1

1


CAB-Sectia CAF
Dosar 6312/2/2012

Catre
Curtea de Apel Bucuresti
Sectia Contencios Administrativ si Fiscal
Domnului Presedinte

Subsemnatul, reclamant-recurent CIOCA DUMITRU, cu domiciliul in domiciliul (...)

Reclamantul-recurent avand domiciliul procesual ales, la sediul Sindicatului Politistilor din
Romania "Diamantul" (SPR DIAMANTUL) din Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu nr.17 A, sector
4,

Prin prezenta, in termen legal de 5 zile de la comunicare, in baza art.6 din CEDO, art.21 din
Constitutie si in baza art.304 pct.7-9, 304 indice 1 si art.312 din vechiul Cod de Procedura
Civila, formulez:

RECURS
impotriva sentintei civile nr. 297 din 31.01.2014,
data la rejudecarea dosarului 6312/2/2012

pronuntata in dosarul 6312/2/2012, ce s-a judecat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-Sectia
Contencios Administrativ si Fiscal, in contradictoriu cu paratii:

Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov ( cu sediul in Bucuresti, strada Fabrica de
Glucoza nr.5-7 sector 2)
Ministerul Administratiei si Internelor (actual Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul in
Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1A, sector 1).

Motivele pentru care consider, sentinta 297/2014, netemeinica si nelegala, sunt
urmatoarele:


Motivul nr. 1) Reclamantului i s-a incalcat dreptul de a fi judecata cauza sa, de catre un
"tribunal impartial", drept protejat de art. 6 din CEDO. Argumentele cu care sustinem aceasta
incalcare sunt urmatoarele:
2

2

Prin Decizia 6992 din 31 octombrie 2013, ICCJ a casat recursul reclamantului Cioca Dumitru
impotriva sentintei 6829 din 29 noiembrie 2012, data in prima instanta de catre judecatorul
Visan Doina. La rejudecarea cauzei, de catre Sectia CAF din cadrul CAB, aceasta s-a solutionat
de catre acelasi complet de judecata, compus din presedinte judecator Visan Doina si grefier
Badea Cristina.
Din punctul de vedere al reclamantului, judecatorul Visan Doina a rejudecat cauza, fiind lipsita
de impartialitate, cu consecinta ca i s-a incalcat reclamantului, dreptul la un proces echitabil,
protejat de art.6 din CEDO, in sensul ca acesta nu a beneficiat, cu ocazia rejudecarii cauzei
mele, de un tribunal imparial" n sensul articolului 6 paragraful 1, conform cruia Orice
persoan are dreptul la judecarea n mod echitabil, (...) de ctre o instan imparial (...)
Motivele concrete care denota lipsa de impartialitate a judecatorului Doina Visan, in cursul
rejudecarii si solutionarii cauzei 6312/2/2012, sunt urmatoarele:
Dovada nr. 1 de lipsa de impartialitate a judecatorului Doina Visan
Atat in procesul initial, cat si la rejudecarea procesului, judecatorul Doina Visan a ignorat
nejustificat, cererea reclamantului de a se judeca exceptia de nelegalitate a Ordinului
400/2004 in contradictoriu cu autoritatea publica unipersonala emitenta a ordinului,
"Ministrul Afacerilor Interne", procedand judecatorul, la cercetarea exceptiei, in contradictoriu
cu o persoana fara calitate procesuala, Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul avea si are
competente limitate prin lege, la elaborarea proiectelor de acte normative, dar nu si in ceea
ce priveste emiterea acestora.
Suplimentar, va invederam ca, in recursul sau ce s-a solutionat prin Decizia Sectiei CAF din
ICCJ nr. 6992 din 31 octombrie 2013, reclamantul - recurent a mentionat explicit, ca motiv de
nelegalitate ( nr.5 ) a sentintei initiale, si viciul privind necitarea ministrului MAI ca autoritate
publica unipersonala care a emis ordinul 400/2004. Iar in decizia 6992, instanta de recurs,
Sectia CAF din ICCJ, observand prevederile art. 315 Vechiul CPC, a dispus ca instanta de
rejudecare, citam: " sa analizeze si celelalte critici formulate in cauza, de catre recurent".
La rejudecare insa, judecatorul Doina Visan a procedat din nou, la judecarea exceptiei de
nelegalitate a OMAI 400/2004 in contradictoriu cu institutia publica Ministerul Afacerilor
Interne ( persoana fara calitate procesuala pasiva in raport cu obiectul actiunii), ignorand:
cererea reclamantului;
realitatea faptica si juridica care impunea citarea emitentului ordinului, autoritatea
publica ministrul MAI;
dispozitiile instantei de recurs, de a se analiza la rejudecare, si criticile concrete pe care
reclamantul si-a intemeiat recursul sau.
3

3


Dovada nr. 2 de lipsa de impartialitate a judecatorului Doina Visan
Judecatorul Doina Visan a omis, cu vadita rea credinta, atat in procesul initial cat si la
rejudecare, sa cerceteze si solutioneze exceptia inexistentei Ordinului Ministrului Afacerilor
Interne 400/2014, desi in sentinta recurata s-a consemnat ca aceasta exceptie a fost ridicata
de catre reclamantul recurent, impunandu-se deci solutionarea acesteia cu prioritate, inaintea
exceptiei de nelegalitate a Ordinului 400/2004.
Dovada nr. 3 de lipsa de impartialitate
La fel ca in procesul initial , si la rejudecare, judecatorul Doina Visan, a respins, cu vadita rea
credinta, exceptia de inexistenta a HCSM 189/2004 si exceptia inexistentei Instructiunilor
Ministrului MAI nr.1111/2005, ambele nepublicate, facand, judecatorul Visan, o confuzie
intentionata intre "exceptia de inexistenta" a unui act juridic si "exceptia de nelegalitate" a unui
act juridic.
"Inexistenta" respectiv "nelegalitatea" actului juridic sunt concepte fundamental diferite care
nu pot fi confundate, cu buna credinta, nici macar de un student in primul an de drept. Per a
contrario, rezulta ca judecatorul de nivel de curte de apel Doina Visan, un jurist experimentat,
a facut aceasta confuziune nescuzabila intre doua cauze distincte de ineficienta juridica ale
Ordinului 400/2004, cu intentie, cu vadita rea credinta, doar pentru a putea folosi fraudulos,
conditia de admisibilitate a exceptiei de nelegalitate, pentru respingerea celor 2 exceptii de
inexistenta a unor acte normative.
Mai mult, trebuie retinut, in conturarea lipsei de impartialitate a judecatorului Doina Visan, si
modul abuziv in care acest judecator a depasit limitele procesului, pentru a respinge cele 2
exceptii de inexistenta intrucat, desi "fondul cauzei" era reprezentat de solutionarea unei
exceptii de nelegalitate a Ordinului 400/2004 si exceptia inexistentei HCSM 189/2004 avea
legatura chiar cu calitatea de " instanta" a Sectiei CAF din cadrul CAB, judecatorul Doina Visan
a respins cererile incidentale ale reclamantului de judecare a exceptiei de inexistenta a HCSM
189/2004 si de judecare a exceptiei de inexistentei a Instructiunilor Ministrului MAI
nr.1111/2005, sub pretextul ca nu ar avea legatura cu dispozitia de sanctionare disciplinara "
care nu s-a intemeiat pe prevederile HCSM nr.189/2004 si Instructiunile MAI 1111/2005" (fila 5
para.6 in sentinta 297 din 31.01.2014).

Motivul nr.2 de nulitate al sentintei recurate
4

4

Judecata s-a fcut cu nclcarea art.13 din Legea nr.554/2004, care dispune imperativ c se
citeaz autoritatea al crei act este atacat, ori aceast autoritate este Ministrul Afacerilor
Interne, in calitate de autoritate publica unipersonala, si nu Ministerul Afacerilor Interne. Fata
de aceasta imprejurare, consideram ca este motivul de casare cu trimitere prevzut de art.304
pct.9 din vechiul Cod procedur civil raportat la art.312 alin.5 din acelai cod.

Motivul nr. 3 de nulitate a sentintei recurate
Intrucat judecatorul cauzei a refuzat sa judece, respingand ca inadmisibila, exceptia inexistentei
HCSM 189/2004, act administrativ nepublicat prin care s-a infiintat Sectia de Contencios
Administrativ si Fiscal din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, i s-a incalcat reclamantului, dreptul la
un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, in componenta sa privind dreptul de acces la "
o instanta instituita de lege" .
Ca urmare a refuzului Sectiei CAF din cadrul CAB, reprezentata de judecator Visan Doina, de a
judeca in fond, exceptia inexistentei HCSM 189/2004, a ramas nelamurit daca procesul
reclamantului s-a judecat si s-a solutionat, prin sentinta 297 din 31.01.2014, de catre "o
instanta instituita de lege", ceea ce nu este acceptabil intr-un stat de drept, in care actul de
justitie este realizat de o instanta de judecata. si nu asigura nici respectarea principiului
securitatii raporturilor juridice.
Motivul nr. 4 de nulitate a sentintei recurate
Judecatorul Doina Visan a incalcat dreptul reclamantului-recurent Cioca Dumitru la un
proces echitabil, protejat de art.6 din CEDO, in componentele privind dreptul la aparare si
principiul contradictorialitatii, deoarece judecatorul respectiv a ignorat sa solutioneze cererea
incidentala a reclamantului de judecare si solutionare a exceptiei inexistentei juridice a
Ordinului 400/2004.
Judecarea acestei exceptii avea o importanta cruciala pentru evolutia ulterioara a
procesului intrucat, in eventualitatea constatarii inexistentei Ordinului 400/2004, exceptia de
nelegalitate a Ordinului 400/2004 ar fi fost fara obiect, fiind inadmisibila o cerere prin care se
urmareste constatarea nelegalitatii/nulitatii unui act juridic care nu exista.
Motivul nr. 5 de nulitate a sentintei
Instanta a respins arbitrar, fara temei in fapt si in drept, ca fiind inadmisibile, exceptia
de inexistenta a HCSM 189/2004 si exceptia inexistentei Instructiunilor Ministrului MAI
nr.1111/2005, ignorand circumstantele circumstantele de fapt si de drept, concrete, care au
provocat ridicarea, in cauza, de catre reclamant, a celor 2 exceptii de inexistenta.
5

5

Astfel, prin Exceptia inexistentei HCSM 189/2004, act juridic prin care s-a infiintat sectia
CAF din cadrul CAB, reclamantul a urmarit sa puna la indoiala chiar calitatea de " instanta" a
Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, investita cu
judecarea cauzei reclamantului. Deci nu se putea pretinde ca modul de solutionare a exceptiei
nu ar fi influentat, decisiv, solutionarea fondului cauzei reclamantului. Pentru respectarea
dreptului reclamantului de acces la justitie si la un proces echitabil si pentru a pastra increderea
reclamantului, in justitia romana, era imperativ ca instanta de judecata sa solutioneze aceasta
exceptie care tintea un aspect critic al actului de justitie.
Pe de alta parte, Exceptia inexistentei Instructiunilor MAI 1111/2005 (nepublicate)
avea o legatura indiscutabila cu solutionarea exceptiei calitatii de reprezentant, pentru
Ministerul Afacerilor Interne, a compartimentului intern Directia Generala Juridica, exceptie
ridicata de reclamant. Aceste instructiuni au fost invocate, in proces, chiar de catre
reprezentantii MAI pentru a justifica calitatea de pretins reprezentant procesual a
compartimentului DGJ din MAI si chiar au fost aplicate de instanta de judecata, pentru a
justifica falsa calitate de reprezentant procesual pentru MAI, a compartimentului intern Directia
Generala Juridica.
Retinand cele de mai sus, consideram ca este intrunit motivul de recurs prevazut de art.
304 pct.9 VCPC.
Motivul nr.6 de nulitate al sentintei
Instanta de judecata a respins neintemeiat, ca fiind inadmisibila, exceptia de
nelegalitate a Ordinului MAI 100/2011, sub pretextul fals ca de acest act administrativ nu ar
depinde solutionarea fondului cauzei, fiind incalcate: dreptul reclamantului la un proces
echitabil, obligatia legala imperativa a instantei de a verifica, temeinic, calitatile
reprezentantilor partilor in proces, obligatia instantei de a nu depasi limitele procesului cu care
era investita, si nu in ultimul rand obligatia instantei de a judeca cu impartialitate.
Concret, pentru a respinge exceptia, sub prextetul ca nu are legatura cu fondul cauzei,
judecatorul Visan Doina a depasit cu rea credinta, limitele procesului cu care era investita si a
identificat abuziv, "fondul cauzei", ca fiind litigiul initial pentru anularea dispozitiei de
sanctionare disciplinara, cu care fusese investita o alta instanta, respectiv Sectia CAF din cadrul
TMB.
In realitate, exceptia de nelegalitate a OMAI 100/2011 era perfect admisibila intrucat
fusese ridicata in legatura cu cererea incidentala introdusa de reclamant chiar in procesul
judecat de judecator Visan Doina, de judecare a exceptiei lipsei calitatii de reprezentant
procesual, pentru Ministerul Afacerilor Interne si influenta hotarator modul de solutionare al
exceptiei de lipsa de calitate de reprezentant.
6

6

Drept dovada, chiar in considerentele sale, instanta a apreciat ca Directia Generala
Juridica, ar avea calitate de reprezentant procesual pentru MAI, invocand in acest sens,
instanta, texte concrete din OMAI 100/2011.
Respingand ca inadmisibila, cererea de judecare a exceptiei de nelegalitate a OMAI
100/2011, dar intemeindu-se pe textele normei administrative OMAI 100/2011, pentru a retine
ca compartimentul juridic al Ministerului ar avea calitate de reprezentant procesual pentru
minister, judecatorul Doina Visan a incalcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, si-a
incalcat obligatia legala imperativa de a verifica, temeinic, calitatile reprezentantilor partilor in
proces, a depasit limitele procesului cu care era investita, si s-a dovedit in acelasi timp, lipsa de
impartialitate.
Cele de mai sus intrunesc motivul de recurs prevazut la art. 304 pct.7 si 9 din VCPC.
Motivul nr. 7 de nulitate al sentintei recurate
Instanta de judecata, incalcand dreptul reclamantului la un proces echitabil si dreptul de acces
la justitie, a omis sa solutioneze cererea incidentala introdusa de catre reclamant, privind
solutionarea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant pentru MAI a compartimentului intern cu
denumirea Directia Generala juridica. In acest sens, va rugam sa retineti ca in dispozitivul
sentintei nu exista mentionata nici o solutie cu privire la aceasta exceptie.
Fata de cele de mai sus, consideram ca este intrunit motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.
9 Vechiul CPC.
Motivul nr 8 de nulitate a sentintei recurate
Dreptul reclamantului la un proces echitabil, protejat de art. 6 din CEDO si de art.20 din
Constitutie, a fost incalcat prin sentinta 297 din 31.01.2014, care s-a dat in temeiul Ordinului
Ministrului Afacerilor Interne nr.400/2004 si in temeiul Instructiunilor Ministrului Afacerilor
Interne nr.1111/2011, nepublicate si care pentru acest motiv nu aveau calitate de " lege" din
perspectiva Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale si a
jurisprudentei Curtii de la Strasbourg, fiind incalcat art. 261 VCPC, si fiind intrunit motivul de
recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din vechiul Cod de Procedura Civila.
Motive si argumente
OMAI 400/2004 si Instructiunile MAI 1111/2005, au aparenta de act normativ, nesecret si
nemilitar. Nici actele emise in forma initiala si nici modificarile ulterioare aduse acestor acte, nu
au fost publicate in Monitorul Oficial, dupa emitere, desi, reiteram, nu au avut caracter secret
sau militar.
7

7

Intr-o jurisprudenta arhicunoscuta, pornind cu cauza Sunday Times vs UK, Curtea de la
Strasbourg a afirmat in numeroase randuri ca are calitate de " act normativ" in sens material,
doar norma care indeplineste criteriile de a fi " accesibila si previzibila" cetatenilor.
In cauzele Petra contra Romania, Sissanis contra Romania, Shimovolos contra Russia, CEDO a
refuzat sa aplice acte administrativ normative care nu erau aduse la cunostinta publica a
cetatenilor, prin publicarea continutului acestora, intr-o publicatie oficiala.
In mod specific, in cauza similara cea mai recenta, Shimovolos contra Russia (2011), Curtea de
la Strasbourg a refuzat sa retina calitate de acte normative, unor ordine ale ministrului de
interne rus, nepublicate.
Dreptul european al drepturilor omului are ns natur mixt, convenional i jurisprudenial,
rezultat din simbioza dintre normele convenionale i jurisprudena jurisdiciei speciale i
specializate avnd competena s le interpreteze i s asigure respectul lor.
Principiul acestei solidariti ntre Convenia european a drepturilor omului i jurisprudena
Curii Europene a Drepturilor Omului este consacrat la nivel european n Rezoluia Adunrii
Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1226 (2000) Executarea hotrrilor Curii Europene a
Drepturilor Omului.
n dreptul intern romn, att Curtea Constituional, ct i nalta Curte de Casaie i Justiie,
att prin soluii de principiu, ct i prin nenumrate soluii de spe, recunosc legtura
indisolubil dintre Convenie i jurisprudena Curii, faptul c normele convenionale i cele
jurisprudeniale alctuiesc un bloc de convenionalitate.
Astfel, Curtea Constituional, prin Decizia nr. 81/15.7.1994, confirmat n recurs prin Decizia
nr. 136/7.12.1994, aplic textul Conveniei aa cum este acest text interpretat de Curtea
European a Drepturilor Omului, subliniind c interpretarea instanei de contencios
european, n virtutea principiului subsidiaritii, impunndu-se i fa de instana de
contencios constituional naional.
La rndul su, fosta Curte Suprem de Justiie Completul de 9 judectori, prin Decizia nr.
102/19 iunie 2003, pronunat n Dosarul nr. 98/2003, a statuat c hotrrile Curii Europene a
Drepturilor Omului constituie precedente de interpretare (specific precedentului judiciar
fiind fora lui obligatorie pentru jurisdicii), precum i faptul c dispoziiile Conveniei sunt
obligatorii n sensul interpretrilor date prin hotrrile Curii, fcnd parte din ordinea de
drept.
Pe cale de consecin, n dreptul intern romn, principiile constituionale ale aplicabilitii
directe, valorii constituionale, forei supra-legislative i subsidiaritii sunt valabile nu numai
pentru Convenie, dar i pentru jurisprudena Curii.
8

8

Fata de cele de mai sus, consideram este intrunit art.304 pct.9 Cod pr.civil,

Fata de cele de mai sus,
In baza art.6 din CEDO, in baza art.21 din Constitutie, in art.304 si urmatoarele din vechiul Cod
de Procedura Civila va solicitam sa ne admiteti recursul, sa casati integral sentinta nr. 297 din
31.01.2014 si sa o rejudecati.
In secundar, va solicitam sa casati integral sentinta recurata si sa o trimiteti dupa casare,
pentru a fi rejudecata la CAB- Sectia CAF.

Va solicitam sa judecati cauza si in lipsa recurentului reclamant sau a reprezentantului
procesual al acestuia.

Va rugam sa constatati ca prezentul recurs este scutit de taxa de timbru in conformitate cu
art. 270 Codul Muncii si art. 29 alin 4 din OUG 80/2013.
Depunem prezenta in trei exemplare.
Cu stima,
reclamant recurent
CIOCA DUMITRU