracteristici, cum ar fi rcprczentarea celui de-al teilea ochi.
AI,TE ZONE
Nu existit nici rm fel de dubii in privinta autnticitltii sculp-
turilor gigantice ln sr'tu descoperite pe platoul Marcahuasi
Si
a celor
din munlii Sihote-Alin. De altfel, cultura Masm4 atstatit
$
prin
alte vestigii (ruinele unor chdiri gi fortificalii, ale unui sistem de
irigatie), a fost snrdiatl
9i
de doctoml Antonio Pamp4 membru al
Academiei Mexicane
$i
specialist in culturile precolumbiene, care
a rccunoscut autenticitatea acestor sculpturi qi a evidenfiat ase-
mindrile in ceea ce privegte tehnica de execulie (de pildil modul
de rcprzentarc al ochilor) cu unele dintre vechile statui din inzulele
Pacificului (Arhipeleagul Sociedtlii) qi mai ales cu celebrele moal
din Insula Pagtelui. Profesorul H.S.Belamy, referindu-se tot la
stahrile de pe platoul Marcahuasi, rernatct: ,fsemenea
monumente
sunt unice pin concepfia, linia
Si
execuSia lor. Cea mai evidentil
particalaitate pe care o reprezintit este plasticitotea lor, cdci unele
nu sunt in relief in adevitrata expresie a'acestui cavint. Rezultl
cd
fecare
trebuie pivitd dintraln punct bine defnit, de obicei
SISTEMTJL ocULT DE MMINARE A LTJMII
t75
marcat in teren 8i deci sub un anume unghi de orien'are' Majori-
tatea valotificd un anumit efect fuminos."
Pllsmuhi reprezent6nd fiinte dispnrute demult mai pot fi intel-
nlte :
o in orovincia boliviann Sica-Sic'4 in apropiere de Vizachani, unde
s-au glsit vestigiile unei civiliza{ii paleolitice vechi d,e
]p'Ooo
Oe ani, A celor reprezentanti vanau mastodonli, animale din era
te4iarl. Contururi similarc au fost descoperite
$i
in plastica
civilizaliei maya:
o in apropiere de Candelaria, in zona Beni, unde au fost descoperite
inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial, schelet perfect
conservate ale mai multor specii de animale car, conform teoriei
oficiale, au displrut la finele te4iamlui. Printre ele a fost gasitA
si o vietate cu cinci degete terminate cu gheare, pe care
iercetiltorii in paleozoologie nu au reuqit str o identifice;
o in anul 1945, in apropierea orasului mexican Acambara au tost
descoperite statutc de ceramicf, vechi de 3000 de ani, ce
inf61i;au cemile, strimogi ai calului
9i
ai tapirului, b1 chiar qi
unele' specii de reptile mari, toate displrute demult de pe
continentul american.
Daniel Ruzo a cercetat, in 1966,
9i
formaliunile enigmatice din
Rominia. cum ar fi cele din munlii Bucegi
(Slzxul
$
OnuI)' din
raunlii Ciucaq (S/u,), formele statuare din mun(ii Cllimani
(in
apropiere de v6rful Lucaciu qi de Pietrele Roqii)
;i
cele de pe Valea
Lotrului, Valea Cemei qi Valea Sebe;ului.
Descoperiri relativ recente efectuate de cercet'iitori zi Centrului
latino-ameican de sudiere a civilizaliilor strdvechi a! *os la
ivealtr in primetul oragului antic Maovksvoam, arnplasat in zona
andintr, o serie de desene neobiqnuite. Conform publicaliei Elto
planet,,
W
ruinele zidurilor care inconjurau ordqul s-au plstrat
'foarte
bine desene ce infi{iqau scene de sacrificiu cu ocazia ser-
bltorii Lmii. Oarnenii de
Stiinl6
au fost uimiti de repetarea suc-
cesivi a aceloragi figuri rituale, care se deosebeau una de alta numai
orin cdteva eleinente. La descifrarea acestui mister a contribuit
int6mplarea: trecind pe langa acel perete intr-o maqine,.un- membru
rl expeditiei a observat cum figurile se miqci. Enigmaticele desene
s-au'dovedit a fi cadre ale unui veritabil film de animatie, care
poate fi nrmlrit in mod optim la o vitezA de deplasare de l8 knr/s,
pe care o ating in mod obignuit lamele, folosite in mod tradilional
drept mijloc de deplasare in Arzi.
t76
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII
nriniere Mauricio Rotschild, Facultatea Tehnictr Nalionaltr" Univer-
sitatea din Bonn) asupm stran ui sublire de oxid carc acoper[
pietrele gravate, s-a ajuns la concluzia cd prelucririle suprafelelor
au fost fticute in urmi cu cel pulin 12-000 de ani gi cit est vorba
despre andezite foarte carbonizat, pietre naturale de origine lul-
canicd, cu o vechime de 220 milioane de ani (cu 160 de milioane
de ani mai mult decdt Anzii).
Arheologul Herman Buse a fost cel care, patnr ani mai tArziu,
in ianuarie 1972, a prezenrat pietrele din Ica lumii
;tiin1ifice.
La
primul Congres de arheologie a Anzilor, el a relatat pe larg despre
descoperirea pe malul rAului Ica, in l961, a unor mici pietre gravate.
Cercet6torii carc au asistat la expunere
;i-au
dat seama ce aceste
descoperiri pun in primejdie intregul edificiu gtiin1ific qi teoria
oficiald cu privire la aparilia omului, aqa incit au ptrrisit locul
dczbaterii. Disculiile nu au dus la nici un rezultat, datorita disensi-
unilor aparub, astfel incat dovezile au fost ignorate din nou.
Biblioteca lithicl
-
mrne pe care dr.Cabrera I-a dat pietrelor
pe care sunt desenate obiecte, fapie, calittrfi, acliuni qi intimphri,
intr-un stil ce nu a.putut fi asem&lat decdt cu cel al, celebrelor
,,piste" din Nazca, a fost scoastr la lumind doar pa4ial, existAnd
posibilitatea de a fi descoperite inca sute de mii de exemplare. in
orice caz, pietrele sunt mult mai vechi decat liniile de la Nazca.
Gravurile sunt fdcute pe andezit, care
,,intampldtol'
aparfine epocii
din istoria plmantului in care au triit gi animalele reprzentate pe
cle. Unele din pietrele gravate reprezintil diferili dinozauri: ste-
gozauri, tiranozauri, brontozauri, triceratopsul, larn&ozawul,
fapt
ce inJirmd teoria oJiciald ca piire.la apaisia omulu| Pe *tprafala
a zeci gi zeci de pietre, prezen{a oarnenilor cu
,i
langd
^ceste
animale preistorice se repet6, Oare acest lucru nu inseamntr ctr
(,amenii
exislau pe aceasta ptaneti in ulma cu zeci de milioane de
ani? CIci cum s-ar putea explica altfel existenla unei pietre pe care
cste descris ciclul biologic al unui stegozaur, fapt ce presupune
cunostinte de fiziologie ce se pot obtine doar prin observare direc0l.
Au fost identificate 37 de tipuri de z:urieni, ale caror propriettrti
corespund cunogtintelor paleontologice, dar au rlrnas multe care nu
sunt incl cunoscute. Mai mult decat atat, unele figuri ilusheazl
cvolu(ia stegozar[ului printr-un fenomen biologic cunoscut, meta-
rnorfoza" caracteristic amfibiilor. Ceea ce este uimitor este faptul
cil, la ora achraltr, paleontologii sustin ctr dinozaurii s-au inmullit
in acelaqi mod ca reptilele, adici prin ou5. De asemenea, pietrele
t 77
OS. KTJHLEN
3. DESCOPERIRI
MISTERIOASE
Sculpturile megalitice in sitt4 care au fost incadrate in cultura
Masma.nu srnrt instr singuele realiztrri remarcabile ale civilizaliilor
prcrstonce care au dezvoltat o culturt net diferiE de cea a civilizatiei
achrale. O serie de dovezi care vin in sprijinul teoriei evoluiiei
ciclice a omenirii srmt atat de enigmatice, incat toate incerctrrile'de
incadrare in tiparele clasice ale istoriei sunt sortite esecului. Dacd
finem
cont de faptul cI perioada aparitiei acestora este aDroaD
imposibil de stabilit, ctr scopurile pentru care au fost creaG sunr
dificil de in$ev5zut, iar modalitilile practice de realizare a lor rtrman
o enigmi chiar
$i
penhu achralul nivel de dezvolhre a tehnicii
umane, este t,|gor de inteles atAt imensa rezervA cu care sunt privit
de intreaga lurne academicd, cAt mai ales sistematica ignomre de
citre mediile
Stiintifice
intemalionale. in cele ce urireazi voi
prezenta trei dintre cele mai cunoscute descoperiri care pot fi
incadraie in aceasta categorie si anume: biblioteci lithica din ieser_
tul Ic4
,,pistle" din Nazca qi geogliful
din
paracas.
BIBLIOTECA LITHICA DIN DEiERTUL ICA
ln mijlocul detertului de la Ocucaje, o pamp[ nisipoasl din
zona prandind
a Peru-lui, situatit la 360 kn de fima, si afld lca.
un orag vechi de 40O de ani. intemeiat de conchistadori. Acolo
locuieqte dr.Javier C_abrera Darquea, un chirurg peman de origine
spanlola, c.ue a desta$urat o activitate intensi ca arheolog amator
pentnr studiul respectivei zone. Acesta a strans, prin
eforturi oroorii.
peste l_1.000 de piebe gravate, de dimensiuni-Ei greuta6 aiferite,
scoase la suprafali de revlrsarea lui Rio Ica din igOt.
pietrete
suni
de mdrimi, culori qi greutifi diferite: cele mai mici cintEresc 15_20
de grame, iar cele mari circa 500 kg; unele sunt gri, altele negre
sau galbene, iar cdteva sunt chiar roqietice. Cele mici, datoitl
formei.lor rohrnde, pot fi confundate cu
qmenea
pe care o gtrserti
pe plajtr sau in albia rdurilor qi care are o duritate caracteistice-
Pietrele grayat din Ica au ficut ca insd5i cariera doctorului sa_si
schimbe traiectoria, acesta fiind numit ulterior director al Insfiathi;i
de Cuburit lco gi
$eful
^Secp'el
de Cercetdri a Llniversitdrii lca.
DupI cum arati Comelia
petratu
$i
Bemard Roidineei in cartea
Mesaje ale unei alte civilizafii. Pielrele din deSertut liar, in urma
analizelor ficute de mai multe laboratoare rcnumite (societatea
1.. ComefiaPeFatu
li
Bemard Roidinger: Mesqie ale unei atte civilizatii.
pie7ete
din de;ertul lca, Edjtura Saeculum t.O., Bucur$ii, 1996.
t79
SISTEMI.JL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMI
t78
OS. KTJHLEN
Ar:llf cd megaquiropterox-ul, tm liliac uriaq din mezozoic, nu so
reproducea ca ur mamifer, conform afirmaliilor paleontologiei, ci
ca o pas6te. Desenele scrijelate prezinttr o flortr qi o fau[ parlial t
neclmoscute in America de Su4 care, prin elementele lor identifi'
cabile, trimit la o perioadtr istorictr ce se aflf, cu mult dincolo do
grani(ele istoriei omene.sti cunoscute. Pe ling[ motivele rproduic
dupa natur5, se mai gdssc:
o hIr{i ale unor zone necunoscute qi configuralii astronomice
ciudate;
o gravuri carc descriu instrumente optice (telescop, lup!);
r rm catalog cuprinzAnd animale prcistorice displrut
$i
ctmul
ciclurilor lor biologice;
. reprcTontlurea unor opratii chinugicale avansate;
. reprezentarEa unor sisteme mecanice de Fansport;
o gravuri ngurand inslrurnente muzicale;
r imagini din sfera religiei, sportului qi a activitdtilor sociale;
o scene de lupt5, r[zboaie gi multe alte lucnrri enigmatice qi
necunoscut.
O mice parte din pietrele gravate au fost studiate qi de col.
Omar Chioino, directorul Muzeului Nalional al Armatei Aerului
din Peru" care a obsrvrat, in rrlma transpunerii desenelor pe h6rtic
de calc, ci liniile erau a6t de bine propo4ionate, de parcn ar fi fost
trasat mai intii pe o planqedt
-si
abia ulterior au fost pmiectate
ti
gravate pe suprafata nercgulata a pieElor. Referindu-se la modrl
in care elc s1lnt pdvite de arheologi, acesla a prccizat:
,,Pdrerile in acest domeniu sunt contradictorii. Mulli reprezen-
tanli c'u opinii consertamare ale acestei gtiinle ce se predtl in
Scoli
suslin clt pietrele din lca vnt
fakari ti
se aratd
iignisi
dacll eSli
de attit pdrere. Argumentele aduse se bazeozd pe
fap*l
clt gtawrile
nu coincid din punct de tedere stilistic c1r descoPeriile ce,1e
apa4indnd culatilor Tmhuanaco, Mochica, Nazca sau Pqracas
ti
ieprezintd un amestec de simboluri, care
face
imposibild o clasfi-
care sistematic-isloicit. Exisld indicii cd avem de-a
face
ca mai
mult decdt cu un mesai al pietelor din lca
si
ca mai mull decdt
cu un sistem misteios de atneluri sub AtEi' ceea ce a
Si
dus Ia
nenumttrale comenttii. In pnvinla grotelor, guvenrul a interzis
total accesul la informalie. In
favoarea
lui Cabrera pledeazd
fapal
cd nici presa de scandal nu I--a puhtt
^taca
$
cd autorititlile
peruane l--au Asat in
Wce-
Toate semnaldile
Presei $i
rapoarlele poliliei, cerute in mod
expres de undeva de s;.ts' nu sunt concludente' Cu cercetdile
afost
ii*"i*t
dewtatrtt inginer Enrique Egonoaguirre,
o"t:!tty:
';tllrkd
*" mai impoiLnd din N'azca' Ace"m o ordonat investi-
'r-"rii
a. i""
p"i
a doi compesinos indieni' care i-au
funizat
Tiii-aoinr"tui
tabrera
5i
caie' tn
Jinal,
au declorat cd 4u
Jdcut
'sinsui
gravuile Co sd poata inventa
qceq
diversilale a stmtmt$-
"rir'iil"p'r*"iira
"
intreiga culnrlt, tinerii campesinos
,*f f,ly:'-
sd aiba
fo4a
de creasie
$i
cano$tintele
gen?le
"
o'1
"p'f:?:|,'
luminate-din
Rena$ere,
Pregdtireq
unui cunoscdtor in ale reltgl or
-ti
i iirto,"a in biologie.
$i
apoi' acest imenl
1[o-rt !" : .c'*1
'I
L000- de pietre' doar pentnt a obyine cAiva soli de.la dr'.caDrera!.
Cu cAt rc calutrzi mai tare in compluul de probleme lca' cu ca'
ti
"ir""toi'moi
interc, at atdt sPoreste imPresia de transPunere
intl-a comedie de b6lci"
""
p"
"f""
stiintific
international, pietrele din lca n-au prca. fo:t
luate itr seame. Doar doi expe(i de rang international
:-au.
oTst:
sd le vadtr personat $i
sI-li dea publicitdlii
Pf,renle'
ttmu a. rosr
"*r..f.n"f'John
Howland Rowj, carc, in anul 1968' a califigal
;il;dd
tatsuti.
peno.,
a-;i da verdictul & avut la indemana
;;;-;"dJ*
colectie a doctorului Cabrera' Expertizele mareriale
;["fi;;
nu se foloseau insa pe atunci, iar pietele din colecliile
oarticulare nu erau luate ln considerarc'
t*'elar
* #lialist
de anvergurS intemalionaltr care^Ei-a expri-
mat Ddrerca
eite fiancezul Francis Maziere, expert ln cultunle
O""*i"i si a cdrui opera deschide drumuri noi de cercetarc sprc
JJ*-' f".uf"i Pagtel; din Polinezia Atras de informaliile
asupra
OL"oo."itifot
in materie, s-a deplasat in
^nti
1974 qi l975.in sudul
p"-iii. p."* a vedea originalile
gasite la lca
.!
ocu:?je; hPr
o cercetale aprofundat
"
Mazierc a calificat pietrele^cl fitna,'{ts;
terul afteologic
cel mai derutant al Americii de Su4 excluzano
posibilitatea unui fals.
Similar cazului culturii Masma, descoperirile ftcute in deqertul
de la Ocucaje
pot fi incadrate tmui curent cultural cu o larga ane
;;
".ddtr;,
dovezi similare fiind gasi.te-in
Tlelnai,9ife1tl3,1:
ale Terri. Astfel' in apropierca muntelui Pisgah
(Carclina de Nora'
au fost descoperite,
in 1882' mai multe obiecte care' la pnma
ilao",
""
pt"""nr"" nimic ieqit din comun: figurine
;i
gru"o: dj
."-# si
otLut". I-u o examinare mai atenci s-a remarcat' insS'
ct lucrttura era
perfecti (ca gi cum ar fi fost executatt cu msml-
mente metalice; ii cl personajele umane reprczentate nu semanau
t 80
OS. KI.JHLEN
cu tipul amerindian, erau irnbrtrcate cu haine croite modem
$i
chiaf
sttrteau in fotolii, in timp ce altele ctrldreau ctrmile cu dou6 cocoa{o,
rinoceri gi hipopotami.
Anterior acestor descoperiri, arheologul penran Joliu C.Tello E
glsil, in 1920, unele obiecte de ceramicd ce au fost atribuite culturii
Tiahuanaco, pe carc erau reprczentate lame preistorice avdnd copitc
cu 5 degete, care au disperut in urmi cu 4O de milioane de ani,
Cdliva ani mai t6rziu, Tello a gxiq im aceleasi sFahri, fosilele unei
lame cu cinci degete. Dqi paleontologii qi arhmlogii nu mai exclud,
dupi aceast2l descoperire, posibilitatea ca omul qi copitatele str fi
aptrrut in acelagi timp, importanla acestui fapt a fost ignoratd in
connnuarc.
9i
mai surprinzitoarc sunt cele aproximativ 30.0O0 de frag-
mente de vase descoperite la Acambaro^4exic. Vechimea lor a fost
apreciatl la peste 6.50O de ani. Pe multe dintre ele sunt infiti$ati
dinozauri, pleziosauri, rinoceri, tapiri, c6mile, cai, dragoni, monqhi
scanii, figuri de oarneni-peqti, oameni clldrind reptile gig,antice qi
oameni-cai. Surprinzdtor, fiecarc din cele 30.000 de ftlagmente
reprezindl altceva.
O pictrui rupest[ din Uzbekistan (a cdrei varstit a fost aprcciati
la 6-000 de ani) rcprezintit doi dinozauri, iar pe o st6nctr de liingtr
Big Sandy River/Oregon/SUd este desenat un stegozaur. Tot in
SUA, dar pe rocile Vdii Havasupay, din Marele Canion, apar
bronlozauri, iguanodoni, tyranozauri qi stegozauri.
In sudul Pemlui, cercetittoml qi fostul director al Muzeului
Popoarelor din Berlin, &. Hans Dienich Dissethofi, a descoperit o
galerie impoftantd de piatr{ carc a primit denumtea Toro muerto,
duptr numele spaniol al localitAtii din valea riului Majes, rurde au
fost gesite pietele. Pe blocui mari, albe, de piarrit vulcanictr, ce au
fost folosite pentru a raliza o construclie din oragul Arequip4 erau
desenate cu linii inchise la culoare, figuri ce reprezentau oameni,
animale
Ei
diverse figuri geometrice.
Unele, evident cele mai vcchi, indicau prezen{a culturii Chavin
$i
pe platoul de.deasupra vdii riului Majes. O placit de piatd
verticall, inalti, lnft1iga de exernplu, rm om-jaguar cu pieptul
dezgolil tipic Chavin. Altele rprzentau numai jaguari,
in timp ce
pe diferite blocuri era desenata o intaga zoologie penranl la
dimensirmi miniaturale: cerbi, vulpi, gopdrle qi qerpi. Pe o piad era
gravael masca unui zeu, din ai cdrui ochi pdreau sI ta$neascl
firlgere.
SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
Mdrturiile lisate mostente posterite$i de cftre civilizatia cane
a creat cultura lca au constituit mult mai tArziw baz-a pe carc s-a
edificat o culturi la fel de misterioasa, aceea a civilizagiei Nazca'
Tehnica realiztrrii unor diferite reprezent?lri pe pietre de m[rimi
variabile cu ajutoml anumitor proieclii, folosict in cazul bibliotecii
lithice, a fost reluati qi transpust la o scard mult mai mare' ce nu
permite intlegerca semnificaiiei respectivelor desne decat da{6
iunt privite de la inlltimi foarte mari. Tocmai acest fapt a ingrduit
adeptilor paleoastronauticii si suslini faptul ci respectivele linii nr
ar fi altceva decat niqte piste de aterizarc folosite in antichitate de
civilizafiile extrateresfte.
l 8l
-PISTELE"
DIN VALLE DE PALPA (NAZCA)
Nu departe de coasta Oceanului Pacific, pe povimigurile An-
zilor Peruvieni, se ridictr vechiul orag Nazca" iar in proxima sa
vecinltate s aftE Yalea Palpa, o fi;ie de pitmint netedr' cu o
lungimea ds 60 de l<rn qi blimea de 2 km, pe suprafap cdreia sunt
presirate nenumtrrate pietricele, asemintrtoarc rmor bucdtele de fier
ruginit. Cu toact lipsa absolutjt de vegetalie, locuitorii din Nazca
numesc aceasd c6mpie pampa. Zbrtrittd pe deasupra acestei cimpii,
se pot distinge pe distanle uriaqe, linii dispuse geometric, unele
paralele, altele care se incmciqeazi qi altele care mdrginesc vaste
suprafet de fiumn trapezoidall'
Nenumirate linii, de grosirni qi hmgimi diferite, cuprinse inte
8 si
65 de kilomeri, se indleapci in toate dire4iile
9i
adesea se
intersecteaz5, aparnt la intarnplare. Drepnmghiuri uriaqe' niun-
ghiuri gi trapeze pot conduce la ideea uor antice aeroporturi sau
piste ai Unsare, insi alte desene zoomorfe
9i
forme absFacte fac
aceasU ipotea prea simplistli. De altf-el, plmantul moale nu ar,fi
oermis iterizarca in aceasta zontr. ln mod evident, multe din
desenele zoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decit liniile, de-
oarece multe linii traverseazl desenele zoomorfe, ceea ce indrep-
tdte.ste idcea cit deqertul a fost inscriptionat in doun faze' pltma ct1
figu; de animale, iar a doua cu linii. Aceste linii nu sunt drumuri
vechi, pentru ct unele dinte ele sfdqesc brusc pe varfirri de munte'
in vreme ce altele nu duc niciieri.
Figurile desenate ill degert sunt de o varietate impresionantil
$i
inclu4 printre altele, lm pdianjen, caEva pasfti, o maimult' o
baleni, rm pe$e, o hmA qi o qopadd" o floare
9i
un om cu aur[.
Ca intindere, desenul qop&lei are 180 metri lungime. Mai existl'
182
t
OS. KUHLEI{
de asemenea, 18 forme de plseri, din care cele mai frecvente srmt
pasilrea colibri qi condod, cu lugimi cuprinse inte 25 qi 275 &
metri lungime. Pdianjenul uria;, lug de aproximativ 45 de metsi,
este mul dint cele mai intresant desene ale deqertului, deoarccc
apa4ine genului Sicinulei, vn din cele mai rale familii de plianjeni
gi ale cirei exenplarc se gdsesc doar in locuri inaccesibile dinjungla
Amazonului. Dcsenul este atet de exact, incat creatura prezind chiar
qi prelungirea rmui picior pe al cdrui v6rf se afll clar orgianul
rproducltor, vizibil doar la microscop.
Cele mai intercsant srmt instr desenele stilizate ale unor ani-
male: maimute de 80 de metri, plianjeni lungi de 46 de metri,
$op&le,
pe.sti rlpitori, tot felul de mons,tri nedefinili, rm sotriment
bogat de udafe plsihi rtpitoare. Unele desene se repedt de parcl
ar fi fost copiate. Profesorul Alden Mason, spcialist in arheologia
peruviann, sustine ctr desenele reprezint?l mlmrrii ale unei religii
strilvechi sau chiar rur calendar qi cd mdsurarea prcisi a liniilor qi
figuri.lor geometrice din regiune a permis confirmarea ci liniile au
fost trasate pe baa unor coordonate astronomice. Cu ioat acestea"
o serie de cercegtori considertr ctr, deSi s-au facut nenumirate
analize, nu existi nici un fel de temeiuri care sd suginn Eoria cI
respectivele linii qi figud reprezintli ptrdi conponente ale rmui
calendar astronomic foarte evoluat.
Despre aceasttr civilizalie deosebit de evoluatil, dar care nu
tebuie confundatil nici cu cultura t6rzie Nazca
9i
nici cu cultura
Ica, nu se pot face afumatii concrerc pani acum. Toat incerclrile
de a stabili v6rsb sau finalitatea acestor figuri at6t de impresionanrc,
imprirnate in solul deqertului, avand partea superioarl a pietei
erodatjl, alcituite din linii kilometice si zuprafete largi, paralele sau
orientate radial spre un centru, au rtrrnas in afara speculaliilor. O
posibilS explicalie ar putea fi, totuqi, faptul cn uriagele figuri de
anirnale qi oameni sunt, h esenti, o imitalie imprfecul a remarca-
bilei qi enignraticei cu.lturi Marcahuasi.
Este de-a dreptul ilogic si se susfind cd ar fi vorba de u cult
oarecare, inchinat unor zei-astronauti extraterstri, cum s-a afirmat
deseori, deoarece este binecrmoscut faptul ce in istoria omenirii,
diversele culte au aparut in forme de culhlra caracterizate indeosebi
printr-{ slabil dezvoltare tehnicS. hsupunerca cd o asemenea
civilizalie, car este capabilit str facd operc de artit extrn de
complexe din prmct de vederc tehnic, a apa4inut unui cult oaFcar,
conFazice experienta istoricS. Mai realista este presuprmerca ci
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
aceasttr afitr monumentald, extrem de diferenliatn, poate fi pusn in
legtrtur5 cu construcfiile ciclopice ale Anzilor gi ar putea fi datatit
intr-un timp mult rirai indeplrtat in prcistorie decat pand acum.
Maria Reiche, cercetitoarca germarE carc
ti-a
dedicat viata
explicdrii figurilor rnisterioase din pampasul andin, analiz6nd figu-
rile gi liniile din deqertul Nazca, ce se intind pe kilometri intgi in
sus qi in
jos pe mrmli, p6ni la orizont, f[ri str se
lind
seama de
obsiacolele peisajului, a sustinut cd aceste desene grandioase au fost
mai in6i proiectate qi desenate la o scartr mai mic6:. ,,Doar cinevw
fomiliarizat
ca activitatea practicd a unui topograf poate inlelege
pe deplin
formagia ti
pregittirea necesarlt unor oameni capabili slt
proiectae tm desm Ia scard micil
si
apoi sil-l treacd perfect Ia
scarl! mare, pllstra.nd toate propo4iile. Yechii
Wruani
,rebuie sdf
dispus de mijloace ii
unelte despre care noi nu
stim
nimic."
Din prmct de vedere practic, toate liniile qi formele de la Nazca
au fost obt'nute prin indeplrtara primului strat de pietre pinl la
nivelul solului galben de dedesubt- Insaqi plstrarea lor nealterati
constituie una din enigne, in acesta privinF asemlnindu-se Gao-
glfului din Paracas, care, de dtfel' este amPlasat intr-o rclativtr
vecinitate. Din punct de vedere teortic singura explicafie plauzibitl
o poate constitui folosirea unei tehnici, care deocamdattr nu a putut
fi nici mlcar concspucl de actuala civilizafie, de imgegnar a
mediului terestru cu structuri energetice de cristalizare. PlEzumtiva
struchrrd eneryetic5, ce se pare cI stit la baza acestui fenomen cu
totul extraordinar, poare fi studiatl prin analogie cu formaliunile
energetice care stau la baza cristalizilrii fi.rlgilor de nea sau a figurilor
ce s formeazjt pe geamurile inghetste.
GEOGLIFI,JL DIN PARACAS
Cunoscut gi sub numele & Trei v'6rfuri" Candelabru, Trident,
Trei
qaci,
Fa4 Cqctus sudameican, SJiinta Treime din Yechea
Americit, g*glifiil din Paracas se afld situat la o distanli de aproap
200 de lfi de deqertul Nazca. Bralele candelabrului sunt orientate
pe direclia Nazca
-
Ocucaje, iar daca s--ar trage o linie imaginarn
intre Tiahuanaco qi peninsula Paracas, aceasta ar lega cempia Nazca
de deqernrf Ocrrcaje. ,,Candelabrul"
& la Paracas este cel mai
misterios simbol al mozaicului. Gigantismul constructiei
9i
execugia
sa deosebitii pot fi asemenate doar cu figurile de la Nazca, insd aici
modul in carc este finaliz^t frapeaze intr-o mtsurd
Si
mai marc:
degi a fost amplasat pe un deal de nis,P sterp, fdri vegetalie, al
183
185 184 OS. KI'HLEN
peninsulei Paracas, expus permanent mtrii deschise qi vanturilor co
bat neincetat dinspre Pacific, el iqi plstreazn din timpuri imemorialo
forma.
Compararea fotografiilor ftrcute in anii '50,'60 si '80 indicl
doar mici schimblri la capetele bralelor, dar forma stiliz^Ul, caro
constituie expresia sa proprie, a rtrmas neschimbatn. Chiar gi atunci
cend vantul putemic tnprdqtie nisipul gi-i acopere toate cutele, l
se regenereazt mereu, de parcd iti trage fo4a din adAncul pdmAn-
tului. Cum e posibil acest lucru n-a fost llmurit inca. Cert este ctr
fotografii iicute in perioade diferite de timp surprind contunrrile lui
strdbatute de &umuri, purtdnd urmele copitelor de cai sau ale rolilor
autovehiculelor, adAncite de linia oblici a dunei. Toate urmele ltsatc
de vandalismul uman au dispSrut ins6,ix candelabrul a supravieluit
neschimbat.
Desene similare mai pot fi intilnite
;i
in alte zone ale Terrei:
r In degertul indian Tarapacaru au fost descoprite; in 1968,
contururi similare, precum qi o siluetil urnanl construiti din
buciti de lavi, pe o colinl inaltA de 200 de meni;
o ln podi.sul El lEnladrillado a fost identifrcat un alt teren cu
,
desene, de aceasta dat{ el fiind inconjurat chiar de un
amfiteatru format din blocuri de piad cu masa de aproxi-
mativ l0 tone;
o La sud de Lima, in peretele rogu al falezei care mirginefte
golful Pisco, a fo$ sapat unul din cele mai ciudatc
indicatoare. Mdsur"and 250 m inilfime, desenul poate fi
observat din larg, de la o distanp de 20 km.
La dosarul marturiilor istorice disidente, in afarl de aspectele
deja prezentate, refeiitoare la urmele primordiale ale omului qi la
impresionantele realizdi ale culturilor Masma" Ica si Nazca, la
argumentele ce suslin viabilitatea teoriei ciclice a evoluliei omenirii
mai pot fi adiugate gi remarcabilele descoperiri referitoare la
existenta ului vast sistem de tuneluri, cu ramificafii la scarl plane-
tar;.
RE'TELE DE TUNELURI SI GALERII
Pentru cd sensul realizirii acestei complexe relele subterane
scapi oriclrei logici de ordin gtiinlihc, enignatica sa existenjtr
rdmdne pe mai departe in stransA conexiune cu mitul ipoteticului
regat subteran Shambhala. Tocmai de aceea, confirmirile prezen{ei
unor numeroase tuneluri gi galerii subterane, in zonc extrem de
SIS TEMUL OCULT DE DOMINAR.E A LUMII
(lil'crite,
rlspandite pe intreg cuprinsul planetei, constituie un pu-
tcmic argument in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea
cxistenlei anumitor teritorii locuite in interiorul scoa4ei terestre. in
ccle ce urmeazd voi txece in revisti cele mai importante si mai
eunoscute rclele de tuneluri gi galerii subterane, precum si o serie
tlc mdrturii care relevd activitatea unor civiliza{ii detindtoare ale
rrnor tehnologii net superioare, inclusiv fali de cea a civilizaliei
ilctuale.
RETEAUA SUBTERANA DIN PERU SI ECUADOR
Continentul sud-american este strtbetut de o giganticA reFa de
galerii, de un adevirat labtint lung de cdteva mii de kilometri, sitpat
rrtlinc in ptrmint. Din acestea, doar citeva sute de kilometri au fost
cxplorate si mdsurate, indeosebi in Penr gi Ecuador. Descoperitorul
galeriilor, Juan Moricz, rm cercettrtor prudent si bun prieten cu un
grup de indieni peruvieni, a fdcut cunoscute rezultatele explordrilor
sale abia in 1969, dupd 3 ani de studiu in zona Morona-Santiago.
In toaci aceasti perioadt, el a reusit str stng[ o colec{ie importanut
dc obiecte remarcabile
ti
sI parcurgA mai mulli kilometri de
luneluri. Accesul in peqterile care se intind intre oragele Cualaquiza
- St. Antonio - Yaupi nu este u;or, intririle fiind ascunse de piduri.
I)c-a lungul acestor galerii, strpate cu
Fecizie
qi care formeazd
lircsc unghiuri drepte, busola nu func(ioneaza.
Planurile labirintului subteran au fost trasate cu cea mai mare
grijI, dupt cum o dovedesc puturile de iesfu, amenajate la intervale
rcgulate, brep dreptunghiulare qi verticale ale cdror dimensiuni in
scc(ir.me variaztr intre I,80
9i
3,l0 metri lungime
$i
0,80 metri llfime.
In subterane gi-au stabilit cuiburile stoluri de pdslri asemdnltoare
cu qoimii, care inoi qi ies tot timpul prin pulurile de aerisire gi care
rnor fiecvent tr ad6ncurile labirintului. Existi numeroase sdli, ce
r(lSpostesc diverse obiecte, dar, dinhe toate, una se distinge prin
laphrl ci adipostegte o veritabih biblioteci metalici, apa4inand
runei civilizafii de mult apuse. Este vorba de mii de pl6ci qi foi
nrctalice foarte fine, al c6ror format este in general de 96x48 cmz.
lriccare placl este acoperiti de semne rcgulate, executate parcit de
o magind.
Referindu-se la impresionantele descotrrriri fdcute in vestul
(ontinenirlui
sud-american, Erich von Diiniken subliniazi in cartea
st, Provocarea zeilort, urrndtoxele aspecte: ,,Nimeni nu
Stie
cine
i ' ' n,
i
l
I Erich von Diinikeni Proyocarea zeilor, Ed;tura Domino, Tergovifte, 1996.
186 OS. KTJHLEN
a construit aceste galeii
ti
siili subterane
ti
nici cine 4u
fosl
scllptoii care au ldiat in piatrd personeje enigmatice, ca
fonne
ciudate, dar este posibil ca respectiii constnrctoi ai subteranelor
sil nu
fie
unii
$i
aceiati c'n sculptorii, deoarece siilile
Si
galeriile,
foarte
austere
$i
goale, contrasteazd cu stilul destul de incdrcat al
unor statuete reprezentdnd tot
Ielul
de animal.e: saurieni, elefanyi,
Iei,
jaguai,
cdmile, ur$i, maimule, bizoni, lupi,
Sopdrle,
melc| raci,
fapt
ce creeazd impresia cd obiectele ingrdmddite in siili nu se atllt
Ia local lor. Dar poate cd aceSti constnrctoi au ardtat opera
anumitor privilegiali
ti
poate cit acestiq au sclrlptat in piatrd ceea
ce vdzuserd
Si
auziserd, ingrdmddindu-$i trePrat operele in aceste
suberane
"
Ptrrinrele Cado Crespi de la biserica Maria Auiliadora, din
Cuenca/Ecuador, a strdns multe din obiectele gdsite in subterane,
printre acest aflandu-se gi o steld indtil de 52 cm, lattr de 14 cm
si
goasl de 4 cm. Ea este implrfitA in 56 de ptrtrate, fiecare
reprezent6nd un caracter gra.fic diferit, ce sunt identice cu caracterele
folosite pe pllcile
9i
foile bibliotecii metalice, ceea ce inseamnil ctr
creatonrl ei disprurea de rm anumit alfabel format din 56 de
simboluri. Faptul esl cu atet mai demn de subliniat, cu cdt pdnA
acum s-a afirmat ci civilizaliile sud-americane nu cunogteau scrieri
de tip fonetic.
Tot in Alpii peruvieni, crpitanul spaniol Francisco Pizarro
(1475-1541) a descoperit in Huascaran, muntele incaqilor, la o
altitudine de 6768 metri, galerii subterane a ctrror intrare era blocattr
cu pietre mari gi plate. Spaniolii au presupus ce era vorba de
depozite de alimente, aga incit nu au mai continuat cercetErile.
Acestea au fost reluate abia in 1971, c6nd o expedifie a patruns sub
ptmant printr-o intrare situata in imprejurimile localitiuii peruviene
Ohrz.o. Revista germanl Bild der Llissenschaft, din 197 |, apftlicat
un articol referitor la rezultatele respectivei expedifii sub titlul Un
alt secret al incasilor
,,Muntele
incasilor, Huscaranul (6763 metri) se inalld maia-
tuos tn Anzii peruvieni. De aici porneSte vechiul drum al M$li'
nasilor, ce duce peste munli
;i
vdi spre nord, pierzdndu-se in
grohotiSul desprins la o distanld de 260 de lon, in apropiere de
Otttzco. ln aceastd zond au
fost
descopeile tncd din timpul lul
Pizarro mai multe intrdri ldrgite
si
pardosite cu pl.dci de piatrd in
grote. Erau
folosite
drept cdmdi. Cercetdtoii
\i-au
amintit de
aceste Kgrote ale incasilor>
$
au pdtruns in eb
folosind
cele mal
SISTEMI]L ocIJLT DE DOMINARE A LUMII
nodeme mijloace ale tehnicii: scripefi, electrocable, ldmpi de minii
i tuburi ca oxigen. La capdUl grotelor, atezaE pe mai multe nivele,
uu dat de porti din pldci de piatrd care, tn ciuda greutdlii lor
anorme (au 8 m tndlfime, 5 m ldfime
$i
2,5 m grosime), putequ
li
miScate pe rcle de piatrd, ce se invdrteau tntHn ldcat stropit cu
upd, otunci cAnd se propteau tn ele paot biirbali
Wtemici.
Acest
krc se afla Ia 62 de metri sub poalele muntelui.
Ceea ce urmeazd reprezintd o uria;it surprizd: in spatele celor
6 porSi incep tunele uriase, care ti pot
fcce
sii pdleascd de invidie
chiar
Si
pe tehnicienii de azi. Aceste tunele, care au cdteodatil o
pantd de pAnd h 1404, duc oblic spre coastd. Pardoseala este din
Irldci
de piatrd granulatd sau striatd, neahmecoctsd. Dacii azi
li
se
pqre o arenfirit sii parcurgi cei 90-105 lon ai nnelului, ce trebuie
sd
f fost
in secolul al XIY-lea sau al XY-ka, cu cAti greutate
$i--au transpoftat bitltinasii bunurile sub Anzi pentru a le susbage
eta-cltilof lui Pizqrro
Si
ale iceregelui spaniol!
Lo capdtul galeriilor subterane din Guanape, (numite astfel
dupd insula care se aJId tn
fala
coastei Perului) despre care se
presuryne cd
Jdceau
cdndva legdtura pe sub mare ca respectiva
insuld, se a/lit Oceanul Pacific. In lumina
felinarelor
panta des-
<'endentd se termind Ia marginea unui talaz negru ca smoala: eEte
marea. De aici prnette tot subteran, coasta de azi. Cdutarea unui
coidor pe insula Gtmnape este imdw. Nimic nu
qtestd
cii odini-
oard a existat undeva un tunel inFe uscat
Si
insuld. Nimeni nu
Stie
xnde siArfesc aceste cttloare subterane ale incasilor
Si
dacii deschid
lrumul spre incdperi at comoi ale unei lwni demult apuse".
Despre aparida acestui articol, colonelul Omar Chioino, dircc-
torul Muzeului National al Amatei Aemlui din Penr, a afirmatl:
,,Suntfoafte mirat a,on de s-a strecurat aceastd informalie pin
cenzura generald. De obicei, este menlionat numai numele mun-
n\ui, nu
Si
local intrdrii
ti
nici numele cercetdtoilor sau al echipei-
'l
uneluile sunt atribuite incaSilor, deSi nu
qcistit
similitudini cu
rcnshltqiib inca$e cunoscaE pAnd aa.m. Incasii nu le puteau tdia,
dci le lipseau unelEk necesare, Cd inca$ii au cunoscat aceste
.\isteme sublerane
Si
cd le-au
folosit Wrfial,
este evident.
Intrdrile tn acesl sisEm gigantic de tunehri din Anzi au
fost
identificqte in tootii America Centalii
si
in Ameica de Sud si
unume din Chile p,6nd in Argentina. lncaperite boltite, tdiae cu
f. Comelia Petrahr
$i
Bmard Roidinger: MeraJ ale unei alte ciilizatii.Piei,ele
,lin desertul lca. Editru"a Saeculum I.O.. Bucurcsti. 1996.
ta7
l
188 OS. KIJHLEN
mdiestrie in piatrd, adeviirat labiint ramifcat in toate direcfiile,
sunt cunosclrle in Peru sub numele de chicanas. ln diversele
ldrl
in care se gdsesc, le--au cercetat, de obicei, oJilerii
ldii
respectiw
dar un schimb de infotmelii tn legdturd ca rezultatele oblinute nu
a avut loc nici mdcar in planul semiciilor secrete.
Este clar cd releaua aceasla subterand, care depd$e$te con'
strucliile modeme ale metrouilor, este opera unei civilbasii nect-
noscute, a unor locttitoi ai
qcestui
continent, care l-au pptlal
muh inaintea incasilor
Si
preincasilor, Este vorba de sute de
kilometri rdsfirali subteran, strdzi late, al cdror scop ne este total
nec nosc'ut. Paryial au
fost
zdruncinale de culremure;i, astdzi,
fe
sunt blocate,
fe
cd sJbrSesc sub nivelul mdii".
ln
junrl anului 1570, cronicarul spaniol Padre Cristobal de
Molina s-a arltat interesat de galeriile subterane gi de sensul lor.
ln lucrarea sa Ritos yfobulos de los Incas, terminact in 1572, Molina
povesteqte cd Tatdl Omenirii s-ar fi retras int-o subterane dup[ ce
gi-a indeplinit opera" adicl duptr Crealie. Acest loc secret ar fi
devenit locul de nasjrc a nruneroase popotm, c:ue au apemt ca
din ,,noaptea
veqnicd". Molina ne mai aduce la cunoqtinli faphrl c[
aceste galerii
$i
sali subterane ar fi servit, de-a lungul secolelor, ca
loc de adapost pentru bogltiile popoarelor, cand acestea se consi-
derau ameninlate. O lege aspri il pedepsea cu moartea pe cel care
facea imprudenta de a vorbi despre subterane ih afara cercului
restrdns al inifialilor.
In subteranele din Peru qi Ecuador se afltr cel pulin trei categorii
de obiecte: l) mo;tenirea celor care au fost constnrctorii acestor
fabuloase retele de galerii subterane; 2) pietre sculptate
ti
tiliate,
operele primilor oameni inteligenli care, probabil, au fost elevii
constsuctorilor de tunele; 3) obiecte din aur gi argint ale incaqilor,
ingrlmldite in subterane duptr anul 1532, pentru a preveni jafirrile
la care se dedau in permanen{i conchistadorii.
Arheologul peruan ltalo Olberti a descoperit, in 1972, in co
laborare cu rm gnrp de cercet?ttori polonezi, in apmpiere de Sac-
sayhuamar; rm tunel ce ducea din cetate pena h ora;ul Cuzco,
confirmind existen{a unei intregi retele de drumuri subterane,
print care qi a tunelului cu o sutd de po4i, denumit astfel datoritl
zecilor de po4i megalitice trapezoidale de pe parcunul lui. Intere-
sant este ca eforturile depuse pentru sEtrprmger.a tunelurilor, d
de precise din punct de vederc geometric, nu au avut ca finali@
nici realizarca de catacombe fi.rnerare, nici a tmor altare de
jertfr'
SISTEMUL OCULT DE DOMINAR,E A LUMII 189
nici a unor locuri de depozitare a obiectelor de aur qi argint qi nici
:r unei
,,biblioteci" a foliilor bizare de metal de 96x48 cm/, pesFate
lrr preotul Carlo Crespi din Cuence qi considerate a fi o Culegere
rrni cat.
Deqi r{elele de nmeluri subterane din America de Sud sunt
eclc mai impresionante gi mai cunoscute pe plan intemalional, ele
nu sunt singurele de acest gen. Sisteme complexe de galerii sub-
tcrane au fost descoperite atet in America de Nord, cat gi in Asia.
RETEH DE TUNELTJRI
QI
GALERTI SIMILARE
PE TERRA
in 1953, in timp ce lucrau ir subteran, minerii americani au
rrvut surpriza sI plhundl intr-rm sistem de galerii c:u aveau
tliametrul cuprins intre 1,5 si 1,8 m, pline cu c5rbune atat de vechi,
incSt aproape se transformase in roc[, pierzdndu-$i calit?t1ile de
combustie. Profesorul John E.Willson de la Universitatea Utah
(SUA), referindu-se la descoperirea fdcuttr la minele Watis, a
rllirmat cd .au existd nici o bazd vizibild Dentru datarea tunelu-
rilrrl'. lnvestiga{iile ftcute au permis trasarea cu oarecare precizie
ir strivechii relele, dar, in locurile unde trebuia sd se debuseze la
cxterior, nu au fost glsite nici un fel de indicii privitoare la
prcsupusele ieqiri. Drept urmare, cercetAtorii au refuzat str factr orice
lel de estimare privind datarea vechii exploatiri.
Pe coasta occidentala a insulei Bomeo a fost descoperitt o re{ea
vasti de peqteri, a c[rei configwafie seamtrnl cu aceea a unei
catedrale. Var$a obiectelor gisite acolo a fost evaluattr la circa
.18.000 de ani. Printre obiectele extraordinare descoperite se numiri
si
1estrturi
de o fine1e remarcabili.
Gigantice complexe subterane au mai fost descoperite si la:
l. San Augustin/Columbia
-
sanctuare zubterane legate prin
galcrii;
2. Cholula./Mexic - temple subterane legate prin galerii;
3. Derinkuyr/Anatolia
- orale zubterane cu case care au mai
Inulte etaje qi sdli de reuniune.
In iuie 1961, arheologul Ci Pen Lao, profesor de ar0t gi
rrrheologie Ia Universitatea din Pekin, a descoperit elementele unei
lctele de tuneluri subterane cu ocazia sepdturilor efectuate in Yalea
I'ietrelor. lnitial, au fost descoperite nigte intrAri ale unor labirinturi
situate la adincimea de 32 de metri in contrafo4ii masiwlui Honan,
pc malul lacului Tung-Ting, apoi arheologul a reu$it se lcr,alizezs
galerii care coborau drept sub lac. Perelii galeriilor srmt neezi, iar
190 OS. KTJHLEN
la intersec{iile galeriilor, precum qi intr-o marc sall subterantr, se
afll ftesce care reprezinct animale fugind. Nu se qtie deocamdatl
de cand dateazd constructia acestei retele subterane.
4. ARIIITECTURI MEGALITICE
Istoria oficiall atribuie originea construcliilor megalitice, a clror
arie de rispdndire cuprinde inteaga zuprafa{tr a Terrei, comuniti{ilor
umane
,,primitive"
carg se prsupnne ctr au exislat in perioada
aqa-zis neoliticd. Mai mult chiar, deqi analiza comparativd a dife-
ritelor arhitechri megalitice a evidenjiat faptul c[ numtrrul aspec-
telor divergenie deplge$te num[nrl aspectelor convergente, cazurile
au continuat sd fie tratat de majoritatea cercetitorilor in mod
rmiform. Renunldnd la inieryretlrile clasice, orice observator im-
pa4ial poate rcmarca, dupl un studiu atent, ci posibilele destinajii
ale conshucliilor monolitice difird de la un caz la altul pennilind
o catalogare a acestom At minimum rrei grupe diferite, cu origini
ce pot fi plasate in perioade distincte ale trecutului omenirii.
O clasificare a celor mai importante construclii megalitice duptr
prczumtivele lor destinalii, ar putea cuprinde: l) structurile megali
tice ce au ficut parte din refelele de trmeluri qi galerii subterane, qi
care au ajuns la suprafala Pnmantrrlui in urma unor complexe
migcari tectonice; 2) construqiile megalitice de tipul ora;elor-cettr1i,
ce au fost realizate intr-m tcut mult mai indeplrtat decat cel luat
in calcul de ieoriile oficiale gi care au fost folosite ulterior de
civilizaliile ce au ocupat acelagi spaliu geogra.fic, ftrrtr ca acestea str
fi cunoscut cine srmt adevlrafii creatori ai impresionantelor edificii
mo,:stenite qi 3) formaliunile megalitice presupuse a sluji drept
observatoare asEonomice sau aFzdminte religioase. Pentu a e-
xemplifica cazul primei gnrpe, voi prczenta in continuare tsei dintre
siturile megalitice despre care exisdl indicii ci au flcut pafie din
vasta relea de tuneluri gi galerii ce se intinde sub scoarta Tenei:
Tiahuanaco, Nan Madol qi Sacsayhuaman, urmand sI abordez
situaliile celorlalte doutr grupe ulterior.
TIAIIUANACO
Situat la o altitudine de 3840 metri gi la 2l kn sud de
extremitatea boliviani a lacului Titicaca (200 km diarnetru), oras.ul
etem Tiahuanaco este amplasat pe un platou flancat la est
ti
la
vest de douit lan(uri mrmtoase cu inllfimi de peste 6000 metri.
Vestigiile istorice se ?ntind pe o zuprafa1tr de 420 hectar, din carc
constmcliile megalitice acoperi circa 16 hectare.
SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 191
La Tiahuanaco exisdl un rnare numtrr de movile mfuite in mod
artificial gi este posibil ca ele str ascundtr mai multe edificii,
findnd
cont c[
fcoperigurile" acestora, cu suprafele de circa
21000
m',
sunt complet netede. Imaginea acesiora pdle$ insd in fata blo-
curilor de gresie de 100 de tone, peste care se sufraprm cuburi de
60 de tone. Suprafelele lor netede, cu caneluri foade precise,
formeazi paralelipipede uriage, fixate cu ajutorul rmor scoabe de
aramtr. Unele blocuri, ce cdntiresc in
jur
de l0 tone, sunt sffibdtute
de rm fel de canale cu o hmgime de 2,5 m, a cdror utilitate nu a
putut fi explicati pantr in prezent. Nici dalele tocite, lungi de 5 m
1i
titiate dintr-un singur bloc de piatrd, nu contribuie la rezolvarea
misterelor care inviluie Tiahuanaco. Solul vechii aqezdri di la ivealn
nenumtrate conducte de api, confe4ionate din piatri, lungi de cate
2 m, cu diametrul de 0,5 m
;i
cu perelii la fel de grogi.
,,Poarta
Soarelut' (Puerta del Sol) din Tiahuanaco este rma
dinte cele rnai mari splendori arheologice ale continennrlui sud-
american. Este cioplitit htr-un mod rafrnat, dintr-un singur bloc de
andezit, cu dimensiunile de 2,75 m inlltime - 3,84 m ldtime
-
0,5
m grosime
Si
cantarette peste 10 ione. Pe ea se disting 48 de fiin1e
fabuloase, carc il preamtrresc pe un putiitor de sceptru, numit de
preirrca;i Viracocha gi venerat drept creator al lui Tiahuanaco qi al
lumii. Pe suprafaja pietrei, Alexandru Kazantev a identificat ceea
ce el consider{ a fi rm calendar venusiaq al cdrui an este egal cu
225 de zile tercstre. Tot el a mai afimat c[ edificiul a fost construit
in urmtr cu cel pulin 12.000 - 15.000 de ani, intreg platoul pe care
se afla fiind ridicat la actuala altitudine ln urma unui cataclism
Dlanetar.
in mod oficial, arheologii suslin cd acest cemp de ruine datazd
de 3000 ani, aprecierea lor intemeindu-se pe examinarea cdtorva
neinsmnate figurine de lut glsite la Tiahuanaco, dar care n-au
nimic comun cu epoca constructiilor monolitice. Exis6 insd gi unii
cercetatori carc suslin ctr Tiahuanaco a fost cindva la nivelul mdrii,
argument6nd aceastd ipoteztr prin descoperirea unei linii de sedi-
mente marine, Iungi de 700 krn, care incepe din Peru (lacul Umayo),
la 100 m deasupra lacului Titicac4 gi se indrcapt5 spre sud,
inclindndu-se heptat: dar menlin6nd o diferenli de nivel pozitivd
(circa 30 de metri). In acest caz insd, se pare cI, cel pufin p6ni la
retragerea m6rii, oralul a fost un port subacvatic, situat la aproxi-
mativ 90 de metri sub ap6.
Nici mul dintre triburile de indieni arrrnanl. care locuiesc in
OS. KUHIIII
zontr
!i
care au locuit acolo cu mii de ani inaintea venirii spaniolilttft
nu-qi atribuie acest orai. Nici in poves1ile.qi nici in tradiliile aym[
,I , I I VUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
t,,rpoarele
din Pacificut de Sud igi incarcd in mod voit operele
,r l lccturale cu motive omamentale.
(
cle aproximativ 32.000 de coloane ale fa{adei construcliei
1,r
rncipale, lungi de 3-9 m, groase de 0,6-3 m si cdntdrind uneori
t"
',lc l0 tone, au secliuni hexagonale
Si
octogonale, ceea ce exclude
rt,,,t('./l ca ar fi rezultat in urma unui proces natural. in afara clSdirii
1'r
rrrcipale mai existi canale pavate cu coloane,
San{uri,
tuneluri gi
rrrr zi<l fung de pste 860 de metri, care se ridicd pant la 14,2O rn
t|l
|':rrlsa
lui cea mai inalti. De jur-imprejurul
construcliei principale
* ,rllll o terasA cu mai multe nivele, f6cug tot din coloane gi blocuri
,1, l r,r,,:rl t. precum gi al te 80 de construcl i i mai mi ci . h total , numarul
r,,lo;11r:161 folosite pentru construirea diverselor ansambluri depS-
1' \rr' cifia de 400.000. Daci presupunem cA au fost transportate 4
l,l,t rrli pe zi si cd s-a lucrat 365 de zile pe an, rezulti un total de
I ltn) (lc
blocrri de bazalt pe an, ceea ce inseamrd cA edificarea
'
rt,',l.lci Nan Mandol s-a dsfasurat pe o perioada de aproximativ
,' r(,
{l c ani .
(
irricra de bazalt se aflf, la circa 50 km distanF, iar blocwile,
,, ,rtrrrg uneori 25 de tone, au fost ridicate la inihimi de 10-12 m.
Itn,trrr:rsii nu stiu cine le-a construit qi eviti si se apropie de ele,
, , ,r r'.rr k'rlindu-le stipanite de duhuri rele. Studiindu-se amplasa-
rr' rtul construcliilor s-a observat cA terasele sunt pozitionate a$a
lr', ,rt \:1 faciliteze accesul spre vdrful ansamblului arhitectural, unde
! irll.l Inlnrea unui tunel, in prezent plin cu api. Scufunddtorii care
drt | \lrl()rat fundul apei au relatat desprc existenla unor lucruri
r rtr,r.,r(linare: drurnuri, arce de piatri, construclii minate, monoliti
+,,1,, r r(i de oorali qi de scoici. Constructiile de la Nan Madol se
lrrtl'rrl rlirrcolo de limitele insulei, sub apa oceanului, aSa incat e
pr,rr ,1,. pnicizat pana unde se intinde
,,citadela".
Interesant este
I' r1,trrl t;i scufundAtori i ni poni au scos, di n l 9l 9 gi pani i n 1939,
r{rlrl,rlr rDari de platini, metal care a fost principalul articol de
*1.' rt .rl i rr.ul ei Ponape sub domi nati e
j aponezA.
SACSAYHUAI\{AN
\rr\:ryhuaman a fost multd weme un loc necunoscut, desi
ril'1,', l( li)ftificatii se afld la doar un kilometru de oragul Cuzco.
/1lrrr
rl, r rt lopice ale celei mai monumentale construc(ii megalitice
i
tr r,,rr,
'1,1'.",
'tt
"u."
blocuri uriase, de peste 60 tone (unele atingard
fht.'r
,(rr) (lc
tone) sunt imbinate atat de perfect, ibri nici un fel de
htrt
rrr,,rt iltre cle mr poate fi strecurati lama unui cu1it. inillimea
193
192
nu ;e glsesc indicii care str ateste faptul cI sdmoqii lor su
constructorii metropolei megalitice. Cdnd s-au aqezat acolo, au
un gigantic oraq p;rasiq deipre care au presupus ce. n-a fost llo{
de irina omeneasci, ci de o rasn dispirutd de uriaqi Mai rnul
chiar, in perioada colonizirii zonei de c6tre triburile aymars,
'l
200O-300b de ani inainte de incagi, aceltia au purtat lupte cu ||l
trib aqezat pe malurile lacului, misterioqii uro, neoamenii' Popult
avmara a invins tribul uro qi l-a alungat' iar acestia s-au stabillt
insulele artificiale din trestie, unde locuiesc
9i
astizi' Interesanl
faptul ctr nici micar aceqtia nu-Si amintesc cine a constrult
Etem*.
ln 1909, a aptrrut la Viena volumul Cele doud Tilhuuttl
Scris5 de M-rue^l Gon-l"t de la Rosa, care a trlit mulli unl
Peru. lucrarea contine relatirile interprehrlui indian Catari, cnf
rradus in secolul XVI, pentm cllugirii iezuiqi din Cochabamh.--l
numer important de sforicele cu noduri, strivechi texte ince'
mlcirea originald a lui Catari nu a rnai fost vlzutn din 1625,
a intrat, se spune, in arhiva Vaticanului, dar referirile la Tiahur
sunt deosebit de interesante. Conform lui Gorzalez, Tiahuanloc
numea inilial Chaucara. Err in totalitate subteran, la lumim
'l
nefiind decat carierele de piatrtr
9i
satul muncitorilor' Accatul
interior se putea face prin mai multe intrf,ri, iar la marginea lll
din apropiire se afla un palat, construit la
facerea
lumii, din
insl nu s-a plstrat nici o urmtr. Se presupune cd amplasaM
sub ptrmant se datora necesitttii de a asigua o,temperatql I
supravietuirii, altitudinea platoului fiind de 4000 de meFl'
I
i
NAN MADOL
in insula Temuen din arhipelagul micronezian,
gnrpul
se afla ruinele unui sit preistoric czu acopera aproape
i"rUe. I"to.iu nu sptme ni-i" d""pt" originea ceti{ii
.de
lo ll
Madol, care se prezintt sub forma rmei ingrdmadid uimito f
coloani de bazalt" arezate cand intr-o ordine impecabill'
-
r
intr-,- h-" deslvnrgit- Conform observaliilor fdcute de Erich
Daniken in cartea sa, ProvocareQ zeilor! ,
Narn Mandol nu $l
basoreliefi.ui, nici sculpturi, nici fresce, ci doar o arhitecturl
goaltr qi austert. Faptul e cu atat mai surprinzitof cu cat so
I
l. Erich von Daniken: Ptowcarea zeilor, Editura Domino, Talgoviqlo loi
194
OS. KUHLEN SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII
mult de 2,62 de milioane netri cubi de piatri doar pentm a satisface
capriciul unui rege? S-au asamblat cu grijd 2,3 milioane de blocuri,
fiecare c6ntitrind cel pufin 2,5 tone, doar pntru a acoperi trupul
rmui faraon?
ln f'mn1a la doi kilometri de Falicon (sat aflat hngd Nisa), s
ridice muntele Cau. Zona este departe de a fi pustie sau necirculata.
Cu toate acestea, cei care au v6zut piramida de acolo pot fi nurnarau
pe degete- Acasta a fost descoperit?i in 1804 de Rossetti, un italian
din Turin qi nu are dimensiunile celor din Egipt, dar este la fel de
enigmatice. Monumentul, realizat din blocuri mari de piatrtr, cimen-
tate cu un liant nectmoscug se ridicit la aproximativ 100 de metri
de virfirl mrmtelui, ale cerui pante abrupte au determinat inegalitatea
muchiilor constnrctiei. in latura rtsfuitean[ este Uliati o poarct inalte
de 2,50 m, pe frontonul ctrreia s-a aflat, pane in 1921, o zvastici,
simbolul sacm al jainigtilor. Laturile principale ale piramidei au
6,60 m, v5rfirl lipseqte, iar inn\imea inilial[ a fost estimati la 9 m.
Este rm monument foarte modest, mai degrabn o ingr{madire de
pietre, dar edificiul ascunde c6teva surprize: la baza po4ii se
deschide larg, gura intunecaE a unui aven ad6nc de aproximativ
15 m.
Coborind in aven se ajunge intr-o saE de mari dimensiui (20
m diameau qi 5-10 m inlllime), al cirei acoperiq se sprijinn pe o
coloane centraltr constituiE, aparent, dintr-o foarte veche stalactiti.
ln partea estict a acestei adevtrate catedrale subpdmantene,
$apte
trepte cioplite in piaFa
-duc
la o platforma carc a fost, probabil.
cdndva, un fel de altar. ih fundul salii exisdt doutr puluri verticale,
din care unul este plin cu buctrli de rocI, iar cehlalt, ad6nc de circa
8 m, a fost pentru prima oarl explorat de rm gnrp de speologi abia
in 1927. El se termintr printr-o crevastr, care, h randul i, pdtnmde
in sol circa l0 m. Se ajunge apoi la o mictr platformd de argill, de
unde, in lateral, pomesc alte falii spre profunzimile muntelui.
Continu6nd coborirea, exploratorii au descoperit cu uimire o noutr
saltr, mult mai mare decat prima (30 m lungime x 20 m At[lfme),
in mijlocul citreia s afla o altit piramidn (20 m baza x 10 m
inltime). De aceast5 dati, edificiul pare sI aibd o origine naturall,
cdci este format din buclti de roctr, neprelucrat, care, duptr unele
opinii, s-au desprins din tavanul pe$erii
$i
au cezut pe sol, aseme-
nea nisipului dinrr-o clepsidrl. Cert este ci forma generalS a movilei
a fost ajustati, iar llcas,ul a fost folosit o foarte lunge perioadl de
lmD.
195
lor este in jur
de l8 metri
9i
se Artind pe lungimi de peste 5m de
meti. Materia primd folositil este granitul, o roctr de adancime,
extm de tare, durl
Si
rzistentl, in care au fost cioplite, la o
adincime de cateva zeci de metri, coridoare precis delimitate
geometric.
La cateva sut de metri de forttreatl se glse$e un crater, slpat
h coasta muntelui, rmde existi rm bloc de piatrl" monolitic, cu o
greutate de aproximativ 25.000 de tone. Acest colos de piatril, cu
inelfimea de 25-30 meti, a fo6t prelucrat cu o tehnictr deosebitn,
in el fiind di tuite trepte uda$e, mlrginit de balustrade impodobite
din loc in loc cu spirale qi orificii. lnteresant este faptul cn uriaSut
monobloc este afezat in crater irivers, aga lncat treptele pomesc de
la supmfala solului gi merg in jos,
in vrcme ce niqte scobituri
ciudate, suspendate in gol, sfideazl legile gravitatiei
ii
toate acsta
la ni$te dimenshmi ciclopice.
I,a doar 300 de mebi depbrtare pot fi descoperite roci vitrificate,
dovadit a topirii lor la temperaturi extem de ridicaie. Desigur,
explic4ia oficiall nu poate fi decat cea clasicd: piatra a fost
$lefuitA
in acest loc prin acliunea exercitatii de rm ghelar in curs de t-opire.
Ciudat este insl cA ipoteticul ghetsr, de aproximativ 15.000 rnz, s--a
sc rs in
$ase
directii diferite qi nu intr-o singur! direclie, cum se
compofitr orice mastr car alunecS-
PIRAMIDELE frT T,UUT
Un alt element aflat int-o sdnsl legetud cu retelele de tunelud
qi galerii subterane il reprezintl piramidele, constuctii
rtrerf,rre W
inheg cuprinsul Telrei, Pk[ nici un fel de exceplie. O analizit
arnlnrmJit6 a modului in care este rcalizat prtrtindeni ansamblul
acestor dout elernente, rezrltat al unei gtiinp
$i
al unei tehnotogii
superioare, rbve un as?ect deosebit de interesanc reJelele de
hmeluri qi galerii pot fi asociate rmor circuite energetice, iar p!
rarnidele pot indeplini atet rclul de concentratoare ale unor energii
cosmice, cat qi pe cel de vritabile
,,balize", menite s! semlalizeze
amplasarea intrlrilor in subteran.
Ce gi-au propus exact constmctorii piramideloP
In mod uzual se consider[ ci este vorba de
,,simple.'monu-
mente fiDerare. Ne indoim instr cI Marea PiramidE din Egipt a fost
in
tatl
din granitul adus de departe, de la Syrene, doar pentru a
ascunde un singur cadavn: invelit in p6nzi de in. S-a muncit gi
s-au transportat cu greu, in focul atzdtor al soarelui african, mai
196
OS. KUHLEN
Pe mari suprafele, perelii cavemei sunt imgriti de liningine
gi cirbune, stratul depunerilor ating6nd rmeori 2 cm grosirne. Din
p[cate, nimeni nu a incercat # realizeze da6ri folosind prelevtrri
din aceasta zgur[. ln schimb, in
jurul
anului 1922, un anume
Gothland, pomind de la anumite date traditionale, considerate ca
st6nd la baza orientirii piramidei, dar pe care a refirzat sI le
dezvdluie, a stimat cI varsta piramidei este de 4335 de ani.
Conform.afirmaliilor ftrcute de Sorin
$tefinescu
in lucrarea Slidarea
Timpuluit, de$i unii cercetdtoi considerd cd damrea pare exa-
gerald, aprecierea lui Gothland
liind,
oricam, indoielnicd, existd
to0qi un amdnunt ce dd de gdndit, chiar dacd vine tn contradicfie
cu aceastd evqluare: satul cel mai apropiat
ti
mai vechi din regiune
poatd numele de Gaina (ciudotd asemdnare cu muntele Giiina din
Rominia). Nu cu mult timp in urmtr, registele cadastrului indicau
o denumire ugor modificatit Jain sau Jain4 care ne duce cu g6ndul
la nurnele unei populalii hinduse, jainii,
al c6ror simbol de credinlil
a existat, in mod cert, pe frontonul porF,i, pant in l92l! SI fie
acestea doar simple coincidenp?
Pe coasta mrmtelui Briscor! la circa un kilometru de Auhm, se
ridictr un edificiu asementrtor celui de la Falicon. Este pufin mai
mare (17 m baza gi 27 m inlllimea) qi, lucru extem de intercsant,
a fost constmit tot deasupra unui aven. Dup6 investigafii atente, un
specialist a constatat cd aftitecfii anonimi au adoptat o solutie
intalniel numai la vechile monumente mexicane: o combinatie de
piramide scobite, aranjate unele deasupra celorla.lte. Din plcate,
puful, a cdrui intrare se deschide sub baza edificiului. nu a fost
cercetat pana in prczent.
Sdpdh[ile efectuate in anul l92l de suedezul Anderson, in zona
sahrlui Yang Shao-ts'rm, provincia Pan-p'o Shensi, din nordul
Honan-ului/China, au dus la descoperirea rimisilelor unor adtrpos-
turi cu aspect mai pufin obignuit. Se prcsuplme c[ ele dateazl din
neoliticul tArziu gi sunt rohude, fronconic, cu diametre de 3-5 m
Qi
vad centrall,;i erau, probabil. locuinle pentu cate o singure
familie. Cea mai mare structurtr, cu dimensiunile de l0 x I I m2-
se afl{ insd in mijlocul satului
9i
are o formd piramidal[.
R. Charroux' afuml cf, la Shanxi, la circa 70 km sud-vest de
Xian, se afll a doua piramidi ca mlrime din lume. Cifra vehiculati
I. Sorin
Steflncscu:
Sfdarea nmpului, Editura Zon4 Bucure$ti, 1992.
2. Robert Charroux: Cortea tecutului misterios. Editura EliL
ploiesti.
SISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMN t97
este de-a drepnrl uluitoare: 300 m inlllime! Spre deosebire de
piramida de la Cholula (Mexic), singrrra care o deptrqeqte ca
mtrrime, ce inveleqte de fapt'rm rnunte, edificiul de la Shanxi parc
a fi in integime artificial- Fiecare laturl a construcliei era coloratil
in acord cu prmctele cardinale sprc carc este orientatil: nord-negm,
sud-ro$f est-gri-albastr.r, vest-alb, iar virful - in intregime galben.
Piramida este datati, cu multil nesiguranltr gi precautie, in timpul
dirmstiei Hsia deci acum circa 4000 de ani.
in CamUoagia strtrvechea cetate Angkor con(ine qi cateva
piramide de mari dimensiuni. Despre ele, legendele autohtonilor
relateazA cd au fost construite fie de giganli, fie de Pra-Eun,
principele ingerilor.
Primii colonizatori ai zonei centrale qi sudice a Statelor Unite
au gisit movile
Si
piramide tnmchiate pe integ cuprinsul viilor
Mississippi qi Ohio qi pe aproape toate cursurile de ap5 din Midwest
;i
din regiunea golirlui. Cea mai mare struchri artificiald din
Statele Unite, dupf, opinia specialigtilor, este movila din parcul
na\iornl Cahokia Mounds, sit].nt[ in Collinsville/Illinois, care aco.
perl 6,5 hectare qi este inal6 cat o clidire de l0 etaje. Colina este
din lut gi are
^forma
unei piramide, iar laturile bazei sunt de circa
30O x 230 m'. Cu toate eforturile cercedttorilor, nimeni nu poate
spune inci cine
9i
pennu ce a edificat-o. Sl fi apa4inut, oarc,
necunoscufii constructori aceleiagi culturi ca
;i
cei care, acum
.100O
de ani, au ridicat colina piramidah (inalt?l de 50 m) Silbury Hill,
de lingi Wilshire/Anglia?
Altele erau rnai mici gi serveau, probabil, drept arnenajtrri
funerarc. Unele aveau forme de animale, in timp ce altele consti-
hriau platforme inalte pentu temple displrute. Movila
$arpelui
din
apropiere de Louden/Ohio este cea mai mate reprczentarc a unui
Earpe
din lume, f6lcile deschise mdsurand 18 rnetri lungime. O parte
din consbuclii par sd fi fost platforme individuale pentru grupud
de clidiri sau chiar ora$e integi protejate cu ziduri din plm6nt.
Dr.James Fond, de la Muzeul American de Istorie NaturalS, refe-
rindu-se la dimensirmile oraqului-movild de la Poverty PoinVl-ou-
isiana" cu datltri cuprinse intre anii 1300 qi 20O i. Chr., a calculat
ci acesta ae \rn volum de 35 de ori mai marc decdt cel al Marii
Piramide egiptene.
In 1987, au fost descoperite, in provincia Morona-Santiago/
Ecuador, edificii preistorice desfdgurate pe versan{ii unui urlcan
activ. Complexul este imprcsionant sute de piramide din piad,
i
, :
l
I
I'
198
OS. KTJHLEN SISTEMT'L OCULT DE DOMINARE A LLMII r99
asemf,ndior a fost identificat, rot in 1982,
,i
h
penf
|inef fuc;o.
provincia
Lambayeque.
supranumit
,o""j a pi-"iia"lii.,
J
"#
ryrd_
^o
:uprafaF
de aproximativ 2ZO hect e.
piramid;
bafte ;
30-40 de meri flanchee-I alei si piele lurgi. V""fri-"u,
-""ti;;
pe baza numemaselor
artefacte gasite in Lna
lmxti a" ;;;
obiecte diverse, a ciror destinalii nu este inca s;diiUj
"?Ji
aprecratA la doutr mii de ani-
hlj" dt
+.."
meri, avdnd bazele drcptunghiulare
cu lanrile de 30
x rJ m-, sunt dispuse de_a lungul a muneroase alei. Un ansamblu
nruncitorii au rculit str indeptrrteze leqrdea si sub ea au aflat o
scaxi ce cobora in adinc, in cea nai marc parte colrnatattr cu tone
dc piatrl si argili. Pentru curitirca celor 2l de trepte au fost necesari
rloi ani de lucnl astfel inc6t abia in l95l pulurile de ventilafie au
,bst degajate complet, ceea ce a permis continuarca activitiflii.
La 16 mefi ad6ncime, scara se termina gi incepea un culoar.
Zidul de pietre lipite cu mortar care bara drumul a fost gi el inldhrrat,
dar a urmat un prete gros de patru metri gi o phce imnsd de
piatri. [n ziua de 15 iunie 1952, Ruz a patnms pentru intaia datil
in cripta ascunsa la 25 de metri sub pdmint. Dincolo de stalactitele
ce coborau din tavan ca o cortin5" a observat un monolit de
piatrtr
care ocupa cea mai mare parte a podelei. incaperea era desnrl de
spalioasl (9 n hmgime x 4 m hlime x 7 m inllfime), insl datoriti
dimensirmilor pldcii (3,8 m hmgime x 2) nlJ;lime x25 cm inlltime
si 5 tone greutate) care se stririjinea pe un soclu de aproximativ 20
de tone, a fost dificil de ridicat. Dup{ ce operagiunea a fost incheiattr,
in sarcofagul de piad au fost descoperite rlmdsjlele pdmanteqti ale
unui individ, decedat probabil in anul 692 d Chr. Cel ingropat er4
in comparatie cu ceilalfi indieni, remarcabil de inalt (1,73m).
Bogdfiile glsite h oiptu" in sarcofag
;i
asupra scheletului au
provocat, surprinzitor, mult mai puline dispute decdt ceea ce era
sculptat pe laturile qi pe suprafaja capacului de piatrl. Gnvur4
extsaordinar de bine executag gi consewadl, nu infnfi$azit altcev4
conform opiniei generale, decdt rcprczenbrea omului. Exist2l instr
;i
mele interprettrri care suslin cI imaginea ar constitui schita rmui
vehicul de zbor, acest punct de vedere fiind infltdt qi de friza cu
semnificafie astonomictr de pe laturile capacului.
Langd capitala ecuadorianl
Quito
se gtrseste un munte artificial,
af cdrui nume esb Panecillo. inc[ de c6nd capitala nordictr a
imperiufui incaq a bst cuceritA
Si
incendiatl de spanioti, pe
pane-
cillo s-av fecut slpeturi nenumtrrate din cauza zvonurilor orivind
armrl, arginhrl si nestematele incaqilor ascunse acolo. in ultimii ani.
in urma studiilor de sFatigrafie, car au constatat lipsa straturilor,
a devenit evident ci Panecillo nu es| altceva decdt o moviltr uriagf,,
constsuidl cu a6ta timp inaintea inca;ilor, inc6t nu existit nici micar
o legendi legatit de aceasta. Exca
tiile
efectuate pe culmea rnovilei
au scos la ivealtr o curioastr consbucfie in form6 de stup de albine,
ce semena intucetva cu rm convertor Bessemer.
pe
tot intinsul celor
doutr Americi, multe astfel de dealuri gi coline au fost identificate
abia in ultimul timp ca fiind piramide sau movile construite de
oameni.
^
_t-Ttu
de la Teopantzolco prezin0t un aq)ect inedit: ascunsl
pana la
Jumatate
u:tr_o adanciturd de forma unei tave drcptunehiu-
lT dh pr."g, are perelii aproape verticali. C"fe Oour sciiHn-ci-
paret paratete.
sunt separale de o rarnptr laUl. cc creeaza imprcSiA
ctr monumenhrl est constsuit prin atipirea a douA edincii
"irnlt
L.
pe care arhitectul le-a introdus intr_o cutie.
pe
rma din sciri ;, fo;
$*gn"ti,.
urme de vopsea roqie, iar pe cealalt?t d" ;;p;;Jb";.
.rrp"."l]|tt- se
$tie,
in u-aditia unor popoare. cele doua cdori
le-pre.zn6
ro4e/energii de sens opus, dar aceeagi simbolistictr
esG
folosit?l deseori qi in zilele noastre.
"Lj"TT-99
, Tepozrec-o are rm amplasament
extrem de dificil,
nlltc necesara urcarea a catorva sute de tepte abrupte, ceea co
tnsearnntr ctr ratimea construirii ei doar in u""f fo"
si
"u
io utt rl
mai accesibil, trebuie sit fi fost foarte importantn. i";*;;t;f.i
de podii
sunt ales numai pentru staliili releu de radio si tJJ_
zrune. I epozieco hseamntr,,loc al pietrei de metal..
$i este, probabil,
o aluzie la inveci4area
cu un deal acoperit in ilcr"iJ ; fi*
T59ti:",
situat la Jiquipilco. Dar sinibolul .rt""
i"t
"
Jo"uf
qreEel
-de
metal- este cel pufin surprinzitor,
deoarece seamtrntr mar
oegrabA cu palnia unui gramofon
ce iese dintr_un dom, tohrl foarte
sugestiv
Si
pr_cis conturat. ln plus, ta Tepozteco, p. *ti* fo"o-
::rT,
a rosj gtsiji
^o
t:sryde giganticd,
a c&ei suprafattr este a6t
oe^9me
qTtucrat
"
tucat luceste ca o oglindtr. Locatnicii o nunesc
-
n2tra
llrCtrur
"
$i
este indreptat2t s?rc cer.
.
In 1949, Alberfo Ruz Lhuilier, profesor la Universitatea
Natio-
nall Auionoma din oraqul Mexico, i inceput Ia
p"hq;;
;-""6;
ce- s-a sfiirsit tei ani mai tArziu cu o rcmarcabila descooerirr
fllT!-c1a:
Observand c4 sprc deosebire a. poaoauele
JroiffitJ
qm
ratenque, cea a piramidei pe carc o cerceta era acoperitl cu
oare penect prelucrate, profesorul
a gtrsit in una din ele 12 ctruri
ome astupate cu dopuri de pian-i. Dupn cabva ore de Jfort
200 OS. KI.'HLEN
Din cele aprcximativ 80 de piramide egiptene, trei gi-au cd5tigat
rm rcnume deosebit, datoriti in special dimensirurilor lor ieqire din
cor:au;lr- Orittntul lui Khaps, Marc este Kefren
;i
Divin estc
Mikeinos. O caracteristici remarcabild a celor Aei piramide mari
este nu numai asemanarca lor, ci
li
arhitechra interioartr identictr,
cel putin in ceea ce privegte culoanrl descendent si camera subte-
ran6.
Singura dintre cele qapte minmi ale lumii care a rezisiat panA
in zilele noastre, piramida lui Kheops, a fost ridicati, conform
majorit?ttii aprecierilor modeme, intre anii 3000 - 2800 i. Chr., deci
ar avea venerabila vdrstil de 50 de secole. Chiar
9i
in aceste condifii,
acum 2000 de ani, pirarnidele puteau fi considerate deja antice. Cea
mai mare dintre ele nu este, tohr$i, gi cea mai in virsta. in zoni au
fost iugistrate aproximativ 40 de monumente asmtrntrtoare, ln
timp ce in tot Egip$l
9i
in Sudan existil nu mai pu{in de 180.
Piramida lui Djoser este cu un secol mai veche decat Mara
PiramidI, in timp ce constructia de la Niuscrre este cu doui sutc
de ani mai tandr[. Interesant este faptul ctr cele mai mari gi mai
ftumoase edificii par str fi fost ridicate intr-un interval de cel mult
100 de ani.
DacI acordam crezare traditiei copte, conform clreia Piramida
lui Kheops a fost edificati cu 300 de ani inainte de Potop, se poate
aprecia vechimei ei la circa 11.000 de ani. Textrirl scriitorului copt
Masoudi (mort in 975 d. Chr.), al carui manuscris, numit al lui
Akbar - Ezzemqn, aflat la Oxford, subliniaz5: ,,Suridiunul dintre
regii Egiptului dinaintea potopului, a constnlit cele doud mari
piramide. EI a ordonot, de asemenea, preolilor sd depund in acestea
totalitatea inlelepciunii lor
Si
ansamblul cunoStinyelor lor tn difeite
arte;i
Stiinle,
in acelasi timp tn care scrierile conlineau
$tiinlele
oitmetice
Si
geometrice, oSa incdt ocestea sii patd rdmAne ca
mdrturie, pentru benefciul celor care, cu timpul, vor putea sd le
inleleagd. In piramida orientalii (a lui Kheops) au
fost
inscrise
sferele cereSti
Si Jiguile
reprezentdnd stelele
Si
planetele. Regele a
inscris, de clsemenea, poziSiile stelelor
Si
ciclurile acestora
Si,
in
acela;i timp, istoria
$i
cronica timpuilor trealte, a timpuilor ce
vor veni
ti Jiecare
din eyenimentele iitoare care urmau sit se
producd in Egipf'.
Mai recent, istoricul arab Abou-Zeyd-el-Balkhy a sustinut
ipoteza unei varste de 73.00O de ani. El qi-a bazat evaluarca po
traducerea in arabl a inscripliilor sapate pe pl6cile care, dupd cum
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 201
se
$tie,
acopreau candva edificiul, textele respective indic6nd faptul
cd lucrlrile au iriceput pe cand constelatia Ltei se gesea sub semnul
Cancerului. Abd-al-Latif (scriitor arab din secolul al Xl[-lea)
menlioneazi in memoriile sale ca semnele hieroglifice care aco-
pereau piramida
,;unt
in numdr aga de mare, incdt, dacd le-am
copia pe hdrtie, numai ce se aJId sc'ts pe suprafaya ocestor doud
piramide (Kheqs
9i
Kheften) ar umple peste 6000 de paginf'.
Afirmafiile sale sunt in concordanti cu insemntrrile lui Herodot.
care a
finut
si menlioneze ctr ele fumizau informatii detaliate asupra
modului de constructie al edificiului.
Tot Abd-al-Latif mai amintegte in scrierile sale de faptul cil in
anul I 169, sultanul Melik-al-Azis Otrnan-ben-Iusuf a dat ordin ca
piramidele si fie distuse. Duptr opt luni de muncd neintreruptS, in
cursul cilrora au fost cheltuite uriaSe sume de bani, sultanul a trebuit
str renunte. in fnal,
piramiaa
Roqie nu parea decat zgariau. Din
ptcate, pan[ in prezent, cu toate eforturile flcute de arheologi, nu
a fost descoperit nici mtrcar un fragment al faimoaselor pl'ci, iar
sansa de a reuqi intr-o astfel de clutare este minimtr. Tabletele, in
totalitatea lor, au fost utiliz^te la reconstructia oraqului Cairo, grav
afectat de rm cutremur, petrecut, printr-o stranie coincidenli, la
putin timp dupn ce Abd-al-Latif
Si-a
notat observa(ia.
Cea mai cornplica0t arhitecturd intrioart, prin dispunerea com-
plexd a spaliului, o prezintil pimmida lui Kheops. Interiorul ei,
destinat a adtrposti (conform teoriei oficiale) trupul faraonului mort,
sau mtrcar a simula acest lucru, prezinti unele particularittrgi sur-
prinzitoare: este prevdzut cu doul guri de ventil4ie, ce comunicl
la nord s,i la sud deqi realizarea lor a ridicat serioase probleme
constructorilor. Vechiul nume al piramidei era Yekhet
- Khufu (vu
Yekhuet
-
Khufu, Ehet - Khufu
)
adice
,,Orizontul
lui Khutu
.,
,,Locul splendorii lui Khufu". Conform informafiilor lisate de
I lerodot, piramida a cerut 20 de ani de efortud, in timp ce drumul
pe care au fost transportate blocurile de piad a fost construit in
zcce ani.
Marea Piramidr, c:ue ne apare ast?lzi, nu este aceeas,i cu aceea
pc cax o vedeau cei vechi. Atunci ea era acoperitit pe cele patru
lL(e cu o inheclminte de calcar fin, alb, netd flrd asperit{i, ce
rqflecta soarele cu o str[lucire ftrri de aseminare. Aceasta justifica
lizic numele pe care vechii egipteni l-au dat Marii Pimmide:
Lumina.
Piramida lui Kheops prczint?t un sistem de galerii foarte com-
OS. KTJHLEN
SISTEMUL
@ULT DE DOMINART A LUMII
202
plicat, compus in esen1tr din trei nivele: unul la mare adincime
!it*:i'."u uaza
piramioei, al doilea pulin deasupra ei
-9i
al treiler
"u-
tu i..-ar"t*
inel$mii piramidei. Piramida lui Kheops' carc
""uoe1'.up*fqe
mai mare de 5 hectare, avea latura bazei dc
Zli.SO m si ittalti-.u de 147 m (azi, de t38 m)
$i
se termintr cu
o
platformi de 6 m2. cele aproximativ 2'300 00o de blocuri unaQe'
A!o*" it ZZO de rinduri
Ei
avdnd mase cuprinse intre 2 qi 50 de
iliie, ; f";a tlfiate din carierele de piatrr, gletuite, transportate
li
ingemanate cu precizie milimetrica' acolo unde a cerut-{.. con-
rd.qr". i"*gtf'.dificiu era acoperit cu lespezi de calcar alb fin'
Oi"
"u*
u.taIi au mai ramas putine' la baza piramidei' Singura
int'are se afla pe latura nordictr" la o inaltime de 16'5.m'.ln rntenor
a fost conslruii un adevarat sistm de coridoare, galerii si canale dG
ventilatie ce lotzlizeazd, cdteva sute de metri in lungime' galeria cea
-"i
l"itgl avind, 4'l m si fiind situati la o inallime de 8'5 m' U-n
"otiO-
i" pant?i duce la aqa-zisa camerd
funerard,
in care se afll
5i
azi presupusul sarcofag al lui Kheops'
'
Spre debsebire de alte piramide egipten vechi. M1.a
ItTTtds
are incaperi gi coridoare ce ulca pana sus in intenorul el'
(J
trhat!
chiar deasupra bazei. in centrul lanuii dinspre nord' duce la un
PasaJ
mii c" coUoa.A intt-o incipere in st6ncd, sub pimmidd: De la accsl
oLi oorn.*. un alnrl' ce duce ir sus. mai int6i la o camerd mic['
nrrni,i u."- Camera Reginei si apoi Ia Marea Calerie Acesta- esto
un culoar in pantA. lung de 47'5 m qi inalt de 8'5 m' Marca Oalenc'
in schimb, duce catre
"u-"- ""u
-ti
'pa1ioas5,
Camera Faraonulul'
;;
"."tit"
presupusul sarcofag. Situattr in centrul nhamitle!'
c3;
;;
i;;r";
a
laraonului.
tungr oe to,s m' lata de
I :
ut,Tlt!
de apioape 6 m, este realizatl in inregime din
Fal:,p',ut?nul
n::.l:
format dln 9 blocuri' care cant-aresc aproximativ 400 de tone' un
saleria de intrire se ramificd un coridor care coboara in panut pg
il o udattci^. de 3l m sub nivelul bazei piramidei' 11 t-
Plt I
.a-i ua*"i-" nu a putut fi stabiliE' fapt ce vine in. spriiln{
,p"i;a ;t acesta constiuie o inb-are intr-un sistem de galoll
subterane. Camera
Jianerqrd
a reginei, canalele de aeri.sire.' cr1!
Cnidus (scriitor
din secolul al tr-tea i. Chr.) afirma ctr luneimea
yngl
!1uri
a marii pirarnide
era de o optime ant
_r"
rni,iJ- i"
latitudine. PasionaJii de mistercle egiptene au descoperit
;i
aite
aspecte matematice interesant:
.""i rru.* .*1"".'menite
sa reduia din presir'rnea masei uriaqo dl
piatra asupra boltei cavou.lui' completeazd o ulmttoarc opera c
stiintA si de tehnicS.
'
istoricul grec Herodot a adtat cA valoarea exacta a
- cele patru varfi.tri ale ptrtratului bazei sunt orientate, cu aceeasi
precrzre,
spre cele patru prmct cardinale:
_-
?nnlfmea piramidei
lui Kheops, inrnulfi0t cu un miliard este
cgali cu aproximativ distan(a
plmint_Soare;
. :.
o
-.btA
cu stabilirea (olului piramidal,
s_a observat ca suma
Iarunror bazei piramidei
indici numdrul de zile dintr_un an
1365,2210
(nli);
-
11 .1ol_
piramidal
inmul(it cu lOE dtr aproximativ distan(a
parcursd
de Plment pe ortrita sa in jurul
Soareiui;
- impa4ind perimetrul
bazei la dublul inAlfmii se obtine nu-
Inarul transcedental :3,1416,
iar din raportul Oir* uo.,."iu il"a'i_
limea trirmghiuritor fetei piramidei)
$i
jumatatea
bazei tzultil;;_
rur rmgonal f=1,618 (numarul
de aur); in ambele cazuri inclinarea
lc(elor fatA de orizontaltr este aproximativ aceea;i: 51050,.
- mencranul care traverseaz5 piramida imparte continentele si
((eanele
in d:uf patt egale. Aceastil particularitate
da cu atdt mai
rlurr oe gandltr
deoarece modificirile pe care le_a suferit scoarta
tcrestri in ultimii 6.000 de ani sunt retitiv minorc, connuul conti_
rrcntelor,
!i
-deci
suprafala lor, r[m6nind practic'aceeasi.
Sn fie
rreesta un indiciu cA aspectut inrregului gt"U
iarna"t
r .*"u"or"ui
rc consuuctonl
monumentului? DacA este aqa" marile pete albe,
r ire mai persistau pe htu{ile lumii acum doutr secole,
"u
o."zerrtu,l
rrcr o erugmA pentsu iniliafii carc ne_au precedat cu cincizeci de
\ccole.
, ,
Dup5.
"l-
arati Sorin
$bFanescu
h lucrarea Sfdarea Timpu-
n , parateta
carc trece prin edificiu (30u)
acoperf cea mai mare
rrrtindere
continentall, lungimea pe uscat a tuturor celorlalte fiind
',",'ilol'^n?.f.91S.. Pozilia exacut a piramidei
nu este insi de 300,
'
I oc zy")6')1" lahtudrne nordict.
.,Eroarea.., in loc sa simplifice
lrrrrhlema. o.complice qi mai mult: datorita densiutii u*o.fJr.i,-o
r,rrit de
^lumh5
venind din spaliul cosmic
""t
O."iuta Jir-A.l_ru'i
r,rr. asuet mcat, de pe sol nu vom vedea arnplasamennrl
real al
rrrrsci. Or, calculul demonstreazi c6 mijlocul pi.u-ia"i
rc"-rO J
tr,. rcoretjc_ la- 29u58-'5.1" si 22 de sutimi.
-Consta'tarea;";il;E,
,l''l"qr
sapaneau Itzca, astronomia
$i
geografia
cel pufn la nivelul
, i;;;;;;;-
I
1
inctinaie a piimiOei era egald cu lungimea de un stadiu' adbl
*,i-i aind'-"" grad de latitudine, in timp ce Agatharchides
OS. KTJHLEN
la suprafala Plmantuhi, se observe c[ epicentrul acsocl
est foarte aproape de locul unde est amplasacl
Piramidn;
r Tehnica de constmire: ,pin folosirea
acelorfo4e ale
care permit
ferului
sii
Pldteascd fo4ele
ascensionale
l. P^\rl lo n, Piromida lui Kheops 5i secretele inilialilor ei' EdilJln All'
1997.
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINAR"E A LUMII
205
epocii moderne. De asemenea, precizia realizlrii Marii Piramidc
este extraordinar[, dacl tinem
seama de faptul ci dimensimilc
laturii celei mai lungi gi a celei mai scurte diferf, doar cu 20 crn'
iar terenul din
junrl
stru este nivelat la mai pu{in de 2'5 cm. In plus'
la mare ad6ncime, in intrior, perefii galeriilor au fost pictali in
culori vii.
Tinand
cont de faptul ctr toate pirarnidele existente la ora actuall
pe intreaga suprafa{i a Terrei, nu au rur v6rf propriu-zis, ci se
iermini cu o platforml de cifiva metri pdtrati gi amintind una din
caracteristicile efectului de piramidr, prezerdate irl
qnexa
3, care sc
refera la existenta unui vortex energetic emanat din apexul pi-
ramidei, care creqte
fi
se extinde in iniltime, trebuie sd rcmarc faptul
cd ,pietrele
unghiulare" ale piramidelor, carQ erau realizate din ,
diferite metale
$i
erau plasate in v6fil acestora, aveau rolul de a
amplifica radialia energiei de cltre structura piramidah. De exem'
ph1 dupl ce s-a stabilit c[ in cazul unei piramide din carton dG
'
numai iO cm indllime, vartejul energetic respectiv poate ajunge la
aproximativ 2y'0 m;i la un diamenu de circa 1,80 m, s-a puhlt
eitima cd" respectdnd propo4iile in cazul particular al Piramidei lul
Kheops, voftexul acestia avea dimensiunilc de 3288 de meti
in
time fi
rcspectiv, 2466 de mett diametru' in acest mod, pi'
ramidele puteau funcliorn permanent ca veritabile balize aerieno
pentru navele din spaliul circumterestru.
Putemica fascinalie generata de misterul ce planeazn in jurul
piramidelor a dus in epoca modemi chiar la tentative de dezlegaro
a enigmelor lor pe cdi aparcnt paraPsihologice. In acest sens putan
aminti principalele revelalii ftrcute de mediumul Edgar Cayco
(18.03.187?-03.01.1945)
fi
si nteti zate de Paul Ioan i n canea P/'
ramido lui Kheopst, refeitoare la originea piramidelor din Egipt:
r Perioada construirii: 10.490-10.390 inainte de intrarea Prin'
tului
Pecii in Egipt, perioadtr ce coincide aproximativ oo
presupusa datit a scufundtrrii Atlantidei;
. ,{-pia"u-*t, dacd se examineazl relelele liniilor de fofll
acelor gaze care sunt din ce in ce mai mult folosiie in
civilbalia actuald"i
o Iniliatorii: Hermes qi Ra au rcluat proiectul lui Araaraart gi
s-a inceput consfructia a ceea ce este acum la Giseh. Autorul
Corpusului Hermeticwm, Hefines Trismegishrl, nu a fost un
geniu ridicat din nAndul egiptenilor, ci un ini{iat al unei alte
civilizagii, incomparabil mai avansate, pe care nu l_a intereJ
credinta rligioasa, ci cunoagterea in sine. Mitolosii sustin
cA el ar fi inventat hieroglifele qi i_ar fi inviFt pJesiotent
diferenta limbilor. Cayce suslinea ca in Atlantida se iorbea
o srngurd limbl, ca, de altfel, pe intreg
pdmantul
inr_o
anumiti perioadi preistoric6.
o Durata lucrtrrilor: o suttr de ani, sub domnia lui Araaraart.
Referitor ia metodele de transport care au fost folosite de cAtse
co-nstructorii piramidelor,
existi o serie de indicii care sustin posi-
hilitatea. folosirii unor tehnici. care au eliminat
".u
-ui -ur.
iun.
rr muncii fzice propriu-zise.
Astfel, nurneroase tradi(ii afirml ca-
rn.. trecutul.
-indeptrrtat,
uria$ele blocuri de piatri din ."r" ,*t
cqrncare ollentete constructii megalitice, se deplasau singure nrin
rrer. dirijate de preolii initiati. Astfel, legendele vechlor liuitol ai
Americii de Sud afirmi cI
,,in timpui itrdvechi toyi oanenii iiiii
1'rterea
de a zbura.'.'
;i
chiar .pietre mari erau deplasale
ldrti
eforf.,
rirr ln Egrpr, preoul autenuci erau recunoscud duptr capacitatea de
ir se ridica in aer. Conform lui Strabon, performanla putea fi atinJ
|)rin
posturi (inute conform rmor anumite proced*i,
in timp ce
lrrmai,stii
_tibetani
fac apel la o sofisticatil metodf de eaucali" s,i
control al fizicului gi psihicului uman.
Pliniq in N.aturalis Historia, relala)azd, desFe arhitectul Dino-
crates care, pnn anumite metode, reuFa sI
fin6
suspendate in
ylzdulr,.i1
Templul din Aninoe, diverse obiecte. De asemenea, in
lcmplul lui Serapis, de lAngtr Alexandri4 preolii egipteni ridicau
rrr ler un disc de metal figurdnd Soarele, iar Casiioa-oi
"orUeste
Je
urr Cupidon de fier care plutea in templul Oianei. Despre racla tui
Mahomed_.se spune ci sute de ani a fost atimati
'Ae
pUfonui
rrrrscheii
din Medina fara ca ceva vizibil se o suslinf. ierinteie
lcrrn Leurechon, in Recreation mathematiques
tp-ir,
f OZOj,
"e
.r.rigurd ci pe wemea sa era binecturoscutit o metoda de a mentine
rr ;rer.diverse corpuri, fdri a fi legate de ceva, la fel cum procedau
rrr(i ati i anti ci .
9l-]:lf!"fri
Smyth, astronom rcgal al Scoliei, care a trf,it in
',r'colul al XD(-lea, a fost un om de gtiinp capabil,'dar qi un pasioJ
il
t,
numerclog
-
caracteristici Aecvent int6lnidt la fiancmasoni -, care
se dezvoltl prin studiul Cabbatei. impreunl cu mentorul lui.in
piramidologie, editonrl londonez John Taylor, Smyth,era convins
ie Marele Athitect proiectase
ti
Marca Piramidl. Smyth a recunos-
cut clt dimensirmile piramidei confineau adeYlrata valoare a nu-
mf,rului, lungimea anutui, circumferints Pemantului
$i
distanF penn
la Soare. Din calcule fitcute asupra pasajelor interioare ale Marii
Pirarnide, Smyth a dat interprctitri rcferitoare la evolutia ulterioartr
a civilizafiei umane, stabilind chiar qi dara Parusiei. Important de
subliniat este faptul cI Marele Arhitct, Durnnezeul venerat de toti
francmasonii, nu este Dumnezeul Biblrei, Iahve, Creatonrl, ci tocmai
ingeml ctrzut, cel ce s-a in
lat
pe sine insusj, Lrrcifer. Este denumit
Marele Arhitect, deoarece este st?1p6nul de necontstat al tuturor
masonilor
(zidarilor), al tuturcr celor ce se striduiesc str inalte o
noutr lume peste ruinele ordinii instaurate de cel care este numit
Durnnezeu-Creatorul.
EFECTUL DE PIRAMIDi
Dr. Serge V.King, referindu-se la teoriile carc incearce se
explice fenoirenele telate de etectut de pirardda' a afumat:
'Jncer'
cali sd pdstrali in minte doud intrebilri: uplicd acea teorie toate
manifes-tdrile cffioscute ale
fenomenului si
poate
f
ea
fo-lositil
pent'u a prevedea o manifestare incd nedescoPeitd? Actualmente
-nici
o teorie
Privind
energia
Piramidei
nu rdspunde mullwnitor
acestor doud citerii'. Dtn multitudinea de teorii care au incercat
si explice fenomenele implicate de efectul de piramid,' pot fi
amintite:
o teoria virtejului de eter;
o teoria radialiei;
o teoria magnetictr;
o teoria lentilei cosmice;
o teoria energiilor multiPle:
o teoria energiei
Primare.
Formularea unei teorii unitarc asupra efectului de piramid!
intaflie sd-$i facd apari$ia. Schull qi Pettit arlta in lucrlrile lor cl
,,o
noud energie care poae
fr
refractatd' refectatd, polarizatit oPtic'
poale
f
clrilarlt cu ale energii 5i
poate provoca efecle ay-,
'mdndtoare
frecdii,
electric dfii
Si
radialiei luminoase' se
.dezuoltd
in asernenea str1rcturi". La cercetarea cimpului energetic al pi-
ramidei au fost folosite de ctrtr L.Alvarcz' laureat al Premiului
Nobel pentnr fizicI in 1968, numai metode
itii4ifice
verifrcate in
OS. KUHLEN
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTjMII
nici un om de pe Pemant nu stie c6nd
-a
fost ridicat Sfinxul.'Cu
toate acestea, o informa{ie ceva mai precisd
a parvenit p6nd
in zilele
toate acestea, o mai precisd a parvenit pand in zilele
cadrul unui program la care au luat parte numeroase institutii din
SUA
9i
Egipt. Din investigaliile efechrate s-a constatat ctr fenome_
nele nu se incadreazd teoretic in legile cunoscute ale qtiintelpr
nahrii. Dr.W.Reich, a denumit aceastA energie orgonicd;i d afifiar
91
ageasla este energia vitaltr care ftrconjoari toate obiecrele si
fiintele planetei.
.
Inn-ig6 ideea cA unele rtrmasite ale tehnicii electromagnetice din
antichitate ar putea proteja qi astilzi unele secrete incd n'eelucidate
ale piramidelor egiptene, referito-are la existenla unor inciperi sig!
late in interioml construcliilor. ln urma sondirii structurilor in-te-
rioare ale piramidei lui Kefren de Ia Giseh, a maselor de piabd.
cu
ajutorul razelor cosmice, de c5tre dr. Arff Gohe4 de la iJniveni_
tatea Ein Shams, Cairo (care a folosit printrc altele qi un computer
deosebit de performant)
desi testele au fost realizate cu deosebit?t
competen(tr, inregistririle ftcute intr-o anumit?l perioad! de timp
asupra aceleia;i zone nu se asemtrnau deloc, diferind de la o zi li
alta. Referindu-se la acest aspect, dr. Gohed a a{rmat:
,J)esJide
toate legile cwnoscute ale electronicii
$i
ale
stiinlei si este inpiibil
din punct de vedere
$tiinli/ic! In piramidd acSioneazd inumite
influenle care nu
fin
seamq de legile
itiinlei,,,
iar irntr-un articol
din Innes se afirma:
,*9peranlele unor mari descopeii s_au limitat
la o, mulsime de simbolui lipsite de senr.. Ceei ce ni se pare o
incelcare a legilor gtiinjei, in cazul acesta poate fi pur qi iimplu
actiunea altor legi, ori folosirea sau modificarea
"noi
t"gi p. c-are
nici astltzi nu le inlelegem, tensiuni si eforturi ce reprezGta fo4ele
ascunse ale pAmantului, planetelor, Soarelui, Lunii qi stelelor.
SIMBOLISTICA
.
Referindu-ml la cazul particular al piramidelor egiptene
$i
la
existenla arhicunoscutA a monumenrului sculpnrral ce-si.aiui" im_
presionantele
edificii, trebuie amintit faptul ia" conform
-tradi6ei,
noastre de la Herodot, care a notat ctr
,,o
veche insciplie hieroglifcd
pivitoare Ia piramida ceq mare precizeazd cd
faraonul
Khiops a
indllar-o
ti
tn acelari timp a reslaurat un monument din
qntichl
ate.
gi anume S.finxul-" Solul dur sub care se aflA galeriile nu este rocA,
ci pur gi simplu plmdnq nisip qi argill tasate di atAtea milenii. inc6i
a devenit tare- ca piatra, constatare ce sus{ine observalia privind
antichitatea Sfinxului.
Templele pot fi distruse, ca4ile pot fi a.rse, iar inaltele cunostinte
dobandite de cei din vechime pot fi date uiritrii. STiarul ramane ii
i
208
este de ajuns. Conform interpret?irii lui Papusl, Sfinxul este prin
excelen{tr un simbol al unit6{ii, rezumAnd in sine cele mai stranii
forme: simbol al adevdrului, el aracl ratiunea tuturor greqelilor ln
chiar contrastele sale; simbol al absolutului, el aracl crqtinului
ingerul, vultuml, leul qi tauml care ii inso{esc pe evangheli$i;
israelitul recuroasJe in el viziunea lui Iezechiel, hindusul, secretele
lui Adda Nari, iar savantul descopera sub toate acestea cele patru
forme elementare ale energiei: magnetism, electricitate' caldurn qi
lumin6.
I-Isiind la o parte aspectele de ordin
$iinlific
prezentate anterior,
nu Dot se nu remarc o hfiebare care intrigd: de ce nu au fost
edificate tumuri, cuburi, comrri, domuri sau sirnple ingrlmddiri de
pietre? Din pure considerente de rczistenli sau de estetica? Cu ce
icop au foJt ridicate? Sunt monumente' morminte' temple sau
constituie o reprezentare a realittrfii de dincolo de aparenfe' un
simbol al Puterii ce guverneaztr omenirea din timpuri imemori'
ale?
Importanta implicaliilor teoretice ale existen{ei unor irtinsc
retele de galerii subterane pe intreg cuprinsul Terei este capitah'
deoarece acesta reprezintil, prin excelenti, elementul care poate
distruge din temelii intregul edificiu clasic, atat in ceea ce prive$te
modul in care este perceputi structura realtr a Pftnentului' cat qi ln
cel referitor la veritabila istorie a umanittrtii. Aceasta este ratiunea
pentru care simpla abordare a subiecnrlui in cauzi in cercurilc
stiintifi"e si academice a devenit un tabu desava$it si pentru carc
itudiul sinrrilor megalitice este facut cu o remarcabilE uniformitate.
Pentru a elimina conformismul care caracierizeazi investigatiile din
acest domeniu, voi continua prezentarea aspectelor referitoare la
aftitecturile megalitice specifice relelelor de nrneluri
9i
galerii
zubterane, cu alte doutr categorii de constructii megalitice, respectiv
cele care pot fi atribuite unor civiliza{ii megalitice qi cele presupuso
a fi servit drcpt observatoare astmnomice sau temple.
5. CrVrLrzATIr MEGALTTTCE
Conform teoriei oficialg strivechile civiliza{ii megalitice sunt
considerate a fi expresia neoliticului superior
9i
a confnmdrii
victorioase a omului cu nahrra, care deqi lupta sI supravieluiascd
igi gtrsea resurse de a construi pentru devenire.
$tiin{a
contemporanl
l. Papwi
$tiinla
secred, Edibra Heral4 Bucur9ti.
OS. KTJHLEN
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
susfine ctr megalitii in form5 de menhir (st6nci neprelucrate),
dolrnen (peqteri construite) sau cromleh (consftuclii rctunde de
piatrr cu buiandruguri) slujeau, probabil, cultului mo4ilor, in unele
locuri navigaliei de coast?t (de exemplq pe malurile Finisterului,
unde incepe Canalul Minecii), oficierii slujbelor in cultele pagane
gi observaliilor astronomice, care permiteau, cu o precizie mai mici
sau mai mare, deterrninarea momentelor de solstiliu qi, o datit cu
acesta,
$i
a celor mai importante strrbatori ale anului.
ln majoritatea cazurilor, edificiile dau impresia unui incredibil
efon de constru4ie. Aga, de exernplq celebrele formaliuni megali-
tice de la Sionehenge, aflate la circa 130 km de Londr4 au fost
constnrite, pe de o parte, din st6nci de dolerit albastru grele de 82
de tone, rm material excelent pentru confecfionarea securilor de
lupti, extras din colina Prescelly Hills din Pembrokeshir, aflati cam
la 200 de kilometri deplrtare (mai tirziu doleritul a fost folosit la
confec{ionarea pivolilor) qi, pe de altlt parte, din 8l de bolovani
grei de cdte 50 de tone, din granit dur, despringi dintr-o stanca
situati h o deplrtare de 35 km. de Stonehenge, in Malborough.
Treizeci din aceqti bolovani au fost ridicali la verticaltr, iar ceilalli
au fost prelucrali in fomrl de plarqee de piatr6.
Am fost ob\nuili cu ideea cd oamenii orinduirii tribale, care
srmt considerali arhitectii constructiilor megalitice, triiau in comu-
nitili relativ mici, fiind limitali in ceea ce privegte hnna la indelet-
nicirea de vanttori, agricultori sau pAstori. Un mod at4t de prinitiv
de asigurare a hranei presupune existenta unui teritoriu mare pentru
fiecare neam sau trib. De unde, atunci, acele fo4e u[Etne necesa!'
construirii rmor opere atet de grandioase? De unde sutele de barbali
voinici capabili sI miqte din loc blocurile de la Stonehenge?
Cooperarea dinte triburi nu pare probabili, mai ales cand era vorba
de interesele sfict limitate ale unui trib, ca de exernplu ob(inerea
materiei prime pentru confectionarea securilor, inmorm6ntarea unei
cSpetenii indiferente neamurilor striine, sau organizarea unei sar-
batori f6r6 paxticiparea unui public larg. Iar dacd acqti bdrbali
putemici, cei mai pricepuli oameni ai tribului sau neamului lor, erau
eliberali de alte mrmci pentru a se ocupa de cioplirea, Fansportarea
qi ridicarea megali{ilor, pe prioade lungi de timp, cum se mai
irnpacd aceasti rcalitate cu ideea trudnicei reproduceri cotidiene a
propriei forte de munctr, necesare asigurdrii hranei?
$i
oare cum au
realizat aceste monumentale consauqii oamenii presupusei epocl
de piatrd, in condiliile in care unele din ele rdmen o imposibilitate
tehnici chiar gi pentru tehnologiile actuale?
2rl
SlSTErvruL OCULT DE DOMINARE A LUM
Iu""ra in
-oa
sistematic,
denumiri atece tutuor vechilor aqeztrri
Adeplii
paleoasrronauticii
au glsit in ac:st d91n:,n1: o
::lisI
deosebit'de
6ogata de argumente
Pgn99
teola tlcTt
:1T:-T-sT
OS. KUHLEN
zt0
i?rf,L.t
".i,i*"ui
meialitice'
cat d" p"ttit'"nte
"ry
TP
u:tu"ti
iDoteztr? lstoria ne demonstreaza
ctr
"exportul"
de culhrrtr este una
i;'-";";;"d"ii;
firndamentale
ale tuturcr civiliza$ilor'
consi-
ilta"J
"i
p*^-,itii vizitatori celes'ti, d4inntori ai unui livel
;ilil; i..Jit o" ridicat" s-au stabilit temporar
pe T.errl
;;;;iil;;""e$tia
sd fi edificat construclii similarc cu cele de
'oe
planeta de origine este incomparabil
mai marc decat prooaour-
fi;;;;"t t saE realizat edificii tipice comunit'itlilor umane' de
tipul cetittilor,
galeriilor qi piramidelor'
""-h-;;:;;;
fi iosi motivalia ansendrii unui grup relatil
restrans' intr-o activitate a clrui utilitate din p]Tcnrl de veoerc ar
Jfatotlifot spa$ale ,,scap6"
oricrrei logici? Nu est' oarc' mar
;;Ln ; iiroi .t
-sa*uturi
megalitice sa fi fost opera .nor
fii"rrlsT'riltiJ-ai.pa*t"-
in negu;- ti-putui' care au d4inut in
p".i*ai Iot de inflorire mijloacele tehnice ce au pen s rcalrTtlret
'unor
edifrcii impnesionante,
precum Teotihuacanul'
Machu-Piccht!
Sete Cidades,
""1"
dio
-tt"
insrrlelor Bimini-
9i
Andros'
precum qt
cele din lnsula Pa$elui, care au supravielult curgeru rmPrxru
care continutr str ne uimeasctr
gi asulzi?
TEOTIHUACAI\
Ruinele m[rte ale vasnrlui omq Teodhuacan'
situat in mijlocul
Dodisului mexican" la 42 krn nord de capitala Ciudad de Mexicp'
;;il;;;";
aceea$i latitudine ca
9i
Machu Picchu' Despre
misterioasa
populalie care a ridicat acest important centru curural
"f'n-Jif,'"i
se qtie nimic in prezent' singurele informagii care
;-;t';;;,
avdnd ca tmice izvoare povestililg aztece despr.e
uriasii-ouiname.
Ora5ul acesta i-a imprcsionat atzit de tare p a ecr'
incdi ei-l-au nwnit Teotihuacon,
adicd
"asezarea
celor care inu
drumul cdtre zei".
Teotilruacanul
se intinde pe o zuprafa15
de 23'5 km2
9i
ese
dominat de gigantica Piramidtr a Sorrelui" ce are penmetrul &rzJr
J"-iSoo O.
--i"i,
aproximativ
egalil cu perimetrul Marii Piramide
iitt'e"i"i i- i*i1i-"u inifiale
(calculati) de 93 de meni' La fel
ae crioscuu
este qi Pirrmidr
Lunii' care are tatura Dazer <rc
^"-J-"i"laio.
metri
;i
inillimea de 42 de metri AEt adeverata
iJt
-J"",i*ti.,
cat
$i
denumidle initiale ate u::.tlora uu
fIT
necunoscute, deoarece inainte de venira sparuolllor'
:mecu oa-
de pe cuPrinsul Mexicului'
--
'U"
*p""t interesan!
care a fost remarcat de cercedttorii
ce au
"t"aialpitLiO"
Soarelui, este acela cd ea functioneazi
ca lm ceas
;;;'
;;;";o'1
schimbfii
echinoctiului'
pe 20 martie qi pe
;;"-i;;;
fatada vesticr se formeazi un mlnunchi d- raze
; ;fi;at";i"
la.ua u n"ta' Procesul este uimitor' t'ecandu-se
; ;ilttt""*
;;-plet'?t
la umbra totala'
Pe
durata a exact 66'6
secunde. *'*di**
Teotihuacan
a llsat o imagine a infloririi 9i
matudrn$i
d.;;;;ti"
itu;;iul.
arhitect'rii
ironumentale'
toate celelalte
asnecrc ale vietlt creatonlor er rimdndnd
nedescoperite
qi- necer-
;ffi:G;';;;
in-tJ tig*' cel mai mare centru religios.al
ii*il"rtit"" 9i
ace$ lucnr nu era indmpldtor
Mlrimea lui qi a
;;;;ih
Jt ii.rt.iu"
pe toti azecii' care' deqi chdiser' un
;#;;ffi;
"um
er. reotttitanul, nuli
puteau explica cine putea
con"trui ctva
precum Teotihuacanul '
MACHU.PICCHU
Orasul smnt Mrchu-Picchu
n-a fost niciodati un oraq in sensul
.b;,.ffi
il;;;-Nu
au fost gasitt acolo nici ternple' nici idoli
.i t]ici sttn i de zeitili, fala de care poporul sr se sunta m nto:lr
:i ffi.ffi
;;:" ii" i* oe gezdlute penh"
TaT'
cniar
1i 31
iimpul incaqilor, locuinlele abia ajungeau
pentru 60 de oam
'
L'e
i#i'*"6.
'"rt
-"d
or facute de comelia Peratu !i
Bemar.d
noiOin*", in lucrarea
'Mesaie
ale unei alte civilizasii Pietr'ele- di"
;::;;7r;",-iil'-nu
a- fost nurnit Mochu-Picchu
decdt'n
r.i."a. .*.tL- f"caSii l-au numit l/illcabamba'
dupi lanpl mun-
i"a
"" """f"qi
nume, ins6 aqezarea orooriu-zisd
nu a purtat nlcr ca
cetate, nici ca oraq' un anumu. nume' deoarcce-nu
civilizatia.Jnca
i-"
"o*t "it,
ci doar l-a primit ca moqtenire' impreuntr
cu-rmete
*"*"-"f"
*"i
;tiinp
Oemult uitate' De ace la Machu-Picchu
il i**l*.*t,J
dour ttil*i d" tonstruc$e
diferite : stilul megalitic
il;i ;;:;;"-"teristic[
a construcfiilor
initiale-fiind
"tdT:] 1"
lla.i-" uf'pi"tt"to.
de construclie,
carc nu suferl compyaFe.:-n
ffi;;trd;
chsica. Incaqii au
$iut
doar sr imbine cu iscustn(a
..i
"nire"
monumertala
a
Pistoriei
cu prctentiile
lor
imryriap,
"'-'i"*"-e-"*'
ultimul rege inca'g, a petecut acolo multi ani at
i-EIaiJ"** ;i
Bmad Roidingg! Mesa"/ ate unei atte ciilizolii Pie'rele
ii" i"iit nt' Edittra saculurn I o
'
Bucurgti' 1996
I
2t2
OS. KUHLEN
SISTEMTJL OCULT DE DOMNAR.E A LIJMII
relevi faptul ci Intihuatana rcalizeazA un
joc
de umbrc pi lumini,
care nu a apArut deloc inEmplltor. Nu se vid dreptunghiuri sau
linii paralele, iar umbrele curg rotrmde, moi, nahrale, ceea ce
inseamni ci l^ baz acestei veritabile cadoperE se afl[ niqte
calcule care fac ca urnbrele st nu se repete!
REndsile ale rmor asemenea Intihuatana au mai fost gisite si
in alte locud alese cu grijl de-a hmgul Arzilor. Din picate, acestea
au fost dislruse de conchistadori. carc au vrut str nimiceasc[ bazele
culturale si religioase ale populaliilor Americii de Sud. De fapt,
Intihuatana nu este construit, ci este rm bloc monolit ce iese din
stincl, ftlc6nd parte integrandl din aceasta
Si
care urmtrreste o
geografie necunoscutl noui, intr-un scop de asemenea necunoscut.
Esentiali rimdne tohrti reconfirnara ideii ci lumina, elemenn
cel mai prelios dintre toate simbolurile divinidfii, este prczent in
toat culturile.
SETE CIDADES
Din pmchrl de vedere d intinderii, Brazilia nu este depdgitit
decat de alte patsu
{eri
(Rusiq China, SUA qi Canada). De la est
pani h vest gi de la fiontiera peruviantr p6ntr la Recife, pe mahrl
Atlanticului, teritoriul acesta imens are o suprafaltr de 8-511.965
km'. Degi aceas0l
lad
est o minl inepuizabild de enigme ar-
heologice, treaba aceasta a fost ltrsatil pe seama arnatorilor qi a
genigtilor armatei, preocupati de construirea drumurilor prin care
guvemul brazilian wea si reductr distanlele gi str faciliteze comu-
nicaliile. De aceea, nu se va
Eti
nicioda6 cate sihli au fost ingropate
pentru totdeauna zub pnrndnrul carat la marginea acestor cei de
comunicatie, construite prin teritorii cu acces foarte dificil.
La 176 km nord de Teresina, capitala statului Piani din extre-
mitatea nordicl a Braziliei, intre ora$ul Piripiri
9i
Rio [.onge, se
aflI situl misterios Sete Cidrdes. Acolo nu exist?i cu adevtrrat
vestigiile rmor edificii, nici monoli{i cu forme bine conturate, despre
care str serpoattr spune cu certitudine cd au fost cioplili de m6na
omului, asa cum este cazul platourilor inalte de la Tiahuanaco.. Dupe
cum remafca Erich von Ddniken in carlea Provocarea zeilort, Sete
Cidades este un vast peisaj aparent hctotic, un sit care probabil a
fost
distrus de
foc,
preamt biblica Gomora. Acolo, piatra a
fost
literalmente trdsnitii de o putere apocalipticd, dar niciodatit oa-
menii de
Stiinyd
nu s-au ocupqt de dezlegarea enigmei cataclismului
2t3
vietii in exil qi este posibil ca el sd fi cunoscut, cel pu{in parfial,
secretul lui Machu-Picchu, dar nu l-a divulgat nimtrnui, nici mdcar
atunci cend spaniolii l-au torturat
Si
l-au ucis in
plaza
din Cuzco.
In perioada de agonie a imperiului inca;, locul a fost folosit mai
mult ca rcfugiu pentru femei, fecioare ale Soarelui,
,yestale.. 9i
preotese ale Templului Soarelui, care, insotite de credinciosi si
soldali, au rcu|it se fugt de cuceritorii spanioli. Cum indienii aL
pestrat ttrcerea, Machu-Picchu a cezut in uitare Deste 30O de ani_
pdni in 1909, cand a fost redescoperit de penranul M.Gonzalez de
la Rosa. A urmat apoi o perioadl de
jaf,
in care Himm Bingham
a deyastat operele de ardl din zonl, pe care le-a vandut
-unor
colectionari particulari din SUA.
_
Oragul este considerat o,,rninrme a antichititlii.. datoriti aqezirii
sale deosebit de frumoase, conceprliei inteligente qi originhe
5.
constuctiei sale neobignuiG. Blocuri de piatra supradimensionate,
care centilrcsc inne 100 qi 300 de tone, au fost transportat prinE--o
metodi extsm de eficien0l gi necunoscut?l in prezen! tocmai din
munlii aflafi chiar in fa(a
'ina1i-itor
f"i Vicfr"-iL*rr|, peJe
prtrpestii deosebit de ad.inci. Necunoscute au rtmas
9i metodeie de
prelucrare a granitului, ale ciror rczultate se vf,d la baza zidurilor
oratului Machu-Picchu qi la multe alte ruine din Arzi. Degi stAncile
srmt extrm de grele, ele sunt lustruite
$i
imbinate cu grijl, in totalil
armonie cu peisajul mrmtos din
;ur.
In pofida fapt-rlui cd incagii nu aveau animale de povartr, istoria
oficialtr sustine cd ei srmt cei ce au ridicat zidurile masive de piad,
ce centircsc inai multe tone
Si
care s imbinl at6t de bine chiar
5i
in prczent, incat ints ele nu poate fi inFodusl nici micar o lami
de briceag. O trlsluun specifici a construcliilor o constituie modul
in carc srmt ti.iate pierele, cu fapte multiple, ce se potrivesc perfect
fdri a fi utilizat mortmrl, intr-un soi de mozaiC tridimensional.
Surprinztrtor, o asemenea imbinare este singura in mAsur[ sd mt-
reascl stabilitatea zidului s,i str rduci eGctele frcventelor cufie-
murele ce zguduie Anzii. O piatd dinE-un zid inca;, expusl in
Cuzco, are 12 unghiuri intre fete, iar o fa1tr arc aproximativ 40 de
asemenea unghiuri.
O nestematl a lui Machu-Picchq care domini inlllimile, este
a{a-numita Intihualana, care inseamni in limba checiua,
,,/oczl
unde soarele af6t legat", o aluzie evidentil la antrnite ceremonii
festive. La o primil privire pare o piatrl uriagi, deschisi la culoare,
cu marginile rotmjite. E ciopliti in granit, dar la fel de bine ar
putea str fie o sculpturil din secolul XX. O cercetare mai atenttr L Erich von Diiniken: Provocarea zeilor, Editura Domino, Targovi{te 1996
2t4
OS. KTJHLEN
petlec1rt in noaptea tinwrilor. Spre cer se idicd mase de piattd
ca
forme
ciudate, c&emenea unor mai puncte de intrebare.
Situl se afli in interionrl rmui cerc cu rm diametru de aproxh
rnativ 20 de kn- Studierca atenul a amplastrrii duce la identificarla
a 7 zone &
,Juine", care in nici un caz nu poate fi rezultanrl rmul
joc al fo4elor naturale. ln plus, particularitigile scurgerilor de mctrl,
care ies dintre pietele stivuite gi carc se intind de-a lungul peretilc
in d.6re lungi
9i
ruginite, a rimas fird o explicalie plauzibill
Originea vestigiilor este necunoscuti, dupit cum necunoscutil cda
$
apartenenta picturilor gi figurilor rupestre carc le irnpodobesc.
singur lucru este insi cert
,pictrrile" sunt cu mult mai recenb
decat
,ponstructiile". Din acest punct de vedere, Set Cidades ltt
doutr trecuhrri distinct: rm trecut foarte vechi, care nu va putea tl
reconstituit, probabil, niciodaet
$i
un altul, mai
,,rnodem.. a cld
rnlrturie srmt nicturile.
INSULELE BIMINI si ANDROS
Un gir de coincidente tulburnioare au insolit inctr de la inceput
descoperirile submarine din zona grupului insular Bahamas, ca
cuprind rm ansamblu de clldiri, ternple, ziduri, dnrmuri, poraui j
chiar orafe intregi aflate sub apele ce acoperl platforma continenbll
a Americii., Incepuhrl descoperirilor din Bahamas a avut loc ln
momenhrl in care doi piloli, care efectuau zbon[i de rutinl deasuptr
regiruriii, au sesizat existenla rmor constructii submarine la micl
ad6ncime. Surprinzdtor, cei doi erau membri ai Asocwei
Wntru
Cercetdi
Si
llumitnre din Vnginia Beacb, o societate ce a fotl
creati pentru omagierea activitifii mediurnului american Edgu
Cayce. Ei au avut astfel qarsa de a confirma rma din cele mrl
impgrtant
Femonilii
ale rernarcabilului vizionar.
Inca din 1923, Cayce a prevestit atat rcaparilia unei pd(i a fos6l
Ad-qd", cit qi anul in care vor fi descoperite ruinele submarinol
1968. Inh-o afirmagie ficut?i in anul 1933, el sprmea cd:
,,O
po4ium
a templului Atlantidei s-ar putea sd
fe
descopeitd sub mdlul deptt
de-a lungul epocilor de mare tn apropiere de localitatea Bimtnt,
in largul coostei Floidei". ulterior, in 19z(), Cayce a prczh
reaparifia lmei pA4i din zona vesticl a Atlantidei peste exact 28 dl
ani:
,Jar Poseidia va
Ji
pintre pimele pd4i din Atlantida carc n
vor initlla din nou. Sd vd atteptali le aceasta tn
'68
sau '69. ily
mai e mult!"
ln t968, arheologul american dr. Manson Valentine a descopcdl
in largul lui New Providence blocuri submarine g?vate cu dtn
;ISTEMTJL OCULT DE DOMINAR"E A LTMIT
215
boluri ciudate. Deqi erau de dimensiuni enorme, aveau folme perfect
oliptice, circulare
$i
pltrate, ceea ce l-a flcut pe arhmlog si
considere cl este vorba de o scriere la o scartr foafi
mare. El a
rnai descoperit, de asemenea. qi un zid uriaq lung de cel putin 500
de metri, la 2-3 metri sub nivelul mtrrii, conshuit din blocuri de
piad perfect t?tiate, fiecare avand o greutate de circa 25.000 kg.
Constructia care, fdre indoiale, a fost realizati pe uscal este atat de
perfecti qi imbinarea blocurilor atat de precistr, inc6t rezistd de
10.000 de ani nu numai la acliunea valurilor, ci chiar a taifimuri.lor
qi a uraganelor deosebit de frecvente in zona respectivi. Constmclia
ciclopictr, al clrei sens n-a fost descoperit, este,
prin urmare'
aproximativ la fel de veche ca piramida Cuicuilco, situatd
la sud-est
de Mexico-City, gi despre care se gtie cd a fost acopetidl cu lavtr
de wlcanul Cerro-Xitle, care a erupt ultima oar[ in urmtr cu
8.000-10.0O0 de ani. Iact descrierea fIcuttr chiar de Valentine, citat
de Charles Berlitz in cartea Tiunghiul Bermudelor':
,Un
pavaj larg de pietre plate dreptunghiulare sau
poligonale
dranjate in mod evident, convingdbr
ii
cu aatratele,
de mdna
omului. Aceste pietre au zdcut timp indelungat.tn apd, cdci colluile
celor mai mai dintre ele se tociserit
Si
se rotunjberd' cdpdtdnd
uspecnl cupolar al piinii roatnde sau al unei peme. Unele erau
absolut drepanghiulare, uneori petfea pdtrae. Pietrele
mai, lungi
de la 3 pdnd la 4,5 metri
fecare, formau
adesea un soi de trohure
paralele, pe cdnd cele mici constituiau un pavaj mozaical care
ucoperea secsiunile cele mai largi- Aleile, pavate aparent
cu pietre
hine potrivite, sunt drepte
Si
paralele. Cea mai lungd, dubld
Si
lrerfect
alineatd, este intreruptd de doud ramifcafii
povate cu
lespezi
foarte
mai, intdrite la collui cu pietre verticale, iqr la
<apdtul de la sud--esnl acestei adevdrate cdi tiere se termind
intr-un coll
frunos
aranit Ceb trei satrte ziigazui, durate din
pietre mai alineate cu acuratele, au ldlimea uniformd fi
se termind
in cheii de boltd. PrMt din vtuduh, sub pdura inunecatd
de alge
.ra pot distinge uia$ele pietre,
fecare
tn
Wrte,
care traseazd ca
trrecizie
limitele acestei sfddn arheologice".
in teZt, cepitanut John Alexander, fost mernbru al Beretelor
Verzi si e4rert in explozii submarine, a efectuat mai multe scut
li-rndiri in zona insulelor Bimini, unde a fotografiat tot ceea ce p[rea
nrai interesant
$i
a luat probe, pe care le-a supus ulterior analizei
t Chades Brliz: T?iunghiul Bemtudelor, Editura Saeculum I.O., Bucue$i'
1995_
216 OS. KUHLEN
speciali;tilor. Conform afirmaliilor sale, sub ap
,Sunt
1800 de metri
de stAncd dupd s6ncd. Unii din acegti monoliti cAntdresc mii de
livre
Si formeazd
unghiui regulate
foarte
mqri- Allii au de la 15
la 40 de picioare lungime (4,5
- 12 m) qi par incastrate tntre ele.
Analiza compoziliei unor coloane a dezvdluit cd este vorba de
marmurd roz, care in prezent se
qtrage
doar din ltalia, Sicilia
;i
Creta".
in 1972, arheologul american Manson Valentine gi scufunda-
torul Dimitri Rebikhof au descoperit, in imediata apropiere a
1trr-
murilor insulelor Bimini
;i
Andros, din arhipeleagul Bahamas,
locuin{e submarine gi zidud cu hmgimi cuprinse intre 7O qi 25O
metri. Constucliile, ale ciror culmi ajung pin[ la 6 m de suprafap
apei, se intind pe o suprafaltr de circa 100 kmz. Pietrele zidurilor
cAnt?iresc fiecare, in medie, 25 de tone. Conform specialigtilor dc
la Universitatea din Miami, v6rsta oraqelor scufirndate este cuprins{
intre 7 gi l0 mii de ani, ceea ce inseamn[ ce ele au vlzut lumina
zilei cu mult inainte de a fi construite piramidele de la Gizeh si cu
nii.rlt inainte de epopeea sumeliantr a lui Ghilgames.
Charles Berlitz, descriind ceea ce presupunea el a fi o uriaqtr
piramidd scufundat?i sub apele Atlanticului, a afirmat cu uimirc:
,Blocuile care o alcdtuiesc sufi atAt de imense, construclia in sine
qtdt
de neverosimild, incit, deti apdre clar tn apa limpede a
oceanului, nu poli sd crezi cd ea existii cu adevdrat". Conforrn
indica(iilor radiolocatorului cu ajutoml cdnia a fost detectat?t la
smrgitul anilor '70, latura bazei ipoteticei constnrclii este de 200 m,
inallimea avdnd aceeasi valoare- Berlitz sugercaztr cd,. de fapt, ar fi
vorba de virful unui munte,,afusrat, astfel hcAt sd
qibd
formo
unel
piramide".
Pe fotografiile luate de astronauti deasupra Bahamas-ului au
fost remarcate ciudate linii qi bule albe ce par a fi localizate aproapo
de suprafala apei. Initial s-a crezut cA ele provin de la evacuarea
aerului de citre submarine, dar cercetarea aten0l a imaginilor r
dovedit c5 fenomenul apare nemodificat in ioate pozele. Ipotezt
cea mai vehiculati este c[, atat liniile, c6t qi bulele nu sunt altceva
decat umarea impresionirii directe a peliculei de citre neobignuito
manifestAri ale cimpului magnetic local. La inceputul anului 1987,
zona a lbcut obiectul rmor noi qi minu{ioase cercetdri, dar, asemeni
altor expedilii (circa 14 in zece ani), raportul complet al investi-
gafiilor nu a fost dat niciodatA publicitalii.
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII
217
INSULA PA$TELUI
-
lnsufa Pastelui
;i-a
primit numeie dupa fatala zi a anului 1722,
c6nd trei cordbii olandeze ale amiralului Jacob Roggeveen au
acostat la
!{n-
Si gu q3s in Iocuitorii neinarmali. Av6nd o suprafap
de numai I | 8 kmz si fiind situat.it ta 3600 km de Chile si la aproape
3700 km de Tahiti, acest petec de plmant din imensitatea *"-rriu-
nu a putut addposti niciodati mai mult de 3000
_
4000 de oameni.
De formd trirmghiulard, cu laturile de 16,lg qi 24 de km lungime,
insula este unicd prin cele 600 de statui gigantice care stau ae vlghe,
pe terasa inalt?t ce o inconjoard. Aproximativ I50 de statui moai
zac netemfurate in cariera de piatrtr wlcanicl de la Rano Rarku.
cea mai mare dinte ele avand o greutate de aproximativ 270 de
to-nel. Majoritatea au, ins5, 10-20 m ioag-e, carrtare"c in.;lr Je
50 tone
;i
sunt cioplite din lavd durit.
Un aspect interesant este faptul ctr rmele dintre statui au deasu-
pra un fel de
,,pdlIrii,., cu un volum de 6 m3
;i
care cin lresc in
jur
de l0 tone, ceea ce sugereazi ideea ci ele au fost ,fiostenite..
de locuitorii insulei, care, de altfel. swrt absolut convinsi ci giganfii
au a;uns singuri la locul lor, duptr ce au parcurs un drum acJiOentat
lung de I I km. Faptul cd toate statuile srmt dispuse pe Fei lahri
ale insulei, Hsand liberf doar lahrra de sud-vest, si ca toate srmt
indreptate cu fap spre centrul insulei, in locul unde se
qlseste
Piramida Mana, a rtrmas un mister. Excepfie fac doar gapte-statui,
in6l(ate pe terasa ce dominl marca qi care privesc spre vest_
nord-vest.
.Cercetilrile
intreprinse de Thor Heyerdahl, navigatorul nor_
vegian de pe Kon-Tiki, cu privire Ia acegti colo5i misteriosi. au
cvidenfat faptul ci pe reritoriul insulei .-uu *"".dut bei fo;e de
civilizafie distincte, prima pIr6nd, in chip paradoxal, a fi cea mai
evoluati. O dovadtr a unui trecut mai apropiat o pot constitui
tiiblilele de lemn rongo-rongo gAsite in preajma unor statui. dar,
drn pAcate, cea mai mare parte a lor a fost distus6, muzeele delindnd
in prezent doar 2l dintre ele. Ele congin mii de siluete, antroDo_ si
zoo-morfe qi diverse figuri abstract. Din car.rza numlrului mic dL
cxemplare, este pulin probabih
descifiarea lor in viitor. ln vdrful
1"U Tli
inalt vulcan, Rano Kao, din insula denumidl ae b4tinagl
Rapa Nui, Matakiterani sar Te
pito
o te Hen& (,,ochii
ce oriveic
.\fre ce,"'). au fost descoprite un templu din piatA construclie
l. Ludvik Soucek: rdruiala unei umbre, Editur:a Albarros, Bucuresti. 19g4.
218
giganticl specificl culnrrilor megalitice qi mai mult de o mie do
statui, de cu tonrl alt tip dec6t cele din insuh.
Nimic din cultura recentA nu se poate compara cu statuile moal.
Nici rndcar micile statuet prin care se invoca haml rmor recolto
bogate nu au nimic comrm cu forma stilizati a cologilor, spro
deosebire de statuile din temphl care parctr sunt tumate intr-u
tipar unic. ln apropierea lor nu s-au gdsit ume care sn indice faphrl
ca in tecut ar fi fost aduse acolo
jertfe
sau ci zeii respectivi s-or
fi bucumt de un rcspect deosebit. Cercetarca atenta a pietlld
folosite r relevat similaritatea tehnicilor de tiiere a pietrelor lt
zidurile de pe irsull qi la construcliile incaqe de la Cuzco, instr I
demonstrat cI edificiile pascuane srmt anterioarc din prmct dc
vedere cronologic. Legenda
,,insulei
lin$tii" ce prive$te speriatit sptt
cer este cu totul deosebfte: ,,Pe timpul domniei regelui Rokorob
he Taua a cdzut ceni. A cdzut de sus pe pdmAnt. Un timp a pivll
q
asteptat, a plecat
Si
dus a rdmas. Ronga Riki
ti-a
luat din notl
numele de Rangi Topa. Un cer cdzdlor care pive$te, a$teaptd
,l
apoi se tnloarce."
La fel de interesante sunt qi unele din credinlele blqtinagilc,
citate de Ludvik Soucek in Bdnuiala unei umbre', aga cum au forl
ele destiinuite sotiei exploratonrlui Francis Maziere:
. locuitoii planaei Jupiter au reglat mi;carea de rotalie a
planetelor;
. pima planetd pe care o vor canoagte oamenii va
f
Yeruts;
c corpul nostra nu va putea rezisla pe alte planete mai mult
de doud luni:
toate planetele diinizeazd Soarele;
planetele sunt locuite doar
foarte
pulin;
mitcarea
$i
lumina planetei l/enus sunt produsul aerulul;
doud planete, Mafte
ti
Jupiter, nu au energie electricll
nahrrald, sunt Ia
fel
ca PdmAntul. Acolo nu existil cwrenll
de aer;
doar Pdmdnul are locuitoi de culori difefte:
existd un singur Soare
$i
nimeni nu poate trdi pe el;
a
o
o
o
a
t
c pe Lund trdiesc
finle
umsne;
c
qistd
o planetd
Jdrd
vegetufie
fi Jdrd
pdmdnt, unde etb
numai apd
ii
piatrii. Fiinlele care o locuiesc sunt alfel jl
se nasc in apd;
c pe acea planetd se
qfid
zdcdminte de metale cu totul dW
l. Ludvik Soucek: Op. ctr.
OS. KTJHLEN
SISTEMI'L OCIJLT DE DOMINARE A LUMII
219
decAt cele de pe Pdmdnt; uistd mai c1t seamd un metal unic-
cu mult mai
Jin
dec6t aurul nostru, ce este multicolor
verde
-n
e gru-a I bas trula I ben-ro
Su ;
. acea planetit are
fuma
unui glob de piatrd
Si
metal;
c trebuie sd-i strdpungi inveliSul metalic cu
Jlacilrd
de piatrd
pentru a ajunge la vdna de minereu. Mineranl se spalit in
loc
de piatrd
si
de aN: este
foane fn si
poate
f filosit
ca
Jir
de
lesut-
O ipoteza demntr de luat in considerare sustine cA- de faDt-
Insula Paqtelui nu reprezin0l ahceva decat un v6rf de munte ce s'_a
aflat pe displruhrl continent
pacific4
statuile fiind vestisii al;
civilizafiei ce s-a dezvoltat pe rcspectirul continent. Sup;z6;
cste qi faphrl cI tei proiectile cosmice de mare calibru au cizut
intr-rm interval de timp relativ scurt pe mica zuprafap a insulei,
imprejurare cu care plaja anaken?t a foJt pustiitr. D;gi p;babilitate;
ca acest fenomen si se intAmple este extm de micl astronomii
nu au examinat deloc posibilitatea
existntei unei lestrturi intre
ci.djrea.
+at
de precisa a meteorililor pe o suprafap
-infima
din
rnijlocul imensului ocean gi anomalia mignetice a insulei.
Irnportanta geosh-ategica
a insulei
pas.telui
rezulel si din faonrl
cI, in schimbul sumei de 16 milioane dolari, SUA i orimit'din
partea stahrlui Chile permisiunea
de a construi acolo o pisfA de
'nterizfre,
in aaz-de urgent
, a navelor spaliale. Cel pulin asa este
versiunea oficialI" pentsu cd unii experfi relev[ fapnrl ctr nu este
cxclus ca aceasta sI justifice
aparida unei noi baze militare ameri-
:11.- T^:grL
Nu ar fi pentru prima oartr, deoarece in perioada
lq66-1971, aceastit insull a fost utilizaul ca punct de
"r"Ae
in
ag'rcsitmea americani irnprotriva Vietnamului.
TERASA DIN BAALBECK
La nord de Damasc se htinde terasa de la Baalbeck: o
platformd
llctrtuita din blocwi de piaffi, dintre carc unele mtrsoarl in lunsime
Irste
20 m. Fundatia este formatll din blocuri uriase de piati"
in
[rcutate de cateva sute de tone. Cel mai marc dinre eG
(numit
I riliton), av6nd dimensiunile 23,5 x 4,5 x 2,25 m3 si o greutate
de
820 tone, este de 50 de ori mai grcu decdt blocurile
-folosite
la
constmclia piramidelor
egiptene. Chiar
$i
pentu tehnica actualtr este
grcu sI ne imaginlm cum a fost transportat de la cariera de piatri
;i
ridicat la inatlimea de 7 m.
Tot la Baalbeclq se mai afl[ o piad, nedesprinstr total din
lrrc(ii
carierei, care are masa de 900 tone.
pozilia
sa usor inclinat?t
2,20
OS. KUHLEN SISTEMTJL OCI.'LT DE DOMINARE A LIJMII 22r
a fost consideragt &ept un argument in favoarea ipotezei lansate
de adepfii S.F., conform clreia aceasta ar fi fost o rampi de lansare
a navelor a{a-zis extratrcste,
in categoria situritor megalitice ale ctrror destinalii probabile au
fost acelea de observaloar astonomice sau de amplasamente
digioase pot fi incadrate formalirmile megalitice de la Stonehenge
;i
aleile de megalili de la Camac.
ALEILE DE MEGALITI DE LA CARNAC
Ansamblul de megalili de la Camac, cel mai mare din lume la
'
ora achrald. se bucurl de o faimtr deosebiQl Patru aliniamente'!
imprcsionante se intind pe o distanF de aproape 8 krn, strlbltind '
pldurile de pini ale rcgiunii. Micu{ul c{trm k Menec, situat la':r
aproxiniativ I km nord de Camac, marcheazl prmctul de plecare '
i put ,r ul"i multiple de pietre verticale. In totat, l t giruri aproxi-
mativ paralele de megaligi, cunosculi sub denumirea de mmhire'
.
pomesc din drcptul cf,tunului
Si
se indreaput spre est-nord-est. Se
'
considertr ctr fiecare
$ir
era alcatuit in(ial din circa 1000 de pietrc
ti
ct toate cele patnr alei (Le Menec, Kermaio, Kerlescan
Si
Micul
Menec) erau integrate intr-un unic gi superb ansamblu'.
Cel mai mare dintre ansamble se afltr in vecinltatea c!tunului
,'
Le Menec de l6ngl Camac, rmde catva din casele actuale srmt
I
inconjurate de o elipsi alcltuit?l din piete verticale a;ezate unele
Engd altele. Formattr din 70 de megalili, cu o inallime medie &
1,2 metri, aceasg incincl are un diametru de circa 100 m' dar parc
neinsemnati in comparalie cu aleile de megalifi din apropiere. La
est de incinta din Le Menec se gisesc inlltate 1099 de piet'
'
dispuse in I I alei, care se intind cat vezi cu ochii. Pietrele stmt
aranjate dupl mirime, incepind de la incint ,
unde cea mai inalt!
are 3,7 m indfime. Altitudinea menhirelor scade treptat spre captrtul
qinrlui, ajungind ta 0,9 m. Aleile de piatrd nu srmt drepte, ci descriu,.
o curb{ care se arcuiegte utor sprc nord-est, incheindu-se cu o alttr
incintil & pietre, amplasatit la 0,8 km de capetd qirului.
Deqi aliniamentele din Le Menec sunt suficient de impr'
sionant prin lungimea lor, la mic[ distanta sprc est pot fi admirats
pietsele ince qi mai mari ale aleilor de megaliii de la Kermario.,
,,sllaqul
modilof'. Cei mai mari dintre megalitii de aici
7 m inaltime
$i,
la fel cu cei din Le Menec, descresc
misurtr ce inaintezi spre captrtul aliniamenhrlui lung de
unde trei piete uriaqe fac rmghi drept cu aleile. Cel de-al teilea
aliniament de pietre se aflI qi mai sprc e$, hngl Kerlescan
.'locul
arderii". O incintil de formtr- aproximativ pAtratit se invecineaza cu
t3 qiruri paralele, alcntuite din 540 de pietre. Tot spre est.se g6sesc,
in fine, qi cele circa l0O de pietre ale aliniamennrlui fvfiiul Menec.
care parc sA fi fost legat odinioari de ansamblul din Kerlescan.
-
Cea mai importantl piatrf, din cadrul complexului pare se fi
fost megalihrl, astilzi spar! cunoscut sub nvnele de Er Grih
(piatra
Zinelo) sau Marele Menhir Spart Cele patru buctr1i uriaqe in care
s-a sfdramat menhirul zac la extremitatea unui fost tumul'de l6ne6
Locmariaquer, locul rmde menhirul s-a prlbufit in urma cutrem-u-
rului din 1722. Mrsurand initial peste 20 de metri indllime, trans-
portarca
$
ridicarea pe verticald a acestei st6nci de 350 de tone ar
putea crea probleme deosebite chiar qi pentru tehnica actuald. De5i
reallzatea acestor imprsionanie constructii a necesitat un volum
wiaq de munci, motivalia care a stat la baza ridicarii ansamblului
rnonolitic nu a putut fi inci descifratt.
$tiinF
actuah atribuie acestor
blocuri diferite utilititi: monumente firnerare, observatoare astro-
nomice sau obiecte de cult, insi nici unul dintre ele nu Drezinet
argumente hotArdtoare.
In afarn de sin[ile megalitice care pot fi incadrate cu o anumittr
marjit de eroare intr-o anumitii gnrpa, existi unele constructii carc
nu pot fi sistematizate in nici una din categoriile prezentate anterior.
Pentru exemplificarc voi prezenta cazul rprezentativ al sferelor
gigantice din Costa Rica-
SFERELE DE PIATM
In anut 1940, profesoml Marcel Homet a descoperit in nordul
Braziliei, de-a ltrngul cursului superior al fluviului Iiio Branco. un
ou gigantic cioplit in piaEn, posibil a constitui opera mai multor
generalii. Era lung de 100 metri gi lat de 30 de metri, iar localnicii
ii spxreupiedra pintada. Supr fala lui era acoperitit, pe o intindere
de 600 mz, cu diverse desene simbolice, prcsupuse a avea semni-
ficafie astronomictr sau astrologictr. La scut timp, artreologul Doris
Z.Stone a descoperit in Costa Rica sute de sfere de
piatre.
cu
dimersiuni cuprinse intre c61iva decimetri qi cdliva metri, respandite
in cele mai nea$eptate locuri gi realizate cu o precLie uimitoare.
Cea mai mare sferl descoperitil pdntr in prezent cantitregte 16 tone
Ei
este folosita penru decorarca oras-ului San Jose.
In legtturA cu originea pietrelor
au fost vehiculate doutr tcorii.
l p0
kr\
f. Jermifer Wsawood: Lacai miste/ioase, EAitura
Schci,
Bra$ov, 1997.
OS. KTJHLEN
SISTEMTJL OCLILT DE DOMINARE A LTJMI
223
Una din ele zus{inea ctr in sfere este ascrms aur, ceea ce a dus la
distrugerea multora dintre obiecte, iar a doua a fost lansatil de
oamenii de gtiin{i, care afirmau c[ sferele au aptrmt prin rostogolirea
pe pantele vulcanilor a unui miez dur, ce a crescut progresiv prin
invelirea lui cu lavr, asemeni unui bulgare & zApadL. E drept cI
in cateva cazuri ar fi putut apare o sfere perfect geometrictr, insl
numtrrul foarte mare de obiecte glsite contrazice gansele probabi-
listice ale rmei formiri nahrrale. Ca si nu mai amintim ci acestea
srmt amplasate in locuri aflate la mare distanp de poalele vulcanilor,
cum sunt, de exemplu, at6t cele situate pe litoral, in Golful Dulce,
aliniate dupd o linie perfect dreapdl, cat
$
cele din pidurile virgine
moctloase din zona de cimpie.
Doutr sfere uriaqe se afld pe insula Camaronal, iar multe altele
au fost descoprite pe virfurile mrmtoase ale lanlr.rlui Cordillera
Brunquera. B4tinatii le spun mingz ceregti, instr teoria folosirii
acestora la celebrarea culului Soarelui nu este probabilil, deoarcce
toate civilizaliite Arnericii Centrale qi de Sud adorau Soarele sub
forma unui disc slr[lucitor qi nu a rmei sfere. Sfercle costaricane,
rezultate in urma pelucririi unor blocuri de granit in greutate de
p6fi la 24 de tone, sunt amplasate dup[ o anumit?t schemr' iar
transportarea lor pe terenuri nomioase, umede sau accidentate,
eventual pe pante, a ridicat o problem[ deosebitl. Carierele de piatrd
din care trebuie se fi provenit materia
Primn
n-au fost descoperite
niceieri, deqi Costa Rica se afl6 Artr-o zonl de lrrlcani activi.
Degi ritmul descoperirilor din domeniul siturilor megalitice este
exhem de lent, contribulia adusi de noile investigafii la imbogllirea
imaginii noastre despr activitata civilizaliilor ce au existat in
tecutul indep&tat al omenirii poat fi sernnificativE- IaE cateva
exemple concludente.
ALTE SITURI MEGALITICE
ln Valea Motii, zon^ din sudul deqertului' Nevada, a fost
descoperidl o masivit constnrclie centraltr, in
juml c[reia zac ruinele
unei cetAli care are circa o rnill lungime- ExistenF blocurilor
vitrifiate atestl producerea unei teribile calamitlfi. Ruinele, topite
parcl de o fantastictr temperatud, nu au ilsd nici o legahri cu
exploziile nucleare efectuate in poligonul Pentagonului' Descrierea
lor a fost ficuttr penau prima oarit in 1850, de Ives William Walker,
datlt la carc oamenii nu cunoqteau efectele teribilei arme a secolului
XX, afa incdt ofilenrl a atribuit dezastul unei eruptii vulcanice'.
l. Sorin gtegnesdr: Sfdareo Tinpului, Editura Zont, BucuttEti, 1992.
-
,
ln centul oragului, adevdrat
pompei
american, se ridicl o st6ncd
inaltit_ de 20-30 de picioare (6-9 m), ce poarttr inctt
".-"1" "on- strucliei ciclopice din carc provine. Eitremitatea sudica
" "Oin"irf"i qary scoas5 dintr-rm fumal, roca ce_l susfine purt6nd si ea urme
$e fzjune.
Planul strlzilor gi alineamenrul caselor.*t inta
"iriUii", rar rn lmpre1uffnl exis0l numeroase ansambluri similare. Neobi;nuit
este
Si
faptul cit indienii nu au ptrstrat nici o tradifie retativ ta
sociedllile umane care au existat iandva in aceasta regiure si nu
stiu nimic despre istoria ruinelor. De obicei, terenul d; ;; ;;
aclirme a rr.rlcanilor este deosebit de fertil, dar Valea Vonii este
steriltr. Acolo, din vremuri imemoriale, nu a crescut nici macar un
fir de iarb1.
^..Inry
-it
t790 qi 18t0. primii coloni;ti sosili in viitorul star
otuo_(SUA) au fost surprinsi st gtrseascl in regiune ruinele a circa
IUU de cetitn cu ziduri groase, realizate din blocuri de Diaffi. cet?lti
abandonate in virfi.rl unor inAllrmi greu accesibile. Urmele lor mai
pot h vAzute si astilzi la Fort Hi , Spruce Hill
;i Glenford Fon.
La Rockwall, Texas, datorit?t efectelor timputui, amfs4ele unor
constructii ciclopice par simple bucdfi de itanca
-torul"-
ar.-
cercetate atent, s-a observat c[ sunt formate din blocuri ordonat
aqezate
Si
legate cu un liant a c6rui compozilie nu a fost incA
stabili6.- Patm dintre ele poarti chiar semne ciudate, asernnnltoare
"nei
scrieri necunoscute. Surprins de aspectul lor, un cerctitor a
afimat chiar ce ruinele seamend teribil di mult cu cele al"
""tatlioi arse-descoperite in Africa de Nord si Orientul Miilociu.
,.
In 1947, un seism a provocat o falie in versintul unui munte
din Paraguay, dezvdluind un perete interior prelucrat, Aralt de circa
36 de metri
Si.
"1"
_."
intindea pe o distanli Ae ap.oape o mita.
_.
Construc(ii similare pot fi int6lnite gi la 50 de km nord de Rope
River.,Despre acestea, legenda spune cf, ar fi opera mernbrilor uriei
rase atbe, care a Hit in Australia cu mii de ani in urm5. De
asemenea, in timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. oilotii
americani au identificat in Chin4 la circa 60 km de Sian_Fu,
provincia
-Shensi,
citeva piramide uriaqe construite din p6mnnt, ce
aveau inillimi cam de doui ori mai inalte dec6t cele Oin
gsiDt
si
latura bazei de circa 450 de metri. Datele nu au fost date nubliiiiatii_
Cu mult inainte ca Parthenonul sA fie construit p.
e.-ooi..
langA Aten4 acolo existau stuchrri de dimensiuni
"i"lopi".'p-_ venite dintr-o epocd anaerioare, iar in Rlodesia (Africa
de Sud_Esti-
se inalp inexplicabilul complex de clldiri din Zimbabwe. deso#
OS. KUHLEN
c:rre s-a crczut ctr ar fi patat/templu/fort?ireaF sau chiar minele de
aur ale regelui Solomon. Este realizat in totalitate din piatrl tiiati'
intr-o zond unde piatra taiact -
probabil fiindc5 nu a fost necesartr
-
nu a fost niciodatli folositi.
O alti catgorie de argumente care vin in sprijinul teoriei
evoluliei ciclice-a omenirii b constituie mbrturiile istorice ce do-
vedesc posibilitatea accesului civilizaliilor ancestrale la nivele
Sti-
intifice ii tehnoloqice superioarc sau in orice caz comparabile cu
".i
atins de actuala ciJilizatie. in mod paradoxal. dezvoltarea
tehnico-stiintifica nu a redus cu nimic ignoranta caracteristictr
spirinrlui' uman, fapt ce explice. intr-un anumit grad" de ce a fost
ar:ceptatf cu atata us,urintl ideea conform cereia actuala civilizalie
este
-unica
ce a reugit sn iasl din planul animalitEtii qi sa- creeze
instrumente de lucru eficiente, care s6 ii permita str stipineascd
intr-{ anumig misuri capricioasele fenomene ale nahuii' Legende,
fapte consemnate in cronici
;i
dovezi materiale zugereazi folosirea
unor tehnici avansate cu multe mii de ani inaintea epocii contem-
Dorane: realizarea de dispozitive optice, generarea luminii anificiale'
prelucrarea la rece a metalelor
9i
a piehei, folosirea curenh-rlut
electric gi a energiei nucleare, utilizarea aparatelor de zbor
;i
a
rachetelor, aplicarea unor metode cartografice eYoluate,
precum
fl
realizarea de dispozitive mecanice de inalcl prccizie'
6. TEHNOLOGII
ANCESTRALE
Din Dunct de vedere spiritual' tinde tot mai mult sI se impunil
ideea cd nivelul dezvolttrrii thnice, caracteristic unei anunite so-
ciettrli umane, este determinat de rm factor imposibil de
-acceptat
de citre doctfura filosofic[ ce sti la baza actualei civilizalii' Avem
in vedere implicaliile teoriei reincamlrii suflehtlui omenesc asupra
snrdiului evoiufiei tuturor societiitilor umane, in general,
;i
a celei
contemporane, in particular' Conform acestei viziuni, descoperirile
qtiin{ifrce nu reprezintii altceva decat rcdescoprid ale
y9I
9f:::
iinte'dob6ndite in cursul unor existente anterioarc, reactualiztrri ale
',-^'
.*neriente denozitate in zonele abisale ale subcons-tientului' ce
rmor experiente depozitate in zonele subcons, tientului, ce
asleapti momentul prielnic pentru a ie;i la suprafa@'
Desi istoria oficiald sustine ctr civilizaliile antice nu s-au ndtcat
la un nivel tehnologic deosebit, existi serne care vin str conteste
aceastii viziune simplisttr asupra evoluliei civilizagiei umane
9i
sd
confirme ipoteza prezentei unor numeroase succesiuni culturale,
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII
de-a lungul unor perioade extrem de indelungate, a c[ror origine
se pierde in negura timpului. Iat?t citeva din descoperirile ce pot
constitui element de sustinere a acestei ipoteze:
In Liban au fost gdsite bucili de roci vitrificat?i, a;a-numitele
tectite; ar.alizele efectuate de dr. Stair, au identificat in aceste
bucAfi izo0opi radioactivi de aluminiu.
o In rcgiuea de vst a Africii ecuatoriale, cele mai ctrutate
podoabe erau ni.ste ciudate perle de sticld, numite aggzc, erau
de formA cilindricl, put6nd avea diverse culori: albastri,
galbentr, verde sau chiar incrustalii multicolore. Localnicii le
atribuiau puteri magice qi le phteau in aur, la o valoare
echivalenti cu de c6teva ori greutatea lor. Degi s-a incercat
fabricarea lor in renumitele sticllrii veneliene, toate tenta-
tivele au dat grq, veritabilele aggn deosebindu-se de la
prima vedere de imita{ii'. Originea lor a rimas incertd, chiar
qi pentru bestinasii africani, care afirmtr ctr acestea au fost
aduse de ,,oamenii cu piele albd
Si
plete lungi care au
cobordt din cer".
in bat
9i
Egipt au fost descoperite nigte lentile de cristal
llefuit,
care, in prezent, pot fi realizate doar prin utilizarea
oxidului de ceriu, adici a unui oxid ce poate fi obtinut numai
pe cale electochimica.
La Muzeul din Bagdad sunt expuse baterii electrice cu pile
uscate, functionand dupl principiul galvanic. in acelaqi
muzeu pot fi admirate elemente electrice inzestrate cu
electrozi de cupru qi cu un electrolit necunoscut,
Antropologul Alden Mason a afirmat ctr pe podigul peruvian,
s-au^gtrsit podoabe de platina" metal care se topelte la
1730"c.
. AIte suse menlionazi cI bijutierii din Lima, inndnd in
posesia unor lingouri de aur incase, au constatat c[ densitatea
metalului galben era dubld decit cea normaltr. Din pecate nu
s-a mai prstrat nici un egantion din ciudatul material, care
a fost topit
$
transformat in buuterii.
o Multe din statuetele de aur gi argint realizate de strdvechii
locuitori ai Americii de Sud gi Centrale par ficute dintr-o
singuf, bucatA, dar sunt goale la interior, fard vreo urmi
vizibilf, de suduri. Unele piese sunt arxamblate din mai
multe elemente de aur si argint, imbinate altemativ.
l. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei umbre, Editura Albatos, Bucurc$ti, 1984.
226 OS. KI.JHLEN
c ,,Hadschar El Guble', Pta:m Sudului din Liban, cantlrcqt
doutr milioane de kilograme
$i
este prelucrat?l.
o O tilblig de origine babiloneanit, expus[ la British Museum
din Londr+ indice datele trecut
$i
viitoarc ale eclipselor de
Luna-
r in Australi4 Franp, India, Liban gi Chile existil nigte
,,pietr"
negre ciudate, bogate in aluminiu qi beriliu. In urma lmor
analize s-a descoperit cA ele au suferit cendva, foarte demult,
un bombardarnent radioactiv putemic, fiind expuse la tem-
peraturi foarte inalte.
o ln Tukestan, ni$te ingineri au gtrsit obiecte de formit
semicirculard executate dintr-un material necunoscut ceva
intre sticli gi ceramicl.
o In urma exploziei unei stinci din Dorcester, in 1851, a fost
descoperit rm vas ln forml de clopot, cu dimensiunile de I I
cm inalfime,l6 cm la bazr, 6 crn la virf gi 3 mm grosime.
Corpul vasului searnlnA la culoare cu zincul, sau un aliaj ln
carc se glse$te o importandl cantilate de argint. Pe lanui sunt
gase imagini ale unei flori, lncrustate cu argint pur;i in jurul
pI4ii inferioare a vasului, o vip de vie sau ghirlandn, de
asrnenea incnrsta6 cu aryint. In urma examintrrii de cltts
specialipi, s-a stabilit cd obiectrl nu corespunde prin stil,
tehnicl sau form!, nici uneia din civilizagiile crmoscute in
momentr.rl de faE-
o Un cui de fier lung de circa 18 cm a fost descoperit de
spanioli intr-o minl de argint din Penf in secolul al XVI-lea.
Dac[ filonul se formase conform proceselor natuale cunuF
cute, vechimea pironului poate fi esirnatil la zeci de milioane
de ani.
r t ingl Aiud, a fost gisit, in 1973, o piesn de aluminiu,
intr-o carier! situattr pe albia rmui riu secat de multit vreme.
Aliajul de aluminiu din carc era compus con(inea: 89olo
aluminiu; 6l% cupru; 2,8olo siliciu; 1,8% zinc, iar ln canti6li
mai mici plumb, staniu zirconiq cadmiu, nichel, cobal!
bismut, argint qi galiu'. Deoarece aliajul imbdtrdnise, su-
prafelele erau oxidate pe o adiincime mai mare de I mm,
iar stratul de sedimente sub carc a fost gfsit obiectul dep4a
l0 m grosime, s--a estimat cd acesta ar o vechime de cateva
sute de mii de ani.
SISTEMTJL @ULT DE DOMINARE A LTJMII 227
o Piese strdvechi confecgionate din aluminiu au mai fost
descoperite qi in monnantul generalului chinez Ciu-Su
Q65-316
d. Chr.), regimea Chou-Chou. Calaramele de
cnturl ale ofi{emlui chinez, compuse din 85% aluminiu,
l0olo cupru qi 5olo magneziu sunt, aparent, mai recente decat
piesa de la Aiud.
o ta granita dint Tibet gi China in zona Baian Kara LI4
arheologul Ci Pu Tei a descoperi! in 1938, un numlr de
716 farfuii de granit. Fiecarc farfiuie este groase de doi
centimetri gi are in mijloc o gaurtr de unde pomette o dartr
dubll in formll de serpentinl, care leagl centrul farfuriei de
circumferinlS. ln urma testelor efectuate s-a ajuns la con-
cluzia cd granitul conlinea un procent ridicat de cobalt gi de
corpuri metalifere; ritnul vibratoriu al farfuriilor era deosebit
de ridicat, ceea ce dovede$e faptul cI acestea au fost supuse
unor tensiuni electrice putemice.
o Vechii incasi erau dqinltorii unei metode de prelucrare
speciali a aramei, care le permitea oblinerea unor perfor-
mante remarcabile. Daci e sA dtrm crezar afirmaliilor
conchistadorilor spanioli, cutitele, securile qi v6rfirl l[ncilor
lor, fdcute dintr-un aliaj de araml, erau mai rczistente decat
platoqele cuceritorilor, mai asculite decat tili$
jugherelor
de otel qi mai flexibile decit lama celor mai bune sibii de
Toledo. Nu era, in nici un caz, vorba de acel metal relativ
moale, flexibil qi duqtil cunoscut in Europa ince din anii
2500 i. Chr., primul metal folosit.
Pentru a contura o imagine cdt mai clar[ a tehnologiilor folosire
in trecutul mai mult sau mai pulin Atdep&tat al omenirii, voi face
in continuare o sistematizre a principalelor asPecte de ordin tehnic
ce ridictr semne de intrebare asupra versiunii oficiale cu privire la
evolulia omului pe Terra.
LENTTLE
tr
DTSPOZITTVE OPTICE
ln ruinele cedtlii de la Sacsayhuaman au fost descoperite o
mullime de statuete de piatrS, de dimensiuni reduse (7-9 mm), cu
destinatie necunoscutil, ce rcprczindl siluete umane sau animale,
prelucrate in cele mai mici detalii. Aceste microsculPturi sunt atat
de perGct lucrate, incat, conform afirmagiilor lltcute de oamenii de
gtii4a peruani, se poate descifra pe fala lor cu ajutorul lupei, nu
numai expresia tristelei, miniei sau fericirii, ci pot fi deosbite chiar
l. Sorin
$t
fdncscu:
$idatea
TimpuM, Edihtra Zona, Bucuegi, 1992.
228 OS. KTJHLEN
htrstrturile caracteristic ale diferitelor neamuri din vlemea aceea.
Prin perfecliunea lor, aceste micrcsculpturi pot fi comparabile doar
cu unele exemplare japoneze
de netsul<e, elaboraie cu aceeaqi grijl
a detaliului qi lucrate, bineinteles, cu instrumente de opl qi aparate
optice. Figurinele care provin, duptr plrrea speciali$titor, din s-
colul XIII d. Chr., deci dintr-o perioad! anterioartr urcdrii pe tron
a dinastiei incaqe, ridiclt o serie de probleme ce nu pot fi solutionate
ffui a accpa faptul ce izvoditorii lor dispuneau de rm sistern de
lentile pentru mdrit.
Ftrrtr ajutorul lentilelor nu
lnate
fi explicati nici realizarea
sculpturii in fildeq a cva&igei lui Medimece, la care s-a referit
Titus Liviu:
,,aripile unei mu$te ar
Wtea
sd o acopere".lnteresant
est faptul cd tn ruinele Cadaginei au fost descoperite camee
filigranate. qi, ahturi de ele, lentile de cristal
llefuite,
foarte per-
feclionate
t
.
DacI analiznm relattrrile mai multor autori. conform carora
prco1ii-astronomi egipteni observau bolta cerului prin niqte tubrn
s)J
levi,
ne putern da seama ctr este mult mai probabil ca acestea
si fie sisteme de lentile, decet sisteme de protejare a vederii
impotriva orbirii provocate de strtrlucirea cemlui, De asemenea, se
poate intelege gi de ce ei nu permiteau neiniliajilor str priveascl
prin inshumentele lor. Duptr rmele izvoare ale epocii, impdrahrl
egipean Ptolerneu III, Evergetul, a amplasat in virfirl Farului din
Alexandria, una din minunile lumii acelei vrerni,
,,zz mecanism
secret ca ajutorul cdruia puteau
f
observae corilbiile la mai
depdrtdri."
Existents in antichitate a unor thnici avansate de prelucrare a
sticlei este confirmatl qi de descoperirea unui mistrios obiect,
presupus a fi fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase, gi a cilrui
forml generah este similad aceleia a rmui cnniu omenesc.
CRANIUL DE CRISTAL
De fapt nu este vorba de un singur craniu, ci de trei: unul se
afti la British Museum din Londra, dus acolo, la finele secolului
trecut, din Mexic; al doilea
-
reprezent6ndu-1, probabil, pe Mr'craz-
tecutil, znrlJ aztec al mo4ii
-
se alli la Muzeul Omului din Parisz;
iar al treilea a fost descoperit la Lubaantu4 in Honduras,
5i
se
glsege intr-o coleclie particularl" tot in capitala Frantei. Toat
l. Ludvik Sot'a*i Bltnuiala unei t,nrre, Edihrra Albatos, Bucurtti, 1984.
2. Sodn
$tefrncscu:
SJidarea nmpuluL Editura Z,ona, Buculeqti, 1992.
SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 229
aceste tei cranii au trdsituri comune, deqi unii specialiqti le atribuie
origini diferite, apreciind ci au fost executate fie in Babilon, undeva
in Orienhrl Apropiat, fie pe continentul american, sau chiar in
rislritul asiatic-
Craniul aflat la British Musum este rcalizat dintr-un bloc de
cua4 curat, rrnrt
Si
cristal de stincd gi are o grcutate de aproxi-
mativ 5 kilograme. DeSi a fost cercetat cu microscopul electronic
li
au fost studiat microfotografiile executate dup[ el, nu a putut fi
identificat?t pe suprafata lui nici cea rnai mictr'zgariehrit. Totodatit
s-a stabilit ci lucrarea nu a fost tumatit gi nici realizaCt cu instru-
mente qi s-a calculat ctr rmui om i-ar fi trebuit in
jur
de 30O de
ani de muncl f2irn inferuperc, zi
$i
noapte, pntm a
Slefui
un
asemenea obiect
in interior, o serie de lentile qi prisme creeazd jocuri
de lumini.
Luminat din lateral sub un anumit unghi, datoriti rmor cauze rSmase
necunoscute, craniul prezinti o aureoltr, de scurdl durat?t, iar in orbite
apar pet
ti
meori scurte imagini. Datoriti, probabil, unui fenomen
de rczonanI5, craniul las?t uneori imprcsia ctr scoate ni$e sunete
surde, asemdntrtoare rmui geamdt sau unui danglt de clopot Dact
o razA la*r este indrptatn spre cavitatea nazal5 se produce o
coloratie vie, incandescentil, aseminitoare curcubeului, datoritit,
probabil, procesului de interferenld a luminii albe in straturile subtiri,
transparEnte, ale acestei pdrfi de cristal. Craniul, realizat dintr-un
bloc de cuart transparcnt, prczintil unele nuante care se schimbl
meru: odatil bate h violet, altndatit in verde, apoi in purpuriu qi
chiar in gIlbui-chihlimbax, iar pe frunte apar pet de diferit nuante.
Deoarece la ora actuah nu existi aparate carc sA permitit dataxea
;tiintific[
a acestui obiect, nu s-a putut stabili decit vechimea
cristalului, deci a rocii din care a provenit, nu qi momenhrl in care
a fost realizt. Dupd cele dou! orificii aflate la baza craniutui, s-a
dedus ci est posibil ca el str fi fost utiliz t in temple, in special
din catza fenomenelor pe care le produce, mai ales atunci cand
este balansat
$i
pentru efectul hipnotic pe care il are. Nu s-a putut
explica, insE, de ce maxilaml inferior a fost fdcut mobil qi pentru
ce el poate fi deta$at de cap.
Spre deosebire de aceste realiztrri remarcabile din domeniul
prelucr[rii cristalelor, existl anurnite descoperiri atat de qocante,
incat ele rtman o enigrni chiar qi pentru nivelul actual al qtiinlei qi
tehnicii. Printre acestea, un loc special il ocupn niqle generatoare
speciale de lumini" a ciror caracteristice principali este A fi.mc-
OS. KUHLEN
fioneazn
perioade extsem de indelungatc f[ri nici o surstr aparent!
de energie extemtr.
LAMPILE ETERTIE
La mijlocul secolului al XV-lea a fost descoperit la Roma un
mormant mai pulin obignuit, a c5rui vechime a fost stabilita, dupf,
inscripliile gasite la fap locului, la circa 1500 de ani. ln el,
,gfundat
tntr-un lichid, a cdrui compozilie a rdmas necanosclttd, zdcea
trupul Tulliei,
Jiica
lui Cicero'. Corpul era intr-{ perfectl starc dc
conservare, nici una din tdsdnrile fetei nefiind altera6. La pi-
cioarele defimctei, o candeld rlspandea o luminn palidl. Cum
nimeni nu mai umblase anterior pe acolo, inseamni cA ardea de un
mileniu qi jumltate!
Din nefericire, la pulin timp dupl aceea, flac5ra
s-a stins
$
nimeni nu a ruSit sI explice rernarcabila longevitate a
felinarului.
Un studiu amanuntit asupra ceea ce a ramas din doua Lampi
ve$nice aflate la Muzeul Leyda, ar putea oferi o solu$e. Ins{ se
parc ctr acest aspect nu interesezl pe nirneni. Ldmpile la care nc
referim au fost gesite intr-{ mlndstirc din Anglia, la incepunrl
secolului al XV-le4 in timpul rcgelui Henric al VIII-lea
6i sc
presupune cl ardeau din secolul al lV-lea.
In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul rmei
caveme, un morm6nt. Conform rmei inscripfii gravate pe o place
de arame, monumenhrl firnerar apa4inea lui Christian Rosenkutz,
decedat in 1484, presupus fondator al societiltii secrte Rose-Croix
(Crucea de Trandafri). Primii care au petnms in sanctuar, au fost
intigafi, in primul rend de lumina ce scllda toate obiectele din
mausoleu, lumind ce era generaUl de rnai multe ltrmpi eteme
fi
carc,
aqa cum se intimpl[ cu toate lucrurile importante, s-au stins inainte
ca secretul si le fi fost pdtnms. Singura menlionare despre respec-
tiva asocialie scrcUl poate fi glsit2t doar in Fama Fratemitatis
Rosae Cracis, manifestul confreriei intemeiate de RosenlreuE,
publicat in 1613, la 9 ani duptr descoperirea mormintului. Iatjt ce
puteau citi parizienii anului 1613, int-un afig lipit pe zidruile
co;covite gi str6mbe ale viitorului orag al luminilort:
,,Noi, depulali ai colegiului pincipal al Rosc-Croix,
facem
sejur vizibil
Si
invizibil in acest ora$, prin grasia Celui Prea Inalt.
Ardtdm
Si
invdlitm a vorbi
ldrd
cd4i sau semne, toate graiurile
ldrilor
unde wem sd ne ofliim pelrtru a-i salva
IE
oqmeni, semenii
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTJMII 231
no;tri, din gretmld
fi
moarte. Dacll cineva este cuprins nunai din
cuiozitate de dorinla de a ne vedea, nu va reusi niciodatit sd
comunice cu noi; dar dacd doreSte sd ni se alitture, noi, care ci-
tim gdndurile, ii vom ardta adevdrul promisiunilol noastre: pAnd-n-
tr--atAt cd noi nu spunem local unde ne aflllm pentnt cll gdnduile
unite ca voinla realit a cititorului vor
f
capabile de a ne
face
lui
cunoscuSi
Si
el noud."
O sutil de ani mai t6rziu a fost descoperit un alt templu subteran
care-i apar{inea rmui membru al conferiei. ln ziua de lS m i 1717,
oamenii carE au pituns ln sanctuar au strsit un fotoliu de piatrl pe
care era aqezat un btrrbat mumificat, ce perea a citi dintr-o carte
voluminoastr, sprijinitn pe genunchi. Langtr necunoscut, rm felinar
emitea o luminil pltrcuul. Brusc, o mAntr a cadavmlui a coborat De
nea$teptate, strivind lampa eteml;i bagand groaza in vizitatori.'
Roger Bacon, Geoftoy de Villehardouin, Laonikos Chalcho-
chodylas, Georgios Akropolites, Abul Fedq Abul Fergius, pome-
nesc qi ei desprc neobiqnuitele miiloace de iluminat ce par sit fi fosl
destul de bine cunoscut in Evul Mediu. De forml sfericl si
confeclionat dintr-un material care
,,fru era nici piatrit, nici stictd,
nici metal dar seamllnll cu toate aceste materii la un lof,. intIau
singure in flrncfirme gi nu foloseau nici unul din materialele com-
bustibile cunoscute in acea vreme. Degajau o c durl gi o lumintr
intense RtrI a scoate fum, iar lovite explodau violent, distrugand
palarc_ qi ce0gi, a{a cum s-a intampht in Ciprq la Famagusta
9i
in
Nicosia.
Cdnd uul din aceste globuri care ardea
Jdrd
incetsre r fosl..
anmcat in marc, fiind considerat
,,lucr[tut diavoleasctr
.,
furtuna
izbucnitil din senin gi moafiea peqtilor din zon6 au inttrrit ideea
originii neplrnantene a straniilor obiecte. Legende europene, asiatice
9i
africane suqin cd ele ar fi fi}st dilruit oamenilor de fiinte coborite
din cer. Colonelu.l Fawcett, rcnurnit explorator a.l continentului
latino-american, afirma ctr ora;ele ascunse in jungll
sunt luminate
de sfere sdlucitoare, iar locuitorii lor s,unt
,desceidenlii unei mari
civilizalii dwrutd'. Din nefericire, Fawcett a disp[rut pe cand
incerca si descoperc fabuloasele cet?tti, inainte de a divulga sursa
neobi$nuitelor inforrnalii pe care le delinea.
Preced6ndu-l cu cateva secole, cronicarul Barco Centenerra
$esc.na 9i
el o,Junit mare", fixate in varful rmui st6lp inalt
9i
carc
lurnina in intsegime cetatea, denumiti de conchistadori Gran i4arco
(in Matto Grosso, la izvoarele
paraguayului).
ln cursul luptei de
:
1
l
I
I
t i
f. Sorin
$tefanescu:
Slidarea Tinpului, Editura Zona, Bucutti, 1992.
OS. KTJHLEN
SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII
233
cucerire; misteriosul obiect a disptrrut fnr6 urm5, luat probabil dc
blqtinaqii care s-au retras in desi_sul impenetrabil al junglei.
.
Conform exploratorului gi scriitorului australian lan Idriss, clpe-
|etiile merilor, fiburi din insulele Oceanului
pacific,
erau po.
sesoarele unor asa-numite
,,buia", toiege care ptrreau sA aib6 o
foarte intersanti proprietate. Astfel can4 in tirnpul ceremoniilor,
definltorii le indrcptau sprc cer, din v6rful lor
1ds.ne4
mai ales
inainte de filrtunA, o intensl lumini albastrl-veranie. asemtrntrtoarc
flash-ului fotografic. Pentru realizarca tobgelor
,,buia,, se foloseau
tri pietre ovale, a cdror compozigie Idriss nu o cunoa;tea, introduse
intr-o aestie groasl de bambus.
Tot din piatrl par a fi confecfonate
si sferele din vdrful unor
stalpi inahi, care strAluceau asemeni unr tuburi de neon peste
colibele rmui sat de la poalele muntelui Wilhelminaf.,Ioua Guinee,
afa cum men{iona, in 1963, C.S.Downyx, automl suprinzitoaEi
descoperiri. Beneficiarii originalei instalafii, care inFa singurl in
funpliune la cf,derea noplii, aveau un nivel de dezvoltare echivalent
cu ceea ce se corsideri a fi fost paleoliticul timpuriu.
sSingurele
rnijlo*e care pot fi intrevdzute astdzi
$i
care ar putea
egala.performantele enigrnaticelor limpi eteme, s-ar putea baza pe
energia nucleari. Condilia ar fi, insd, ca realizarea lor str fie
miniaturald, nepericuloasa, extrem de friabill, extrem de usor de
folosit
$i
sA nu necesite intrednere. Cum, insl, legendarete felinare
nu aveau nevoie, aparent, de nici un fel de combustibil, este mai
probabild utilizarea surselor de energie neconventionale, deqi apl!
cafiile practice din acest domeniu se lasi incA afteptate chiar
$i
pentru
;tiin{a
actuah. O posibilitate ar putea-o constitui valorifi-
carea asa-numitilor curenli teluici ce curg in proflnzimile pdm6n-
tului gi inmagazineaztr energii imense, iar o alta
-
utilizarea c&n-
pului electic, care atinge in orice
^loc
de pe suprafala globului
terestru, in medie, 75 volli pe metru. In momentul in care se apropie
fiutuna sau inaintea cutremurelor, el poate deplgi chiar 4000 de
volti/m.
Tehnologiile contemporane r\tilize TA aproape in exclusivitate
prelucrarea la cald a materialelor, fiind mari consumatoare de
energie gi contribuind la poluarea cu substante nocive a mddiului
inconjuretor. Dovedind un respect mai mare pentru naturt, anticii
au pus la punct metode de prelucrare a materialelor la rece, f6rl
consumuri excesive de ctrlduri qi energie. in favoarea acestei
afirmalii vin marturiile referitoare la utilizarea unei tehnici de Ctiere
la rece gi a unei tehnici de inmuiere a pietrei.
TEIINICA TAIERtr LA RECE
Pe vremea lui Ludovic. al XIII-le4 un alchimisl pe nrrne
Meuves, se l[uda c[ stapene$e formula uui produs (a ctrrui
compozilie a refuzat s5 o divulge) cu care, llecand buc[ti de fier.
le tlcea casante ca sticla. Dincolo de ineditul acestei povestjri.
Robert Charroux s-a referit ln Istoria necunoscutd a oam'enilor de
acum o sutd de mii de anir la o interesantil experiente realizaul
ina-un laborator:
,,Experimentatorli a pus in rotalie un disc sublire de olel, cu
o mare vitezd. perifericd (viteza tangenpialil 7700 m./min). MeAtete
apropiate de acest disc neted, in m$care, sunt tdiate cu repeziciune.
fird
a exista weun contact efectiv. Tdietura
Jdcutd
in melal este
cva mai mare decdt grosimea discului. ln dmpul operaliunii,
metalul tdiat, care poate
f
un olel
foane
dur, se inmoaie pe
o
anumitd addncime
;i
picdturile strillucitoare de metal topit sunt
rec!, cdci
le
cqd incd moi in palmd,
Jdrd
a provoca arcui gi, pe
o hdrtie albd,
fdrii
a o innegri- Picdatile nu sunt oxidate, nefiind
arse. Iatd, deci, lumind
Si frsiune
produse prin mgcare,
-
Jdril
degajare de cdldurd- Regdsim aici demonstra1ia acelui
foc,
calficat
de alchim$ti drept natural dor
;i
despre care se spune cd nu-arde
mdinild'.
TEHNICA h{IVTUTNRII PIETREI
Beltran Garcia afirma ct anticii crmofteau o plantil cu ajutonrl
cereia cea mai dure roctr se transforma int-o pasti similari argilei,
devenind maleabiltr
$
uqor de prelucrat VoAelita in formete d6rite.
ea se inelrea apoi la soare in numai caieva ore. In cusul siplturilor
efectuaG intr-un teren funei.ar din zona centrall a
perului,
arheologii
au descoperit rur vas plin cu un lichid negru si v6scos. Vnrsat din
neatenfie, acesta a transformat pietrele, sub privirile uimite ale
martorilor oculari, intr-o pastA similarl lutului.
O rclatare asemihdtoare apare qi in jumalul
colonelului Fawcett,
explorator britanic care a sfirsit prin a disparc in jungla
Am^zonu-
lur. lnh-o zl, parcurgand malurile riu.lui
pereaE
din
peru"
a constatat
cu surprindere ci pelechea de aplrltori pentru picioare pe carc o
purta, era pe cale de a fi distnrsd de sucul frunzelor rogii
9i
c[moase
ale hrfisurilor joase,
strivite in trcere. Un localnic le llrumi
'tacul
folosit
de inca$i pentru a modela pietrele,', afirmafia av6nd la
origine, se pare, un procedeu de mult uitat. Brevetul tehnolosiei
apa4ine, insd" mnform unor cercetiri, mierlei de aptr cu creistl
|. Sorin
$te6nescu:
SJidarea Ttnpului, &iitura Zona, Bucuregi, 1992.
OS. KIJHLEN
albl" cinclus leucocephalus, care tdiegte in Alpii Bolivieni. Despre
ea se afirmtr ctr igi face cuibul in gluri sferice slpate cu ciocul in
roca duri, in prealabil inmuiatd prin frecare cu frunzele unei
anumite plante.
Conform wror ates0lri documentarc
;i
studiind bijuteriile qi
obiectele de podoabtr incrustate perfect cu pl5cule de fildeq, la care
nici cele mai bru;te schimberi de temperah.ui nu formeazi intersti(ii,
se pare cA cioplitorii de fildeg din Roma cuno-steau secretul
fi
ptrstrau cu mare sfinlenie mtoda prin care fildequl putea fi irrmuiat,
modelat qi din nou intitrit. Fildequl, provenit din collii de elefant,
era plucrat din timpuri sdvechi in Egipt, in regiunea Marii Egee,
in Mesopotamia, in Creta gi in Grecia, de unde era importat ca
material de podoaba qi de Roma.
lnmuierca col$lor de mamut era, de altfel, cunoscutit qi con-
structorilor paleolitici ai celebrei metopole Sungir de l6ngit Vla-
dimir. Ne confirmtr acest lucru miile de obiecte confectionate din
coll de mamut, printre carc cufite de vanltoare gi sulile drepte, lungi
de doi metri. Cercelirile Artreprinse de T.Bulavincevovei, specialisttr
in studiul relatiilor om-mamut din epoca paloliticA, au evidentiat
faptul ctr pentm confectionarea unei asemenea suli(e ar fi fost
necesare doue sute de kilograme de materie prim5.
Arheologul american Hyatt Verrill, care si-a consacrat 30 dc
ani din viali cercet2lrii civilizatiilor dispdrute din America Centrali
qi de Su4 considera ci marile Iucrlri ale oamenilor din vechimc
n-au fost facute cu scule de tiliat piatra, ci cu o pasti radioactivl
care rodea granitul. Aceasti pasct, moqtenitit de la civilizatii si mai
vechi, Verrill pretindea c[ ar fi vdzut-o in miinile ultimilor vrljitori,
Intr-un remarcabil roman, Podul de Lumind, el descrie o cetotc
preincas5 h care se ajunge trecand o punte de luminl, un pod do
materie ionizata, ce aptrrea
;i
dispnrea dupd voie qi care permitcl
hecerea printr-un defileu st6ncos, imposibil de trecut altfel. Po
parcursul vielii, Verrill a afrmat cd romanul sAu era mai mult dec0t
o legendtr. Alte legende mentioneazl
9i
r.rn alt mijloc inedit do
prelucrare a pietrei: folosirea unei roci care taie stanca obiSnuitl
aqa cum diamantul taie sticla.
Oricat ar parea de ciudat, electricitatea nu este apanajul exclutlv
al civilizaliilor cu un grad inalt de dezvoltare tehnico-stiintifiol,
Mtrrturii istorice qi descoperiri artreologice confirmtr acest adevlt In
mare parte lgnorat,
SISTEMUL
OCULT DE DOMINARE A LUMII
235
ELECTRICITATEA
h\ ANTICHITATE
,"
;trff: fxr:;#,tr,::r #' :7#
secret al magicienilor: peste tot tF intAlnrm
cu vraja care ucide leul diijeiz<I
semu.
Acest leu este
llbcul ceresc, in timp ce,selmri
sunt crrenlii elecnici
si magnericiai pimin_
tului.
Etiphas Lvi
, Il..yq
I
_38,
pe cand efechra sepeturi Ia Khujut Rabu,a/ba&,
1r lvilhelrn
Koenig, arheolog german
angaJat de Muzeul din
Bagdad,
a descoperii
trn obiec-t cu tohn iesit;in
"o_urr-
* Ju"
inalt de l8 cm, din lut ars, conqin4nd
*
"idd*;";;;i;i
;e
l0 cm, av6nd firndul izolat
""
*fUt, p.rrt,,;";;;.;;fii
;,
o vgrgel de fier, ce era conrdat2t
9i
arita ca qi il ;fi f;;;;;
unei acgiuni chimice. Cilindrul era sudat cu * ai": a.-of',r_ULj-
tor
ftrropo4ie 3/2), identic cu tipul de atiaj de6# fi##;il#.
Degi.elechotinrl
a fost in intregime uscar oe tecerea timpului, tonrsi
sol4iile chimice. ce puteau
fi Tolosite in u""1" ;;;;p;;';?i;
a pune
-in
_funcfure
bateri4 erau suficiente.
Wiif"ra ii fri. -C_,
inginer la GE's
pittsfield/Ir4assachusetts,
u
"on",r,rit
"opii'ui;*;..;#
etemenre
$i
a fotosit &ept elecrolit .uan r J. .rp-. iti'i,lz'.oiii
de ani inainte de Volta
9i
Calvani, pe reritoriuj
bakulu; bal;il;
clecu'ice nu reprezentau
o noutate.
._-,Y.n:le,indicii
lrr.rping insn
;i
mai departe in tecut cunoasterea
cnergrer elecFrce. In temolul zeitei Hathor, din Derd"ralfuip;
cxisti o fresct, mult?l weme conslderata
o adevlrag
sarad, ar_
heologicl.
Neidentificatele
obiecte de cult pe care l" tr""r;froi.tr
personaJe,
seamtrne izbitor cu becurile
electrice de ma;
;"-,.*
fl$ezate pe izolatori ceramici
$i conectate prin cabluri ta o cutie
(hepnnghiutare.
Referitor la .iul*i, dr. l.i, u""rr, b_?.i, .i]
yw1,
,Cablurilgsyltt.o
copie
fdeld a
"""o
," ,"
1olo""sr" siiriiri
,t mod carent, Cablul este ilustrat ca ceva
foarte"
gri
;;;- ;;;;
st,r!yt, it(icand mai-degrabd
un
fascicot dL ;;"d;";'d*;";;i
\rngur
de mare voltaj... Frcsca nu prezint?l
doi .gipt""i
f*taiJ (('va
obscur pe bra1e, ci oameni clrind doul U.,irf .f! .a.".
rlrmensiuni
nu pot
fi intalnite nici in prezent.
Cum, frr"!" f"
"gfp;i
rrtrnmea personajelor
desenate era dircct propodionaltr
".,
i-Inoo.-
,:':lp t..,
lut"T
p.supune, aplicdnd regur"
it
"ii"ii"-r."
"il.ir.iii"
.rcctea puteau
fi in realitate
mult mai mici,
jlu
extrerni"
;;;;;:
OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Conform affmaliilor fdcute de Bertolocci, it a e Magna
Bibtioteca Rabbinica
(vol 3), citat de Sorin
$tefdnescu
in lucrarea
SJidarea Timpuluil. sub domnia lui Ludovic cel SEnt (Fmnta.
secolul al XIII-lea), kabalistul Rabbi Jechiel utiliz in mod curent
energia electric5. Iat?i ce mentioneazt croruca:
,,Cdnd
,"nea noaplea, la
fereqstra
magicianului apdrea o
lumind atdt de strdlucitoare, incAt nici un ochi nu putea sd o
priveascd prea mult
Jiird
a orbi, iar razo
Pe
care o arunca era-
'zugrdvitd
in culorile curcubeului Nimeni nu-;i amintea sd se
fr
stins
si
se afrma cd
Wntru
a
funcliona
nu avea nevoie nici de
JitiL
nici de ulei sau de altd substanld combustibild cunoscutd in acea
vreme. Cdnd un intrus sau un cuios rdu intenlionat incerca sd
odtrundd in camerd lovind insistenl
$i
enervant cu ciocdnelul
'menlic
de la usd, Rabbi apdsa pe un cui
ftrat
in cabinenl sdu,
declanSdnd astfel un
fulger
albastru intre cui
Si
ciocdnel. Nepofti'ul
era atunci zgdl1dit atdt de rdu' tncdt incepea sd
lipe
cerAn!
indurare, imigindndu-si cd pdmantul se va crdpa sub tdlpile sale
Si-l
va inghiSi.
Irtt i zi, un grap ostil s'-<t adunat in
fala
intrdni strigdnd
ameainldri, pircindu-se in acelasi timp de mAini penlru a rezist,.
mai bine, iredeau ei, straniului
fenomen
pe care magicianul il
declanSa. Cel mai curajos apucd
ftrios
de ciocdnel. Aunci Jechiel
apdsd cuiul. Imediot, asediatoii au cdzut unii peste altii, dupd cole
s--au imprdStiat care incotro, zbierdnd ca arli, cdci toli ou avul
senzafii cd pdmdntul s-a despicat, tnghilindu-i
pdnd la genunchi'.
Au
fo$
atAt de infricosali, inc6l niciodatd n--au mqi revenit sd-l
deranjeze pe magician".
Incidentul a provocat rumoare in oraq
li'
drept umare, regelo
a avut cateva intrevederi confidenliale cu rabinul. Explicaliile acer'
tuia se pare cd i-au oferit atat d marc satisfaclie suveramlui, incAt
acesta l-a protejat cu toati autoritatea sa de dugmanii pe caro
inevitabil si-i ftcuse.
Una dintre dovezile decisive care vin in sprijinul teoriei evo
luliei ciclice a omenirii o constitr-tie qi mdrturia utilizirii e-nergiol
nucleare cu mult inaintea descoperirii ei in secolul al XX-lea'
ENERGIA NUCLEAR;' N AXTTCUTruTN
Frederic Soddy (1877-1956), laureat al premiului Nobel in anul
1921 pentru studiile sale privitoare la chimia substanplor radio$'
nve sr penhu cerceclrile sale privind
aparilia qi caracteristicile
izotopilor, nota in lucrarea sa Expunere asupra radiului:
,,Cred ca
in tlecut a-u existat civilizalii cure cuno$rcau energL alomicd
si
care au
fast
distruse total de
/olosirea necont(o"latui
"
oii"ii
energii".
Legelde, fapte consemnate in cronici gi dovezi materiale su_
gereazi
folosirea energiilor intime ale materiei in scopuri Oist uctive
cu multe mii de ani inaintea epocii contemporane.
LEGENDE
\
tite.ratura indiani veche, pentru
cuvantul
,,foc.. se folosesc
aproxmattv 40 de expresii, dintre care unele se refera la stiintele
ocutte sau ta magnelism. dar sensurile nu sunt precis
slabilite. Cartea
a
Saptea
din Mehabharata,
cel mai vechi
-onr.mer,t
Iiterar frinJus,
contine o descriere remarcabild:
,,Gurkha a onucat d" ;" ;;;;;"
lu:efrcei
sale vimqna o singurd sdgeatd asupra celor'tr.i oras.
tnJrcnroare.
Si
s-a idicat din lumina
Jdrd
de sJiir5it un nor
strdlucitor,
mai strdlucitor decAt o mie ie sori,
si"a i""gr_r,
orasele in cenuSd ".
O af ttr mtrrtude a dezastrului provocat
de arrna numita .-pneva.,
se gaseste tot-in
-Mahabhqrate:
..IJn proiec,il
strdtucitor
i'ta;;r.
tmeatat
.tenebrele
acopeird armalele. lAnturi rele iniepurd sd
su|te. Noni se st/dnserd in atmos/eni
$i
ploud cu sdnpL. Toate
elem,entele pdreau confze. Soareie se inrar,"". t"ii"7-)rri))
catdura
.aceslei
arme, pdrea cupinsd de
febrd. Chiar apa lierbea
$t Junlete
care tdiau aici erau azvirlite in viltoare.
'Du$manu!
cddeq
-ca
$i arborii disttt$i de un oibil incendiu. ttiirti it
^"i,
ar$i de acestd armd, cddeau din toate pd4ile.
Ailii
'"t"rg";-
;;
i":?::12
sigind innebunili. de teroeri ii m4tocut pailii i
Jtacan. Lat,
ii carele, arse de energia acestei arme, semdnau cu
trunchiui de arboi calcinafi. Mii di care cddea" ai, ,irii partii.-
r eneDrele acopereau armata intreqgd.
ydntui
reci inceiurd sd
sufe. Orizontul se lumind. Annci ni vdzurdm
"r;p;;;;;;
;r;_
co-sdtor. Calcinali de puterea teibild a acestei a'rme,
""rpiri"
rdnililor nu mai erau vizibild,.
,
-Eyoii.Mahybharatel
Ramayanei gi ai ltedelor se luptA cu o
cnergle
.!t.
o_ ur5 ce nu poate fi asemuittr in toata istoria cunoscuti
u omenirii decat cu cel de-al doilea rtrzboi mondial. Si nu numai
desfigurarea
de fo4e, ci mai ales numiml ,i",i-.io.]
u-piJJ
distrugerilor
si armele folosite sunt parctr preluate
Oi" anafete unli
conflagralii
modeme. Singura diferenl5 i,.t" t fi-U"i"f
-i.f.J.
I
i r
lli
l l
lLl
i l
i
)
l r
i
I
il
il
I'll
.
l. Sorin
Steebescu:
OP. cir
238
OS. KUHLEN
Cand Aduna iqi lansead sigeata din arcul s5u, superior tuturor
armelor, se aude un zgomot teribil. Ptmantul este zguduit ca de
,cdd*ea unui munte peste un alt munte" si,,un vint violent suJld
din toate direcfiile ". Proiectilul
,,cade ca o
Jlacdrd
arzdtoqre", iar
,,soarele nu poate s-o intreacd in strdlucire"- Despre teribila armi
se sprme cil
,pedepse$te Pdmdntul cu 12 ani de secetd
$i
omoard
pe
Jdt
in
Sfintecele
mamei".
Tot in Mahabharala existtr referiri la o ciudatA armtr care
paraliza ogtile du;mane (mahanastla
-
care provoca pierderea
cunogtin(ei), precum
ti
despre un vehicul dublu etajat, care, in
timpul zborului, annca fltrciri rogii in vlzduh, prin multiplele sale
ferestre, incat plrea
,,o cometd in regiunile astrale
$i
solare". lar
ciocnirea a doutr arme in atnosferi este descrisd astfel: ..Cele douii
orrne s-au hdlnit la jumdtatea
drumului in vdzduh. Pdmdntul ca
munlii, mdile
ti
toli copacii s-au cutremurat,
rtinple
au simlit
cdldura emanatd de energia armelor
Si
tot ce era viu a resimlit
efectul ddundtor. Ceruile au
fost
cupinse de
fldcdi,
iqr cele zece
puncte ale orizontului s-au umplut de
fum."
Chiar daci se accepti ideea ctr autorii anonimi ai epopeilor
indiene au fost daruiti cu o excep{ionalf, fantezie, care, printr-o
coincidenltr, a prev5zut groaznica realitate a secolului nostrq toit$i
descrierea efectlor armelor folosite, precum
;i
instructirmile de
protectie prezntate sunt mult prea frapante: arma avea capacitatea
de a omori pe tofi rtzboinicii care purtau pe ei ceva de metal. Daca
solda(ii aflau din timp cd arma respectivi urma sI fie folositi,
trebuiau s! dea jos de pe ei tot ce e.a de metal, iar dupi explozie
str se arunce in apa qi sI se spele cu griji pe ei qi pe tot ceea ce
pusesera mdna. Avertismentul era insotit qi de consecintele nercs-
pect?irii indicaqiilor:
,,tot ce e viu pdle$le
Si
pierde din putei, ior
pdrul
;i
unghiile cad'. Instructirmile de apfuare civih sunt redactate
intr-un limbaj mai pulin expresiv, dar rccomandA in esenld acelaqi
lucru in cazul unui bombardament nuclear.
Remarcabil este gi termenul de ,pustiu", care rdmine in urma
folosirii armei, termen intalnit in multe locuri ale eposului. Deqi se
vorbegte clar de
,,umbreld' unor orag c6ndva infloritoare, trebuie
remarcat ct traducerile lor sunt anterioare epocii atomice, prima
ttrlmdcire europeane fiind cea a lui Roy, din anul 1889. ln India gi
(5rife arabe este larg rnspindit?t ideea cd scorpionul este imun la
foc, dar rm simplu experiment poate demonstra contrariul acestci
afirmalii. Exisut insA cateva specii de scoDioni, printre care qi o
SISTEMUL
OCULT DE DOMINARE
A LTJMII
239
specie ind_iantr (pra lamnaeus
fulvipes). care prezintA
o particularihte
ffi:1T:,,T::i^tT^"'Ylj'"T':,
o'"d'
* il;#;#i;
;
l:t::: ::::,:_L.:r
cd Harusur, capitala rmperiurui
Hitit, a fosr
I*ill,
j"^:^:,!l ,nce,ldiu
.;;;
ffi,b.;fi1T",Jff
il?"';
l,i;,:::1o:j5 _erau
ridicate t"."irt.i.'"r].'"r"_Jni:
l;';TiJ
"if".::1"
"1T.'j',:."
_g::o*
. r.-i"i-.iui,"_.
;:'',iil*l"Tlll
S,i"Fii::i:::1::'.,:n.!"1_!
ru,"
; r.erri,
"",,',ri'.'i.'iil"ili.
;:il*,::
o:::r,1""_:
r,_i;;
;;
-""..#;;
H,.;T;::#l:
complet inrtrmate.
lll"ii"T,,li; _T,?'"si
e in6ri a
s
i d" ;$, r.
-;;'
;;J rffi:"
j:Tl:
,,Domnul Andrd Helbronner,
al cdrui asistent sunteli, cred, este
s.inguri expunere
de 50_t00 ., 500 ;r+;;'ifi,,jl',ffir1","?
dupl 1000 r, de regula. orice aluror este de prisos.
Scomionul
supravietuieste,
insl,
;i
la o iradiere
de IO.O0O
i unii ;#;;
avans4nd
chiar cifra de 75.000 r.
^^_D-":"n"Tu
pedepsei
hotArate de Dumnezeu
pentru
Sodoma si
;'-o7ora
este,,fe asemenea.
foane sugestivd:
,it _i,
"
r"i*;O
Xl
J:n:
:--a
-ridkat
din pdmdnt.
,"
"
itoona ii pi;;
;;;;;;.
I
+r
s--a revdrsat
asupra
Sodomei.si
c"^ro.i
"'piooi;;i;;";,
pucio.tsd.
$i
dismlse
au
fost
cetd!
tocuitorii
cetdtilor
si roor" urgh.l!!";;::r:;#.?r-
din
iur'
toti
FAPTE ISTOR]CE
,--..Ce ,semnificafie
poate
avea
...rr./r
etul
si fulgerul ln stttre sd_l
:!ij{{i:1:;i!':*{y;ff
i",,".';3fi
;,1,;Iy":;,rxui,":i
:ar:
:ste
trlvocar
ca moriv al su4)rinzir...i
..*g..i.
O"'Jdidlrn;i
9l
o'l1.t a lui Alexandru
cet Mare din lndta
"_-i;ili;ili;i'"i
Intregii
sale campanii?
Sa se fi inr
:ln:"t"::*ingi1il:'i:nffi
3iiffilni::*:H
-
.^l.-uf :?,*
uriliz5rii energiei
atomice din cele mai vechi rimpuri
a rost. conlirmata
de Jacques
Bergier, care a lucrat ca
";*;;
;ii;;
Andrc Hehronner
si a ficut cerleuri in o".."iri,ai.".ii"iuii:l
2
^r-1\:
D,.,: *
1 u m a g i c i e n i t o rt, L"ri.
p"";;i;
.;;;;"
f;,;,_
ment ln care Bergier povesteste
c
unui personaj
''i;...-!.
.; ;:;
;;)fi ;',","t"ii.',t'.t;,iilH,,:#111
9'
c?re l-a pus in gardi in privinla
cerc"ur
"i
ai, o._".irr
""Jj,"'i
1"."?i;:
irtX.'*
$i racques Bergier: Dtmtneap
nasicienitor,
Editura Nemira
240
tn cdutarea energiei nualeare. Domnul Helbronner a binevoit sd
md
lind
la atrent ca unele rezultate oblinute
$i
in special at apailia
radioactivitdlii corespunzdtoare po loniului, atunci cdnd un
fi
lament
de bismut este volatilizat de o descdrcare electricd in deuleiu la
inaltd presiune. Suntetifoarte aproape de reu;itd, ca, de altfel, tncd
weo cdsiva savanli contemporani. Po, sdrni
Wrmit
sd vd pun in
gardd? Lrcrdrile cdrora vd consacrali dumneavoastrd
si
colegii
dumneavoastrd sunl teribil de pnmejdioase. Nu numai pe dumnea-
voastrd vd
Wn
in pericol, Sunt de temut
Wntru
intreaga omenire-
Eliberarea energiei nucleare este mai u$oard decdt cred4i. Iar
radioactivitatea artiJiciald produsd poae sd otrdveascd atmosfera
planetei in cdliva ani. In plus, din cdteva grame de melal se pol
fabrica
etcplozivi atomici
;i
culcq la pdmdnt oraSe integi. Vd spun
foarte
direct:
qlchimiStii
;tiau
asta de mult timp"-
Confirmarea a venit in momentul in care prirna reactie contro-
latil in lan1, care a avut loc in reactorul atomic al lui Enrico Fermi,
a rezultat din combinarea geometrici de cuburi de Uz:s
ii
de grafit,
firtr a se folosi curentul elecnic gi tehnica vidului.
DOYRZI MATERIALE
Scheletele umane calre au fost glsite in ruinele de la Mo-
henjo-Daro s,i Harappa,/Pakistan prezint?i un inalt grad de radioac-
tivitate. Despre aceste cettrti se qtie cd au fost distruse brusc, dar
nu in ce mod
Qi
de cltre cine.
De asemenea, in timpul unor strplturi arheologice efecnrab pe
valea Eufratului, arheologii au dezvelit, strat duptr strat, mai int6i
urmele unei civiliatii agrarc vechi de 8.000 de ani, apoi ale unui
popor de pdstori, duptr care s-a ajuns la un strat ce a fost stabilit
cd data din presupusa epocd de pia$ (vechimea de 16.000 de ani).
Continuand excavaliile, la rm nivel situat qi mai adiinc, cazrnalele
s-au lovit de un strat dur, format dintr-un material avdnd aspecnrl
unei sticle verzui, topite. Acest fapt este cu atat mai surprinzitor,
cu cdt se qtie cd dupi prima explozie nucleara efectuatil in degertul
Nevada, specialiqtii au constatat, in zona centrald a deflagraliei,
topirea nisipului p6nit la transformarea sa intr-un fel de sticlit
vefzule.
Foarte interesanttr sub acest aspect este gi sticla de cua4 pur
din pustiul Libiei, care se geselte la aproximativ 800 km sud-vest
de Cairo, pe o suprafaltr de 136 x 56 kmz. Cercetdrile efectuate au
dus la concluzia ctr aceastil formaliune a aplrut prin topirea nisipului
din desert qi se considertr, in general, ce este vorba de un impactit
OS. KUHLEN
SISTEMUL OCL'LT DE DOMINARE A LUMII
241
degi n-au fost descoperite nici cratere gi nici urme de meteoriti
Sticla din degertul Libiei se prezinti
;i
sub formtr de buclti destul
de mari (525 kg - Muzeul din Calo), dar perfect
o-oselii*t"
", curate. Ea- se deosebegte net de toate celelatte varieUfi de sicla
naturali, fie cI este vorba de sticld vulcanic[ (obsidian),
fie de
impactite ori tectite veritabile qi prezintd asm5nari cu sticli andrutn
pnn topirea rocilor ca urmare a unei explozii atomice.
Tot in apropiere de ,patinoarul.. de sticll libian, in zona Miri
Moarte, fizicianul M.Agrest a constatat o radioactivitate ridicah
daloratd unor izotopi cu timpi lungi de injumlt.itlire. Cercetirile au
arttat ca nu este vorba de radioactivitatea rocilor alunse prin
misciri
tectonice- Ia suprafaltr, valorile radiagiei si izotopii determinaqi'ne-
suslindnd acest punct de vedere. La capitul celalalt al globutui, in
continentul sud-american, pe unele blocuri de granit ale celebrei
cetitti preincage
Sacsayhuaman pot fi observate irprafele sticloase,
aparute parctr sub influenla unor temperaturi extrem de ridicate.
Nici Europa nu duce insd lipM de mlrturii edificatoare.
FORTUMLE YITR]FICATE
Forturile vitrificate se int4lnesc in Frant4 Scotia si alte zone
ale Europei gi se prezintli, de regull, sub forma unor elipse.
amplasale in virful unor coline sau al unor promonlorii
nahtrale
abrupte. in parlea inGrioara, uneori numai pe o pane,
alteori oe
ambele p44i, zidurile sunt construite din pietre granitice
vitrificaie.
Dacd incintele sunt protejate de metereze mai inalte, acestea prezinttr
gi ele semne indiscutabile ale aceluiasi fenomen: vitrificarea. Teh_
nica.realizirii este necunoscute, qtiut fiind faptul ctr granitul arc
nevoie pentru a se topi de temperaturi de peste i:OOo C,-foart" greu
de obtinut cu mijloace clasice gi practic irnposibil de realizat in-aer
liber. la baza unui zid-
Conform afirmaliitor fdcute de Robert Charroux in Cartea
trecutului misteiost, cele mai importante forturi vitrificate din
Scolia sunt Crarg Pi oedich Ord Hill of Kissock, Barry Hill, Castle
Sptniy
-
Tory1-Nol& qi ruinele din insula Sanday, arhipeleagul
9ry_d",lg.
Cele mai tipice dintre toate snt Craig
pitoedrick
Si
drd
Hill of Kissock, care se inalli ca doi stalpi uriaqi pe doun coline
aJlate la trei mile distan{d una de alta, ta marginea golfului Moray,
l6ngd ora.sul lnvemess, pe care parcl l-ar strijui sa nu fie atacii
cumva dinspre mare. Arheologul Jules Marion descrie foarte Dlastic
aceste fortificatii ca fiind asemanAtoare cu o acropole ziditA cu mului
L Roberr Charroux: Cartea trecatutui misterios, Edirura Elit,
ploiesti.
242 OS. KIJHLEN
regularitate, a c&ei parte de sus, turtitd si adusl la forma unei terase
ovale, are in mijloc o adancihrd cam de doi metri qi jumltate
profunzime, ce te duce cu gdndul la craterul unui ltlcan in
miniaturi. La poalele acestei bizarerii arhitecturale se afll un zid
care imbractr intxeaga construclie de
jur-imprejur, pdnd la o inallime
considerabild. Zidul este realizat din blocud de granit de dimensiuni
ciclopice, aflate in stare vitrihcat., ce fac parte integrant?i din
constructie. Ambele forturi domintr valea riului Ness, in partea unde
panta este mai abruptA.
Bolovanii fortului, inchigi la culoare, sunt imenqi qi legali intre
ei printr-un mortar aplicat in straturi de grosime inegaltr" dar devenit
extrem de dur, astfel incat este aproape cu neputinttr str se smulgtr
o aqchie din monolitul acesta. Cabva blocuri de piatra, care au fost
probabil supuse unor temperaturi deosebit de ridicate, sunt arse ca
zgura vulcanictr, iar dacit se sparg, se observd piclturi mari vitrifi-
cate, destul de asemlntrtoare la culoare gi consistenli sticlei obis-
nuite.
ln franla au fost identificate pdntr in prezent 12 fomfi vitrifi-
cate, insi nu se
$ie
nimic despre vdnta sau originea acestora. Cele
mai importante sunt forturile de la Chateauvieux gi Robandelle (pe
malurile riului Creuse, situate fa{a in fatA), de Ia Thauron gi de la
Saint-Georges-de-Nigremont. in Bretagne, cel mai important fort
vitrificat este cel de la Peran, iar in Vienne exis6 o construclie de
acelagi gen la Thons. La acestea se mai adaugi si cele situate in
apropiere de Argenton, in departamentul Ome gi in departamentul
Mayenne, la Saint-Suzanne.
Incinta fortului de la Chateauyieux este tot ovoidal5" ca aproape
toate celelate, avdnd lungimea axei longitudinale de 128 de metri.
Zidul care inconjoarl acest oval are la bazi grosimea de aproxirnativ
7 metri, cu mici varialii de-a lungul distanlei pe care o strtrbate, iar
la padea de sus deptrge$te, de reguli, tlei metri. Pe aceste structuri
de baz.d. a fost inaltat un zid de granit. Un specialist care a cercetat
arnlnuntit locul respectiv, M. de Nadaillac, a ficut urmetoarea
descriere:
,,Spefiul dintre cei doi pereli este umplul cu un strat de
gronit topit, lat de patu meti
$i
gros de 60 cm, care se spijind
pe un postament de tuf. Lucrul cel mai interesant este acela cd nu
gdsim aici nici un
fel
de wmd de mortor, indiferent de natura
acestuia,
fapt
ce deosebe$te radical construcliile de aici de cele
existente in ScoSia".lar lucrul ce intrigd cel mai mult este acela cl
padea interioare a zidului este complet vitrificattr, in vreme ce in
exterior nu existl nici o po(iune unde si se vadi apa ceva!
SISTEMIJL OCULT DE DOMINAR"E A LLMII
l
La fel stau lucrurile gi cu sdvechea forchalA de la Riban-
delle-du-Puy-de-Gaudy,
despre care nu se
Stie decat ctr a fosl
stApanita pe timprui de cel1i, apoi de romani qi dupt aceea de
vrzrgotl. Aceasta are rm perimetru de aproxinativ 1.500 de me&i
;r
acopert o suprafa(i de circa 13 hectare. Interiorul zidurilor de
granit vitrificat este izolat de perc(i printr-rm strat de pamant.
Vitrificarea este aici superficiald gi nu deplgegte de regull 2 cm in
profunzime. Specialiqtii au analizt diferitele indicii gi au ajuns la
concluzia ctr in momentul cand granitr:l topit s-a lipit de pereti,
consm.lctia era terminat.?l;i cI. probabil, sursa de caldura iare a
fumizat uria5a energie termica necesara vitrificirii se afla in inte_
riorul incintei.
Utilizarea energiei nucleare ca armi de distrugere in masi de
civilizaliile care au existat in trecutul indepartat al omenirii nu
constituie, insi, singuml aspect care demonstseaza atingerea unui
nivel lehnic deosebit de ridicat de cet umanitA(ile preiitorice. La
fel de importante sunt
Si
mtrrnrriile care atesti utilizarca rachetelor
$i
a navelor de zbor de civilizaliile antice, inclusiv in scopuri
mi l i tare.
RACHETE ANTICE
Antichitatea nu ducea lipsi de sugestive demonstratii de fon5.
Astfel, in Ramayana, mtrciuca eroului sffibate aerul,
,invdluitd in
Jldcdi
ca un meteorit de
foc"
gi peste tot pe unde trece rlmane
numai cenu$t, iar pentru a-si inspdim6nta dugmanii, Rama trage
cu arcul stru regesc un
,Jninunat
proiectil.,, care, dup6 ce a trecut
prin tofi palmierii
$
a perforat muliftele
,pAnii in mijlocul infemu-
lui", s-a ridicat apoi drept in vAzduh sub forma unei lebede si
,strdlucind de o lumind inJinitd ",
a revenit de unde a pomit.
Treptat, tehnologia producerii acestor arme s-a pierdut, ea fiind
readusi in actualitate de cttre chinezul Wu Ching
yao
abia in anul
1040 d. Chr., prin men(ionarea expliciti a formulei pmfului de
pup6. Dou[ secole mai tirziu, un savant arab a aprofundat subiectul
intr-un tratat complet, in care a dezviluit su-bstantele necesare
fabriclrii pulberii si in care salpetrul era numit semaificativ
*dpadd
de Cltiy" In anul 1232, apardtorii lmperiului Celest au respins
cavaleria mongold ce asedia Kai-Fung-Fu, folosind ceea ce purta
denumirea de
,sdgeli de
foc".
ln 1249, rn alt arab a calificat
rachetele drept
,sdgeli chineze$ti", iar in 1280, Hassan al Ramah
a scns Arta de a lupn cu masinile de rdzboi, in care nu numai cl
244 OS. KUHLEN
a expus tehnologiile de fabricare a pulberii si proiectilelor, dar a
prezentat gi o torpild incendiart propulsattr cu doui fuzee de mari
dimensiuni, pe care a numit-o,,ua ou de
foc
care se menline pin
el insuSi".
La inceputul secolului al XIX-lea, dupd o lungi perioadtr de
eclipsa, racheta de lupti a reintral pe neasteptate
Si
cu multa eficientA
in arsenalul armatelor. in lndia'. ln cursul campaniei de pe coasta
Coromandel, un adevarat potop de foc s-a abdtut asupra falnicei
cavalerii britanice, firzeele lansate de rachetigtii prinplui de Mysore,
Haider Ali, producAnd mari pierderi trupelor invadatoare engleze.
Proiectilele, foarte simple, erau confectionate din tije de bambus de
peste 3 m lungime, pe care erau fixate cartuqe de fier cu rol de
camere de ardere. Bitaia rachetelor era de apmape 2 lsn. Ca urmare
a succesului obfnut, fiul lui Haider Ali, Tippoo Sahib, a mdrit
corpul artificierilor, de la 1200 la 1500 de oameni, determindnd cu
ajutorul lor, in deceniul 1780-1790, alte infiangeri jenante pentm
britanici.
APARATE DE ZBOR
Eposurile vechi indiene qi puranele, mai ales cdr{ile 6-10 din
Mqhabharate, precum gi alte scrieri provenite din aceeasi arie
culturali, ofer6 descrieri concrete ale urtor masini zburtrtoare. ale
tacticilor de lupt.?l si chiar indicalii privitoare la consnuclia lor. in
imensa bibliotecf, de manuscrise a Academiei Intemationale de
CercetAri Sanscrite din Mysore a fost descoperit un manuscris vechi
de circa 3000 de ani, atribuit inleleptului yoghin Bharadava. care a
hlit in jurul
anului l0O0 i. Chr. Studiul, intid at Vimqnica Shastra,
cuprinde opt capitole inso{ite de diagrar4e
$i
enumertr 3l de suban-
samble esen{iale ale aeronavei gi 16 metale sau aliaje, a c5ror
denumire nu a putut fr tradusi cu o suficientA precizie:
,,In mijlocul navei se aJlii o cutie metalicd grea, sursa de
energie. Din aceastd cutie,
forla
este tTansmisd pin doud
levi
groase
fxate
la pupa
Si
prora navei, In afard de oceasta, energia
se difuzeazd spre opt brale cu oif.ciile tndreptate tn jos. in timpul
decoldrii se deschid supapele celor opt
levi
indreptate in jos
$i
capetele de sus ale acestore sunt inchise. Curentul de
foryd
se
opinte$le in pdmAnL ridicind astfel nava in aer. Cdnd ea se afld
la o anumitd indllime, oifciile superioore se inchid pe jumdtate,
pentru a permite navei sd se menlind in vdzduh. Cea mai mare
l. Sorin
$tefdnescu:
SJida.ea Timpului, Editum Zona, Bucure$ti, 1992.
SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 245
parte din energie este transmisd apoi
levii
din spate, care
foce
ca
navo sd inainteze. "
inse;i enumerarea a 16 metale este un fapt remarcabil pentru
o perioadl in car istoria oficialtr considere cd in Egipt abia incepuse
epoca fierului, prin intermediul hitiflor. in afard de fier, egiptenii
mai cunoqteau auml, argintul, arama, zincul, cositorul si mercurul.
Un fel de ilustralie Ia
,,Vimanica Sastra" o constituie desenele
dintr-un templu sIpat in stancA, situat la Elora, in apropiere de
Haiderabad. Templul lui Kailasanat, de dimensiuni monumentale,
simbolize^z5 regedinla zeului Shiva pe Kailhasa, muntele sfint din
Himalaya,
9i
este inconjurat de
jur-imprejur
de alte 30 de sanctuare.
Perelii sunt impodobili, in afard de chipurile zeilor, qi cu scene de
lupttr in care apar maqini de rdzboi zburf,toare. Reprezentlrile
coincid cu descrierile din manuscrisele sanscite', ,La
porunca lui
Rama s-a inallat cu un bubuit asurzitor deasupra noilor o
yimana
strdlucitoare. Rama zburq cu vimano sa pe o rqzd puternicd ce
strdlucea ca soarele
Si
al cdrei zgomot semdna cu v4|ietul mdii.
Sunt marini care zboard Ia mai tndllimi datoitd meratrului
ii
carentului puternic care le mdnd. Sunt capabile sd parcurgd dis-
tanle nesJArtite
$i
sd se m$te de sus tn
jos
Si
de jos in sus, inointe
Si
inapoi. in mdruntaiele masinii se afld o instalalie cu un cdzdnel
de
Jier
tn care se tnJierbdntd, la un
foc
anume potriit, mercurul.
Patru rezer-voare ca mercur pet'mit acestei instelalii sd producd un
curent de
fo4d.
Ma$ina poate apoi urca spre cer,
Jdcdnd
un zgomot
qsurzitor,
ior cei care-i urmdresc traiectoria ou impresia cd vdd o
perld uriagd".
Scrise pe vremea cdnd Roma nu fusese incd intemeiat?t
si
card
,,miracolul"
grec se ascurdea in nebuloasa unui viitor incen, trebuie
sA recunoaqtem cI aceste descrieri ale unei nave de zbor sunt destul
de tehnice. Rama s-a aliat cu Hanuman, bunul rege al maimu(elor.
Regele urEilor i-a spus lui Hanuman:
,,Ridicd-te, viteazule, sari
pesle mare
Si
salveazd-ne! Tatdl tdu este zeul vAntului, el
li-a
dat
forla.
De cdnd erei copil, cdnd ai
ydzut
soarele, ai crezut cd oi in
fala
ta un
frucl
rosu
Si
ai sdit pAnd h cer trei sute de mile ,ntregi.
$i-a fluturat
Hanuman coada sa lungd ce strdltrcea sinuos in
vdzduh. l-<t izbitura ei, muntele cel mare s-4 cutremurat
$i
copacii
au pomit-o pe umele ei in ind.llimi,
yieluitoarele
ascunse in pesteri
au urlat de spaimd, de
ficd Serpii
au scos
Jldcdri
pe gurd
$i
au
mu;c.tt stdnca, de s-a preJdcut intr-o pard de
ftrc."
^fotin
Ramayana se giseqte o descriere a zborului unei vimane;
246
OS. KUHLEN
,,Cdnd zorii se ivird, Rama, ludnd cerul cereac
W
care
puspaka
i-l timkese prin Vivipishand, se
Jiicu
gata de plecare. Acest car
se propulsa el insuSi. Era mare
Si Jin
decorat- Avea doud. etaje
;i
numeroase camere cu
ferestle $i
era impodobit cu drapele
Si
stindarde, Emitee un sunet melodios, zburd.nd pe drumuile ceru-
lui". lnformalii asemdndtoare se gdsesc
!i
in literatura creata de
preolii lama din Tibet, in special in c6r{ile sfinte Kantjur qi Tantjur.
Degi cuprind sute de volume, nu au fost traduse decat intr-o infimi
masurl in limbile europene:
,,Subdiviziunile miScdrilor
yimanelor
sunt: inclinalia, ascensi-
unea verticald, cobordrea
yerticald,
inointe, inapoi, ascensiunea
normald, cobordrea normeld, inaintarea pe distanle lungi, cu
ajutorul unei ajustdri a pdrlilor mecanice care dau o mbcare
perpetud. Forla
Si
rezistenlo ocestor ma$ini depirul de mateialul
folosit.
Iatd cdteva din calitdlile unui cor aeridn: poate deveni
invizibil, poate transporto pasageri, se poate realiza la dimensiuni
mai mici, se poate deplasa in lin$te; dacd se
folose;te
sunetul,
vimanele trebuie sd aibd o mare
flexibilitate
a piirlilol mecanice,
trebuie sd dureze mult timp, trebuie sii
fre
,nchise
ti
bine acoperite.
Cu ajutorul acestor masin|
finlele
umane pot sd zboare in aer, iar
Jiinlele
cereSti sd coboare pe Terra. Anumite vimane puteau sa urce
pind in regiunile solare
Si
chiar dincolo cle ele, in regiunile
stelare. "
Referindu-se la o perioadd mai recenti a istoriei, Sorin gte-
fanescu amintesle. in cTirea S.fidarea Timpului, de un eveniment
petuecut in 17 aprilie 1709, atunci cdnd regele Joao al V-lea al
Portugatiei, a emis o hotdrdre cu privire la finan(area cdlug6rului
iezuit Bartholomeu Lourenco de Gusmao, in vederea realizarii unui
vehicul zburitor, in care se aftta:. ,,Fiind de acord cu sfatul
consiliului meu, ordon pedeapsa cu moarteo impotriva greSelii.
Dar, cu scopul de a incuraja petiyionaral sd se consacre cu rdvnd
spre imbundtdlirea matinii core este capabild sd pro.lucd efectele
menlionete de el, ti garantez, de asemenea, un loc in Colegiul din
Barcelona, cu o pensie anuald de 600.000 de reis pentra toata
viala."
Gusmao venise la Lisabona din America de Sud cu numai un
an inainte, fiind hotarat sA construiascl un fel de avion, al cerui
secret afirma cA il deline de la amerindienii in mijlocul cArora tr5ise
numerogi ani. Din nefericire, desi a!.usese prilejul sa cunoasca
mijlocul prin care te puteai ridica de la pAnant si
,4bura chiar de
STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 247
la o planetd. la alta", nu reugise si retini decat modul de realizare
a unui vehicul aftnosferic. Cum sumele necesare emu deoarte de a
fi modeste. se adresa regetui promil6nd o sumedenie de avantaje,
care nu puteau fi trecute cu vederea: Porhrgalia va deveni stipana
vnzduhului, distanle enorme vor fi strdbStute cu peste 200 de leghe
pe zi (1000 km), deasupra oceanelor sau a uscatului, transportul
hupelor, cllAtorilor sau mirfurilor va putea fi efectuat cu mare
usurinta etc. Regele fu de acord. Ca urmare, la 15 august, sub
privirile uimite ale cu4ii gi regelui, un rnodel al aparah,rlui se ridicd
incet cativa metri de la pimint. La bord izbucni insd un incendiu,
nava ateizA rapid, iar focul a fost stins cu mare dificultate. Pe 30
octombrie, un nou test alu un succes deplin:.vehiculul s-a ridicat
mult deasupra cur(ii din Casa da India,
Si
a coborat intact.
Degi inifial entuziasmul a fost general, Gusmao fiind poreclit
foador (zbtJr{tarul), iar masindria sa Passarola
Grastrxea),
ulterior
descoperirea a fost trecut sub tAcere. Inchizitia era foarte putemice,
iar satanica creafie a iezuitului trebuia sA-si inceteze existenta.
Planurile au fost arse sau au displmt
$i
ingeniosul cilugar, dovedind
un respect deosebit fa(a de ordinele superiorilor, a renuntat la
experientele sale. Dar cum arata vehiculul observat
$i
admimt de
at6t de mulli oameni? Conform grarurilor, era un fel de gondoli,
de forma unei p5sAri cdreia nu-i lipseau nici coada gi nici aripile
batante. Bile de chihlimbar gi sfere magnetice, plasate deasupra unei
ciudate panze concave sub care era prinsi nacela, se pare c6
asigurau rrll al doilea sistem de propulsie. Ptrrintele iezuit Manuel
Antonio Gomez, vorbeste chiar de baloneli umfla1i cu hidrogen qi
de un generator de gaz.
C6lin Turcu arati, in cartea sa, OZN
- istoie stranie
ti
ade-
vdrqtd', cd, la siErqitul secolului trecut, a fost editat in Anglia un
volum ciudat, in care autorul, Scot Elliott, descrie in detaliu un tio
de disc zburAtor sau de nava spaliald, care se presupune ca era
folosit in dispiruta Atlantidd:
,,Mijloacele de locomolie ale atlantilor erau minunete. cdci
masina zburdtoare era atunci un
fapt
implinit. Acesta nu era un
mijloc de lransport pentru oamenii obisnuifi. Sclavii, servitoii si
masele de lucrdtoi trebuiau sd meargd pe jos
sau sd cdldtoleascd
in cdrule grosolane trase de animale ciudate. Navele
qeriene
erau
cam ceea ce sunt asldzi c.tleasca sau mai degrabd yahnl particular,
|. Celin N. Turcu: OZN - isto e stanie {i ade\dratai. Editura Elit-Comentaror.
1992
248 OS. KUHLEN
cdci ele trebuie sd
li fost foarte
coslisitoare. Aceste nove erau in
general cu doud locuri, uneori cu
$ase
sau opt. Cdnd rdzboiul
si
nenorociile sunrd sJArtitul
yargei
de Aur, nave de rdzboi care
puteau .rd se depla,seze in aer, inlocuiau din ce in ce mai mult
navele meitime, deoarece ele erau in mod
Jiresc
ni$te mecanisme
de distrugere mult mai eliciente. Acestee erau constntile pentru o
lransporta 50-100 de rdzboinici.
Vimanele erau
fdcute
din lemn seu din metql. Pimele erau
Jdcute
din lemn
;i
scdnduile
folosite
erau extlem .1e subliri, dar
in ele ,te injecra o suhslunld care Ie micsora greutalea
si
le
ficea
extrem de rezistente in ocelq$i timp. Cdnd se
folo.sea
metalul, acesta
era in general un aliaj din doud met.tle albe
si
unul ro1u. Altujul
era alb ca aluminiul
li
chior mai u;or dec6t el. Pe scheletul unei
nave oeriene se intindea o
foaie
mare din acest metal, care era
apoi bdtut cu ciocanul
si
sudol electic cdnd trebuia. Dar
fie
cd
erau din lemn sau din metal, suprafala lor era in aporenld dintr--o
singurd bucald,
J?ird
suduri vizibile, perfect netedd
;i
lucioasd
ti
sEdlucea in noqpe cu
$i
cum ar
Ji fost
acoperile cu o zugrdvire
luminoasd.
Cea mai intaesantd parc sd
Ji fosl
metoda de propulsie. La
inceput, se pare cd <vill>-ul per.sonal a
funizat forla
motrice, dar
aceetld netodd a
fosl
inlocuitd mai firziu pintr-a
fo4.i
care, deSi
de un lip necuno.tcut, acliona usupra aparatelor mecanice. Aceastd
fotld,
cdre n-a
Jbst
incd de.;coperitd de
$tiinld,
ere de naturd
etericd."
in lucrarea
(Jniversu!
secret din Mu, James Chwchward po-
vesteqte cI, in timpul unei cll5torii in India, h smryitul secolului al
XX-lea, a avut ocazia sd examineze vechi manuscrise hinduse,
despre care preolii ii spusesera ca erau copii ale unor arhive dintr-un
templu ce d.linuia dinainte de civilizalia indiann:
,,Un desen cuprinzdnd insmrc$uni penhu constnrclia masinii
zbur.ibare
si
a motorului sdu. Mijloal de propulsie era luat din
atmosferd intr-un mod simplu
ti
pulin coslisilor. Motorul semdna
pulin cu lurbina nooslrd acludl.i si
o datd pus in niScare, nu se
mai oprea deloc, pdnd nu era oprit. Dttcd nu, el contihua sii se
invAfteascd pAnd ce piesele,sule se uzuu. Aceste nave zburdtoare
puteau s.i
faLd
inconjorul Pdmantului
fiirti
sd se opreascd, pdnd
ce mecani.snul sdu se epuiza. Autonomio lor de zbor eru nelimitutd,
satt rrtai dtgrubri limibld numdi de grudul de uzurd al metalului.
Am gd.tit texl.' ce vrrheau de zbonri care ocopereuu
fird
esc<tld
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
249
f
peste 5000 de lon. Toate tettele, care
fac
aluzie Ia aceste masinr
zburatoare, indicd
foalte
precis cd ele erau autonome
$i cd zburau
prin ele insele. Nu aveau nevoie de csrburant,,. Trebuie sA re_
cunoastem cA, in unele privinle, tehnologia actuali poate fi consi-
derata pri mi ti va i n compara(i e cu aceste real rzi ri al e recutul ui
indeplrtat.
in afari de mdrturiile de ordin cultural, existi si dovezi de ordin
material. dintre care poate fi amintit faptul ca in San Salvador t
fost desconerittr o tavtr din argili, pe suprafala c5reia sunt rcprezen_
tali oameni zburAnd deasupra palmierilor, in stranii vehicbte din
care tAgnesc fum qi flictri. De asemenea, la Muzeul din Montreal,
existi copia unui foarte controversat obiect gasit intr-un mormant
precolumbian,
care are o vechime de circa lg00 dc ani. UniL
specialisti il considertr a fi modelul redus al unui avion preistoric
supersonic: aripa delta. cabind de pilotaj, parbriz. aripioare
je
coadA,
profundor etc.
Un obiect similar a fost descoperit intr-un mormant egiptean.
Degi initial a fost considerat reprezentarea unui soim, unele dletalii.
cum ar fi coatla venicali si extremiElile aripilor desfasunte curbate
inainte, dr. Khalil Messiha, inginer in aeronauticl, a arltat cd acesta
este, de fapt, modelul unui planor. I_ansat cu mina, planea"l pe o
distan(i apreciabild. La li:l s-au comportat toate cele 14 modele
expuse in 1972 la Mvzeul de Antichi0tti din Cairo, intr_o inediti
expozi(ie al cirui scop a fost de a demonstra nivelul stiinlei zborului
in E^giptul Antic.
In Zimbabwe pot fi vlzute ruinele unei cetiti desDre care nu
se stie cand pi de ce popor a fost construiu. Ceea ce inriga, insa,
in mod deosebit sunt tumurile in interiorul cdrora nu se ooate
pdmmde decat prin acoperis. Legendele ahrm6 ci aceste consiructii
erau locuinlele oamenilor zhur.ircri. Toate au fost consideraie
povegti pdnl c6nd, intr-o zi, in vecinitatea enigrnaticelor ruine au
fost descoperite mai multe statui ce intmchipaulameni
cu aripi de
ctudbugi, fixate pe omoplali. Fizionomia loi era net diferitd de cea
a populaqiilor negroide.
La mii de kilometri distanlA, tumud asemanltoare se inalte si
pe crestele mun{ilor peruvieni.
Legendele amerindiene .p.-
"i,
in
wemuri demult apuse. oamenii se deplasau prin aer asezati oe uriase
tivi de aur. Originalele mijloace de o:aniport, care amintesc
je
covoarele fermecale orientale, erau dimensionate in firnctie de
numarul si greutalea plsagerilor.
Discurile erau hrmate dintr_un aur
251
OS. KUHLEN
deosebit, cu o densitate mai mica decit cea cunoscutil in prczent.
Lovite cu un baston special, ce le fdcea si vibreze cu o anumiti
fiecven(i, se ridicau in vizduh si rtrmeneau suspendate atdta timp
cal dura vibratia metalului. Viteza, continuitatea gi direqia de zbor
depindeau de ritrnuf bdtAilor adminisrate
farfuriei
zburdtoare. Con-
trar aqtepttrrilor, traditia nu pune capacitatea de zbor a ciudatelor
tivi pe seama unei fo4e supranaturale, ci pe seama mliestriei
megerilor care
$tiau
si combine dimensiunile gi compozi{ia lor in
vederea oblinerii efectului dorit.
Utilizarea aparatelor de zbor pentru realizarea cdlAtoriilor de
lungtr durati nu poate fi fdcuti decat in stl..eng corelatie cu dezvol-
tarea unor metode cartografice avansate. Marturiile istorice care le
atesta existenta cu mult ilainte de punerea lor la punct de cehe
acnrala civiliza(ie intdresc ideea conform cireia deplaslrile pe calea
aemlui nu constituie apanajul exclusiv al omenirii actuale.
HARTA LUI PIRI REIS
Harta a fost descoperitii in anul 1929 d. Cfu., de catre istoricul
turc Halil Eren Eldem, printre manuscrisele aflate in biblioteca
muzeului adlpostit in impundtorul palat Topkapi din Istanbul qi se
prezinti sub forma unui fiagrnent de planiglob, desenat pe un
pergament lucrat din piele de gazeli, in 9 culori
9i
cu p54i aurite,
cuprinz6nd semne folosite in portulanele italiene qi portugheze,
diverse desene reprezenta[d nave. animale
5i
figuri fabuloase,
precum qi insemntrri cuprinzind informalii cu privire la flora qi
fauna diferitelor regiuni, pozilia lor geograficl gi chiar istoria
descoperirii lor. O insemnare ftrcuti chiar de autor, Piri Reis ibn
Hadj Mehmet, mentioneaza ci harta a fost intocmitt in perioada 9
martie - 7 aprilie 1513, la Gelibolu (Galipoli).
Ludvik Soucek arati in cartea sa. BdnuiQla unei umbre', cd
surpriza s-a produs atunci cdnd unii geogralt au observat mari
similitudini intre relieful continentului qi insulelor din Marea Carai-
bilor, desenat intr-un mod deformat pe harta lui Piri Reis qi h5(ile
elabomte la cererea Ministerului Aplririi al SUA, in timpul celui
de-al doilea rizboi mondial, in scopuri strategice, de pregdtire a
operatiunilor din nordul Afiicii. Era vorba de similitudinea aqa-zisei
p;oieclii echidistanre. in anul 1953, facsimilul ha4ii lui Piri Reis a
fost studiat de cartograful american, cApitan de marini Arlington
H-Mallery, care a observat existcnta unei proiec{ii de un tip special
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
(proiec(ia echidistantA), care ar6ta cA metoda de intocmire a hA4ir,
deci ba.a ei matematica, nu pledeaz, nici pentru iaeea
pan,antuiui
plan, care tocmai in acea weme hcepuse str piarda teren in fala
noii ipoteze a PdmAnh:lui de formd sferic{, qi nici pentru irrc"."#"
de proieclie in plan a suprafelei globului plmdntesc,
realizati abia
in sec. al XVI-lea de cercetatorul
Ei
cartograful olandez Gerhard
Mercator. Alte cercettrri au fost efectuate ae cu.t"g.an t W"fte.",
care^a descoperit modalitatea de proiectie fiolositi.
In anul 1955, comitehj de organizare a Anului Geosrafic
Intemational a incredinlat harta intoimit5 de
piri
Reis, p*8ri"i
iezuit Daniel Linehan, directorul Observatomlui ain Weston si senrt
serviciului cartografic al Marinei americane. Dupe mai ;"ii. ;rira",
aplrute ca urmare a imbinirii incorecte a hl4ilor originale, acesta
a confirmat exactitatea cu care au fost trasate contun_ilI; ;;;;;;
de Nord, amplasarea lacurilor qi muntilor din C-"dr, ;;G;
punctul
cel mai nordic al continentului, pozilia insulelor'ain arii-
pelagll Falkland (cunoscure
abia la slinitul sec. al XVf_teat si
_
faptul cel mai interesant
- conturul Antarctidei, dar nu uru
"urr1
I*"
trasat in prezent
cu ajutorul fotografiilor luate din auion. ci confieu_
raFa.Artarctidei
continentale, fera calota ei de gheaF.
. .
Autenticiratea he4ii lui
piri
Reis. precum
si a unei alte hani-
elaborate de canograful Orontius Fincus in 153 i, a f;;i .;;;;
!i
d"
:IF..Ip1"*torul
polar, cdpitanut Finn Ronne, tniliat fataur
a amrratului Byrd si ulterior coordonator al expediliei anglo_
norvegiano-suedeze
in Antarctida. Munfii continentul"i s,rOiciirr_
:er-1tnati
pe aceste he4i ca insule,
"e
aila, ir, .d""Ir, in i;;;
rndicate
Qi
sunt insule acoperite cu un strat contlnuu de sheatA- care
le leagA de continent in zona
firii
Reginei Maud. To-ate acest.,
s-au constatat insa abia in anii tg+S_l-qSZ,
"" "j.a-i ""ij"i.. seismice.
. _ Yn
***,. uparent minor, trecut cu vederea la acea vreme, a
Iost tnserrnarca lui
piri
Reis conform cireia in alcatuirea ha4ii sale
el. s-a fofosit de hi4i vechi ale lumii,
,desenate i,
";;o-
;
Alexandnt, SfipAn celor doud cornuri, care ariitau patrimii
nelocuitd a lumif,. Se pare ctr unele hdr(i au fost satvate de ta
dstrugerea generaltr
a documentelor
antichit
tii 5i au ficst anoi
f?lo_s]T 9::nannani .arabi
si turci. iar mai rdrziu qi i. ..i .*.pJ"i.
Hana iur.Mercator
din 1538. reprezentAnd pu(in cunoscuh c;asu
a AJrenclt de sud. em mai corecttr decat ha-rta din 1569. pe care
a desenat-o dupd ce coasta vestici a fost mui Uirre
"*pio.lta.-Un
l. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei lrt l,rs, Editura Albattos, Bucuresti. 1984
252 OS. KUHLEN
motiv hogrator pentru cibtoria capitanului Cook in cdutarea An-
tarctidei I-a constituit insugi faptul c[ aceasta apirea pe multe din
h54i, concluzia sa eronati despre inexisten{a continentului fiind,
desigur, provocatd numai de faptul cd nu a navigat sulicient de mult
spre sud.
Profesorul Charles Hapgood, arheolog, istoric qi cartogra{ a
desfdlurat un vast program de cercetare timp de mai multi ani,
avdnd ca temA studiul h64ilor de navigalie ale antichitilii, copiate
dupd originale strivechi. In urma core.lSrii complete a caracteris-
ticilor cartografice cu h54ile modeme, a rezultat cd originalele nu
puteau fi realizate lhri cunoaQterea uror metode ce au fost utilizate
abia dupi perioada Rena$terii (cronometrul, necesar pentru deter-
minarea longitudinii, a fost descoperit abia in jurul anului 1780).
Una dintre hdr{ile studiate de cAtre academicianul liancez Phi-
lippe Buache (1737), copiati dupd o straveche hafi5 greceascA, amtA
un curs de apA care tr-averseaza Anbrctida qi care, in absenta ghelii,
ar diviza continentul sudic in doui, o separalie despre care nu s-a
$tiut
pana in 1959, Anul lntemalional al Geofizicii. Cu ajutorul
celor mai modeme dispozitive de sondare a ghelii, acum este posibil
str se demonstreze cA, dacd gheala ar lipsi, Antarctida de Est ar fi
separata de Antarctida de Vest de-a lungul Munlilor Transantarctici.
Deqi continentul Antarctida aratd ca o masd unicS de gheald, in
prezent se gtie;i se acccpti, pe baza determinirilor fAcute cu
aparatele de mAsuri, cd, de fapt, este vorba de doud insule gigantice.
Dar cum de
.stiau
asta realizatorii hdr{ilor originale consultate de
Buache, cu sute sau poate chiar mii de ani inainte de descoperirea
,,ofi
cial5" a Antarctidei?
Secfiunea din harta planetara Orance Finne, realizala. in 1532,
care prezinti continentul Antarctida, nedescoperit pini in 1818,
descrie r6uri care acurn sunt ghelari. Harta Ibn ben Zara a Mdrilor
Mediterane qi Egee pare exacti in privin(a coastelor, dar aratA,
aldturi de insulele cunoscute, cateva insule care nu exist6, mai precis
nu mqi sunt deasupra nivelului apei: acestea sunt reprezentate ala
cum aretau la slargitul ultimei glacialiuni, cand nivelul apei la scari
planetart era considerabil mai scrzut. O altii incursiune in trecutul
indepafiat are loc prin intermediul unei hA4i turcesti de la 1559,
atribuiti lui Hadji Ahmed, care nu numai cA prezinel coastele
vestice ale celor dou.i Americi, dar se pare ca arati o punte de uscat
intre Siberia qi Alaska
-
un indiciu in privinla faptului cE sursa lui
Hadji Ahmed igi are originea la sliqitul ultimei ere glaciare, spre
SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII 253
satisfac{ia ulterioari a antropologilor americani suslin5tori ai ,,ori-
ginii asiatice".
O alti harri, denumittr
,King Jaimes World Chqrt,', din 1502.
o copie dupt altele mult mai vechi, prezint?i desertul Sahara ca rm
{inut
fertil cu lacuri mari, ap curgatoare qi ora;e, asa cum de fapt
a fost candvq in wemuri foarte indepdrtate. Alte hiti prezinE unii
ghelari din timpul ultimei ere glaciare, ale ciror urme sunt incd
vizibile in unele pi4i din Europa, Anglia si lrlanda, iar pe o alttr
hanA Sfemtoarea Behring nu cste basattr, ea fiind strabituti de un
lsftn, aia cum a fost odinioari. Tr5s5tura caracteristici a acestor
ha4i antice recopiate o constituie faptul ctr pe ele se gAsesc trasate
cu exactitate coordonatele si longitudinile, ceea ce denog posedarea
cunollinlelor de geometrie sfcrici. precum si folosirea unor instru-
mente geodezice de mare precizie. Este posibil ca originalele si fi
fost desenate in urmi cu 8.000-10.000 de ani. deci cu mLrlt timo
i nai nte de i ncepunrri l e ofi ci al e al e i stori ei .
Existenta unor metode cartografice de mare precizie presupunet
pe de alti parte, si utilizarea unor dispozitive meczutice de inaltd
finele, capabile sl, rcalizeze mAsuratori geografice
Si
asaonomice
cu o acuratele deosebiti. O dovada pertinentA in acest sens o
constituie descoperirea astrolabului din Antikythera.
ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA
in primavara anului 1900, un vas al pescuitorilor
de bureli
su4rrins de fi[tuni a fost obligat sA ancoreze la adipostul micii
insule Antikyhera- situaE la sud-est de Cyhere. intre
pelopones
;i
Creta. La 60 de metri sub nivelul mirii, scufunditorii au identi-
ficat o epavd anticA dezmembratl si acoperitA in intregime cu
depuneri calcaroase vechi de doui milenii, dar lipsa mijloacelor
tehnice adecvate lucrului la mare adAncime a ficut ca cercet5rile
sd fie abandonate, nu inainte de a fi prelevate numeroase fiagmente
de statui din marmuri, figurine din bronz si diverse obiecte de arti
elenisticA. Arheologul Valerios Stais, analizend cu atentie obiectele
depuse spre pistrare la Muzeul din Atena, a remarc at cd ,,mai multe
bucdli dintr-un mecanitm,
format
din circa 20 de roli dinlate, pare
sd
rt fost
conlinut intr-o cutie de 16 x 20 x 5 cm3, prevdzutd
cu o
placd dorsald de 16 x J2'cm2, ce purta ceva asemdndtor unor
cadrane circalare".
Duptr o lungn si migiloasi muncd de restaurare, fnalizatt abia
-l
OS. KTJHLEN
SISTEMT.IL
OCIJLT DE MMINARE
A LTJMII
avanseze ipotez4 bazul pe forma caracterelor geceEi" c6 obiectul
rusese construrt intre anii 100_50 i. Chr. Cum cea mai marc Darte
a lor rprczentau tabele de observalii astonomice, f.; ;;;-
ntrtoar cu cele scrise de Germinus, askonom grec car a locuit in
Rodos in jurul
anului 25 i. Chr., datarea a-primit ;
;lr;-;;
exactitate. Referindu-se la aceastil remarcabili
a"."op"ir", ar.
*Tk
I
*
Solta
prince,
citat de Sorin
$tftrnescu
il il;*;
SJdarea Timpllui,, afirma in rcvisla Scie;tiJic American (ivnie
1959) cd
snasinilria este tafet de uluinare ci un avion * ,;;i;
m mormdntul lui Tutankamon,-
Investigafia fltcu0t in 1976 de nava Calypm, exact in locul rmde
"r.7f
1"- T
in urml fusese pescuit surprinzatonrt
"bie"t,
; ;"s
not cLarilic?lri. Astfel, a rczultal ctr nava era romantr
$i
transporta la
\r."T F3yd
artisric at ora;u.lui
pergam
(.cn atul Berga;;-i;_
crar,Jenxt (E
annata imperiaE dupl inlbugirea unei rtrscoale locate.
Pe drum, insil, aceasta s-a scufi.urdat. Era in anul
g6
i. Chr. h ;
perioadi
era la moda sislemul geocentric,
conceput de Hiparh,
:iT:" lure
folosea notaliile sexagesimale preluate
de U *ton'o_il
babilonieni. Irxcrip{iile mecanismului
meafionau Soarele. t_una
Venus qi zodiacul, numerle 76,19 gi 223 fr:rrrd
"f*
gor"t".
efl
rcprzin0t cei 76 de ani ai ciclului lurur (4 x 19) gi
cicli de ecliose
Iunarc de 223 \:ri,i. Din acest motiv dispozitivul . ;;d;:;
-Try
I
calcul ce permirea gesirca fazelor *fa."
fi
'f,i,rur..-i.lu
:"],
-r"4
ctar care sunt principiile
carc au stat la baza constsuirii
tur, deoarec modelele geometrice
ale sistemului solar din epoca
:lYY
nu permiteau
transpunerea operaliilor numerice
'prin
mampulare mecanic5.
Iinefea gi perfec$unea
de executie a obiecnrlui dezviluie in
mod cert un nivel tehnic superior tutumr i""t"-ent"f-
a"ti""
cunoscut. Precizia cu care au fost executate angrenajete gi reduc-
toarcle se ridicl la nivelul celor mai bune tuirari
-efechrate
ae
meqterii ceasomicari
ai RenasJerii sau de creatorii unor celebre
mstrumenE ashonomice.
De altfel, insdqi folosirea rolilor dinlate
reprczintil un mister. Cu toate cd se aminteste despre' ele af6t in
lucrarea Probleme de mecanicil (anul
330 i Cfrrj,
"oiU"ire
fJ
AristoteL cat
$i
in lucrnrile de arhitechuil ate lui Vitruvius, ;; este
l. Sorin
$tef;hescu:
S/idarea Timpului, Editura ZoDa, Bucuresti, 1992.
in anul 1955, au devenit vizibile o parte a gradaliilor
si inscriptiilor
astonomice pe care le purta mecanismul,l.*
""
u
'p.-ir'J
,"
yg[ba
dqet de teorctiziri. prima
ma$mA pentu
fabricarea
rotilor
*H",i-t:.] ry1*hrr
de.Leonardo
L vi""r,
"uJrnilJ
"iliii
1500, dar acesta nu a reutir s. . ,orir"r. p"""il:"#;"1;T;
ca producerea
rolilor dintate str cunoasctr un
iroces de evof"ti" f.r,ti-
corclat cu perfeqionarea
mecanisrnelor
de teasomic-
.
Dovezi referitoare
la existenp unor societef care au atins nivele
f T"_"-
ruryl"ut".pu
cltmi culturate deo*bik;
il;ir;; u|t;"
-msranF"
$i
din studiul civilizaliilor
disparut
"f,i"l
fn p"]i'.lt
ilt ta
in mod oficial de isroria cl""t"e. oeii **;;b
G;;rT;,
fi tncadrat intotdeauna
in anumrre uparc, ele pot contribui la
suslinerea unei viziuni comptet diferite ;rf;-fu'.ftil#ilt
C) CI VI LI ZATI I
DI SPARUTE
,
,,Arheologia nu esre o
,fiinld, ci o ren_
dem. "
Sir. MortirDer Wbeler
_,^,TT"ryT
*neologice
efectuale
in cele mai diferite zone ale
grobutur pamantesc
au scos la lumina vestigii
"rhid#;;
.;;:
3::T:-Ilftt,
r3.
p9nr,
exptoratorur
u'i"rt"_-6'J,r-"
#;";
oescopent, pe malul raului Mara
,"g"driui;gbi.Ar.;;;Tll;H*"H.'#1"fth_Hllli
care se prsupune
ca a fost consr-uiut (circa
200 t-ri.i-i*l*
TLT,::."."{
sj:yt?rinde, in primul r6no,.*,
""_..#L
"?ii"l
:tlcularc,
-cu
inrlgmi
comparabile
cu acelea A" Ufo"*ifor_tiri-'0"
l5.etaje.
In ziduri au fosi identificare
,tqe d.- dtE;;;;:,'d;
utilitatea acesiora
a ramas necunoscutit-
"^"^1^
d?:.- Arabiei, nu depalte de Mareb
Cyemen), se afld
raDoca. tn urma unor
gpatud
efectuate sub ruinele ;i;;, ;;
fost dsconerite
temeliile
unei alte ceilfd, mult mai ;""hfi;r*
sr fi fost edificatd pe timpur cdnd.regr'nea
era
'n
teritoriu inverzit
$r.roditor..De asemenea,
fotografii
aeriene rcatizate in zona deJ_
hrlui Cobi au evidenliar imeise structuri
de ceteqi, ;j; lc|.;
colo-de sub dunele de nisip.
.ln
Grecia, pe firndul lacului
Copais (Lividia),
se aflA ruinele
unei cet?td a cirei edificare
se pierde
i" ,'"g"- drlrp"frri:-d;ui
I
il
I
SISTEMUL OCULT DE DOMINAIIE A LL,I\4TI
OS. KUHLEN
complexi de canale, destinate str dirijeze apa uzat?l in mare, urc[
in loc str coboare, asa incat e de presupus cA terenul pe care se afll
localitatea s-a scufundat, in decursul timpului, sub nivelul actual al
mirii. Puturile colectoare, pomind din 50 de canale, sunt taiate
proflrnd in roca
Si
au si rolul de suflatori. intreaga lucrare este
exfrem de complexi, intinsd qi executattr in condilii geologice foarte
dificite.
in decembrie 1869, tot in Ohio, prlbuEirea in subteran a unei
importante rnase de cirbrme a scos la iveal[ o placi de ardezie a
cirei suprafald era in intregime acoperitd cu mai multe rdnduri de
semne ciudate. Literele erau drepte, iar prima linie continea 25 de
sernne- Nimeni n-a reuqit sL precizeze in ce limba erau scrise, dar
specialigtii au ajuns la concluzia ci ele au fost tiiate in timpul
transformlrii lemnului in cdrbune
Si
au estimat vcchimea plicii la
250 de milioane de ani.
in ultimele trei decenii, cercetAtorii americani, fiancezi, bri-
tanici, japonezi,
canadieni gi sovietici au descoperit urme cu totul
neobiqnuite pe fundul mtrrilor qi oceanelor. Astfel, in deceniul
'50-'60, cercet?ttorii sovietici au fotografiat in largul coastelor
Ecuadorului, la Oceanul Pacifrc, gigantice urme de senile, ce se
intindeau pe sute de metri, la adAncimea de 2970 de metri. Ulterior,
urme identice au fost filmate si in Atlantic de echioa comandantului
Cousteau. intre anii l97l si 1973. nuneroase expedilii oceano-
grafice americane, britanice, franceze, sovietice gi italiene au des-
coperit ziduri ciclopice mai mari decat cele de la Tiahuanaco gi
nurneroase piramide tetraedrice regulate, cu iniltimea de 200 de
metri in presupusa zonE a Triunghiului Bermuddlor, iar expedifiile
submarine ale oceanografului Jacques Piccard au dus la desco-
perirea unor adevtrrate
;osele
atlantice gi a rmei gigantice scd.ri, cu
trepte formate din dale de piaffi cu latura de 60 m, care se intinde
pe mai bine de 600 km, exact pe aaseul curentului Golf Stream-
In cadnrl cercet2irilor efechrate in timpul Anului Geofizic Inier-
nalional, oceanografii de la Universitatea Columbia au fotografiat
pe fundul Oceanului Arctic gigantice urme de paqi omenegti.
Misteriosii umaloizi pdreau a se fi plimbat nestingherti la mii de
metri adencime, pe firndul plat al oceanului, acolo unde temperatura
sctrzutil, lipsa de oxigen qi lurninn, dar mai ales presiunea enorm5,
ucid orice forml de via{n. Explicalia oferiti a fost aceea cd umele
au fost ltrsate de o specie uriagtr de viermi de mil, care s-ar deplasa
prin migcdri ondulatorii, ce lasd urme similare celor hsate de pagii
unanl.
in anul 1966, conducdtorul programului
oceanografic al Uni-
versitS(ii Duke din SUA, Robert J. Menzie, impreuni cu alti
specialisti afla1i la bordul vaporului
,,,Anton Brunn.., au fotografiat
coasta peruand de-a lungul a 80 de km la vest de Callao (Lima).
In zona Gropii lui Milne Edwards, adinca de Deste 2.000 de
metri, s-au executat numeroase forografii subacvarite, care indicd
vestigiile urui vechi oras scufundat.
pe
fotografii se disting clar
statuetele de piatrS, acoperite cu hieroglife, de pe fundul moiirlos
al mdrii. Tot cu acest prilej s-a mai adus la cuno$tinta celor
interesati cI sonarul a detecht si ni$te dealuri. considerate a fi
li
ele rulllg.
Cea mai senztionald dovadA a fost, insi, oblinutA de nava
americand USS Eltanin, apa4indnd escadrei Nrtarctice Militan Sea
Transportation
^Sen
r?es din US Nary. La 29 august 1964, USS
Eltanin staliona la 100 de mile vest de Capul Hom qi specialiqtii
fotografiau cu un aparat automat fundul oceanului, situai la adn-
cimea de 3800 de metri. DupA developare, echipajul a constatat
uluit ci pe un cliseu aparea cat se poate de clar, un aparat ciudat
instalat pe nisip. Dispozitiwl necunoscut consta dintr-un cilindru
lung de aproximativ un metru, pe carc erau fixate mai multe vergele
paralele
$i
egale. Formdnd cu panea centraltr unghiuri de 90., acisre
vergele aveau la fiecare cap5t mici protuberante citindrice. intregul
aparat semana cu o anten5 telemetricd, cu tm releu de televiziune
sau cu un releu de radioteleviziune.
Dr.Thomas Hopkins, biologul navei, a declarat ci obiectul nu
putea fi, in nici tm caz, o planttr sau un animal, ceea ce era evident.
El se gisea plasat chiar pe marginea continentali sud-americartr a
giganticei falii tectonice care inconjoari Terra, falie ce are lunsimea
de peste 70.000 km. Nici o institu(ie
lriinlificA
sau militari- insi
nu-si amplasase dispozitive in zona respectivA, tehlica deceniului
'70 nefiind capabild de asemenea performanle. in aprilie 1965,
inginerul Allen Honey, editorul revistei .lcience
publiiqtion,
lansa
rpoteza ce obiectul era un dispozitiv pentru inregistrarea activita{ii
seismice. Dar cine instala in 1964 seisrnografe la 3800 m ad6ncime?
Un sprijin deosebit pentru sustinerea unei viziuni diferite asuora
trecutului indeptnar al omenirii il aduc si unele cerceari de oriin
linevistic.
,-&-.
OS, KUHLEN
Este pufin cunoscut faptul ci unele limbi primitive manifesti o
remarcabiltr capacitate de abstractizare
9i
c5, din punct de vedere
semantic, sunt mai evoluate decdt limbile modeme. Aspectul este
cu atat mai remarcabil, cu cdt ele reflecti, mai bine decdt limbile
modeme, in insdqi structura si esenla categoriilor lor gramaticale,
panA
li
necesitatile stiinlei filologice contemporane. Nici p6nd in
prezent nu se stie cum au putut evolua aceste limbi aqa-zis primitive
pAni la stadiul respectiv de dezvoltare. Teoria ohciali sustine ca
primele limbi scrise au fost o formi de arti abstractd, bazati pe
reprezentiri de imagini. S-ar fi incercat, adic5, str se prindi vizual
fi
grafic sunete, cuvinte gi simboluri, iar prin abstractizarea acestor
simboluri-imagini au aparut primele semne alfabetice. Cercetitorii
au estimat ctr primele incerciri de scriere, facute pe pietre, pe oase,
pe lemne sau pe perelii pegerilor, au apdmt acum 15.000-18.000
de ani, in Europa qi Asia Mici. Cu toate acestea, unele limbi cu o
pronun(ati facilitate a scrisului nu se ilcadreazi in acest model al
aparifiei. Este vorba de limbile brahmanilor (sanscrita), mayaqilor
si a populaliei aymara.
Sanscrita brahmanilor este scrisi in alfabetul devanagari (scri-
erea zeilor), in cadrul cdruia fiecarc sunet, care poate fi vizualizat
cu ajutorul unei litere, ii corespunde petala unei flori. Acest alfabet
este compus din qapte flori, fiecare avAnd un numir diferit de petale.
Florile, care se afli, conform invdttrmintelor brahrnane. atAt in
Univers, cat gi in fiecare fiin(d (plantI, animal sau om), sub forma
unei plase fine de lumini, sunt legate intre ele datoriti unei culori
de bazi qi reflecti armonia creafiei. Sunetele astfel compuse for-
meazA sanscrita, una din cele mai complexe limbi, ce oglindegte
aceastd armonie in muzicf,, poezie, filosofie, medicind, astronomie
gi matematice. De aceea" aceastd limbA arhaici, ce-qi are ridi.cinile
in perioada presupusei epoci de piatri qi pe care o vorbesc brah-
manii, mai poafiA numele de limba
floilor.
In ceea ce privegte limba elitistA a inleleplilor amoutas, apar-
Unand
culturii incale, aceasta a dispirut in intregime. Existenta
scrierii este o certitudine, chiar dacd aceasta nu corespunde criteriilor
modeme, fapt care i-a determinat pe speciali$tii in lingvisticd si
susfnl versiunea oficiald, conform c5reia inca$ii nu aveau o scriere
propriu-zisi. Ei considerA, in mod nejustifcat, cA ramtsi{ele acestui
limbaj, acele quipo, gdsrte cu prilejul unor sipih.ri arheologice, nu
sunt suficiente pentru a da o imagine necesar de amplt despre
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
posibilitAlile acestei scrieri. Respectivele quipo sunt o infiruirc de
noduri, care, puse de-a lungul unor
Enururi,
aveau o semnificalie
definittr exact. Printre altele, se introduceau in morminte pentru a-i
da drcedatului indicatii importante pentru lumea de dincolo.
lngimrea de noduri pentru transmiterea stirilor este o metodS
straveche, care a fost folosit2l cu mult inainte ca regii mitici incasi
si-si fi inceput domnia. in mitologia incagd se vorbe5te despre zeul
cu pielea albd gi barbi mare, Viracocha, care a ffiit inainte de potop
in Tiahuanaco
Ei
i-a invalat pe bd$tina5i scrierea cu noduri. Pro-
fesoml Johr Alden Mason, curator emerit al Muzeului de Antichitnti
Americane al Universititii din Pennsylvania, descrie in lucrarea sa
The Ancient Civilization of Peru, sistemul qutpo. Nodul, care
formeazd baza in scrierea quipo, este considerat de matematicienii
modemi ca fiind unul dintre cele mai mari mistere, deoarece nu
poate exista decat intr-r.n numar impar dc dimensiuni, fiind inex-
istcnt in plan qi in spaliile superioare plane. De altfel, topologii nu
au reugit si studieze decat nodurile cele mai simple.
Pentru perpetuarea acestei scrieri, a tinc{ionat in regatul inca;
o veritabild eliti de invalali, care pot fi desemnati cel mai bine sub
nnmele de scribi de stat, acei quipo-camayoc. Ei se bucurau de
multi consideralie, nu numai datoriti rangului, ci gi datorit?i consti-
inciozitatii
Ei
exactiti(ii lor si beneficiau de o educalie in cursul
clreia deprindeau nu numai arta de a face acele quipo, ci qi un
comportament etic elevat. Instruirea se f6cea la Cuzco, capitala
regatului incas, centrul celui mai putemic stat care s-a dezvoltat
weodatA in vechea Americtr de Sud. Din Cuzco era administrat un
intreg imperiu, care s-a intins, in perioada sa de inflorire maximl,
pan6 la granila cu Ecuadorul, in nord, iar spre sud, pini in centrul
achralului stat Chile.
in gcoala scrierii din Afii, quipo-camayoc invalau importanta
fibrelor gmrului si a nodurilor, legdturile complicate intre cifrA,
mirime, succesiune, sfoara principald sau secundard. Fibrele din
bumbac sau lAnI de lama aveau lungimi diferite
9i
erau atamate pe
un bit sau de un fir separat mai gros. Cu ajutorul lor, scribul de
stat al incagilor putea transmite orice cifri gi orice stare de fapt.
Despre importan(a fiecdrei componente a acestui sistem complicat
de informare nu ni s-a transrnis nimic. Se mai
itie
doar cA un fir
negru insemna timpul sau o boali, un fir argintiu insemna via{i sau
pace, ci qtirile despre recoltA se transmiteau cu fire verzi, cele despre
'
260
OS. KUHLEN SSTEMUL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII
rice datend de la inceputul mileniului II i. Chr. Daci ar fi 9 lutm
in calcul anul mistic, de la care mayagii incep calcularea timpului
gi implicit calendaml, atunci inceputul ei ar corespunde anului 3l I I
i. Chr., ceea ce inseamni cI doar cateva sute de ani despart aparifia
acestei civilizalii de aceea a Egiptului. Locul de origine al poporului
numit,,rnaya" (numele real nu se cunoas.tc) este considerat a fi
podigul Guaternalei, iar aria in care s-a dezvoltat aceaset civilizatie
coincide cu actualele teritorii ale Peninsulei Yucatan. Guatemalei
gi Hondurasului. Ambianta qi condiliile geografice generale nu erau
deloc dintre cele mai favorabile, teritoriul ocupat (320.000 kmz),
prezentind trei zone distincte. Relieful este, in mar parte, de naturtr
rr.rlcanic6, cu munfi care ating 4000 de metri inillime gi cu pod\uri
care ajung p6n[ la 2000 de metri, dar gi cu vtri deosebit de fertile.
Degi popoml maya ste singurul popor al Americii prccoh.rm-
biene care a avut un sistem dezvoltat de scriere, totu$i in textele
rtrmase nu se menlioneaztr nici un nume, nici un fapt social, nici
un eveniment istoric. Singurele informalii asupra vielii acestui popor
le dau cronicarii spanioli din secolul al XVI-lea (cele mai impor-
tante fiind cele ale lui Diego de Landa), deci la 4 secole dup6 ce
aceast2l civilizafie, in formele ei vii
9i
autentice, apusese. Lipsa acuet
de informalii este resim(itit si in ceea ce priveste originea limbii
maya. Dr. Nikolai Gruber, docent in limbi americane vechi la
Universitatea din Bonn, vorbeste despre acest lucru in termenii
lJtrmltoi:
,"Scrierea maya este una dintre per/ortnanlele cele mai
uimitoare oblinute de un popor, Nu este c1r nimic mai prejos decdt
scierea noqstrd, dacd se iqu in considerare perfecliunea
Si forla
sa de expresie. Cel care scia putea expima oice cavA
$i
orice
formd
gramaticald".
Palenque a fost unul din cele mai importante centre mayage,
comparabil cu celebrele Chichen Iua din Yucatan
9i
Tikal din
Cuatemala. Cea mai remarcabill dintre clidirile de la Palenque este
Templul Inscripliilor, p6ntr la care temerarii vizitatori trebuie si urce
19,8 m pe sctrrile abrupte din fala piramidei. Pe fiecare din cei patru
piloni ai templului sunt sculptate siluete umane, in mdrime naturalt.
Edificiul a fost dennmit Templul Inscripliilor, deoarece contine cea
mai lungl serie de hieroglife din cultura mayagtr, in numtrr de 620.
Desi gu au fost descifrate in totalitate, se considertr ci unele pasaje
se referi in mod explicit la oamenii qi zeii care au jucat
un rol
important intr-o istorie veche de mii de ani.
261
rlzboaie cu fue roqii, iar ciliele erau incolorc. Se presupune ca
incagii foloseau la calcule sistemul zecimal. Modul de transmitere
al gtirilor era evident o scriere, nu tma alfabeticd, apttr str redea
mesajul poeziilor sau al emotiilor, dar gi cea existent! f[cea posibili
o comunicare exac9l
{i
inteligentil. Este posibil ca scrierca chipo sa
fi fost preluact de la o civilizalie anterioarS, cu un nivel cultural
ridicat gi reshansl apoi in capacitatea ei de exprimare la necesitilile
!i
rigorile statului militar inca;.
Etnologul suedez Erland Freiherr Nordenskioel4 cunoscut pen-
tru meticulozitatea cerceclrilor sale, a ardtat ci qi polinezienii
foloseau qurpo-ul incagilor gi ce scrierea cu noduri era cunoscuti
qi in Mohenjo-Daro, capitala culturii din Valea Indusului. Aceast?l
culturl coincide in timp cu cea sumerian[
!i
a marcat apogeul intre
slarqitul celui de-al patmlea gi mijlocul celui de-al treilea mileniu
i. Chr.
$tidle
transmise prin intermediul scrreii quipo ajungeau din
Anzi penl departe in Asia" iar acest fapt aratA cd este vorba dspre
rm sistem de comunicare ce unea culturile preistorice ale popoarelor
avansate,
Atit scrierea quipo, cit
fi
limba aymara sunt vestigiile unui
sistem de comunicare extrem de diferentiat, a cdrui performanlA
initiall s-a pierdut aproape cu totul, o datd cu smryitul cultudi carc
l-a generat. Ar fi interesant de studiat
9i
o posibill legeh.rt dintre
scrierea chipo qi semnele din degertul Nazca (cu liniile lor gigantice,
perfect drcpte, de care sunt legate animale
;i
simbolud). De ase-
menea, limbajul indienilor hopi din America Centrala este mult mai
adecvat giin[elor exacte decat oricar din limbile actuale de pe
Terra, deoarece nu cuprinde cuvinte-verte
;i
cuvinte-substantive,
ci cuvinte-evenimente, aplicendu-se mai adecvat continuumului
spaliu-timp in care trlim. Mai mult" cuv6ntul-eveniment are trei
moduri: certitudine,
Fobabilitate
qi imaginalie. De exemplu, in loc
str sprmi; un om a traversat raul intr-o barcI, indianul hopi va folosi
gnrpul om-rdu-barci in trei combinalii diferite, dup[ cum poate fi
vorba de un fapt observat de narator, rclatat de cineva sau visat.
CIVILIZATIA MAYA
Istoria civilizaliei Maya este mai veche decat cea a aztecilor
fi
cea a incaqilor, unele descoperiri din domeniul arheologiei preisto-
L
OS. KTIHLEN
PanI in 1949 se qtia prea pulin deqre Templul brscripliilor. ln
acel an, ins5, arheologul me"\ican Alberto Ruz Lhuiller a gasit o
dali udaqi in podeaua templului si, dupf, ce a ridicat-o, a gdsit
capdtul rmei sciri blocate de rm munte de piete gi sfarfmituri.
Dupd trci ani de muncd intenstr, el a reugit sa o curete, iar la poalele
scfii, care se afla chiar la nivelul pamantului, Lhuiller a descoperit
o dall triunghiulard de piatri, ce stnta vertical
li
scheletele a gase
tineri. Indeplrtand dala Lhuiller a deschis un mormdnt vechi de
peste un mileniu, ce apa4inea regelui Pacal (secolul al VII-lea).
Inciperea in care se afla sarcofagul era imenstr, iar pe pere(i erau
imagini sculptate ale celor noua Zei Mayagi ai intunericului.
in pndurile virgine din Guatemala qi Yucatan se gasesc ruinele
unor monumente care pot sta alituri de urias,ele construclii egiptene.
Suprafala bazei piramidei de la Cholula, sinrat5 la 100 km sud de
Mexico, este mai mare decit aceea a piramidei lui Keops. Despre
piramidele de la Teotihuacan, care se gasesc la 50 km nord de
Mexico qi sunt raspandite pe o suprafaJtr de aproape 20 kmz, se
Stie
doar cA sunt orientate dupi norme asaonomice. De asemenea"
in
jungla guatemaleza, acoperit de o vegetatie abundentS, a fost
descoperit un presupus templu mayag, care a fost denumit Tilul IV.
El are inll{imea de 65 de metri qi seamana mai mult cu un tum
decdt cu o piramidI.
in multe domenii, stiinla mayaqilor o depdqea pe aceea a
grecilor qi a romanilor. Av6nd profunde cunogtinte matematice
;i
astronomice, ei au dus Ia o perfecliune minulioasi cronologia qi
stiinla calendarului. Construiau observatoare cu cupole rnai bine
orientate decat cel din Paris, din secolul al XV[I-lea, precum
Caracol, in5'ltat pe trei terase in capitala Chichen I . Utilizau anul
sacru de 260 de zile, anul solar de 365 de zile si anul venusian de
584 de zile. Durata anului solar a fost fixat{ la 365.2422 zile fatA
de durata exactil reab de 365,2420 zile, adic| cu o precizie mai
mare de o miime. Deqi se considera ctr
;i
egiptenii cunogteau aceeagi
aproximare, data rezultaci din construclia piramidelor, existenla
calendarului maya este mult mai evidenti.
Observatorul de la Chichen l este prima gi cea mai veche
construc(ie circulari ridicatl de mayaqi. Asgzi, dup6 restaurare, el
se asearnand p6n5 la confuzie cu un observator din zilele noastre.
Cbdirea observatorului, ridicatii pe o terasi in trei trepte, se inalF
mult deasupra frunzigului padurii. iniuntrul lui se circule pe o scare
SISTEMT'L OCTILT DE DOMINARE A LUMII
in spiraltr, care urc5 pind la cel rnai inalt prmct de observatie. in
cupola care il acoper5, sunt practicate deschizituri orientate spre
stele, astfel incdt ele ofertr imaginea impozantii a boltii ceresti
instelate.
Templu lui
Quetzalcoatl
de la Chichen ltza uimegte si astAzi.
El are forma unui zigurat gi este asem6n6tor celor din Mesopotania
gi a unora din Egipt. In fiecare an, in timpul echinocliului de
primlvart
li
toamn[, un joc
de lumini gi umbre triunghiulare dau
irnpresia misctrrii unui garpe uriaq, ce se onduleaz5 pe treptele fe(ei
nordice a templului. Mirajril dureaz5 in total 3 ore si 22 de minute.
Calendanrl maya, cel mai precis din cele cunoscute pani in
prezenE intrigtr prin perioada enormi (400 de milioane ani) pre care
o ia in calcul, dar cel mai interesant aspect este acela c6 toate
clldirile din oragele Chichen I
,
Tikal, Capan gi Palenque au fost
ridicate conform normelor acestuia: nu se construiau piramide gi
temple pentru cI era nevoie de ele, ci deoarece calendarul cerea ca
la fiecare 52 de ani sA fie ridicat un anumit edificiu, int-un anumit
loc, cu un anumit numlr de nivele. ln acest mod, calendaml justifica
fiecare piatri a edificiului, iar constucfia in sine nu cdpeta sens
decat in raport de indicaliile calendarului.
Civilizalia maya a fost rodul rmei evolulii de cel pulin 30O0 de
ani, care a dus la inflorirea rmor onrqe ca Palenque, Yaxchilan,
Piedra Negras, Seibal, Tical, Neranjo gi Copak. Acest vechi imperiu,
aflat in bazinul riurilor Usumacinta qi Peten, a fost plrisit, din
motiye care au rfunas enigrnatice, populalia maya mut6ndu-se in
nordul Yucatanului, unde a pus bazele unui nou imperiu. Marele
exod al mayagilor a a!'ut loc in perioada anilor 800-925 d. Ch. in
ciuda afirmatriilor unor autori, exodul din vechiul in noul imneriu
n-a av,llt loc. probabil, dintr-oda6 si cu atat mai pulin in conaili
de panice, deoarece locuitorii omselor au acoperit majoritatea pi-
ramidelor sfinte cu grtmezi de p5mant, fapt ce a necesitat o munca
aproape la fel de grea ca qi ridicarea lor.
Despre rnayaqi, cel mai pasionat cercetStor, John Erick Thompson,
a afirmat ca: ,, in ceea ce nu era practic, au realizal lucruri mirele.
in ceea ce era practic, nu eu izbutit, Au cartogrartat cerul, dar nu
au descopeit pincipiul rotii; jonglau
cu numere de ordinul mili-
oenelor, dar nu
Stiau
sd cAntdreascd un sac cu seminle". IatA cel
mai clasic exemplu de
,,inteligen(i mogteniti", cel mai probabil nu
de la o civilizalie celesti, ci pur qi simplu de la una anterioara.
263
I-
---rbr.
OS. KUHLEN
Drept dovadl stau sistemele de pelteri ce formeazi Complexul
Lobun, de pe dealurile Puuc din centrul Yucatanului, ce reprezint5
o importanta sursa pentru cercetAtorii in domeniul arheologiei. Dr.
Manson Valentine, care a studiat sistemul de peqteri, a afirmat ci
acesta este probabil cel mai important complex subteran din punct
de vedere arheologic din America, la care fac referire
;i
unele
legende antice. Lolfirn insearr,JlLd
,,Floarea
de piatrd "
Qi
este denu-
mit astfel datoritA aranjamentului s6u unic de coridoare si sili, care
se ramifictr din imensul vestibul de intrare, ca ptalele unei flori.
Floarea de piatrtr, ce aminteqte de lotus, este un simbol arhaic
rmiversal qi venelirt, ce a fost gisit pe multe clidiri sacre
Ei
pe
frunlile zeilor din intreaga lume antic6.
Duptr cum arati Charles Berlitz in Misterul lumilor uitater
,
in
respectiva pgteri, cunoscut?l gi folositi de om din vremuri imemori-
ale, exista numeroase davezi cd multe sculpturi ciudate, formafiui
modificate si glife nu sunt opera mayaqiloq ci a uneia sau mai
mrdtor firse mai vechi. Printre cele mai neobiQnuite descopriri
facute de doctorul Valentine se numdd statui colosale, sculptate,
se pare cu foarte mult timp in urmi din coloanele de piaH,
stalactitele si stalagmitele din pegteri. Semnele lisate de apl in
interiorul pesterilor
$i
pe aceste statui arat4 cA pegerile, care in
prezent se aflA b cateva sute de metri deasupra nivelului mdrii, au
fost inundate dupa ce au fost sculptate straniile siluete din piatrd.
Teoria conform careia intreaga portiune calcaroasa a zonei s-a aflat
sub apa, a fost confirmati atunci cand scafandrii, explorand iintdnile
saare cenotes din apropiere, au scos la iveald resturi de vegetatie
oceanice.
Degi se pare cd generatii succesive de mayagi au ocupat
complexul de pe$teri Loltun, care a rimas in mare parte neexplorat,
statuile mai vechi par sa apartinl unei culturi complet diferite de
cea a maya5ilor, ce arninteqte uneori de Orientul Mijlociu antic.
ASa cum se int6mpld de obicei, bd.ltinagii care treiesc in apropiere
au doar niqte legende foarte vagi in legdturd cu acestea. Dr.Valentine
remarcd, de altfel, faptul ctr maya$ii spun cA ei nu au nimic comun
cu sculpturi precum cele de la Loltun sau din pegterile invecirnte
gi ctr acestea au fost aSezate acolo de primii locuitori ai Yucatanului,
acei oameni mici de staturd
Si
cocoqati, pe care ii numesc prrs. Se
pare ca ace.sti oameni au pierit cu totii in urma unei catastrofe care
l. Charles Betlitz: Misterul lumilor rtale. Editura Lucman. tlucuresti. 1997.
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
a distrus Yucatanul in vremuri indepdrtaie, miturand tot cea ce se
gasa la suprafattr gi l5sand numai sculpturile din pegteri ca o
mirtuie a felului in care si-au gAsit slirsitul.
CTVILIZATIA
EGIPTEANi
,,(... SJitLrul>, stt djerul de$ertului, ce sim_
bolizeazd pe cei patru pdzitoi saci a,
acestei lumi, pe cele patru
linle diine care
ereculd ordinele Zeitdlii mitologice, supra_
veghetoii tdculi
Si
discreli ai umanitdiii sr
alestinului sdu. Cei care au sculDtat tni-
s.tturile S.linxului cuno,teau aceste fiinte
sublime, dar noi, cei
Jiird noroc, din'zilele
noastre, Ie_am dat complet uitdrii.,,
P.uf Brunton, Egiptul Secret
in pofida unor semne de intrebare st6njenitoare, istoria
,,ofi_
ciald" continud si susjind ci civilizafia egipteana a fort cor,temfi-
ranf,
-cu.
celelalte culturi incipiente din Orientul Mijlociu (desi
nu
existE nici un punct de asem6nare) qi sI ii afibuie o lr""lri-" O"
aproximativ 6500 de ani. Existi, insi, si unele mtrrturii care con_
trazic evaluarile istorice contemporane. Cercetatorii Schwaller de
Lubicz
$i
C.Daly King. apreciind nivelul deosebit de ridicat al
-"T9"Ji$"9t
gtiinlifice egiptene, au estimat varsta civiliza(iei de pe
Nil la 20.000
-
40.000 de ani. Istoria timpurie a Egipruiui Anic
conline o,stranie anomalie, ctrci perioada sa de superioitate culturala
tT 9-
fi a!'ut o evolulie bmsc!, incepdnd c" lm.s,itut mileniului
IV i. Ch., de la stadiul anterior neolitic, f6ri dovezi ale unor etaDe
de oanzilie obisnuita. Ea nu a evoluat, ci pur gi simplu a apfnit:
mstrumertele, tehnica, arta, arhitectura, ingineria, medicina, gtilnp
si organizarea marilor oraqe par si se ti proOus Olntr_o d;,'
"u
;i
cum ar fi fost importate dintr-o alti resiune.
.
O dovadi griitoare a nivelului de Jult rre
"*t.-
de rid.icat al
civilizaliei egiptene antice il constituie gi faptul cA, in jurul
anilor
2500.i Chr-, literatura cuprindea un sortimena foarte-bog;t O" trataie
stirn(ifice qi de medicinl, texte religioase, manuale si
"ni]- "..it"Uii. lucriri de anticipalie. O datA cu revolu(ia sriinlifici ce a urmat dupa
,-rL
OS. KTJHLEN
Revolutia Francf,.zA, oamenii de qtiinF fi'ancezi au adoptat meaul
ca rmitate de lungirne, f5rtr vreo referinlil cunoscut?l la cubitul antic,
considerdnd c[ acesta ar reprezenta a zecea milioana parte dintr-un
meridian. Ulterior s-a ajuns Ia concluzia c5, de fapt, el este mai
scut cu 5 miimi, deoarece contururile Prmantului nu sunt regulate
qi fiecare meridian are propria lungime, Prin urmare, o unitate de
m6suri mai exacti ar trebui sA se bazeze nu pe meridian, ci pe
valoarea fixl a razei sau axei polare, ceea ce duce in final la
concluzia ca sistemul egiptean era mai logic decat cel folosit in
prczent.
Biblioteca din Oxford adtrposte$te un manuscris al scriitorului
copt Mas-Udi (957 d. Chr.), in care acesta afirma ctr cel care a
dispus construirea marii piramide ar fi fost regele egiptean Surid,
care a condus Egiptul inainte de Potop. in interiorul lor
,preolii
au
derys toatd
$tiinla
pe care o aveau in arte, aitmeticd
ii
geometrie
penlru a rdmAne mdrturie
ti
spre
folosire
celor care vor putea sd
o tnleleagd". Astfel, in piramida orientala (Kheops) au fost inscrise
atat sferele cerelti gi figuri reprezent6nd stelele gi traiectoriile lor,
cat gi, in acelagi timp, istoria gi cronica vremurilor trecute, a
timpurilor ce vor veni qi a fieclruia din evenimentele viitoare care
vor suweni in Egipt.
Un alt manuscris, din plcate la fel de obscur ca
;i
cel anterior,
intiregte afirmalia ci prirnul monument era consacrat Istoriei
;i
Astronomiei, in timp ce al doilea,
$tiinlelor
Medicale. Herodot, in
partea a doua a ,,Istoriilof'
sale, susline cI preolii din Teba i-au
arAI 341de statui uriage, reprezentand tot atatea generalii succesive
de mari preoli egipteni care s-au perindat de-a lungul a I1.340 de
ani. Preotii i-au aretat statuile lor pentru a-i demonstra ci fiul l-a
urmat intotdeauna pe tatll lui
;i
l-au asigurat cA datele gi calculele
lor sunt absolut exacte, intrucat ei au notat totul, genera(ie dupi
generatie. Interesant este gi faptul ctr primele piramide egiptene
searnind at6t cu ziguratele mesopotamiene, c6t qi cu unele piramide
ale civiliza{iilor precolumbiene.
Baronul d'Espiard de Cologne, care qi-a consacrat o bund parte
din viali pentru a studia tradifile gi istoria Afiicii de Nord, semnala,
in 1882, cateva detalii interesante privind Egiptul, in cartea L'EgE)te
et I'Oceanie. Astfel, la sudul marilor piramide
ti
la vest de
ruinel Memphis-ului existau cAteva intr{ri intr-o vast! relea
de galerii, ce formeazt adevtrrate cetifi subterane, piramidele
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
267
nefiind altceva decit simple releveuri ce marchesztr zone im_
portante
din misteriosul sistem de constructii ascuns de stratul
gros de nlsip. in aceste catacombe, spun tradifiile,
".t"
p.," L
pistrarc tot ceea ce reprezinui crmoa{tere acumubti in cursul istoriei
umane. In plus, ele sunt si vor fi loc de refugiu in cazul unui nou
cataclism, pentru marii initiafi ai lumii. Confirmarea a fost ftrcuti
de Auguste Mariette, care, s5pend h circa lg m sub baza Sfinxului,
1
desc:per,rt ceteva constructii de mari dimensiuni gi un templu.
Complexul de galerii qi camere ce formau ansamblu.l, ai clnii perEi
erau tiiafi in granit gi alabastru, avea o particularitat
carc i_a
:urpnT
q
ce-rcetatori: nu puiau nici inscriplii qi nici gravuri sau
basoreliefiri ! h plus, cele c6teva obiecte de art?t descoftrite, de o
exceplional[ frumuse{e, ptrreau executate prin galvanoplastie,
teh_
nicl inventaut abia in secolul al XIX-lea.
^
.
Marea
$coald,
carc se prcsupune
cI iqi desfdrura activitatea in
Egiptul antic, pusese la punct o gtiinF care asgzi este total necunos-
cutA: optica psihologicd.Importan(a
ei este cu atet mai mare cu cat
ea
.oferea
modalidtlile de a transcende dincolo de aparenJele lumii
fizice gi era utiliza?t pentru destrvir;irea spirituah a aaeplitor. Se
amintege, astfel, de oglinda adevdrului, carJ nu reflecta decdt oartea
negativl a fiinpi umane. Absolvenlii Mani
$coli
erau cei care nu
mai vedeau nirnic in oglindi, pentru c[ se purificaser[ p6n5 la a
elimina tot ce era rf,u in el. Un astfel de candidat se numea',,rzaastrz
al oglbzii pure".
Aspectele prczentate
anterior nu reprezinta decat o parte din
semnele de intrebare ce se ridicl in legeturd cu originea uneia din
cele_mai fascinante civiliza{ii pe care o cunoaqte isiori4 cea egip.
teane. Lipsa unor dovezi de ordin arheologic rn,ai vechi de 6000- de
ani, departe de a fi o simpltr coincidenfi" nu este altcew decat rodul
activit4ii anumitor fo4e oculte, care s_au strdduit se
,,$tearge.
urmele ce dezviluiau originea atlanticI a adevtrrafilor sii f-O.tiri.
Iat?t ratiuea pentru carc istoria civilizafiei egiptene trebuie tratati
in strdnsi legtrhrrd cu cea a legendarei civilizatii a Atlantidei.
L
- -
269
268 OS. KUHLEN
ATLANTI DA
,,Dimineala, un soare sangeiu
$i
bolnav
Iumina ruinele, gfidinile
furnegande,
mul-
;imile
de oameni inspdimanbli de ercnimen-
teb bizarc, innebunit(nre, grdmezile de mo4i.
Magacittlii s-au ndpustit spre ma;inile lor
zburdtoarc, de
formd
ovoidald 5i
au incepul
sd pdrdseascd PdmAnul. Isi luau zbotul spre
spaliile planetare, in imperiul gdndirii ab-
stracte. Cabva sute de ma$ini \i-au luat
zborul. Un cutremuL cel de--al patalea,
Si
.fiai putemic incd, a zguduil deodatd Pit-
mAntuL Dinspre nord s--a ridical din ocean,
in ceala cenu$ie, un val uria; cale s-4
ndpustit pe PdmAnt, distrugAnd bt ce ela
viu in calea sa. S-a iscat o
fultund, fulgerele
c.ddeau pe PdmAnL pe a$ezdrile oamenilor.
S-4 pornil
;i
o
Ploaie
lorenliald, idr lesturi
de piatrd talcanicd zburau prin aer. Sub
addposrul ziduilor marelui oras, magacittlii
continuau sii-li ia zborul din varful marii
piramide placate ctt aur, iesind din valuile
de
fum Si
cenusd spre spaliile itstelate, pe
deasupra oceanului involhurat de ape. Trei
zguduitui au umat una dupd alta
,i
Atlan'
lida a dispdrut. Orq;ul Porlilor de Aur s-a
scufundat in valuile inspuntate.
"
Alexei Nicolaevici Tolstoi, PdmAntul a rdmas a.olo
in anul l93l au fost descoperite prin fotograrnetrie, in Carolina
de Nord gi Sud, aproximativ 3000 de cratere ale caror dimensiuni
vaiazA de la cdliva metri la 1500 m, rf,spandite pe 165.000 km'
in centrul suprafetei respective se afl5 oragul Charleston. Studiind
cu atentie distribulia punctelor de impact, s-a constatat c[ ele pol
fi hcadrate intr-un sector de cerc, cu centrul plasat in Oceanul
Atlantic, la nord-est de Golful Caraibilor. Ceologul qi astronomul
austriac Otto Muck, clutind datele necesare pntru clarificarcl
existentei
Ai
disparitiei Atlantidei, a calculat c[ obiectul, botezat dc
el planetoidul A, trebuie sI fi avut circa l0 km diametru
li
o m[!dl
de un bilion de tone, greutatea gi energia sa fiind suficiente pcnlnl
SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII
a pulveriza un continent ca Asia. Din fericire, planetoidul
s-a
prabuSit in mare. dar, in timpul trecerii prin atrnosferd, cateva
iiagmente desprinse din corpul principal au lovit America, ldsind
urmele din Carolina. lmpacnrl cu oceanul a provocat insA un
adeverat cataclism, violent resim{it pe aproape intregul glob: fundul
oceanului s-a pribugit la 6000-9000 m, insule sau chiar mase
continentale au disparut inghilite de ape, iar valuri cu in6l{imi de
sute, poate chiar mii de metri, au provocat inundaJii de neimaginat.
Data la care a a\.tt loc catastrofa, propusd de Muck qi corectatA
de Ludwig Zeidler. este b iunie 8498 i. Chr. Ea diferd, conform lui
Ludwik Soucekr, cu numai 28 de ani de cea calculat?i orin folosirea
relatArilor lui Platon cu referire la momentul scufundirii Atlantidei.
Conform altor calcule, data coincide si cu nalterea calendarului
maya, dar dovezile nu sunt incd suficient argumentate. in schimb,
marea maJoritate a cercetitorilor sunt de acord asupra ipotezei cA
Golfstromul incilzegte Eunrpa de Nord doar de 11.509 ani. Deci,
acum I I milenii, ceva a indepdrtat bariera care bloca deplasarea
spre nord a curen{ilor din Golful Mexic. N.F.Jirov, unul dintre cei
mai perseverenli gi competenti cercetAtori in domeniul atlantolosiei.
isi incheia volwnul Atlanri(la cu mai multe concluzii:
,,Atlantida s--a scufundat acum 9500+1500 de ani; aceqstd
datd estefoarte epropiat.i de data tradilionald a lui
platon,
Credem
cd existd unele temeiuri sd presupunem cd aceosta a
fost
scufun_
darea pincipald a A antidei, care s-a produs, probabil, in doud.
etape. Etapa in6i a avwt loc, pe cdt se pare, intre anul 13.000
si
anul 10.000 i. Chr., iar
"tapa
a doua, cea mai importanrd, intre
anul 9000
si enul 8000 i. Chr. in genera!. scufuntlirea principald
a Atlontidei a atprins in total nu mai mult de 5000 de eni, dar
scufundarea
Jinald
a arut caracterul unui cataclism raDid.
Pare
foarte
verosimi! cd 5i dupd scufundarea piincipald au
rdmas resturi mici ale continentului dispdrur, care, poate, s_au
scufundot deJinitiv in emisfera nordicd, la latiht.linea insulelor
Azore, in jurul
anilor 1300-1200 t. Chr. Resnrile meridionale din
regiunea ecuatoiold s-au sczlfundat defrnitiv, probabil
Si
mai
tdniu, in secolul al Vl-lea i. Chr- Toate aceste datdri tarzii necesitd
insd conJirmdi ulterioare ".
Confirmdrile au fost aduse de Jacques
yves
Cousteau, lves
Pacqualee
Si
Vladimir Scerbakov, care in cartea in cdutarea Atlan-
L Ludvik Soucek:
-Sdruiala
unei umhre, Editura Albatros, Bucuresti. !9g4.
SISTEMLJL OCULT D8 DOMINARE A LUMII
Aceste legende persistente s-au dovedit a fi
9i
unul din factorii
cruciali in pr[bufirea Imperiului Aztec
9i
mai rziu al oratelor
mayage sub asalnrl spaniolilor, cici, printr-o coincidenp incredibile,
dar deloc intamphtoare, Cortez
si
armato sa de conchistadoi Qu
sosit in anul-nume al zeului
Quetzalcoatl,
ca si cwn acsta s-ar fi
intors de ziua sa de na5tere, exact asa cum spusese zeul cd se va
intoarce intr-o bunl zi, atunci cAnd plecase cu corabia citre Hue
Hue Tlapallan. Cdnd aaecii au vtrzut pielea palidd a spaniolilor, au
fost aproape siguri c[ aceqtia erau solii lui
Quetzalcoatl li
c[ blondul
capitan Alvarado (pe care l-au numit Tonantiuh) sau Cortez, era,
fie zeul insuqi, fie o rudi apropiat5. Incidenta profefiei amestcat'il
cu traditiile unor binefAcatori de origine divind, venili de pe mare,
este unul dintre aspectele cele mai neobiEnuite ale cuceririi civil!
zaliilor amerindiene. Coincidenlele sunt prea tulburdtoare pentru a
nu genect semne de intrebare: se pare ca anterior debarcdrii eu-
ropenilor in Americ4 terenul fusese bine pregdtit de cei ce aveau
in plan cucerirea lor gi distrugerea urmelor vechilor civilizalii
amerindiene.
Este interesant de remarcat, tot in acest conlext. existenla unei
profunde leglturi intre activitatea pe care a desfds,urat-o mediumul
Edgar Cayce gi modalitatea de promovare a minrlui Atlantidei, ca
element al pseudoreligiei New Age. Activitatea mediumului a fost
finalizatA prin infiinterea ,,Fundaliei
Edgar Cayce"
,i
a ,,Asocialiei
pentru Cercetdri si
lluminare". Ceea ce surprinde este tocmai faptul
ci descoperirile din zona insulelor Bimini-Aldros au fost fdcute
de c6tre doi membri ai ACI, exact in anul prezis de Cayce. A fost
momentul lansarii unui mit, in timp ce adevdrul a ramas in posesia
Piramidei Oculte.
Conform opiniei unor iniia(i, in Atlantida existau, inctr de la
originile ei. doua tendinte conceptuale: erau cei ce-pi puneau viala
in slujba Binelui, numili ,,Copiii
Legii lui Unul" qi cei care nu
respectau o anumitd moralitate, care eEru numili ,Jiii
lui Belial".
intre cele doul fiactiuni sociale, divergenlele s-au accentuat cu
timpul, iar primejdia utilizirii armelor distrugitoare
(arrna mo(ii'
conform lui Cayce) de cttre fiii lui Belial a devenit iminenttr. Ei
au provocat inainte de mileniul X i. Chr. doui cataclisme: unul, in
junrl anilor 50.000 i. Chr., care a transformat continentul in cinci
insule, apoi altul in juml anului 28.000 i. Chr.
^9i
au pregatit in
perioada anilor I1.000-10.000 distrugerea tobla. In aceste condilii,
271
OS. KUHLEN
tidei, ap[rut' la Moscova, in 1987, au adoptat integral a5a-zisa
ipoteztr clasicl, ce situeazi continentul dispdrut in Atlantic. Volumul
confirmd ipoteza conform cdreia atlan{ii apa4ineau rasei Cro-Mag-
non, din care igi nag originea popoarelor din arborele mediteranear
$i
iniliatorii celei de--s doua spirale in evolulia omenirii.
Platon, in opera sa Citias, arninteqte de o tragere la so4i fdcutit
de zei, prilej cu care intreg Plmantul a fost impt4it in loturi mai
mari sau mai mici: ,, Sorpr i--<tu hdrdzit lui Poseidon insula Atlan-
tidei, iar acesta i-a alezat pe copiii ce ii avea de Ia o
femeie
muitoare intr-un loc din insuld, ln panea dinspre mare era o
cdmpie despre care se spunea cd era cea mai
frumoasd
dintre ,oate.
Pimul rege a
lost
Atlas. Zidul ce inconjura exteiorul insulei afost
tmbrdcat cu o mantie de aramd
Si
apoi au topit cositor pe partea
Iui interioard, iar zidul care inconjura acropola a
fost
impodobit
cu oicalc, ce lucea ca
focul."
Platon a pus evenimentul scufundirii continentului gi pe seama
dectrderii morale a locuitorilor sdi:
,J)ar cind partea divind din ei
a inceput sd
fe
cupinsd de sldbiciune, din cauza desei amestecdi
a ceea ce este muitor
ti
cAnd ceea ce este omenesc in ei a tnceput
sd predomine, n--au mai
fost
in stare sd poarte povara bogipiei lor
$i $i-au
pierdut oice ruSine. Zeus, zeul zeilor, stdpinitoru! legilor,
al cdrui ochi nu poate
Ji
ta;elat, a hotdrdt sd-i pedepseascd.'. Din
motive rimas nelimurite, marele inifiat grcc nu a descris complet
fosta civiliza{ie. Marea enigntr a operci Citias constil tocmai tl
faptul cd, dupi ce ne pune in temd cu lux de amlnunte desDre
Adantida, parca evit si precizeze ceea ce ar fi putut fi esenqial
pntu istoria timpurie a omenirii. Platon a recunoscut, de altfel, ci
a spus prea mult din cele ce nu trebuiau cunoscute.
Aztecii din Mexic, toltecii care i-au precedat, rnayasii si alte
tribui din America CentraLa, considerau ctr se trag dinh-o insule
situael in marea de est, numiti Aztlan sau Atlan. Ei descriau chiar.
in documentele afiivate dupd cucerirea spanioltr, c6nd tradifia era
incd proaspdt2t, locul unde strtrmoqii lor au debarcat pe coasta
mexicani (aproape de Vera Cruz)
$i
cum
Si-au
adus cu ei ne-
pretuitele lor ci4i
Si
picturi. Episcopul Landa, enigmaticul instigator
la distrugerea arhivelor mayaqe, care, mai tarziu, a studiat rtmd-
fitele,
a consemnat intr-un moment apropiat de cucerirea inilial[ a
Yucatanului, c[ toate tradiliile din aceast?t pninsulf, indici o origine
esticd si strtirltr a populaliei.
OS. KUHLEN
emigrarea unei ptr4i a atlanlilor in Egipt devine logictr, ca gi dorinla
elitei de a pdstE secretele civilizaliei atlante.
Dr. Aurel Popescu-Bdlcesti sustine in cartea sa, Rdzboiul inge-
ilor
$i
crearea omuluit cd. nutr.nerc$i atlanli practicau magia neagrl
gi cultul luciferic, folosind in wijitorie for(ele oculte ale spiritelor
satanice gi ci niciodat?l de-a lungul istoriei, cultul lui Lucifer qi
magia neagrS, ca aFibut luciferic, nu au ayut o asemenea dezvoltare.
Degi civiliza{ia atlanta cuno$tea fo4ele ascunse ale naturii gi avea
un control asupra unora din acestea, nu a putut folosi nici un mijloc
pentru a se proteja in fa{a pdepsei divine, doui miliarde de oameni
fiind inghititi de ape in timpul primului diluviu planetar.
Atlantii cunoqteau
$i
dezvoltau agricultura, cultivind grAul si
orzul
Qi
realizand diferite incnrcislri artificiale intre diverse animale.
Civilizalia atlant6 cunoqtea aeronavele si mijloacele de locomolie,
precum
$i
sistemele de aprovizionare cu apA ale oragelor. Aparatele
de lupti aeriand puteau lua la bordul lor panl la 100 de tupt:ltori.
Ei cunosteau sudura electrici qi dispunau de mijloace de multipli-
care a textului scris, care se fbcea pe bucdli de metal sau pe un
material asemtrntrtor po4elanului. De asemenea, atlanlii cuno$teau
gazele toxice, pe care le foloseau in luptlt cu ajutorul unor dispo-
zitive asemdn6toare rachetelor. Civilizatia Atlantidei cunostea ener-
gia nucleard s,i puterea gSndului amplificaci prin cristalul de cua(.
Pe intreg cuprinsul continentului se aflau stafii formate din imense
pietre de cristal de cua4, care transmiteau qi amplificau fo(a
gandului. Prin aceste fo4e, erau pus in miqcare mori qi aeronave,
iar folosirea abuziv[ a propriecltilor unor cristale a contribuit la
distsugerea continentului.
Ca o reconfirmare a utilitililor cristalelor, n:ebuie amintit ctr in
Fezent,
unele tehnici din domeniul psihologiei folossc cristalul de
cua4 pentru echilibrarea corpului eteric al omului qi pentru ampli-
ficarea capacit?lilor paranormale, prin fenomenul de rezonanp,
pentru a stimula clarviziunea gi autosugesti4 a amplifrca intui{ia,
memoria gi telepatia
$i
a forma m ecran impotriva penetrafiei
gAndurilor negative. De asemenea, capacitatea de memorar a
cristalului il face de neinlocuit in tehnologia realizdrii calculatoarelor
ti
ca element de stabilizarc a frecventelor in transmisiile undelor
radio.
l. Aurel Popescu B6lceltit Rit2boiul ingedor
ti ctearea omului, Editura L,arry-
Cart Bucuresti.
SISTEMIJL OCI-'LT DE DOMINARE A LUMII
Atat marturiile vechilor scriitori, cat;i cercetirile gtiintifice,
aduc argumente referitoare la existenla unui continent vechi, situat
intre America
;i
Europa. Principalele surse ce fac referire la conti-
nentul scuiirndat in_apele Oceanul Atlantic pot fi impl4ite in cinci
categorii principale' :
. configuralia adAncurilor marine;
o distributia faunei si
florei;
. asemanarea dintre limbi
;i
diferite tiPuri etnologice;
. asemtrnarea dintre crezurile religioase, ritualuri
9i
arhitecturi;
. mArturiile vechilor scriitori qi vechile legende despre potop.
CONFIGURATIA ADANCURILOR MARINE
Deqi Atlantida a fost ,,localizata"
in mai multe regiuni ale
globului, peste o treime din cercetitorii care au studiat problema
atlanticS, au situat-o in zona platoului scuflrndat din
jurul insulelor
Azore, incluz6nd Madeira gi Insulele Canare, precum gi alte v6rliui
submarine. Acest punct de vedere coincide, intr-o mtrsuri mai mare
sau mai mictr, cu locul indicat de Platon,
;i
in plus, se refere la
partea cea mai vasti a qanfului muntos atlantic, cuprins intre
adevlratul fund de mare, existent la vest de Bazinul Iberic qi la est
de Bazinul Nord-American
;i
de Cimpia Abisald. Mai mult'
misuritorile efectuate cu metode noi de investigare subacvatici au
eviden{iat faptul cA platoul subacvatic din jurul Azorelor cuprinde
peninsule, istmuri, golfuri, munli gi vii, ce se intind pe o suprafa{i
mai mare decdt a Portugaliei.
intreaga zona se gasegte la adancimi ce variaza intre 120
9i
27O
metri, iar cea mai mare parte a ei s-a aflat deasupra apei in urma
cu 12.000 de ani, la fel ca multe alte insule din apropiere. Dacd
luim al doilea nivel al platoului Azore, cu adAncimi de 300 - 600
de metri, ob{inem dimensiunile unei insule uria;e sau ale unui mic
continent, complet diferentiat din punct de vedere topografic de
campia abisalS inconjuritoare a adevaratului ocean.
Anumite trasaturi ale Azorelor qi chiar unele tradilii maritime
ale locuitorilor de astizi ai insulelor, sugereazd cu tarie existenta
rmor
linuturi
scufundate. Astfel, pescarii obignuiesc ca, ajunqi in-
tr-un anume Dunct al oceanului, situat la vest de Flores, sa-qi
l. W.Scott-Efliot: Mdrirea ;i Llecdderea Atlantidei Lemuria pierdutd' Edintra
Ctrlin. Bucurcsii. 1994.
274
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LLMII
OS. KUHLEN
scufunde gelefile pentru a obfine apa dulce, iar la o sutil de mile
in vestul arhipeleagului, pescarii clmosc lm loc rmde-gi
Flot
ancora
ambarcaliunile, deqi pare situat in mijlocul oceanului. Nu de putine
ori nf,voadele le sunt rupte de stinci col6uoase, acolo unde firndul
apei-ar trebui str se afle la mare adincime,
In prezent, fimdul intregului Ocean Atlantic este reprezentat
glafic pe h64i. Acestea arat2l c[ ill mijlocul lui existil o imensI
ridicdturd, care se intinde catre sud-vest, de la 50" nord, ctrtre coasta
Americii de Sud, apoi cttre sud-est, sprc coasta Africii, schim-
bdndu-gi din nou direclia inspre insula Ascension, de unde pomeste
drept cetre sud, spre Tristan da Cunha. Diterentp de nivel este
destul de marc, ajungand p6nn la aproximativ 2700 metri inIllime,
culmi fiindu-i insulele Azore, Ascension
si Tristan da Cunha.
Un briu de aproximativ 6300 metri strdbate fimdul Oceanului
Adantic, dar numai cdteva pn4i mai inalte reugesc sI iasl pan[ la
suprafap. Structura brAului arat?l cd este compus din roci vulcanice,
urme ale acestor roci fiind reglsite pinl in zona coastelor Americii.
S-a demonstrat deja, prin cerceuti s-tiinlifice minulioase, cd fimdul
oceanului, qi in particular cel din
jurul
insulelor Azore, a fost scena
unor misctrri vulcanice la scari mare, iar perioada geologicd in care
acestea s-au produs e foarte bine precizafi.
Starkie Gardner considertr ce in perioada Eocenului, insulele
britanice flceau parte dintr-o insulS mai mare s:ru dintr-un conti-
nent ce se intindea in Atlanticr. Potrivit lui Gardner,
,yn traiect
mare de pdtndnt aista demult, acolo unde acwn se intinde mqrea:
insulele Comwall, Scilly
Si
Chanel, Irlanda
Si
Bitania sunt rdmd-
$itele tmor culmi existente cAndva".
Existenfa unor mari suprafele de uscat in mijlocul Oceanului
Atlantic a fost dovedit?i qi de o expedife stiinfifici ruseascd, care
a dragat roci la nord de insulele Azore, de la o ad.4ncime de 2000
de metri. in urma studierii lor, s-a demonstrat faptul ctr acestea
s-au format la suprafala apei, in urma cu 17.000 de ani. O altil
operaliune de dragaxe intreprinstr in secolul XX, cu prilejul reparirii
tmui cablu submarin transatlantic, tot in vecinatatea insulelor Azore,
a adus la suprafati buctrli de tachilite, un soi de lavtr sticloasd care
se formeazi deasupra apei, la presiune atmosferic{. S-a estimat c6
rocile respective aveau o vechime de circa 12.000 de ani.
Ziduri enorme, realizate din blocuri lungi de 8 metri si inalte
l. W.Scott-Elliot Op. cr?
de 6 metri. situate la adancimi mai mari de t4 metri, au fost gesite
p fundul apelor marocane, in partea mediteraneantr a s$rntorii
Cibraltar. Ulterior s-a constatat faptul ca acestea se prelungesc pe
distante de cateva mile qi ce structura generaltr a acestor ziduri,
inconjurate de pietre mai mici, seamlne izbitor cu lucrdrile in piatrtr
de propo4ii ciclopice, de pe coastele Atlanticului
$i
din insulele
Meditemnei, ce se afle inci deasupra apei.
ln America a fost descoperitit o largtr platformd continentall,
cu o Htime de ceteva sute de mile, ce se intinde de la Nwfoundland
pdntr la Noua Scolie, similarl cu irceea existente h est de zona
Cape Cod, care se intinde pdnl in Florida latit tot de cateva sute
de mile, dar care se ingusteazi pan[ h o medie de 90-100 de mile
in larg. Aceastl zonA subacvaticf,, care probabil ci a fo$ cendva
teren uscat, se mdregte in regiunea Bahamas, in largul peninsulei
Yucatan
Si
in largul coastei nordice a Americii de Sud' se ingusteazi
in Brazilia gi apoi se ldrgeqte dh nou la cateva sute de mile la sud
de Rio de Janeiro.
Oceanul Atlantic este impf,4it pe mijloc de un qir de lanluri
muntoase, care pomesc din Islanda spre partea nord-estica a Ame-
ricii de Sud, cotesc spre est pana aproape de Africa
Si
s continutr
sore sud. in resiunea de latitudine sudicl de 38u qi de logitudine
vestica de lO0--:/,
pe o linie dreapti ce incepe la Lisabona, unele
din aceste vdrfirri mtmtoase ies la suprafala Atlanticului penlu a
deveni Insulele Azore. Din platoul subacvatic principal al Insulelor
Azor - Pico
-
se ridicf, rm munte uriaS, inalt de 7300 metri' din
care 5000 de metri se afla sub ap6, restut ridicdndu-se peste nivelul
apei. Piscul abrupt Pico aminte$e de descrierea fecutll de Platon
marelui munte din insula principald a Atlantidei, care se ridice in
mijlocul unei cimpii mlnoase.
DISTRIBUTIA FLOREI
9I
FAUNEI
O ipotezl universal acceptati de cetrc naturaligti este aceea ci
fiecare specie de plante qi animale igi are originea intr-un singur
prmct de pe glob, de la care, de-a lungul timpului, s-a extim. Lu6nd
in calcul acest element, cum se explic6, atunci, faptul cd anumite
fosile au fost gisite in locuri cu totul diferite, ce nu au punli de
comunicare intre ele? AAt pentru biologi, c6t
9i
pentu botaniqti,
existenta unor specii de flori
9i
faml identice pe continente separate
de marile oceane reprezint2l, de aceea, inctr o mare necunoscuL'
276
OS. KTJHLEN
Enigrna s-ar putea explica, totufi, dacl s admite ctr a existat o
perioadt in care aceste continente au fost candva legate, fapt ce a
permis o migrafie naturaltr a plantelor qi anirnalelor.
De exemplq fosile ale rmor cemib au fost grsite atit in India
gi Afric4 cit qi ln America de Sud gi in cea de Nord, iar descoperiri
frcute in stratele fosilifere din NebraskA par a demonsfa ctr originea
calului este legat! de partea vesticd a tumii htrucat doar aici au
fost identificate atat fosile ale lui, cet
9i
diferib fome intrmediare
ale precursorilor s!i. Prin urrnarc, este greu de demonstrat prczenta
calului in Europa, ftrI a lua in calcul existenla, ?ntr-o anumict
perioadr" a-mei intinderi de plmant neinterupte intr cele doutr
continente. lnainte de a fi domesticit, acest animal a vietuit in starc
silbaticit in Europa qi Asi4 datitrile meryind pdnl cltre
Fsupusa
epocil de piaffi.
In ceea ce priveEte regnul vegetal, observim ctr cea mai mare
parte a florci europene din vdrsta Mincenului, descoperi0l h sFatete
de fosile din ElveJi4 existi gi in America
9i,
pa4ial, in Africa. Dar
aspectul cel mai important referitor la America ll reprczintit fapurl
ctr o mare pade a plantelor, ce se gisesc in partea dinspre Atlantic
a continentului, se regAssc qi pe coasta de vest, de cete
pacific.
Aceasta par a demonstra cil ele au inFat pe continent dinspre
Atlantic. Profesonrl Asa Grey a adtat cd din 66 de genuri si 155
de specii glsite in pndurile din estul Munlilor Stdncosi, numai 3l
de genuri gi 78 de specii se gisesc si la vest de aceqti munfi.
Cea mai interesantit problemd o ridicn insd o specie de bananier,
nulnitl Musa Paradisiaca sau mai uzual, 6azaru. Profesorul Kun-
Ee, eminent botanist german, se intreabl cum a ctrltrtorit planta
originard din Asia topicali qi Africa, ciltre America, deoarece, dupd
cum se qtie, ea nu are seminle, nu se poate inmutli prin altoi si nici
nu arc tuberculi carc sf, se Fallsporte usorl. R.Adtrcina este putemic
ramificatil" iar a transporta o asernenea plan6 necesig o atentie
deosebittr, ea nerezistind ta un n-anzit indelungat. Singura modalitate
prin care se poate explica aparijia sa in America este ctr a fost
transportati de oameni, intr-o perioadtr c6nd regiunile polare aveau
o climtr topicaltr- KunEe rcrnarca:
,,O
plantd cultivatd, ce nu are
seminle, a
fost
cttltivatll cu mult timp inainte, ceea ce conduce la
concluzia cd oceste plante s-au caltitqt incd de la inceputul
SISTEMI,JL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
l. W.Scott-Elliot Mltrired
;i decddera Atlontideilzmurio Dicrdutd. EAifita
C5lin, Bucurciti, 1994.
peiudei diluviene
". Rtmane se se rlspundl la trtreblrile: unde a
ixistar civiliza6a sau civiliz^tiile carc au cultivat aceasta plant:l?
Unde a existat clima care a permis migratia acestei plante
Si
condi$ile adecvate transportului ei?
Est binecunoscut faptul cI
9i
cultivarea grdului' aqa cum il
cunoa$tem noi, nu s-a putut realiza decit in anumite civilizalii. Degi
nu i se poate detecta descendenla dintr-o fosill' se gtie ctr inctr din
prcsupusa epocd de piad, in Europa se cultivau deja cinc! varie6{i
de geu. Regiunile rmde au existat varietitile originale, acum
disparute, precum
9i
civilizatiile care le-au cultivat folosind sele4ia'
tre6uie ceutate in ceea ce curent denumim acl,rulr continente dis-
pirruE.
SIMILITUDI]YI DE LIMBAJ
Tribul Guanche din Insulele Canare a pdstrat ueme de cateva
mii de ani in traditia orall si
scristr, rela6ri despre un eveniment
care pare sI confirme afirmaliile lui Platon cu privfue la Atlantida'
Cnnd primii navigatori spanioli au ajuns in Insulele Canare, in
secoN al XIV-lea ei au glsit reminiscentele rmei culturi avansate
qi bine organizte, ce cuprindea clidiri din piatr[, texte scrise,
venenua soarelui, lumii, lupte cu tauri qi chiar zece regi aleqi' ce
amintesc de ci zece regi ai Atlantidei (pomenili d Platon) qi de
cei zece regi ai culturii mayafe- Cercetara limbii guanche qi a
posibilelor sale conexiuni cu basca, beftera, egipteana antice
$i
cu
misterioasa temanagh,limba unui trib tuareg izolat din Sahar+ ar
putea str ofere unele surprize lingvistice
9i
culturale.
C6nd bdgtinaqii guanche au putut se comunice cu spaniolii, ei
qi-au exprimat surprinderea cn
9i
al{i oameni, in afarn de ei inqigi'
au supravie{uit catastofei abatute
,asupra
foshrlui lor
finut,
care
fusse mult mai intins. De fapt, pentru b4tinasj, catastrofa finald
s-a produs o datit cu venirca spaniolilor, care au flcut ca limba
9i
cronicile autohtonilor guanche se dispart, impreuni cu cea mai
marc part a populatiei. Dinte cuvintele guanche care au su-
pravietuit, unele cuvinte de baze" cum ar fi cele pentru
'Zeu
" ,,soarc" $i ,Junn" Fzinut
similitudini intercsante cu figurile mitolo-
giei grecegti. Astfel, cuvanhrl guanche pnru
,reu"
est coroz, care
searntrn[ cu Cmnos, tianul care a stepanit universul
9i
al cirui
nume a figumt mulE vreme in legenda Atlantidei. Cuvinhrl guan-
che pntru ,,soare" em a/ro, iar cuvantul pentru
"lund"
eta sel,
279
OS. KTJHLEN
corespunzand in marE masuri zeului grec al Soarelui, Helios qi
zsilei Lunii, Selena.
Fenicienii au fost, probabil, primul popor mediteranian care a
folosit alfabetul fonetic, caracterele fiind considerate simple semne
pentru sunete- Curios este ctr, la o datit desirl de prematurS, a existat
un alfabet fonetic gi in America de Sud, la mayaqii din peninsula
Yucatan. Tradiliile rnayaqilor plaseazS, de altfel, originea civilizaliei
lor intr-un
linut
situat in est, peste mdri. Cea mai autorizattr
personalitate in domeniul lingvisticii mayaqe, Le Plongeon, a ridicat
o intrebarc leginrnl: ,,O
lTeime din limba maya$d este greacd purd
Cine a adus dialecnl lui Homer tn America, sau cine a dus in
Grecia limba mayasilor? " qi mai surprinzitor este faptul ctr 13
litere din alfabetul maya! se aseamdnl foarte mult cu semnele
hieroglifice egiptene, folosite pentru aceleagi litere, dqi se considerd
ctr el este descendent din sanscrita.
Limba din
Jara
Bascilor est singura dintre limbile europene
care nu are similitudini cu nici o alta de pe tot continentul european.
Potrivit afrrnatiilor facute de cercetatorul Farrar, nu a existat nicio-
dati nici un dubiu, ci aceasti limbl izolat2i
-
ce
$i-a
pistrat
identitatea proprie intr-un coll indeptrtat din veshrl Europei, vorbit?i
inhe doutr regate putemice - s aseantna ca stnrc$rt cu limbile
aborigene vorbite int-un vast continent aflat la antipod.
Un alt element ce se poate obserya cu destul[ utudnla este
extraordinara asemAna.re dintre numeroase cuvinte ebraice
;i
unele
cuvinte, cu sens identic, din limba chiapenecs
(rm dialect
lnaya!),
precum
;i
din cele mai vechi limbi din America Centrald. In mod
similar, asemdnarea limbilor vorbite de cele mai sdlbatice neamuri
care locuiesc pe insulele din Pacific, a fost folositl ca argumentalie
in favoarea descendenlei lor dintr-o singurt rag, ce a locuit pe un
singur continent, Pacifica sau Lemuna.
ASEMINARI DE TIPURI ETNOLOGICE
Multe din monumentele Americii Centrale sunt omate cu chi-
puri de negri, iar unii idoli sunt reprezentati, de asemenea, de
oameni cu cranii mici, ptrr scut, foarte ondulat gi buze groase.
Vorbind despre primul meleag, locuit de rasa gnatemale{ Popol
Vuh afirml cd ,,oameni
de culoare neagrd
ii
a/bd " au locuit pe
acel ptrmint fericili, ,,ir
mare pace", vortind o singura limba.
Relatarea se continutr cu descrierea migraliei oamenilor respectivi
de pe meleagurile lor natale, cu referinte la alterarea limbii lor
SISTEMI,'L OCULT DE DOMINARE
A LTJMII
tfr[-"
pt""* unora dintre ei ctrtre est' iar a altora cltre vest'
sore America
Centrall'
""'"i"'il;;";
s- ithsonian Reportt
'profesorul
Retzius con-sidera
,6 ;n;i';;iJ;,"phalae
din America
sunt aproape. inrudili cu
[piffi ;;;;;'din
lnsulele canare
qi cu-
lopulatia
de-pe
Afi;i;
f,e h oceanul Atlantic
ale Africii Un alt cercetiltor'
i",itil,
-."fi.".
aza aceasta
populalie de p". qt-"1
dt
":1,::
l?ttJi'*C
t,it".r e de atlanli esip'eni Acee?li
foTa.u.."-Tll'I
"J"-"t
*"";i in lnsulele Canare' dincolo de coasta Amencrl'.m
;;#-;; ;i;"*a
pielii acestor
populalii ese maron-ro-$catll'
ii.irt" iirGi
se discriau ca fiind' o rasa roscat2i' asemln[toaT
;;;"-t%
piei roqii din America
cerceutorul
Shon
?l-T
t'a
--vechii
penrani apar tot ca o rosd ro$cal-4rd.mie fapt
dovedit de
)"^"rri""
)itt*L de
Pdr Sdsite
in mormintele
lor"'
SIMILITUDIM
lN CRED-INTE
nriu-al-uru
tI
ARITITECTURA
..
Nimic nu pare a-i fi surprins
mai mult
pe primii aventunen
.r;;;i'di"
-il;-ic
;i
Peru decit exu'aordinarcle
asemantri
ce
ili""'rr*
lumea veche
li
crdintele
tllctTt"
ai
'it*t-f
-T^Tii
a"i"?p*a'""i"t",'*;::-1'Jft
*:1?:1tff
l';t#tl;
au
privit aceste asemf,nen
ca
fx
;4ffi;t#il;e-qi
prezenpei constant?l
in clldirile sil-"fl]
".i"^oi"riilot
religioase au constinrit
principalele motive ale urmrnt
i;h;;;t
;"deri in alttr parte' nici ihiar in lndia
fu Pctpt'
il# fi';;';A-L
profimd venerala ca la triburile de
-pe
i.#i fi *ti"*' Mothul acestei
venerdri era similar cu
^aceta
il.co;*e,i,i..,ii;*'
in-europa'
ca
si
in America"
dci in est
ca si in vest, crucea era srmoorul
vielii' tmeori al viefii fizice'. dar
;;;iJ;;;l
"ie1ii
eteme De asemenea
era valabill in ambele
emisfere,
venerarea discului solar'
""T;ft
;t-;
.tt"ilitudine
a cuvintelor
ce insemnau
Dumnezeu
As$;|,'-Dyatts-pitor
din sanscriti'
seamanl
cu
erecesc{
kas,
1u
fi;;;;i;;
",
celticele
Dia ti
14
0)ronuntat
ftv:!):\'Tf
"orrOu""
to o afinitate
cu termenul egipteNr
Tau' cu ebralcul
rdn'
cu termenii mexicani Teo sa:u Zeo'
--r-
?
'-
'ni
*f*if" botezului
erau practicate d-.toate
popoarele'-lrt
BtbiiJ;ii;pi.
;andidalii
la iniqierea in Mistere erau mar Intar
t. ;ffi
*"'" tt
decdderea
Atlantidei lzmuria
pierdutd' EAio'tra
Cllin, Bucure$ti, 1994'
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII
281
OS. KUHLEN
botezali. in lucrarea De Bqptismo, Tertulian arita ct acestora li se
promitea
,,reinvierea $i
ierlarea pdcatelor ". Revenind in Mexic
9i
Peru, trebuie aratat ce acolo botezul pruncilor era un ceremonial
solemn, constAnd din sropirea cu apa, semnul crucii qi rugtrciunile
inalFrc penmr spdlarea pdcatelor. In plus, triburile din Mexic,
America CentralS gi Peru se aseameni cu popoarele lurnii vechi qi
in ceea ce privegte riturile legate de confesiune, iertarea ptrcatelor,
post gi clsltorie, aceasta din urm[ fiind oficiati de preoli prin unirea
mdinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centralf, qi Peru
aveau chiar gi un ceremonial asemdnitor impirtnqaniei, prin care
prdjiturelele. insemnate cu tau (o form6 egipteana a crucii) erau
mancate. Numite ,carnea
lui Dumnezeu", ele se asemSnau perfect
cu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din rdslrit.
MARTURILE VECHILOR SCRIITORI
in lucrarea Vaia Historia, Aelian afirrna cI Theopompus (40O
i.- Chr.) a inregistrat o intrevedere intre rgele fiigienilor 5i
Silenus,
c6nvorbire in cadrul careia cel de-al doilea se referea la existenla
rnui mare continent, dincolo de Atlantic, mai mare decit Asia,
Europa gi Libia la'un loc.
Proclus citeazi un pasaj dintr-un scriitor antic, in care acesta
se referea la insulele situat pe mare, dincolo de coloQnele lui
Hercule (st'arntauea Gibraltar). Mai mult decat atet, Proclus afirma
ce locuitorii uneia dintre aceste insule aveau in traditia moQteniti
de la strdmogii lor, elemente legate de existenta unei insule extrem
de mari. numite Atlantida, care mdti weme a condus toate celelalte
insule din Oceanul Atlantic.
Marcelus vorbeste, la rindu-i, despre existenla in Atlantic a
lapte
insule gi state, ale caror populalii pdstreazd amintirea unei
insule cu mult mai
'xrai,
,,care
pentru mult timp
;i-q
exercitat
puterea esupra insulelor mai mici".
Diodorus Siculus povestegte c6 fenicienii au descoperit ,p
insulri mare in Oceanul Atlantic, dincolo de coloanele lui Hercule,
Ia cdteva zile de navigat de pe coasta Africii"
Evident, cea mai mare autoritate in domeniu este Platon' In
lucrarea sa Timaios, el se referf, la un continent-insuld, iar intr-o
altii scriere, intitulati Crit ds eu Atlonticus, nu face altceva dec6t
str relateze pur qi simplu despre. istoria, artele, comportamentul
;i
obiceiurile oamenilor Atlantidei
l.
in Timaios el se referi la ,,an
popor de rdzboinici putemici, care a potnit din aPele Atlanticului
'ci
furie si
ostilitaP
Wste
inteaga Europd si
peste Asia"'
..
-
Cartiie din America Centrald mentioneaza cd o pane din con-
tinennrl american s-a intins mult in Oceanul Atlantic' aceastil
resiune fiind distrusd mai apoi de o serie de cataclisme infri-
"t?tour". ""
url u,r.,t loc la anumite intewale de timp' Se fac referiri
directe Ia fiei dinfe aceste cataclisme'
Poool Vuh relate^za despre o vizi6 facu6 de trei fii ai regelui
din Qu'inches
intr- o tllra
"de
la est de
ldrmul
mdii
-de
unde v.enkerl
strdmo$ii /or", de unde au adus inapoi, intre altele,
"un
sistem de
sciere".
Printre indienii din America de Nord circula o legenda
Dotrivit cArcia sFamofii lor au venit dintr-un inut
"dinspre
soare
'-
rdsare" , Indienii Iowa si Dakota credeau' conform celor spuse
a. Vuiot J. Lind, ce ,Joate triburile de indieni
formau
cdndva un
Mb nlare $
Iocuiau pe o insuld dinspre rdsdit"'
-Ei
a} Elv:rsat
marea .,tn ambarcaliuni uiaTe"'in care stramosii mdienllor LJat(ota
au stat sdptimeni in gir, dupl car au dat de uscat'
Lesenda sDune ca zeitatea mexicana Quetzalcoatl
ar fi venit,de
a.pun"] Oi" es.
Queaalcoatl
e descris ca un birbat de culoare alba'
"ui.tUu
in valuri, desi indienii din cele doud Americi nu au barb6'
Bi r fo"t
""f "u."
u dut forma literelor din alfabetul mexican
9i
a
realizat calendaml acestui popor. DupA ce i-a inv4at pe oameru
multe lucruri pa-snice, el a pomit-o c5tre est, intr-o canoe con-
fectionata din
;iei
de qarpe. Aceeasj poveste este pusa
Si
pe seama
lui Zamna,
parintele civilizaqiei din Yukatan'
b
"o.frt-ut
ciudatit vine
9i
de la cel1ii din Britania' care- au
o lesendtr
potrivit careia o parte a
$rii
lor se intindea cdndva'
demilt, in Atlantic, dar care a fost distrusS'
---
D"
^"-*"o,
unele tradilii ale galilor, referitoare la Atlantida'
au fost mentionate
;i
notate de istoricul roman Timagenes' care a
trait in secoN I i. Chr. Trei popoare diferite au trlit in Galia: primul
-
nooulatia indieen[ al doilei -
invadatorii din indepartata insultr
u iti-tli"i; al
-treilea
-
galii arieni.
$i
tadiliile din
lara
Galilor
mentioneaz I tot trei cataclisme.
Uimitoare
;i
uniformitatea legendelor despre-pggp'
^
. .
Este suficient sI amintim cA' atat in lndia, Caldeea' Babylon'
Medina, Grecia, Scandinavia' China, cit
9i
prinrre evrei. sau la
triburile celtice din Britania, legenda are aceleaqi elernente de bazi
in emisfera vesticl, aceeafi povestire, cu exact aceleaqi dealii' poate
n
le"itr
lu mexicani (fieiare trib av6nd propria lor
-versiune)'
preium gi la popoarele din Guaternala, Honduras, Peru
;i
la aproape
l. W.Scott-Elliot: Op. ctr
I
282
OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 28?
Numele de Lemuria, care a fost preluat cu directi rcferir la
maimutele lemuriene, a fost utilizat pentru a acrcdita ideea c[ omul
provine din acesta. Lucrarea din 1859 a naturalistului Charles
Darwin, Oiginea speciilor, i-a plas t
W
savan(i intr-{ dilemd: dacl
specii similare au evoluat dintr-un sdmos comun, intr-un spatiu
rstrans, cl.rm se exphca ahrnci existen{a lemurului qi a altor plante
qi animale, in Afiica, dar qi in India sau in arhipeleagul Malaeziei?
Solulia ar constitui-o existenta rmui vechi pfunant de bgeturl.
Coroborarea cu date din domenii conexe a dus la lansarea ipotezei
existentei in timpuri strAvechi a unui continent, pe care zoologul
englez Philip Sclater s-a qi grlbit sr-l numeascd Lemuria. Deqi
teoria evolutionismutui darwinist afirma cd oamenii se trag din
maimute (eventual lemuriene), nu s-au descoperit probe concrte
ale acestei descenden(e. E un exemplu clasic de impunere a unei
teorii
ftiintifice
prin argumente pseudo-qtiintifice!
Distmgerca continentului Pacifica nu s-a fdclrt inh-o zi, nici
intr-un an, ci a cuprins mai multe mii de ani. Existenla sa dateaze
de mai mult de 200.000 d ani, dar catastrofa fmalS care a scuftmdat
in ape aproape intregul uscat s-a petrecut acum 12.000 de ani,
simultan cu scufundarea insulei Poseidonis. Singurele regiuni nea-
coprite d ape au fost cele cunoscut asdlzi sub numele de
Califomia
Qi
Arizona, precum qi o parte din sud-vestul Americii,
Auscalia
si
Insula PasJelui. Este interesant de rem rcat cd centelz
cele mai putemiae ale civilizaliei acnrale de til, occuental sunl
deooltate epicentrsl zpnelor in care au aistat
fostele
civiuzalii
din Atlantida
Si
Pacifica (principiul remanenlei).
De altfel, conform ptrrerii unor ini1ia1i, inainte de marea civili-
ztie lemuriani, in Pacificul de nord a existat rm alt vast continent,
Adoma, care a sfirsit
Si
el sub apele oceanului acum 500.000 de
ani. Tot atunci s-a in
tat
continentul lemurian. Adom, ctll,dnl
similar cu biblicul Adam, este o notiune lemuriand, care insamn,
,sasa oamenilor vmtli din pdmAntul roSu". La capdnrl opus al
globului, in nordul teritoriului ocupat de civilizagia atlantictr, este
atestatit existen(a unei alt continent misterios, Hyperborea.
HYPERBOREA
In cartea sa Paradisul regdsit sau leagdnul rasei umane, Wil-
liam F.Warren, formuleaztr ipoteza conform c[rcia rasa umand qi-ar
avea originea pe un continent arctic, faimoasa Hyperborea a vechi-
toate triburile de indieni din America de Nord. Ar fi Duer sA
credem cA h mijloc este doar o simpll coincidenli.
Urmltorul fragment din traducerea ficut?t de Le
plongeon
ci4ii
mayagilor din Yukatan, Troano MS, aflat?l in Drezent la British
Museum. aduce o oarecare luminA asupra subiecnrlui in discutie.
Avind o vechime de circa 3500 de ani, canea prezintil fenomenul
ce a alrrt loc cu 8060 de ani inainte de scrierea sa.
pasajut
reprodus
in continuare, descrie catastrofa ce a dus la scufirndarea insulei
Poseidonis:
,,fn al
saselea an Kan, pe dam de Muluc din ziua
Zac, s-au petrecut cwtremure ingroziloare ce au durat,
Jdrd
intre-
rupere, p6nd in 13 Chuen.
lara
dealurilor din noroi, precum
$i
linutul Mu au
fost
sacrficate: de doud oi s-au inallat si dintr-o
datd au dispdrut in infianeric, pdmAntul
Jiind
incontinuu zgilpiit de
fo4e
vulcanice. Aceste
forle
lncdtuiate au
./dcat
ca pdmdiul sd. se
scufunde
$i
sd se ridice de cdteva oi, in locuri diferite. in cele din
urmd, scoa4a pdmAntuhi a cedat
si
zece pri
au
fost
sJiirdmilate
Si
imprdStiate. Neputdnd sd
facd.fold
grozdviei conwrlsiilor, acestea
au dispdrut cu toli cei 64-000.000 de locuitori ai tor, cu 8060 de
ani inainte de scierea acestei cdrti".
E o relatare ce ne pune profund pe ginduri.
PACIFICA
Continentul atlantic a coexistat o perioad.tr de milioane de ani
cu un alt continent, care se intindea in actuala zontr a oceanelor
Pacific gi Indian qi care a fost dnumit
pacifica
sau Lemuria.
Geofizicienii dr.Amos Nur, profesor la Universitatea Stanford/Cali-
fornia gi Zwi Ben Avram, cerctiltor la Institutul Weiznann din
Tel-Aviv, au adus dovezi care sustin ideea existentei unui continent
uriag in Oceanul Pacific acum 265 de milioane de ani.
pe
care l-au
denumit Pacifica. Conform teoriei respective, nurneroasele insule
ce sunt rdspendite pe intg cuprinsul Oceanului
pacific,
au fost pe
timpul cat acest continent era deasupra nivelului marii, culmile cile
mai inalte ale unei regiuni ce se intindea de la insulele Sunda. de-a
Iungul coastei sudice a Asiei, cAtre coasta de est a Aaicii, pomind
din apropierea coasrei de vest a lndiei si p6ni la insulele Seyihelles,
insula Madagascar qi Mauriciu. Pe toata aceastii intindere. se afle
wr br.iu de atoli coraliferi s,i de culmi marine, care indicA existenla
unui lanl muntos submarin. S-a estimat cd acest continent s-a aflar
deasupra apelor in epocile Paleozoicului, Mezozoicului si la incepu-
tul Tertiarului.
SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII
285
OS. KUHLEN
lor greci, o
lard
a soarelui gi a fructelor, ai cirei locuitori, un neam
de zei, trtriau peste 1000 de ani ftrri si imbitrineasci. Scandinavii
pitreazi legenda despre Ultima Thule,
{ara
minunatd din nordul
indeptrrtat, unde soarele nu apune niciodatd gi unde au trtrit strlmoqii
rasei ariene. Se crede cA Uhima Thule a fost capitala primului
continent populat de aga-zisa rasd ariand, care se numea H1,per-
borea gi era mai veche decdt Atlantida.
Hyperborea s-ar fi aflat pe atunci in Marea Nordului qi s-ar fi
scufundat in cursul unei ere glaciare. Unele ipoteze plaseaze origi-
nea inigial4 a hiperboreenilor in sistemul solar Aldebaran, al cirui
astn: principal se aflA in constela{ia Taurus. Locuitorii continentul
dispdrut ar fi avut o in6llme de patru metri, ar h fost albi, blonzi,
cu ochi alba;tri. Se presupune cA nu au cunoscut rdzboaiele gi s-au
hrdnit cu vegetale.
Conform unor prezumtive texte referitoare la Thule, hiper-
boreenii erau avansali din punct de vedere tehnic gi pilotau Vrill-ya,
aparate de zbor ce pot fi aseminate OZN-urilor. Accste discttri
zburdtoare utilizau levitalia, ce se oblinea prin gcncrurca unui
putemic camp magnetic, de citre doui discuri ce se roteau cu marc
vitezi in sensuri opuse. Ele utilizau ca suport pentru deplasare
cempul magnetic al Pamantului.
Legenda aminte$te cd atunci cand Hyperborea a inceput sA se
scufunde, hiperboreenii au strpat cu ajutorul unor maqini mari,
tuneluri uriase in scoa{a pamantului qi s-au stabilit sub regiunea
Himalaya. lmperiul subpamintean astfel creat a luat numele de
Agartha, iar capitala s-a numit Shambhala.
Deta;area de viziunea oficial6 asupra istoriei, impusd de supras-
tmctura oculti prin mijloacele clasice de propagandn in scopul
menfinerii sub control a omenirii, poate fi fundamentatA, in afara
argumentelor evidenliate anterior, gi de o serie de descoperiri de
ordin etnologic.
POPULATII MISTERIOASE
Este
ltiut
cd in prezent pe planeta noasha existd patru rase
principale: albA, galbena. rogie
5i
neagra. Ceea ce este cunoscut mai
pulin sau chiar deloc, este faptul cd existi totuqi unele mici gmpuri
umane care nu pot fi incadrate in nici una din acaste mari gupe,
deoarece caracteristicile specifice le deosebesc net de marea comu-
nitate care locuieste pe Terra. Sa fie ace;tia umalii vizitatorilor
celesti sau isospatiali care au sosit pe Pament intr-un trecut mal
muli sau mai pulin indepirtat? Dimensiunile reduse ale respectivelor
comunitiiti demonstreaztr c[, in pofida nivelului tehnic ridicat pe
ca.re se poate presuprme cf, l-au avut la sosirea pe planeta noastr6'
rolul acistora in evolutia omenirii nu a a!'ut un caracter determinant'
eforturile lor fiind dirijate cu preponderenti cAtre adaptarea la noile
conditii de existentI
AY]VIARA
Tribul aymara, ce se autodefineqte ca fiind ,,cel
mai vechi.popor
de pe Pimint ', a populat zona din
jurul Iacului Titicaca din timpurr
imemoriale. La sosirea lor in regiune au descoperit oraful Tia-
huanaco, vechi
5i
pdrdsit. in prezent nu se mai poate
;ti
daci poporul
aymara si-a desivrEit singur limba lui frumoasS
;i
perfect?i in.timpul
lungilor'lui migalii din preistorie sau daca acei constnrctori necu-
noscuti ai oralului Tiahuanaco le-au lSsat mosten[e
propna lor
limbd, atunci cdnd au apd.rut pe malul lacului Titicaca'
Ceea ce i-a surprins pe cercetatorii care le-au studiat limba, a
fost faptul cd aceasta are o logictr
Ei
o claritate desdvAr;itA ldiomul
folosit probabil de aristrocralia incaqd
9i
de amautas
(albi) ca bazi
pcntru iimba lor elitistd, s-a dovedit a fi, spre mirarea lingviqtilor
dc astlzi, o limba perfectd, matematic logicd. Astfel, matematicianul
lvan Guzman de Rojas din La Paz I Bolivia ) a descoperit ctr so-uctura
linrbii poate fi transcrisi foarte ugor intr-un cod algebric Folosind
n."u.ti liabl ca bazd a unui program pentru calculator, a putut
realiza un algoritm de traducere multilingual cu aplicare universald'
Expe(ii, cari au urmfit munca lui Guzrnan cu mult interes, sunt
de pdrere ca cercetirile se afltr in fala unei brqe decisive de utilizare
irn scopuri lingvistice a computerului.
inte timp, mai multe conceme mari
Fi-au
anrmlat interesul
pentru aceasti limbd, iar Guzman de Rojas, care a tradus-o algo-.
ritrnic, a constatat: ,,4m
gdsit' de
fapt,
o cale sd invdl computeni
orice gramaticd,
folosind
sintav awara. Este o limbd supe-rbd'
Este itdt de corectd
Si
clard' ca nici o altd limbd cunoscut<i, incdt
esti inclinat sd cr i cd cineva a creat-o dupd un anumit plan"' E
greu de admis cd aceasti.limbi, matematic perfecttr, pe care poporul
iy.u. o mai vorbeQte qi astizi si de a carei perfec{iune. vor. sa
orofite concemele de calculatoare, ar putea proveni de la niSte
oti-itirri. care nu aveau nici mlcar o scriere. Pdni acum c61iva ani,
286
OS, KUHLEN
cerce6torii lingvigti erau convin;i cd limbile sunt o premisa penhu
gindirea conqtienti. Ast5zi, ins5, se crede ctr limbile, chiar cele mai
simple, sunt mai degrabl un rezultat, o urmare a dezvolterii consti-
intei.
Spre deosebire de tehnicile simple sau de folosire a uneltelor,
care pot fi preluate prin transmiterea unei vechi tradifii nepresu-
punand o gandire pronunlattr, pentnr fdudrea unei limbi este nevoie
{e
o fantezie gi de o fo4l creatoare caxe depiqesc capacitilile
obignuite gi sunt de neimaginat f4ri o con$tiin(d diferentiati.
.
URO
in perioada colonizirii zonei lacului Titicaca de cltre triburile
aymara, cu 2.000-3.000 de ani inainte de incagi, ace$tia au putat
lupte cu un trib agezat pe malurile lacului, misterjogii uro, ne-
oamenii. Populalia aymara a invins tribul uro
9i
l-a alungat, iar
aceQtia s-au stabilit pe insulele artificiale din trestie, unde locuiesc
$i
asgzi. Ast zi se cunoaste cA aymara este un trib lbartc vcchi,
care apa4ine popoarelor preistorice ale continentului sudamerican,
dar istoria tribului uro, ascunde inci misterel. Toate popoarele
cunoscute de pe planeta noastrA au in limbajul propriu o denumire
pentru creatorul Univenului, pentu Genezi si pentru ei insisi. De
regultr, ultimul termen este desemnat la toate popoarele prin cuv6n-
tul om. Exceplie face doar popula{ia uro! Acegtia igi spun ne.
oameni. Etnologul Jean Vellar4 carc a trtrit un timp indelungat
printre ultimii dintre ei, a consemnat despre conqtiinta de sine a
tribului de indieni urmdtoarele:
,,Noi, ceilalli locuitori ai lacului,
noi care ne numim cot-sun, noi nu sunlem oameni. Ne alldm aici
dinaintea incasilor, ba chiar inainte ca Ta.td! Cerului, Tiriu, sd
Ji
creal oamenL pe aymora, pe checiuo, pe albi, Am
fost
aici inainte
ca soarele sd inceapd sd lumineze pdmdntul, din perioada cdnd
pdmdnnl era scufundat in semiintuneic, cdnd era luminat doar de
lund
si
stele. Pe vremea aceee, Titicaca era mult mai mqre decAt
qstdzi.
Pdrinlii nostri au trdit incepdnd de atunci pe aceste locui.
Noi nu suntem oameni, Sdngele nostn4 e negta, de aceea nici nu
ingheSdm de
frig.
Nu simlim
figul
noplilor pe lac. Noi nu vorbim
o limbd omeneascd, iar oamenii nu ne tnleleg- Capetele noastre
sunt altfel decdt ceb ele altor indieni. Suntem
foarte
bdtrani, suntem
cei mai vechi".
l. Comelia Petratu
Ei
Bemard Roidinger: MeiaJ? ale unei abe ciritizalii.pietrele
din de$eltul lca, Editura Saeculum I-O., Bucuresti. 1996.
SISTEMUL OCI,'LT DE DOMINARE A LTJMII
Etnologul si arheologul Miroslav Stingl a studiat tribul uro gi
l-a descris astfeL ,,Ace$ti oameni care
Pun
atAtu accent pe
faptul
cd tn realitate nu sunt oameni, aceTti cbt-sun pe care nici
frigul
noplilor andine
$
nici
furtunile
de pe lac nu-i ating, deosebesc
doud epoci in istoria lor. Pima, cAnd nu existau incd oamenii pe
pdmA
$i
cdnd soarele incd nu se afa pe cer, a
fost
perioqda in
core s-au construit pe altiplano vechile oraie, dintre care cel mai
minunat era Tiahuanaco.
In cea de-a doua epocd istoricd, aunci cdnd populalia cot-sun
nu mai exisla pe pdmanL ier tn locul ei apdruserd adevdralii
oamenL populalio uro a
fost
vitregitd de soartd.
$i
tot atunci viala
din orasul de piatrd din Anzi s-a stins.
Foarte interesant este
faptul
cd populalia uro considerd cd de
mult, intr-un trecut
foarte
indePdrtat, au ardtat altkL aveau brale
si
picioare mai lungi
,i
un cap alungit spre spate. Sdngele lor era
Si
el altfel. Semdnau
fiinlelor fabuloase
cu patru degete care pot
Ji
vdzute gravate pe blocurile de piatrd din Tiahuanaco. In decursul
mileniilor, sdngele lor
si
mai apoi capul
li
statura s-4u modiJicat,
aiungirul sd semene cu omenirea noa-ttrd. In interiorul lor insd au
rdmos <ol-wn
Si
de dcecu rut au uilat cum sunt defapt neoamenii".
Ljltitnii unnali ai tribului misterios mai pot fi vtrzu(i gi asebi
liingll cocioabclc lor din papuri totora. Au pielea inchisd la culoare,
nrai inchisll dccAt a cclorlal(i indieni din Anzi qi nu doresc sA se
alilturc lumii mocleme, si iastr din tradiliile lor, din starea lor
c()nlcnrplativtr. Sunt atAt de inrdddcinati in felul lor de via{i con-
tcmplativl, incat munca nu are nici rm sens pentm ei.
DROPA qi HAM
Triburile Dropa
;i
Ham, care ffiiesc in munlii Baian Kara Ulla
din Tibet, dupd cum au remarcat prestigioase reviste
{iin\if\ce
(Lik,
Science and Mechanichs, Science et Vie, Archeologia), datoittr
caracterelor somatice gi genetice cu totul deosebite, nu pot fi
incadrali in nici o rasi umand terestri. Actualele triburi Dropa qi
Ham sunt compuse din aproape 3000 de oameni, a caror statura nu
depAgegte 1,20 m. Sunt hinle slabe, fragile, cu oasele delicate qi
subliri, cu orbitele foarte mari
li
capacitatea cutiei craniene supe-
rioari cu 100 de cmr mediei rasei Homo Sapiens. Analiza sanguind
a relevat ca gmpa lor de sdnge este unica in lume, iar in cursul
examenelor medicale s-a putut constata cd au un puls situat sub
limita normald. Ciudalii omulefi tibetani au fost descoperili in 1935,
287
288 OS. KUHLf N
dar din cauza rtrzboaielor haotice care bintuiau regiunea, prima
expedife arheologicn gi antropologica chineze a fost organizztA abia
i n 1950.
in afard de studiul propriu-zis al membrilor celor doud triburi
(astazi vanatori si pistori), cercetitorii chinezi au a\,rrt gansa unica
de a descoperi o scrie de probe materiale care vin in sprijinul
ipotezei ce aceasti populalie nu are origine terestra. Astfel, h cativa
kilometri de peqterile in care locuiesc astizi cele doui triburi, existi
cateva grote mari, considerate sacre
;i
in care nu a mai intrat nici
un om de sute de genem(ii. Arheologii chinezi au gtsit in aceste
grote, sute de schelete ale unor fiin1e urnanoide, care nu depdgeau
un metni indltime, insa aveau cranii uria;c, cu capacitatea de 2500
cmr. V6rsta lor a fost estimati prin metoda C-14 la circa 12.00o
de ani. Din aceeaqi perioadi dateazl
$i
desenelc care acoperd pcrelii
grotelor, ce redau cu precizie pozilia Soarelui, Lunii qi a citowa
zeci de stele in perioada respectiva, precum gi o frescl reprezentind
o escadrild de mici nave aeriene apropiindu-se in zbor oblic de
munlii teregtri. Surprizz cea mai mare a fost atunci cAnd doi dintre
membrii expedi(iei au dezgropat in grota principaltr un ciudat disc
asemtrnrtor celor de pick-up, dar executat din piartr dur6. Duptr 2
luni de cercetiri intense, au fost descoperite in total 716 discuri
identicc cu primul, splendid executate qi finisate. Analizate la
Beijing, s-a constatat ct acestea erau cu totul altfel decat nitte
simple obiecte din piatri executate in paleolitic. In realitate, era
vorba de veritabile discuri electromagnetice, ce contineau 409lo
cobalt qi 89/o aluminiu, qi care, puse in contact cu o sursa de energie
electrici, innau imediat intr-o vibra(ie puternictr
fi
ritrnica.
in 1965, arheologul chinez Tsum-Um-Nui a inceput si cer-
ceteze cu o atentie deosebita cele 716 discuri de granit glsite in
peqterile din Baian-Kara-Ula, situate in munlii de la vechea granilA
chino-tibetand. Discudle sunt relativ subtiri si, similar omoloagelor
muzicale ale zilelor noastre, au o perforalie centraltr. De la aceaste
gaure pome$te spre margine o zgdrieturi dubli, in forma de spiralt.
Analiza materialului prelevat de pe suprafala ciudatelor obiecte a
indicat existen(a in compozilie, a unei importante cantitAfi de cobalt.
Plf,cile au fost supuse apoi unei testtrri mai complexe. Drept urmare,
pe ecranul unui osciloscop s-au inregistrat vibralii cu rm ritrn
particular, ca
9i
cum discurile ar fi fost incarcate cu o anumiti
sarcind electricd. Cu toate eforturile cercetAtorilor, transpunerea in
imagini sau sunete a ciudatelor oscilatii a equat.
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
in afara de aceasta, pe suprafala discurilor era gravat qi un mare
numdr de semne, in mod evident o scriere. Conform unei pre-
zumtive traduceri:
,,Oamenii
dropa au cobordt din cer cu navele
lor aeriene. De zece ori pdnd Ia rdsdritul soarelui, bdrbolii,
kmeile
si
copiii s--<tu addpostit in peSteri. fnt-un tdniu, ei au inleles pin
semne cd vizitatoii venili din cer aveau inrenlii posnice
{i
oamenii
dropa ou putut sd se apropie".
in timpul aterizirii, vehiculele aeriene au fost avariate, iar noii
venili, nemaiputAndu-le repara, s-au vazut nevoili sI rAmdni de-
finitiv pe Ptrmdnt. Evenimenhrl a provocat mare agitalie printre
autohtoni, iar vizitatorii au trebuit sl facd efofturi substanliale pentm
a calma spiritele qi a se adapta noilor condilii de via{5. Arii au
trecut. Sub impactul triburilor barbare, rasa lor s-a stins treptat, iar
amintirea intAmplfii a trecut in legendele locuitorilor din zond.
Conform cifrelor avansate de cercetiltori, evenimentul s-a petrecut
in urmtr cu 12.000 de ani. Tot ceea ce a r5mas sunt discurile,
desenele trasate pe stAnca peqterilor de la Baian-Kara-Ula, ce
reprezin6 Soarele, Luna qi aqtri necunosculi, legate toate prin linii
punctate
Si
o serie de mormint, alineate in apropierea grotelor.
Scheletele umane, inalte de circa 1,30 m, au o conforma(ie total
diferitA de a oricinri tip cunoscut. ,,Oamenii
mici de staturd, cu
piele galbend, sositi din non", aveau capete enorrne, trupuri plt-
p6nde si erau foane lenli in miqclri, dupd cum precizeazi legendele.
in tradi(ia veche asiaticl, alte legende de acest gen amintesc ci
poponrl chinez a cobor6t pe Terra venind din Lunl, in timp ce o
pane din mongoli au fost dqi in spa(iul cosmic, unde au edificat
constelatia Ursa Mare.
AINOS
Dictionarul Grand Larousse,l98O menlioneazi: ainos - ciudati
popula(ie albl din insulajaponezl Hokkaido. Grupare etnice stranie,
prezentand evidente caracterc somatice europide; inlllimea medie
de 2 metri, prognatismul, pilozitatea gi pigmentatia rasei albe. ln
general, acesta este maximum de informalii care se pot afla din
manuale sau chiar din muhe studii de specialitate asupra acestui
popor pulin numeros (aproximativ 50.0O0 de oameni in 1978), care
a supravie(uit de-a lungul mileniilor in mijlocul Asiei, la 20.000
de km distanli de cele mai apropiate populalii albe.
Pugini qtiu, inse, ce gmpa sanguind a populaliei Ainos este
diferittr de cele obiqnuite, neputind fi inialnict la alte popoare. Ainos
gi-au pnstrat nu numai limba, obiceiurile, cultura gi modul de via1tr,
289
' os. rulLeN
dar
Si
strucfrIra biologica a rasei, fapt inexplicabit daca
linem
cont
q
rmprJurarca ce ei erau plasati intr-{ mnA teritoriali dominati
de popula(ii mongoloide, considerabil mai numeroase.
Nimeni nu a rcusit si afle cAnd qi de unde au venit strAmosii
popllaliei Ainos in Asia. Specialiqtii sunt, ins5, de acord ci eJ
putin probabil
ca dinre miliardele de oameni apartinind
mrpului
rasial mongoloid si aparl
,,in6mplltof. cateva zeci de
-ii",
;;;l
caracterele biologice qi genetice
ale rasei albe.
Legendele lor afirml cA
,jntr-un trecwt
foarte
indepdrtat, i-
teazul
Si
inyelepal zeu Okilatrumi-Kamui
a aterizet in no;dd insulei
y"kk"\ Nava sa metalicit, sclipitaare, ero arginAe ziua
Si
iiii
n hmpul nopSii, producdnd
un zgomot ca de tunet atunci cdnd se
indqa spre cer, El a stat cAeva anotimryi printre oameni, in_
Yl.dndu-i.qgricultura,
meftefuguile, arta
Si
inletepciunea,,,
le_a
dat un cod de legi morale qi sociale, tfi care
,s_a'tniltlat ca nava
sa spre stele, dispdrand
Wntru
totd una,,.
Am prezentat doar cetva din faptele carc pledeazd
Dentru
existenp unui alt adevtrr dec6t cel onciat p.ivind
t
"cutuf
-nost,
istoric.
Si sperAm cA nu va trece mult p6na c6nd invtr1a1ii vor outea
sI integreze intr-un tot unitar elementele izotate, misterioal si
totodaUl incitante, sprB a ne reda tcunrl qi mai ales ,pr" u ,i"
deschide fercstrele clte viitor.
Anexa nr . 1
DESTI NATI I PREZUMTI VE
PTRAMI DELoR
a
o
a
a
o
O
a
a
a
o
o
a
o
a
An exa n r . 2
GEOMETRI A PI RAMI DEI LUI
KHEOPS
Pomind de la cele doua nurnere remarcabile ce sunt cuprinse
il geometria piramidei, Paul loan' a rulit s[ releve in lucrarca sa
dedicaet Piramidei lui Kheops, 25 de proprietnfi geometrice ale
acesteia, pe care le-a grupat in urmitoarele categorii:
l. Pa\tlloat Piramida lui Kheops
$i
secrerele inilialilol ei,Eliina All, Bucurctti,
t 997.
ANEXE
ALE
mormant al faraonilor;
monument dedicat gtiintelor;
adllpost impotiva unei catastrofe de propo4ii (ciocnirea
planetei cu un asteroid; bombardament atomic sau clasic);
templu;
depozit al vechii intelepciuni
Si
qtiinte egiptene;
observator astronomic:
granar;
instalalie pentru provocat ploi artificiale (condensator de
vapori de apt);
lucrare sociala cu rol de mendnere a uniutlii poporului;
pil?t elecaici giganticl;
previziune cifiatA a viitorului lumii;
reprczentarc simbolicl a muntelui pe carc s-au salvat unii
oarneni in tirnpul Potopnlui;
sistem de drenaj al apei;
releu de transmisirmi.
292
SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 293
Caracteristicile corpului uman pot fi exprimate prin:
. propo4iile dintre segmentele esen{iale ale corpului uman
respectll valoarea numirului de aur;
r palma omului descrie aceeagi geometrie piramidall;
. numdrul de aur este
;i
o expresie a instinctului;
Domeniul vegetal:
o pe bazz rcapari{iei fnmzelor pe tulpina multor plante, a fost
constatati o asociere chre intre girul lui .Fibonacci (a clrui
limitil este numdrul de aur) gi orientarea optimd spre lumina
solara.
Anexa n r . 3
EFECTUL DE PI RAMI DA
Denumirea in limba copt?t a piramidei inseamlS omul su
/zrzile- Studii intreprinse intr-o perioadi relativ recenti au eviden(iat
faptul ci structurile de tip piramidal concenteazf, energii de un tip
necrmoscut pentru nivelul gtiintei actuale, iar denumirea genericl
pentru acest tip de fenomane a primit numele de efect de piramidl.
Experimentele practice au aretat ci energiile vehiculate in cazul
acestor fenomene respectd cateva caracteristici principale:
o materialul din care este confeclionati piramida nu prezint?l
decit o importanp secundari;
. nu este necesard rcspectarea proporfiilor Marii Piramide
pentsu obtinerea efectului;
r tetraedrii au un efect similar:
. prezen{a unui capac pntm bazl nu are nici o importanta;
. efechrl este prezent;i la piramidele ce au numai muchii, in
timp ce panourile montate f6ri a forma muchii
fi
colturi nu
produc efect de piramidi;
o cimpul este maxim cdnd una din felele pirarnidei este
orientat?t spre nordul mag4etic gi minim cdnd ughiul fap
de nordul magnetic are 45u;
. efectul de piramidd scade dramatic c6nd planul bazei deviazi
de la orizontaltr" devenind zero c6nd piramida este complet
risturnatil;
o mai multe piramide pot fi aranjate ata incat str amplifice
efectul de piramidd;
os. KUI| .trN
Relalia cu sistemul solar se exprim5 prin:
. toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiphl
de 9, numtrrul principalelor planete
ale sistemului solar;
o distanla dinte P[ment
$i
satelitul stru este descrisi de raDoflrtl
dintre volumul Pem6ntului qi volumul piramidei:
. distanta Prrnant-Soarc este descrisi d"'i"tii-;; piranrirtcr,
o rapoartele consecutive ale timpilor de revolulie ale planetchrr.
in ordinea dep&t5rii de Soare, sunt descrise de reliqii simplc.
in care inbi pltratul numirului de aur:l,6lg.
o diametrele ecuatoriale a
Fpte
planete, fartr
ptrmant
si
phrk).
descriu trirmghiul mare piramidal;
Relafia cu Terra se reflecttr in:
o suprafata planetei este un multiplu al innllimii piramider;
o lungimea medie a arcului meridian de l0 este descrisr.h.
raportul dintre raz ecuiloial, a
ptrm.4ntului
9i
raza sli:rer
inscrisl in piramidd;
o raza Terrei poate fi calculati cu ajutorul volumului stln,r
inscrise in piramidl
;i
numdrul de aur;
o meridianul car tece exact prin centrul piramidei imprrrrc
uscdrul i n douA pe4i egal e (meri di anul
31010' 9i paral ct,r
301:
Proprietilile fzico-chimice ale materiei sunt reflectate in:
o unghiul piramidal
descrie at6t structura molecularl a d1^_i.
fluidul esenlial al vie(ii, c6t
!i
structura spaliali a atomulrri
de carbon:
o numtrrul de aur descrie exact masa molecularf, a aoei:
. punctul-de
fierbere al apei se poate exprima printr_o rclalrc
simpll intse ? qi numirul de aur;
o numd.rul total de elemente chimice naturale ale
ptunantului
se poate calcula impit4ind innlfimea piramidei
la numirul dc
aur;
. masa atomictr a uraniului este descristr exact de mtrrimcil
bazei plFah:lui piramidei;
. temperatura normala a corpului uman gi masa molecularll
medie a aerului, pot fi calculate prin intermediul numerckr
II qi A;
. masa molecular[ a azotului, component majoritar al atmos
ferei, poate fi calculatA precis cu ijutoml n,irnIrrllui ,1" uu.,
294
OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
ianuarie 1880: AtalantQ, ftegati britanice / a plecat din
Bermuda spre Anglia cu 290 de pasageri la bord / displrutil,
probabil, l6ngl Bermuda;
octombrie l9O2: Freya, navtr german[ din lemn, cu trei
catarge / gesi6 la putin timp dupa plecarea din Manzanillo,
Cuba, mult inclinatA, cu catargele pa4ial distruse
fi
cu ancora
atim6.nd / calendarul ctrpitanului artrta data de 04 octombrie;
04 martie l9l8: navf, de transport a marinei SUA, US^9
Cyclops, lungd de 160 de metri qi cu un deplasament de
19.000 tdw / a plecat pe 4 martie din Barbados spre Norfiolk
cu 309 pasageri la bord / uemea era buntr / nu s-au transmis
mesaje radio / nu s-au gdsit rlmqile;
1924: Raiuke Maru, cargou
japonez, a cemt ajutor prin radio
intre insulele Bermuda gi Cuba, apoi a displrut;
1925: SS Cotopaci a dispirut pe ruta dintre Charleston
9i
Havana:
l93l: Snvenger, cargou cu un echipaj de 43 de membri /
ultima oar[ a fost reperat langtr insula Cat, Bermuda;
aprilie 1932: rrlr John and Mary, cu dou[ catarge,
i gistratil la New Yorh a fost gilsitlt plutind in derivi,
abandonatit la 74 km de Bermuda / pinzele erau srAnse qi
corpul navei proasptrt vopsit;
martie 1938: Anglo-Austalian, cargou cu un echipaj de 39
de membri la bord / ultimul mesaj primit de la vest de Azore
comunica: ,,lotul
este in ordine";
februariel940: ial'trtl Gloria Colite din St.Vincent a fo$ gasit
abandonal la 300 km zud de Mobile, Alabama / totul la
bord era in ordine:
22 octombrie 1944: cargoul cubanez Rubicon a fost gtrsit de
Paza de Coasti in Golf Stream, l6ngl coasta Floridei,
abandonat, cu un singur cdine la bord;
ianuarie 1950: SS Sandra, cargou de 350 picioare lungime
/ naviga de la Savanah, Georgia, spre Puerto Cabello,
Venezuela / transporta 300 tone de insecticide / a trecut de
St.Augustine, Florid4 apoi a displrut flri urmi;
septembrie 1955: iahtul Connemaro Iy a fost abandonat la
600 km sud-vest de Bermuda;
02 februarie 1963: Marine Sulphur
Queen,
cargou de 136
metri lungime, a displmt f6ra
g
hnseze vreun mesaj / nu
s-a gtrsit nici o epavl / naviga de la Beaumont, Texas, spre
Norfolk, Virginia, cu echipajul complet / ultima oartr a fost
reperat langi Dry Tortuga;
o fenomenril se manifestit qi in cazul altor corpuri geometrice:
trunchi de piramidn, pirarnide in trepte, trunchi de con, con;
o energia specificl fenomenului se manifesul in tot spatiul
inchis de respectiurl corp, h exterior pinl la o anumita
distanp
$i
pare proiechtA din vdrf gi din cotfri, punctul
corespunzdtor planului sihrat la l/3 din inalgirne nefiind decet
rmul din focare.
Cercetlrile au pus in evidenli un vortex de energie emanat din
apexul piramidei, care creste gi se extinde in inallime. De exemplu,
in cazul unei piramide din carton de numai l0 cm. inalfne, virtejul
respectiv ajunge la aproximativ 2,40 m gi are un diametru de circa
1,80 m. Pentru cazul particular al Piramidei lui Kheops, vortexul
energetic ar atinge, propor{ional, 3288 de metri inaltime
Si ar avea
un diametru de 22166 metri.
o energia implicati in realizarea efectului de piramidi poate fi
transmisi printr-un fir de cupru pdnl la locul folosirii;
o energia iqi poate transfera proprie6tile unei anunite cantitdti
de ap4
o cristalele de cua4 pulseazi diferit, in func1ie de orientarca
fall de punctele cardinale: nord - 4 c/min; vest
-
6 c/min:
sud - 9 c/min; est - 14 c/min;
o in interiorul piramidei s-a pus in evidentA existenta unui
curent asemlnAtor unui vant cosmic ce sufl6, de regultr,
dinspre vest;
. plantele se dezvolti mai repede intr-un con decat intr-o
piramidl
;i
mai rapid in v6rftrl piramidei decat la l/3 de
baz6:
o dacd virflrl piramidei este confectionat dintr-rm cristal de
cua4, efectul se intensificl foarte mult.
Anexa n r . 4
PRI NCI PALELE
NAVE DI SPA-
RUTE SAU ABANDONATE i N
ZONA TRI UNGHI UI , UI
BERMUDELOR
t l84O: Rosalie, nav6 mare, frarrcezA / gtsitA pe ruta Europa-
Havana, in zona Triunghiului, cu pdnzele intinse, inctucdtura
intaccl qi nici o persoane la bord;
OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
o 0l iulie 1963: Sno'Boy, ambarca{iune de pescuit de 20 de
metri lungime, cu un echipaj de 40 de membri, naviga de
la Kingston, Jamaica, spre Northeast Cay, ce se afla I; I lg
kn spre sud / a displrut cu tot echipajul;
o decembrie 1967l. Renovoc, un iaht de curse bun Denhu orice
fel de vreme, cu o lungime de 15 metri. a dispdrut pe cdnd
se apropia de uscat;
o 24 decembrie 1967:. Witchcraft, navi mictr, panicularl /
pasagerul qi proprietarul au disptrrut pe cind nava se afla la
o milS de Miami, l6ngd o geamandurl;
o aprilie 1970: Milton latrides, cargou aflat in dmm spre
Capetown, plecat de la New Orleans;
r martie 1973: Anita, cargou de 20.000 tdw, cu un echipaj
format din 32 de membri, navigind de la Newport News
spre Germania.
Anexa n r . 5
PRI NCI PALELE
DI SPARI TI I DE
AVI OANE i N rNrUNCrt ' rUr,
BERMUDELOR
o 05 decembrie 1945: cinci bombardiere tip TBM Avengers,
apa4inand Marinei Militare, aflate intr-un zbor de airtrena-
ment de Ia baza Fort Lauderdale, Florida / echipajul format
din 14 membri / douf, ore de zbor normal / disDtrruti la
aproximativ 225 mile nord-est de bazl;
o 05 decembrie 1945: un hidmavion
pBM
Mortin. cu un
echipaj format din l3 membri, trimis pentru a veni in ajutorul
TBM-urilor / dupl 20 de rninute legtrtura radio s-a infterupt
si avionul a dispdrut;
o 1947: Superfort, un avion C-54 al armatei SUA. a displmt
la 100 de mile de Bermuda; :
o 29 ianuarie 1948- Ster Tiger, un avion cu patru motoare, de
tip Tudor IV, a pierdut contactul radio la 380 de mile
nord-vest de Bermuda / avea 3l de persoane la bord c6nd
a disparut;
o 28 decembrie 1948: DC-3, un charter particular, a disparut
pe ruta de la San Juan/Puerto Rico spre Miami / 32 de
pasageri, plus echipajul;
o 17 ianuarie 1949 Star Ariel, aeronavd sorl cu Star Tiger,
zbura de la Londra spre Santiago (Chile), via Bermuda
9i
Jamaica / legdtun radio s-a pierdut la 380 de mile
sud-sud-vest de Bermuda, pe ruta spre Kingston;
. martie lg5o: Globemaster, avion american / dispdrut in
apropierea laturii nordice a Triunghiului,
pe cend zbura spre
Idanda;
o 02 februarie 1952 York Transponor' britanic / disparut in
partea de nord a triunghiului, pe cAnd zbura spre Jamaica,
cu 33 de pasageri la bord;
o 30 octombrie 1954: Super Constel/adon al Marinei SUA s-a
,,volatiliz^f
in partea de nord a Triunghiului cu 42 de
pasageri la bord;
o 09 noiembrie 1956: un hidroavion Martin PsM al Marinei
SUA a dispirut cu l0 membri ai echipajului la bord, lAngtr
Bermuda;
o 08 ianuarie 1962: un avion-cistemtr KC-50, aparfindnd
Forplor Aeriene americane a disparut pe ruta Langley Field
- Virginia./Azore;
o 28 august 1963: doui avioane-aistemi noi, de tipul KC-I35'
apa4inand fo4elor.aeriene americane, fiecare din ele cu cite
pitru motoare / plecate de la baza Homestead, Florida, in
misiune secreti de reaprovizionare in zona Atlanticului, au
disparut la 300 de mile sud-vest de Bermuda;
o 05 iunie 1965: un avion C-ll9 Flying Boxcar, cu zsce
oarneni la bord, a disparut la sud-vest de Bahamas;
r 05 aprilie 1956: un bombardier B-52, transformat in cargou
civil, a disptrrut in sud-vestul zonei Triunghiului cu trei
oameni la bord;
o ll ianuarie 1967: tm avion chas YC-122, transformat in
cargou, cu patru oameni la bord
-
pierdut in zona Colf
Stream-ului, intre Palm Beach
Ei
Grand Bahama;
o 22 septembrie 1963: un avion C-132 CarSomaster s-a
,,evapomf
in drum spre Azore.
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 301
Cupr i ns
r nnr l l i
. . . . . . . .
5
I. STIUCTURA
UNIVERSULUT
. . . . . . . . . . . . l0
a) PRINCPIUL
ANTROPIC
r . cr v[ r zATr r
cELEsr E
. . . . . : : : : 16
2. SEMNALEMI STERI OASE
. . . . . . . . . . . . . r A
3. LUNA
4. *LANETA
MARTE
' . . - 21
s. sArELrTrr
r'onos
;,;;il;' : : : : : :
'.
.. .. ..;2
o. .lsroncirour,
tono
z. rronra
nnl,c,iiviiiiri
$r'irbrriirin u*r_.
.2t
VERSULUI
. . . .
ul cnomoipJi-si,ntrllii
rirliirbinrs'roi;i
: :3
*oTq:T_1ll_t1Trar,n
..
. . . . . . . .36
r . EX. ERI MENTUL, , ' HI LADEL' HI A.
. . . . . ' . ' . ' . i ,
2. TRTUNGHTULBERMUDEL' R
. . . . . .
- . ' . . . ' . . . i ,
.
MARTURT
ALE supRAVrETUrroRrLo*-
'.
.. .. ..it
. _3:ZONE
COM'LEMENTARE
.
'.
. . , . . , . : : : : ;;
")c-ry11?lTrrHrpERspArrAl,p
. . . . . : : : : : :;s
r . Mr r uLsHAMBHALEr
. . . . : : ' . ' . . . . . A
cARAcrERrsrrcrcENERALE
. . . . : . : :. : :;
2. MAHATMA9I
. . . . . . . . 73
l.pnornsonur,.
. . .
4. AN. NTMUL
. : : : :
'
""". . . 74
Ir. srsrEMUL
ocur,r
"" "bnn,*"""
; r;;r;'l:
a) PIRAMTDA
oCULTA
.
uisnrsotdRr-oiuiin''
' ' " ' ' ' ' '7e
.
TRIUNGHIUL
" " " ' 81
.prRAMrDAroseiricur'
: : : : : : : : : : : :ll
.
STEAUA/
SOARELE
. . . . : : : : : ; ;
.coM'LEMENTARTTATEA
. . . . . . . . : : .;;
.
SARPELE / BALAURUL / DRACONUL . . . . . U
. 2vasncl . . . . 84
.
ECHERUL qI COMPASUL . . . .
' . 87
.
ARCA ql Mr sr Rr A . . . . . . . .
' . 87
.
goRTUL . . . . . . . . . 87
.
CunOunrul qt coDUL cuLoRrLoR . . . . .87
c) PROFEI I I . . . . : . . . . . . 89
o
FENOMENUL O. Z. N. . . . . . . . . . . 92
TEHNOLOGI A OZN . . . . . . 93
.
Mi j l oace d pr opul si e . . . . . . . .
- 97
.
Cazul wi l hl m Rei ch
' .
. . . - - . . 97
e) MI TUL OZN . . . . . . . - . - 99
D
CONFI GURATI A REALA A TERREI . . . . . . . 102
r nomn
pAMAl t r uLUl
cor - . . . . . . l ( x
.
ARGUMENTE qTIrNTrrcE ...
'
106
.
DESCOPERIRI GEOGRAFICE ... 110
. l r Ant unr r
r NcoMoDE . . . . . . 113
.
FLUVI SUBTERANE . . . . . . . , 116
.
LACUL ALCHI CHI CA
' . . . . . . l l 7
I I I . I STORI ASECRETAAOMENI RI I
. . . . . . . I 2I
a) TEORIA EVoLUTIEI LINIARE' ALEATORII,
A OMENIRII
.
SCENARIUL VERSIUNII OFICIALE
.
TEORTA EVOLUTTEI CTCLTCE, LEGTCE A
OMENIRIT
. t NrTrEREi NpRororsroRrE. . . . . . . . .
b) FENOMENECATASTROFICE . . . .
.
MITUL POTOPULUI
MODELAL TEORETIC
.
ASTEROIZI
.
LUCEAFARUL
.
NEMESIS
.
ERUPTII VULCANICE
.
ACTIVITATEA TATFUNURILOR
.
INT'ERSAREA CAMPULUI MAGNETIC AL
PAMANTULUI
c) ALTERNATTVE PENTRU SUPRAVIETUIRE . .
d) MARTURII ISTORICE DISIDENTE
I. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULUI . , . . .
.
AMPRENTE IMEMORIALE
.
FOSILE ENIGMATICE
t22
r22
130
139
144
144
147
149
150
t52
155
158
158
160
166
166
167
169
302
OS. KUHLEN
SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 303
.
SI HOTE- ALI N
. . . . .
- - . ALr EzoNE
. . . . : : : : : : : : : ' . : : . . . . i n
3. DESCOPERI RI
MI STERI OASE
. . . . i ; ;
.
BTBLToTECA
LrTHtcA DrN DE;ERTUL
rC^'. i;;
.
,,PISTELE' DIN VALLE DE PAdPA
N,IZC;; : i;;
.
GEOGLIFUL
DIN PARACAS
. . . . : . . . . : iSi
. I I I I LE- DETUNELURTSr GALER| r
. . . : . i s;
.
RE-TEAUA
SUBTERANA
irx rrnu-gi
ecul_
^-
DOR
.
nrge* or n_rr.rni.;d
$r'";il"n's-
-
'
l8s
.
pE
TERRA . . . . .
j
. . . . . .
t a)
4. ARHTTECTURI
MEGALI TI CE
. . . . I 9O
.
TI AHUANACO
. . . . . r 9O
. NANM{) oL. . . . . .
- .
sAcsAyHUAMAN
. . .
"""192
.
.TRAMIDELE
iN LUME
" ' " '
193
EFEcruL DE
prRAMrD, {' . ' . :
: : : : : : ' . . ' . i 72
_ _-
sr MBoLr sT. I c. l
. , , . . 2O7
s.crlll,l?llllMEcAl,rrrcE
. . . . . . 208
.
TEOTI HUACAI I
. . . . 2I 0
. MACTI U_P| CCHU
. . . .
. . . . zt l
.
S- ETE CI Dd) Es
. . . . . . 213
.ffllllE|,EBrMrNrsi
At\rDRos
. . . . . . .'. ;i4
. f l 1ul , l PAqr r r , ur .
. . . . . . . .
2r 7
. TERASA
DTNBAALBEcK
. . . . . . . : ' , ' . ' . ; i ;
.
ALETLE DE MEGALTTI
DE LA cARNAc
.
,. '.
;;0
.
SFERELE DE
pr ATR. i
, . . . . . .
zzl
_ _: 1! -I ESI TURTMEGALTTTCE
. . . , . . . ' . . t ; ;
6. TEHNOLOGI I
ANCESTRALE
. . . . . 224
.!:fT_nE$rDrspozrrrvEopncE.
. . . . . rt;
. gI *) l yLDEcRr sr AL
. . . . . .
228
.
L. {\ , I PI LE
ETERNE
. . . . . . . .
230
.
TEHNI cA
r . i r nnr r r , . , c, REcE . . . . . . . . .
i l i
.
TEHNTcA
l NMUr ERr r pr t TRET
. . , . . . . . i {l
.
ELEcrRrcrrATu
in lxrrcunarr
.... ijl
.
ENERGIA
NUcLEARA
lx ,clrlcHrrA,rn
. . i3i
LEGENDE
. . . . . , , 237
FAPTE
EToRI CE
. . . 23g
DoyEzI
MAT. ERI AL,
. . .
. . . 24O
FoRTURI LE
VI TRI FI CATE
. . . . .
z4I
2. CU. LTURA
MASMA
. . . I 7O
.
PLATOUL
MARCAHUASI
. . . . . I 7I
.
RACHETE ANTI CE . . . . . . . . 247
.
APARATE DE ZBOR . . . . . . . . 244
.
HARTA LUI PI RI RI , I S , . . . . . 250
.
ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA . . .. . . .253
e) cr vLr ZAf I I DI SPARUTE . . . . . . . 255
cr vr l l zATr A MAYA . . . . . . . 260
cr vnzl f t a EGI PTEAN, 4 . . . . 265
ATt Al r r DA . . . 268
.
CoNFIGURATTA ADANCURTLOR MARTNE 273
.
Dr sr Rr BUTr A FLOREI
EI
FAUNET . . . . . 275
.
SI MTLTTUDI NI DE LI MBAJ . . . . 277
ASEMANART DE TTPURI ETNoLocIcE . . . z1a
.
SIMILITUDINI iN CNN,OTIIq RITUALURI
$I
ARI|rrEcruRi
.
MARTURI I LE VECHI LOR SCRI I TORI . . . . 280
PACTFICA
" "
282
HypERBoREA . . . . . . . . 283
POPULATII MISTERTOASE . . . . . . .2tA
.
AvMARA . . . . . . . . 285
.
URo. , . . 286
. DROPAt i HAM. . . . . Za1
. Ar NoS
. . . . . . . . . 289
ANEXE
Anexa nr . l . . . , . . 291
DESTINATII PREZUMTryE ALE PIRAMIDELOR
Anexa nr . 2 . . . . . . 291
GEOMETRIA PIR.{MIDEI LIJ'I KIIEOPS
Anexa nr 3 . . . . . , 293
EFECTUL DE PIRAMIDA
Anexa nr.4 294
296
PRINCIPALELE NA\'E DISPARUTE SAU
ABANDONATE iN ZONA TRJUNGHIULUI
BERMUDELOR
Anexa nr,5
PRTNCTPALELE DISPARTTII DE AVIOANE i N
TRIUNGHIUL BERMUDELOR
BI BLI OGRAFI R . . 298