Sunteți pe pagina 1din 1

!

"#$%& ()*+ ,
-.!&/$"#%%
n Prefata la Bucurestiul lui Mircea
Eliade (Editura ,Humanitas", 2013), Sorin
Alexandrescu vede n geografia literar,
aceast new kid on the block-ul criticii
moderne, un contrabalans la suprasatu-
ratia produs de analiza narativ. ar
autoarea, Andreea Rsuceanu, traseaz
liniile conceptuale, baza stiintific a studiu-
lui su, sitund geografia literar n spatiul
conex al geocriticii, geopoeticii, geosimbo-
licii: ,studiul literaturii n spatiu si al spatiu-
lui n literatur" (Franco Moretti),
,nscrierea literaturii n spatiu si
reprezentarea locurilor n textele literare"
(Michel Collot) sau reprezentarea unui loc
ntr-un text, cea mai evident legatur din-
tre geografie si literatur (Christine Baron).
Pe meleagurile noastre, Cornel Ungureanu
confer geografiei literare un sens n
descendenta ibrilean a specificului
national, fiecare zon istoric reflectnd
inconstient n scris, anumite teme, obsesii,
vzute n noul trend al globalizrii.
Din cercetrile de geopoetic ale lui
Kenneth White si Moretti deriv ideea unor
corespondente ntre spatiul geografic,
spatiul narativ si reprezentarea lor vizual
prin hrtile literare. Simbioza dintre
geografia obiectiv si geografia literar,
dintre spatiul geografic, spatiul mental si
spatiul literar sau subiectivarea obiectivului
este vizibil n cultivarea anumitor genuri si
specii literare, n teme si simboluri. Putem
vorbi de o relatie ntre morfologia spatiului
si morfologia culturii, in extenso a literaturii,
geografia obiectiv influentnd mentalul,
psihologia, cultura, stilul si genurile literare,
cultivarea lor preponderent n anumite arii
geografice. Autoarea aplic la creatia lui
Mircea Eliade ideea lui Marc Brosseau de
oras-text, si cea a lui Westphal de oras-
carte, unde bulevardele sunt rndurile
crtii, iar intersectiile citadine sunt nodurile
narative.
De ce Bucurestiul lui Eliade?
Argumentele constau n oferirea unei
imagini complete a orasului ntr-o dubl
dimensiune: Bucurestiul modern, ,epilep-
tic", angoasa(n)t din romanele generatio-
niste: ntoarcerea din Rai, Huliganii, Viata
nou (Stefania) si Bucurestiul patriarhal al
mahalalelor, al semnelor cluzitoare, al
misterelor din proza fantastic: Sarpele,
Domnisoara Christina, Pe strada
Mntuleasa, n curte la Dionis...
Personajele romanelor criterioniste trans-
form geografia urban ntr-o geografie
spiritual, interioar, iar personajele
nuvelelor fantastice vorbesc de o geografie
mitic a locurilor.
!"# %&'( "# %&'()
Cuvintele lui Petru Anicet din Huliganii
pot constitui un motto al romanelor gene-
rationiste situate sub ideologia faptei si a
comportismului, trilogie axat de Andreea
Rsuceanu ca, de altfel, ntreaga cer-
cetare, pe scindarea Bucurestiului ntre
modern si patriarhal. Alti poli ai trilogiei
sunt instituiti de Calea Victoriei, axa pe
care se deplaseaz Anicetii, semnalnd
totodat si un ,parcurs prin memoria per-
sonajului: ntreaga filosofie a acestuia, vizi-
unea sa despre viat si frmntrile care
dau glas vriei sufletesti a unei ntregi ge-
neratii"; peregrinarea lui Pavel Anicet pe
acest traseu reveleaz scindarea ntre
Una, tipul rational, minervic de femeie ce
locuieste n centru, simbol al reusitei
sociale, si Ghighi, un tip de femeie pasio-
nal, banal, comun, dup Eugen Simion, ce
locuieste la periferie, simbol al mizeriei si
anonimatului social. n subsidiar, plasarea
geografic a femeilor reflect valoarea lor
pentru Aniceti. Autoarea compar Calea
Victoriei cu Sena romanelor balzaciene,
unde fetele bogate locuiau de o parte a
Senei iar bietii, aspiranti nu doar la iubire,
ci mai ales la un statut social nalt, de
cealalt parte, organizarea geografic
antitetic a orasului reflectnd structura
social. ubirea pentru Una si Ghighi pola-
rizeaz romanul n jurul a dou tipuri de
iubire: eros si agape, ntre intoxicare,
obsesie si pasiunea plenar, dragostea
crestineas, ntre dezechilibru interior si
unirea cu divinitatea.
Flanarea dezvluie prin rememorare si
monolog structura intim a personajului,
iar evadarea spre zona Salcmilor, cu
functia dilematic de a mri voluptatea sau
de autopedepsire, l situeaz ntre virilitate
si ascez, idei forte n eseistica lui Eliade,
alctuind din peregrinare un ,statement al
personajului", o marc nregistrat Pavel
Anicet. Monologul acestuia ,despre lipsa
de actiune, despre inertia spiritual,
despre lipsa oricrui impuls activ, viril,
atribut al omului nou" nsotit de sunetul
isterizant al sirenei de la Atelierele Grivita,
nruie dintre idei si vise, ntruct i
aminteste de teroarea bombardamentelor
din rzboi. Functia angoasant a sirenei
din ntoarcerea din Rai, i revine n
Huliganii ninsorii, zpezii, tratat tot bipo-
lar. Astfel, ea detine o functie de regene-
rare spiritual a personajelor, dar si psi-
hopomp, anuntnd moartea doamnei
Anicet. Ninsoarea simbolizeaz n subtext
eliberare, ratiune, oras alb, apolinic, Petru
si Alexandru simt c renasc n iarn, pen-
tru Mitic Gheorghiu ninsoarea nseamn
sperant iar la nivel social-eliminarea
oricror granite. Cum Calea Victoriei
delimiteaz social, ninsoarea, element na-
tural efaseaz contururile, iarna fiind prile-
jul de eliminare a granitelor, a tabuurilor.
Ninsoarea are acelasi rol ca si ploaia de
toamn, de stergere a contururilor
orasului.
Serata dat de Felicia Baly e cadrul
unde cavalerul Alexandru Plesa si demon-
streaz ideile legate de eroism si actiune,
pentru rina Plesa sau Felicia e scena unor
dezamgiri amoroase ,ambele nselate
reactioneaz diferit, prima autoflagelndu-
se printr-un exercitiu al umilintei, a doua
refugiindu-se ntr-o resemnare suveran,
cznd apoi prad dezndejdii". Furtuna si
ploaia au roluri diferite pentru personaje, n
functie de starea psihologic, structura
interioar, complexele sociale: dac lui
Petru Anicet furtuna i provoac nelinisti
metafizice, perceptia lui Dragu e a unei frici
instinctive de mizerie si consecintele ei.
Andreea Rsuceanu, consider c pentru
Felicia Baly sosirea toamnei si a ploilor e
un prilej de ,voluptate" senzorial,
autoarea intuind aici senzualitatea autenti-
cismului si trirismului, si apartenenta la
high-class: ,pentru bogata mostenitoare
care si petrece verile n talia ostilitatea
toamnei bucurestene e prilej pentru un joc
al contrastelor, ce implic doza de
masochism aferent unei femei tinere
aflate n cutarea unei experiente
emotionale decisive." Aici e interpretabil.
Preferinta pentru toamn, ploaie, furtun si
retragerea n interior nu fac din Felicia o
femeie masochist n cutare de aventuri
furtunoase la serate, ci un personaj perfect
integrat spiritului existentialist interbelic.
nssi retragerea si resemnarea ei suve-
ran, chiar cznd prad dezndejdii,
reflect apartenenta la spiritul masculin,
activ al Huliganilor; acea ,voluptate" pro-
dus de ploaie tine de o anumit spirituali-
tate, de o anume structur psihic si mai
putin de senzualitate, erotism. nterpre-
tarea comportist, psihanalitic a Feliciei
Baly nu se ncadreaz hrtii interioare,
spirituale a Huliganilor.
*+,-# ., '/0 1 023&,+4
+,/5 356%5-
Roman scris n lagrul de la Miercurea
Ciuc cu Nae onescu tovars de celul,
toamna, pe ploaia care ,anunta sfrsitul
unui an, al unui ciclu, poate al unei vieti",
Bucurestiul din Nunt n cer ofer imagi-
nea unui oras spart, oglinda unui suflet n
bucti, dez-organizarea orasului parcurs
de Mavrodin coinciznd la nivel interior
degringoladei sufletesti, haosului intern.
Strzile sunt situate la nivel conceptual tot
antitetic ,bulevardele cu modernitatea lor
tin de rational si obiectiv. Strdutele
nvlmsite, periferice tin de marginile
constiintei." De altfel, plimbarea pe bule-
vard are rol terapeutic de a revitaliza
gndirea, de a combate blocajul mental, de
redobndire a lucidittii, pe cnd rtcirea
pe strdutele anonime, patriarhale are un
rol catabasic, de afundare n propria fiint,
de (auto)tinuire. Din perspectiva geogra-
fiei literare, Bucurestiul din Nunt n cer ,e
un oras eclectic, cu bulevarde moderniste,
tramvaie, cldiri cubiste, dar si cu strdute
lturalnice, vechi cartiere, cldiri n stil La
Belle poque, mahalale aproape rurale",
un mix de modern si patriarhal, organi-
zarea spatial antitetic reflectnd, cre-
dem, relatia dintre leana si Mavrodin,
amndoi rmnnd n cadrul cuplului
entitti distincte, separate, avortul lenei
constituind dovada fizic a incompatibi-
littii spirituale.
Conceptul antitetic al lucrrii si al
romanului este subliniat de prezenta per-
sonajelor masculine: Mavrodin, scriitorul
hiperlucid si Barbu Hasnas donjuanul cinic,
sau de opozitia caracterelor feminine
Clody si Lena, drama ei fiind a unei
,inadecvri sufletesti, spirituale la lumea n
care trieste, ca si cea a unei sensibilitti
excesive, care o face captiv unor legturi
sufletesti nepotrivite, apropiindu-se astfel
de prototipul eroinei rusoaice Anna
Karenina", critica subliniind nc de la
aparitie mireasma de roman rusesc a
Nuntii n cer, prin importanta considerabil
acordat psihologiei, esentei feminine.
Prezent hieratic, misterioas, stranie,
imagine a initiatei, femeia fr rdcini,
anistoric, evaziv, fuyant, esenta ei
scpnd unei minti lucide, leana e mai
mult un ,arhetip feminin, dect o prezent
concret." Cred c cel mai bine a intuit-o
Paul Cernat ce considera c ,leana e per-
ceput ca strin pentru c ilustrnd o
mentalitate veche, are un alt mod de a
ntelege iubirea dect cel al partenerilor
si." Diferentele dintre ea si parteneri con-
stau n principal n modul diferit de a se
raporta la taina iubirii, ilustrnd astfel
antiteza arhaic-modern stabilit la nivelui
orasului.
785/'-/4/ 9 :0&;
</ 4+3/ ., :02=&
%&,-&6-5'#
Centru al unei geografii spirituale si inte-
rioare, al unei mitologii inepuizabile, spati-
ul inimii, Mntuleasa este adevratul
Bucuresti al lui Eliade. n capitolele ce
abordeaz proza fantastic, geografia inte-
rioar coboar ntr-o geografie mitic, ide-
alizat, lucruri evidentiate n analiza
nuvelelor Pe strada Mntuleasa, n curte la
Dionis, Uniforme de general, Incognito la
Buchenwald. Obiectele care se reflect,
mediatoare, discriminatoare, obiectele
prag de lume, cum le-as denumi, sau
tehneme ,topos tripartit ce reuneste trei
tipuri de spatiu (interior, exterior, intermedi-
ar)": fereastra, oglinda, tabloul, fotografia,
ochii, sunt tratate dintr-o perspectiv nou
a literaturii fantastice ce apartine lui
Nathalie Prince.
n ciuda impresiei de scriere gotic
lsat de Domnisoara Christina prin
atmosfera morbid, dark, stranie, grotesc,
lugubr, angoasant, autoarea con-
cluzioneaz n urma analizei semelor
luminii si ntunericului si a comparatiei cu
sinistrul romantic din Aurelia lui Nerval sau
din Vera simbolistului Villiers de L`sle
Adam, c ,lumea din Domnisoara Christina
nu e una captiv ntunericului sau noptii
ameninttoare." Structura antitetic a
cercetrii continu cu dualitatea perso-
najelor masculine: Egor (lunar, confuz) -
Nazarie (solar, pozitiv). Scindarea perma-
nent, schizoidia ce contamineaz perso-
najele e tradus si la nivelul semanticii
luminii, stabilindu-se o fin relatie ntre
starea psihic si calitatea luminii, ntre
influenta peisajului asupra intimului.
n William Faulkner si misterele tinutului
Yoknapatawpha, Mircea Mihies pornea
de la premisa c acest ciclu a contribuit la
construirea unei autobiografii indirecte a
autorului. Tot indirect, Andreea Rsuceanu
si propune, pe lng retrezirea interesului
pentru geografia Bucurestiului interbelic, si
intuirea geografiei spirituale, intime a lui
Eliade, n urma analizrii romanelor gene-
rationiste si a toposurilor din creatiile fan-
tastice. Cercetare POSDRU realizat la
Sorbona cu sprijinul unor nume mari din
geografia literar european: Michel
Collot, Barbara Piatti, conceput bipolar
(modern vs arhaic, intim vs extim, rational
vs irational, eros vs agape, apolinic vs
dionisiac, lunar vs solar), Bucurestiul lui
Mircea Eliade este o lucrare ce va avea
multi descendenti ideatici, unii mimetici,
altii originali, ncadrndu-se n acelasi timp
geografiei spirituale ale studiilor lui
Constantin Clin, Mircea Mihies sau
Corin Braga.
0"$"1" 23452
!"#$%&"'(' *$+(,,'
&% -.,/0(12 21% 32%'+,
! #$%&'( )*+,'+ ! #$%&'( )*+,'+