Sunteți pe pagina 1din 44

CUPRINS

Memoriu explicativ
1. Destinatia, conditii impuse si clasificarea cutiilor de viteze
. Partile componente ale cutiei de viteze
. 1 Mecanismul reductor
!Solutii constructive de cuplare
!"reapta de mers inapoi
. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze
. # Dispozitivul de fixare a treptelor
. $dispozitivul de zavorire a treptelor
#. "ipuri constructive de cutii de viteza
#. 1 Cutii de viteze pentru autoturisme
#. Cutii de viteze pentru autocamioane si auto%uze
$. Cutii de viteze planetare
&. Cutii de viteze continue 'pro(resive)
&. 1 Cutii de viteze *idrodinamica
+. Materiale utilizate la constructia cutiilor de viteze
,. Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarea lor
-. Intretinerea cutiei de viteze
.. Defecte si te*nolo(ia de reconditionare a cutiei de viteze
1/. Protectia muncii
11. 0nexe
1. 1i%lio(rafie
Memoriu explicativ
Inca din cele mai vec*i timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata
transporta diferite materiale sau *rana de la distante mult mai mari. 0stfel, el a
construit, folosindu!si inteli(enta cu care este inzestrat, diferite mi2loace de
transport, de la cele mai rudimentare, atin(and apo(eul in sec. al 3I3!lea, odata
cu inventia automo%ilului.
Masinile sunt mi2loace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca
mi2loace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei
pe care o permit.
Dintre realiz4rile te*nice care au cunoscut o evolu5ie 6ndelun(at4,
automo%ilul 7i!a cucerit treptat un loc 6nsemnat 6n via5a oamenilor, el fiind ast4zi
un mi2loc eficace pentru a 6nvin(e distan5ele 7i timpul 7i devenind totodat4
st4p8nul necontestat al desului p4ien2eni7 de drumuri ce str4%at 6ntinsul
p4m8ntului.
0r*itectura automo%ilului a fost o pro%lem4 c4reia constructorii i!au dat
mai pu5in4 importan54, acestia urm4rind 6n primul r8nd realizarea unor a(re(ate
mecanice cu care s4 o%5in4 performan5e te*nice deose%ite.
Plecindu!se de la cele mai reusite tre%uie sa amintim numele lui 9ouis
Renault,care in 1-.- a inventat cutia de viteze la automo%ile,priza directa la
automo%ile,amortizoarele *idraulice si multe altele in domeniul automo%ilistic.
Nici alti in(ineri nu duceau lipsa de idei in domeniul mecanici, 0u(ust
:orc* inventind cutia de viteze si diferentialul fa%ricate din alia2e usoare.
Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct rotilor motoare
automo%ilul n!ar putea porni. Pentru ca turatia motorului sa fie transmisa
rotilor,ori sa putem manevra automo%ilul inapoi in conditiile in care ar%orele
cotit al motorului se roteste intr!un sin(ur sens, sau in vederea rezolvarii tuturor
pro%lemelor ridicate de circulatia pe diferite drumuri,cind valoarea necesara
fortei de tractiune poate fi diferita,intre motor si rotile automo%ilului se monteaza
o serie de mecanisme cu roti dintate,care reduc turatia
dupa,necesitati,marind in acelasi timp cuplul transmis.
Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automo%ilului este deci
urmatorul;
permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia
rezistentelor de inaintare
permite deplasarea automo%ilului cu viteze reduse in raport cu
turatia motorului
permite mersul inapoi al automo%ilului,fara a inversa sensul de
rotatie al motorului
realizeaza intreruperea le(aturii dintre motor si restul transmisiei in
timp ce motorul functioneaza 'dar automo%ilul sta pe loc).
In cele ce urmeaza voi prezenta destinatia,clasificarea,partile
componente,citeva tipuri constructive de cutii de viteze,precum si materialele
utilizate la constructia cutiilor de viteze,defectele in exploatare,inlaturarea lor,si
intretinerea cutiei de viteze.

1. Destinatia, conditiile impuse si clasificarea cutiilor de viteze
Cutia de viteze este al doilea or(an al transmisiei automo%ilului, in sensul de
transmitere a miscarii de la motor, avind urmatoarele functii;
Permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor
la inaintare
Permite mersul inapoi al automo%ilului, fara a inversa sensul de rotatie
a motorului
Realizeaza intreruperea indelun(ata a le(aturilor dintre motor si restul
transmisiei in cazul in care automo%ilul sta pe loc cu motorul in
functiune
Cutia de viteze a unui automo%il tre%uie sa indeplineasca urmatoarele conditii;
Sa asi(ure calitati dinamice si economice %une
Sa prezinte si(uranta in timpul functionarii
Sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de
manevrat
Sa prezinte o functionare fara z(omot si sa ai%a un randament cit
mai ridicat
Sa ai%a o rezistenta mare la uzura
Sa fie usor de intretinut
Cutia de viteze se clasifica dupa modul de variatie a raportului de transmitere si
dupa modul de sc*im%are a treptelor de viteze.
Dupa modul de variatie al raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi;
Cu trepte care au numar determinat de rapoarte de transmitere
Continue sau pro(resive
Cutiile de viteze cu trepte se clasifica dupa felul miscarii axei ar%orilor si
dupa numarul treptelor de viteze.
Dupa felul miscarii axei ar%orilor, cutiile de viteze cu trepte pot fi;
Cu axe fixe, la care ar%orii au axa (eometrica fixa
Planetare
Dupa numarul treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, sase
sau c*iar mai multe trepte.
Dupa modul de sc*im%are al treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi;
Cu comanda directa
Cu comanda semiautomata
Cu comanda automata
. Partile componente ale cutiei de viteze
Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din;
Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu!zisa
Mecanismul de comanda cu dispozitivele de fixare si zavorire a treptelor
. 1.Mecanismul reductor

Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a
modifica raportul de transmitere.
In (eneral un mecanism reductor se compune din trei ar%ori; primar,
intermediar si secundar si un carter. "ransmiterea momentului motor intre cei
trei ar%ori se face cu a2utorul mai multor perec*i de roti dintate.
9a o cutie de viteze cu trei ar%ori ar%orele primar, care este in (eneral si
ar%orele am%rea2ului primeste miscarea de la motor prin intermediul
am%reia2ului. In prelun(irea lui se (aseste ar%orele secundar, care transmite
miscarea la transmisia lon(itudinala, fiind prevazut cu caneluri pe care pot
culisa unele roti dintat esi mansonul. 0r%orele intermediar este asezat paralel cu
ar%orele secundar, pe el fiind fixate alte roti dintate. In (eneral, rotile dintate de
diametru mai mic sint executate impreuna cu ar%orele, iar cele de diametru mai
mare sint fixate prin pana. Roata doi de pe ar%orele intermediar este an(renata
permanent cu roata 1 al ar%orelui primar, astfel ca ar%orele intermediar se va
roti tot timpul cit motorul va fi in functiune si am%reia2ul este cuplat.
Cind motorul functioneaza, dar automo%ilul sta pe loc, miscarea se
transmite de la ar%orele primar la ar%orele intermediar, ar%orele secundar fiind
li%er, adica rotile de pe el nu an(reneaza cu nici una dintre rotile
corespunzatoare de pe ar%orele intermediar.In aceasta situatie cutia de viteze se
afla in pozitie neutra'punct mort).
Diversele trepte ale cutie de viteze se o%tin prin deplasarea pe ar%orele
secundar a %locului de roti dintate sau al mansonului.In felul acesta miscarea se
poate transmite de la ar%orele intermediar la ar%orele secundar prin unele
perec*i de roti dintate.
Cutia de viteze cu trei ar%ori da posi%ilitatea o%tinerii treptei de priza
directa prin cuplarea directa a ar%orelui primar cu cel secundar cu a2utorul
mansonului.In aceasta treapta,cutia de viteze functioneaza aproape fara z(omot
si cu un randament ridicat.
<i(ura .
In
fi(ura
este
reprezentata o cutie de viteze cu trei ar%ori
2.1.1 Solutii constructive de cuplare a treptelor
Cuplarea treptelor se poate o%tine prin;
Roti dintate cu deplasare axiala 'culisante)
Roti dintate an(renate permanent si mansoane de cuplare simple
Roti dintate an(renate si sincronizatoare
Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala.
Rotile dintate si $, din fi(ura 1, sunt fixe pe ar%orele P, iar %locul rotilor dintate
1!# se poate deplasa axial pe ar%orele secundar S prevazut cu caneluri.Cuplarea
treptelor se o%tine prin deplasarea spre stin(a sau dreapta a %locului de roti 1!#
pina cind roata 1 va an(rena cu roata , respectiv roata # va an(rena cu roata $.
9a cuplarea treptelor cu roti dintate culisante, se produce z(omot datorita
socurilor ce au loc din cauza vitezelor tan(entiale diferite ale rotilor ce intra in
an(renare, ceea ce duce la uzura laterala a dintilor.
Cuplarea treptelor cu mansoane de cuplare.
Solutia se aplica in cazul rotilor dintate permanent an(renate. Rotile dinate 1 si
# din fi(. , se rotesc li%er pe ar%orel S si sunt in an(renare permanenta cu rotile
si $, fixate pe ar%orele P.Mansonul de cuplare m se compune dintr!un manson
de (*idare & si dintr!o coroana culisara +,prevazuta cu o dantura interioara prin
care se solidarizeaza cu mansonul de (*idare.
Cuplarea treptelor se o%tine prin deplasarea coroanei culisare + spre stin(a sau
dreapta, pina cind dantura sa interioara se va cupla cu dantura auxiliara d a
rotii 1, respectiv #.
In scopul usurarii cuplarii treptelor se utilizeaza, in unele cazuri, mansoane de
constructie speciala. De asemenea mar(inile dintilor danturilor de cuplare sunt
tesite.
Cuplarea treptelor cu
sincronizatoare.
Prin sincronizare se
urmareste ca, inainte de
cuplare mansonul cu roata
dintata, vitezele un(*iulare sa se e(alizeze, astfel incit cuplarea rotilor sa se faca
fara socuri.
0vanta2ele sincronizarii sunt urmatoarele; se elimina z(omotele, se mareste
dura%ilitatea rotilor dintate, se usureaza conducerea prin micsorarea timpilor
morti intre sc*im%urile treptelor de viteze.
Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de %locare 'fi(ura # )
<i(ura #.
Pinionul 1 al ar%orelui primar se afla in an(renare permanenta cu roata
dintata 1, a ar%orelui intermediar. Roata dintata , este montata li%er pe
ar%orele secundar si este in an(renare permanenta cu roata dintata 1- a
ar%orelui intermediar. Pinionul 1 si roata dintata , sint executate dintr!o sin(ura
%ucata cu coroanele dintate si, respectiv + si sint prevazute cu suprafete
tronconice 1# si 1$.Intre pinionul 1 si roata,, pe partea canelata a ar%orelui
secundar, se afla mansonul 11 al sincronizatorului prevazut la exterior cu o
dantura cu dinti drepti sic u trei crestaturi lon(itudinale 1& in care intra
piedicile #, avind in mi2loc un orificiu. Pe dantura exterioara a mansonului se
(aseste dispusa coroana culisanta 1/, prevazuta cu dantura interioara. Coroana
este prevazuta la exterior cu un (uler pentru furca de actionare $, iar pe
suprafata dintata interioara are un santulet inelar semicircular -, in care intra
%ilele & ale dispozitivului de fixare. 0ceste %ile se (asesc su% actiunea arcurilor
1.,dispuse in orificiile radiale ale mansonului.
De am%ele parti ale mansonului, pe suprafetele conice 1# si 1$, se (asesc
dispuse inelele de %locare din %ronz ., prevazute cu coroanele dintate 1, avind
acelasi pas ca si coroanele dintate si + din dantura interioara a coroanei 1/.
Partile frontale ale dintilor inelelor de %locare si ai coroanelor rotilor dintate, la
partea dinspre manson, sunt tesite su% acelasi un(*i ca si dintii interiori ai
coroanei 1/. In fiecare inel de %locare, la partea frontala dinspre manson, sunt
executate # ferestre 1+ in care intra capetele pastilelor #.
Datorita faptului ca partea centrala a pastilelor este asezata in crestaturile 1&,
iar partile laterale in ferestrele inelelor de %locare, mansonul si inelele se rotesc
impreuna. 9atimea ferestrelor 1+ din inelele de %locare este mai mare decit
latimea pastilelor # cu un 2oc putin mai mare decit 2umatate din (rosimea
dintilor. Din acest motiv, inelele de %locare au posi%ilitatea unei deplasari
un(*iulare in raport cu mansonul, cu un un(*i determinat de 2ocul dintre
pastile si peretii laterali ai ferestrelor 1+, dintii inelului se rotesc in raport cu
dintii coroanei 1/ cu o 2umatate din (rosimea lor impiedicind deplasarea
coroanei in directia rotii dintate care urmeaza sa se cupleze. In aceasta consta
actiunea de %locare al inelelor.
<unctionarea sincronizatorului in vederea cuplarii unei trepte cuprinde
mai multe etape. In continuare se prezinta functionarea sincronizatorului la
cuplarea prizei directe.
Su% actiunea momentului de frecare, se produce e(alarea vitezelor
ar%orelui secundar si pinionului 1 'care realizeaza prin cuplare priza directa).
Pentru aceasta coroana si mansonul, solidarizate prin %ilele &, impreuna cu
pastile #, se deplaseaza spre stin(a cu a2utorul furcii $. Pastilele, spri2inindu!se
cu capetele de ferestre inelelui de %locare ., apasa acest inel pe suprafata conica
1#. Datorita frecarii care ia nastere intre suprafetele conice in contact, inelul de
%locare se roteste in raport cu mansonul, in sensul rotirii rotii dintate 1, cit ii
permite 2ocul dintre pastilele # si ferestrele 1+ ale inelului. In urma rotatiei
inelului de %locare, cu un sfert de pas, dintii inelului vin partial in dreptul
dintilor coroanei 1/, impiedicind deplasarea coroanei spre pinionul 1, pina cind
vitezele un(*iulare ale pinionului 1 si a ar%orelui secundar nu se e(aleaza.
=fortul axial transmis de conducator asupra coroanei si mansonului se
transmite inelului de %locare, care, apasind asupra suprafetei conice 1#, da
nastere la o forta de frecare ce conduce la e(alarea vitezelor un(*iulare.
Dupa ce viteza de rotatie a ar%orelui primar si cea a inelului de %locare
devin e(ale, componenta tan(entiala a fortei de apasare dintre tesiturile dintilor
coroanei si ai inelului devine suficienta pentru a roti inelul de %locare in sens
opus rotatiei ar%orelui primar. 9a rotirea inelului de %locare, c*iar cu un un(*i
mic, dintii coroanei intra in an(renare cu dintii inelului de %locare, iar
interactiunea dintre tesiturile dintilor inceteaza, si cu aceasta frecarea dintre
suprafetele conice ale inelului de %locare si ale ar%orelui primar. In aceasta
situatie, coroana 1/ se poate deplasa in lun(ul mansonului dupa invin(erea
fortei arcurilor 1,, prin impin(erea %ilelor in lacasul de placute, iar dantura ei va
an(rena cu dantura a rotii 1, cuplind treapta fara soc si fara z(omot.
In
fi(ura de mai sus sunt prezentate diferitele faze ale procesului de sincronizare la
cuplarea treptei de priza directa.
. 1. "reapta de mers inapoi
"reapta de mers inapoi se o%tine prin intercalarea unor roti dintate
suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei 1.
In fi(ura a se reprezinta treapta de mers inapoi ce se o%tine cu doua roti
dintate culisante.
"reapta de mers inapoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin
intercalarea unei sin(ure roti dintate ale treptei 1 ' fi(ura %). Rotile dintate 1 si
ale treptei I vor fi cuplate simultan cu pinionul #, care, in acest caz, este mai lat,
raportul de transmitere fiind insa e(al cu cel al treptei I.In felul acesta,sensul de
rotatie al ar%orelui secundar se sc*im%a,deci si sensul de mers al automo%ilului.
. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze
0cest mecanism are rolul de a cupla si decupla perec*ile de roti dintate cu
scopul o%tinerii diferitelor trepte.
Comanda treptelor se poate face manual sau cu servocomanda.Comanda
manuala poate fi la rindul ei directa,cumaneta pe capacul cutiei de viteze,sau de
la distanta,utilizata la automo%ilele la care cutia de viteze nu se (aseste in
apropierea locului conducatorului.
Comanda directa cu maneta asezata pe capacul cutiei de viteze. Maneta
este prevazuta cu articulatia sferica -,pentru a putea oscila in locasul sferic , al
cutiei de viteze,cu scopul executarii operatiilor de cuplare a treptelor.In capacul
, pot culisa ti2ele & si +,pe care sint fixate furcile $ si,respectiv #.
0ceste furci au niste locasuri in forma de U, in care intra capatul inferior
al manetei 1.
<iecare furca poate comanda succesiv doua trepte.
0rticulatia sferica - este apasata in locasul sau de
arcul .
Pentru cuplarea unei trepte, conducatorul
deplaseaza maneta 1, in plan transversal, in dreapta
sau stin(a 'sa(etila 0!0), astfel incit capatul inferior
al manetei sa intre in locasul in forma de U al ti2ei &,
respectiv +. 0poi, prin deplasarea manetei in plan
lon(itudinal, inainte sau inapoi 'sa(etile 1!1), ti2a
culiseaza si deplazeaza odata cu ea furca pe care o poarta, cuplind treapta
corespunzatoare.
Rezulta ca, pentru cuplarea unei trepte, sint necesare doua operatii;
selectarea 'ale(erea) treptei si cuplarea propriu!zisa a treptei.
Mai exista si alte tipuri de comanda; comanda la distanta, si mecanismul
de comanda cu maneta pe coloana volanului.
.#. Dispozitivul de fixare a treptelor
Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posi%ilitatea autocuplarii si
autodecuplarii treptelor si asi(ura an(renarea rotilor pe toata lun(imea dintilor.
9a automo%ile, dispozitivele de fixare cele mai raspindite sint cele cu %ile.
Pentru fixarea treptelor, fiecare ti2a culisanta #, are pe partea superioara
teri locasuri semisferice in care intra %ila 1,
apasata de arcul . 9ocasurile extreme ale
ti2ei # corespund celor doua trepte pe care le
realizeaza furca respectiva, iar cel din
mi2loc!pozitiei neutre. Distantele dintre
aceste locasuri tre%uie astfel alese incit %ila
1 sa nu permita deplasarea de la sine a ti2ei
culisante # datorita vi%ratiilor sau fortelor axiale produse la an(renarea rotilor
dintate, ci numai su% efortul depus de conducator.
. $. Dispozitivul de zavorire a treptelor
Dispozitivul de zavorire a treptelor exclude posi%ilitatea cuplari
concomitente a mai multor trepte.
>avorirea treptelor de viteza se o%tine prin
practicarea unui locas lateral in fiecare ti2a
, astfel incit %oltul 'zavorul) 1 sa impidice
cuplarea simultana a doua trepte. Unele
sc*eme de or(anizare prevad in locul
%oltului 1, cite doua %ile.
In fi(ura de mai 2os este prezentata
cs*ema de functionare a dispozitivului de zavorire a treptelor unei cutii de viteze
cu patru trepte.
"i2ele culisante extreme 1 si & sint prevazute in plan orizontal pe partea
interioara cu cite un locas semisferi. "i2a centrala # este prevazuta in plan
orizontal cu cite doua locasuri semisferice. In dreptul locasurilor, ti2a centrala
este prevazuta cu un orificiu in care se monteaza stiftul $, intre ti2ele extreme si
ti2a centrala se (asesc cite doua %ile 'zavoare) si +.
In pozitia neutra, toate locasurile se afla pe aceeasi linie, iar intre %ile si
locasuri exista un 2oc mic. Daca se deplaseaza ti2a centrala ea va actiona asupra
%ilelor si +, care vor iesi din locasurile ei, si le va o%li(a sa intre in locasurile
ti2elor 1 si &. 0stfel, ti2ele extreme 1 si & se vor zavori sin u se vor eli%era pina
cind ti2a centrala # este readusa in pozitia neutra.
In cazul deplasarii ti2ei extreme 1 se va actiona asupra %ilelor , scotindu!
le din locasul e isi o%li(indu!le sa inter in locasul ti2ei centrale #. In momentul in
care %ilele au intrat in locasul ti2ei centrale, ele vor deplasa stiftul $ din locas
in locasul din cealalta parte a ti2ei #. Prin aceasta deplasare, stiftul $ va deplasa
%ilele + sa intre in locasul ti2ei &. In acest fel, ti2ele # si & sint zavorite in pozitia
neutra; Prin deplasarea ti2ei & se vor zavori ti2ele 1 si #.
In fi(ura &'anexa 1) se reprezinta constructia mecanismului de
actionare cu dispozitive de fixare si zavorire a treptelor, utilizat la automo%ile.
Mecanismul este prevazut cu trei ti2e culisante cu a2utorul carora se o%tin cele
cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi.
Pentru im%unatatirea selectarii,treapta I si mersul inapoi sint comandate
de aceeasi ti2a,iar,pentru cuplarea lor,maneta 1+ tre%uie actionata cu o forta
marita pentru a invin(e rezistenta arcului 1#.
#. "ipuri constructive de cutii de viteze
#. 1. Cutii de viteze pentru autoturisme
Cutiile de viteze pentru autoturisme se construiesc cu trei, patru sau cinci
trepte, in functie de capacitatea cilindrica a motorului; la capacitate cilindrica
medie si mare cu trei trepte, deoarece, avind o rezerva mare de putere, nu
necesita sc*im%area deasa a treptelor; la capacitate cilindrica mica si spre medie
cu patru trepte si mai rar cu cinci trepte.
0utoturismele construite dupa solutia ?clasica@ 'motorul in fata si puntea
motoare in spate) sint prevazute cu cutii de viteze cu trei ar%ori.
In cazul autoturismelor construite dupa solutiile ?totul in fata@ si ?totul in
spate@, deoarece nu se poate o%tine coaxialitatea ar%orelui primar cu ar%orele
secundar, ?priza directa@ lipseste. In acest caz, cutia de viteze are doi ar%ori;
ar%orele primar, cuplat cu ar%orele am%reia2ului printr!un manson, si ar%orele
secundar, montat su% ar%orele primar.
9a aceste cutii de viteze, valoarea raportului de transmisie, in treapta cea
mai rapida, este su%unitara sau supraunitara.
In fi(ura + 'anexa ) este reprezentat (rupul cutie de viteze!diferential al
autoturismului Dacia 1#//, or(anizat dupa solutia ?totul in fata@. 0ceasta cutie
de viteze este prevazuta cu patru trepte de mers inainte sincronizate 'rotile
dintate avind dantura inclinata) si o treapta de mers inapoi, cu roata dintata
culisanta cu dantura dreapta. 0r%orele primar primeste miscarea de la
ar%orele am%rea2ului 1, prin intermediul mansonului de le(atura 1-. Rotile
dintate de pe ar%orele primar sint solidare cu el in timp ce rotile dintate de pe
ar%orele secundar # sint li%ere. Solidarizarea rotilor cu ar%orele secundar se face
cu a2utorul sincronizatoarelor 1& si 1$.
Cutia de viteze a autoturismului 0RA or(anizat dupa solutia clasica este
reprezentata in fi(ura , 'anexa #). Cutia de viteze este de tipil cu trei ar%ori si
permite o%tinerea a patru trepte pentru mersul inainte 'sincronizate) si o treapta
pentru mersul inapoi. Sincronizatoarele utilizate sint de tipul cu inerti esi %olturi
de %locare.
#. . Cutii de viteze pentru autocamioane si auto%uze
Cutiile de viteze pentru autocamioane si auto%uze se construiesc cu
numar mai mare de trepte,patru,cinci sau sase trepte
Cutia de viteze 0B $!-/ 'fi(ura) montata pe auto%uzele Roman destinate
transportului ur%an. Cutia este de tipul cu trei ar%ori si permite o%tinerea a
patru trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Cuplarea
diverselor trepte se o%tine cu a2utorul mansoanelor cu (*eare. 9a aceasta cutie
de viteze, rotile dintate sint montate pe ar%orele secundar prin intermediul unor
rulmenti cu role ace.
9a automo%ilele Roman si Dac, se utilizeaza cutia de viteze 0B &!#& cu
cinci trepte de mers inainte nesincronizate si o treapta de mers inapoi. 0ceasta
cutie de viteze este de tipul cu trei ar%ori, diversele trepte realizindu!se cu
a2utorul mufelor de cuplare cu (*eare, prevazute cu o dantura interioara, care
cupleaza cu dantura exterioara laterala a rotilor dintate de pe ar%orele secundar.
9a autocamioanele de mare tona2,avind in vedere conditiile specifice de
exploatare a acestora, se utilizeaza cutia de viteze 0B +!-/ sau cutia de viteze 0B
+!-/ cu reductor CD -/.
9a cutia de viteze 0B +!-/, cu sase trepte pentru mersul inainte si una
pentru mersul inapoi, caracteristic este modul de montare a rotilor dintate de pe
ar%orele secundar, care se realizeaza prin intermediul unor rulmenti cu role ace;
cuplarea treptelor se realizeaza prin mufe de cuplare cu (*eare.
Reductorul CD!-/ montat la cutia de viteze 0B +!-/ face ca aceasta sa!si
du%leze numarul de trepte, acoperind mult mai %ine intrea(a (ama de rezistente
ale drumurilor. Reductorul are doi ar%ori, ar%orele primar si ar%orele secundar.
Cuplarea treptei de priza directa sau a treptei reducatoare se realizeaza cu
a2utorul unui sincronizator.
$. Cutii de viteze planetare
Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre
rotile dintate executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor
axa si o miscare de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile
dintate sint cilindrice si au dintii drepti sau inclinati. Sc*im%area treptelor se
face cu a2utorul unei frine, al unui am%reia2 sau com%inat.rotile dintate fiind
permanent an(renate.
In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avanta2ele;
trecerea de la o treapta la alta se face mai usor
viteza medie a automo%ilului creste, sc*im%area treptelor facindu!se fara
pauze
functionarea silentioasa
se preteaza la automatizare
permit o%tinerea unor rapoarte de transmisie mari, la dimensiuni de
(a%arit mii
In acelasi timp, insa, cutiile de viteze planetare au o constructie complicata care
cere precizie mare de executie, ec*ili%ra2 perfect, monta2 de precizie.
Pentru ca un mecanism planetar
simplu sa poata constitui o transmisie,
tre%uie ca unul di cei trei ar%ori sa
devina ar%ore conducator, altul ar%ore
condus, iar al treilea sa poata fi
imo%ilizat 'cu a2utorul unei frine sau al
unui am%reia2).
Mecanismele planetare pot fi cu an(renare interioara sic u an(renare
exterioara.
In miscarea lor complexa, un punct de pe circumferinta pinioanelor sateliti
descrie o cur%a epicicloida 'la an(renare exterioara) sau *ipocicloida 'la
an(renarea interioara.
&. Cutii de viteze continue 'pro(resive)
&. 1 Ceneralitati. "ransmisii continue
Datorita numarului limitat de trepte, cutiile de viteze cu trepte prezinta
dezavanta2ul ca adaptarea momentului motor,a carui variatie este redusa,la
momentul rezistent,care are o variatie foarte mare,se face discontinuu,ceea ce
contri%uie la scaderea calitatilor dinamice si economice ale automo%ilului.
"ransmisiile continue au urmatoarele avanta2e;
usurinta in conducerea automo%ilului, permitind reducerea partiala sau
totala a sc*im%arii comenzilor, marind si si(uranta circulatiei
posi%ilitatea maririi capacitatii de trecere, deoarece forta tan(entiala la
roata este mai mare
cresterea dura%ilitatii transmisiei
&. Cutia de viteze *idrodinamica
Cutia de viteze *idrodinamica este un variator de cuplu cu
autore(lare,adica realizeaza variatia momentului motor si a raportului de
transmiter,automat,fara servomecanism.
Spre deose%ire de am%reia2ul *idraulic care transmite un moment e(al cu
momentul motor, cutia de viteze *idrodinamica transmite un cuplu care se
modifica cu turatia, adica transmiterea miscarii se face cu transformarea
momentului. Din aceasta cauza, cutia de viteze *idrodinamica se mai numeste si
*idrotrnsformator.
In principiu, un *idrotransformator simplu se compune din trei elemente
*idraulice cu palete, si anume; pompa, tur%ina si reactorul.
+. Materiele utilizate la constructia cutiilor de viteze
Rotile dintate se executa din oteluri aliate.
Pentru marirea duratei de functionare, rotile dintate sint supuse unui
tratament termoc*imic 'cementare sau cianurare), urmat de tratamentul termic
corespunzato. In cazul rotilor dintate care se cementeaza, se utilizeaza otelurile
aliate de tipul 1& CA -,1- MC 1/, 1- MoCN 1#3, 1 MoMc 13, 1# CN #/ 3, 1
"MC 1 sau - "MC 1 'S"0S ,.1!++). Pentru rotile dintate care se cianureaza
se folosesc, in (eneral, otlurile aliate cu Cr!Ni!Mo.
Arborii cutiei de viteze sint executati, in (eneral, din oteluri aliate. Pentru
ar%orii executati dintr!o %ucata cu rotile dintate, se recomanda acelasi material
ca si rotile dintate, iar pentru ceilalti ar%ori, oteluri aliate cu un continut mediu
de car%on, de tipul; $1 MoC 113, $/ C 1/,&/ DC 11 etc.
Carterul cutiei de viteze este executat, de o%icei, din fonta cenusie, nealiata
de rezistenta medie. Pentru reducerea (reutatii se utilizeaza si cartere din alia2e
de aluminiu 'Dacia, Altcit).
,. Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarera lor
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta su%
forma;%locarea cutiei de viteze, raminerea cutiei intr!o treapta, fara posi%ilitatea
de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei de viteze, sc*im%area cu z(omot a
treptelor la demara2, cu am%reia2ul decuplat complet, z(omot continuu mai
puternic la mersul in plina sarcina, z(omot asemanator unui *uruit puternic
sau unei trosnituri, cu intentii de %locare a cutiei de viteze, %ataie ritmica;
sc*im%area (reoaie a treptelor.
Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales, la pornirea din
loc sau la mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorire a
treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.
Defectarea dispozitivului de zavorire a treptelor poate duce la cuplarea a
dou trepte in acelasi timp rezultind o %locare a cutiei de viteze. Defectul se
elimina prin inlocuirea pieselor uzate.
Ruperea dintilor pinioanelor conduce la %locarea cutiei de viteze, atunci
cind fra(mente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.
Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi; solicitari mari, datorita
am%reierilor %ruste, manevrari (resite ale manetei de comanda, o%oseala
materialului si uzuri avansate. Inlaturarea defectului se poate face numai intr!
un atelier de reparartii prin inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.
Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai
cupla alta. Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind;
ruperea manetei de sc*im%are a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau ti2elor
culisante, defectarea dispozitivului de zavorire si con(elarea uleiului pe timp de
iarna.
Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora o%oselii
materialului sau manevrarilor %ruste, indeose%i iarna, cind uleiul de transmisie
di carter este prea viscos.
Daca maneta s!a rupt deasupra articulatiei sferice,pentru a se putea
continua drumul pina la atelierul de reparatie, se va folosi o c*eie tu%ulara ori o
teava!introdusa pe capatul manetei!cu a2utorul careia se vor sc*im%a treptele.
Daca maneta s!a rupt su% articulatia sferica, tre%uie demontat capacul
cutiei de viteze si scos capatul rupt al manetei pentru a preveni producerea unei
avarii;se introduce, apoi, in treapta intii sau a doua de viteza cu a2utorul unui
levier,dupa care se monteaza la loc capacul, si, de%reind, se porneste motorul,
continuindu!se, apoi, drumul pina la atelierul de reparatie, fara a se mai
sc*im%a treapta.
Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita
o%oselii materialului, sc*im%arilor %ruste sau manevrarilor fortate cind uleiul
este con(elat. Defectul se constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra,
totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor. Daca se produce ruperea unor %ucati
din furca, acestea pot cadea in carterul cutiei de viteze, putind sa patrunda intre
rotile dintate, distru(ind dantura sau c*iar fisurind carterele.
Pentru a se preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposi%ilitatea
cuplarii pinioanelor se de%reiaza si se opreste motorul.
Autodecuplarea cutiei de viteze (sare din viteza defectulse poate
datora urmatoarelor cauze;defectarea dispozitivului de fixare a
treptelor,danturilor pinioanelor si danturilor de cuplare 'cra%otii) uzate
accentuat,rulmenti cu 2ocuri mari,2ocuri axiale mari ale pinioanelor pe ar%orele
secundar.
Defectqarea dispozitivului de fixare a treptelor se produce ca urmare a
sla%irii arcurilor sau a iesirii %ilelor din locasurile lor, precum si uzarii ti2elor
culisante. Defectiunea conduce la autodecuplarea treptei. Defectul se elimina
inlocuindu!se partile uzate ale dispozitivului de fixare.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la 2ocuri mari care determina
neparalelismul cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui numar mare de cauze;
un(erea insuficienta, existenta unor impuritati in ulei, monta2 prea strins,
centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor etc.
S!imbarea cu z"omot a treptelor la demara#, cu ambreia#ul complet
decuplat.
Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor;
indeose%i se uzeaza inelel de %locare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea
treptelor se face cu z(omot, datorita faptului ca vitezele un(*iulare ale
elementelor, in momentul cuplarii, nu mai sint e(ale.
$"omot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.
Manifetarea se datoreste uzurii sau deteriorarii rulmentilor ar%orilor. De
asemenea,ea poate aparea si la monta2ul prea strins,fiind urmata de de incalziri
locale ale la(arelor si,eventual,de (riparea rulmentilor.
$"omot asemamator unui !uruit puternic sau unei trosnituri, cu
intentii de blocare a cutiei de viteze. 0ceste manifestari se datoreaza spar(erii
corpurilor de rosto(olire ale rulmentilor.
Bataia ritmica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate.
Daca z(omotul este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamnaca s!a
produs ruperea danturii rotilor dintate permanent an(renate, fixe pe ar%ori. In
cazul in care ruperea danturii s!a produs la o roata dintata li%era pe ar%ore si
care se cupleaza cu a2utorul unui sincronizator, %ataia apare numai intr!o
anumita treapta, cind se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va
face cu automo%ilul remorcat pina, la atelierul de reparatii.
-. Intretinerea cutiei de viteze
Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele lucrari;
controlul fixarii cutiei pe carterul am%reia2ului sau pe cadru
verificarea strin(erii piulitelor de la flansa ar%orelui secundar
verificarea etanseitatii carterului prin o%servarea locurilor pe unde au loc
pierderi de ulei
controlul z(omotelor cu stetoscopul
controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorire
re(larea mecanismului de comanda a treptelor
(resarea articulatiilor mecanismului de comanda
controlu si complectarea nivelului uleiului
sc*im%area lu%rifiantului din carter
9a automo%ile cu comanda la distanta a cutiei de viteze si la cele cu maneta pe
coloana volanului, tre%uie sa se re(leze, periodic, lun(imile ti2elor intermediare
pentru a se aduce in concordanta cu pozitia pinioanelor din cutia de viteze.
Un(erea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie.Sc*im%area
uleiului consta in (olirea celui uzat si umplerea pina la nivel cu altul proaspat.
De re(ula, nivelul uleiului in carter tre%uie sa fie la mar(inea inferiora a
orificiului de umplere.
Periodic, se controleaza nivelul lu%rifiantului in carter, care tr%uie sa fie la
nivelul orificiului de alimentare.
Deasemenea, atunci cind instructiunile de exploatare prevad, se fac
inlocuirea in functie de anotimp 'iarna!vara) a uleiului, c*iar daca rula2ul
prevazut nu a fost realizat.
.. Defecte si te*nolo(ia de reconditionare a cutiei de viteze
In scopul sta%ilirii pieselor ultilizate si a celor apte de a fi reconditionate,
or(anele componente ale cutiei de viteze se verifica si se controleaza, iar
rezultatele se inscriu in fise de constatari si masuratori.
%arterul cutiei de viteze. Pot aparea urmatoarele defecte; fisuri ale
carterului, uzura locasului din fata pentru axul de mers inapoi, uzura locasului
din spate pentru axul de mersinapoi, deteriorarea filetului (aurilor pentru fixarea
capacului cutiei de viteze, a capacelor ar%orelui primar si ar%orelui intermediar
si a capacului pentru vitezometru, deteriorare filetului (aurilor pentru fixarea
carterului reductorului, stir%iri ale %osa2elor (aurilor filetate.
Fisurile carterului se constata prin examen vizual si control prin ciocanire.
Daca fisurile sint mai mici de &/ mm sau nu traverseaza mai mult de doua
(auri, carterul se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si refacerea
suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile initiale.
Uzura locasurilor pentru axul de mers inapoi se masoara cu cali%re!tampon;
locasurile uzate se alezeaza la cote ma2orate si se foloseste un ax de mers inapoi
la cote ma2orate.
Filetul gaurilor deteriorat se reconditioneaza prin ma2orarea (aurilor si
refiletarea la cota ma2orata sau prin incarcarea cu sudura a (aurilor, (aurirea si
refiletarea la cota nominala.
ocasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se reconditioneaza
prin; alezare la o cota ma2orata!%ucsare '%ucse montate cu strin(ere prin
presare)!prelucrarea aleza2ului la cota nominala; metalizare, urmata de
prelucrarea la cota nominala.
Carterul cutiei de viteze se rebuteaza daca prezinta sparturi si rupturi de
orice natura si pozitie, fisuri care lea(a doua aleza2e pentru rulmenti, fisuri mai
mari de &/ mm sau care traverseaza mai mult de doua (auri.
Arborele primar. Pot aparea urmatoarele defecte;
uzura suprafetei locasului 1 pentru spri2inirea ar%orelui secundar; uzura
suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze, uzura in latime
a canelurilor # pentru %utucul discului am%reia2ului, uzura fusului de (*ida2 $
in ar%orele cotit, uzura suprafetei de alunecare & a inelului de etansare, stir%iri
ale suprafetei de lucru a dintilor de an(renare + sau cuplare, incovoierea sau
torsoinarea ar%orelui, uzura in (rosime a dintilor de an(renare,, uzura in
(rosime sau la capete a dintilor de cuplare -, fisuri de orice natura sau pozitie.
Uzura suprafetei locasului pentru spijinirea arborelui secundar se masoara
cu un tampon sau un micrometru de interior; defectul se elimina prin rectificare
la cota ma2orata. Reconditionare suprafetei se poate face si prin cromare, dupa
care se rectifica la cota nominala.
Uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului se
masoara cu un sa%lon, iar daca scade su% o anumita latime, ar%orele se
re%uteaza.
Uzura suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutie de viteze se
masoara cu un micrometru de exterior sau cali%ru potcoava; defectul se elimina
prin cromare, metalizare cu pul%eri metalice sau metalizare cu sirma si
rectificare la cota nominala.
Uzura fusului de ghidaj in arborele cotit se masoara cu un micrometru de
exterior; defectul se elimina prin cromare sau metalizare cu pul%eri si rectificare
la cota nominala.
!tirbirile suprafetei de lucru a dintilor de angrenare sau cuplare se
examineaza vizual. Suprafata se reconditioneaza prin polizarea mar(inilor
stir%irilor, daca defectul nu depaseste &E din suprafata dintelui sic ind nu
apare la doi dinti alaturati.
Arborele primar se rebuteaza in cazul urmatoarelor defecte;fisuri sau
rupturi de orice natura;rupturi ale dintilor;incovoierea sau torsionarea
ar%orelui;uzura in (rosime a dintilor de an(renare sau de cuplare,peste o
anumita valoare;uzura la capete a dintilor de cuplare,peste o anumita
limita;exfolierea canelurilor.
Arborele intermediar& Pot aparea urmatoarele defecte;uzura fusului 1
pentru rulmenti,uzura suprafetei de contact cu roata dintata du%la;uzura
suprafetei de contact # cu roata dintata pentru treapta a III!a si roata dintata a
an(rena2ului permanent;uzura fusului $ pentru rulment;uzura aleza2ului &
pentru colivia rulmentului cu role!ace;stir%iri ale suprafetei de lucru a dintilor
+;incovoierea sau torsionarea ar%orelui ,;uzura in (rosime a dintilor danturii
-;uzura in (rosime a dintilor danturii .;uzura in (rosime a dintilor danturii
1/;uzura in (rosime a dintilor danturii 11;fisuri de orice natura sau pozitie.
Uzura fisurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru de exterior
sau cali%ru potcoava; defectul se elimina prin cromare si rectificare la cota
nominala.
Uzura suprafetelor de contact cu rotile dintate se masoara cu micrometru de
exterior sau cali%ru potcoava; defectul se eliminaprin cromare si rectificare la
cota nominala,cind se folosesc roti dintate cu diametru interior la cota
nominala,sau prin cromare si rectificare la cota ma2orata,cind se folosesc roti
dintate la o treapta de reparatie.
Uzura in grosime a dintilor danturii rotilor se masoara cu un cali%ru special
pentru dantura. Daca cota peste trei dinti este su% limita admisa, ar%orele nu se
reconditioneaza ci se re%uteaza
Fisurile de orice natura sau pozitie se controleaza prin feroflux. Daca apar
fisuri, ar%orele nu se reconditioneaza ci se re%uteaza.
!tirbirile suprafetei de lucru a dintilor se examineaza vizual. 0r%orele se
reconditioneaza prin polizarea mar(inilor stir%irilor daca nu depasesc &E din
suprafata dintelui sin u se produc la doi dinti alaturati.
Arborele secundar. Pot aparea urmatoarele defecte; uzura suprafetei de
centrare a canelurilor pentru flansa ar%orelui si suportul mufelor de cuplare a
treptelor;uzura in (rosime a canalurilor pentru suportul mufelor de cuplare a
treptelor;uzura suprafetelor de lucru a rulmentilor cu role!ace pe care se spri2ina
rotile dintate;uzura fisurilor pentru rulmentii de spri2in;fisuri de orice
natura;incovoierea si torsionarea ar%orelui.
Uzura suprafetelor de centrare a canelurilor se masoara cu micrometrul de
exterior sau cu cali%ru potcoava. Daca dimensiunile sint su% limita admisa,
ar%orele nu se reconditioneaza ci se re%uteaza.
Uzura in grosime a canalurilor se masoara cu micrometrul pentru dantura.
Daca cota este su% limita admisa, ar%orele nu se reconditioneaza ci se
ru%uteaza.
Uzura suprafetelor de lucru ale rulmentilor cu role"ace pe care se sprijina
rotile dintate se masoara cu un micrometru de exterior sau cu un cali%ru
potcoava.0r%orele se reconditioneaza prin;cromare dura si rectificare la cota
nominala;metalizare cu pul%eri metalice si rectificarea la trepte de
reparatie;inlocuirea rolelor!ace initiale cu unele avind diametrul ma2orat si
folosirea unei roti dintate reconditionate.
Uzura fusurilor pentru rulmentii de sprijin se masoara cu un micrometru de
exterior sau cu un cali%ru potcoava.0r%orele se reconditioneaza prin rectificare
de uniformizare,cromare dura si rectificare la cota nominala.
Fisurile de orice natura se controleaza prin feroflux.0r%orele fisurat se
re%uteaza.
#ncovoierea arborilor se masoara cu un dispozitiv cu comparator.1ataia
radiala la prindere intre virfuri nu tr%uie sa depaseasca o anumita valoare
precisa.0r%orele nu se reconditoneaza.
Reconditionarea rotilor dintate."inind cont de complexitatea
pro%lemelor ridicate de danturari,nu este indicat a se reconditiona danturile
rotilor dintate.Stir%irile mici se indeparteaza cu o masina porta%ila cu piatra
a%raziva.Suprafetele laterale functionale se reconditioneaza prin cromare,urmata
de rectificare.Daca uzurile sint mari,suprafetele se rectifica,iar diferenta de cota
la monta2 se compenseaza prin sai%e plane. 0leza2ele %utucilor rotilor dintate se
reconditioneaza prin cromare, urmata de rectificare la cota nominala. 9a uzuri
mari, se pot %ucsa, prelucrindu!se, apoi, la cota nominala.
In fi(ura alaturara este reprezentata roata dintata
a treptei a D!a de la cutia de viteze 0B!-/ si locurile unde
pot aparea defecte;uzura locasului 1 pentru ar%orele
secundar;uzura danturii de cuplare , stir%iri ale
suprafetei de lucru # a dintilor, uzura in (rosime a
dintilor danturii de an(renare $.fisuri ale rotii &.
Uzura alezajului pentru arborele secundar se
masoara cu un micrometru de interior sau cu un cali%ru
tampon;defectul se elimina prin rectificarea aleza2ului la treapta de reparatie.
Uzura danturii de cuplare se poate manifesta prin; uzura in (osime a
dintilor de cuplare, uzura la capete a dintilor de cuplare, am%ele defecte. Rotile
dintate nu se reconditioneaza; se re%uteaza daca cota peste trei dinti sau latimea
danturii sint su% limitele prescrise.
!tirbirile suprafetei de lucru a dintilor se indeparteaza prin polizarea
mar(inilor stir%irilor daca nu depasesc &E din suprafata dintelui sau nu apar
la doi dinti alaturati.
a uzura in grosime a dintilor danturii de angrenare$ roata dintata nu se
reconditioneaza; se re%uteaza cind cota peste patru dinti este su% valoarea
prescrisa.
Fisurile in orice pozitie se controleaza prin feroflux. Roata se re%uteaza cin
din urma controlului apar fisuri.
'erificarea cutiei de viteze. 9a asam%larea cutuiei de viteze se verifica;
pozitionarea rotilor pe ar%ori
2ocul axialal rotilor li%ere pe ar%ori
2ocul dintre inelele 1 si # de %locare ale sincronizatorului si carcasa
marimea anumitor re(la2e,prin utilizarea corecta
a sai%elor,a (arniturilor si a inelelor care asi(ura 2ocul functional narmal
al rulmentilor
2ocul axial al ar%orilor, re(lat la un anumit moment rezistent de rotatie
li%era 'de exemplu,la cutia de viteze 0B &!#&,2ocul axial al ar%orelui
intermediar este de /,/-!/,/1 mm,la moment rezistent de 1,/F.1,& Nm)
2ocul lateral al furcilor in canale 'la cutiile de viteze de le Roman 2ocul este
de /,1 mm pentru fiecare parte)
pozitionarile reciproce ale danturilor ar%orilor
Re"larea cutiei de viteze. In (eneral, la cutiile de viteze, se re(leaza 2ocul axial
al (rupului sincronizatoare 'cu a2utorul sai%elor si al inelelor compensatoare),
rulmentii ar%orilor si pozitia ar%orilor.
In fi(ura - 'anexa $) este reprezentat modul de pozitionare a ar%orelui
primar de le cutia de viteze a autoturismului Dacia 1#//. Pe ar%orele primar se
monteaza inelele rulmentilor si #, precum si rondela de re(lare 1 care a fost
scoasa la demontare. Se monteaza, apoi, in semicarterul din dreapta ar%orele
primar si,
apoi, ar%orele secundar. Pozitia ar%orelui primar este corespunzatoare daca fata
0 a pinionului treptei a III!a se (aseste retrasa in raport cu fata C a pinionului
treptei a III!a de pe ar%orele secundar, cu aceeasi valoare cu care fata 1 a
pinionului treptei a ID!a se (aseste retrasa in raport cu fata D a pinionului
terptei a ID!a de pe ar%orele secundar. 0ceasta pozitie se re(leaza cu a2utorul
rondelei 1. Rondelele au (rosimea de !$ mmm 'din /,& in /,& mmm).
In fi(ura . 'anexa$) se reprezinta modul de re(lare a 2ocului rulmentilor
ar%orelui primar, de la cutia de viteze a autoturismului Dacia 1#//. 0r%orele
primar fiind montat, se asaza semicarterul stin( fara a se fixa. Se monteaza
calele de re(la2 1, scoase la demontare, si antretoza . 0r%orele tre%uie sa se
roteasca li%er, fara 2oc, antretoza depasind carterul cu cota =G/, mm '(rosimea
(arniturii de *irtie a carterului din spate). Daca re(la2ul nu este corect, se
adau(a sau se scot cale 'existe cale cu (rosimea de /,1/, /,/, /,& si 1 mm ).
1/. Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si
repararea autove*iculelor
Ardinul.1$/H1-./$.1..&
Ar(anizarea locului de munca
!intretinerea si repararea autove*iculelor se va face in *ale si incaperi amena!
2ate, dotate cu utila2e, instalatii si dispozitive adecvate
!executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autove*icu!
lelor este admisa si in spatii amena2ate inafara *alelor si atelierelor de intreti!
nere denumite ?platforme te*nolo(ice@ . 0ceste platforme vor fi delimitate,
marcate si amena2ate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi im!
pre2muite
!caile de acces din *ale ateliere si de pe platformele te*nolo(ice vor fi intreti!nute
in stare %una si vor fi prevazute cu marca2e si indicatoare de circulatie
standardizate
!incalzirea *alelor si incaperilor de lucru va fi asi(urata in perioada anotim!pului
rece in functie de temperatura exterioara si in limitele sta%ilite de ?%ormele
generale de protectia muncii&
!in *alele de intretinere si reparare a autove*iculelor, canalele de revizie vor fi
intretinute in stare curata, asi(urandu!se scur(erea apei, a uleiurilor si a
com%usti%ililor
!nu se admite pornirea motoarelor autove*iculelor in interiorul *alelor decat
daca exista instalatii de ex*austare, in stare de functionare
!instalatiile de ventilatie (enerala si locala din *alele si incaperile destinate
lucrarilor de intretinere si reparare a autove*iculelor vor fi in %una stare,
urmarindu!se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati
!persoanele fizice sau 2uridice vor asi(ura afisarea instructiunilor te*nice si de
exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand pro(ramul de function!nare
al acestora precum si o%li(atiile referitoare la reviziile te*nice si verificarile
periodice
!utila2ele din *ala si ateliere vor fi %ine fixate, le(ate la pamant, dotate cu
dispozitivele de protectie in %una stare
!la demontarea, montarea si transportul su%ansam%lelor (rele se vor folosi
mi2loace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea su%ansam%lelor la
mi2loacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omolo(ate, care sa asi(ure
prinderea corecta si ec*ili%rata a su%ansam%lelor
!dispozitivele de suspendare a autove*iculelor tre%uie sa ai%a sta%ilitate si
rezistenat corespunzatoare
!in *alele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autove*icule, se
va sta%ili locul de amplasare a tu%urilor de oxi(en, a (eneratoarelor de sudura
oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor
de protectie folosite in timpul sudurii electrice
!petele de ulei si com%usti%il de pe pardoselele *alelor vor fi acoperite cu nisip,
dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in
locuri care nu prezinta pericol de incendiu
!carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si ster(erea pieselor
sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri
sta%ilite in acest scop pentru a fi arse sau in(ropate
!lucratorii tre%uie sa poarte ec*ipament de lucru si ec*ipamentul de lucru
corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utila2ele din dotare
!sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza!
toare si la inaltimi accesi%ile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si
inc*ise in dulapuri. 0scutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra!tor
instruit special in acest scop
!este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelun(itoarelor improvizate
pentru c*ei in vederea maririi cuplului
!autove*iculele aflate pe pozitiile de lucru din *ale vor fi asi(urate impotriva
deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care
nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autove*iculele vor fi asi(urate
si cu mi2loace proprii 'frana de a2utor si cuplarea intr!o treapta de viteza)
Repararea autove*iculelor
!autove*iculele tre%uie sa fie introduse in *ala cu motorul in functiune, avand in
rezervor o cantitate de car%urant de cel mult 1/E din capacitatea acestuia,
necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
!canalul de revizie tre%uie mentinut in stare curata, asi(urandu!se scur(erea
apei, uleiurilor si com%usti%ililor. Introducerea autove*iculelor se va face cu
maxim & ImH*, diri2ate din fata de catre conducatorul locului de munca
!standul unde se face verificarea %unei functionari a sistemului de rulare si a
motorului tre%uie sa ai%a montat (rila2ul de protectie
!la dia(nosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se
evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asi(ure
evacuarea (azelor arse folosindu!se in acest scop tu%ulatura de evacuare si
sistemul de ventilatie
!demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa
decuplarea %ateriei
!demontarea su%ansam%lelor de su% cadru sau caroserie se va executa numai cu
autove*iculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene
de lemn astfel incat sa asi(ure sta%ilitatea autove*iculului
!se interzice desfundarea conductelor de %enzina sau motorina prin suflarea cu
(ura
!spalarea si de(resarea pieselor mici se va face numai cu deter(enti in cuve
speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
!pentru lucrarile a%solute necesare su% autove*icul, cand inaltimea de
suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi
rulante adiacente
!se interzice incercarea franelor cu autove*iculul in mers, in *ale si ateliere.
Pro%a franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special
amena2ate
!se interzice scoaterea din *ala a autove*iculelor la care nu s!a efectuat un
control al sistemelor de si(uranta rutiera'directie,frana,semnalizare luminoa!sa)
!la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
!se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto!
ve*iculelor atata timp cat acestea sunt in lucru
!inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a
autove*iculului va fi conectata la instalatia de evacuare a (azelor de esapament
!in locurile pentru umflarea pneurilor tre%uie sa se afiseze la loc vizi%il ta%elul cu
presiunile admise pe tipuri de automo%ile, precum si intructiunile specifice de
protectia muncii
!iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asi(ure o %una
vizi%ilitate la locul de munca
!corpurile de iluminat tre%uie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face
masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de
iluminat
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
!in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise; fumatul, intrarea cu
foc desc*is, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea
a doua scule feroase si folosirea ec*ipamentului de lucru din materiale sintetice
!este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor
straine
!este interzis fumatul in *alele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor
amena2a locuri speciale pentru fumat
!este interzisa pastrarea rezervoarelor, a %idoanelor cu com%usti%ili lic*izi,
car%id, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc. in interiorul *alelor
sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de
constructie.
0nexa 1
(i"ura )
%onstructia mecanismului de actionare(cu maneta pe capacul cutiei de
viteze cu dispozitive de fi*are si zavorire a treptelor,utilizat la automobile&
1!capac carter; !ti2e culisante; #!furca; $!manson furca; &!articulatie sferica; +!
stift pentru impiedicarea rotirii manetei; ,!suru%uri; -!arc dispozitiv de fixare; .!
%ila dispozitiv de fixare; 1/!stifturi dispozitiv zavorire; 11! (*eara de (*idare care
impiedica rotirea ti2elor; 1! tampon; 1#! arc; 1$! coroane culisante; 1&!arc de
apasare maneta; 1+! maneta de actionare.
0nexa
(i"ura +
,rupul cutie de viteze diferential al autoturismului -acia 1.//
1!ar%orele am%reia2ului; !ar%orele primar; #!ar%orele secundar; $,&,+ si -!rotile
treptelor pentru mersul inainte solidare cu ar%orele primar; , si 1!rotile treptei
de mers inapoi; .,1/,11si 1#!rotile treptelor pentru mersul inainte de pe ar%orele
secundar;1$!sincronizatorul treptelor I si aII!a;1&!sincronizatorul treptelor a III!a
si a ID!a;1+!pinionul transmisiei principale;1,!diferential;1-!manson.
0nexa #
(i"ura 0
%utia de viteze a autoturismului AR1-sectiune lon(itudinala
1!carter; , $, & si 1.!roti solidare cu ar%orele intermediar; #!pinion pentru
treaptaa III!a;+ si +J!conuri sincronizator trepte!Isi II!a; ,!pinion ax mers
inapo;-!pinion antrenare reductor!distri%uitor;.!pinion pentru treapta I;1/ si1-!
pinioane pentru treapta de mers inapoi;11!pinion pentru treapta a II!a;1!capac
cu mecanism de actionare si dispozitive de fixare si zavorire a treptelor;1#!ar%ore
primar;1$!manson de (*idare;1&!ar%ore secundar;1+J si 1+!sincronizator trepte
a III!a si a ID!a;1, %uson de (olire;/!ar%ore intermediar;1!pinion ar%ore
primar;!sincronizator trepte KI si a KII!a.
0nexa $
(i"ura 2
3ozitionarea arborelui primar al cuitei de viteze la autoturismul -acia 1.//
(i"ura 4
Re"larea #ocului rulmentilor primar al cutie de viteze de la autoturismul
-acia1.//
Biblio"rafie
1. ,!eor"!e (ratila, 5. '.3opa& Automobile&sofer mecanic auto,6ditura
didactica si peda"o"ica Bucuresti-1442
2. 7n". 1ctavian 3alade& 7ntroducere in mecanica auto, %olectia Biblioteca
Automobilistului-1428
.. 5arincas, -. Abaitancei, -. &(abricarea si repararea autove!iculelor
rutiere, 6d. -idactica si peda"o"ica-1422
8. 5inisterul 5uncii si 3rotectiei Sociale, 5inisterul Sanatatii&9orme
"enerale de protectia muncii