Sunteți pe pagina 1din 40

HERMENEUTICA

Dupa cartea

BIBLIA CA LITERATURA

Profesor: Garry E. Weedman, Ph.D.,


Student: Tintean Dina Floarea

Sesiunea 29 mai-2 Iunie 2006

Bucuresti
1

I. DE CE AVEM NEVOIE DE HERMENEUTICA?

Intelegerea adecvata a cuvantului lui Dumnezeu

Incurajarea credinciosului de a invata si studia Biblia, devenind un bun


interpret pe cont propriu

Indemanarea credinciosului de a deveni interpret al Bibliei in contextul altor


interpreti pentru confirmare, corectare si stimulare.

Necesitatea interpretarii
Nu trebuie sa interpretezi Biblia, citeste-o numai si fa ce spune! Adevarat sau Fals?

Scopul unei bune interpretari nu este incercarea de a descoperi ceea ce


nimeni nu a descoperit vreodata in text.

Unicitatea nu este obiectivul interpretarii

Obiectivul unei bune interpretari este de a ajunge la intelesul clar al textului


Motive pentru care noi trebuie sa interpretam Biblia corect:
1. Fiecare cititor este si interpret in acelasi timp. Noi abordam textul din ceea ce
stim, cunoastem, am experimentat, din perspectiva culturii noastre, dupa
modul nostru de intelegere a cuvintelor sau a ideilor.
Exemplu:
2. Traducerea este o forma de interpretare. Traducatorul alege dintre mai multe
sensuri obtiunea lui. Acest lucru influenteaza intelegerea noastra in urma citirii.
3. Pentru evitarea sau indepartarea ideilor care deformeaza adevarul.
4. Pentru intelegerea diferentelor de opinii: Botez prin imersiune sau prin
stropire; Siguranta mantuirii sau pierderea mantuirii.
5. Intelegerea diferentelor dintre cultura si imprejurarile din vremea de atunci si
imprejurarile si cultura din vremea noastra.
6. Cuvantul lui Dumnezeu este considerat de unii o simpla colectie de afirmatii
care trebuie crezute si aplicate cu sfintenie, selectand sau preferand doar
anumite imperative. Ex. Deut.22:5 Femeia sa nu poarte imbracaminte
barbateasca Acest verset este foarte respectat de unii, dar versetele celelalte
mentionate in acelasi capitol si care sunt si ele imperative nu mai sunt aplicate

literal, cum ar fi: construirea parapetului in jurul casei (vs.8), neplantarea a


doua feluri de samanta in aceeasi gradina (vs.12), etc.
7. Biblia cuprinde toate tipurile de comunicare:
- naratiune istorica
-

genealogie

cronica

legea

poezia

proverbul

oracolul profetic

drama

ghicitoarea

schita biografice

pilda/ parabola

scrisoarea

predica/oratoria

apocalipsa

Toate aceste tipuri de comunicare au reguli speciale care se aplica fiecarei


forme literare, astel ca adesea aceste reguli difera de la un gen la altul.
Unelte necesare interpretarii
A. Exegeza
B. Hermeneutica
C. Traducerea

Exegeza
Definitie: Studiul atent si sitematic al Scripturii care urmareste sa descopere
intelesul initial intentionat de autor. Este un demers de natura istorica si reprezinta
incercarea de a recepta Cuvantul lui Dumnezeu asa cum trebuie sa-l fi receptat
destinatarii sai initiali.
Exegeza este primul pas in citirea oricarui text.

Pasi care trebuie urmati in exegeza:


1. a invata sa gandesti exegetic. Persoana care interpreteaza Cuvantul trebuie
sa-l auda asa cum l-au auzit cei carora le-a fost transmis initial; sa inteleaga
ce s-a spus atunci si acolo, apoi sa auda acelasi Cuvant aici si acum.
2. citirea textului cu atentie si punerea intrebarilor corecte
exista doua tipuri de intrebari:
a. intrebari legate de context: istorice si literare
b. intrebari legate de continut
Intrebari legate de contextul istoric:

Pentru intelegerea textului trebuie sa aflam cate ceva despre timpul si


cultura in care a trait autorul si cititorii sai si anume factorii geografici,
topografici si politici cat si ce a prilejuit scrierea cartii.

Intrebarile care se pun sunt: Cu ce ocazie s-a scris cartea?


Cu ce scop a fost scrisa cartea?

Raspunsurile la ceste intrebari se afla de cele mai multe ori in cartea


respectiva sau se poate consulta un dictionar biblic.

Intrebarea care se pune referitoare la contextul literar este urmatoarea:


Ce vrea sa spuna autorul si de ce tocmai aici?

Contextul literar inseamna ca orice cuvant are sens doar in propozitie si


propozitiile biblice au inteles doar in relatie cu propozitiile precedente si
urmatoare.

Intrebarile legate de continut

Continutul se refera la intelesul cuvintelor, la relatiile gramaticale din


interiorul propozitiilor si la determinarea intelesului original acolo unde
textele difera. Ex. Ce inseamna un dinar, un drum de sabat, etc.

Raspunsul la aceste genuri de intrebari il gasim in alte comentarii


exegetice. Calitatea raspunsurilor depinde de calitatea surselor folosite.

3. consultarea expertilor cand este necesar


Ex. Tanarul bogat ( Marcu 10:23) Cat de anevoie vor intra in imparatia lui
Dumnezeu cei ce au avutii! dupa care continua: Mai lesne este sa treaca o

camila prin urechea unui ac, decat sa intre un bogat in imparatia lui
Dumnezeu. Astfel ca a aparut varianta existentei unei astel de porti numita
Urechea acului si prin urmare camila poate trece prin urechea acului. Dar,
Gordon D. Fee sustine ca nu a existat niciodata o astfel de poarta. Cea mai
timpurie dovada in acest sens o gasim in secolul al XI-lea. Deci Isus a vrut sa
spuna ca este imposibil ca un bagat care se increde in bogatiile sale sa intre in
imparatia cerurilor. Este nevoie de o minune asa cum reiese din afirmatia
urmatoare: Toate lucrurile sunt cu putinta la Dumnezeu.

Hermeneutica

Hermeneutica este intreg domeniul de cautarea relevanta actuala a


textelor antice, bineinteles incluzand si exegeza.

Hermeneutica da semnificatie Scripturii pentru aici si acum.

Hermeneutica adecvata incepe cu o exegeza temeinica. Dupa ce aflam


ce a vrut sa spuna atunci si acolo vom afla ce ne spune noua acum si
aici.

Hermeneutica buna insotita de o exegeza buna ne ajuta sa evitam


ereziile sau invataturi false care sunt bazate pe anumite versete scoase
din context.
Ex. Botezul pentru cei morti pe care-l practica mormonii pe baza 1Cor.
15:29 sau evanghelia prosperitatii pe baza 3Ioan:2

Un text nu poate insemna ceea ce nu a insemnat niciodata, cu alte


cuvinte adevaratul inteles al textului biblic pentru noi este ceea ce
Dumnezeu a intentionat initial ca el sa insemne, atunci cand a fost rostit
prima data.

Traducerea
Un alt intrument de baza pentru citirea si studierea Bibliei il constitue traducerea.
Trebuie aleasa traducerea care este cea mai aproape de textul in original.
Problema textului

Traducatorul trebuie sa se asigure ca textul ebraic sau grecesc pe care il


foloseste este cat mai aproape posibil de formularea originala.
5

Nu exista nici un exemplar original

Exista mii de copii

Manuscrisele de mai tarziu difera de manuscrisele si traducerile mai timpurii

Critica textuala are la baza anumite elemente de control alese cu grija:


-

dovezile externe

dovezile interne

Dovezile externe se refera la calitatea si vechimea manuscriselor.

Pentru Vechiul Testament alegerea se face intre manuscrisele ebraice care au


si copii medievale si manuscrisele traducerii din limba greaca (Septuaginta).

Pentru Noul Testament cele mai bune dovezi externe s-au pastrat in Egipt.
Aceste dovezi devin conclusive in momentul in care exista asemanare intre
ele si altele la fel de timpuriu care sunt din alte parti ale Imperiului Roman.

Dovezile interne fac referire la copisti si autori.

Detectarea greselilor se face de catre expertii care fac deosebire intre autorii
biblici in urma analizarii stilului si a vocabularului.

Varianta care explica cel mai bine este cea care se aseamana cu originalul.

Oricum dovezile externe cele mai bune se combina cu cele mai bune dovezi
interne.

Desi critica textuala este o stiinta, ea nu este o stiinta exacta pentru ca are de-a face
cu multe variabile umane
De multe ori traducerea este o lucrare colectiva, iar traducatorii se impart in doua
tabere diferite, fiecare sustinand ca o anumita varianta reprezinta textul in original si
anumite erori apartin scribilor. In asemenea cazuri optiunea majoritatii va fi trecuta in
traducere, iar decizia minoritatii va fi regasita in notele trecute pe marginea textului.
Problemele de limba
Problema se refera la modul de transferare a cuvintelor si expresilor dintr-o limba in
alta.
Astfel ca avem de-a face cu:

Limba originalului

Limba receptoare
6

Distanta istorica

Teoria traducerii

Limba originalului se refera la limba in care a fost scrisa Biblia si anume: ebraica,
aramaica si greaca.
Limba receptoare este limba in care se traduce Biblia.
Distanta istorica arata diferentele care exista intre limba originalului si limba
receptoare, diferente de cuvinte, gramatica, expresii si probleme de cultura si istorie.
Teoria traducerii se refera la construirea unei punti peste prapastia care desparte
cele doua limbi.
Ex.1 Cuvantul candela sa fie tradus cu torta sau lanterna, felinar in culturile in
care aceste cuvinte au acelasi scop pe care l-a avut si candela odinioara.
Ex.2 Expresia sarutare sfanta poate fi tradusa prin strangere de mana in cultura
in care sarutul in public este considerat un act indecent.
3 Teorii de baza ale traducerii
1. Teoria literala
Traducerea literara este incercarea de a traduce urmarind cat mai de aproape posibil
cuvintele si expresile din limba originala, dar in asa fel incat traducerea sa aiba sens
in limba receptoare. Problema care apare este ca se pastreaza distanta chiar si
acolo unde nu trebuie in limbaj si in gramatica si astfel de multe ori se intampla ca
traducerea/ constructia obtinuta sa nu fie folosita niciodata, nici in scris , nici in oral.
Ex. Rom.12:20 carbuni aprinsi este o traducere liberala, iar traducerea literala ar
fi carduni cu foc. O alta problema care apare la traducerile literale este ca traducerea
apare ambigua, in timp ce textul din greaca sau ebraica era destul de clar pentru
destinatarii sai. Aceasta traducere este folosita ca sursa secundara, aratand cum
suna de fapt textul in limba originala.
2. Traducerea libera
Traducerea libera este denumita uneori si parafrazare. Ideile sunt traduse dintr-o
limba in alta neutilizandu-se aceleasi cuvinte ca in original astfel eliminand distanta
istorica. Problema care apare la aceasta traducere este ca ea este facuta
intotdeauna de un singur traducator si daca traducatorul nu este si un exeget care
cunoaste problema tuturor pasajelor biblice, atunci exista pericolul ca cititorul sa fie
indus in eroare. Exemplul in traducerea Noul Testament pe intelesul tuturor

expresia daruri spirituale care apare in 1Corinteni 12 este tradusa cu aptitudini


deosebite Tot in aceasi traducere textul din 1Corinteni 11:10 este tradus cu Deci o
femeie trebuie sa poarte ceva pe cap ca semn ca se afla sub autoritatea
barbatului , originalul indicand ideea ca femeia are autoritate.
De cele mai multe ori o astfel de traducere se aseamana mai mult cu un comentariu.
3. Echivalentul dinamic
Echivalentul dinamic se refera la traducerea cuvintelor, a expresilor si constructilor
gramaticale ale limbii originale in echivalente exacte din limba receptoare. O
asemenea traducere pastreaza distanta istorica, dar actualizeaza problemele legate
de limba, gramatica si stil.
Distanta istorica poate fi rezolvata in functie de problemele care apar si anume:
a) unitati de masura pentru greutate, lungime si bani
Este destul de dificil pentru translator sa gaseasca echivalentul contemporan pentru
dinari si talanti atata vreme cat avem de a face cu inflatia monetara. In Biblie
unitatile de masura sunt folosite pentru a sugera contraste sau rezultate
surprinzatoare astfel nefiind traduse corespunzator poate sa-si piarda sensul sau sa
induca in eroare. In general se recomanda traducerile cu note explicative pe
margine.
b) eufemismele
In toate limbile intalnim eufemisme in problemele legate de sex si toaleta.
Exista trei obtiuni:
-traducerea literala
-traducerea echivalentului literal
- folosirea eufemismelor:
c) vocabularul
Incercarea de a descoperi cuvantul potrivit nu este intotdeauna usoara pentru ca
uneori un cuvant poate avea mai multe conotatii. Astfel ca translatorul trebuie sa
descopere cuvantul care sa nu aibe conotatii diferite decat cele din limba originala.
d) morfologia si sintaxa
Fiecare limba are structurile sale preferate in ce priveste modul de legare a cuvintelor
si ideilor in propozitii.
Exemplu: 1Cor.3:9 pentru ca noi suntem impreuna lucratori cu Dumnezeu este
tradus gresit pentru ca avem de a face cu un genitiv care se refera la posesiune si
8

atunci traducerea corecta o gasim in traducerea din limba romana contemporana si


anume: noi ( Apolo si Pavel) suntem impreuna lucratori ai lui Dumnezeu

II.

Interpretarea Epistolelor

Scrisoarea- era adresata unei persoane si era neliterala.


Epistola- este forma literala artistica destinata publicului.
Epistolele in sine nu sunt un lot omogen. Ele difere de la una la lata. Totusi exista o
anumita forma standard pe care o urmeaza:
Forma standard:

Autor (ex. Pavel)

Destinatar ( Ex. Biseric din Corint)

Salut ( Ex. Har si pace de la Dumnezeu Tatal nostru)

dorinta sau multumirea ( Ex. Multumesc lui Dumnezeul meu totdeauna


pentru voi)

cuprins

salutul final (Ex. Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi ..)

Caracteristicile epistolelor

Un lucru comun la toate epistolele este ocazia. Deaceea, uneori se mai


numesc si documente ocazionate pentru ca au fost scrise datorita unei
anumite ocazii si au fost destinate unei ocazii specifice. Ocazia a fost in
general un comportament ce trebuia corectat sau o eroare doctrinara care
trebuia rezolvata.

Cunoastem doar raspunsul nu si problema existenta

Teologia epistolelor este o teologie in slujba unei a numite nevoi.

Interpretarea epistolei 1 Corinteni

Contextul istoric reconstituirea situatiei la care se adreseaza autorul


o Folosirea unui dictionar biblic sau a unui comentariu
o Ce se intampla in biserica din Corint?
o Citirea integral a scrisorii unde se va urmari :
1. despre destinatari: etnie, starea materiala, problemele lor,
atitudinile lor
9

2. atitudinea autorului
3. prilejul scrierii scrisorii
4. sectiunile naturale, logice ale scrisorii
Ex.1 Corinteni pentru cele patru puncte de mai sus:
1. Credinciosi din Corint sunt predominant neamuri, dar sunt si cativa
evrei (6:9-11; 8:10; 12:13).
- considerau intelepciunea si cunoasterea o valoare importanta
(1:18-2:5; 4:10; 12:13);
- sunt mandri si aroganti ( 4:18; 5:2,6)
- il judeca pe Pavel ( 4:1-5; 9:1-18)
- au probleme interne
2.

Atitudinea lui Pavel fata de ei alterneaza intre:


- mustrare (4:8-21; 5:2; 6:1-8)
- rugaminte (4:14-17; 16:10-11)
- indemn ( 6:18-20; 16:12-14)

3. Ocazia scrisorii
- Pavel a fost informat de catre familia Cloe (1:10-12);
- totodata este si un raspuns la o scrisoare primita de la corinteni
7:1 cu privire la lucrurile despre care mi-ati scris.
4.

Scrisoarea se imparte in doua parti:


- capitolele 1-6 sunt raspunsuri la ceea ce i-a fost raportat
-capitolele 7-16 cuprind raspunsul la scrisoarea lor

Prima sectiune poate fi impartita in:


- problema dezbinariilor in biserica (1:10-4:21)
- problema de incest din biserica (5:1-13)
- problema judecatilor (6:1-11)
- problema imoralitatii( 6:12-20)
A doua sectiune se impaste in:
- despre comportamentul in casatorie (7:1-24)
- despre fecioare (7:25-40)
- despre hrana jertfita idolilor (8:1-11:1)
- acoperirea capului femeilor in biserica ( 11:2-16)
10

- despre comportamentul necuvincios de la Cina Domnului (11:17-34)


- despre darurile spirituale ( 12-14)
- invierea credinciosilor (15:1-58)
- despre strangerea de ajutoare ( 16:1-11)
- despre intoarcerea lui Apolo (16:12)
- indemnuri si salutari finale (16:13-24)
Observam cateva din problemele care existau in Corint:
1. Existau ceva probleme intre Pavel si biserica ( 4:1-5). Unii din biserica il preferau
pe Apolo si se opuneau lui Pavel
2. unul dintre cuvintele cheie in primele trei capitole este cuvantul intelepciune
folosit de 26 de ori in capitolele 1-3. Este evident ca Pavel il foloseste mai mult in
mod peiorativ .
3. intelegerea gresita a naturii si functiei conducerii bisericii (3:5-23)
4. aveau probleme si in ce priveste intelegerea corecta a naturii Evangheliei 1:183:4
5. il judecau pe Pavel si trebuia sa reevalueze relatia lor cu el.
Contextul literal

o cheie absolut necesara pentru intelegerea argumentului este gandirea in


paragrafe a textului. Intrebarea care se pune este: Ce vrea sa spuna?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare punem alte doua intrebari:


-Ce anume spune Pavel in acest paragraf - raspunsul trebuie sa fie concis
-De ce credem ca Pavel spune ceea ce spune?

In urma acestei analize putem spune ca:

nu trebuie sa iesim in afara textului pentru a intelege ideea

argumentul trebuie sa reiasa din text

toate detaliile au sens in lumina intregului si invers

Exemplul 1Corinteni (3:5-16) la ceea ce am spus mai sus:


Ce spune Pavel?

Pavel reactioneaza la intelegerea gresita a corintenilor despre Evanghelie


subliniind ca esenta Evangheliei un Mesia rastingnit este in contradictie cu
intelepciunea omeneasca. Cu alte cuvinte Evanghelia nu este un alt tip de

11

intelepciune lumeasca. Desi invatatura evangheliei este intelepciune, ea este


una revelata prin Duhul. Apoi Pavel continua spunand ca desi corintenii au
duhul ar trebui sa inceteze sa se comporte ca niste oameni lumesti
De ce credem asta?

Pentru ca dezbinarea dintre ei are loc in jurul liderilor si corintenii se


impotrivesc lui Pavel in numele intelepciunii. Din acest motiv Pavel explica
folosind o analogie agricultura- spunand ca totul si toti ii apartin lui
Dumnezeu (biserica, slujitorii si cresterea). Apoi el avertizeaza atat liderii cat si
biserica in sine cu privire la judecata lui Dumnezeu asupra celor care
promoveaza dezbinarea.

In 3:18-23 Pavel concluzioneaza ca intelepciunea omeneasca este o nebunie


deaceea nimeni sa nu se faleasca dar cu oamenii

Intelegerea pasajelor problema


Cateva linii calauzitoare:
1. textele nu au fost scrise pentru noi astfel ca autorul putea sa presupuna ca multe
lucruri sunt cunoscute de cititori; astfel ca lipsesc detaliile
2. ideea intregului pasaj poate fi descoperita
Ex. Indiferent de ce ar fi facut corintenii prin botezul pentru cei morti stim de ce
Pavel se refera la aceasta practica:- actiunea lor dovedeste ca nu erau consecventi
in acceptarea unei invieri viitoare.
3. aflarea lucrurilor certe din text dar si a celor incerte.
Ex. Certitudine: unii corinteni erau botezati pentru cei morti
Pavel nu condamna dar nici nu trece cu vederea acest lucru
Incertitudine: nu stim cine, pentru cine si de ce o facea
4. pentru pasajle problema se recomanda consultarea unui comentariu bun pentru a
afla varietatea obtiunilor

Intrebarile hermeneutice pentru epistole

Hermeneutica este gasirea intelesului unui text pentru zilele noastre.

Sunt multi care fac hermeneutica dar care totusi nu stiu nimic despre exegeza,
fapt care duce la diferente intre crestini.

Problema majora a celor ce cred ca Scriptura este Cuvantul lui Dumnezeu


este cea a relativitatii culturale.

12

Ce anume este cultural si deci apartine primului secol si ce transcende cultura


si deci este valabil pentru zilele noastre?

Toti suntem implicati in procesul hermeneuticii biblice prin faptul ca in


momentul citirii abordam textul cu bunul nostru simt calauziti de Duhul Sfant si
aplicam ceea ce putem la propria noastra situatie. Ceea ce pare sa nu aiba
aplicatie este lasat pentru secolul intai.

Hermeneutica noastra comuna are si o problema: abordam epistolele in timp


ce le citim din perspectiva:
- mostenirii noastre teologice
- a traditiilor noastre eclesiastice
- a normelor noastre culturale
- a preocuparilor noastre existentiale

Rezultatul multiple forme de selectivitate sau de ocolire a anumitor texte.


Ex. 1Cor. 14:34-35 pe baza acestui pasaj in multe biserici evanghelice femeilor le
este interzis sa vorbeasca in biserica si totusi in multe din aceleasi biserici se
considera ca restul capitolului 14 nu apartine secolului xx. Intrebarea care se pune
este: ce criterii sunt folosite pentru a afirma ca versetul 34, 35 apartin tuturor
culturilor si vremurilor, iar vs.1-5, 26-33, 39-40 apartin doar bisericii din secolul intai.
Reguli de interpretare a epistolelor
1. un text nu poate sa insemne ceea ce nu ar fi putut insemna niciodata pentru
autorul si cititorii sai
-- se cere intotdeauna sa se inceapa cu exegeza textului
- aceasta regula ne ajuta sa fixam limite la ceea ce nu poate sa insemne un text
2. Ori de cate ori avem o situatie de viata similara cu cea din secolul intai, Cuvantul
lui Dumnezeu pentru noi este identic cu Cuvantul sau pentru ei.
- aceasta regula ofera crestinului un sentiment de apropiere in ce priveste textele
teologice si imperativele etice din epistolele pentru crestinii din secolul intai.
Ex. Toti au pacatuit, prin har suntem mantuiti, prin credinta,
- totusi trebuie sa avem mare grija cu exegeza, asa incat sa avem siguranta ca
situatia si datele noastre specifice sunt realmente similare; din acest motiv
reconstrirea problemei lor este foarte importanta.

13

Ex. Textul din 1 Cor.6:1-11 referitor la procesul dintre doi crestini in fata unui
judecator pagan, intr-o piata deschisa din Corint. Daca vorbim despre un proces
dintre un crestin si o corporatie atunci situatia nu mai este similara cu cea mentionata
in exemplul nostru.
Patru probleme legate de aplicatie
1. problema aplicatiei extinse
Cand exista elemente particulare si contexte comparabile cu biserica de
astazi, este legitim sa extindem aplicatia unui text la alte contexte sau sa
facem ca un text sa se aplice la un context cu totul strain de situatia secoulului
intai?
Ex. 1Cor.3:16-17- principiul conform caruia ceea ce Dumnezeu a pus
deoparte pentru sine prin prezenta interioara a Duhului Sfant este sacru si
oricine distruge respectiva entitateva avea de a face cu teribila judecata a lui
Dumnezeu
Problema aplicatiei extinse - avand in vedere ca textul se refera la biserica, nu
poate fi oare acest principiu aplicat crestinului ca individ pentru a ne invata ca
Dumnezeu il va judeca pe cel ce se poarta gresit cu trupul sau?
-pericolul aplicatiei extinse este ocolirea procesului exegezei, pentru ca se
incepe cu aici si acum
- cand exista situatii comparabile in aceste texte Cuvantul lui Dumnezeu
pentru noi trebuie sa fie intotdeauna limitat la intentia sa initiala.
-aplicatia extinsa este considerata legitima atunci cand este precizata in mod
clar in alte pasaje in care ea constutuie intentia pasajului.
2. problema elementelor specifice care nu sunt comparabile
- se refera la texte ce contin chestiuni legate de secolul intai si care nu au nici
un corespondent in secolul xx si texte care se adreseaza problemelor ce s-ar
putea ivi in secolul nostrum, dar e putin probabil sa se intample. Care-i
aplicatia unui astfel de text la zilele noastre?
Ex.1 Pentru prima referire luam ca exemplu textul din 1 Cor. 8-10 care
vorbeste despre trei probleme:
-participarea crestinilor la sarbatori pagane (8:10)
-indoiala cu privire la autoritatea apostolica a lui Pavel (9:1-23)
-carne jertfita idolilor vinduta pe piata (10:23-11:1)
14

Problema 1 si 3 nu e cunoscuta lumii occidentale si nu avem apostoli in sensul


folosit de Pavel (oameni care sa-l fi intalnit pe Domnul inviat).
Ex.2 Pentru a doua categorie de texte avem exemplele urmatoare:
-

omul vinovat de incest ( 1Cor.5 :1-11)

betia din timpul Cinei Domnului (1Cor.11:17-22)

impunerea circumciziei crestinilor dintre neamuri recent convertiti

Asemenea lucruri s-ar putea intampla, dar e putin probabil ca ele sa aiba loc in
cultura noastra.
Solutionarea acestor situatii se face urmandu-se doi pasi:
1. efectuarea exegezei, descoperind care a fost Cuvantul lui Dumnezeu
pentru ei
2. principiul nu devine atemporal pentru a fi aplicat la intamplare, ci
trebuie aplicat unor situatii cu adevarat comparabile.
3. Problema relativitatii culturale
-

este locul in care problema Cuvantului lui Dumnezeu dat intr-un context
istoric specific ajunge in centrul atentiei.

Intotdeauna au fost oameni care au cautat sa respinga ideea relativitatii


culturale si au incercat sa adopte cultura primului secol ca norma divina

Nu exista o cultura poruncita de Dumnezeu, culturile difera intre ele din


orice punct de vedere imaginabil

Linii calauzitoare pentru distingerea elementelor relative fata de cele


normative:
a. intelegerea mesajului biblic si cel periferic; nu tranformam Evanghelia
in lege prin intermediul unei culturi, dar nici nu ajustam Evanghelia ca sa
reflecte orice expresie culturala
b. distingerea a ceea ce Noul Testament numeste inerent moral de
ceea ce este imoral; ce este valabil pentru toate culturile si ceea ce constituie
o expresie a unei culturi; Ex. listele de pacate constituite de Pavel nu contin
niciodata elemente culturale deoarece adulterul, idolatria, betia, lacomia, etc
sunt intodeauna gresite. Pe de alta parte spalarea picioarelor, sarutarea
sfanta, preferinta personala a lui Pavel pentru celibat, etc nu sunt probleme
inerent morale, doar in situatia cand implica neascultarea sau lipsa dragostei.

15

c. observarea lucrurilor in care marturia Noului Testament este uniforma


si consecventa si care sunt cele in care marturia lor reflecta diferenta.
Ex. Noul Testament condamna consecvent idolatria, homosexalitatea, curvia,
dar in ce priveste implicarea femeilor in biserica nu este unilateral, avand
exemplu pe Fivi (Rom 16:1-2) ca si diaconita sau Iunia ca si apostol
(Rom16:7).
d. distingerea unui principiu de o aplicatie specifica
Se poate ca un autor sa sustina o aplicatie relativa cu ajutorul unui principiu
absolut si totusi prin aceasta sa nu transforme aplicatia intr-o aplicatie
absoluta.
f. stabilirea obtiunilor culturale ale unui autor nou-testamental
Gradul in care un autor nou testamental este de acord cu o situatie culturala in
care exista o singura obtiune mareste posibilitatea relativitatii culturale a unei
astfel de pozitii.
Ex. Desi in antichitatea au existat pareri pro si contra pentru homosexualitate,
Noul Testament exprima o singura atitudine vis--vis de subiect. Pe de alta
parte atitudinea fata de sclavie ca si sistem sau fata de femeia ca si statut si
rol este una singura, nimeni nu denunta sclavia ca fiind rea, iar femeile erau
considerate inferioare barbatului. Cu toate acestea autorii Noului Testament nu
denunta sclavia ca fiind rea, dar pe de alta parte ei merg dincolo de atitudinea
contemporanilor lor fata de femei.
g. posibilele diferente culturale uneori nu sunt evidente
- Nivelul de pregatire al femeii secolului XX este superior celui din secolul intai.
- Forma de conducere prin democratie participativa este diferita de forma de
conducere din secolul intai.
- Aceste diferente ar putea afecta modul in care intelegem texte ca: 1 Timotei
2:9-15 si Rom.13:1-7
h. ingaduinta crestina
4. Problema teologiei operationale
Avand in vedere ca teologia epistolelor nu este una prezentata systematic, ci
exprimata sau derivata din afirmatiile facute in epistole avem nevoie de cateva
masuri de precautie in vederea realizarii acestei sarcini a teologiei:
a. limitele capacitatii noastre de intelegere teologica

16

Ex 1Cor.6:2-3 spune ca biserica va judeca lumea si ingerii. Dar nu stim ce


anume inseamna asta si cum va avea loc.
b. punerea intrebarilor noastre ocazionate unor texte sunt diferite de
intrebarile initiale care au fost puse autorului.
Sunt anumite probleme la care nu avem raspunsuri directe in Biblie pentru
simplul motiv ca acele intrebari nu au fost adresate in momentul acela, dar
la care putem raspunde folosind intreaga teologie biblica ( intelegerea
creatiei, caderii si sfarsitului vremurilor) si abordand problema in lumina
unei conceptii biblice despre lume.

III.

NARATIUNILE VECHIULUI TESTAMENT

Acest tip de literatura este intalnit in Biblie mai mult decat oricare altul (peste 40% din
V.T. este naratiune).
Definitie: Naratiunea biblica este povestirea unor lucruri care au avut loc si scopul ei
este sa-l arate pe Dumnezeu la lucru in creatia sa si printre oamenii sai.
-

ne ajuta sa-l intelegem si sa-l apreciem pe Dumnezeu si ne ofera o


imagine a providentei si ocrotirii sale.

ne ofera ilustratii pentru multe lectii importante din viata noastra.

Au intrigi care sunt parte a unei intrigi deosebite, atotcuprinzatoare,


avand o distributie speciala a personajelor, cea mai remarcabila dintre
ele fiind Dumnezeu Insusi.

Cele trei nivele ale naratiunilor


1. Nivelul superior planul universal al lui Dumnezeu infaptuit in creatia sa.
- creatia
- caderea omenirii
- puterea si omniprezenta pacatului
- necesitatea rascumpararii
- intruparea si jertfa lui Hristos
2. Nivelul central Israel in planul lui Dumnezeu
- chemarea lui Avraam
- infiintarea liniei avraamice prin patriarhi
- robia lui Israel in Egipt

17

- izbavirea din robie de catre Dumnezeu


- cucerirea Tarii Promise
- pacatele repetate ale lui Israel si necredinciosia crescanda
- ocrotirea rabdatoare a lui Dumnezeu si insistentele lui pe langa ei
- distrugerea finala a Israelului de Nord si apoi a lui Iuda
- restaurarea poporului sfant dupa exil
3.

Nivelul inferior sutele de naratiuni individuale din care sunt constituite

celelalte doua niveluri


-relatarea felului in care fratii lui Iosif l-au vandut
-indoielile pe care le avea Ghedeon cu privire la Dumnezeu si felul in
care l-a pus la incercare.
- pacatul lui David cu Batseba, etc
Fiecare naratiune individuala a VT este cel putin o parte a naratiunii mai mari a
istoriei lui Israel in lume, care la ranul ei este parte a naratiunii creatiei si
rascumpararii efectuate de Dunezeu.
Ce nu sunt naratiunile biblice
1. nu sunt simple povestiri despre oameni care au trait in VT, ci povestesc ceea
ce a facut Dumnezeu pentru si prin acei oameni. Dumnezeu este personajul
central in toate naratiunile.
2. nu sunt alegorii sau povestiri cu semnificatii ascunse.
3. nu ne invata intotdeauna in mod direct, dar ne ilustreaza ceea ce este afirmat
direct si categoric in alta parte;
4. nu fiecare naratiune are in mod necesar o morala proprie;
Principii de interpretare a naratiunilor biblice
1. In general o naratiune nu ne invata in mod direct o doctrina
2. o naratiune ilustreaza una sau mai multe doctrine formulate in alta parte
3. naratiunile consemneaza ceea ce s-a intamplat nu ceea ce ar trebui sa se
intample
4. ceea ce fac oamenii in naratiuni nu constitue un exemplu bun pentru noi
5. majoritatea personajelor sunt departe de a fi perfecte, iar actiunile lor la fel
6. nu ni se spune intotdeauna la sfarsitul unei naratiuni daca ceea ce s-a
intamplat a fost bun sau rau
7. toate naratiunile sunt selective si incomplete ( Ioan 21:25)

18

8. naratiunile nu sunt scrise pentru a raspunde tuturor intrebarilor noastre


teologice
9. naratiunile ne pot invata fie explicit fie implicit
10. Dumnezeu este eroul tuturor naratiunilor biblice
Exemplu de interpretare a naratiunilor
Naratiunea lui Iosif(Gen.37-50)
Personajul uman Iosif
Eroul povestiri este Dumnezeu
De-a lungul povestirii naratorul nu lasa nici o urma de indoiala cu privire la identitatea
eroului povestirii sau a moralei relatarii. Dumnezeu este eroul, iar morala este ca
Dumnezeu era cu Iosif.
Naratiunea relateaza ce a facut Dumnezeu cu un candidat cu totul improbabil la
succes. Stilul de viata a lui Iosif, calitatile personale sau actiunile lui nu ne spun nimic
ca sa putem deduce niste principii morale generale. Iosif dobandeste capacitatea de
a recunoaste ca Dumnezeu este Cel care a condus toate evenimentele din
naratiune, urmarind un scop mai mare.
Dumnezeu detine locul central. El poate realiza ceea ce voieste folosindu-se de
mijloace precum Iosif, familia, Potifar, Faraon pentru a pastra in viata un mare numar
de oameni si a forma un popor special al sau.
Sase erori de interpretare:
1. alegorizarea
- desconsiderarea textului oferindu-i un alt inteles, dincolo de text.
2. decontextualizarea
- ignorarea contextului istoric si literar si concentrarea pe anumite portiuni mici
care duc la pierderea indiciilor furnizate de text pentru interpretare.
3. selectivitatea
- selectarea si alegerea unor cuvinte si expresii specifice dintr-un pasaj si
ignorarea imaginii de ansamblu a pasajului studiat.
4. falsa combinare
- combinarea unor elemente nelegate intre ele dintr-un pasaj si construirea unei
ideei care nu are de-a face cu ce a vrut sa spuna autorul.
5. redefinirea

19

- cand intelesul clar al unui text ii lasa pe cititori indiferenti fara sa produca o
bucurie spirituala imediata sau le spune ceva ce ei nu vor sa auda, ei sunt
adesea tentati sa-l redefineasca pentru a-l face sa insemne altceva.
6. autoritatea extracanonica
- folosirea unor solutii straine Scripturii, un set de doctrine sau o carte care
sustine ca reveleaza adevaruri scripturale ce nu pot fi cunoscute in alt mod.
- descopera Cuvantul lui Dumnezeu din naratiune dar nu incerca sa faci tot ce a
facut personajele. Nu fi un imitator!!!
Naratiunile sunt de mare pret pentru noi pentru ca demonstreaza intr-un mod atat de
viu implicarea lui Dumnezeu in lume si ilustreaza principile si chemarea Lui.

IV.

FAPTELE APOSTOLILOR

Exegeza Faptelor
Faptele Apostolilor este una din cartile foarte citite ale Bibliei, unii fiind interesati de
detaliile istorice, altii avand interes apologetic, dar majoritatea oamenilor citesc
aceasta carte din motive devotionale, dorind sa se inspire din viata primilor crestini.
Aceasta citire insa ignora problemele cronologice sau istorice, deaceea ne propunem
sa o studiem in concordanta cu intentia autorului.
Majoritatea principilor pe care le folosim in interpretarea naratiunilor sunt valabile si in
interpretarea cartii Faptele Apostolilor.
Ceea ce este important este ca Luca este dintre neamuri, iar scrierea lui este un
exemplu de istoriografie elenistica, o istorie care nu are in vedere doar consemnarea
trecutului ci si scopul de a incuraja, a informa, a moraliza, etc. Din acest punct de
vedere exegeza faptelor cuprinde nu numai intrebari pur istorice (Ce s-a intamplat?)
ci si intrebari teologice (Care a fost scopul lui Luca in selectarea si aranjarea
materialului in acest fel?)
Din punctul de vedere al hermeneutici cea mai dificila intrebare este daca intentia lui
Luca a fost sau nu sa consemneze un tipar pentru biserica din toate timpurile.
O privire de ansamblu
1:1-6:7 - o descriere a Biserici Primare din Ierusalim
6:8-9:31 descrierea primei expansiuni geografice, realizata de crestini elenisti
9:32-12:24 o descriere a primei expansiuni spre neamuri

20

12:25-16:5 o descriere a primei expansiuni geografice in lumea neamurilor avandul pe Pavel ca lider
16:6-19:20 - o descriere a expansiunii in Europa
19:21-28:30 o descriere a evenimentelor ce ii conduc pe Pavel si evanghelia la
Roma
Scopul lui Luca
1. Esential pentru intelegerea cartii Faptelor este observarea interesului lui Luca
pentru miscarea Evangheliei
2. interesul pentru miscare este demonstrat si de ceea ce Luca nu ne spune:
-

nu prezinta interes pentru biografiile apostolilor

manifesta putin interes sau deloc pentru organizarea sau forma de


conducere a bisericii

nu se spune nici un cuvant despre alte expansiuni geografice, ci doar


aceea dintre Ierusalim si Roma

3. interesul lui Luca nu este cel de standardizare, de uniformizare a lucrurilor, ci


el prezinta o diversitate
4. cu toate cele amintite mai sus mare parte din Fapte este scrisa cu intentia de
a sluji ca model nu atat in detalii cat in imaginea de ansamblu
Hermeneutica Faptelor
Intrebarea centrala care se pune este urmatoarea: In ce fel naratiunile
individuale din fapte functioneaza ca precedente pentru biserica de mai tarziu?
Sugestii in rezolvarea problemei hermeneutice:
-sugestii generale
-sugestii specifice
Sugestii generale
1. Cuvantul lui Dumnezeu este legat de ceea ce orice naratiune data a
intentionat sa invete.
2. Incidentalul pe care autorul l-a folosit nu are aceeasi valoare didactica cu
ceea ce naratiune a intentionat sa ne invete.
3. Precedentul istoric pentru a avea valoare normativa trebuie sa fie legat de
intentie.
Sugestii specifice

21

1. anologia bazata pe un precedent biblic nu poate conferi autoritate biblica


unor actiuni din zilele noastre.
2. precedentul nu stabileste o norma pentru actiuni specifice, doar daca
principiul actiunii este formulat explicit in alta parte avand aceasta intentie.
3. in probleme de experienta crestina precedentele biblice pot fi considerate
ca tipare repetabile, chiar daca nu sunt considerate normative.

V.

EVANGHELIILE

Materialul din evanghelii poate fi impartit in discursurile lui Isus si naratiunile despre
Isus.
Intelegerea conceptului de Imaparatie a lui Dumnezeu este cruciala pentru intreaga
lucrare a lui Isus.
Natura evangheliilor
- Isus nu a scris nici o evanghelie
- exista patru evanghelii
- contin naratiunile despre viata lui Isus
- redau cuvintele lui Isus
- cele patru evanghelii au fost adresate unor comunitati diferite;
- exegeza evanghelilor cere sa se gandeasca in contextul istoric al vietii lui Isus, cat
si in termenii contextului istoric al autorilor lor
Contextul istoric
Contextul istoric se ocupa in primul rand de Isus Insusi si presupune cunostinte
despre cultura si religia secolului intai,a iudaismului palestinian in care El a trait si a
propovaduit precum si contextul specific al unei afirmatii sau pilde.
O dificultate reala apare si din faptul ca multe din invataturile lui Isus au fost
transmise fara contextul lor.
In interpretarea evanghelilor este foarte important sa incercam sa observam care a
fost de fiecare data auditoriul lui Isus.
Contextul literar
Priveste locul unei anumite pericope in contextul unei evanghelii.

22

Determinarea scopului contextului literar ajuta pe de o parte la intelegerea unei


afirmatii sau naratiunii din evanghelii in contextul actual, iar pe de alta parte pentru
interpretarea evangheliilor ca intreg.
Interpretarea evangheliilor se face tinand cont de cele doua niveluri:
- orizontal
- vertical
Abordarea orizontala inseamna analizarea pasajelor paralele din celelalte
evanghelii.
Motivul acestei abordari este pe de o parte sa apreciem trasaturile distinctive ale
fiecarei evanghelii, iar pe de alta parte paralele ne vor ajuta sa vedem diferitele tipuri
de contexte in care a existat acelasi tip de material.
Abordarea verticala inseamna a tine cont atat de contextul istoric a lui Isus cat si de
cel al evanghelistului.
Scopul acestei abordari nu este de a studia viata lui Isus ca personaj istoric.
Evangheliile in forma lor actuala sunt Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi, dar nu
putem spune acelasi lucru despre propriile noastre reconstruiri ale vietii lui Isus.
O parte importanta a contextului literal este determinarea compozitiei fiecarei
evanghelii si unicitatea lor.
In alcatuirea evanghelilor au operat doua principii: selectivitatea si adaptarea.
Evanghelistii, ca autori inspirati de sus au selectat invataturi si naratiuni care se
potrivesc cel mai bine scopului lor.
Principiul adaptarii explica asa zisele discrepante dintre evanghelii.

Observatii hermeneutice

Invataturile si imperativele lui Isus din evanghelii trebuie aduse in secolul xx in


acelasi mod cum s-a procedat in cazul epistolelor.

Imperative folosile de Isus in invatatura Lui desi sunt puse in contextul


explicarii legii VT si par un ideal imposibil, ele nu sunt lege in sensul ca cineva
trebuie sa le asculte pentru a deveni sau a ramane crestin, ci sunt descrieri a
felului cum ar trebui sa fie viata unui crestin.

Naratiunile au mai mult decat o singura functie in evanghelie. Ele nu sunt


relatate pentru a oferi o morala sau a stabili un precedent ci de exemplu

23

miracolele functioneaza in evanghelii mai degraba ca ilustratii vitale ale


imparatiei manifestate in lucrarea lui Isus.

Intelegerea conceptului de Imparatie a lui Dumnezeu in lucrarea lui Isus este


de o importanta vitala pentru intelegerea evangheliilor. Intreg cadrul teologic
fundamental al NT este unul escatologic. Gandirea escatologica se refera la
asteptarea sfarsitului.

VI.

PILDELE

Cuvantul methal care in greaca a fost tradus cu parabole era folosit pentru o
intreaga diversitate de figuri de stil, de genul: ghicitori, pilde, etc.

Nu tot ceea ce etichetam pilde este unul si acelasi lucru.

Ex. Samariteanul milostiv este o pilda propriu-zisa, o povestire cu inceput si


sfarsit si o oarecare intriga.
Pe de alta parte Aluatul din paine este mai degraba o comparatie. Acest gen de
pilde sunt mai degraba niste ilustratii luate din viata de zi cu zi si folosite de Isus
pentru a transmite o idee.

O alta categorie este afirmatia de genul: voi sunteti sarea pamantului care
este o metafora.

Chiar daca contin anumite trasaturi alegorice, pildele nu sunt alegorii.

Modul de functionare al pildelor


-

pildele povestiri functioneaza ca un mijloc de a provoca un raspuns din


partea ascultatorului.

pilda insasi este mesajul.

ascultatorii au inteles poanta pildelor intelegand punctele de referinta


ale pildelor ( Pilda -gluma)

pentru ca noi avem sub forma scrisa pildele sarcina nostra


hermeneutica este de a recastiga poanta pildelor in contextul in care
traim noi astazi

Exegeza pildelor
1. descoperirea punctelor de referinta

24

-sunt diferite parti ale povestirii cu care se indentifica autorul pe masura ce se


desfasoara povestirea
Ex.Luca 7:40-42 exista 3 puncte de referinta: camatarul si cei 2 datornici
Dumnezeu camatarul
Prostituata si Simon- cei doi datornici
-pentru Simon pilda era un cuvant de judecata din partea lui Dumnezeu.
-pentru femeia prostituata pilda insemna primirea ei de catre Dumnezeu.
2. Identificarea auditoriului
-intelesul pildei depinde de felul in care a fost auzita initial;
-in cazul multor pilde auditoriul este precizat;
Pildele fara context
Citind de mai multe ori pilda se observa clar punctele de referinta si acest lucru
ne va oferi un indiciu referitor la auditoriul initial.
Ex. Pilda lucratorilor viei
Puncte de referinta:

gospodarul

lucratorul cu ziua

lucratorul cu ora

Auditoriul: ascultatorii care s-au identificat cu lucratorii cu ziua


Pildele Imparatiei
- cele care au formula introductiva: Imparatia lui Dumnezeu se aseamana cu
- Imparatia nu trebuie identificata cu primul element mentionat in pilda, adica nu
este ca samanta de mustar
- pilda comunica ceva despre natura Imparatiei si nu un detaliu sau un punct de
referinta;
- pildele trebuie tratate la fel cu celelalte mentionate mai sus si anume ca niste
povestiri care cer un raspuns;
- nu trebuie alegorizate;
- trebuie ascultate ca o chemare la un raspuns pentru Isus si pentru misiunea Lui;

Hermeneutica
- Cand au fost spuse initial pildele aveau rareori nevoie de interpretare.

25

- se adresau ascultatorilor;
- efectul lor era de a-l prinde pe ascultator;
- la noi au ajuns in forma scrisa si au nevoie de interpretare pentru ca ne lipsesc
punctele de referinta pe care le aveau primii ascultatori;
- astfel ca trebuie:

sa traducem aceeasi idee in propriul nostru context

toate pildele lui Isus sunt vehicole pentru ca vestesc Imparatia lui Isus.

VII.

LEGEA

Vechiul Testament contine 600 de legi pe care israelitii trebuiau sa le respecte,


legi ce sunt cuprinse in doar patru carti.

In general cand se vorbeste despre lege in Biblie se are in vedere materialul


care incepe in Exod 20 si se incheie in finalul carti Deuteronom.

Pentru crestini problema este daca sunt aplicabile pentru noi aceste legi si
daca da in ce fel?

Crestinii si legea VT
-

trebuie crestinii sa respecte legea VT?

Lipsa templelor si a jertfelor anuleaza legea VT?

Linii calauzitoare in relatia crestin-lege


1. legeA VT este un legamant- un contract cu obligatii de ambele parti intre
Dumnezeu si Israel.
2. VT nu este testamentul nostru o lege din VT trebuie sa fie reafirmata sau
intarita in NT pentru a fi respectata de poporul lui Dumnezeu.
3. unele stipulatii ale VT nu au fost reinoite in Noul Legamant (legile civile si cele
rituale)
4. O parte a Vechiului Legamant este reinoita in Noul Legamant (unele aspecte
etice) Mat.22:40; 5:21-48
5. Intreaga lege a VT continua sa fie Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi, desi nu
mai este porunca lui Dumnezeu pentru noi.
6. Numai aceea parte din VT care este reinoita explicit poate fi considerata parte
a legii lui Hristos din NT (ex. Cele 10 porunci)
Rolul legii in Israel si Biblie

26

In istoria mantuirii legea a functionat pentru a ne aduce la Hristos (Gal.3:24)


aratandu-ne cat de inalte sunt standardele neprihanirii lui Dumnezeu si ca
este imposibil pentru orice om sa corespunda acestor standarde fara ajutor
divin.

Legea reprezenta numai termenii acordului de loialitate intre Israel si


Dumnezeu.

Legea reprezinta exemple a ceea ce inseamna sa-I fi loial lui Dumnezeu.

Legea apodictica ( Lev.19:9-14)


- aceste porunci arata ce sa faci sau ce sa nu faci
- sunt porunci directe general aplicabile
- pot fi paradigmatice ele stabilesc un standard printr-un exemplu fara a
mentiona fiecare caz posibil in parte (Ex. Surdul si orbul din Lev.19 sunt doar
doua exemple selectate dintre toate persoanele a caror slabiciune fizica
impune respect, nu dispret)
- sunt limitate in formulare, dar sunt foarte cuprinzatoare in spirit
- observatia hermeneutica preliminara: legea ne arata ca este imposibil sa fim
pe placul lui Dumnezeu prin propriile noastre puteri.
Legea cazuistica (Deut.15:12-17)
-

elementele legii sunt conditionate

Ex. Deut 15:12-17- Sclavia


Principii hermeneutice:

Prevederile lui Dumnezeu in VT pentru sclavie nu erau brutale si


aspre;

Dumnezeu ii iubeste pe sclavi (vs.14-15);

Sclavia poate fi practicata intr-o forma blanda incat sclavilor sa le fie


mai bine in robie decat liberi;

Stapanul de sclavi nu dispunea de sclavul sau in sensul deplin al


cuvantului

Aplicatia legii

Furnizarea unei parti importante a cadrului invataturii NT despre


rascumparare;

O imagine clara a felului in care sclavia VT era diferita de ceea ce


noi ne imaginam despre sclavie;
27

O perspectiva asupra dragostei lui Dumnezeu;

Legea VT si alte coduri de legi antice


-

legile lui Eshnunna ( 1800 I.Hr)

codul lui Hammurabi ( 1726 i. Hr)

Din punct de vedere etic legea VT reprezinta un salt calitativ fata de aceste coduri.

Legea VT ca binefacere pentru Israel


- ea poate fi vazuta ca o binefacere pentru israeliti, un exemplu uimitor al indurarii si
harului lui Dumnezeu fata de poporul sau.

Legile cu privire la hrana (Lev.11:7) nu reprezinta restrictii arbritare si


capricioase ci au caracter protector;

Legile cu privire la varsarea sangelui (Exod 29:10-12) impun un standard


important pentru Israel; pacatul merita pedeapsa;

Interdictii neobisnuite (Deut. 14:21) au fost concepute pentru a-i interzice lui
Israel sa fie antrenat in practicile cultului fertilitatii, ale canaanitilor

Legi care aduceau binecuvantari asupra celor care le respectau (Deut 14.2829)

Indemnuri si interdictii
1. Considera legea VT drept Cuvantul lui Dumnezeu pentru tine chair daca nu-ti
este adresat tie.
2. Considera legea VT drept baza a Vechiului Legamant si a istoriei lui Israel fara
a o considera obligatorie pentru crestini.
3. Observa dreptatea dragostea si standardele inalte ale lui Dumnezeu revelate
in legea VT, acestea fiind pe masura severitatii standardelor.
4. Nu considera legea VT completa ci consider-o o paradigma.
5. Nu astepta ca legea VT sa fie citata deseori de profeti sau de NT, deoarece
Cele 10 porunci care sunt amintite in ambele situatii reprezinta esenta legii.

28

6. Considera legea VT drept un dar generos facut Israelului care i-a adus
binecuvantari cand a ascultat-o.

VIII. PROFETII
Aceste carti fac parte din scrierile biblice cel mai greu de interpretat din cauza
necunoasterii adecvate a functiei si formei lor.
Natura profetiei
-

Prin profetie nu se intelege doar prezicerea viitorului asa cum


mentioneaza ca prim sens al cuvantului majoritatea dictionarelor.

Pentru implinirea profetiilor trebuie sa privim inapoi la vremea care


pentru ei insemna inca viitor si care pentru noi este trecut.

Semnificatia lor majora era aceea de a vorbi in numele lui Dumnezeu


contemporanilor lor.

Distanta istorica este un alt lucru care complica intelegerea profetiilor,


deoarece ei au primit mesajul vorbit, iar noi prin citire; deasemenea ne
este foarte greu sa asezam cuvintele rostite de profeti in contextul
corespunzator.

Functia profetiei
1. Profetii erau mediatorii aplicarii legamantului.

Prin ei Dumnezeu reaminteste poporului in generatiile care au urmat dupa


Moise ca, daca legea este respectata, rezultatul va fi binecuvantarea lor,
iar daca nu va urma pedeapsa.

Profetii nu au inventat binecuvantarile sau blestemele pe care le anuntau ci


reproduceau cuvantul lui Dumnezeu nu al lor.

2. Mesajul profetilor nu era al lor insisi ci al lui Dumnezeu.

Profetii raspundeau unei chemari divine.

El nu actiona si nici nu vorbea dupa bunul sau plac.

Expresia asa vorbeste Domnul intareste caracterul divin al slujbei de


profet.

3. Mesajul profetilor nu este original.


29

Cuvantul profetilor este in esenta acelasi mesaj pe care la dat initial


Dumnezeu prin Moise.

Demersul exegetic

Necesitatea unui ajutor extern folosind dictionare biblice, comentarii si


manuale biblice.

Stabilirea contextului istoric care poate fi mai larg sau unul specific.

In majoritatea cazurilor, ceea ce spun profetii este prezentat in cartile lor


intr-o forma continua, chiar daca au fost rostite in diferite momente si in
diferite locuri

Formele discursurilor profetice ajuta la delimitarea corecta a oracolelor.


Cele mai frecvente forme sunt:

judecata Is 3.13-26

vaietul - Hab 2.6-8

promisiunea Amos 9.11-15

Toate cartile profetice contin foarte multa poezie si unele dintre ele sunt
exclusiv poetice. Limbajul poetic are urmatoarele caracteristici:
-

paralelismul sinonimic (Isaia 44:22) - versetul al doilea repeta sau


intareste sensul primului vers.

paralelismul antitetic (Osea 7:14) - al doilea vers este opusul ideii din
primul vers.

paralelismul sintetic (Obadia 21) al doilea vers completeaza primul


vers.

Sugestii hermeneutice:
1. Profetul ca prevestitor al viitorului
-

-au prezis evenimente viitoare, care in cea mai mare parte acel viitor
este acum trecut.

noi trebuie sa privim inapoi spre vremuri care pentru ei eru inca viitoare,
dar pentru noi sunt trecute.

unele profetii despre viitorul apropiat au fost asezate in contextul


maretului viitor escatologic si uneori par sa se amestece.

Adeseori

limbajul

escatologic

este

metaforic.(Ex.

Ezec.37:1-14-

folosind limbajul invierii mortilor, un eveniment despre care stim ca va

30

avea loc la sfarsitul vremurilor, Dumnezeu prezice prin Ezechiel


intoarcerea natiunii lui Israel din exilul babilonian. Astfel un eveniment
care este pentru noi trecut este prezis metaforic, in limbaj escatologic
ca si cum ar fi un eveniment de la sfarsitul vremurilor.)
2. Profetia si sensurile secundare
-

Pasaje care in VT par sa aibe un inteles clar in contextul lor sunt


folosite intr-un sens diferit de catre un autor nou testamental.
Ex. 17:1-7; Nu 20:1-13 vs. 1Cor.10:4- stanca lovita de Moise capata
sensul de stanca duhovniceasca.

Conexiunile alegorice folosite sunt demne de incredere pentru ca Duhul


Sfant a inspirat atat autorul din VT cat si pe cel din NT. Insa noi nu
suntem autori inspirati ci cititori iluminati.

3. Dublul accent pe ortodoxie si ortopraxie


-

Ortodoxia = credinta corecta

ortopraxie = actiunea corecta

prin profeti Dumnezeu ii cheama pe oamenii din Iuda si Israel la un


echilibru dintre o credinta si o actiune corecte.

IX.

PSALMI

Sunt in esenta rugaciuni si imnuri care prin insasi natura lor se adreseaza
lui Dumnezeu sau exprima prin cantec adevarul despre Dumnezeu.

Rolul lor nu este de a invata o doctrina sau un comportament moral

Ajuta la deschiderea sufletului inaintea lui Dumnezeu si luarea aminte la


caile Lui

Uneori sunt aplicati gresit deoarece nu sunt de urmarit logit si de aplicat la


vremea noastra. Ex. Ps 23

Clasificarea psalmilor:
Psalmii ca peozie
-

sunt poezii, poeme muzicale

caracteristici ale psalmilor ca poezie

31

1. Poezia ebraica se adreseaza mintii prin intermediul inimiii;


- limbajul este intentionat emotional.
- natura poeziei ebraice implica intotdeauna o forma de
paralelism, cel mai adesea paralelismul sinonimic (al
doilea vs intareste primul vs) Ex. Ps19:1
2. Psalmi sunt poeme muzicale
- ei nu trebuie cititi ca o epistola, naratiune sau un text
juridic;
- ei fac apel la emotii, evoca sentimente;
- nu exprima neaparat o gandire discursiva;
- contin si reflecta doctrine, dar nu sunt depozitari ai unor
prezentari doctrinare; Ex.Ps.51:5 In pacat m-a zamislit
mama mea- nu sustine ca doctrina procrearii este
pacatoasa sau ca mama lui a pacatuit ramanand
insarcinata, ci ca noi suntem pacatosi.
3. Vocabularul poeziei este intentionat metaforic deaceea
trebuie sa avem grija sa cautam intentia metaforei; Ex
Ps114:4 muntii sar ca berbecii este o modalitate
splendida de a canta minunile care au insotit exodul.
Psalmii ca literatura
- Este important sa recunoastem caracteristicile literare ale lor pt a evita erorile
de interpretare si aplicare.
1.psalmii sunt de mai multe tipuri;
-evrei cunoasteau diferenta intre un psalm de jale si unul de
multumire;
2. fiecare psalm este caracterizat si de forma lui;
-daca intelegem structura unui psalm putem urmari ce se
intampla in psalm ca de exmplu sa recunoastem trecerile de
la un subiect la altul.
3. fiecare dintre tipurile de psalmi trebuie sa aiba si o anumita
functie in viata lui Israel;
Ex. Este impropiu sa citim un psalm regal la o cununie.
4. trebuie sa invatam sa recunoastem diferitele tipare din
psalmi: -tiparul enumerarii
32

-tiparul repetitiei
-unii psalmi sunt acrostihuri; ex Ps.119
5. fiecare psalm trebuie citit ca o unitate literara;
-trebuie sa fim atenti sa nu scoatem versetele individuale
din context pentru a nu schimba intentia lui Dumnezeu in
inspirarea psalmului respectiv;

Modul de folosire al Psalmilor in Israelul antic


- psalmi erau cantece functionale compuse pentru a fi folosite in inchinare;
- realizau legatura dintre inchinator si Dumnezeu;
- sunt aplicabili tuturor epocilor;
- in general erau folositi de israeliti ca ajutoare in inchinare, cand isi aduceau jertfele
la templu;
- este posibli sa fi fost cantati uneori de cantareti profesionisti, desi este evident ca
erau cunoscuti de multi oameni in afara celor din templu;
Tipuri de psalmi:
Psalmii de jale
-peste 60 de psalmi de jale ( 3,22,31,39,42,57,71,120,etc.)
Sunt psalmi de jale individuali
- corporativi
- ei exprima durerea pe care o simteau oamenii
- pot fi folositi in a exprima framantarile inaintea Domnului
Psalmii de multumire
- eprimau bucuria inaintea Domnului atunci cand ceva a mers bine si oamenii ii
multumeau lui Dumnezeu pentru credinciosia protectia si binefacerile Lui (65, 67, 75,
107,116, 116, 138, etc)
Psalmii- imnuri de lauda
- lauda maretia lui Dumnezeu si bunatatea Sa aratata oamnenilor; (8,19,104, 114,
149,etc.)

33

Psalmii istoriei mantuirii


-recapituleaza istoria lucrarii mantuitoare a lui Dumnezeu in mijlocul poporului lui
Israel; (Ps 78,105,105, 135, 136)
Psalmi ai celebrarii si afirmarii
- include mai multe subdiviziuni:- liturghiile de reinoire a legamantului ( Ps.50, 81)
- psalmii de incoronare ( Ps 24, 29, 47)
- cantarile Sionului ( Ps 36, 37, 49, 73)
Psalmi sapientiali
-lauda meritele intelepciunii si ale unei vieti intelepte; ( Ps 37, 73, 112, 127, 133, etc)
Cantece ale increderii
-se concentraza asupra faptului ca Dumnezeu este vrednic de incredere si trebuie sa
recunostem bunatatea si grija lui si in vremuri de disperare;
Exemplu de exegeza
Psalmul 3: O lamentatie
Avem sase elemente ale plangerii:
1. Destinatarul vs.1- Doamne
- rugaciunile simple sunt la fel de eficiente ca si cele oratorice; nu trebuie sa-l
lingusim pe Dumnezeu;
2. Plangerea vs.1-2
- David isi descrie vrajmasii si situatia sumbra in care se afla
3. Increderea vs.3-6
- exprima increderea in Dumnezeu si dovezi ca Domnul este vrednic de
incredere;
4. Izbavirea vs.7a
- David da glas rugamitii lui de a primi ajutor ( Scoala-te Doamne! Scapa-ma
Doamne!)
5. Asigurarea vs.7
- afirma siguranta lui David ( Caci Tu bati)
6. Lauda vs.8
- il lauda pe Dumnezeu pentru credinciosia Lui
Psalmi de imprecatie ( 12, 35, 59, 109, 137, etc.)
34

exprima inaintea lui Dumnezeu mania indreptata catre altii

ne ajuta sa punem frau maniei noastre si s-o exprimam lui Dumnezeu


folosind aceleasi exagerari vadite si intentionate

dirijeaza verbal mania spre si prin Dumnezeu si nu asupra altora;

nu contrazic invatatura lui Isus de a ne iubi vrajmasii, pentru ca


dragostea se dovedeste nu atat prin ceea ce simti pentru cineva cat
prin ceea ce faci pentru persoana respectiva;

in psalmi cuvantul ura trebuie inteles ca a nu fi dispus sau capabil de


a accepta sau a respinge;

Observatii hermeneutice conclusive


1. psalmii sunt un ghid pentru inchinare;
2. demonstreaza ca ne putem raporta onest la Dumnezeu;
3. demonstreaza importanta reflectarii si a meditatiei asupra lucrurilor pe
care le-a facut Dumnezeu pentru noi;

X.

INTELEPCIUNEA
-

Intelepciunea este disciplina aplicarii adevarului in viata noastra , in


lumina experientei;

In decursul vremii cartile sapientiale au fost folosite gresit in trei moduri:


- oamenii le citesc adesea doar partial;
- oamenii adesea inteleg gresit termenii;
- oamenii nu reusesc adesea sa urmareasca cursul
argumentului dintr-un discurs sapiential;

potrivit acestor carti oricine cauta sa aplice adevarul lui Dumnezeu zilnic

si sa invate din experienta sa poate sa devina intelept;


-

Intelepciunea putea fi obtinuta in mai multe feluri:


1. de la invatatorii intelepciunii
2. in familie
3. printre colegi
4. exprimata prin poezie

intelepciunea isi atinge scopul in sensul in care vorbeste VT numai


atunci cand este subordonata ascultarii de Dumnezeu;

35

Eclesiastul intelepciunea cinica


-

este un monolog sapiential

la o citire superficiala a cartii putem trage concluzia ca suntem sfatuiti


ca in ultima instanta viata este lipsita de sens si trebuie sa ne bucuram
de ea pe orice cale posibila, deoarece moartea va sterge totul;

cea mai mare parte a cartii reprezinta un argument al modului in care ar


trebui privita viata daca Dumnezeu nu ar juca un rol direct, intervenind
in viata si daca nu ar exista viata dupa moarte;

acest gen de intelepciune pamanteasca, fatalista produce ateismul


practic;

cand Dumnezeu este exilat si indepartat pana intr-un punct in care nu


mai are nici o legatura cu viata noastra si este irelevant pentru ea,
atunci rezultatul obtinut este eclesiastul;

cartea slujeste ca o apologetica rasturnata pentru intelepciunea cinica;

Intelepciunea in Iov
-

cartea lui Iov contine tot felul de sfaturi gresite si concluzii eronate care
vin de pe buzele mangaietorilor lui Iov pentru a crea un contrast menit
sa scoata in evidenta adevarul lui Dumnezeu;

dialogul intalnit in cartea Iov are obiectivul de a intipari in mintea


cititorului ca ceea ce se intampla in viata nu se intampla totdeauna
pentru ca Dumnezeu o doreste sau pentru ca este corect sa se
intample asa;

mesajul sugerat de catre prietenii lui Iov este ca ceea ce se intampla in


viata, bine sau rau, este rezultatul faptului ca am trait sau nu intr-un
mod placut lui Dumnezeu;

mesajul prietenilor lui Iov era ca atunci cand lucrurile merg bine este un
semn ca omul a fost bun, iar daca lucrurile merg rau, negresit ca omul
a pacatuit, iar suferinta este raspunsul lui Dumnezeu;

idea Scripturii este ca lumea in care traim este cazuta, corupta de


pacat, sub stapanirea lui Satan si ca in viata se intampla multe lucruri
care nu sunt asa cum ar dori Dumnezeu; astfel suferinta nu este in mod
necesar rezultatul pacatului;

36

intelepciunea lui Dumnezeu este cea care zideste incredere in


suveranitatea si neprihanirea lui Dumnezeu.

Intelepciunea in Proverbe
-

intelepciunea proverbelor se concentreaza asupra atitudinilor practice;

prezinta in mod constant un puternic contrast intre viata inteleptului si


viata nebunului;

proverbul este o exprimare scurta, concisa, specifica, a unui adevar


general valabil;

are scopul de a atrage atentia;

ele nu afirma tot ce se poate spune despre adevar ci trimit la acel


adevar; ex. Prov 6:27-29

Sugestii hermeneutice
1. proverbele nu sunt garantii legale din partea lui Dumnezeu;
2. proverbele trebuie citite ca o culegere
3. proberbele sunt formulate pentru a fi usor de memorat
4. unele proverbe trebuie sa fie traduse pentru a fi apreciate
Cateva reguli pentru folosirea corecta a proverbelor:
1. adesea sunt figurative
2. sunt practice, nu teoretic teologice
3. sunt formulate pentru a fi usor de memorat
4. nu sunt concepute pentru a justifica un comportament egoist
5. reflecta cultura antica
6. nu sunt garantii din partea lui Dumnezeu, ci indicatii poetice pentru un
comportament corect
7. pentru atingerea scopului pot fi folosite: un limbaj specific, exagerari, sau
orice alte tehnici literare
8. nu sunt exhaustive
9. folosite gresit ele pot justifica o viata lacoma, egoista
37

XI.

APOCALIPSA
-

este o carte plina de ingeri, trimbite, cutremure, fiare, balauri si prapastii


fara fund

majoritatea problemelor izvorasc din simboluri si din faptul ca aceasta


carte se ocupa de evenimente viitoare

prima cheie a exegezei apocalipsei consta in examinarea tipului de


literatura caruia ii apartine;

este o combinatie unica: apocalipsa profetie- scrisoare

Apocalipsa ca apocalipsa
-

radacina apocalipticului este literatura profetica a VT

spre deosebire de majoritatea cartilor profetice, apocalipsele sunt


lucrari literare

materialul este prezentat sub forma de vedenii si visuri

limbajul este criptic si simbolic

imaginile sunt adesea forme ale fanteziei nu ale realitatii: femeia


invaluita in soare, fiare cu sapte capete si zece coarne;

sunt elaborate stilistic

Apocalipsa ca profetie
-

Ioan mentioneaza ca apocalipsa lui sa fie un cuvant profetic pentru


biserica

Profetie nu inseamna doar a prezice viitorul ci a transmite Cuvantul lui


Dumnezeu pentru present, un cuvant care vorbeste despre venirea
judecatii si a mantuirii

A fost adresata unor biserici care se confruntau cu persecutii din afara


si cu deteriorarea starilor in interior

Apocalipsa ca epistola
-

aceasta combinatie de apocaliptic si profetic imbraca forma unei


scrisori

Ioan se adreseaza cititorilor sai folosind persoana a-I-a si a II-a

38

Exista un aspect ocazionat al apocalipsei

Necesitatea exegezei
1. primul obiectiv al exegezei apocalipsei este sa descoperim intentia autorului,
adica sensul primar al Apocalipsei
2. fiind o carte profetica exista si un sens secundar care depaseste sfera
exegezei patrunzand in hermeneutica
3. sa nu suprasolicitam conceptul de analogie a scripturii
4. datorita naturii apocaliptice profetice a cartii exista cateva dificultati legate in
deosebi de metafore unde trebuie sa tinem cont de anumite sugestii:
a. sa fim sensibili la contextual bogat in idei care alcatuieste compozitia
apocalipsei
b. imaginile apocaliptice sunt de mai multe feluri
c. cand Ioan interpreteaza imaginile ele trebuie respectate cu strictete si
folosite ca punct de plecare pentru intelegerea altora
d. trebuie sa consideram vedenile drept un intreg si sa nu fortam alegoric
toate detaliile
5. rareori intentioneaza sa ofere o relatare detaliata cronologica a viitorului
Contextul Istoric
-

motivul suferintei din pricina lui Isus este cheia intelegerii contextului
istoric si explica in intregime ocazia si scopul cartii

temele principale: biserica si statul sunt intr-o stare de conflict acut,


victoria initiala pare sa-i revina statului

diferenta facuta de Ioan intre suferinta si manie este importanta pentru


interpretarea Apocalipsei

Contextul literar
-

cartea se desfasoara asemenea unei drame clasice in care primele


scene creeaza atmosfera si prezinta personajele, iar scenele ulterioare
au nevoie de cele anterioare pentru ca intriga sa poata fi urmaritra

Probleme hermeneutice
-

imaginile viitorului sunt doar atat niste imagini


39

unele imagini care au fost destinate sa exprime certitudinea judecatii lui


Dumnezeu nu trebuie sa fie interpretate ca implicand iminenta

imaginile in care temporalul este strans legat de escatologic nu trebuie


vazute ca fiind simultane

imaginile care au fost destinate sa fie in intregime escatologice trebuie


considerate si acum tot asa

40

S-ar putea să vă placă și