Sunteți pe pagina 1din 15

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

SIMULAREA
Definitie
Simularea reprezint ncercarea contient i premeditat de a imita, provoca, ascunde
sau exagera unele tulburri morbide subiective sau obiective, n scopul obinerii anumitor
avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligaii sociale.
Scopul simulrii
Simulanii pot urmri:
obinerea unor pensii de invaliditate sau boal
concediu medical
prime de asigurare
ocuparea unor funcii
mila
sustragerea de la oblicativitatea prestrii serviciului militar
sustragerea de a aprea n faa justiiei
sustragerea de la executarea unor pedepse
Clasificare
I.

Simularea propriu zis


A. Simularea unei afeciuni inexistente
1. Simularea de semne subiective
2. Simularea de semne obiective.
B. Crearea artificial
1. de boli
2. de infirmiti (automutilare)
II. Agravarea
III. Disimularea
I. Simularea propriu zisa
A. Simularea unei afeciuni inexistente
1. Simularea de semne subiective
a. Durerea: servete cel mai des ca mijloc de simulare a unei stri patologice, unde
durerea este simptomul de baz pentru stabilirea diagnosticului:nevralgii,
reumatism, colici.
b. Tulburri de vedere: cele mai ntlnite: ambliofia, alterarea cmpului vizual, falsa
diplopie.
c. Tulburri de auz
d. Disimularea surditii i extragerea contient a surditii sunt cele mai frecvente.
e. Oboseala fizic sau intelectual
f. Simularea halucinaiilor
g. Simularea amneziei
2. Simularea de semne obiective
a. Febra - Procedee: frecarea termometrului, provocarea unei reacii inflamatorii a pielii
la locul de aplicare a termometrului, infecii cu lapte (febra este real), introducerea
de usturoi n rect, utilizarea de dou termometre, unul pregtit anterior.
b. Bolile cardiace: simularea tahicardiei, prin efort fizic, exces de fumat, medicamente
(efedrin, fumatul tutunului amestecat cu aspirin).
c. Albuminuria: prin introducerea de albumin (albu de os) n urin, uneori uscat i
ascuns sub unghii, introducerea cu seringa a albuminei n vezic prin uretr.
d. Hematuria: se adaug snge n urin, se poate colora urina cu carmin, injectarea de
snge n vezic.
e. Diabetul: prin adugarea de zahar sau glucoz n urin.
f. Anuria
g. Incontinena de urin (se cerceteaz dac urineaz n timpul somnului)
227

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

h. Hemoptizia: se practic colorarea expectoraiei, utilizarea sputei de la alt bolnav.


i. Tahipneea i tusea
j. Vrsturile: cu substane medicamentoase sau stimularea digital a regiunii
faringiene.
k. Icter: se practic administrarea de acid picric, acridin
l. Acces de epilepsie
m. Paralizii i tremurturi
n. Anchiloz
o. Bolile neuropsihice: de obicei se mimeaza ansambluri simptomatice, ce nu permit o
ncadrare nosalogic precis.
- halucinaii
- crize de nervi
- agitaie psihomotorie
- sindrom Ganser
- oligofrenia
- delirul
B1. Crearea artificial de boli.
a. Bronita artificial se realizeaz prin: inhalare de prafuri iritante (fin), fumat
excesiv, fumarea unor tigri cu sulf, inhalarea de vapori de clor.
b. Pleurezia purulent n abcesul pulmonar provocate: se injecteaz intrapleural sau
intrapulmonar produse septice( adesea materii fecale).
c. Angin artificial: realizat prin atingeri cu nitrat de argint.
d. Flegmon amigdalian: prin injectare de produs septic ntr-una din amigdale.
e. Hipertensiune arterial: prin ingestie prelungit de efedrin.
f. Enterite i enterocolite: prin ingerare de purgative saline,uleioase.
g. Hemoragie intestinal: prin ingestie de spun.
h. Rectit hemoragic: prin injectarea n rect de snge
i. Conjunctivite artificiale: prin introducerea de substane iritante: piper, ricin, tutun
pulverizat, praf de aspirin.
j. Anemie artificial: prin ingestie de fosfor.
k. Otit fals: se introduce formal n ureche.
l. Arsuri provocate: cu lichide fierbini, cu acizi.
m. Dermite artificiale: prin utilizarea unor ageni mecanici: hrtia de sticl, plante
vezicante, ageni chimici (acizi baze).
B 2. Crearea de infirmiti reale (automutilarea)
- tierea unuia sau mai multor degete (se caut eventuale paralele care dovedesc
premeditarea).
- plgi tiate nepate (leziunile sunt situate n regiuni accesibile propriei mini i nu sunt
periculoase pentru viat)
- plgi prin autompucare (au caracteristica tragerilor de aproape sau cu eava lipit).

II. Agravarea
Presupune existena unei boli reale, dar a crei simptomatologie este exagerat de ctre
bolnav.
extragerea de semne subiective: durere.
extragerea de semne obiective: chioptare, andriloz.
prelungirea artificial a unor procese patologice: infectarea unor rni;
afirmarea n continuare a existenei unor semne subiective sau obiective de boal, dei
procesul patologic s-a vindecat (sinistroz).

III. Disimularea
Este un proces opus simulrii i presupune ascunderea simptomelor unor boli reale.
- ascunderea unor boli ale ochilor, auzului, boli venerice: pentru obinerea unor avantaje
(serviciu) sau pentru a scpa de rspundere;
- mascarea de echimoze, excoriaii pentru tinuirea unor violene;
- ascunderea de boli psihice pentru a putea prsi spitalul.
228

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Expertiza medico-legala n simulare


Aceasta ntmpin adesea dificulti din cauza neparticiprii sau relei credine a
simulantului n faa examenului medical.Un rol important n depistarea simulrii l are
ancheta social.
Principii metodologice ale expertizei medico-legale n cazul simulrii unei boli inexistente
o medicul trebuie s dea impresia celui examinat c, crede cele afirmate de acesta, adic
s nu priveasc cu suspiciune.
o examinarea trebuie s decurg fr brutalitate, ameninare sau idei preconcepute
asupra maladiei simulate;
o examenul trebuie efectuat n mod amnunit, epuizndu-se toate metodele moderne de
investigaie clinic i de laborator, eventual prin internarea bolnavului presupus n spital,
pentru urmrirea continu.
Principiile metodologice ale expertizei medico-legale n cazul crerii artificiale de boli
sau infirmiti (automutilarea).
Deoarece acest fel de simulare se produce prin anumite mijloace i cu ajutorul unor
manevre executate de simulant, leziunile autoprovocate au anumite caractere:
o sunt dispuse n regiuni ale corpului accesibile propriei mini
o localizarea leziunii este n concordan cu scopul pentru care ele au fost create (pe feele
intetne ale coapselor n viol, la degete pentru militari)
o leziunile sunt nepericuloase pentru via, deoarece simularea are n vedere ca gravitatea
leziunii produse s nu fie prea mare
o adesea gsim leziuni de ncercare (ezitare).

229

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

PROBLEME DE PSIHIATRIE MEDICO-LEGAL


1. Introducere
Medicina legal este o tiin cu vechi tradiii. Etapele evoluiei medicinii legale sunt
legate de dou aspecte principale i anume:
- dezvoltarea tiinelor biologice n general i a tiinei medicale n special;
- evoluia normelor procedurale care reglementeaz activitatea de probaiune judiciar.
Astfel, medicina legal, care are drept scop lmurirea unor probleme judiciare cu
implicaii medicale, devine prin intermediul actelor i expertizelor medico-legale, un sprijin
competent acordat activitii procesului de administrare a probelor pe baze obiectiv-stiintifice.
Deci, putem spune c medicina legal cuprinde att cercetarea tuturor problemelor
biologice sau medico-chirurgicale ridicate n general de tiinele juridice i n special de
activitatea procesual, ct i sistematizarea noiunilor i metodelor necesare rezolvrii acestor
probleme n folosul justiiei.
Astfel, medicina legal este strns legat nu numai de dreptul penal, cat si de dreptul
civil, de dreptul familiei i de dreptul muncii.
n dreptul civil, medicina legal contribuie la stabilirea incompetentei psihice in cazurile
incheierii actelor de dispozitie, incheierii casatoriei, cazurile in care este necesara instituirea
tutelei sau curatelei, incredintarea minorului, schimbarea sexului, aptitudinii de conducere auto
sau de a purta si folosi arme, etc.
n dreptul muncii medicina legal contribuie la stabilirea incapacitii de munc
consecutiv traumatismelor produse n procesul muncii, la respectarea condiiilor medicale la
angajare, a rspunderii ce revine ntreprinderii sau angajatului n producerea accidentului de
munc respectiv i n ultim instan la prevenirea acestuia.
Dar, mai relevante sunt relaiile strnse ale medicinei legale cu dreptul penal, deoarece
prin stabilirea prejudiciului adus vieii sau sntii n cazurile de nclcare a unor legi,
regulamente sau norme de convieuire social, expertiza medico-legal contribuie major la justa
ncadrare a faptei n textul legii penale. Ea precizeaz caracterul omisiv sau comisiv, al unor
astfel de fapte, timpul scurs, modul i mijloacele de svrire a infraciunii, raportul de
cauzalitate dintre aciune sau inaciune i efectele acestora, factorii determinani sau favorizani
n producerea unui efect biologic.
n probarea laturii subiective a infraciunii, dei stabilirea inteniei sau culpei intr n
atribuia exclusiv a organului de justiie, expertiza medico-legal contribuie la aceasta prin
stabilirea capacitii infractorului:
- de a cunoate i urmri consecinele faptei intenia direct,
- de a prevedea i accepta posibilitatea producerii acestor consecine, fara a urmari
producerea acestora intenia indirect,
- de a prevedea urmrile faptei socotind fr temei c ele nu se vor produce uurina
(culpa),
- sau nu a prevzut aceste urmri, dei trebuia i putea s le prevad nestiinta
(culpa).
Expertiza contribuie i la stabilirea responsabilitii legat de vrst (vezi
responsabilitatea minorului), iar prin aprecierea gravitii leziunilor corporale i a caracteristicilor
acestora, la stabilirea, n mod indirect, a vinoviei fiecrui agresor, precum i la ncadrarea
corect a faptei n textul legii penale.
Nu de puine ori, medicul legist este chemat s arate depirea efectelor unor violene
datorit strii premorbide a victimei. Studiul motivaiei unei infraciuni permite expertului s
deduc mobilul actului antisocial, oferind n acelai timp elemente probatorii pentru aprecierea
strii de necesitate, legitima aprare, constrngerea fizic sau moral.
Prin expertiza medico-legal psihiatric sunt stabilite legturile cu problemele rspunderii
penale a infractorului, contribuind prin examinarea acestuia la furnizarea unor elemente ce ajut
justiia la gradarea pedepsei (elemente de circumstaniere) sau la stabilirea iresponsabilitatii
prevazuta de art.48 C.P., care precizeaz: nu constituie infraciune fapta prevzut de legea
penal, daca fptuitorul, in momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din
alte cauze, nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stapn pe
ele
230

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Expertiza medico-legala, indiferent de natura ei, constituie un mijloc de proba cu caracter


stiintific, supusa regimului valorii probatorii obisnuite (adica nu este o proba cu valoare
prestabilita), dar supusa in acelasi timp rigorilor prevazute de codul penal asupra expertilor care
au efectuat-o, in situatia in care aspectele enuntate nu corespund realitatii sau adevarului
stiintific. De obicei, persoanele implicate intr-o cauza medico-legala tind sa-si prezinte
exagerat situatia medicala in scopul obtinerii unei evaluari mai favorabile. Medicul legist are
obligatia de a pastra echidistanta si de a consemna numai faptele medicale obiectivabile, fara a
omite insa de a le consemna si pe cele subiective
In Romania, expertiza medico-legala este institutionalizata, in sensul ca ea este ordonata
pentru a fi efectuata unei institutii medico-legale, urmand ca seful institutiei medico-legale sa
desmneze medicii care vor efectua expertiza. Din acest moment acestia devin experti oficiali si
sunt asimilati statutului de functionari publici, iar expertiza devine atributie de serviciu. Astfel,
raspunderea celor consemnate devine una individuala, iar in cazul indeplinirii defectuoase a
atributiilor de serviciu fapta poate fi sanctionata penal, in conformitate cu infractiunile prevazute
de Codul Penal in acest sens, cum ar fi: neglijenta in serviciu, abuzul, falsul si uzul de fals,
marturia mincinoasa, darea si luarea de mita, insusirea de foloase necuvenite, etc.
Expertul are obligatia de a fi obiectiv, iar prin constatarile sale nu trebuie sa favorizeze
vreuna din parti. Trebuie sa reamintim faptul ca in cazurile penale sau civile care necesita opinia
expertilor exista intotdeauna 2 parti in conflict. Favorizarea uneia dintre parti implica
defavorizarea celeilalte. Cu alte cuvinte, in medicina legala, ajutorul dat uneia dintre parti
defavorizeaza in mod automat pe cealalta, fie ca este autorul infractiunii, fie ca este victima lui.
Necesitatea obiectivitatii expertului devine astfel nu numai o cerinta legala, cat si una etica.
Obligativitatea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice
Art. 117 C.P.P. - Expertiza obligatorie - "Efectuarea unei expertize psihiatrice este
obligatorie n cazul infraciunii de omor deosebit de grav, precum i atunci cnd organul de
urmrire penal sau instana de judecat are ndoial asupra strii psihice a nvinuitului sau
inculpatului.
Expertiza n aceste cazuri se efectueaz n instituii sanitare de specialitate. n
vederea efecturii expertizei, organul de cercetare penal cu aprobarea procurorului sau
instana de judecat dispune internarea nvinuitului ori inculpatului pe timpul necesar.
Aceast msur este executorie i se aduce la ndeplinire, n caz de opunere, de organele de
poliie.
De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele
morii, dac nu s-a ntocmit un raport medico-legal".
Minorul - sub 14 ani nu raspunde penal
- 14-16 ani - raspunde penal numai daca se constata ca fapta a fost savarsita cu
discernamant
- peste 16 ani raspunde penal
Pruncucidere - art.177 C.P. - "Uciderea copilului nou-nscut, svrit imediat dup
natere de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de natere, se pedepsete
cu nchisoare de la 2 la 7 ani".
2. Consimtamantul la efectuarea expertizei
Consimtamantul in medicina legala evolueaza in dualitatea etica-obligatie prevazuta
de lege. Cum institutiile medico-legale sunt in primul rand institutii medicale, iar orice
persoana care se adreseaza unei institutii medicale devine pacient, atunci pacientii care
solicita servicii medico-legale au consimtamantul prezumat. Dar o alta parte a pacientilor
institutiilor medico-legale nu doresc sa fie expertizati. Acest aspect se intalneste de multe
ori in expertizele traumatologice, cand in speranta obtinerii unui anume avantaj, persoana
refuza sa se prezinte pentru examinare. Astfel apare categoria expertizelor pe acte, ale
caror concluzii intotdeauna trebuie formulate sub rezerva examinarii persoanei. Cele mai
frecvente situatii se intalnesc in accidentele rutiere, in care conditia medicala devine
moneda de schimb a despagubirilor in conditii amiabile. In situatia in care impacarea
prevazuta de lege nu se mai produce apare excesul de solicitare expertala.
231

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

In cazul expertizei medico-legale psihiatrice in cauze penale exista o serie de


infractiuni in care efectuarea expertizei este o obligatie prevazuta de lege, pe baza careia
se stabileste responsabilitatea. In acest context mai este necesar consimtamantul
invinuitului sau inculpatului? Din punct de vedere etic este necesar consimtamantul, dar din
punct de vedere juridic este obligatorie efectuarea expertizei. Pacientul poate avea o
atitudine de negativism, de neparticipatie, care aparent poate ingreuna atat reconstituirea
statusului psihopatologic din momentul comiterii faptei, cat si stabilirea unui diagnostic
actual. In realitate, experienta expertilor si observatiile din cursul internarii pot oferi
suficiente elemente de diagnostic, in cadrul expertizei putatndu-se face analiza
comportamentului persoanei. Studiul dosarului alaturi de celelalte elemente clinice obtinute
pot permite reconstituirea si a statusului psihopatologic din momentul savarsirii faptei,
oferind comisiei suficiente date de evaluare a discernamantului si a periculozitatii sociale.
Aceste aspecte particulare intalnite in practica medico-legala psihiatrica nu fac decat
sa intareasca faptul ca obligatia legala primeaza asupra dilemei etice, iar in situatia in care
analiza psihopatologica a cazului se face asupra comportamentului persoanei cand a refuzat
expertiza, se poate considera ca nu I s-a incalcat acestuia nici dreptul de a-si da
consimtamantul.
Subliniem ca in ceea ce priveste consimtamantul in cadrul expertizei medico-legale
psihiatrice, persoana poate refuza doar examinarea din cadrul comisiei, si nu expertiza
propriu-zisa, care este un act de probatiune judiciara dispus in concordanta cu prevedirele
legale, de catre un organ judiciar abilitat.
In cazurile civile nu exista obligativitatea legala pentru a expertiza o persoana. In
majoritatea cazurilor persoana are interesul de a fi expertizata si ca atare consimtamantul
este prezumat. Exista si aici situatii rare de refuz al expertizei, pe care persoana de obicei le
solutioneaza prin neprezentarea in fata comisiei. In cazul punerii sub interdictie, majoritatea
persoanelor sunt participative, chiar si atunci cand se considera "jignite" de o asemenea
masura, incercand sa afiseze o conditie medicala mai mult sau mai putin disimulata. In
situatiile in care persoana are manifestari cu grad ridicat de periculozitate sociala, se poate
apela la internarea nonvoluntara prevazuta de Legea 487 republicata in 2012, urmata de
expertizarea persoanei dupa rezolvarea episodului respectiv.
3. Principii generale de expertiza medico-legala psihiatrica
Expertiza medico-legala psihiatrica este un mijloc de proba, bazat pe o lucrare
stiintifica, intocmita prin respectarea standardelor stiintifice, in acord cu normativele interne si
internationale de clasificare a bolilor si a metodelor de analiza si evaluare expertala. Orice
expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza cu respectarea drepturilor individuale ale
persoanei, respectiv dreptul la asistenta medicala, la aparare, la intimitate si la protejarea
datelor personale, cu respectarea drepturilor bolnavului psihic si ale detinutilor precum si cu
respectarea drepturilor expertilor, prevazute de normele legale interne sau de cele
internationale derivate din Conventiile la care Romania este parte.
Persoana expertizat are dreptul s fie informat asupra motivaiei i obiectivelor
expertizei, a necesitii colaborrii cu comisia, precum i a necesitii unor eventuale investigaii
complementare sau internri n diferite uniti sanitare. Persoana expertizat poate refuza o
investigaie sau alta, sau chiar efectuarea expertizei, situatie ce va fi comunicata de indata
organului judiciar, iar expertiza nu se va efectua. Refuzul se consemneaza sub semnatura
persoanei si va fi inaintat in copie organului judiciar, in arhiva institutiei medico-legale
pastrandu-se originalul acestuia.
Conform art. 28, al.1 din Ordinul pentru aprobarea Normelor procedurale privind
efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale nr. 1.134/C/25.05.2000 al
Ministerului Justitiei si nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei expertiza medicolegala psihiatrica se face numai prin examinarea nemijlocita a persoanei, n cadrul unei
comisii alcatuite dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, si 2 medici psihiatri.
Conform art. 28, al.4, al aceluiasi act normativ expertiza medico-legala psihiatrica se
efectueaza numai pentru o anumita fapta sau circumstanta, avnd ca obiective principale
stabilirea capacitatii psihice la momentul comiterii unei fapte prevazute de legea penala sau al
exercitarii unui drept, a capacitatii psihice la momentul examinarii si aprecierea asupra
periculozitatii sociale si necesitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical.
232

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Conform art. 22, al.3 al aceluiasi act normativ in cazul expertizei psihiatrice si al avizelor
solicitate comisiei superioare sau comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale se
nainteaza obligatoriu materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei,
prevedere care se regaseste si in art.24 al.1 si 2 al aceleiasi norme, precum si in art 47 din HGR
nr. 774 din 07.09.2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor OG nr.
1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, cu
modificarile ulterioare aduse de HG 1204/2002 si Legea 271/2004.
Expertiza medico-legal psihiatric trebuie s stabileasc discernamantul in momentul
sau la data svririi faptelor. Acest moment trebuie reconstituit din punct de vedere bio-psihopatologic. Circumstanele biologice (starea de oboseal, travaliul la o gravid etc.), cele
psihologice (condiia de fric, panic, ameninare, izolare, ca i situaia grupului familial i
microsocial apartenent n configuraia conflictului) precum i cele patologice (trauma fizic i
psihic, afeciuni psihiatrice, afectiuni somatice concomitente, starea de beie etc.) influeneaz
momentul de contiin i stau la baza MOTIVAIEI actului antisocial (este complex), care
nu trebuie confundat cu MOBILUL (scopul svririi actului) i nici cu MOTIVUL (sau
motivatia exterioara parte a motivatiei care a declansat comiterea faptei). Rezulta ca analiza
celor 3 M (motivatie, mobil, motiv) este indisolubil legata de evaluarea discernamantului.
Discernmntul nu trebuie raportat n mod formal la vrsta cronologic sau la
diagnosticul de boal, ci la natura i circumstanele de svrire a faptei, la elementele
consecutive ale actului antisocial.
Nu orice bolnav psihic este intotdeauna iresponsabil fa de faptele sale indiferent de
gravitatea bolii. Discernmntul nu trebuie raportat n mod formal la diagnosticul de boal, ci la
stadiul de evoluie, la intensitatea simptomatologiei, la caracterul concret n care subiectul a
acionat, analizand mai ales capacitatea psihica de a anticipa critic consecinele ce vor decurge
din faptele sale.
Apare astfel, ca o necesitate obiectiv, ca n momentul solicitrii expertizei s se pun la
dispoziie date de anchet ct mai complete i complexe, n special n ceea ce privete
materialul probator, avnd n vedere c discernmntul trebuie stabilit fa de momentul
svririi unei anumite fapte sau al exercitarii unui drept, la un moment anume. Cum marea
majoritate a nvinuiilor sau inculpailor nu recunosc svrirea faptei respective, singura
modalitate obiectiv de confruntare a relatrilor acestora din cadrul examenului psihic, este
soliditatea i complexitatea materialului probator, care este necesar a fi pus la dispoziia
expertului. Idealul ar fi ca dispunerea oricrei expertize medico-legale psihiatrice s fie nsoit
de o sintez ct mai complet a ntregului material probator din dosarul cauzei respective (ex.
rechizitoriul), ntocmit de organul de justiie competent, care s evidenieze elementele
probatorii ale vinoviei nvinuitului sau inculpatului. Cand acest lucru nu este posibil, apare mai
mult decat evidenta utilitatea punerii la dispozitia expertului a intregului dosar al cauzei.
n metodologia expertizei medico-legale psihiatrice dosarul judiciar reprezint
principala surs de documentare, care trebuie s se realizeze prealabil examinrii
cazului i investigrii specifice.
Avand in vedere prevederile art. 41, al.2 din HGR nr. 774 din 07.09.2000 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor OG nr. 1/2000 privind organizarea activitatii
si functionarea institutiilor de medicina legala, cu modificarile ulterioare aduse de HG 1204/2002
si Legea 271/2004, conform caruia la efectuarea expertizelor medico-legale realizate de
expertii oficiali pot participa experti numiti de organele judiciare, la cererea partilor, dintre cei
nscrisi pe listele ntocmite de Ministerul Sanatatii si Ministerul Justitiei, cu avizul Consiliului
superior de medicina legala, precizam ca numirea expertilor la cererea partilor se face in
conformitate cu Normele metodologice privind participarea expertului parte in cadrul lucrarilor
medico-legale aprobate de Consiliul Superior de medicina legala in conditiile legii si intrate in
vigoare de la 01.01.2012.
Conform drepturilor constituionale precum i a normelor legale n vigoare,
fiecare persoan expertizat care nu cunoate limba romn sau ale crei cunotine de limb
romn nu corespund exigenelor examinrilor psihiatrice i psihologice sau este deprivat
senzorial (surdomutitate) are dreptul de a fi examinat prin intermediul interpretului, situaie n
care instituiile care solicit expertiza au obligaia de a desemna un interpret agreat de
Ministerul Justiie i care are posibilitatea real de a se prezenta la institutia medico-legala.
Orice expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza cu respectarea eticii
expertale si a rigurozitatii stiintifice.
233

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

4. Etapele desfasurarii primei expertize medico-legale psihiatrice.


Expertiza medico-legala psihiatrica in cazurile penale (cu invinuitul aflat in stare de
libertate):
1.1 Obiective la care trebuie si poate sa raspunda expertiza medico-legala psihiatrica
in aceste cauze:
a - diagnosticul reconstituit pentru momentul comiterii faptei;
b - discernamantul din momentul comiterii faptei;
c - diagnosticul psihiatric actual;
d - necesitatea aplicarii masurilor de siguranta cu caracter medical;
e alte obiective absolut necesare si motivat formulate de catre organele judiciare,
specifice czului dat;
f orice alte aspecte constatate, nesolicitate, dar considerate de expert ca fiind utile cauzei.
Expertiza medico-legala nu raspunde obiectivelor teoretice. Aceste informatii se gasesc in
manuale, tratate si alte lucrari de specialitate si nu ar face dacat sa prelungeasca nejustificat
termenele, cu risipire de efort material si intelectual inutil.
Art. 48 C.P. - Iresponsabilitatea - "nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal,
dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze,
nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele".
Discernamantul reprezinta capacitatea persoanei de aprecia critic continutul si consecintele
social-negative ale faptei comise.
a)- discernmntul fa de fapt pstrat, n momentul svririi acesteia,
echivaleaz cu responsabilitatea sau conservarea capacitii psihice de apreciere asupra
coninutului i consecinelor social-negative ce pot decurge din svrirea ei;
b)- discernmntul fa de fapt sczut, echivaleaz cu meninerea responsabilitii,
ns cu diminuarea capacitii de apreciere critic asupra coninutului i uneori numai asupra
consecinelor social-negative sau socialmente periculoase ce pot decurge din aceast fapt, prin
destrmarea sau alterarea nivelului contiinei axiologice, la care, prin componenta etic
exprim de fapt contiina social, aa cum se ntmpl, de exemplu, la personalitatea imatur.
n aceast categorie se includ i acele cazuri care traduc alterarea capacitii psihice de
exprimare liber a voinei sau a consimmntului, datorit naturii tulburrilor psihice care, chiar
dac nu au influenat semnificativ nivelul intelectual (funciile de cunoatere) traduc tulburri
grave n sfera afectiv-volitiv, influennd personalitatea prin creterea sugestibilitii,
influenabilitii, a gradului de dependen fa de unele persoane sau situaii, i avnd
reflectarea negativ asupra personalitii, n condiiile concrete i favorizante din momentul
comiterii faptei;
c)- discernmntul fa de fapt absent, n momentul svririi faptei echivaleaz cu
starea de iresponsabilitate sau lipsa capacitii psihice de apreciere critic asupra coninutului,
ct i asupra urmrilor social-negative ce pot decurge din comiterea acesteia. Din punct de
vedere legal, existrenta discernamantului este prezumata, absenta acestuia trebuind a fi
demonstrata.
Capacitatea psihica - totalitatea insusirilor psihice, care permit persoanei sa evolueze adecvat
in mediu.
Msurile de siguran cu caracter medical, dei sunt luate fa de persoanele
care au svrit fapte prevzute de legea penal, au o inciden ce nu este determinat de
existena rspunderii penale pentru fapta svrit, ci de existena strii de pericol
relevat de acea fapt. n acest sens art. 113 i art. 114 Cod penal stabilesc dou astfel
de msuri care au caracter medical, scopul lor fiind nlturarea strii de pericol i
prentmpinarea svririi altor fapte prevzute de legea penal; ele prevd obligarea la
tratament medical i internarea medical. Ca rezultat se urmrete n acest fel nlturarea
strii de pericol i obinerea unei stri de siguran.
Art. 113 - Obligarea la tratament medical - "Dac fptuitorul, din cauza unei boli
ori a intoxicrii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substane, prezint
234

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical
pn la nsntoire.
Cnd persoana fa de care s-a luat aceast msur nu se prezint regulat la tratament, se
poate dispune internarea medical.
Dac persoana obligat la tratament este condamnat la pedeapsa deteniunii pe via sau
la pedeapsa nchisorii, tratamentul se efectueaz i n timpul executrii pedepsei.
Msura obligrii la tratament medical poate fi luat n mod provizoriu i n cursul urmririi
penale sau al judecii.
Art. 114 - Internarea medical - Cnd fptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman i se
afl ntr-o stare care prezint pericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un
institut medical de specialitate, pn la nsntoire.
Aceast msur poate fi luat n mod provizoriu i n cursul urmririi penale sau al
judecii".
1.2. Etapele desfasurarii expertizei
1. Dupa primirea ordonantei de efectuare a expertizei si a materialului probator aferent,
se emite o adresa de confirmare a inregistrarii lucrarii, prin care se va solicita punctual organului
judiciar emitent, dupa caz, punerea la dispozitie a informatiilor suplimentare necesare efectuarii
expertizei. Expertizele medico-legale in cazurile penale se efectueaza cu prioritate, iar
dintre acestea cazurile cu minori au prioritate absoluta. In situatia imposibilitatii de
asigurare logistica imediata a intrarii in lucru a expertizei, se va proceda la incunostintarea
organului judiciar asupra necesitatii programarii examinarii cu comunicarea datei acesteia.
Conf. art. 29 al Ordinului pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea
expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale nr. 1.134/C/25.05.2000 al
Ministerului Justitiei si nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei, in cazul n care
expertiza priveste persoane minore, dosarul va contine si ancheta sociala, precum si datele
privind performanta scolara. In conformitate cu modificarile Codului de procedura penala prin
Legea 202/2010 privind Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului , se introduce Art. 1271: In vederea intocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelara in a carei raza
teritoriala domiciliaza minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de
specialitate care efectueaza expertiza. (se va folosi modelul din anexa 1)
2. Examinarea persoanei in cadrul comisiei:
- se face numai pe baza unui act de identitate. Cand persoana nu poseda niciun act de
identitate, aceasta va fi insotita de un politist desemnat, care se legitimeaza, si care confirma
nemijlocit comisiei identitatea persoanei ce urmeaza a fi examinata. In cazul minorului,
examinarea se face numai in prezenta unui parinte sau a reprezentantului legal al acestuia.
3. Efectuarea examenului psihic cu respectarea tuturor drepturilor legale ale persoanei
examinate.
4. Daca in urma informatiilor medicale obtinute in urma primei examinari rezulta
existenta unor antecedente medicale semnificative in vederea stabilirii capacitatii psihice, se va
solicita in scris organului judiciar punerea la dispozitie a informatiilor medicale respective.
Documentatia medicala se refera la copiile complete ale foilor de observatie clinica, atunci cand
persoana a mai fost internata, copii ale fiselor medicale, certificate medicale sau documente de
pensionare numai cu actele medicale justificative ce au stat la baza acestora, conform
prevederilor art. 10 al Ordinului pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea
expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale nr. 1.134/C/25 05.2000 al
Ministerului Justitiei si nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei.
5. Efectuarea examenului psihologic.
6. Atunci cand comisia de expertiza considera necesar se poate proceda la internarea
persoanei intr-un spital de psihiatrie, in vederea stabilirii unui diagnostic prin investigatii clinice
si paraclinice, precum si eventual al unui plan terapeutic, in conditii de supraveghere clinica.
Internarea in spital se face prin solicitare scrisa (bilet de trimitere) a institutiei medico-legale, cu
nominalizarea spitalului in care urmeaza a fi internata persoana. Totodata se invedereaza atat
persoana cat si apartinatorii sau reprezentantul legal al acesteia ca daca in termen de 3 (trei)
luni nu se supun acestei dispozitii, expertiza nu va putea fi efectuata. Asupra dispozitiei de
internare va fi incunostiintat in scris si organul judiciar solicitant al expertizei.
235

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

7. In situatia in care persoana refuza efectuarea expertizei, procurorul sau instanta de


judecata pot dispune internarea persoanei in vederea efectuarii expertizei in conformitate cu
dispozitiile art.117 alin.2 C.P.P., iar masura este executorie. In aceasta situatie institutia
medico-legala nu elibereaza bilet de internare in spital. Medicul legist are obligatia de consemna
in foaia de observatie clinica momentul in care s-a terminat etapa de examinare de catre
comisie. In baza acestei consemnari medicul curant va incunostinta organul judiciar care a
dispus internarea, ca bolnavul poate fi externat. Externarea se va face tot printr-o ordonanta a
organului judiciar care a dispus internarea in vederea efectuarii expertizei.
8. Dupa externare, spitalul in care a fost internata persoana are obligatia de a inainta
institutiei medico-legale respective copia completa a foii de observatie si a investigatiilor
efectuate.
9. Dupa externarea din spital, atunci cand este cazul, se procedeaza la reexaminarea in
comisie in vederea corelarii datelor medicale obtinute cu cele probatorii, cu ancheta sociala in
cazul minorilor si cu referatul de evaluare, atunci cand exista la dosar. Cu aceasta ocazie, daca
este posibil, se si concluzioneaza in raport cu obiectivele expertizei, numai in situatia cand
intregul material solicitat a fost pus deja la dispozitia comisiei.
10. Analiza cazului si stabilirea concluziilor se face in comisie, numai dupa primirea
intregului material informational solicitat.
11. Redactarea raportului de expertiza.
12. Dactilografierea si semnarea raportului de expertiza.
Expertiza medico-legala psihiatrica la persoane in cauze civile
1. Obiective la care poate sa raspunda expertiza medico-legala psihiatrica in aceste
cauze:
- prezenta competentei psihice (echivalenta notiunii de capacitate psihica de exercitiu folosita
pana acum) la momentul exercitarii unui drept civil, in sensul constatarii dac persoana
respectiv, a acionat cu liber voin, conform propriului interes, fr a fi influenat,
sugestionat, manipulat, dnd dovad c este n cunotin de cauz n ceea ce privete
reglementrile legale viznd actele civile ce dorete s le ncheie i implicit c poate nelege
critic, predictiv, consecinele social-juridice ce pot decurge din incheierea actului respectiv.
- competenta psihica de a semna acte de dispozitie (contract vanzare-cumparare, contract de
intretinere, donatie, testament, procura etc.)
- competenta psihica de a se autongriji, de a se autoconduce, de a-i reprezenta interesele
si/sau de a decide asupra drepturilor i obligaiilor propriei persoane in vederea punerii sub
interdictie.
- competenta psihica de a educa si ingriji minorul in cauzele de incredintare minori;
- competenta psihica de a intelege si asuma consecintele biologice ireversibile, sociale si
juridice ale schimbarii anatomice a sexului in cazurile de tulburare de identitate sexuala
(transsexualism).
- analiza functiei volitive si a cognitivitatii se face cu scopul de a stabili daca persoana a
actionat cu libera vointa si in interes propriu, sau este capabila sa decida cu libera vointa
asupra propriilor interese.
NOTA: desi doctrina de drept foloseste notiunea de discernamant, aceasta este
improprie cauzelor civile, deoarece ea se refera la analiza consecintelor social negative ale unei
fapte penale, ori in dreptul civil este vorba, in principal de analiza cognitivitatii si a vointei in
raport cu consecintele social-juridice ale exercitarii unui drept civil. Ca atare notiunea corecta
stiintific este de competena psihic de a incheia un act juridic, de a-si exercita un anume
drept civil, de a educa si ingriji minorul, de a se autoingriji si de a-si reprezenta singura
interesele, etc. Incompetenta psihica atrage lipsa capacitatii de exercitiu si trebuie
demonstrata. Noua legislatie civila reglementeaza aceste aspecte astfel:
Art. 211 - cap. X - Dispozitii finale, din Legea nr. 71/2011, privind Legea de punere in
aplicare a noului Cod Civil, care nu este incorporata in forma republicata a Legii nr. 287/2009 si
care se aplica in continuare ca dispozitie proprie a Legii nr. 71/2011 precizeaza: in sensul
Codului civil, precum si al legislatiei civile in vigoare, prin expresiile alienatie mintala
sau debilitate mintala se intelege o boala psihica ori un handicap psihic ce determina
incompetenta psihica a persoanei de a actiona critic si predictiv privind consecintele
social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile.
236

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Capacitatea de exercitiu (notiune juridica) - Capacitatea civila de exercitiu a


persoanei fizice poate fi definita ca fiind acea parte a capacitatii civile care consta in
aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, precum si de
a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile.
2. Etapele desfasurarii expertizei
1. Dupa primirea ordonantei de efectuare a expertizei si a materialului probator aferent,
se emite o adresa de confirmare a inregistrarii lucrarii, prin care se va solicita punctual organului
judiciar emitent, dupa caz, punerea la dispozitie a informatiilor suplimentare necesare efectuarii
expertizei. Totodata se va comunica termenul privind programarea persoanei pentru a fi
examinata nemijlocit de catre comisia de expertiza. In cazul acestui tip de expertiza medicolegala psihiatrica dosarul cauzei reprezint principala surs de documentare, care trebuie
s se realizeze prealabil examinrii cazului i investigrii specifice.
2. Studiul preliminar al dosarului cauzei pentru analiza motivatiei.
3. Examinarea persoanei in cadrul comisiei de expertiza si efectuarea examenului psihic.
4. Efectuarea examenului psihologic.
5. Atunci cand comisia de expertiza considera necesar, se poate dispune internarea
persoanei intr-un spital de psihiatrie, in vederea stabilirii diagnosticului prin investigatii clinice si
paraclinice de specialitate. Internarea in spital se face prin solicitare scrisa (bilet de trimitere) a
institutiei medico-legale, cu nominalizarea spitalului in care urmeaza a fi internata persoana.
Totodata se invedereaza atat persoana cat si apartinatorii sau reprezentantul legal al acesteia ca
daca in termen de 3 (trei) luni nu se supun acestei dispozitii, expertiza nu va putea fi efectuata.
Asupra dispozitiei de internare va fi incunostiintat in scris si organul judiciar solicitant al
expertizei.
6. Dupa externare, spitalul in care a fost internata persoana are obligatia de a inainta
institutiei medico-legale respective copia completa a foii de observatie si a investigatiilor
efectuate.
7. Daca in urma informatiilor medicale obtinute in urma primei examinari rezulta
existenta unor antecedente medicale semnificative in vederea stabilirii capacitatii psihice, se va
solicita in scris organului judiciar punerea la dispozitie a informatiilor medicale respective.
Documentatia medicala se refera la copiile complete ale foilor de observatie clinica, atunci cand
persoana a mai fost internata, copii ale fiselor medicale, documente de pensionare numai cu
actele medicale justificative ce au stat la baza acestora, conform prevederilor art. 10 al
Ordinului pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor
si a altor lucrari medico-legale nr. 1.134/C/25 05.2000 al Ministerului Justitiei si
nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei.
NOTA: Avand in vedere dreptul ambelor parti de a avea acces la toate probele din dosar
in egala masura, orice document medical sau nonmedical preexistent examinarii se solicita
numai prin intermediul instantei de judecata, nefiind admisa depunerea de documente direct de
catre parti.
8. Dupa externarea din spital, se procedeaza de regula la reexaminarea in comisie in
vederea corelarii datelor medicale obtinute cu cele probatorii si cu ancheta sociala. Cu aceasta
ocazie, daca este posibil, se si concluzioneaza in raport cu obiectivele expertizei, numai in
situatia cand intregul material solicitat a fost pus deja la dispozitia comisiei.
9. Ancheta sociala este obligatorie (vezi anexa 2).
10. Analiza finala a cazului si stabilirea concluziilor se face in comisie, numai dupa
primirea intregului material informational solicitat.
11. Redactarea raportului de expertiza.
12. Dactilografierea si semnarea raportului de expertiza.
Situatii speciale in cazuri civile:
1. In conformitate cu prevederile art. 28, al.2 lit. a si c, al Ordinului pentru aprobarea Normelor
procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale nr.
1.134/C/25.05.2000 al Ministerului Justitiei si nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei,
"n cazul bolnavilor netransportabili, cu suferinte evolutiv letale sau aflati n stare grava n conditii de
spitalizare comisia se poate deplasa la patul bolnavului pentru efectuarea expertizei" si in situatia
237

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

punerii sub interdictie. Deplasarea comisiei la domiciliu este o procedura exceptionala si se face numai
acolo unde se pot asigura conditii logistice adecvate, si numai cu acordul sefului de laborator sau al
directorului institutiei medico-legale (art. 19, al. 2, al aceluiasi act normativ - "examinarea la domiciliu
sau la resedinta persoanei examinate se poate aproba, n mod exceptional, de conducatorul institutiei
de medicina legala"). Aceasta procedura se aplica numai acolo unde domiciliul persoanei ce urmeaza a
fi expertizata, sau locul de spitalizare se afla in competenta teritoriala a institutiei medico-legale
respective.
2. In cazurile privind tulburarea de identitate sexuala (transsexualism) expertiza
medico-legala se efectueaza etapizat.
Avand in vedere particularitatile acestor cazuri, complexitatea si implicatiile sociale, juridice,
etice si mai ales cele date de ireversibilitatea interventiei medico-chirurgicale, acest tip de expertiza se
efectueaza numai la INML Mina Minovici Bucuresti, in cadrul caruia functioneaza singurul
departament de psihiatrie medico-legala din tara, fiind desemnata o comisie speciala de expertiza,
formata din experti cu mare experienta. Expertiza este etapizata si dureaza circa 3 ani, efectuandu-se
3 expertize de etapa. Expertiza, in ansamblul ei, este unica si irepetabila, fiind necesar a fi avizata si
de catre Comisia Superioara de medicina legala. Daca pe parcursul celor 3 ani se constata suficiente
elemente medicale si medico-legale psihiatrice, care sa contraindice interventia finala pentru
schimbarea anatomica a sexului, precum si/sau nerespectarea recomandarilor impuse de comisia de
expertiza, atunci lantul expertal se poate intrerupe, putandu-se formula concluziile definitive in acest
sens oricand in interiorul celor 3 ani.
Interventia finala este de tip mutilant, creand organe genitale externe nefunctionale
senzitiv sau motor, fiind urmata obligatoriu de tratament hormonal de substitutie pentru
tot restul vietii. Avand in vedere ca aceste cazuri privesc numai aspectele vietii intime ale persoanei,
se recomanda ca ele sa nu faca obiectul judecatii publice, iar accesul la datele din dosar sa fie
restrictionat publicului.
2.1 Obiective la care poate sa raspunda expertiza medico-legala psihiatrica in aceste cauze:
a. stabilirea diagnosticului de transsexualism primar
b. stabilirea capacitatii psihice de a intelege consecintele ireversibile biologice, cele psihologice
precum si riscurile etapelor medicale ce le va avea de parcurs
c. - evaluarea riscurilor medico-chirurgicale postinterventionale
d. evaluarea prognosticului si a riscurilor in cazul neaprobarii solicitarii
2.2. Etapele desfasurarii expertizei
1. Etapa I
1.1. Dupa primirea ordonantei de efectuare a expertizei si a materialului probator aferent, se emite o
adresa de confirmare a inregistrarii lucrarii, prin care se va solicita punctual organului judiciar emitent,
dupa caz, punerea la dispozitie a informatiilor suplimentare necesare efectuarii expertizei. Totodata se
va inainta instantei o informare stiintifica teoretica, intr-un limbaj accesibil, asupra problematicii
medicale si etice ale transsexualismului si se va comunica termenul privind programarea persoanei
pentru a fi examinata nemijlocit de catre comisia de expertiza.
1.2. Studiul preliminar al dosarului cauzei pentru analiza motivatiei.
1.3. Examinarea persoanei in cadrul comisiei de expertiza si efectuarea examenului psihiatric. Cu
aceasta ocazie pacientul va fi informat asupra tuturor aspectelor medicale, sociale si psihologice pe
care le implica solicitarea sa. Totodata pacientului i se va pune in vedere ca va trebui sa mentina
contactul permanent cu comisia de expertiza, dupa un program stabilit in comun.
1.4. In aceste cazuri internarile sunt obligatorii. Dupa efectuarea internarii in Institutul de
endocrinologie C.I.Parhon, pacientul va fi internat in Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia.
1.5. In cazurile in care pacientul este de sex feminin se va efectua un examen ginecologic complet, ce
va cuprinde si sfera mamara.
1.6. In functie de datele obtinute pana in acest moment, comisia poate solicita si alte investigatii
medicale suplimentare.
1.7. Dupa obtinerea rezultatelor, urmeaza o noua examinare psihiatrica in cursul careia se obtine
consimtamantul informat asupra urmatoarelor etape medicale si se stabileste strategia
psihoterapeutica.
1.8. Efectuarea primei expertize de etapa, prin care se stabileste sau nu diagnosticul si se recomanda
tratament psihoterapeutic.
238

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Pentru evaluarea de etapa este necesara si solicitarea prealabila a unei anchete sociale specifice, cu
mentionarea punctuala a informatiilor necesare.
2. Etapa II
2.1. Se mai numeste si proba vietii traite, care implica:
2.2. Dovada activitatii in medii dominate de persoane apartinand sexului pe care il doreste ;
2.3. Relatii directe cu persoane care si-au schimbat anatomic sexul si cu persoane care au renuntat la
schimbarea sexului.
2.4. Incepe si continua tratamentul psihoterapeutic specific minimum 1 an.
2.5. Proba vietii traite dureaza minimum 1 an.
2.6. Se efectueaza un nou examen psihiatric.
2.7. Efectuarea celei de-a 2-a expertize de etapa, pe baza raportului psihoterapeutului si a dovezilor
privind proba vietii traite. Obiectivul principal al celei de-a 2-a expertize este cel de stabilire a
posibilitatii si oportunitatii instituirii tratamentului hormonal.
Din acest moment persoana este angajata in etapa de modificare a parametrilor biologici. Aplicarea
tratamentului hormonal se face numai cu consimtamantul informat al persoanei, din care un
exemplar, semnat in original, va fi depus la dosarul cauzei.
3. Etapa III
3.1. Este reprezentata de efectuarea tratamentului endocrinologic. In situatia in care medicul
endocrinolog constata contraindicatii de continuare a tratamentului sau alte cauze ce ar putea deveni
periculoase pentru viata sau sanatatea persoanei, se va intrerupe procedura de schimbare a sexului.
3.2. In situatia in care persoana renunta la continuarea procedurilor in aceasta etapa, va aduce la
cunostinta expertilor dorinta sa.
3.3. Durata tratamentului endocrinologic este stabilita de medicul endocrinolog in exclusivitate.
3.4. Pe parcursul tratamentului pacientul va fi reexaminat psihiatric la un interval de cate 3 luni.
3.5. Se continua si in aceasta perioada psihoterapia, fiind puse periodic la dispozitia comisiei
protocoalele psihoterapeutice.
3.6. Daca evolutia psihoterapeutica si endocrinologica este favorabila se efectueaza ultima examinare
psihiatrica in comisie si se efectueaza raportul final prin care se recomanda schimbarea anatomica a
sexului.
Interventiile chirurgicale nu pot avea loc decat dupa pronuntarea hotararii judecatoresti.
3. Expertiza medico-legala psihiatrica in cauze civile cu defunct (pe acte)
Expertiza medico-legal psihiatric in aceste cazuri nu constituie numai o activitate de cercetare i
investigare, ci i de reconstituire a unui tablou psihopatologic a unei persoane ce nu mai poate fi
examinata, activitate de mare complexitate i rspundere, pentru c ea nu se poate baza numai pe
presupunerea unor posibiliti de reacie comportamental, ci trebuie s o obiectiveze i documenteze
tiinific.
1. In cazul acestui tip de expertiza medico-legala psihiatrica dosarul cauzei reprezint principala
surs de documentare.
2. Studiul preliminar al dosarului cauzei.
3. Prezentarea cazului in cadrul comisiei ori de cate ori se considera necesar, in functie de
complexitatea cazului.
4. Daca in urma studiului cazului rezulta existenta unor antecedente medicale semnificative in vederea
stabilirii capacitatii psihice, se va solicita in scris organului judiciar punerea la dispozitie a informatiilor
medicale respective. Documentatia medicala se refera la copiile complete ale foilor de observatie
clinica, atunci cand persoana a mai fost internata, copii ale fiselor medicale, documente de pensionare
numai cu actele medicale justificative ce au stat la baza acestora, certificate medicale, conform
prevederilor art. 10 al Ordinului pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea
expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale nr. 1.134/C/25 05.2000 al Ministerului
Justitiei si nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei.
5. Daca se considera necesara punerea la dispozitie a altor date, acestea se solicitata in scris organului
judiciar. Ori de cate ori este posibil, se va solicita ancheta sociala la domiciliul defunctului, aceasta fiind
forma de obtinere neutra a unor date necesare reconstituirii statusului psihic.
NOTA: Avand in vedere dreptul ambelor parti de a avea acces la toate probele din dosar in egala
masura, orice document medical sau nonmedical necesar se solicita numai prin intermediul organului
judiciar solicitant al expertizei, nefiind admisa depunerea de documente direct de catre parti.
6. Analiza finala a cazului si stabilirea concluziilor se face in comisie, numai dupa primirea intregului
material informational solicitat.
239

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

7. Redactarea raportului de expertiza.


8. Dactilografierea si semnarea raportului de expertiza.
4. Certificatul medico-legal psihiatric
Este actul medico-legal intocmit la cererea persoanelor fizice in vederea incheierii unui
act de dispozitie (contract de vanzare-cumparare, contract de intretinere, donatie, testament
etc.). Are valabilitate exclusiva pentru notariat. Spre deosebire de celelalte expertize medicolegale psihiatrice, care au ca obiectiv reconstituirea statusului psihopatologic de la in anumit
moment din trecut, in cazul certificatutlui se urmareste stabilirea starii psihopatologice actuale.
Se analizeaza capacitatea persoanei de a aprecia critic si predictiv consecintele social juridice ale
actului notarial ce doreste sa-l semneze. Ca atare prin cerificatul medico-legal psihiatric se
stabileste competenta psihica a persoanei de a intocmi acte notariale (contracte de vanzarecumparare, donatii, testamente, contracte de intretinere, drept de mostenire etc.).
5. Valoarea si limitele probatorii ale expertizei medico-legale psihiatrice
Expertiza medico-legala psihiatrica nu are valoare probatorie prestabilita.
Valoarea probatorie a unei expertize medico-legale psihiatrice nu poate fi stabilita decat
de catre organul judiciar care instrumenteaza cazul respectiv, singurul in masura sa alcatuiasca
corelatia probelor si sa conduca, in mod informat, la convingerea magistratului asupra stabilirii
formei si gradului de vinovatie si implicit a responsabilitatii fata de fapta, precum si la
necesitatea dispunerii aplicarii masurilor de siguranta medicala prevazute de codul penal
recomandate prin expertiza, in raport cu gradul de periculozitate sociala al individului si a
riscului de reiterare a unor fapte antisociale evaluate prin expertiza.
Expertiza medico-legala nu are competenta de a stabili responsabilitatea nici civila si nici
penala. Ea poate si trebuie sa furnizeze insa, elementele necesare justitiei pentru ca aceasta sa
poata stabili forma de vinovatie si responsabilitatea. Pornind de la premisa existentei prezumate
atat a responsabilitatii civile cat si a celei penale, atunci atat iresponsabilitatea penala cat si
incapacitatea (incompetenta) psihica trebuie demonstrate. Ca atare, expertizei medico-legale ii
revine rolul de a demonstra stiintific elemntele ce pot conduce la stabilirea iresposabilitatii sau a
incapacitatii (incompetentei) psihice.
Fiind o lucrare stiintifica, in primul rand guvernata de principiile eticii si deontologiei
expertale, expertiza medico-legala psihiatrica este supusa limitelor oferite de rigurozitatea
stiintifica. Rezulta astfel 3 situatii posibile:
a - stabilirea clara a obiectivelor (prezenta, scaderea sau absenta discernamantului, prezenta
sau absenta competentei psihice, etc.)
b - lipsa posibilitatii de stabilire a obiectivelor (prin lipsa elementelor criteriologice medico-legale
psihiatrice de reconstituire a statusului bio-psiho-patologic din momentul comiterii faptei, sau al
exercitarii unui drept civil)
c situatii incerte, in care nu se poate stabili, dar se poate opinia asupra obiectivelor (prin lipsa
elementelor criteriologice medico-legale psihiatrice suficiente de reconstituire a statusului biopsiho-patologic din momentul comiterii faptei, sau al exercitarii unui drept civil).
Din punct de vedere teoretic experii trebuie s analizeze att tulburrile psihice mai mult
sau mai puin evidente ct i acel status psihic care a permis s se acioneze asupra persoanei
n vederea vicierii discernamantului sau consimmntului; aspectul este deosebit de important
deoarece n majoritatea cazurilor vicierea consimmntului, manipularea sau inducerea n
eroare nu pot fi probate juridic. n situaia aceasta comisia medico-legal psihiatric analizeaz
dosarul, in intregime, pentru a surprinde orice amnunt, pro- i contra, n analiza i aprecierea
logicii motivaionale i sociale care a stat la baza ntocmirii unui act de dispoziie (de ce
persoana face acest act, n ce condiii, n favoarea cui i mai ales n defavoarea cui i de ce) n
concordan cu propriile interese ale persoanei care a ntocmit actul cu efecte juridice.
Remarcm c este singura spe n care ne putem referi i la cutumele ancestrale (pattern
cultural, etnic, religios), respectiv la elemente de drept natural, aceste elemente putnd, uneori,
constitui fundamentul unei logici motivaionale care nou ne scap. De multe ori documentaia
nonmedical ne orienteaz mai bine dect actele medicale. Mai menionm c prezena unor
tulburri psihoorganice nu determin automat absena capacitii psihice de a ntocmi acte
civile, dup cum nici sntatea psihic bun sau optimal nu exclude modificri voliionale la un
moment dat i ntr-o situaie dat. Frecvent, pentru patologia vascular i endocrin, nu se
regaseste n documentaia consultat elemente medicale cu valoare criteriologic medico-legal
240

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

psihiatric care s permit aprecierea competentei psihice a persoanei la un moment anterior


decesului, moment n care s-a ntocmit un act civil.
Caracteristica principal a activitii de expertiz medico legal psihiatric este de
reconstituire, prin metode specifice, a unui status psihic anterior examinrii
persoanei.

241