Mihai Eminescu- Deviza asasinilor

Exist, se vede,
ntre radicalii din Romnia un fel de dictionar secret de locutiuni, de parole ce au valoarea unor
ordine de zi, cari ne rmn necunoscute nou profanilor precum: Vegheati! Ora a sosit si
altele de acestea.
O foaie din Focsani, Lupttorul, dnd seam despre atentatul ncercat asupra d-lui Brtianu,
ncheie cu cuvintele : Ale tale dintru ale tale, frate Brtiene! Fost-or-fi potrivite cu ceea ce
se petrecuse, avut-or-fi aceste cuvinte alt farmec asupr-ne nu stim, destul c, la ncheiarea unui
articol n care condamnam fapta, cercam ns a explica cum instinctele rele, nclinrile criminale
ale oamenilor sesc n precedentele create de principiile si apucturile rosiilor o atmosfer ce le
prieste, pusesem si noi cuvintele, rmase n mintene la citirea !iarului din provincie, Ale tale
dintru ale tale
"ici prin vis nu ne trecea c, din ntmplare, puseserm mna pe una din acele locutiuni mistice,
din acele devi!e ale partidului rosu de cari ascult or#este toat suflarea patriotic, c noi,
neconsacratii n misterele orani!atiei internationale ale societtii de exploatare, atinsesem cu
vrful condeiului un triangul cabalistic din marea carte secret a partidului.
Odat atins, aceast formul a nceput s eam su# pana d-lui $.%. Rosetti, d-sa s-a tinut
o#liat a ne da o explicare pe lar a acestor vor#e si a fcut-o n cinci articole consecutive ale
&Romnului, n acel stil onctios si apocaliptic care-i-e propriu.
'at ce nsemnea! aceast nefericit cabal dup esplicarea Romnului.
$uvintele &Ale tale dintru ale tale, !ise asupra unui asasinat si aruncate victimei asasinatului,
cuprind nssi legitimarea crimei.
% !ice unui om asupra cruia s-a fcut o ncercare de asasinat ale tale dintru ale tale este a-i
!ice &ai meritat a fi asasinat.
(oti asasinii !ic victimelor lor ale tale dintru ale tale) mai cu seam n asasinatele politice
aceasta este o regul fr esceptiune.
E foarte trist c oranul de cpetenie al partidei conservatoare a adoptat aceast deviz a
asasinilor. . .
*epinde de partida conservatoare de a pro#a trii, printr-o de!apro#are cateoric, c nu n
numele ei Timpul a adoptat aceast devi!. "ou ni se pare c principiele conservatoare ar
reclama aceast reulare, cci altfel ar putea s intre n societatea noastr un virus dizolvtor care
s nu crute pe mem#rii partidei conservatoare mai mult dect pe mem#rii partidei li#erale) si la
fiece lovitur de cutit sau de pistol ar rsuna devi!a adoptat de oranul partidului conservator:
Ale tale dintru ale tale.
% !ice ale tale dintru ale tale unui #r#at politic n urma unei ncercri de asasinat. . . este n
adevr culmea neomeniei.
'at dar ce nsemnea! acest fatal cuvnt, asupra adncimii ntelesului cruia d. $.%. Rosetti a
tre#uit s ne lmureasc.
Ale tale dintru ale tale nsemnea!:
+eitimarea crimei)
,udecata: Ai meritat s fii asasinat,
-n reul fr esceptie aceasta e devi!a asasinilor)
.n virus di!olvtor)
$ulmea neomeniei.
/oate fi siur d. $.%. Rosetti c nu-i sntem dect multumitori pentru aceast explicatie. %m
suportat cinci articole de insinuatiuni nemeritate pn acum, pn s ni se esplice marele cuvnt
ca#alistic al reliiei revolutionarilor. *eodat ni s-a luminat dinaintea ochilor, deodat am simtit
c atinsesem trianulul mistic al conspiratorilor, deodat ne-am adus aminte c acest fatal ale
tale dintru ale tale a mai fost ntre#uintat ntr-o oca!ie analo de ctr chiar esplicatorul ei
actual.
-n adevr, n ianuarie 0123, un om, anume /araschivescu, care nu putuse 4ustifica ntre#uintarea
unei sume, ndealtmintrelea de tot nensemnate, din fondurile politenesti si care n-o putuse
restitui, a fost deprtat din functie. 5inistrul pre!ident de pe atunci, d. +ascar $atariu, refu!nd
n mod constant a-l mai numi n vro functie, dar stiindu-l n mare mi!erie, l a4uta din cnd n
cnd cu cte-o mic sum. *in cau!a refu!ului de-a-l pune n functie, acest om a comis un atentat
asupra ministrului pre!ident.
'at ns ce scria Romnul de la 06 ianuarie 0123 asupra acestui atentat:
Orict de repro#a#il este faptul, dac vreodat cuvintele ale tale dintru ale tale si-au sit o
exact aplicare este acum, la adresa primului-ministru.
$um cutea! onitorul a spune c acest functionar a delapidat cnd delapidatorul n-a fost dat
4udectii, astfel ca s nu mai ai# cuvnt de-a cere slu4#a, nici ndr!neal de-a mai clca praul
primului-ministru7 *eci ale tale dintru ale tale
*. $atariu a nlturat 4uratii) a dat pe delapidatori la tri#unale) pentru ce dar i ocroteste7 Ale
tale dintru ale tale!
8 9i dac l-a primit si s-a servit de dnsul, pentru ce n urm l-a dat afar7 Ale tale dintru ale
tale
8.-nsusi primul-ministru este #tut de propriul su aent politenesc: ale tale dintru ale tale
8 'at-te acum #tut de tocmai acei pe care-i plteai: ale tale dintru ale tale
:a s !ic aceast vor# mistic, pe care noi am mprumutat-o unui !iar din provincie,
Romnul a aruncat-o ntr-un sinur articol de sapte ori la adresa d-lui +ascar $atariu. $nd si
cui7 *up un atentat, victimei atentatului.
:a s !ic de sapte ori, cu deplin cunostint a ntelesului rav ce-l au aceste vor#e, Romnul
a pronuntat leitimarea crimei, de sapte ori a fost n culmea neomeniei, de sapte ori ntr-un
sinur articol a rostit devi!a asasinilor si a aruncat un virus di!olvator n societate.
;otrt, e ceva din soarta traic a reelui Oedipus n purtarea rosiilor. -n (e#a, n cetatea cea cu
o sut de porti, tria acest nefericit ree care, fr s-o stie, ucisese pe printele su si se cununase
cu mum-sa. %flnd de la oracolul din *elfi c tara e #ntuit de cium din cau!a acestei crime
nemaipomenite, pe al crei autor nu-l stia, a pronuntat cu mare furie o osnd eneric asupra
autorului 8 asupra sa nsusi. %stfel i ve!i pe rosii c!nd ntr-o adnc furie cnd si condamn
vor#ele si faptele lor proprii. <nt momente de tain n viata oamenilor, cnd ei se sperie de ei
nsii, cnd descopr pe demonul relelor n ei si-l #lestem or#este, nestiind c lovesc cu aceast
estrem cru!ime n pieptul lor propriu.
"u, linisteasc-se Romnul) nu primim devi!a asasinilor, nu leitimm, nu 4ustificm nicicnd
crimele. E o lee constant a spiritului omenesc, leea cau!alittii, care sileste pe orice
intelient de-a explica ceea ce se ntmpl. *ar de la o explicare curat cau!al pn la scu!,
pn la leitimare, pn la 4ustificare, care implic un act de apro#are din partea simtului nostru
de dreptate si a constiintei noastre, e o deose#ire ct cerul de pmnt.
E n adevr vrednic de mirare analoia ca!ului.
/araschivescu era #nuit de delapidare, /ietraru a delapidat n adevr. *eose#irea e numai c d.
+ascar $atariu n-a voit s-l numeasc n functie pe cel denti, d. Brtianu 0-a numit pe cel din
urm functionar n resortul su.
$u toate acestea, ce deose#ire ntre tonul nostru si acela al Romnului de atunci, care se va
vedea si mai #ine dintr-alt articol al acelei foi, pe care-l vom comunica mine.
$u tot tonul necuviincios de atunci al Romnului am cre!ut c nu e demn de pana noastr de-a
repeta acea necuviint. "e doare ns soarta trii, ne doare aceast anarhie de idei, aceast viciare
a simtului pu#lic prin fra!e apocaliptice, ne doare mi!eria intelectual si moral din tar si de
aceea am fost siliti nu de-a diminua cu reutatea unui fir de mustar mcar responsa#ilitatea
fptuitorului, ci de-a arta de ce instinctele rele, n loc de-a se manifesta, ca alt dat, n crime de
rnd, alunec a!i pe clina cea mai periculoas din toate, pe clina atentatelor contra siurantei
statului.
'at de ce am relevat antecedentele d-lui Brtianu si ale partidului su. %m declarat-o anume c
nu recriminatiuni, nu imputri facem, dar ne adresm omului cuettor, patriotului, care stie a
pune interesele trii sale mai presus de am#itia proprie si de interesele amicilor si politici.
$onditiile de existent ale trii noastre au devenit, de la asa-numita 'ndependent ncoace, att de
inase nct nu mai e permis nici partidului rosu chiar odiosul lux al li#ertina4ului de idei si de
procedimente.
*ac vom lua lista revolutionarilor de la /loiesti vom o#serva c aproape toti snt a!i n functii si
demnitti ale statului. 9tim foarte #ine c *omnul poate ierta asemenea lucruri, ca statul are pn
la un rad facultatea de-a nu pedepsi re#eliunile cu toat asprimea cuvenit. *ar de la iertare
pn la recompensare e mare deose#ire. Ei #ine, afar de nefericitul $omiano, ncput su#
deplina reutate a 4ustitiei militare, toti ceilalti snt favoriti ai uvernului, snt oameni mari. *e ce
oare $omiano = care tre#uie s fie tot att de nevinovat ca si complicii si = n-a fost naintat n
ran, nu e n ratia d-lui Brtianu, pe cnd altii, pentru fapte identice, #a mai rave chiar, snt
recompensati7
(oate acestea nu se fac ntr-un stat ce pretinde c aspir la civili!atie, nu se fac dac nu voim s
demorali!m constiinta pu#lic si s-i inspirm acea sceptic nepsare care-i face pe oameni
incapa#ili de-a distine #ine de ru si drept de nedrept.
Timpul, !" decembrie !##$