Capital Belgrad

Ora
principal
Belgrad
Limba
ofcial
srb
Sistem
politic
republic
parlamentar
- Preedinte Boris Tadi
- Prim
Ministru
Mirko Cvetkovi
Independen

5 iunie !!"
Suprafa
- Total
## $#$ %&r
'osovo(km)%loc
**+(
- ,p %-( !.*+
Populaie
-martie !!#
*! *$# +/0loc1
%loc 0+(
- 2ensitate **5 loc13km)%/$(
PIB !!#
- Total 45$ +*! miliarde
%loc #(
- Per capita 4#+$
Moned dinar srb %562(
BUCATARIA SARBEASCA
BUCATARIA SARBEASCA
TRADITIONALA
TRADITIONALA

Asa cum se intampla cu majoritatea bucatariilor din Europa

Centrala, si specificul culinar sarbesc este de fapt un amestec subtil
intre influente variate, de la cele austriece, germane,
mediteraneene, unguresti pana la cele turcesti sau grecesti.

Sarbii sunt mari consumatori de carne, mai ales de porc, atat ca fel
principal la masa de pranz, dar si ca aperitiv sau antreu, multe din
variatele produse de patiserie au si variante cu carne. Poate si
pentru a echilibra dieta, de pe masa lor nu lipseste niciodata ardeiul,
crud, in salate, dar si copt, murat sau sub forma unor sosuri ca
garnitura la carne.
Pljeskavica
evapi (mici) Supa de peste
Ardei umpluti si cartofi
Burek (umplut cu
carne tocata)
Gibanica
(placinta cu branza)
Pitije
Produse de patiserie si fast-food
Produse de patiserie si fast-food

Produsele de patiserie sunt asa cum spuneam variate, fie ca e vorba de

burek, de pita traditionala, sau de clatite in a caror compozitie intra cartofi
sau mere.

Pita poate fi facuta cu aproape orice, de la branza sarata si smantana

(!ibanitsa) cu legume, mai ales spanac sau varza (zelijanitsa) la cartofi
(rompirusa), carne macinata sau ciuperci.

!u putem sa nu vorbim despre plejkavitsa, produsul pe care il puteti gasiti

cel mai simplu daca cumva va aflati in oras si vreti sa mancati rapid ceva
nepretentios. E vorba de un fel de ebab sau daca ne raportam la alta
cultura, hamburger, cu carne de porc sau vita, salata de varza, rosii,
castraveti, branza si diverse sosuri.
Salate" supe si ciorbe
Salate" supe si ciorbe

Salatele de legume, fie ca sunt servite ca antreu sau murate ca si garnitura,

sunt si ele nelipsite de la mesele sarbesti.

#opska este o varianta apropiata de salata greceasca, cu varza, rosii,

ardei, castraveti si un soritment local de branza grasa taiat in cubulete sau
felii lungi.

Supele si ciorbele nu lipsesc nici ele. "n general regasim la sarbi cam ce se
mananca si in vestul tarii, mai ales in #anat, in primul rand supa de pui cu
taietei si ciorba de le!ume, cu carne de pui sau porc, ciorba de fasole
sau de peste.

Condimentele nu sunt folosite in e$ces. Cel mai adesea pentru a da gust

mancarii se foloseste doar boia de ardei iute. Aceasta da chiar si numele
unei mancari traditionale sarbesti paprika (in romana papricas) bucati de
carne de porc sau vita, cu cartofi, ceapa si evident foarte multa boia.
$ulciuri si bauturi
$ulciuri si bauturi

"n ceea ce priveste dulciurile, regasim aceleasi influente, de la baklavalele si alvaua

turceasca pana la strudelul nemtesc si numeroasele prajituri cu crema de
ciocolata sau cu fructe din bucataria austriaca" compoturi de fructe" orez cu
lapte sau mere coapte cu scortisoara si nuci.

Sarbii ca mai toate popoarele slave, sunt mari bautori. Cea mai comuna bautura este
berea, pivo, de obicei blonda si de obicei la sticla. Serbia este si un producator
traditional de vin, chiar daca pe suprafete mici, dar, atunci cand ureaza bun venit unui
strain vecinii nostri ofera de obicei tarie cea mai raspandita fiind cea de pruna,
slibovijca. %in acest punct de vedere, traditiile lor nu difera mult de cele de la noi, de
fapt raki&ul este cunoscut in vestul tarii ca si rachie. %e altfel diferenta dintre rachie,
tuica sau palinca este uneori greu de facut in aceasta zona a Europei.

#afenelele sunt un loc important pentru sarbi, cele traditionele se numesc %afana
puteti asculta ritmurile muzicii sarbesti vechi, integrata in cultura mondiala de 'oran
#regovic. (ocalurile din #elgrad ofera fireste orice fel de cafea puteti dori, dar cafeaua
traditionala e cea turceasca, tare si cu mult zat pe fundul cestii.
&nfluente ortodo'e ( Posturile
&nfluente ortodo'e ( Posturile

Adep)ii care respect* postul de +, de zile al Craciunului, timp -n care trebuie

s* se ab)in* de la carne, au o mas* de Cr*ciun care abund* -n m.nc*ruri
care con)in carne, ou* sau lapte. /radi)ia permite credincio0ilor s* m*n.nce
numai pe0te 0i legume -n timpul postului.

Postul pastelui este un post de 1 saptamani in care nu se mananca decat

legume

"n gastronomia sarba se intalnesc diverse feluri de mancare de post precum

orezul sarbesc, salata ruseasca, cartofi la cuptor, ciorba de salata verde,
baiadere, fasole sarbeasca, ghiveci sarbesc, etc
)estin s*rbesc de s+rb+tori
)estin s*rbesc de s+rb+tori

2n mare num*r de s*rb*tori 0i zile de sfin)i protectori sunt celebrate -n Serbia -ntre
34 decembrie 0i 5, ianuarie

6n Serbia este obiceiul de a s*rb*tori timp de trei zile un sf.nt protector, perioad* -n
care rudele 0i prietenii viziteaz* familia gazd*.

Perioada de petreceri din Serbia -ncepe -n 34 decembrie, odat* cu ziua Sf. !iola.
Cre0tinii ortodoc0i -l consider* pe Sf. !iola un f*c*tor de minuni 0i un protector al
multora, inclusiv al c*l*torilor, marinarilor 0i pescarilor. 2rmate de s*rb*torirea Anului
!ou 0i de Cr*ciunul ortodo$, s*rb*torile religioase se -ncheie -n 5, ianuarie, odat* cu
ziua Sf. 7ovan ("on), botez*torul lui "isus 8ristos -n r.ul "ordan.

6n afar* de pe0te, de s*rb*toarea sf.ntului protector se mai m*n.nc* 0i o m.ncare

de fasole numit* prebranac (buc*tarul -nmoaie fasolea -n ap* peste noapte 0i o
fierbe a doua zi9 pr*je0te fasolea -n ulei, cu usturoi 0i boia, apoi coace -ntregul
con)inut -ntr&o oal* de lut).
#raciunul
#raciunul

6n aceste zile, cre0tinii sarbi se salut* cu ,,Hristos serodi:: iar ceilal)i r*spund
,,Za istina serodi::. 6n fiecare gospod*rie se fac bucate alese, dar din nici
una nu lipse0te tradi)ionala cesni,a & pr*jitur* din foi de aluat fraged cu
mult* nuc* 0i -n care se ascunde o moned*. Cel ce va g*si b*nu)ul, se
spune c* va fi fericit tot anul.

S.rbii savureaz* m.nc*rurile cu carne. ;elul principal este friptura de porc

sau de miel. Aperitivul este deseori pitije, o m.ncare f*cut* din carne de
vi)el 0i din urechile, coada 0i din dou* picioare de porc. Acestea se fierb cu
frunze de dafin, usturoi, morcovi, sare 0i piper. #uc*tarul adaug* gelatin* -n
ap* astfel -nc.t preparatul va ar*ta -n final ca un jeleu, cu carnea ascuns*
pe jum*tate -n interior.
Sfintele Pasti
Sfintele Pasti

"n Serbia, primul ou vopsit se tine pana la anul, pentru a garanta siguranta
si sanatatea familiei. <estul de oua se ciocnesc, iar cel care are oul intreg
trebuie sa manance oul spart.

=ii de ou* au fost vopsite special pentru competi)ia tradi)ional* din =orin.
;estivalul ou*lor de Pa0te a atras, ca de obicei, oameni din mai multe
localit*)i. ;iecare concurent a primit din partea organizatorilor c.te un ou, iar
campionatul s&a desf*0urat timp de peste o or*. 6n final, au fost acordate
mai multe premii pentru cei care au reu0it s* sparg* c.t mai multe ou*.
Pentru cei care nu s&au -nscris -n competi)ie, organizatorii au preg*tit
standuri speciale de unde puteau fi cump*rate ou* -ncondeiate sau diverse
decora)iuni de Pa0te.
#apital+ Sofia
-imbi oficiale bulgar*
.tnonim bulgar, bulgar*, bulgari
Sistem politic republic* parlamentar*
& Pre edinte 'heorghi P*rvanov
& Prim&ministru #o>o #orisov
&
Pre edinte al
Adun*rii
!a ionale
/setsa /sacheva
)ormare
& fondare ?@3
&
independen a fa *
de /urcia
34,@
Aderare /. 3 ianuarie 5,,1
Suprafa +
& /otal 33,.43, mA (locul 3,+)
& Ap* (B) ,,C
Popula ie
& Estimare 5,,@ 1.?+,.5C@ (locul 4+)
&
<ecens*m.nt
344@
1.4C5.@4+
& %ensitate ?@,4 loc.DmA (locul 35+)
P&B (PP#)
& /otal @?,C@3 de miliarde
&
Pe cap de
locuitor
33.C3, (locul ?E)
P&B (nominal) estim*ri 5,,1
& /otal
C4,?,4 de miliarde
(locul 1E)
&
Pe cap de
locuitor
E.3@? (locul @@)
0oned+ lev* bulgar* (#'!)
OBICEIURI SOCIALE SI TRADITII
OBICEIURI SOCIALE SI TRADITII

Bul!aria este o tara plina de traditii din care" in timp" o serie de
traditii si obiceiuri de nunta" au razbatut pana in zilele noastre" suferind
doar mici scimbari in ultimii 122 de ani3
#iar si in zilele noastre multe cupluri" ciar daca traiesc in
mediul urban" nu renunta la vecile traditii de nunta" pastrate intacte in
special in mediul rural3
Bul!arii de,in multe elemente folcloristice datorit+ r+d+cinilor
tracice par,ial comune3 Bul!arii au o serie de tradi,ii specifice precum
colindatul b+ie,ilor cu betleemul de #r+ciun" colindatul fetelor de florii"
Baba marta" farsan!ul3 )arsan!ul la bul!ari este s+rb+toarea de l+satul
secului3 Potrivit obiceiurilor" petrecerea dureaz+ p*n+ la 0iercurea
cenu4ii" c*nd 5ncepe Postul Pa4telui3 6n tot acest timp 5n localit+,ile unde
locuiesc bul!ari se or!anizeaz+ baluri mascate 4i spectacole3
B/#7879&A B/-G79.AS#7
B/#7879&A B/-G79.AS#7

;undamental traditionala, bucataria bulgara este adepta respectarii marilor principii gastronomice ce dau o
savoare incontestabila mancarurilor.

=irodenii, carne, condimente, branzeturi & toate acestea, combinate in retete inedite, dar foarte gustoase.

=icul&dejun este realmente copios si constituie pentru bulgari principala masa a zilei.

Cina se serveste mult mai tarziu, fiind formata in mare parte din aperitive.
"aurtul si branza alba sunt Fla ele acasaF, insa simbolul gastronomiei bulgare ramane FsopskaF, o
delicioasa combinatie alba&verde&rosieG ceapa, rosii si castraveti & ce poarta culorile drapelului national.
Pentru bulgari nu este placere mai mare decat sa FdevorezeF aceasta salata in compania unui pahar cu
rakia.

E greu de spus de unde vine zacusca si unde a fost facuta prima data, pentru ca fiecare popor a
imbunatatit reteta si fiecare are specificul ei. Ca sa va convingeti incercati reteta de zacusca bulgareasca.

ubrica (ameastec de mirodenii bulgar, pe baz* de cimbru). Este un amestec de mirodenii ad*ugat -n
preparatele bulg*re0ti din carne. Printre cele mai -ndr*gite figureaz* kebabul (ebabceta) 0i chiftelele
(juftet>), precum 0i HmusakaI, respectiv cartofi fran)uze0ti -n stil bulgar, cu care tocat* 0i verdea)*.
=.nc*rurile sunt oarecum mai iu)i, comparativ cu ceea ce suntem obi0nui)i -n regiunile noastre, a0a c* se
recomand* folosirea dup* mese, a unui digestiv.

Printre deserturile bulg*re0ti -ndr*gite, figureaz* fructele coapte (merele, prunele, zmeura 0i murele),
c*p0unile cu zah*r, pl*cintele 0i gogo0ile bulg*re0ti cu umplutur* s*rat* sau dulce.

(a finalul meselor se serveste ca0caval , care poate fi din lapte de oaie, de vac* sau amestec. Se
serve0te mai ales cu vin.

Placinta bulgareasca este un desert savuros si pu&os de mere. putin di&erita. ca si mod de
preparare. de placinta noastra traditionala cu mere1 2esi la prima vedere pare un pic cam
so7sticata. datorita numarului mare de ingrediente. aceasta placinta bulgareasca este &oarte
usor de preparat1
:acusca bul!areasca Salata bul!areasca Sopska
Banitsa
Capital Moscova
558$59 : +#8+#9 ;
Ora principal Moscova
Limba ofcial 5usa %i altele <n
republicile
&ederale(
Sistem politic 5epublic
&ederal semi-
pre=iden>ial
- Preedinte 2mitri Medvedev
- Prim -
Ministru
?ladimir Putin
Independen * iunie *//!
Suprafa
- Total
*#1!#51!! km)
%@ocul *(
- ,p %-( !.5-
Populaie
-
*$515+#1!!loc1
%@ocul #(
- 2ensitate 0.5 loc13km)
PIB
- Total 4*1"#" trilioane4
- Per capita 4**10!#4
Moned 5ubl

Marea Bering
Marea Bering
#atedrala Sf*ntul ;asile din Pia,a 9o4ie din
#atedrala Sf*ntul ;asile din Pia,a 9o4ie din
0oscova
0oscova
8eatrul Balsoi
8eatrul Balsoi
B/#7879&A 9/S.AS#7 89A$&<&=>A-7
B/#7879&A 9/S.AS#7 89A$&<&=>A-7

C.nd vorbim de buc*t*ria tradi)ional* ruseasc*, ne g.ndim la preparatele culinare specifice tuturor republicilor unionale.

=oscova, capitala )*rii, ofer* oric*rui vizitator m.ncarea preferat* 0i , -n acela0i timp, m.nc*ruri specifice republicilor
componente.

%iferen)ele mari de condi)ii geografice 0i de clim* au avut influen)* asupra agriculturii 0i cre0terii animalelor, iar acestea
asupra buc*t*riei. %ac* -n sud carnea de berbec este preferat*, -n nord se g*se0te carnea de ren, v.nat.

Bor4ul rusesc este servit la =oscova, -n timp ce HkulebeakaJse ofer* la Kiev, iarJsaslikJ la Erevan,JplovJ(pilaf) 0i
HsolopJ(sup* rece cu lapte acru) -n 2zbeistan.

<u0ii m*n.nc* o varietate mare de feluri de m.ncare, adoptate din diferite culturi. Ei servesc -n general, C mese pe zi.
Masa de diminea, numit* FzavtrackF, include cereale, pr*jituri sau FkasaF, terci de ov*z servit cu sm.nt.n*, sau
br.nza. %ar majoritatea m*n.nc* numai p.ine 0i ceai la micul dejun.

Prnzul, sau FobedF este servit dup*&amiaza 0i este masa principal* a zilei. %e obicei -ncepe cu o sup*, sau un FborscF
care este f*cut din sfecl* 0i servit cu sm.nt.n*. Pot -ncepe deasemeni cu FzakuskiF & aperitiv asem*n*tor cu o salat* de
pe0te sau pas*re.

0*nc+rurile tradi,ionale includ G

L FpelmeniF & carne sau legume umplute cu past*, garnisite cu sm.nt.n*

L Fbifstro!anovF & cuburi sau felii de carne vit* -ntr&un sos de sm.nt.n* cu t*i)ei

L Fborsc? rusesc 0i sup* de pui

/zin este masa de sear, care de obicei const* doar -n FzakuskiF, de0i restaurantele servesc meniuri diversificate. Pe
l.ng* ceai 4i cafea, b*uturi tradi)ionale mai sunt vodka 0i berea, e$trem de utilizate ca b*uturi alcoolice.
Pelmeni Bifstro!anov Borsc
%uleb@aka Saslik %asa

9estaurantele care sunt cunoscute pentru serviciile 0i m.nc*rurile mai s*race au crescut
ca num*r 0i diversitate. =.nc*rurile tradi)ionale din toat* lumea sunt disponibile -n
majoritatea restaurantelor din ora0ele mari. =.ncarea me$ican* 0i chinezeasc* este larg
r*sp.ndit*. Pr.nzul -n ora0 este frecvent practicat la fel 0i cinele de afaceri, multe
restaurante caracteriz.ndu&se prin bun gust, muzic* bun* 0i seri cu dans. <estaurantele
sunt prea scumpe pentru majoritatea popula)iei ruse0ti, ei m.nc.nd -n ora0 de cel mult
dou* ori pe an.

Buc+t+ria ruseasc+ reflect* contopirea dintre gusturile gastronomiei Asiei 0i ale Europei
occidentale. Celebr* prin arta -mbin*rii diferitelor c*rnuri, legume, produse lactate,
mirodenii 0i b*uturi, <usia, leag*n al buc*t*riei slave, a dat preparatelor slave o not* de
intens* savoare 0i mai ales a receptat subtilit*)i din buc*taria francez*.

;odka" b*utura de baz* din partea aceasta de lume, este realizat* din alte surse dec.t
din struguri, ideal* pentru preparatele grase, r*m.ne renumit* pentru limpiditatea sa, f*r*
parfum 0i o t*rie de +E&+? grade alcoolice.

Puiul 4i pe4tele sunt alimente servite -n mod curent de c*tre popula)ia rus*, mai frecvent
dec.t servirea de carne de vit* sau porc pentru c* sunt mult mai ieftine.

SA0=;A9 SA0=;A9

%enumirea de HsamovarJ provine de la e$presia Hfierbe singurJ. El este o

inventie pur ruseasca, iar originile sale sunt legate de cele ale ceaiului.

"n secolul MN"" ceaiul a fost adus in <usia din =ongolia si folosit mai intai in
familiile nobile. "n componenta sa intrauG apa, ierburile medicinale si mierea.

(a sfarsitul secolului MN""", samovarul a devenit unic prin forma sa si

originalitatea elementelor tehnico functionale, necesare pentru incalzirea apei.
%atorita pierderilor mici de caldura, apa din samovar fierbe repede iar caldura
se pastreaza mult timp.

Samovarul a cunoscut o adevarata evolutie in ceea ce priveste aspectul sau

si a imbracat diferite forme artistice. %upa detaliile de e$terior, se deosebesc
samovare din argint, cupru, otel, fier si lemn.

Samovarul a devenit simbolul ospitalitatii rusesti, dar si un semn al

prosperitatii.

Ceaiul rusesc trebuie servit proasp*t 0i foarte concentrat. Oah*rul 0i l*m.ia se

pun separat pe o farfurioar*, la fel o cup* cu dulcea)* de vi0ine, sau c*p0uni.
Ceaiul se serve0te cu un fel de chifle (bulociki) pe baz* de aluat din unt 0i
lapte, sau din chec.

Specificul bucatariei rusesti este reprezentat

nu atat de diversitatea mancarurilor, ci de
metodele de preparare. =ancarea gatita in
cuptoarele rusesti are un gust deosebit,
datorita veselei specifice, a regimului de
temperatura si a incalzirii uniforme.

"nca din timpurile stravechi, mancarea era

gatita in vase de lut. ;ara ulei sau alte
grasimi, ea fierbe in vasul de pamant doar in
suc propriu. Peretii vasului sunt porosi,
absorbind lichidele, iar de aici pana la
formarea aburului nu mai e decat un pas.
%eosebit de gustoase suntG kasha, supele de
mazare sau ciorba de varza pregatite in
cuptoare rusesti.

Cuptorul a fost un atribut indispensabil in

gospodaria ruseasca timp de C,,, de ani, dar
acum este inlocuit treptat de noile cuptoare
electrice.

#uptorul rusesc
#uptorul rusesc
Capital Praga
@imbi o7ciale ceA
;tnonim ceA. ceA. cei
6istem politic
republic
parlamentar
- Preedinte ?Bclav 'laus
- Prim-ministru Petr :eCas
Dndependen> %&ondat <n Eurul 0#!(
-
&a> de
,ustro-
Fngaria
0 octombrie */*0
-
di=olvarea
CeAoslovacie
i
* ianuarie *//+
,derare F; * mai !!$
6upra&a>
- Total
#010""km)%locul
**"(
- ,p%-(
Popula>ie
-
;stimare!!
0
G *!1$$1/"%locul
#0(
-
5ecensmn
t!!*
*!1+!1!"!
- 2ensitate *+3km)%locul ##(
PIB%PPC( estimri!!#
- Total
45! de miliarde
%locul +/(
-
Pe cap de
locuitor
4$1/%locul +5(
PIB %nominal( estimri!!#
- Total
4*#5 de miliarde
%locul +/(
-
Pe cap de
locuitor
4*"1/5"%locul +"(
Moned coroan ceA %CH'(
GAS89=>=0&A
GAS89=>=0&A
Chiar daca nu putem spune ca bucataria Ceha este sinonima cu Ia gati sanatosJ totusi este
imposibil sa nu gasesti macar cateva feluri de mancare pe care sa le preferi. Poate fi supa
de cartofi, carnea de porc prajita traditional in sos specific, fructele umplute sau strudelul de
mere.
#ucataria si modul de a se alimenta al cehilor se muta incet catre un stil din ce in ce mai
sanatosP cu toate astea stilul traditional este inca destul de popular.
%e multe ori o masa cuprinde doar un singur fel de mancare si nu presupune sa fie insotit de
paine. Aperitivul (predrm>) cuprinde obligatoriu sunca de Praga, dar cehii nu sunt e$trem
de patrioti deoarece sunt innebuniti dupa ouale a la russe si salamul unguresc deosebit de
picant.
Supa nationala se numeste Ceska Bramborova si are la baza cartofi, ciuperci si morcovi.
=ancarea tipica ceha cuprinde o multime de alimente preparate paneG branza fierbinte
pane, chiftele pane, conopida sau ciuperci pane.
Cehii se dau in vant dupa prajiturile cu frisca sau cu crema de vanilie, desertul de baza.
Apoi au imprumutat de la vienezi strudelul si tarta cu fructe si mac.
(a capitolul bauturi, berea ceheasca este de top. %ar daca berea nu e pe gustul tau, incearca o
alta bautura traditionala, din plante, numita Bekerovka.
Praga se mandreste cu restaurante in care se servesc preparate de pe vremea bunicilorG
svickova (carne de vita intr&un sos de legume si lamaie), friptura de porc cu varza murata,
staroceska basta (o retete veche cu cel putin trei feluri de mancare), vanat in sos de vin
rosu si fucte de padure

S/P.-.
%e regula meniul
Ceh incepe cu o
supa polvka.
Q parte din cele mai
populare supe suntG
Supa de cartofi
Supa de ceapa
Supa de pui
Supa de vita cu
bucati de ficat
Supa de varza
murata
Supa de marar
facuta cu lapte
).-/- P9&>#&PA-
Este format in
principal din carne si
garnitura
Cele mai populare
carnuri de pui, porc,
urmate de vaca
servite de obicei cu
sosuri specifice.
Pestele nu este
foarte comun,
somonul si fructele
de mare fiind servite
in restaurantele
bune.
Macroul este cel mai
popular peste la
gratar iar crapul este
servit traditional de
Craciun
GA9>&8/9&
Cele mai comune
garnituri folosite in
Cehia suntG
Cartofi fierti
Cartofi prajiti
Cartofi piure
Orez
Coltunasi
Salata de cartofi
$.S.98
%eserturile sunt
foarte variate si
tind sa devina
grele si grase
datorita untului si
friscai.
Cateva deserturi
celebreG
Prajitura cu
miere
Strudelul cu
mere
BA/8/9&
!u e$ista mancare
traditionala ceha
fara bere.
/otusi nu
intotdeauna simti
nevoia de a bea
bere. Alternativele
suntG
pa minerala
Sucul de
portocale,
Sucul de mere
Ceai,
Cafea
!apte
=e$icul are teRuila, <usia voda, ;ranta vinul, Scotia Shise>, 'recia ouzo, /urcia are rai si lista poate
continua. Cea mai populara bautura in <epublica Ceha este berea.
Cehia mosteneste o bogata traditie a productiei de bere. Productia caracteristica de bere Pilsen de calitate
este un model pe care multe tari urmaresc sa il atinga. 8ameiul ceh si orzul de =oravia este e$portat
intr&o multitudine de tari in care se incearca realizarea unei beri cat mai aproape de original.
"storia #erii este in mod incontestabil legata de Plzens> Prazdroj, cunoscut si ca Pilsner 2rRuell de unde si
numele de bere Pilsen.
2na din cele mai faimoase tipuri de bere este Staropramen. Aceasta este obtinuta prin metode traditionale
adica fermentarea are loc in recipiente neacoperite din stejar. Cunoscatorii afirma ca doar asa berea
capata adevaratele sale caracteristici.
Prima linie de bere a inceput pe 3 mai 3@13 iar pe 3E iulie au si inceput vanzarile.
Productia Branik a celei de&a doua marci de bere din Cehia a inceput in 3@44 si se pare ca productia
acesteia creste spectaculos.
Se pare ca fiecare regiune are propria sa bere. Cea mai veche este )leu si a inceput in 3+44.
2n proverb ceh vechi spune ca IE mai bine sa ai bere in stomac decat apa la plamaniJ
#.A&AB 8A9A B.9&& B/>.C
#.A&AB 8A9A B.9&& B/>.C
#apital+
T Popula ie

;ar ovia
3.1,,.EC? (5,,?)
-imb+ oficial+ polonez*
3
Sistem politic republic*
Pre edinte
Prim =inistru
#ronisUaS KomoroSsi
%onald /us
&ndependen +
V recunoscut*
fa * de "mperiul <us,
"mperiul 'erman i Austro&
2ngaria
33 noiembrie 343@
Suprafa +
T /otal*
T B apa
(oc ?4
C35.?@C mA
C,,1
Popula ie
T /otal*
T %ensitate
(oc C3
C@.E3@.5+3
355 loc.DmA
P&B (nominal)
T /otal (5,,4)
T P"# per
capita
(oc 5C
W+C, de miliarde
W33,5@@
P&B (PPC)
T /otal (5,,4)
T P"# per
capita
(oc 5C
W?@4 de miliarde
W3@,,15
&$/ (5,,1) ,,,.@@, (loc +3) V -nalt
0oned+ zlot polonez (P(!) X
3,, grosi
GASTRONOMIA POLONEZA
GASTRONOMIA POLONEZA

Qbiceiurile culinare poloneze sunt str.ns legate de istoria zbuciumat* a acestui poporG

!otele distinctive ale buc*t*riei poloneze sunt carnea, cartofii, varza 0i pastele, m.nc*rurile
substan)iale, cu sosuri 0i supe groase 0i cerealele Hneconven)ionaleJ precum hri0ca.
Qbiceiurile culinare polone sunt str.ns legate de felul de a fi 0i de istoria zbuciumat* a
acestui popor.

/radi)ia culinar* polon* este -n mare parte slav* & carne, cereale & cu numeroase influen)e,
unele chiar 0i de pe alte continente. Polonezii m*n.nc* mult condiment, pentru c* -n -ntreg
Evul =ediu condimentele se g*seau din bel0ug -n Polonia mul)umit* rela)iei privilegiate cu
)*rile din Asia. /radi)ia n&a disp*rut din gastronomia polon*, 0i azi, numeroase feluri de
m.nc*ruri fiind condimentate din bel0ug cu piper, juniper sau nuc0oar*.

Prin anii Y@, ai secolului trecut devenise obiectul hazului de necaz Hcotletul de ouaJG

P.n* -n sec. M"M se consumau -n mod curent dou* sosuri condimentate poreclite de
polonezi Hjucha czerSonaJ 0i Hjucha szaraJ, adic* s.nge ro0u 0i s.nge alb. ;oarte
important* a fost influen)a buc*t*riei italiene, adus* -n Polonia de regina #ona Sforza, so)ia
lui Sigismund " al Poloniei, la -nceputul sec. MN".

P.n* -n ziua de ast*zi, morcovii" prazul 4i p+st*rnacul sunt denumite popular HSloszcz>znaJ,
de la Zloch>, numele polonez al "taliei. %ac*, la un moment dat, Polonia era una din cele mai
mari )*ri din lume, odat* cu -mp*r)irea 0i ane$area teritoriului acesteia de c*tre vecini, -n
repetate r.nduri, au ap*rut alte obiceiuri culinare, -n special lituaniene, turce0ti 0i ungure0ti.

Apoi HPotopulJ, cum denumesc polonezii seria de r*zboaie 0i invazii nordice 0i ruse0ti din
secolul MN"", a pustiit )ara, iar cerealele au -nceput s* fie -nlocuite par)ial -n alimenta)ie de
cartof. Prin anii Y@, ai secolului trecut devenise obiectul hazului de necaz Hcotletul de ouaJ, un
fel de hamburger care -n loc de carne con)inea oua b*tute cu f*in*.

Pentru cine&0i aminte0te de celebrul HnechezolJ rom.nesc nu e greu s* -n)eleag* despre ce era
vorba. <e)etele tradi)ionale erau preparate cu destule eforturi financiare 0i doar -n timpul
HZigiliaJ & cina -n familie din Ajunul Cr*ciunului, c.nd la polonezi e$ist* tradi)ia de a se prepara
35 feluri de m.ncare tradi)ionale, unele dintre ele necesit.nd chiar 5&C zile pentru a fi preparate.

=asa tipic* polon* include bor4 de le!ume Hbarszcz" ori #flaczkiJ, un fel de ciorb+ de burt+,
ceva mai pu)in acid* ca surata ei rom.neasc*. Nara te po)i r*cori cu Hc$lodnikJ, o sup %roas
de sfecl, servita rece. Cui -i d* m.na 0i timpul, ia un aperitiv & peste sau aspic de carne sau
legume.

;elul principal este -ntotdeauna carne sau c*rna,i" de obicei cu varz+ murat+ & HbigosJ & sau cotlet de
porc, Hkotlet schabowyJ (foarte asem*n*tor cu 0ni)elul vienez, dar mai gros) considerate m.nc*ruri
na)ionale. Polonezii m*n.nc* mult* carne, chiar 0i -n regiunea de nord, cu ie0ire la =area #altic*, pe0tele
nu detroneaz* carnea de porc sau vit*. (a fel de bune ca fel principal sunt HgolonkaJ, un fel de tocan* din
celebrii Hadida0iJ de porc cu HkoldunyJ sau col)una0i cu carne, HzrazyJ & rulouri de carne de vit* umplute cu
ou, cartofi 0i legume.

Cele mai cunoscute paste locale se numesc HpierogiJ 0i sunt de fapt ni0te banali col)una0i & un pat de aluat
nedospit care -nghite carne, br.nz*, ciuperci, varz* acr*, ceap* -n diverse combina)ii. %e0i coluna&ii'
piero%i sunt considerai tradiional poloni & de aici au fost prelua)i de ceilal)i slavi de nord 0i chiar de
italieni 0i romani & similitudinea cu celebrele Hpachetele de prim*var*J chineze0ti duc cu g.ndul c* posibil
re)eta a fost adus* -n Europa de mongoli, migratori care au stat destul pe capul central&europenilor -n Evul
=ediu.

HMizeriaJ se cheam* varianta local* a salatei tzatzii. Polonezii nu e$celeaz* -n br.nzeturi, dar HvarkJ, un
fel de br.nz* proasp*t* nefermentat* care aduce cu ricotta, e remarcabil*. Cum )ara a avut -ntotdeauna
largi teritorii -mp*durite, multe re)ete cuprind ciuperci, fructe de p*dure 0i miere.

%ulce)urile 0i compoturile sunt la mare cinste, iar unul din deserturile na)ionale, HpaczekJ e un fel de
gogoa0* cu dulcea)* de trandafiri sau alte fructe. H!isielJ se nume0te o peltea groasa de fructe care merge
bine cu HpiernikiJ, turta dulce. [i s* nu uit*m de HkashaJ & un terci din gr.u, hri0c*, ov*z, orez 0i cartofi.
Aceasta nu e o m.ncare tradi)ional* polon*, ba chiar e una din cele mai vechi re)ete cunoscute -n Europa
slav*, -ntrecut* doar de p.ine.