Tesuturile umane

Tesutul epitelial caracteristici : este format din celule ce au un aspect de mase

celulare compacte
-spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
-celulele sunt unite prin jonctiuni
-orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata
la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in
proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala.
1.Tesutul de acoperire : Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale.
Deci epiteliile pot fi: -simple
pavimentoase (scuamoase)= Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti,
deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti
cubice = D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in
functie de sens). Exista si locuri unde are rol de protectie
cilindrice = Este format dintr-un rand de celule inalte.Nucleii sunt alungiti si
ovalari, asezati spre membrane bazala. Functii: de secretie si absorbtie si de
transport al moleculelor de-a lungul celulei.
Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.In cazul
epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si
astfel ele isi pierd nucleii. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale
au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nuclei.
Cubice= Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul
stratificat cilindric
Cilindrice
2.Tesutul epitelial glandular
Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate pentru procese de secretie
a)Glande exocrine prezinta canale de excretie in care sunt elim. Produsi de secretie
fie in inter. unor cavitati sau la suprafata corpului.
Exista astfel urmatoarele tipuri de glande:
glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda Lieberkhn)
glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si
glandele duodenale Brnner)
Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande
seroase, glande mucoase si glande mixte

Glandele mucoase secreta mucus.Glandele seroase au o secretie cu aspect apos,

care contine protein-enzime.Glandele mixte pot fi: seromucoase au o secretie
predominant seroasa.
De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de
excretie in glande merocrine, apocrine sau holocrine.
Majoritatea glandelor sunt merocrine. Acestea isi elimina produsii prin difusiune.
Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si
pentru excretie se rupe membrana care se pierde, impreuna cu o parte din
citoplasma apicala..
In cazul glandelor holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ce
duce la moartea celulei.
b)Glandele endocrine
Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential), in limfa
sau in lichidul interstitial.
c) Glande mixe = tes. endocrin si exocrine
3.Tesutul senzorial = format din cellule differentiate in receptionarea actiunii
excitantilor din mediul inconjurator.
Rol: de receptor. Aceste celule au cap. ca prin modif metab sa transf en unui stimul
in en nervoasa care este condusa prin terminatiile nervoase appropriate la central
nervos.
Tesutul conjunctiv
-leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului;
-au rol trofic datorita rezervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita
participarii la metabolismul diferitelor substante; -asigura rezistenta sistemului
locomotor;
-protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier etc.);
-au rol de aparare (prin fagocitoza), distrugand atat microbii, cat si celule moarte
din tesuturile in care se gasesc; -au rol in regenerarea elementelor figurante.
-fac legatura dinte diferite tesuturi formeaza stroma organelor.
Componente:
fibro-blaste: tes tinere cu cap de secretie intense intense a subst organice condrina
prezenta in comp chim a subst fundam.
histocite: prov din maturizarea fibroblastelor prin prinderea cap secretorii,unele
fibrocite form elem figurate ale sangelui,unele acum lipide se transf in cellule
adipoase.
Fibrele conjunctive:

Sunt de natura proteica. In functie de aceasta proteina, ele pot fi: de colagen,
elastice si de reticulina.
Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive, cu deosebire in
alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Ele sunt foarte rezistente pentru ca contin
colagen; acesta da gelatina prin fierbere.
Colagenul se reinoieste incet, dar cu varsta, fibrele se inmultesc si se impregneaza
cu substante minerale si organice (colesterol), proces numit sclerozare.
Fibrele elastice contin elastina, o proteina elastica. Fibrele elastice au o compozitie
asemanatoare cu colagenul; prin fierbere elastina nu da gelatina. Ele sunt mai
subtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate.
Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:
splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici. Ele contin reticulina, substanta
asemanatoare colagenului.
Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec
de mucopolizaharide, proteine, saruri minerale si apa.Acest lucru face sa nu fie
considerata ca un simplu material de umplutura ci ca un factor active cu rol imp in
reglarea metab tisular si inmagazinarea subst de rezerva.aceasta reiese din faptul ca
subst fundam este puternic vascularizata avand raporturi morfofunctionale cu
capilarele invecinate de asemeni exista o bogata retea de fibre nervoase.
Clasificare: Tesutul lax
Celulele au forma stelata. Celulele, fibrele si substanta fundamentala se afla in
proportii aproximativ egale. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite). Celule
fixe sunt: fibrocitul si histiocitul, care are rol in distrugerea substantelor
electronegative.
Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. El umple spatiile dintre organe si leaga
fibrele musculare.
Are rol de sustinere, legatura, trofic, aparare si hranire.
Tesutul reticulat
Cont celule reticulante sub forma de retea in ochiurile sale e retinuta subst
fundamental.
Celulele reticulate react spontan la act factorilor din mediu,isi retrag prelungirile si
devin histocite macrophage in acste conditii ele se transforma in hemohistioblaste=
rep elementele sursa din care se formeaza eritrocite granulate,limocite.
Rol: au cap de a magazine subst de rezerva devenind cellule grase.In organism
formeaza umplutura organelor limfopoetice si eretropoetice.
Umple ca tesut corial axul vilozitatilor intestinale si spatiul dintre glandele
intestinale.Dubleza endoteliul capilarelor epitelilor de acoperire si grandulare.
Tesutul adipos

Prezinta numeroase celule adipoase, care au nucleul inpins spre periferie si

prezinta o picatura mare de grasime.
Se afla in jurul organelor viscerale, hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care
fixeaza organele abdominale (digestive) de peretele posterior al cavitatii
abdominale).
Au rol de izolant termic si antisoc.
In stari de anemii grave tesutul gras din maduva galbena prin pierderea lipidelor isi
reiau activitatea hemopoetica .Tot in anemie se pastreaza tes adipos de pe fata
palmara si plantar a membrelor din orbita,fese.
Tesutul fibros
Celulele si substanta sunt putine. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse
paralel.
Se afla in ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, cavitatile unor
organe, apronevroze.Au rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si presiune.
Tendoanele: Tesut fibros prin intermediul caruia un muschi se prinde de un os.
Tendoanele sunt formate din fibre de colagen, hranite prin vase sangvine foarte
fine. Unele (cele ale mainilor, incheieturii mainilor, picioarelor) au in plus un
invelis, teaca sinoviala, de aceeasi natura cu membrana sinoviala care tapeteaza
capsula articulatiilor mobile. Ea secreta un lichid lubrifiant care permite o mai
buna alunecare in aceste regiuni anatomice supuse unor importante frecari.
Flexibil, dar putin elastic (muschiul este cel elastic), tendonul este foarte
rezistent.La embrioni predom celulele in struct tendoanelor,ulterior ele se different
in fibre de collagen.Pana la aparitia fibrelor capilare sangvine sunt in tendon
ulterior se retrag la periferia lor .La exterior tendonul e acop cu o teaca conj cu
peretii dubli,cel extern intra in contact cu cel din jur iar cel intern cu tendonul.Intre
cei doi pereti exista un spatiu cu lichid synovial care reprez subst fundam
fluida,moale.
Ligamentele Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul de
altul si mentin articulatiile. Ligamentele sunt alcatuite tot din fibre albe, dar sunt
mai subtiri si mai putin elastice decit tendoanele.
Ligamentele se atas.eaza de oase. Ele se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ul
extern al osului (periostul). Periostul are o vasculahzatie si o inervajie care ii
permit sa hraneasca osul, cat si sa fumizeze suprafata de fixare pentru ligamente si
muschi.
Aponevrozele sunt membrane conj subtiri avand fibrele conjunctive dispuse in mai
multe planuri,astfel fibrele conj din acelasi plan sunt dispuse perpend pe fibrele
conj din planul invecinat.Inconjoara muschiul sau separa planurile de muschi,prez
lor e nec pt a asig o contractie muscular uniforma.

Tesut conj. elastic form din fibre elastic ii confera elasticitate,e present in
ligamentele elastic dintre vertrebe in tunica medie a arterelor mari si a venelor.
Tesut conj.cartilaginos (semidur):rol de sustinere si de support fiind un tesut
elastic si rezistent
1.Cel conj dupa varsta lor:a) condroblaste = au o forma sferica sit in cavit sau
lacunee sepate in subst fundam numita condroblaste.Ele au cap de a se divide la
inceput raman sub forma de gramezi iar ulterior se dispun sub forma de
raze.Aceste cellule au o intense cap de sinteza a subst organice numita condrina
prez in subst fundam a celulei.
b)condrocitele = tesuturi mature care au pierdut cap de sinteza.
c) Fibrele conjunctive = predomina fibrele de collagen,ele sunt prezente in toate
tipurile de tesut cartilaginous.Fibrele de collagen sunt dispuse sub forma de
fascicule la periferia condroblastului si perpend pe fibrele din zona invecinata.
Subst fundam ocupa spatiile dintre lacune are 2 compart una anorganica reprez prin
apa saruri minerale mai ales de saruri de calciu si sodium si un compart organic
reprez prin condrina.
Tipuri de tes cartilaginous: hialin = caracterizat prin elasticitate,rezistenta si
flexibilitate.
Este un esut conjunctiv metaplaziat cu aspect sticlos i/sau translucid datorit
aspectului omogen al substanei intercelulare n care se afl condrocitele.
fibros = f.rezistent nu se deform structural ,seaseamana cu cel hialin dar cont o
cant mare de fibre de collagen dispuse in facicule groase,iar in spatiile mici cont
mai putina subst fundamental si cellule.In organism se gasesc la niv semfizei
pubiene,la nivelul discurilor intervertrebrale acestea au 3 componente: un invelis
periferic format din numeroase fascicule de fibre de collagen,o teaca mijlocie
fibrocartilaj si central ce prezinta nucleul pulpos de natura gelatinos cu rol de
ungere.
elastic = caracterizat prin prezena, n substana fundamental, a unor granulaii i
fibre conjunctive elastice, care formeaz reele n ochiurile crora se dispun
celulele cartilaginoase.
Tesutul osos = cup total oaselor si articulatiilor coresp ;oasele sunt piese de
support,protective si reprez pt organism un imp rezervor de saruri minerale ,calciu
si fosfor. Are 2 comp la niv subst fundam: 34% oseina si 66% comp org
reprezentate prin apa si saruri de calciu si fosfor.Aceste comp sunt dispuse sub
forma de lamele osoase care det si tipul de tesut osos.Propor in care se gasesc subst
organ si sarurile variaza cu varsta la copil pred subst organice,odata cu inaintarea
in varsta se red proportiile lor si creste subst anorganice.
Celulele osoase se prezinta sub forma:

1.osteoblaste = cel osoase in formare la inceput au forma paralepipedica apoi

stelata mai sunt numite cellule formatoare de os deoarece au o active intense in
sinteza oseinei cat si a fibrelor de collagen.
2.osteocitele = celuleosoase mature dispuse in interiorul unor lacune sapate in
subst fundam numite osteoplaste care au forma stelata prev cu prelungiri tubular
numite canalicule osoase adica se anastomozeaza cu canaliculele osteoplaste
vecine formand o adev retea in care patrund prelungirile osteocitelor dar nu se
unesc cu prelung osteocitelor vecine.Desi nu se divid au o durata de viata
limitata,ele nu sunt inactive participa la metabolismul osului printr-o active de
sinteza mai redusa.
3.osteoclastele = celula osoasa giganta ,polinucleata cu un bogat echip enzematic
au rol imp in proc de formare a osului,participa la formarea osului prin procese de
remaniere osoasa,adica adapteaza forma osului la functia indeplinita proces numit
osteoliza.
Tipuri de tesut osos :
1.tesut osos compact = present in diafiza oaselor lungi d la supraf epifizelor.La
microscop acest tesut e format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unui
canal havers ce cont tesut conj lax,vase de sange,fibre nervoase. Pe lamelele osase
se gasesc osteoplaste cu osteocitele corespunzatoare.Acest sist este numit osteon
sau system haversian repr unit struct si funct a tes osos.
2.tesut osos spongios = prez in epifazele oaselor scurte si late acest tip de tesut are
lamelele osoase dispuse sub forma de arcuri numite trabercule care delimit cavit
numite areole comunica intre ele prin orificii.Areolele sunt pline de maduva
hematogena
Tesutul osos este un tesut specializat care rezulta dintr-un tesut diferentiat din cel
conj fibros si din tes cartilaginous prin procesul de osificare .Procesul de formare a
unui tesut specializat dintr-un tesut diferentiat se numeste metaplanzie.
Tes osos sic el cartilaginous au rolul de sust greut diferitelo parti,pastreaza forma
caracteristica si prod unele organe imp.
Sangele = este un tip de tes mobil deoarece cont comp specifice de tes conj in stare
de cheag .Cont elem figurate si restul plasma sangvina.
Elemente figurate
1. Eritrocite = au forma unor discuri biconcave este forma cea mai adaptat la
transportul gazelor,
-are un diametru microscopic
- Sunt cele mai numeroase elemente figurate, in jur de 4.8 x 106/mm3 la femei si
5.5 x 106/mm3 la barbati. Aceste valori pot varia in functie de factori precum
starea de sanatate, varsta, altitudine.

-in organism zilnic mor eritrocite locul lor e luat de cele tinere rezultate din
maduva hematogena prin controlul unor mecanisme complexe.
In felul acesta se realiz un echil dinam,rolul stimulator a centrilor nervosa
dereglare a eritropoezei il au central nervos din hipotalamus.
Durata medie de viata in sangele circulant 120 de zile dupa care hematiile
imbatranite sunt distruse in splina in maduv osoasa prin proc de hemoliza.Nr lor
poate suferii variatii manif prin crest si scaderea lor.Crest nr lor numita
poliglobulie,prezinta 2 aspecte poliglobulia temporal nu are afect buna functionare
a organismului poate fi temporal adica este rezultatul sangelui bogat de eritocite
din depozite si poate fi si una stabile prez la pers care traiesc la alt mai mari de
3000 m.Ca urmare a adaptarii lor l atmosf rarefiata a marilor inalt asig oxigenul
nec respire prin crest nr la 7 mil eritrocite pe m3.
Poliglobulia patologica peste 40 mil m3 dat unei stari de boala,scaderea nr de
eritrocite este consecinta dezechil dintre hemoliza si eritropoezei dat infectiilor.
Formarea globulelor rosii = eritropoeza
Are loc la adult in maduva rosie a oaselor process controlat de
eritropoetina,hormone secretat de rinichi care intesif proc de different celulara
Structura: la exterior e delimitate de o plasma lema f subtire in care predom
lipidele de care se asociaza cu subst proteice numite antigene si uneori factorul rh.
Plasma lema e semipermeabila;in interior aspect de gel ce form stroma globulara in
care se gaseste subst rosie hemoglobin,da culoare eritrocitului-rol in fiziologia
acestuia.
Hematia adulta nu are nucleu dat gradului de specializare ceea ce det disparitia
nucleului asig o cant mare de hemoglobin pt a-si indeplini functia.
Hemoglobina = heteroprot dat gruparii hem reprez de ionii de fier bivalenti care
form cu oxigenul combinatii labile de tipul oxihemoglobina care asig transportul
oxigenului de la plamani la tes si cellule.
2.Leucocitele = sunt : agranulocite au un nucleu sferic sub forma unei singure
mase nucleare,au granultii mici evidentiate cu colorant ice le confera propr
bazofile.
Sunt de 2 tipuri : Limfocite: se form din tes limfoit in stari patoloice se transforma
in libocite; nu au active fagocitara-vin in contact cu antigene specific
probifereaza,devin cellule prod de anticorpi care se rasp in cel organ.crest lor au
loc in infect acutice.
Monocitele : cele mai mari se form in organe ca maduva osoasa,splina etc; raman
in circulatie 24 h dupa care migreaza in tes. se transforma in magofroge facilitand
bacteriile si restul celulelor mari.

granulocite = nucleul lor prez mai multe strangulatii fragmantandu-l dand

impresia exist in celula a mai multor nuclei se mai numesc leucocite
polimorfonucleare.
Clasificare crit afinit fata de coloranti :
leucocite neutrofile = in sangele circul sub forme dif,unele sunt neutrofile
segmentare de tipul pnm,unele nucleul are forma de potcoava cu usoare strangulati
la al 3 lea tip numite leuc nesegmentare -3 5%
Durata vietii : cateva ore dupa care strabat endoteliul prin diapedeza ajung in
lichidele interstitiare prin care sunt dirijate spre un anumit tesut fiind atrase de
prezenta bacteriilor care proliferwaza in tes respective det modif prin acumul
produsilor metabolic bacterieni distrug prin fagocitoza.
Acidofile = se color in rosu au colorantii acizi,nucleul prez 2 lobi.
Bazofile = se color in violet cu color bazici nucleul e incomplete lobat.
Nr lor creste in cazul inflamatiilor si au rolul imp in vindecarea lor,pe langa
enzyme cont in citopl heparina.Leucocitele distruse sunt inloc cu leuc tinere result
prin proc de leucopoeza are loc in tes milioid- tes conj reticulat prez pana la
varsta de 5ani in diafiza oaselor lungi.
Rolul leucocitelor
-apararea contra agentilor patogeni si a toxinelor acestora
Functiile leuc sunt differentiate: neutrofilele si monocitele avand o mobility
accentuate au si propr fagocitate pronuntate distrugand microrg.Limfcitele nu au
propr fagocitare ci apara org prin sinteza unor subst numite globuline ce intra in
component anti-coprilor cu rol in prod imunitatii.
Trombocitele= sau plachetele sangvine sunt cele mai mici elemente figurate din
snge. Lipsite de nucleu, provin din fragmentarea unei celule medulare mari,
numit megacariocit. In numr de 18 000 300 000 pe mm3, trombocitele au
forma unui disc biconvex de 25 microni diametru, cu prelungiri de lungime
variabil, numite prelungiri dendritice. Trombocitele acioneaz asupra contraciei
vasculare i retraciei cheagului de snge, format la locul hemoragiei i intervin n
procesul coagulrii.Creterea numrului de trombocite peste cifra normal poart
numele de trombocitoz i apare dup prnz, n perioada dinaintea menstruaiei, n
timpul graviditii, precum i la nou-nscut, dar i n unele cazuri patologice (unele
boli infecioase, n perioadele imediat urmtoare unor hemoragii mari, dup
splenectomie, n cursul leucemiei mieloide cronice). Scderea numrului de
trombocite, trombopenia, apare n timpul nopii, la femei n timpul menstruaiei
sau n condiii de boal.
Rol:- in proc de coagulare a sangelui

-intervin in procesul de aparare a organismului acumul lor la locul invaziei si apoi

fagocitarea partic. Straine de aceea crest nr lor in sangele periferic este la fel de
imp ca si prez celorlante elem fig.
Plasma sangvina = Parte lichida a sangelui in care se scalda celulele sangvine
(globule rosii, globule albe si plachele). Plasma este un mediu bogat in hormoni si
in substante nutritive - saruri minerale, vitamine, acizi aminati, proteine, glucide,
lipide.
-are o vascozitate mai mare decat apa iar ph alcalin 7,4
Hemostaza = proc fiziol extern de complex prin care sunt oprite hemor prin lezarea
vas de sange mici si mijlocii.
Hemostaza temporala = prin aglutinarea trombocitelor pe marginea placii
vasculare=un cheag
Hemostaza definita = prin formarea unui thrombus fibros la supraf si in inter
dopului plachetar, cup 3 etape:
Prin distrugerea trombocitelor se elib factoriii trombocitari care se combina cu cei
plasmatici in prezenta ionilor de Ca rezultand tromboplastina
In prezenta ionilor de Ca tromboplastina act asupra pro-trombinei result trombina
active.
In prezenta trombinei active fiblinogenul plasmatic se transforma in fibrin
insolubila sub forma de retea in ochiurile in care sunt retea de elem figurate ale
sangelui = aspect de cheag.
Dupa un scurt timp cheagul se contracta elim lichidul incolor numit ser care se
ridica la supraf .Coagul sangelui se face cu o anum vit care variaza in func de
anumiti factori.
Grupele de sange
Sunt consecinta prezentei pe supraf hematiilor a 2 antigene aglutinogene de tipul
AB , in unele eritrocite exista aglut A si in unele aglut B. In plasma sangvina exista
2 corpi aglutine care act asupra aglutinogenilor notate cu alfa si beta.
Aglutinina alfa aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul A
numita aglutinina anti A
Aglutinina beta aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul B
numita si aglutinina anti B.
Regula transfuziei
In sangele primitorului nu trebuie sa existe aglutinina care sa reactioneze cu
aglutinogenele din sangele donat deoarece ar produce liza si aglutinarea hematiilor

Grupa sangvina este reditara si ramane neschmbata oricare ar fi starea

organismului,ea nu se schimba nici at cand se face transfuzie de sange din alta
grupa.Cercet au evid ca pe hematii se gaseste o subst numita factorul rh prez in
85% din oameni numiti rh poz sau neg. Cei cu rh neg nu au in snge aglutinine
anti D dar pot s le sintetizeze daca primesc o singura transfuzie de sange cu rh
poz,dar pot prezenta grave simtome.
Tesutul muscular
Sunt formaiuni histologice alctuite din celule de form alungit denumite miocite
sau fibre musculare (netede, striate de tip scheletic i striate de tip cardiac)specializate pentru realizarea contraciilor musculare (excitabilitate i
contractilitate) i substan fundamental. Este
esutul foarte bogat vascularizat i inervat, cu un metabolism foarte intens ce intr
n alctuirea muchilor scheletici din structura organismului animal i a aparatului
de susinere i micare.
Struct fibrei muscular striate
Are forma de drept delim la exter de sarcolema, ea delim cont numit sarco-plasma
-are diametru cuprins intre 10 100micro si lung de 1 mmm 12 cm
-forma e variata cilindrica
-nr lor depinde de grosimea muschilor
Aceasta fibra e un sincitiu=prov prin fuzionarea mai multor cellule
nedierentiate,process in urma careia au disparut membranele,dar au pastrat
sarcoplasma si nuclei .
Sarcolema cont organite celulare commune.Aceste miofibrile form din protein :
miozina care alterneaza cu filamentele de actina dispuse la acelasi nivel de-a
lungul fibrei.Aceste fibre alcat discuri intunecate iar celalante sunt discuri clare cu
actina.
Discurile intunecate sunt subimpart intr-o banda luminoasa H iar cele clare sunt
subimpartite de membrane Z
Sarcomer = unit struct si funct a fibrei muscular
Tesutul muscular neted = cont fibre muscular netede cu o forma fusiforma
dispuse cu partrea mijlocie in dreptul capetei fibrei invecinate.
Struct = -au un singur nucleu mic dispus central
-discurile clare si cele intunecate sunt dispuse dezordonat a .i in timpul contractiei
muscular filamentele de actina se suprapun cu cele de miozina dand muschiului
aspect netet present in musculature viscerilor.

Tesutul muscular cardiac = cont fibre muscul suprapuse in plan longitudinal a.i
la microscopul optic exist membr care le separa ,e evid numai la microscopul
electronic numite discuri intercalare
Structura organizata in sarcomer
-Cont reticul endoplasm,glycogen,mitocondrii
Proprietati -1. Excitabilitatea 2.Contractibilitatea = cap de a-si mics dimens. 3.
Elasticitatea = propr de a se deforma la act unei forte si de a reveni la normal dup
ace aceasta si-a incetinit actiunea. 4. Conductibilitatea =cap de a conduce unda de
contractii. 5. Tonicitatea muscular = usoara stare de contractie prez la niv
muschilor.
Are imp rol pt ment ortostatismului in stare de repaus si miscare cat si ment poz
spatial a segm corpului.
Tesutul nervos = form din cellule gliale si nervoase numite neuroni.
Rol = rol interstitial adica ocupa spatiul dintre neuroni
rol trofic de hranire deoarece neuronal nu e vascularizat
rol de sinteza a mielinei
fagociteaza neuroniii distrusi
Mielina = subs lipo proteica de culoare alba dispusa ca un manson de jur
imprejurul axonului form teaca de mielina,are rol de protective pr neuron fiind un
isolator electric adica nu permite scurgeri de current.
Neuronul = rep unit morfo- funct a tes si a sist nervos
Structura = cup corpul neuronului cu prelungiri,corpul e delim la exterior de o
membrane numita neurilema delim neuroplasma vascoasa ce cont :
a) organite commune: mitocondrii
b) organul Golgi are o struct labila cu rol in elab granulelor de secretie in neuronii
neuro-secretori cat si in refacerea citoplasmelor distruse in timpul active
neuronilor.
c) lizozom
d)organite specifice = neurofibrile = sunt filamente care sunt dispuse la niv
neuroplasmei formand o retea cu rol de sustinere si de transport al subst in neuron.
Corpii Tigroizi nisl- mase dense de RER au rol in sinteza proteinelor,o struct
trilam.
Prelungirile neuronului sunt :
dentrite = prel mai groase si scurte dect axonul si f ramnificate chiar de la locul de
origine cu aspect de arbore.Ele conduc impulsul nervos de la periferie spre centru.
Axonul = o prelungire unica present in orice tip de neuron
-este delim la exterior de axo-lema continut numit axo-plasma.

De pe supraf axonului pornesc ramnificatii numite colaterale care au un traiect

perpend pe supraf axonului. Cup : mitocondrii de dif marimi , rizozom,
neurofibrile
Termin axonului prez ramnificatiii fiecare prev cu o umflutura numita butoni
terminali ce cont in neuroplasma neurofibrile,mitocondrii si vezicule in care este
stocata o subst chimica cu rol de mediator adica in transmiterea impulsului nervos
de la un neuron la altul prin fanta sinptica ce separa 2 neuroni deoarece 2 neuroni
nu vin in contact direct.
Toate aceste ramnif farm arborizatia terminal prin axon,impulsul nervos e condus
centrifug ,fibra axonica e acop cu urm teci:
teaca de mielina = este intrerupta din loc in loc la anum dist pe lung axonlui la niv
reg nodale sau strangulatii ranvier . Segm dintre noduri se numesc internoduri.
Mielina din aceasta teaca e secretata de celulele Schwan
teaca Schwan = aspect a unei membrane subtiri,elastic cu rol in secretia mielinei si
in prot neuronului. La ext de aceasta teaca se afla teaca Henle care cont fibre
conj,subst fundam si cellule
Rol : - reglarea proc de permeabilitate
de nutritie pt neuron
de protective
de izolare a fibrei nervoase de fibrele invecinate
Tipuri de neuroni ;
1.Dupa absenta tecii de mielina :
neuroni mielinici = fibre nervoase extra nevraxiale
fibre anielnice = fibre nerv-vegitative cu diam < 1 micron
2.Dupa rolul lor:
neuroni motori = a caror axon se termina in organelle efectoare
neuroni senzitivi = ale caror fibre dentritice receptioneaza inf din mediul extern si
intern.
Dentritele acestui neuron se distribuie la celulele senz din struct analiz.
Neuroni de asociatie = ac leg intre neuron senzitiv si altul motor
Neurosecretori
3.Dupa nr . prelungirilor care pornesc din corpul neuronului :
unipolar,bipolar,pseudo uni polar.
In sist nervos corpii neuronali intra in alcat centrilor nervosa si a subst cenusii din
nevrax cat si in struct ganglionilor nervosi.
Prelung neuronului formeaza:
-caile de conducere in nevrax si nervii periferici extra-nevraxiali care dupa struct
lor sunt:

1.nervi senzitivi prin care este condus impulsul de la receptor la central nervos
2.nervi motori = de la central nervos la efector
3.mixti form din fibre nervoase sensitive si motorii
Sinapsa = formatiune structural specializ in cond impulsului nervos de la un
neuron la altul
Componente : 1. O comp pre-sinaptica reprez prin butonul terminal
O copm post sinaptica reprez prin dentrite sau corpul neuronului post synaptic
(sunt axo-dentrite si axo somatic)
Transm impulsului nervos la niv sinapsei :
At cand impulsul nervos a ajuns la butonul terminal al neuronului pre synaptic det
fuzionarea veziculelor sinaptice cu portiunea pre sinaptica urmata de ruperea lore
lib cont in fanta sinaptica.
Cand mediatorul ajunge la comp post sinaptica isi mareste permeabil det o
depolarizare at cand atinge niv critic se propaga.

Axe si planuri :
1.Planul frontal = dispus pe verticala,orientat parallel cu fruntea si traverseaza axul longitudinal
si transversal.
2.Planul sagital = perpend pe cel frontal stabate corpul dinainte-inapoi trecand prin axul
longitudinal si sagital.
3.Planul transversal = perpend pe planul frontal si sagital si trece prin axul sagital si transversal.
Metabolismul = transformrilor biochimice i energetice care au loc n esuturile organismului
viu.
Reproducerea = cap de a genera indivizi asem conform inf inreg de ADN.
Cresterea = modif cantit la niv organismului viu realiz prin difuziune celulara.
Dezvoltarea = modif calitat la niv structurii organismului ca urmare a diferentierilor celulare.
Diferentiere celulara = prec fiziol de modif a celulei structurale coresp unei functiii indepl.
Ereditatea = cap parintilor de a transmite caracteristice
fiziologice,morfologice,biochimice,comportamentale la descendenti conform unui program
genetic specific.
Variabilitatea = cap indiv unei popul de a se deosebi intre ei prin caractere ereditare sau
neereditare a .i nu exista 2 indiv identici.