Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea corect a vocabularului tehnic
pentru meseria de asfaltator ..................................................................... 1
2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ............................................. 5
3. Materiale bituminoase ............................................................................. 9
4 Tehnologia de execuie a mbrcminilor asfaltice .............................. 26
5. Controlul calitii mbrcminilor asfaltice .......................................... 33
Matematica aplicat
1.
2.
3.
4.
5.
2 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 3
Noiuni introductive
Asfaltatorul execut mbrcmini de drumuri i trotuare cu mixturi din
agregate cu liani bituminoi.
Procesul tehnologic de executare a mbrcminilor cu liani bituminoi
const din:
1. Pregtirea suprafeelor care urmeaz a acoperite prin curirea
temeinic i, dup caz, prin amorsarea acestora;
2. Executarea mbrcminii propriu-zise prin tratamente superciale sau
prin covoare asfaltice, cu bitum, nisip bituminos sau nisip stabilizat, sau prin
asfalturi turnate (covoare asfaltice);
3. Lucrri de protejare a mbrcminilor.
Lucrrile de mbrcare a drumurilor i trotuarelor cu mixturi din agregate
i liani bituminoi sunt procese de lucru manuale, manual-mecanice sau
mecanice, care se execut cu urmtoarele unelte, dispozitive i utilaje:
lopat, cazma, furc, grebl, dric, ciocan, mai, dreptar, abloane, rigl de
ncadrare, longrine metalice sau din lemn, tvlugi, roabe, vagonei, cazan
de topit, topitor, dispozitive de stropire manuale i mecanice, instalaii de
malaxare, distribuitor, etc. Cu ajutorul sculelor i dispozitivelor manuale se
execut lucrri foarte simple (brute, auxiliare, de pregtire a materialului
i de aternere a mixturilor asfaltice) ca de exemplu: pregtirea emulsiei
bituminoase sau a cudbecului pentru amorsare; aternerea manual a criblurii
pentru tratamente superciale; recticri n urma distribuitorului de cribluri;
dozarea agregatelor; amestecul materialelor pe masa de amestec; aternerea
mixturilor cu lopeile; aternerea nisipului bituminat sau criblurii bitumate
i tvlugirea ei; aternerea cu lopeile a mortarului cu suspensie de bitum
lerizat; ntinderea nisipului stabilizat pe platforma drumului precum i
stropirea suprafeelor cu bitum folosind dispozitive manuale.
Aceste lucrri foarte simple presupun cunotine privind: caracteristicile
materialelor folosite la prepararea mixturilor asfaltice i a nisipurilor
stabilizate; ordinea de introducere n amestec a materialelor folosite la
prepararea manual sau mecanic a mixturilor i a mortarelor cu liani
bituminoi sau a nisipurilor stabilizate i tehnologia preparrii acestora;
dozarea dup reet a agregatelor.
O alt categorie de lucrri executate de ctre asfaltator sunt lucrrile
simple. Aceste lucrri simple se realizeaz cu ajutorul mijloacelor manuale
sau mecanice i se refer la prepararea i turnarea mixturilor i a mortarelor
Tehnologia meseriei - 1
4 - Tehnologia meseriei
STRAT DE BAZ
STRAT SUPERIOR
FUNDAIE
STRAT INFERIOR
SISTEM RUTIER
MBRCMINTE
STRAT DE LEGTUR
SUBSTRAT
Figura 1
Figura 3
2
3
Stratul de reprolare
tip 0 - 4
tip 0 8
Stratul de rulare
tip 0 - 8
tip 0 - 10
Compoziia granulometric, %
treceri prin sita cu ochiuri de:
10 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0,63 mm
0,1 mm
95 100
67 90
40 67
20 50
7 - 17
95 - 100
60 85
35 65
22 50
12 40
7 - 15
95 100
50 75
35 55
22 45
12 40
7 - 15
90 100
75 95
45 70
30 55
24 44
19 34
7 - 15
7,0 9,0
5,5 8,0
6,0 8,0
6,0 7,5
10 - 15
18 - 20
25 - 30
25 - 30
aplic n cazul suprafeelor surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 n cazul
suprafeelor care necesit corectarea denivelrilor n prol transversal i
longitudinal. Compoziia emulsiei i a mixturilor asfaltice turnate se stabilete
prin ncercri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz s e puse n
oper avndu-se n vedere urmtoarele condiii:
- nceputul prizei s nu se produc nainte de 1 minut de la adugarea emulsiei
dar nu mai mult de 3 minute;
- amestecul s e uid i omogen;
- amestecul aternut n strat subire s elimine apa limpede n decurs de 15
20 de minute i s prezinte o aderen corespunztoare fa de stratul suport.
8 - Tehnologia meseriei
3. MATERIALE BITUMINOASE
3.1. Originea i compoziia materialelor bituminoase
Mixtura asfaltic este format din:
- agregat mare (criblur sau pietri);
- agregat n (nisip);
- ler;
- liant organic (bitum sau gudron).
Agregatul mare mpreun cu agregatul n constituie agregatele minerale,
iar acestea mpreun cu lerul formeaz mixtura mineral.
Materialele rutiere care se folosesc la fabricarea asfaltului sunt agregatele
minerale, lerul i lianii bituminoi.
Agregatele minerale
Agregatele minerale pot : agregate mari i agregate mici. Agregatele
mari sunt sorturi de piatr spart, cribluri ce provin din concasarea rocilor
extrase din cariere i sortate.
Roca util, adic acea parte din zcmnt care i gsete utilizare n
lucrrile rutiere, este acoperit de un strat de materiale numit strat de acoperire
sau steril.
Extragerea pietrei din carier se efectueaz n majoritatea cazurilor
cu explozivi. n principiu aceast metod const n introducerea n corpul
zcmntului, prin intermediul unor guri de min, a unei cantiti de exploziv
i producerea exploziei acesteia n anumite condiii. n urma exploziei energia
degajat frmieaz roca.
Concasarea se face n mai multe trepte prin operaiuni succesive, conform
gurii 4.
Prima treapt de concasare const n reducerea blocurilor extrase din carier
cu dimensiuni de 300 500 mm, la dimensiuni maxime de 100 - 120 mm.
Aceast operaiune se numete concasare primar i se execut cu concasorul
cu flci sau concasorul conic care au un grad de reducere a dimensiunilor de
4 6 ori. A doua treapt de concasare, numit i treapt secundar, reduce
dimensiunile maxime ale pietrelor pn la 40 60 mm i se efectueaz cu
concasoare cu flci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane.
Din materialul obinut din a doua concasare se poate separa piatra spart
pentru executarea macadamului, splitul pentru mpnare, sortul de acoperire
i savura pentru completarea golurilor dintre pietre.
A treia etap de concasare produce materiale cu dimensiuni pn la 25
mm din care se selecioneaz criblurile, material ce se folosete n stratul
de uzur al mbrcminilor asfaltice. Operaiunea se execut cu concasoare
conice sau cu ciocane.
Tehnologia meseriei - 9
Figura 4
10 - Tehnologia meseriei
3-8
5
10
25
1,2
3-8
3
25
Condiii tehnice
8 - 16
16 - 26
5
10
25
nu se admit
1,0
nu se admit
8 - 16
18
3
25
5
10
25
0,50
16 - 26
3
25
Figura 5
1.
2.
3.
Tipul mixturii
asfaltice
Grosimea stratului
de
Uzura
legatura
Simbol
Dimensiunea
maxim a
golului (mm)
Clasa
tehnica a
drumului
Mac
3.15
2.5-3.5
4.0-5.0
IV-V
Mortar asfaltic
- cu minim 25%
nisip de concasaj
0-3 mm
- fara nisip de
concasaj
Beton asfaltic
- bogat in criblura
- rugos
- cu agregat mare
Ma
3.15
2.5-3.5
4.0-5.0
IV-V
Ba 8
Ba 16
Ba 16r
Ba 25
8
16
16
25
30-40
>3.5
>4.0
4.0-7.0
4.0-5.0
4.0-5.0
-
II-V
I-V
I-III
IV-V
Beton asfaltic
deschis
- cu criblura
- cu pietris sortat
Bad 25
Bad 31
25
31.5
3.5-5.0
3.5-5.0
I-IV
I-IV
Ba 8, Ba 16
Ba 16r
Ba 25
Bad 25
Bad 25
12-18
8-11
7-10
5-12
1-6
1-6
Filer i nisip
0.09-3.15 mm
82-88
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Cribluri
45-70
58-70
50-70
65-80
Pietri i mortar
47-58
Tehnologia meseriei - 15
Figura 7
Figura 8
Microtextura
Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei
rugoase a ecarei granule care se aa in alcatuirea suprafetei de rulare. La
microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant.
In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza
pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a
tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii
18 - Tehnologia meseriei
Figura 9
Daca temperatura este sub 70oC are loc o acrosare insucienta a criblurii
preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si
aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform gurii 10.b.
Tehnologia meseriei - 21
Figura 12
22 - Tehnologia meseriei
Figura 14
24 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 25
4. TEHNOLOGIA DE EXECUIE
A MBRCMINILOR ASFALTICE
Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale:
- realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata
catre marginile caii prin macrotextura realizata;
- sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa
a tracului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii;
- sa aiba rezistenta mare la lunecare.
Aceste conditii se pot obtine numai folosind un material care va ramane
usor lucrabil pe perioada asternerii si compactarii, dar care dupa racire si
intarire sa capete rezistente capabile sa suporte actiunea directa a tracului,
sa e impermeabil si cu rigozitate pronuntata.
4.1. Organizarea aternerii
Metode de aternere
Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate surile si zonele
degradate ale drumului trebuie reparate.
Suprafata existenta trebuie sa e curatata si maturate; chiar daca suprafata
pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat
recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului
de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata.
Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul
nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea
necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare
initiala. Compactarea nala va realizata de catre compactoare nisoare,
intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubriant.
In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul
tehnologic mai intervine un utilaj specic, distribuitor de criblura sau nisip
bituminat.
Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat
in urma nisorului conform gurii 15 de mai jos:
Figura 15
26 - Tehnologia meseriei
Cantitatea de materiale
Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de
conditiile reale si de posibilitatile de organizare.
In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 350 t/
zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tracul poate deviat din zona de
lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (gura 16).
In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.
Figura 16
Aternerea manual
Aternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in
anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la:
- suprafete mici;
- in zone greu accesibile pentru utilaje;
- reparatii, plombe.
Tehnologia meseriei - 27
32 - Tehnologia meseriei
Figura 17
Asternerea manuala
Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de
pana la 2m latime cum ar in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile.
Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de
cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre
cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Operaiunea se realizeaz
cu ajutorul unei greble cu care materialul se ntinde corespunzator pentru a
putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie.
Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va aproape imposibil
sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai
obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile
alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati
la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material
pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam
cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn
amplasate pe suprafata.
Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare
In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel
care sa e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot
afecta calitatea suprafetei de rulare.
Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in
considerare.
Neuniformitatea stratului suport (substratul).
Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se
poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de
imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele
repartizatorului poate satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale
unui material nou compactat neuniform. Cnd suprafata este circulat prile
mai groase se vor tasa mai mult dect prile mai subiri i se va produce ceea
ce se numete compactare diferentiala.
Cnd suprafaa existent este neuniform umturile trebuie tiate iar
adnciturile umplute pentru a ndeprta partea cea mai rea a neregularitilor.
Prile ridicate sunt n mod obinuit ndeprtate cu nite maini ce aplic
procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeitii. Adnciturile sunt
umplute cu un material asemntor celui din mbrcminte, folosit ca material
de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerinelor din proiect.
Substrat cu vascozitate scazuta
Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe
un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza)
intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest
proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul
din imbracaminte.
36 - Tehnologia meseriei
Figura 18
Tehnologia meseriei - 37
Operaiunea de aternere
Urmtoarele aspecte principale trebuie urmrite cnd se aterne material
cu ajutorul repartizatorului:
- partea frontal a grinzii nivelatoare trebuie s e curat;
- placa compactoare trebuie s e corect reglat;
- grinda nivelatoare trebuie s e nclzit nainte de nceperea lucrului;
- o aprovizionare constant cu material trebuie meninut la distribuitorul
elicoidal al repartizatorului i la grinda nivelatoare;
- materialul aternut manual longitudinal repartizatorului trebuie nlturat
pentru a permite o compactare suplimentar de ctre compactor;
- o reducere trebuie fcut la rosturi pentru a putea compacta materialul
nou aternut.
Temperaturi
Temperatura medie de livrare este de 130C. Temperaturile maxime de
stocare sunt n limitele 155C - 175C i astfel va inuena n mic msur
temperaturile de livrare.
Materialul trebuie aternut n general la temperatur minim de livrare. El
trebuie s e destul de erbinte pentru a permite realizarea cilindrrii nainte
ca temperatura s scad sub valoarea minim de cilindrare.
Cnd materialul se aterne manual trebuie dat atenie ca el s se menin
n stare cald. Gramada de material se acoper cu prelate i se aterne n strat
ct de repede nainte de a deveni prea rece i nelucrabil.
Tehnologia cilindrrii
Deoarece cilindrarea este ultima operaie ce are loc, ea va determina
efectiv calitatea nal a suprafeei. O mpingere excesiv n faa tamburului
se produce cnd cilindrarea se face la temperatur prea ridicat sau cu vitez
prea mare. Deformaiile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea
de oprirea sau ntoarcerea roilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea
trebuie continuat pn ce urmele lasate de roile compactorului dispar.
Specicarea i msurarea cotelor de nivel ale suprafeei.
Pe durata de construcie a prii carosabile cotele de nivel sau nivelurile
structurii, la stratul de form, substratul de nisip, straturile de baz i la
mbrcminte, trebuie vericate. Drumul va avea rezistena proiectat numai
dac toate straturile vor construite cu grosimea corect.
Toleranele cotelor de nivel ale suprafeei.
n practic, nu este efectiv posibil s se realizeze cu exactitate grosimile
artate n proiect sau n specicaii. De aceea, n normele ociale se accept
tolerane cu anumite valori.
Tolerana la cotele de nivel ale suprafeei stratului de baz i ale
mbrcminii este de 6 mm. De asemenea, pentru ca o combinare a
38 - Tehnologia meseriei
Figura 19
4 mm
300
20
40
7 mm
75
9
18
300
2
4
4 mm
75
1
2
300
40
60
7 mm
75
18
27
300
4
6
75
2
3
- Materialul este prea cald. Dac materialul este prea cald, liantul ncepe
s curg de pe agregate i se dreneaz ctre partea de jos a ncrcturii.
Dac temperatura a fost prea ridicat pe durata malaxarii, liantul poate
parial ars, caz n care materialul se arunc;
- Materialul conine substane improprii. Este important de a da atenie la
oricare contaminare, n special cea realizat cu o cantitate prea mare de
nisip sau cu ulei diesel care adesea este folosit pentru a preveni lipirea
materialului de partea interioar din spate a basculantei.
Aceste greeli trebuie identicate ct de repede posibil pentru a evita
aternerea materialului care ulterior va trebui nlocuit. Materialul trebuie s
se ncadreze n intervalul de temperaturi specicate nainte ca basculanta s
descarce materialul n buncrul repartizorului.
Pregatirea suprafetei.
Pentru a obine cea mai durabil rennoire a unui drum existent cteva
lucrri pregtitoare sunt necesare. O mbrcminte este un strat destul de
subire din material n grosime de la 20 la 60 mm. Acest strat singur este
insucient de rezistent la toate solicitrile orizontale cauzate de frnare sau
rsucirea roilor n condiii de trac. Sub aciunea acestor solicitri este
posibil ca mbrcmintea s alunece longitudinal sau s cedeze lent fa de
suprafaa stratului suport, avnd ca urmare ruperea i deformarea materialului
din mbrcminte.
Acest aspect poate evitat dac se asigur c suprafaa stratului suport este
rugoas; n caz contrar este necesar rabotarea acesteia, n scopul de a realiza
o suprafa rugoas. Procedeul cel mai obinuit i mai ieftin de a preveni
curgerea lent const n a mbuntii adeziunea ntre cele dou suprafee cu
ajutorul unui strat subire de legtur. Acesta const ntr-o stropire uoar a
suprafeei vechi cu o emulsie de bitum n cantitate de 0,3 la 0,5 litri/m.
Cpcele golurilor de canalizare i alte piese metalice s e curate i
unse cu bitum. Acest tratament se va face de asemenea pe feele interioare ale
bordurilor care vor n contact cu betonul asfaltic.
Rosturi
Acolo unde mbrcmintea nou se mrginete cu materiale aternute
anterior (de exemplu la un rost de lucru transversal sau la un rost
longitudinal), trebuie amenajat un rost etan. Aceasta se poate realiza prin
una din urmtoarele metode:
Metoda 1: materialul n stare rece existent poate nclzit la temperatura
de cilindrare cu ajutorul unui radiator cu raze infraroii nainte de a aterne
alturat materialul cald. Operaia de cilindrare va lipi cele dou materiale.
Metoda 2: materialul existent se taie pe o lime de circa 10 cm astfel
ca s rezulte cu o fa vertical. Aceasta se unge cu bitum cald nainte de
aternerea materialului nou. Aceast operaie se poate realiza mai uor dac
Tehnologia meseriei - 43
Figura 20
Figura 21.a
Figura 21.b
Tehnologia meseriei - 49
50 - Tehnologia meseriei
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N 0, 1, 2, 3, ... , pentru mulimea numerelor naturale;
N* = 1, 2, 3, 4... , pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, r 1, r 2, r 3, r 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z* = Z - 0.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
Matematic aplicat - 53
5+
88+
36+
312+
3 411+
522+
85+
34
13
878
1 827
1 416
2 413
12 803
9 014+
3 211 856+
1 837 011
41
75
161
2 303
38
326
45 320
4 022 485
70
42
451
6 041
817
4 041
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (20 + 22) x >24 23 x (22 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 42; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8
a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x N _ x divide pe -12
B = x Z _ x divide pe 8
C = x N _ -13 divizibil cu x
D = x Z _ 6 divizibil cu x
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42
12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6
50
33
9
4 144
90 510 120 64
166 1666
16666
166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5
8
9
27 29 60 61
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
9
4
5
2
14
3
6
7
9
3
58 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 59
60 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 61
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
62 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
64 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
1 km
1 hm
1 dam
1m
1 dm
1 cm
1mm
1000 m
100 m
10 m
1m
0,1 m
0,01 m
0,001 m
hm
dam
dm
cm
mm
1 hm2
1 dam2
1 m2
1 dm2
1 cm2
1 mm2
10002
m2
1002
m2
102
m2
1
m2
m2
m2
m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2
1 hm3
1 dam3
1 m3
1 dm3
1 cm3
1 mm3
10003
m3
1003
m3
103
m3
1
m3
m3
m3
m3
hm3
dam3
m3
dm3
cm3
mm3
Exerciii:
1.
a.
b.
c.
Transformai in kilometri:
200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
66 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 67
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept
m ( O) = 90o
ascuit
m ( A) 90o
obtuz
m ( B) > 90o
ascuit
m ( C) = 180o
68 - Matematic aplicat
m ( O) = m ( OI);
AOB AI OI BI
AOB BOC
AI OI CI BI OI CI
>OC = bisectoare
>OI CI = bisectoare
Matematic aplicat - 69
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB
AI OI BI opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 71
2)
dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
Matematic aplicat - 73
74 - Matematic aplicat
unghiuri alterne
interne congruente
1 i 7
2 i 8
3 i 6
4 i 5
1 i 8
2 i 7
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD
este
unghi
exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)
76 - Matematic aplicat
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
Matematic aplicat - 77
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@
>DC@; >BC@
>AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A
C; B
D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:
4.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel
Matematic aplicat - 79
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A
B; D
C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@
>BD@; DE A AB
80 - Matematic aplicat
CERCUL
Unghiuri n cerc
Matematic aplicat - 81
82 - Matematic aplicat
2. Triunghiul echilateral
3.
Hexagonul regulat
Matematic aplicat - 83
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
h
b
5.
Ptratul
84 - Matematic aplicat
6.
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
Matematic aplicat - 85
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
CORPURI GEOMETRICE
1.
2.
Poliedre
Corpuri rotunde
1. Poliedre
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = nlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei nmulit cu nlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
Matematic aplicat - 87
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
88 - Matematic aplicat
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
Matematic aplicat - 89
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Matematic aplicat - 91
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
92 - Matematic aplicat
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
Matematic aplicat - 93
5. Piramid regulat
8. Cilindrul
94 - Matematic aplicat
9.Conul
Matematic aplicat - 95
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
106 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 111
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 113
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 119
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 125
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Sei de santiere si
sei punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea
muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire
profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea
uneltelor si sculelor de mana.
5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006
si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319.
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentelor instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. PREVEDERI GENERALE
6.1.1. Sculele i uneltele de orice categorie i pentru orice ntrebuinare
trebuie s e n perfect stare i s corespund lucrrilor care sunt
executate.
6.1.2. Uneltele de mn vor confecionate din materiale
corespunztoare operaiilor ce se execut.
6.1.3. Este interzis cu desvrire folosirea sculelor i uneltelor
defecte. Toate uneltele de mn vor vericate cu atenie la nceputul
lucrului. Periodic n funcie de frecvena de utilizare, uneltele de
mn vor controlate sistematic. Uneltele de mn care nu corespund
condiiilor normale de lucru, vor nlocuite cu altele corespunztoare.
6.1.4. Cozile i mnerele uneltelor de mn vor netede, bine xate i
vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod. n
cazul folosirii cozilor i mnerelor de lemn, se va alege lemn de esen
tare, cu brele axiale drepte, fr noduri, crpturi i achii desprinse.
6.1.5. Fiecare scul trebuie s e xat n mner, pensulele,
urubelniele i celelalte scule asemntoare, trebuie s aib inele
metalice pentru strngerea mnerului pe captul sculei introduse n
mner. Este interzis folosirea acestor scule fr mner.
6.1.6. Pentru xarea cozilor i mnerelor la scule se vor folosi pene
metalice corespunztoare.
6.1.7. Dimensiunile mnerelor trebuie s e corespunztoare, pentru
a rezista eforturilor mari i continui la care sunt supuse, dar s nu e
supradimensionate, deoarece mresc efortul zic al lucrtorului.
6.1.8. Uneltele - ciocanele, dlile, foarfecele, dornurile, cpuitoarele
i toate uneltele de mn similare vor executate n aa fel nct sub
aciunea eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, s nu permit
deformri permanente, suri sau desprinderi de achii.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 145
6.1.20. Pentru uneltele i sculele care prin forma lor devin periculoase
n timpul transportului (erstraie, topoare, trncoape, etc.) se vor
lua msuri de acoperire a prilor tioase cu teci geni etc., iar prile
tioase, n cazul transportului cu autovehicule se vor aeza n aceeai
direcie i numai nuntru.
6.1.21. Toate sculele vor controlate periodic la cel mult 30 zile
de o persoan calicat (sef echipa), iar cele gsite defecte, vor
imediat reparate sau scoase din uz.
6.1.22. Uneltele de mn acionate electric sau pneumatic vor
prevzute cu dispozitive sigure pentru xarea sculei, precum i cu
dispozitive care s mpiedice funcionarea lor necomandat.
6.1.23. Dispozitivul de comand va astfel conceput nct dup
ncetarea acionrii lui, funcionarea uneltei de mn s se opreasc
imediat.
6.1.24. Dac uneltele de mn cu acionare electric sunt dotate cu
scule ce prezint pericol de accidentare, cum ar pietrele de polizor,
pnza de erstru, etc., acestea vor protejate mpotriva atingerii.
6.1.25. Tuburile exibile de aer comprimat trebuie s corespund
debitului i presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei va
asigurat cu coliere metalice.
6.1.26. Uneltele de mn rotative, cu acionare pneumatic vor dotate
cu dispozitive de reglare i limitare a presiunii i a debitului, n vederea
limitrii turaiei.
6.2. INSTRUCIUNI SPECIFICE LA UNELTELE ACIONATE
PNEUMATIC
6.2.1. Cu uneltele i mainile pneumatice trebuie s lucreze numai
lucratori n vrst de peste 18 ani autorizai i dotai cu echipamentul
individual de protecie corespunztor.
6.2.2. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau nlocuirea
lor n timpul utilizrii este interzis. Uneltele i mainile pneumatice
vor controlate dup ecare oprire a lor i nainte de repunerea n
funciune. Se va verica starea tuturor pieselor, dndu-se atenie
deosebit dispozitivelor de siguran.
6.2.3. Reparaiile vor executate numai de lucratori autorizai instruii
special pentru aceasta.
6.2.4. Sculele i uneltele care lucreaz cu aer comprimat vor astfel
construite, nct piesele care sunt n funciune, n timpul lucrului s nu
sar din manon.
6.2.5. Supapele sculelor cu aer comprimat vor controlate i reglate
pentru a se deschide uor i repede. La ntreruperea apsrii pe mnerul
de comand, ele trebuie s nu mai permit trecerea aerului comprimat.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 147
lor astfel incat sa se evite deteriorarea lor sau impiedicarea de ele sau
prin suspendare la nlimi inaccesibile muncitorilor.
6.3.7. n cazul ntreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele
electrice vor deconectate de la reeaua electric de alimentare (prize
sau tablouri de distribuie).
6.3.8. n locurile cu umiditate mare, precum i la lucrul pe piese mari
metalice (schele metalice, stlpi metalici, etc.) se vor utiliza numai
tensiuni reduse de 12 sau 24 V.
6.3.9. Este interzis lucrul cu maini unelte electrice portative sau
mecanizate, de pe scri rezemate liber.
6.3.10. ntrebuinarea sculelor cu mnere izolate nu exclude folosirea
mnuilor electroizolante, oriunde acestea sunt prescrise.
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea
in munca
II. 2 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind
manipularea manuala a maselor
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja
mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol
securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit n munc
3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 149
n cldirile ntreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
ntreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real
i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce
un accident n orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv
ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mase care datorit caracteristicilor acesteia sau condiiilor ergonomice
necorespunztoare, prezint riscuri pentru lucrtori, n special afeciuni
dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.8 . Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile
de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
150 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
Figura nr. 1
Cu roaba pe teren
consolidat sau pe
scanduri.
b. ) Cu carucioare
prevazute cu 3 sau
4 roti impinse cu
forta bratelor pe
teren neted .
Femei
Masa maxima in Kg
Barbati
1.
2.
Inclinarea terenului:
3
50
75
10 % 20 %
100
130
1 % 10 %
6.16.
6.17.
6.18.
6.19.
6.20.
6.21.
6.22.
6.23.
6.24.
6.25.
6.26.
6.27.
4) Caracteristicile activitatii:
- efort zic permanent si / sau prelungit;
- insucienta repausului ziologic sau de recuperare;
- ritm mare impus de procesul de munca;
- distante mari pentru transportul maselor.
Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor
se vor efectua numai de catre lucratorii care corespund din punct de
vedere zic si medical.
Se punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute
manipularea).
Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica
vizibilitatea.
Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/
posibilitate de prindere corespunzatoare.
Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte
(mase) care nu sunt xate intre ele corespunzator.
Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu
obstacole, instabile sau alunecose.
Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce
leziuni ale miinilor, se va face numai cu manusi de protectie specice
riscului (taiere, intepare, abrazare).
Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu
exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.
Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa e
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.
In cazul in care conditiile climatice (vint, ceata, caldura, frig excesiv,
etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in
conditii de securitate, se punctelor de lucru, trebuie sa ia masuri
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare
/ imbolnavire profesionala sau sa amine efectuarea operatiilor pana
la stabilizarea conditiilor climatice.
Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coboriri pe
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor instruiti suplimentar
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare,
transport, depozitare prevazute in sele tehnice de securitate.
6.28.
DOCUMENTE DE REFERIN
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
4.8.
4.9.
5.
RESPONSABILITATI
j)
k)
l)
m)
n)
o)
p)
q)
r)
s)
t)
u)
v)
w)
Salopete
Masca protectie
Centura siguranta
Ochelari protectie
Pericol de prindere
Pericol de strivire
Pericol de arsuri
Pericol de electrocutare
Pericol de orbire
datorita ricoseului
ECHIPA DE MUNCA
6 INSTRUIREA
6.1. Alimentarea materialului mineral rece
6.1.1. Dozatoarele de minerale.
- In timpul operarii incarcatorului cu cupa frontala, este interzisa
patrunderea in zona de predozare,
- In timpul functionarii este interzisa intrarea in dozatoare
- Pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, se intra in dozator numai
daca este gol si dupa informarea deserventului incarcatorului frontal
in legatura cu aceasta activitate.
- Pentru intrarea in dozator se vor folosi scari
- In timpul functionarii este interzisa urcarea pe dozatoare
- Pentru lucrarile de intretinere se va asigura un loc stabil si un sistem de
sustinere.
6.1.2. Benzile transportoare
- este interzisa efectuarea de lucrari la benzile transportoare in mers
- inainte de eliminarea defectiunilor , benzile transportoare se vor opri si
asigura impotriva repornirii accidentale
- In timpul functionarii benziilor transportoare nu se va calca pe ele si nu
se vor folosi pasarelele benzilor
- Balustrazile pasarelelor nu se vor indeparta
- Nu introduceti mainile intre piesele in miscare
- Pastrati distanta si nu porniti banda transportoare atata timp cat se aa
persoane in zona periculoasa
- Operarea benzilor transportoare se vor efectua numai cu grilajele de
protectie montate, gurile de vizitare (oriciile de intretinere) inchise.
6.1.3. Separatorul de granule mari
- Este interzisa efectuarea de lucrari la separatorul de granule mari in
timpul functionarii acestuia
- Inainte de a incepe eliminarea defectiunii separatorul se opreste si se
asigura impotriva pornirii accidentale;
- Separatorul se exploateaza numai cu dispozitivele de protectie montate;
- Este interzis introducerea mainilor intre organele in miscare ale
seseparatorului;
- Este interzis stationarea sub gurile de descarcare si sub capetele de
intoarcere a benzilor transportoare.
6.2. Uscarea
6.2.1. Uscatorul
- In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;
160 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1.
7.2.
7.3.
7.4.
- eliminare riscuri;
- comportament adecvat.
NU TE CONSIDERA UN LEU !
1.SCOP
Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare i/sau mbolnvire profesional i asigurarea celor mai bune
condiii n desfurarea procesului de munc.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 169
2. DOMENIUL
Este obligatorie la toate punctele de lucru unde se fac lucrari de asfaltare
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
;
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.
3.10.
3.11.
4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. P.T.E. XV.1 01, IPSSM-XV.1-01 ;
4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146,
H.G nr. 1.218;
4.6. Documentaia si tehnologii de executie;
4.7. Buletinul Construciilor vol. 5 6 7 8 / 1993;
4.8. Regulament de ordine i funcionare;
4.9. Regulament de ordine interioar;
4.10. Fia postului;
5. RESPONSABILITATI
5.1 EFUL DE LOT;
a) Are obligaia s organizeze, sa coordoneze si sa controleze desfurarea activitilor, a proceselor de munc n deplin siguran pentru
lucratorii pe care i conduc, ind rspunztori pentru aplicarea
normelor i instruciunilor de siguran i snatate n munc;
b) Asigur condiiile de instruire a lucratorilor din subordine ( schimburi,
formaii,etc);
170 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
Salopete
Pericol de prindere
Pericol de strivire
Pericol de arsuri
Manusi
termoizolante
Pericol de electrocutare
Pericol de orbire
datorita ricoseului
ECHIPA DE MUNCA
6. INSTRUIREA
6.1. Deserventul echipamentului de munca (utilajului) va avea varsta
de 18 ani impliniti.
- Va lucrator angajat, instruit si autorizat pentru a deservi acest
echipament.
- Trebuie sa cunoasca masurile de securitate si sanatate, aplicabile, de
prevenire a accidentelor de munca, precum si toate instructiunile de
S.S.M., referitoare la echipamente si sa le aplice in permanenta;.
- Va folosi echipamentul, numai in scopul pentru care a fost fabricat si in
conformitate cu instructiunile de exploatare;.
- Va purta echipamentul de protectie acordat in conformitate cu riscurile
existente si cu Normativul de acordare in vigoare.
- Daca constata existenta unor defectiuni care ar putea sa afecteze
functionarea in conditii de siguranta a echipamentului, va aduce la
176 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 181
4.5.
4.6.
4.7.
4.8.
5. RESPONSABILITATI
Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura
conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de
siguranta a lucrarilor.
5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
UTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE
Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau
pe teren inghetat.
Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict
interzisa.
PERSONALUL DESTINAT SA CONDUCA UTILAJUL
Conducerea si utilizarea masinii este permisa numai persoanelor calicate,
instruite si special desemnate, care au varsta peste 18 ani. Sarcinile trebuie sa
e clar stabilite si respectate la utilizare.
Persoanele care sunt sub inuenta alcoolului, medicamentelor si drogurilor
nu li se permite sa utilizeze, sa intretina sau sa repare vibrocompactorul.
Intretinerea si repararea masinii necesita cunostiinte speciale si va
executata numai de personal de specialitate.
MODIFICARI SI TRANSFORMARI CONSTRUCTIVE ALE MASINII
Modicarile arbitrare la masina sunt interzise din motive de siguranta.
Piesele si accesoriile originale sunt concepute special pentru masina. Montarea
sau utilizarea unor produse care nu sunt originale si care nu sunt agreate de
producator pot sa afecteze siguranta activa si/sau pasiva la deplasare.
182 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
TRACTAREA MASINII
n mod obligatoriu se utilizeaz stanga de tractare.
Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m.
La slbirea frnei lamelare, masina se va asigura mpotriva deplasrii
accidentale.
VERIFICAREA CADRULUI DE PROTECTIE LA ROSTOGOLIRE
(ROPS)
Sasiul masinii nu se permite s e deformat sau s prezinte rupturi n zona
de xare a cadrului ROPS.
Cadrul ROPS nu trebuie s prezinte zone de rugin, deteriorri,crpturi,
suri sau rupturi.
Cadrul ROPS trebuie s e bine xat, s nu clmpne.Toate asamblrile
letate trebuie s e strnse si s e conforme specicatiilor tehnice
recomandate (se va respecta momentul de strngere). Nu se permite utilizarea
suruburilor si piulitelor care sunt deteriorate sau deformate.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 183
Fr acordul fabricantului nu se vor atasa prin sudare sau xa prin
nsurubare piese suplimentare si nu se vor executa guri suplimentare care
pot afecta rezistenta sasiului.
PORNIREA MASINII
nainte de pornire
Masina va comandat numai de pe scaunul de comand.
Se vor utiliza numai masinile la care lucrrile de ntretinere au fost
executate n mod regulat.
Se va face nsusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand si
utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare.
Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc, incaltaminte de
protectie, imbracaminte de protectie, etc.).
nainte de urcarea la postul de comand al masinii, se veric dac:
se gsesc persoane sau obstacole lng sau sub masin;
masina a fost curtat de substante uleioase sau inamabile;
toate mnerele, treptele si platformele sunt curtate de unsoare, ulei,
combustibili, noroi, zpad sau gheat;
capota motorului este inchis si ncuiat.
La urcarea pe masin se vor folosi treptele si mnerele special prevzute.
nainte de pornire se veric dac:
masina prezint defectiuni constatate vizual;
toate dispozitivele de protectie sunt bine xate;
directia, frnele, elementele de comand, sistemul de iluminare si
avertizare sonor (claxon) functioneaz;
scaunul este corect reglat;
Nu se va porni masina cu dispozitive, lmpi de control si avertizare si
elemente de comand defecte.
O
O
O
O
O
O
Pornirea
Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand.
Pentru pornire toate manetele de comand se vor aduce n pozitia ZERO.
DEPLASAREA MASINII
Baza de actiune a masinii cu pericol pentru persoane
nainte de nceperea lucrului sau chiar dup o scurt ntrerupere, n
special la deplasarea cu spatele, se veric dac persoane sau obstacole se
a n raza de actiune a masinii.
Dac este necesar se va da un semnal sonor pentru ndeprtarea
persoanelor. Se va opri imediat lucrul, dac n ciuda avertizrilor mai exist
persoane n raza de actiune.
184 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
Deplasarea
n situatiile de avarie sau de pericol se apas imediat butonul de avarie urgent. Nu se va utiliza butonul de avarie-urgent ca frn de seviciu.
Masina va repus n functiune numai dup ce pericolul pentru care s-a
folosit butonul de avarie-urgent, a fost ndeprtat.
Dac lampa de control pentru presiunea uleiului de motor lumineaz, se
va ori imediat motorul.
Dac masina a atins linii de nalt tensiune:
nu se prseste postul de comand;
persoanele din afar vor avertizate s nu se apropie si s nu ating
masina;
dac este posibil se va scoate masina din zona de pericol;
se va comunica persoanelor n drept pentru ntreruperea curentului
electric.
O
O
O
O
O
O
O
O
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Se va evita inspirarea de vapori de combustibil.
Alimentarea se face numai cu motorul oprit.
Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise.
Se va evita vrsarea de combustibil. n caz c se vars combustibil, acesta
se colecteaz, evitndu-se inltratia n pmnt.
LUCRRI DE NTRETINERE
Lucrrile de ntretinere trebuie executate numai de personal calicat si
autorizat pentru aceste lucrri.
n cazul lucrrilor de montaj si ntretinere peste nltimea corpului se vor
utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc prescrise pentru acest
lucru sau altele reglementate n privinta securittii.
Este interzis executarea lucrrilor de ntretinere cnd masina se
deplaseaz sau cnd motorul este pornit.
LUCRRI LA BATERIE
n cazul lucrrilor la baterie nu se fumeaz si se evit focul deschis.
186 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
LUCRRI DE CURTARE
Lucrrile de curtare se realizeaz numai cu motorul oprit.
Nu se vor utiliza niciodat pentru curtare benzin sau alte substante usor
inamabile.
n cazul curtrii cu dispozitiv de curtare cu jet de abur, toate
componentele electrice si materialele izolatoare nu vor expuse direct jetului
ci se acoper n prealabil.
A se evita ptrunderea jetului de ap n instalatia de esapament si n ltrul
de aer.
NCRCAREA
nainte de ridicarea masinii, se introduce ntotdeauna sistemul de asigurare
a articulatiei.
A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante
n stare de suspendare, este permis doar o usoar pendulare a masinii.
Pentru ridicarea masinii se utilizeaz cele patru urechi de ridicare de la
reazme.
ncrcarea cu benzi de ridicare
Banda de ridicare nu are voie s prezinte deteriorri vizibile, care ar putea
inuenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz, ci se vor utiliza ustensile de
ridicare normale.
Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor.
Se rabateaz sistemul de protectie mpotriva vandalismului peste placa
de bord.
O
7. INREGISTRARI
1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca
- Excavator pe senile
- Vibrocompactor picior oaie
- Vibrocompactor cu cilindru lis
- Cilindru compactor lis
PROTECTIA MEDIULUI
1. Introducere
Mediul nconjurator reprezinta un element esential al existentei umane
si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa,
clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea
interactioneaza si inuenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de
dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput
n afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum si a
ecarei componente a sa n parte, si pun amprenta asupra nivelului existentei
si evolutiei indivizilor.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare
a mediului, protejarea lui - ca necesitate
supravietuirii si progresului - reprezinta o
problema de interes major si certa actualitate
pentru evolutia sociala. n acest sens, se
impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea
efectelor negative ale activitatii umane cu
implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile n
cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale
naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.
Fenomenul de apariie a unor factori perturbatori ai mediului i de
producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele
polluo, -ere= a murdri, a degrada). Cauzele apariiei polurii pot sintetizate
astfel:
utilizarea haotic a rezervelor naturale;
acumulri n mediu de substane neutilizabile;
apariia de substane noi, la care ritmul de consum i de reciclare de
ctre organisme este mult inferior ritmului de apariie;
creterea demograc vertiginoas, n special n ultimele dou secole;
dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii;
apariia centrelor urbane suprapopulate.
O
O
O
O
O
O
2. Tipuri de poluare
Dup provenien
poluare natural: biologic, zico-chimic, antropic;
poluare industrial: agricol, din transporturi, menajer;
Dup natura poluanilor
poluare zic: termic, fonic (sonor), radioactiv,
electromagnetic;
poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii
sulfului, ourului sau ai azotului, compui cu metale grele, materiale
plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate,
prin modicri ale biocenozelor i invazii de specii animale
i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
INSTALATIE - orice unitate tehnic staionar sau mobil precum i
orice alt activitate direct legat, sub aspect tehnic, cu activitile unitilor
staionare/mobile aate pe acelai amplasament, care poate produce emisii i
efecte asupra mediului;
poluare estetic: degradarea peisajelor datorit urbanizrii,
industriei, sistematizrii eronat concepute;
Dup starea zic a poluantului (factorul care, aat n mediu n cantiti ce
depesc optimul pentru una sau mai multe specii, are aciune toxic)
poluare cu lichide;
poluare cu substane solide;
poluare cu gaze i pulberi.
3. Denitii
DEEU - orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legislaia specic privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc,
are intenia sau are obligaia de a-l arunca;
DESEU RECICLABIL - deeu care poate constitui materie prim ntr-un
proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri;
DETERIORAREA MEDIULUI - alterarea caracteristicilor zicochimice i structurale ale componentelor naturale i antropice ale mediului,
reducerea diversitii sau productivitii biologice a ecosistemelor naturale
i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitii vieii,
cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei i solului, supraexploatarea
resurselor, gospodrirea i valoricarea lor decitar, ca i prin amenajarea
necorespunztoare a teritoriului;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 193
O
O
O
Inamabil.
Infestant pentru apa si sol.
Toxic prin gazele degajate la
descompunere.
Daunator sanatatii la inhalare,
contact cu pielea sau ochii.
O
O
O
O
O
Scurgeri accidentale
Se anunta pompierii, telefon
Sursele de incendiu se sting cu chimicale
uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce
s-a oprit complet scurgerea
O
O
PRIMUL AJUTOR
In caz de inhalare
intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat.
se face respiratie articiala si se solicita asistenta
medicala daca este cazul
O
O
O
O
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare
Caracteristici
Persoana zic
PF
Asociaia familiala,
AF
Societatea
comercial
Filiale:
Sedii secundare:
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2
minimum 5
1 50 asociai
Capital minim
200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Autorizarea primriei
Rezervare rm
Dovada sediu
Constituire dosar
nregistrare n Registrul
Comerului
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic
Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI
CCI
CCI
CCI
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Contabilitate n
Evidena nanciar contabil partid
simpl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Impozit pe prot
Tip organizatie
PF SNC SA SRL
AF SNS SCA
1.
Obligatoriu
2.
3.
4.
5.
x
x
x
x
x
x
x
x
Obligatoriu
Obligatoriu
7.
9.
Facturi
10
11
Obligatoriu
22
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
206 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O
O
O
O
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii:
cldiri
echipamente
maini
alte bunuri de capital
Alte costuri
Cheltuieli de proiect/
investment management
Cheltuieli pentru
iniializare n
scopul utilizrii noilor
echipamente
Cheltuieli pentru probe
tehnologice
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
212 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%)
Public
Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele
Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?
Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3
Cine vor clienii ti ?
Persoane
Firme
Bugetul statului
Anul 1
Clieni/grupe de clieni
Mii
EURO
Anul 2
Mii
EURO
100
100
Anul 3
Mii
EURO
Anul 4
Mii
EURO
100
Anul 5
Mii
EURO
100
100
UM
Cifr de afaceri
Mii EURO
Mii EURO
Prot
Mii EURO
Nr. de salariai
Nr persoane
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
214 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
Funcia
Studii/Specializri
Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
TOTAL
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Caracteristici tehnice
An fabricaie
5. Imobile existente:
Proprietate
Denumire
Destinaie
Valoare
Ipoteci
nchiriate
Val. chirie
Perioada de nchiriere
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei
Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Total
Mii EURO %
Anul N+1
Grupe de produse/servicii ( mii EURO)
Total
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
(principalii) clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
(%)
Anul 1
Total cheltuieli
Anul 2
Anul 3
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Suma
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Suma (lei)
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei
Furnizor
Valoarea estimat
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
Durata de implementare
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna ...
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2
N-1
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL
100
AN
Fluxuri de
numerar din veniturile n numerar din emisiunea de
activiti de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
nanare
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
BILAN SIMPLIFICAT
Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Stocuri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL ACTIVE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
Credite pe termen scurt
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Furnizori
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte datorii
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITALURI
Capital social
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
VNZRI
Interne
Export
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Vnzri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
Costuri Administrative i de
Desfacere
Amortizare
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
IMPOZITUL PE PROFIT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT NET
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Dividende Pltite
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT REPARTIZAT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
Proturi repartizate
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Amortizare
Numerar din Activitatea de
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Injectii de capital
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL SURSE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Investitii totale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL UTILIZARI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1.
Bilanul
n ce scop
s-au cheltuit banii rmei tale?
De unde
provin banii rmei tale?
ACTIV
PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
3.
4.
Calcul de lichiditi
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 233
PASIV
1.000.000
2.500.000
Capital propriu
Capital social
5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti
1.500.000
Datorii totale
1.000.000
Credit pe termen scurt
TOTAL
TOTAL
6.000.000
6.000.000
dobnzi pltite
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT
REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
- impozit pe prot (16%)
REZULTATUL NET
10.000
-2.000
343.000
0
343.000
54.880
288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
0
SOLD INIIAL
ncasri din vnzarea produselor
ncasri din dobnzi bancare
1.200.000
8.000
TOTAL NCASRI
1.208.000
Pli materiale
500.000
Pli salarii
350.000
Pli dobnzi
10.000
54.880
TOTAL PLI
914.880
SOLD LUN
293.120
293.120
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
246 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
248 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
250 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil
O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
252 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronoIniiere n cutarea unui loc de munc - 253
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii de
baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor nscrise n CV. Iat
contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli recrutori au dobndit
obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog n limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
254 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
256 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 259
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
260 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca miar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
264 - Iniiere n cutarea unui loc de munc