Vitamina K

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui si protejeaza oasele in special in perioada post-menopauza. Vitamina K previne
calcifierea arterelor si asigura protectie impotriva afectiunilor hepatice si a cancerului de prostata.

Sunt situatii in care necesarul organismului de vitamina K este mai mare decat in mod normal iar
printre aceste situatii enumeram:

Sangerari excesive, inclusiv, sangerare menstruala, nazala sau in tractul digestiv

Vanatai

Probleme cu calcifierea vaselor de sange sau supapelor inimii

Probleme cu fracturi de oase sau diminuarea structurii osoase

Alimente care contin vitamina K: patrunjel, spanac, varza de Bruxelles, fasole verde, mazare, sparanghel, broccoli, gulii,
morcovi sau mustar.
Vitamina K nu este o substanta chimica unica, ci mai degraba o familie de substante chimice legate prin denumirea generala de
vitamina K.
Toate tipurile de vitamina K se incadreaza intr-o categorie mare de substante chimice numitenaftochinone. In cadrul acestei
categorii naftochinone, exista doua tipuri de baza de vitamina K. Primul tip, numit filochinone, se face de catre plante. Al doilea
tip de baza, numit menachinone, se face de bacterii. Multe tipuri diferite de bacterii din intestinele noastre pot face vitamina K,
sub forma de menachinone. 90% din vitamina K din alimentatie provine din alimentele vegetale.

Care sunt functiile vitaminei K?

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui. De fapt, litera K a acestei vitamine a venit de la cuvantul german koagulation. Ori
de cate ori avem o rana (chiar si o simpla taietura), avem nevoie ca sangele sa se coaguleze pentru a inchide rana si pentru a
preveni sangerarea excesiva. Pe de alta parte, abilitatea de coagulare nu trebuie sa fie excesiva pentru ca nu ne dorim sa sistemul

nostru cardiovasular sa arunca un cheag de sange din greseala si sa blocheze buna functionare a intregului sistem. Echilibrul
corect intre aceste necesitati este pastrat tocmai de vitamina K.
Vitamina

protejeaza

sanatatea

oaselor.

Cercetarile arata ca persoanele care au deficit de vitamina K prezinta un risc mai mare de a face fracturi. In plus, pentru femeile
care au trecut de menopauza si au oasele mai fragile, s-a demonstrat ca vitamina K ajuta la prevenirea posibilelor fracturi.
Beneficiile aduse de vitamina K par sa depinda de cel putin doua mecanisme de baza.

Primul dintre aceste mecanisme implica un tip de celule osoase numiteosteoclaste. Osteoclastele sunt celule osoase
responsabile de demineralizarea oaselor cu scopul de a face disponibile mineralele pentru alte functii in organism.
Activitatea acestor celule este foarte importanta dar nu vrem nici prea multe osteoclaste (sau prea multa activitate a
acestora) deoarece ar crea dezechilibre prin prea multa demineralizare osoasa. Vitamina K face posibil ca organismul
nostru sa tina sub control acest proces. Una din formele menachinone de vitamina K (MK-4 numite si menatetrenone)
blocheaza formarea a prea multe osteoclaste si poate initia moartea programata a celulelor (proces numit apoptoza).

Un al doilea mecanism implica rolul vitaminei K intr-un proces numit carboxilare. Pentru a mentine sanatatea oaselor,
una dintre proteinele gasite in os numita osteocalcina are nevoie sa fie modificata chimic prin procesul de
carboxilare. Osteocalcina nu este o proteina oarecare in organism, ci una foarte importanta pentru densitatea
mineralelor din oase si din acest motiv este masurata in sange atunci cand medicii incearca sa determine starea de
sanatate a oaselor. Riscul de a avea fracturi (in special fracturi de sold) sporeste atunci cand carboxilarea se produce
pentru prea putine proteine osteocalcine.

Vitamina K previne calcifierea vaselor de sange sau a supapelor inimii. O problema comuna in mai multe forme de boli
cardiovasculare

este

calcifierea

nedorita,

acumularea

de

calciu

in

interiorul unui tesut care este in mod normal moale. Aceasta acumulare de calciu duce la intarirea tesutului si nu-i mai permite sa
functioneaze corect. In cazul in care calciul se acumuleaza in interiorul arterelor se produce rigidizarea acestora.Persoanele cu
deficit de vitamina K prezinta un risc mai mare de rigidizare a arterelor decat persoanele care au suficienta vitamina K in
organism.
Cercetatorii continua sa exploreze rolul vitaminei K pentru sanatate. Cercetarile sunt indreptate in special in trei mari
directii:

(1)

protectia

impotriva

oxidantilor;

(2)

regularizarea

corecta

raspunsului

inflamator si (3) sprijinirea structurii sistemului nervos si a creierului.

Deficientele de vitamina K sunt sesizate in special atunci cand avem probleme de coagulare a sangelui.
Simptome de deficit de vitamina K includ si sangerari menstruale abundente, sangerare in tractul digestiv, sangerare nazala
sau

in

urina,

hemoragie

si

anemie.

Un al doilea set de simptome de deficit de vitamina K implica probleme osoase. Aceste simptome pot include pierderea de masa
osoasa (osteopenie), scaderea densitatii minerale osoase (osteoporoza) si fracturi. Un alt set de simptome de deficit de vitamina
K implica depunerea de calciu in exces in tesuturile moi.
Vitamina K este considerata toxica pentru organism in forma sa sintetica numita mendiona. Aceasta forma de vitamina K poate fi
uneori convertita de catre organismul in forme non-toxice, dar cercetarile arata totusi ca exista riscuri nedorite pentru organismul
uman. Acest risc implica un stres oxidativ excesiv si daune implicite pentru o varietate de tipuri de celule, inclusiv celule din
rinichi si ficat. Pe baza acestor constatari, US Food and Drug Administration (FDA) nu permite ca vitamina K sa fie vanduta ca
supliment alimentar in forma de menadiona. (Menadiona este denumite in mod obisnuit vitamina K3.)

Studiile arata ca inghetarea, fierberea sau depozitarea pe termen lung a alimentelor nu cauzeaza pierderea excesiva de
vitamina K. Procesarea comerciala a alimentelor conduce insa la pierderi mari de vitamina K si de aceea, daca avem de ales
intre un suc natural facut in casa si un suc ambalat este mult de preferat prima varianta.
Orice

probleme

de

sanatate

care

afecteaza

digestia

si

absorbtia

de

substante

nutritive pot contribui la deficitul de vitamina K in organism. Aceste probleme sunt bolile inflamatorii intestinale, colita
ulcerativa, boala celiaca, sindromul intestinului scurt precum si interventiile chirurgicale ale tractului digestiv (ca de exemplu
rezectie intestinala). Problemele cu functia pancreatica, functia hepatica sau functia vezicii biliare pot creste, de asemenea, riscul
de deficit de vitamina K. Pentru ca bacteriile noastre intestinale ajuta la obtinerea de vitamina K rezulta ca orice medicamente
care modifica bacteriile intestinale normale pot compromite nivelul optim de vitamina K din organism.Medicamentele care
afecteaza cel mai mult sunt antibioticele.
Vitamina K poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea unor probleme de sanatate precum:

Tratament anticoagulant

Fracturi de oase

Boli cronice de ficat

Fibroza chistica

Rigidizarea arterelor

Boala intestinala inflamatorie

Cancer la ficat

Cancer pancreatic

Pietre la rinichi

Greata si varsaturi in timpul sarcinii

Osteopenia (pierdere osoasa)

Osteoporoza (scaderea densitatii minerale osoase)

Tromboza

In ce forme se gaseste vitamina K in suplimentele alimentare?

Vitamina K este

disponibila pe scara larga in forma de filochinona si menachinona. Unele suplimente alimentare au specificatia spectru complet
de vitamina K. Aceasta fraza se refera in general la o combinatie a celor doua: filochinona si menachinona. Suplimentele
mentioneaza de obicei familia de compusi filochinona ca fiind vitamina K1 iar familia de compusi menachinona ca fiind vitamina
K2.
Fermentarea produselor alimentare poate fi deosebit de utila pentru cresterea continutului de vitamina K. Soia fermentata
furnizeaza vitamina K. Uneori veti regasi cuvantul natto care se refera la alimente din soia fermantata deoarece natto
Bacillus sunt bacterii care pot converti K1 in K2. Nu numai soia fermentata reprezinta o sursa buna de vitamina K ci si unele
branzeturi fermentate. Bacteriile Proprioni, de exemplu, produc cantintati mari de menachinone numite MK 9 (H4) iar
branzeturile fermentate de aceste bacterii sunt o sursa bogata de vitamina K. Exemple de astfel de branzeturi fermentate de
bacterii

proprioni: branza

elvetiana

Emmental sau branzeturile

norvegiene

Jarlsberg.

Iata mai jos un tabel cu cateva dintre alimentele bogate in vitamina K.

Alimente bogate in vitamina K
Aliment

Masura

Cantitate(mcg)

Densitatea

Patrunjel proaspat

2 linguri

123,00

1025,0

Spanac fiert

1 cana

888,48

482,9

Mustar fiert

1 cana

419,30

449,2

Varza creata gatita

1 cana

529,34

413,5

Busuioc uscat

2 lingurite

48,01

143,6

Cimbru uscat

2 lingurite

48,01

136,4

Varza de Bruxeles fiarta

1 cana

218,80

80,9

Broccoli oparit la aburi

1 cana

155,20

79,9

Varza tocata fierta

1 cana

73,35

50,0

Sparanghel fierte

1 cana

91,80

47,8

Oregano uscate

2 lingurite

18,65

45,8

Telina cruda

1 cana

35,26

41,3

Piper negru

2 lingurite

6,88

14,2

Fasole verde fierta

1 cana

20,00

10,3

Cuisoare uscate

2 lingurite

5,96

9,4

Conopida fierta

1 cana

11,17

8,8

Rosii

1 cana

14,22

8,5

Mazare verde fierte

1 cana

41,40

6,9

Morcovi cruzi

1 cana

16,10

6,9

Ardei gras rosu crud (felii)

1 cana

4,51

4,1

Avocado (felii)

1 cana

29,20

2,8

Soia preparata

1 cana

33,02

2,5

Seminte de bostan crude

un sfert de cana

17,73

2,1

Lapte de vaca, 2% grasime

1 cana

9,76

1,8

Para

fiecare

7,47

1,7

Capsuni

1 cana

3,17

1,7

Papaia

fiecare

7,90

1,5

Boabe de fasole, fierte

1 cana

14,87

1,5

In anul 2000, Academia Nationala de Stiinte SUA a stabilit urmatoarele niveluri adecvate de suplimentare cu vitamina K:

Copii 0-6 luni: 2 micrograme

Copii 7-12 luni: 2,5 micrograme

Copii 1-3 ani: 30 micrograme

Copii 4-8 ani: 55 micrograme

Copii 9-13 ani: 60 micrograme

Barbati si femei, 14-18 ani: 75 micrograme

Barbat 19 ani si peste: 120 micrograme

Femei 19 ani si peste: 90 micrograme

Femele insarcinate sau care alapteaza cu varsta de 18 ani si mai tinere: 75 micrograme

Femele insarcinate sau care alapteaza cu varsta de 19 ani si peste: 90 micrograme