CEHIA

Chiper Bianca Mihaela,

REPUBLICA CEHA
Capitala Praga
Cehia, oficialRepublica Ceh este o ar fr ieire la mare, aflat nEuropa
Central.
Easenvecineazcu:
Polonialanord
Germanialavest
Austrialasud
Slovacialaest

AderareUE:
1mai2004

Suprafa
Total78.866km
Ap(%)2
Populaie
Estimare201110.562.214
Recensmnt200110.230.060
Densitate133,9loc/km

Cadrul natural
Podisul este forma predominant de
relief, distingandu-se doua mari regiuni
geografice: Masivul sau Patrulaterul
Boem si Moravia. Masivul Boem, situate
in vest, este un podis vechi, putin inalt
(300-350 m), cu aspect deluros, drenat de
raurile Vltava si Laba si afluentii lor,
incadrat de o rama muntoasa joasa: Muntii
Sudeti (Vf. Sneka: 1603 m) in nord-est;
Muntii Metaliferi (1244 m) in nord-vest,
Muntii Sumava (1372 m) in sud-vest si in
sud-est Colinele Moraviei. Moravia
constituie un culoar jos, intre Patrulaterul
Boem si Slovacia.

Sistem politic - republic parlamentar

Preedinte - Milo Zeman
Prim-ministru - Bohuslav Sobotka

PIB (PPC) estimri 2007

Total $250 de miliarde
Pe cap de locuitor $24.229
PIB (nominal) estimri 2007
Total $175 de miliarde
Pe cap de locuitor $16.956
Gini (1996) 25,4 (sczut)
IDU (2006) 0,879 (ridicat)
Moned coroan ceh (CZK)

Resurse naturale
Resursele naturale sunt variate, dar, in general, fara rezerve si productii importante, cu exceptia
carbunilor si a sarii.
Principala bogie mineral a Republicii Cehe este crbunele. Rezervele de huil sunt apreciate la
peste 8 miliarde tone, iar cele de lignit de putere calorific ridicat la cca. 11 miliarde tone.
Resursele de petrol i gaze sunt nesemnificative, de aceea necesarul la aceste produse este asigurat
prin importuri, n special din Federaia Rus.
Materialele de construcie se gsesc din abunden. Exist, de asemenea, importante resurse de caolin i
nisipuri superioare, pe baza crora s-a dezvoltat o puternic industrie de porelanuri i cristaluri.

Resurse umane

Populatia dupa sex

Densitatea populaiei: 129 locuitori/km

Barbati 4.982.07148,7 %
Populaia: 10.246.000 locuitori(2004); 10,2 milioane locuitori (2006)
Natalitate: 9,1
Femei
5.247.989 51,3 %
Mortalitate: 10,5
Spor natural: -1,4
Sperana de via la natere: 72 de ani (masc.) i 79 de ani (fem.)
Populaie urban: 74,6% (1997)
Orae principale (mii de locuitori): Brno (370,5); Ostrava (314,1); Plze (163,8); Olomouc (101,6); Liberec
(97,7), esk Budjovice (96,0); Hradec Krlov (95,8); st nad Labem (94,5); Pardubice (89,7); Zlin (79,8);
Kladno (70,3)
Naionalitate: cehi 90,4%, moravi 3,7%, slovaci 1,9%, polonezi 0,5%, germani 0,4%
Culte: catolicism 43,8%, protestani 3,1%, ortodoci 0,6%, nereligio i 31,9%, atei 5,0%

Rata analfabetismului: sub 1%

Populatia dupa varsta

04
59
1014
1519
2024
2529
3034
3539
4044
4549
5054
5559
6064
6569
7074
7579
8084

444.613
562.498
647.758
683.458
843.664
865.035
687.702
688.975
676.213
790.149
812.925
639.806
473.212
434.561
406.120
324.342
132.767

4,3%
5,5%
6,3%
6,7%
8,2%
8,5%
6,7%
6,7%
6,6%
7,7%
7,9%
6,3%
4,6%
4,3%
4,0%
3,2%
1,3%

8589
90+

83.210
29.571

0,8%
0,3%

Populaie activa

Fora de munc

Republica Ceh (0,5%)

1,4% Republica Ceh

Rata somajului din Cehia a crescut la 9,9% in luna

februarie, acesta fiind cel mai ridicat nivel de la introducerea
actualei metodologii de calcul, la mijlocul lui 2004, potrivit
datelor oficiale citate de AFP. Rata somajului era de 9,8% in
ianuarie si 7,4% in perioada similara a anului trecut.
Conform datelor agentiei fortelor de munca, 568.486 de
somari isi cautau un loc de munca in februarie, cu 6.077 mai
multi decat in ianuarie si cu 151.865 mai multi decat in
februarie 2009.

Economia. Pe fondul deteriorrii situaiei economice pe ansamblul economiei UE, n

contextul acutizrii crizei datoriilor suverane a statelor din Zona Euro, dar i ca urmare a cererii interne
slabe, economia Republicii Cehe a intrat n recesiune n a doua jumtate a anului 2012, P.I.B.-ul real
estimndu-se c a sczut cu 1,3% pe ntregul an, dup o cretere de 1,9%, nregistrat n 2011. n prima
jumtate a anului 2012, veniturile reale disponibile s-au diminuat ca urmare a ritmului foarte sczut de
cretere a salariilor, pe fondul unor presiuni inflaioniste puternice, alimentate de creterea TVA de la
10% la 14%. Acest fapt a condus la un declin foarte puternic al consumului privat, de -3,3% n 2012,
comparativ cu 0,7% n 2011, dar i pe ansamblul cererii interne (-2,3% n 2012, fa de -0,4% n 2011).
Deficitul bugetar ridicat a constituit o problem constant a economiei Republicii Cehe, att
n perioada de pre-aderare, ct i dup aderarea la UE. Dup ce autoritile cehe reuiser o reducere a
acestuia n 2011 (3,3% din PIB), datorat n mare msur scderii semnificative a investiiilor publice,
n 2012, deficitul bugetar a crescut, ajungnd la -3,5% din PIB, peste limita admis de Pactul de
Stabilitate i Cretere Economic

Agricultura
Republica Ceh are cea mai mare dimensiune medie a exploataiilor agricole din Uniunea European
(84,2 hectare), precum i cel mai mare numr de salariai pe ferm (4,3 persoane).
n ultimii zece ani, numrul exploataiilor agricole din Cehia a sczut cu 13,8 la sut. n 2010 erau nregistrate
22.864 de ferme, fa de 26.539 n 2000. Totodat, suprafaa terenurilor agricole s-a redus n cei zece ani de la
3.604.000 hectare la 3.483.500 hectare.
Suprafaa arabil a rii a ajuns la 2.513.845 hectare, din care 1.450.757 hectare sunt integrate n
producia de cereale, 495.884 hectare sunt alocate pentru cultivarea plante industriale (rapi, floarea soarelui
i soia), iar 399.968 hectare revin culturilor furajere. Pajitile permanente ocup n total 928.817 hectare.
n ceea ce privete fora de munc implicat n agricultur, exist un total de 186.100 de persoane
angajate, din care 132.750 n mod permanent. Cel mai mare grup (36.384) are vrsta cuprins ntre 45 i 54 de
ani, iar cel mai mic numr de angajai este sub 24 de ani (7.726 persoane).

Industria
Republica Ceh face parte, tradiional, dintre statele
industrializate europene. Industria particip la
formarea PIB cu o pondere de aproximativ 30%, din
care contribuia industriei auto este de 10%.
Industria a fost i se afla n continuare ntr-un proces
de restructurare, urmrindu-se creterea productiviti
i a competitivitii acesteia.
Importantele investitii de capital strin atrase de
industrie n anii 90 au fcut ca unele ramuri
industriale s cunoasc o cretere important.
Acest lucru s-a constatat n cadrul industriei de
autoturisme, industriei siderurgice, industriei
electronice, constructoare de maini i farmaceutice,
principalele sectoare care au contribuit la creterea
exportului ceh.

Industria siderurgica, o alt ramur de baz i

tradiional a industriei cehe a cunoscut un amplu proces
de restructurare i modernizare, chiar i naintea
privatizrii principalelor combinate siderurgice: NOVA
HUT, VITKOVICE i TOINECKE ZELEZARNY. In
anul 2003 a fost privatizat cel mai mare combinat
siderurgic (NOVA HUT) pachetul majoritar fiind preluat
de grupul olandez LNM HOLDING, iar ulterior de
ctre firma ArcelorMittal. Dup o scdere considerabil a
cereri n timpul crizei economice din 2008-2009, anul
2010 a marcat o cretere a produciei de oel brut cu
13,5%, la o valoare de 5,2 mil. tone.

Industria construciilor de maini

n cursul anului 2011, n Rep. Ceh au fost produse
un numr record de autoturisme, atingndu-se
volumul de 1,19 mil. uniti, cu 11,4% mai mult
dect n 2010.

Industria chimic i farmaceutic este o ramur

de tradiional a industriei cehe, contribuind cu cca. 7% la
realizarea exportului. Strategia dezvoltrii acestui sector a
pus pe prim-plan dezvoltarea chimiei de sintez,
medicamente, detergeni, colorani, etc.

Transportul
Infrastructura de transport este relativ
dezvoltat. Lungimea cilor ferate este de 9.500 km, din
care aproape 3000 km electrificat, iar 1.868 km cale
ferat dubl. oselele i autostrzile au o lungime
nsumat de 55.875 km, din care n jur de 730 km de
autostrad i 400 km drumuri expres.
Transporturile fluviale sunt practicate pe
rurile Vltava i Elba, pe o lungime navigabil de 303 km.
Pentru transporturile maritime se folosesc porturile de la
Marea Nordului (Hamburg ) i cele de la Marea Baltic.
Transporturile aeriene sunt asigurate n principal de
compania naional CSA, cu zboruri directe spre 55 de
destinaii de pe tot globul. Exist, totodat, o serie de
companii particulare pentru zboruri charter . Exist 46 de
aeroporturi cu piste betonate, dintre care cele mai
importante sunt cele din Praga si Brno.
Pe relaia Bucureti sunt programate 2-3 zboruri
directe pe zi.

Turismul
Economia Cehiei obine un venit substan ial din turism.
n 2001, ctigurile totale din turism au ajuns la
118,13 miliarde de coroane, formnd 5,5% din PNB i
9,3% din exporturi. n domeniu lucreaz peste 110.000
de oameni peste 1% din populaie. n 2008, a existat
o scdere a numrului de turiti n Praga, ce poate fi
atribuit aprecierii coroanei cehe, care a fcut ara mai
scump pentru vizitatori, n comparaie cu nivelul
serviciilor disponibile. Prin numeroasele obiective
turistice cultural-istorice (castele medievale), statiuni
balneoclimaterice, arii montane si carstice de mare
spectaculozitate, frumusetea padurilor de pin sau mixte,
se inscrie cu un mare interes turistic in Europa (peste
30 de statiuni si 145 castele si edificii religioase).

Obiective turistice:

Castelul Praga
Castelul Praga (Prazsky hrad) reprezinta cel mai mare
complex medieval din Europa avand 570 metri lungime si
o suprafata de 7,28 de hectare si reprezinta atractia cea mai
importanta din Praga. Castelul a fost construit prima oara
in sec al IX-lea transformandu-se dintr-o fortareata din
lemn inprejmuita de ziduri de pietre intr-o cladire
impozanta asa cum este el astazi. Din cadrul complexului
fac parte: Catedrala Sfantul Vitus (cel mai important punct
de reper din oras unde puteti vizita turnurile, muzeul si
galeriile de arta), Golden Lane, Palatul Lobkowicz si
biserica Sfantul George.

Centrul vechi din Praga

Centrul vechi (Staromestske namesti)
toate cladirile din centrul vechi dateaza din sec al
XI-lea. Pe langa castelul Praga, Catedrala Sf.
Vitus si Podul Charles, un numar mare de biserici
si palate au fost construite reprezentand un
agregat arhitectural, artistic si spiritual
nemaipomenit.

Podul Carol (Karluv Most) din Praga

Constructia podului Carol a inceput in anul 1357 si a fost
terminat la inceputul sec al XV-lea. Are 515 metri lungime si
9,50 metri latime, are 16 piloni (cu inaltimi cuprinse intre 16 si
23 de metri) iar pavarea este la 13 metri deasupra raului
Vltava. Incepand cu anul 1657 o strada unica de statui s-a
dezvoltat in lungul podului. La inceput, statuile erau de fapt
niste cruci iar in 1657 a fost adusa chiar si o cruce poleita cu
bronz. Monumentele Golgoth, Fecioara necajita si Sf Ion
Evanghelistul au fost adaugate in sec al XVII-lea.
Crucea dintre al 6-lea si al 7-lea pilon marcheaza locul de
unde, conform legendei, corpul unui sfant a fost aruncat in
Vltava.
Din sec al XX-lea, replici moderne ale statuilor baroce au
inlocuit vechile statui, cele originale fiind la Muzeul National
la Lapidarium

Catedrala Vitus din Praga

Catedrala Sf. Vitus (Chram svateho Vita) al carei nume
original este Catedrala Sf Vitus, Sf Wenceslas si Sf
Adalbert, este cea mai mare si cea mai importanta
catedrala din Republica Ceha si este unul din cele mai
bune exemple de arhitectura gotica. Este locul
episcopului orasului Praga si locul unde sfinti, regi,
printi si imparati ai Boemiei sunt inmormantati.
Incoronarile regilor Bohemiei erau organizate in aceasta
catedrala pana in anul 1836.

Analiza
SWOT
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Industria Auto - cea mai mare industrie,

cu 80% din masinile care sunt exportate.
OPORTUNITATI

Oscilaii climatice induse de fenomenele

nclzirii globale.
AMENINTARI

Costurile forei de munc favorabile i a

stabilitii preurilor.
Stimulente pentru investiii strine.

Rapiditate de mbtrnire a populaiei.

Sensibil la schimbri n performana
economic a pieelor sale principale de
export.

CONCLUZIE
Republica Ceh este primul fost membru al CAER care a ob inut statut
de ar dezvoltat de la Banca Mondial. Ea are cel mai ridicat indice al
dezvoltrii umane dinEuropa Central i de Est, fiind o ar cu dezvoltare
uman foarte ridicat. Ea este pe locul al treilea n lista celor mai pa nice
ri din Europa i cea mai democratic i sntoas (n termenii mortalit ii
infantile) din regiune.
Republica Ceh este o ar dezvoltat, cu o bogat cultur i istorie, cu
identitate proprie i oameni cultivai. Constituie un partener credibil n
relaiile comerciale, membru respectat n organizaiile internaionale i
partener onorabil n comunitatea european.

Bibliografie
Enciclopedia Europei - ISBN 973820081-4
PLOETZ - Enciclopedia istoriei Lumii, Edit. V&R, 2008.
MANUAL PENTRU CLASA A VII-A de Grigore Posea, Iuliana Armas
Webografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehia#Leg.C4.83turi_externe
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/czechrepublic/index_ro.htm
http://www.migratie.md/country/czech
http://www.scribd.com/doc/56516452/CEHIA-prezentare-generala