Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
efectele
nerespectarii formei actului juridic civil.
Forma actului juridic civil - modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin, fcut cu intenia de a
crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Forma verbala - Actul juridic pentru care legea sau acordul prilor nu stabilete forma scris sau
autentic poate fi incheiat verbal. De cele mai dese ori forma verbal se utilizeaz n cazul actelor care
se execut chiar la ncheierea lor. Aceste acte, de obicei, se ncheie n cadrul operaiilor cotidiene n
sfera comerului cu amnuntul, prestrilor de sevicii etc., condiia fiind ca valoarea obiectului acestor
acte juridice s nu depasc suma de 1000 de lei.
Nu pot fi ncheiate n form verbal actele juridice care se execut chiar la executarea lor dac legea
prevede expres pentru aceste acte forma autentic sau forma scris ca condiie a valabilitii. De ex:
contract de donaie a unui bun pentru nstrinarea cruia se cere form autentic.
Forma scrisa. Multiplele i importantele avantaje pe care le prezint forma scris a actelor juridice civile
determin utilizarea foarte larg a acestei fome n circuitul civil. Participanii la raporturile juridice civile
pot mbrca n form scris orice act juridic, dac legea nu cere expres o alt form, de exemplu, forma
autentic. Pe lng recurgerea opional a subiecilor de drept civil la forma scris, aceasta este cerut n
anumite condiii prin lege.
Forma autentic a actului juridic este obligatorie n cazurile:
a) stabilite de lege;
b) prevzute prin acordul prilor, chiar dac legea nu cere form autentic.
Nerespectarea:
Nerespectare formei scrise a actului juridic civil poate avea ca consecin nulitatea actului juridic n caz
dac forma scris este cerut ad validatem, sau imposibilitatea dovedirii acestui act prin proba cu
martori, atunci cnd forma scris este cerut ad probationem.
Consecina nerespectrii formei autentice a actului juridic civil atrage nulitatea lui absolut (art. 217),
survenind efectele prevzute de lege.
31. Modalitatile actului juridic civil.termenul si conditia ca modalitati a actului juridic civil.
Modalitaile actului juridic civil sunt : termenul, conditia, sarcina.
1. Termenul - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pna la care este amnata fie
nceperea, fie ncetarea exercitarii drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
- suspensiv - amna nceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pna la mplinirea lui.
- extinctiv - amna stingereaexercicitarii dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pna la mplinirea lui.
2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:
- termen n favoarea debitorului,
- termen n favoarea creditorului
- termen n favoarea att a debitorului, ct si a creditorului (ex.termenului dintr-un contract de
asigurare).
Importanta acestei clasificari consta n faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul termenului
poate renunta la acest beneficiu.
3. In functie de izvorul sau, termenul este:
- termen voluntar sau conventional (n aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este
stabilit de parti prin actul juridic;,
- termen legal este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.
4. Dupa criteriul cunoasterii :
- termen cert, a carui mplinire este cunoscuta
- termen incert , a carui mplinire nu este cunoscuta ca data calendaristica.
2. Conditia - ca modalitate a actului juridic
Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori
desfiintarea) actului juridic civil.
actului. Putem spune ca principiul irevocabilitatii actului juridic este un corolar al principiului fortei
obligatorii a actului juridic civil. Intr-ad evar, din moment ce incheierea unui act juridic naste obligatia de
respectare a acestuia in aceeasi masura in care trebuie respectate insesi legile, fireste ca cel care il
incheie nu se poate pur si simplu razgandi, optand pentru a nu-l mai respecta. Daca actul incheiat este
bilateral, desfiintarea va presupune acordul celeilate parti, iar daca este unilateral desfiintarea este, ca
regula, imposibila.
Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. Conform acestui principiu actul juridic civil produce
efecte numai fata de autorii sau autorul lui, neputand sa avantajeze tertii sau sa dauneze tertilor.
Potrivit acestui principiu, suntem datori sa respectam actele pe car e le incheiem. Dar numai pe cele pe
care le incheiem noi insine, nu si pe care le incheie altii. Conform principiului relativitatii, actul juridic are
efecte relative (de la relatie) adica nu-i poate afecta decat pe cei care il incheie.
Intelegerea acestui principiu presupune clarificarea a trei notiuni esentiale: parti, avanzi-cauza si terti; in
raport cu un anumit act juridic, toate subiectele de drept civil pot fi incluse in una dintre aceste trei
categorii.
33. Nulitatea actului juridic civil. nulitatea absoluta si nulitatea relativa.efectele nulitatii actului juridic
civil.
Nulitatea actului juridic este sanciunea ce intervine n cazul n care, la ncheierea actului juridic civil, nu
au fost respectate dispoziiile legale referitoare la condiiile de validitate a actului juridic, desfiinndu-l.
Condiia de baz de aplicare a nulitii este nclcarea unei norme legale imperative.
Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are un interes nscut i
actual. Instana de judecat o invoc din oficiu, nu poate fi nlturat prin confirmarea de ctre pri a
actului lovit de nulitate.
Nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei interes este stabilit sau
de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai prii ocrotite pe calea aciunii
oblice. Instana de judecat nu poate s o invoce din oficiu.
Efectele declarrii sau constatrii nulitii sunt aceleai att pentru nulitatea absolut ct i
pentru nulitatea relativ.
1. Nulitatea are efect retroactiv. Dac din coninutul su rezult c poate nceta numai pentru viitor,
actul juridic nu va produce efecte pentru viitor.
2. Fiecare parte trebuie s restituie tot ceea ce a primit n baza actului juridic nul (restituia bilateral i
restitutio in integrum). n cazul imposibilitii de restituire partea trebuie s plteasc contravaloarea
prestaiei.
3. Partea i terii de bun-credin au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul.
4. Legislaia unor state prevede efectul confiscrii n folosul statului. Ex. art.179 Cod civil al Federaiei
Ruse prevede confiscarea n folosul statului a ceea ce trebuie s ntoarc partea care este vinovat de
declarare nulitii actului din cauza violenei, dolului, leziunii sau nelegerii dolosive a reprezenetantului
unei pri cu cealalt parte. Pretenia cu privire la aplicarea efectelor nulitii pot fi naintate n cadrul
aceleiai aciuni sau pot fi naintate separat.
34. Notiunea de reprezentare.domeniul de aplicare a institutiei de reprezentare.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie un act juridic n
numele i pe seama altei persoane, numite reprezentat, astfel nct efectele actului se produc direct i
nemijlocit n persoana i patrimoniul acesteia din urm. Prin reprezentare, manifestarea de voin a
reprezentatului, care devine parte a raportului juridic, este nlocuit de manifestarea de voin a
reprezentantului.
Reprezentantul care particip la ncheierea actului este un simplu intermediar n operaiunea juridic
respectiv el nu devine parte n raportul juridic, iar efectele actului ncheiat se produc n persoana
reprezentatului. Reprezentarea constituie o excepie aparent de la principiul relativitii efectelor
actului juridic civil, n sensul c actul juridic ncheiat prin reprezentare se produc faa de rep prezentat,
iar nu fa de reprezentant, dei anume acesta din urm este cel care ncheie n realitate actul juridic.
Reprezentarea ndeplinete un rol important i are o deosebit utilitate n raporturile juridice. Astfel,
dac nar exista reprezentare, persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu, deci care nu pot ncheia
personal un act juridic valabil, nu s-ar putea bucura de nici un avantaj al vieii juridice.
sau alte organe ale statului competente. Aceasta poate avea loc prin autoaprare.
40. notiunea si semnatatea termenilor in dr civil.calcularea termenilor
Dup caracterul su generic, termenul, n dreptul civil, nseamn un interval de timp, instituit prin
lege, prin hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor, survenirea sau scurgerea cruia duce la
apariia, modificarea sau stingerea raporturilor patrimoniale (raporturi ce apar n legtur cu
patrimoniul - o totalitate de bunuri materiale ce au o form economic) sau a celor personale
nepatrimoniale legate de cele patrimoniale, ct i unele cazuri ale celor nelegate de cele patrimoniale.
Specificul termenelor ca fapte juridice se explic prin caracterul lor dualist. Pe de o parte, stabilirea
termenelor este condiionat de voina legislatorului, voina instanei de judecat sau voina subiecilor
conveniei, n acelai timp curgerea lor este supus legilor obiective ale curgerii timpului, care nu se
supun factorilor volitivi, n virtutea celor expuse, multe dintre termenele" de nsemntate juridico-civil
pot fi atribuite la evenimente sau aciuni. Astfel termenul poate fi instituit prin referire la un eveniment
viitor i sigur c se va produce.
Calcularea: Regulile de calculare a termenilor snt expuse n art. CC i se rsfrng asupra termenelor
stabilite
de lege, de contract sau de instana de judecat. Dup modul de marcare a termenelor, acestea se mpart
n termene determinate de:
a) Dat calendaristic. Termenele calculate printr-o dat calendaristic snt ntotdeauna determinate
i se refer la termenele absolut determinate
b) Termenele determinate de scurgerea unei perioade. Termenul se determin printr-o perioad
de timp, dac este necesar s evideniem un interval de timp, nuntrul cruia drepturile i
obligaiile civile trebuie s acioneze (s apar, s existe, s se modifice i s dispar), n astfel de
cazuri durata unei astfel de perioade se calculeaz n ani, luni, sptmni, zile, ore.
c) Termenul poate fi determinat prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce.
Termenele-eveniment survin inevitabil, dar nu se tie n care moment concret.