MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Lucrarea 3:
SOLICITANTUL FONDURILOR

Student ID: Tudor JEMNA

2007
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

„O tara nu este a locului unde sta,

ci a tintei la care se uita.”
(Nicolae Iorga).

Beneficiarii Programelor Operationale - Generalitati:

Beneficiarii sunt institutiile care aplica pentru finantare si implementeaza proiecte

individuale sau scheme de garant cofinantate prin fondurile structurale si de coeziune in cadrul unui
Program Operational.
Beneficiarii contracteaza lucrari si servicii pentru implementarea proiectelor lor.
In anumite cazuri, beneficiarii vor administra scheme de grant prin care organizatiile mai
mici sau IMM-urile vor aplica pentru finantare europeana.
Beneficiarii pot fi organizatii neguvernamentale sau neguvernamentale (ONG-uri) sau
parteneri din sectorul privat in functie de specificul domeniilor majore de interventie / operatiunilor
finantate prin progarmul respectiv.
Implementarea fiecarui Program Operational este supravegheata de un Comitet de
Monitorizare in care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante. Aceasta abordare de
parteneriat garanteaza transparenta procesului de implementare si sporeste sansele de succes total al
investitiilor sprijinite de fiecare program operational. Componenta Comitetului de Monitorizare va
varia de la program la program, dar va cuprinde, in mod mormal, urmatoarele tipuri de organizatii :
- Ministerele / Agentiile Guvernamentale din Romania
- Autoritati de la nivel regional / local
- Furnizorii de infrastructura
- Mediile de afaceri
- Institutiile de invatamint superior
- Institutii de invatamint profesional
- ONG-urile active in domeniul protectiei mediului
- ONG-urile pentru promovarea egalitatii de sanse
- Patronate
- Sindicate
- Alte organizatii specifice sectorului (dupa caz)
- Comisia Europeana (observator)
- Banca Europeana de Investitii (rol consultativ)
Comitetul de Monitorizare este responsabil pentru aprobarea criteriilor si metodologiei
pentru selectarea proiectelor, revizuirea progreselor realizate in cadrul Programelor Operationale si
pentru propunerea si aprobarea oricaror modificari ale programului si sistemului de management al
acestuia.

Organizarea si functionarea servicilor publice:

1
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

Organizarea si functionarea servicilor publice are la baza o serie de principii:

- principiul continuitatii: presupune permanenta serviciului public, realizarea acestuia fara
întreruperi.
- principiul adaptabilitati: se refera la necesitatea adaptarii serviciului public la
schimbarile si exigentele interesului general.
- principiul neutralitati: serviciul public trebuie sa satisfaca interesul general, fara sa
avantajeze / dezavantajeze anumite interese.
- principiul egalitatii: rezida în aceea ca toate persoanele interesate pot solicita si beneficia
de satisfacerea unei anumite nevoi, fara sa se faca discriminari.

Pe lânga acestea sunt necesare respectarea conditiilor de fond si de forma si aplicarea unui
regim juridic specific servicilor publice. Se tine cont de tipologia servicilor publice: servicii publice
administrative (institutii si stabilimente publice, structuri administrative proprii autoritatii publice)
si servicii publice industriale si comerciale (sub forma regilor si societatilor comerciale) si de
raporturile juridice nascute intre serviciile publice, pe de o parte, si administratie, respectiv
beneficiarul prestatiei, de cealalta parte.

In categoria servicilor publice administrative sunt incluse:

- servicii culturale si sportive;
- servicii de intretinere a drumurilor;
- servicii administrative diverse: starea civila, serviciul de urbanism sau legat de alegeri,
etc;
- servicii pentru probleme de igiena;
- servicii pentru educatie, scoli, licee, gradinite, crese.

In categoria servicilor publice industriale si comerciale intra cele legate de:

- salubritate, distributia apei, canalizare;
- energie, distributia electricitati, distributia gazului;
- comunicatii, transporturi publice interne si interurbane, etc.

Clasificarea servicilor publice:

a. dupa forma de organizare se disting: organe ale administratiei, institutii publice si regii
autonome de interes public;
b. dupa obiectul de activitate sunt: servicii publice pentru pastrarea ordinii publice si
apararea tarii, servici publice fiscale si financiare, servicii publice pentru invatamant,
servici publice pentru asistenta sociala si igiena, servicii publice pentru arta si cultura si
servicii publice pentru activitatea economica.

Exista trei modalitati principale de organizare si gestionare a serviciului public local:

1. gestiune directa;
2. gestiune delegata;
3. gestiune semi-directa.

1) Gestiunea directa: (regie) se refera la situatia in care colectivitatea locala, prin autoritatile ei
reprezentative, asigura ea insasi serviciul public sau il transfera unei institutii publice strans
legata de autoritatea administrativa locala, identificand urmatoarele tipuri:
a. Regia directa: activitatea serviciului este desfasurata de autoritatile administrative
locale: serviciul respectiv nu este individualizat administrativ si financiar (nu
dispune de un buget distinct de cel al autoritatii locale). Este un mod de gestiune
specific servicilor publice administrative.
b. Regia depersonalizata: serviciul este subordonat administrativ (nu are personalitate
juridica), dar este dotat cu autonomie financiara (individualizare financiara in cadrul

2
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

bugetului local, sub forma unui buget anexa). Este specifica servicilor publice
industriale si comerciale.
c. Regia autonoma: dispune de personalitate juridica (organe proprii de conducere) si
autonomie financiara (buget autonom). Este specifica gestiunii servicilor publice
industriale si comerciale.
2) Gestiunea delegata: se refera la cazul in care autoritatea administrativa locala incredinteaza
gestiunea serviciului unor intreprinderi exterioare, de obicei particulara. Gestionarea
serviciului public este delegata pe baza unui contract si este insotit de un caiet de sarcini in
care sunt bine precizate obligatile ce le revin girantilor acestui serviciu. Gestiunea delegata
se poate realiza prin: concesiune (autoritatea administrativa angajeaza o intreprindere
exterioara pentru girarea serviciului pe o perioada bine determinata, pe riscul si raspunderea
celei din urma, care este si remunerata de catre beneficiarii serviciului; se refera la servicii
privind transportul public de interes local, salubritate publica, parcaje, etc.), împrumut
(autoritatea administrativa imprumuta echipamentul necesar unei intreprinderi exterioare, pe
raspunderea si riscul ultimei care percepe tarife beneficiarilor, varsand o taxa fixa la bugetul
local), regia interesata (o intreprindere este insarcinata pentru a gestiona serviciul, dar
autoritatea administrativa este responsabila financiar).
3) Gestiunea semi-delegata: este o gestiune mixta, serviciul fiind exploatat in regie directa,
desi o parte a prestatiilor sunt asigurate de catre o întreprindere exterioara.

Incadrarea CET – Iasi :

Avand in vedere cele specificate anterior, putem extrage concluzia ca CENTRALA

ELECTRICA DE TERMOFICARE (CET – Iasi), care are ca obiect de activitate furnizarea de
energie termica sub forma de incalzire si apa calda menajera si reparatii pe baza de comanda
(contra-cost) in instalatiile termice interioare ale abonatilor, este incadrata in sectiunea Gestiune
directa – regii autonome ale primariei.

Datele solicitantului :
S.C. C.E.T. IAŞI S.A., nr. înregistrare la Registrul Comerţului J 22/677/2002, cod fiscal RO
14718982, Calea Chişinăului nr. 25, tel. 0232/ 237990, fax 0232/237992, cod IBAN RO 49
RNCB 3200 0000 0009 0001 BCR Iaşi.

Eligibilitate :

Eligibilitatea proiectelor, a beneficiarilor si cheltuielile eligibile, sunt reglementate atat de

regulamentele fondurilor structurale, ale ajutorului de stat si achizitiilor publice, cat si de alte reguli
ale Comisiei Europene si nationale aplicabile in cazuri specifice.
In cazul schemelor de ajutor de stat, autoritatea responsabila cu managementul schemei
(A.M./O.I.) confirma in scris ca proiectul, in principiu, indeplineste conditiile de eligibilitate
stabilite pentru schema.
Aceasta confirmare va fi in continuare subiectul unor verificari detaliate.
Principala procedura pentru selectia proiectelor se bazeaza pe evaluarea eligibilitatii si a
fezabilitatii tehnico-economice si financiare a proiectelor si pe competitia dintre proiecte care se vor
finaliza cu o lista / clasificare a proiectelor (procedura de evaluare finalizata prin clasificare).

Criterii de eligibilitate ale solicitantului:

- Solicitantul trebuie sa fie un operator economic inregistrat conform prevederilor nationale

in vigoare sau o autoritate a administratiei publice locale.
- Solicitantul nu este in stare de faliment sau lichidare sau nu este implicat in proceduri
civile, penale sau administrative care ar putea afecta cofinantarea proiectului.

3
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

- Solicitantul face dovada ca si-a indeplinit obligatiile de plata a contributiilor la asigurarile

sociale sau a altor taxe catre bugetul national/local, si dupa caz, a obligatiilor de plata
privind reesalonarile, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
- Solicitantul declara pe proprie raspundere ca nu este beneficiarul unui alt program de
finantare nerambursabila pentru proiectul ofertat.
- Solicitantul face dovada ca are experienta in implementarea de proiecte de investitii.
- Solicitantul face dovada ca detine resurse financiare, tehnice si umane necesare
implementarii proiectului.
- Solicitantul face dovada disponibilitatii cofinantarii.
- Solicitantul este direct responsabil pentru pregatirea si implementarea proiectului si nu
actioneaza in calitate de intermediar.
- Solicitantul face dovada ca are toate acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de
legislatia romana in vigoare pentru lucrari aferente realizarii proiectului sau este in curs
de obtinere a acestora. Solicitantul are obligatia de a le obtine pana la data inceperii
implementarii proiectului prevazuta in contractul de cofinantare.
- Solicitantul dovedeste ca detine resurse necesare (financiare, materiale si umane) pentru a
asigura operarea si mentinerea investitiei cel putin pe durata normata de viata.
- Solicitantul dovedeste un profit operational in ultimii doi ani.

Avind in vedre conditiile susmentionate, CET – Iasi, corespunde in mare masura, insa
insuficient pentru obtinerea finantarii, din motivul incapabilitatii demonstrarii unui profit
operational in ultimii doi ani, precum si a faptului ca beneficiaza deja de o finatare nerambursabila.
Prin aceasta prisma acestui aspect, CET a acumulat pierderi de 20 de milioane de lei in
ultimii doi ani din cauza politicii falimentare a primarului Gheorghe Nichita.
De doi ani CET Iasi vinde energie electrica catre EON Moldova in pierdere: CET cheltuie
252 lei/Mwh si il vinde cu 187 lei/Mwh. In acest mod, CET a pierdut in 2006, 36 milioane de lei,
adica 10 milioane de euro. Se estimeaza ca din cauza contractului cu EON Moldova, in 2007 CET
Iasi va inregistra pierderi de 11 milioane de euro.
De fapt CET inregistreaza anual o pierdere de 3 milioane de euro pentru ca o parte din
cheltuieli sint acoperite de la bugetul statului.
In noiembrie si decembrie 2006, pentru ca si-a restrins productia de electricitate, CET Iasi a
cumparat curent electric de pe piata libera si l-a vindut catre EON. Pierderea CET: 1 milion de euro.
Mai mult, avind in vedere deplorabila busculada petrecuta in sfera politica nationala,
reglementata in cele din urma prin referendumul din 19 mai a.c., urmarea careia s-au observat si
miraculoase gratieiri, ale datoriilor inregistrate de regiile autonome la bugetul de stat, acestea nu vor
imbunatati in nici un fel situatia, CET – Iasi, regia continuind sa acumuleze datorii prin minunatele
sale aptitudini de management.
Pierderile CET sint cauzate de folosirea utilajelor invechite pentru producerea curentului
electric si nu numai.
Exista acuzatii clare ca primarul Gheorghe Nichita a directionat banii de care dispune CET
din imprumuturi – 30 milioane de euro – exclusiv catre modernizarea retelelor de distributie
termica.
Primarul sustine ca CET are nevoie de 120 de milioane de euro pentru a ajunge pe linia de
plutire, din care 24 de milioane de euro pentru reducerea emisiilor de noxe
„Am depus deja un proiect in valoare de 25 de milioane de euro (bani nerambursabili) la
Guvern pentru a moderniza CET. Avem nevoie si de un investitor privat care sa preia CET, sa
investeasca 40 de milioane de euro si sa aduca profit, oprindu-si apoi o cota-parte”, a declarat
Gheorghe Nichita (sursa: Ieseanul, luni, 14 mai 2007).
Surprinzator, insa primarul Iesean are intr-adevar dreptate.
Actuala conducere a CET – Iasi, nu este in stare sa gestioneze o situatie care se agraveaza de
la o zi la alta.

4
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

Solutia care se impune, este cesionarea unei parti din aria de gestiune a CET-ului, catre o
organizatie capabila sa atraga fonduri nerambursabile prin intermediul instrumentelor structurale.

Concluzia:

CET – Iasi nu este un solicitant eleigibil, iar orice intirziere in adoptarea unei astfel de
masuri este inoportuna si generatoare de pierderi masive ale banilor publici.

Solutia – un alt solicitant:

Un alt solicitant al fondurilor pentru un proiect, subsumat Solutiei a II – a din Lucrarea 2 si

care sa se poata incadra in:
POS – Cresterea Competitivitatii Economice (finantabil prin FEDR);
Axa proritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic;
Obiectiv: reducerea intensitatii energetice primare pentru atingerea tintei nationale (reducere
cu 40% fata de 2015) si reducerea gradului de poluare a sectorului energetic;
Domeniul major de interventie: Valorificarea resurselor regenerabile de energie;
Operatiuni indicative: Realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei
electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a
biomasei, si a resurselor geotermale.
Si acesta solutie a fost ucisa din fasa, prin faptul ca CET ramine principalul furnizor de
energie termica pentru ieseni
Sefii din Primarie au declarat in 17 mai 2007, ca licitatia pentru concesionarea serviciului de
producere si distribuire a energiei termice in sistem centralizat a fost cistigata de Centrala Electrica
de termoficare (CET) Iasi. „La licitatie au participat CET Iasi si CET Cluj. Doar societatea din Iasi
a oferit redeventa ceruta prin caietul de sarcini, 1,2 milioane de lei pe luna, in timp ce CET Cluj au
oferit o redeventa de trei ori mai mica“, a declarat Mihai Chirica, directorul Directiei Tehnice.
(Sursa: Jurnalul De Est - Iasi, 18 Mai 2007)
Pina in momentul in care primaria nu va fi de acord se cesioneze, parte din serviciile din
gestiunea directa, catre o gestiune mixta, in care o intreprindere exterioara arondata gestiunii semi-
delegate, preia asupra ei partial serviciile negociate, in urma unui caiet de sarcini riguros, nu vom
putea imbunatati sistemul energetic iesean, prin apelul la instrumentele structurale.

Concluzia :

Nu vom putea beneficia de finantare europeana pentru reabilitarea energetica, nici prin
intermediul unui alt solicitant, in cadrul POS infrastructura de mediu (finantabil prin FEDR/FC),
Axa prioritara 3 – Imbunatatirea sistemelor minicipale de termoficare in zonele prioritare
selectate ; Reabilitarea sistemelor municipale de incalzire si nici prin POS – Cresterea
Competitivitatii Economice (finantabil prin FEDR); Axa proritara 4: Cresterea eficientei
energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic; Realizarea de investitii in noi capacitati
de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene,
hidroenergetice, solare, a biomasei, si a resurselor geotermale.
Suntem mentinuti la nivelul de subzistenta prin facturi exorbitante pentru energia termica,
chiar in profida faptului ca beneficiem de o subventie substantiala de stat, pentru plata gigacaloriei
si chipurile, primaria ofera ajutor social pentru familiile cu venituri mici (tot din banii
contribuabililor – incasati de CET, pentru plata facturilor si apoi virati in cuantum de 3 ori mai mare
decit este calculat economic, primariei Iasi, pentru favorul de a-l lasa in continuare sa ne
tilhareasca), insa adevarul este mult mai crincen:
Se mentine un sistem muribund, cu tot cu acei fericiti conducatori ai sai cu salarii care ne fac
sa ne crape fierea, pentru simplul si singurul motiv, ca este o „vaca buna de muls” pentru primarul

5
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

iesean si onorabilii sai parteneri si colaboratori, aducind fonduri in bugetul municipal prin eludari si
conturnari ale banilor de la bugetul de stat, intr-o maniera semi legala.
Culmea este ca aceste fapte sunt infinit repetibile, pentru toate regiile autonone care
conlucreaza cu primaria, poseda o natura echivalenta si au rezultate pe masura asteptarilor.
Inchei aceasta prezentare a posibililor solicitantilor fondurilor structurale, cu un gust amar,
care anunta sentimentul ca mentinerea sistemului si conducerii actuale, pe plan politic, este de
natura sa nu ajute Romania in pasii sai timizi spre o dezvoltare durabila.
Culmea este ca aceste fonduri nerambursabile sunt oferite tarilor beneficiare, tocmai ca o
compensare pentru lipsa competitivitatii poduselor nationale pe piata unica europeana, iar
imposibilitatea accesarii lor din cauze administrative, este cu atit mai criminala, cu cit dubleaza
dezvantajul pierderii per tara, cu lipsa unui cistig compensator. Este un exemplu clar al
procesualitatii prin care se accentuaza nu numai decalajele interregionale, ci si decalajele
internationale.

6
 Managementul Proiectelor – Solicitantul fondurilor – Lucrarea 3

Bibliografie

- Prof. univ. Dr. Dumitru OPREA, Suport curs MANAGEMENTUL

PROIECTELOR
- Conf. univ. Dr, Gabriela MESNITA, Suport lucrari practice
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- Prof. univ. Dr. Dumitru OPREA, Managementul proiectelor – teorie si cazuri
practice, ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001
- http://www.amcham.ro/images/amcham/files/1164813333492_CrestereaCompeti
tivitatiiEconomice.pdf
- http://www.cnr-cme.ro/evenimente/09_29_RES/prezentariRES_pdf/free.pdf
- http://www.finantare.ro/credit-293-Credite-de-la-Fondul-Roman-pentru-
Eficienta-Energiei.html
- http://www.minind.ro/oie/criterii.htm
- http://www.ipp.ro/fonduristructurale/prezentari/prezentare%20selectie
%20evaluare%20IPP%20varianta_mediu.pdf
- http://lgi.is.edu.ro/Proiecte/2%20-%20FS%20in%20Romania/7%20-%20Ghiduri
%20si%20alte%20doc%20utile/4%20-%20Ghid%20evaluare%20si%20selectie%20POS
%20Mediu.doc
- http://www.minind.ro/fonduri_structurale/POS_CCE_final_2_15_12_06.pdf
- http://www.ucecom.ro/romana/bie/bie2.htm
- http://www.minind.ro/fonduri_structurale/PC.pdf
- http://www.mmediu.ro/integrare/comp1/POS_mediu_oct.pdf
- http://www.mmediu.ro/integrare/pos/ghiduri.zip
- www.finantare.ro/download.phptrs=fonduri
- http://www.immromania.ro/portal/articole/Prezentare_axa1_1.pdf
- http://www.gov.ro/presa/integrare/afis-doc.phptidpresa=224
- http://www.structuralfunds.ro/resurse.html