Sunteți pe pagina 1din 1

Radu Tudoran (numele la natere, Nicolae Bogza, natere 8 martie 1910, Blejoi, judeul Prahova -deces 18 noiembrie 1992,

Bucureti) a fost un prozator romn (frate al scriitorului Geo Bogza),


autorul unor romane de mare succes: Un port la rsrit (1941) i Toate pnzele sus!(1954), ultimul
ecranizat pentru televiziune n anul 1976. [1] Este i autorul ciclului de romane dedicat Romniei
secolului al XX-lea, Sfrit de mileniu i traductor. Ca prozator Radu Tudoran a fost constant
subestimat, pe nedrept considerat de unii critici literari autor de romane de consum. [necesit citare]
S-a nscut n localitatea Blejoi, judeul Prahova, la data de 8 martie 1910, pe numele su
adevrat Nicolae Bogza, fiind fratele lui Geo Bogza. Nostalgia puternic manifestat fa de
cltoria pe mri a motenit-o probabil de la tatl su, Alexandru Bogza, funcionar al marinei
comerciale.
Dup ce termin Liceul Militar de la Mnstirea Dealu n anul 1930 i, apoi, coala Militar de Ofieri
de la Sibiu n anul 1932, funcioneaz timp de ase ani, (1932 - 1938), ca ofier al Armatei Romne.
Renun la cariera militar n anul 1938, an n care debuteaz cu un reportaj n revista Lumea
romneasc, condus de Zaharia Stancu. Exist, desigur, o relaie evident ntre demisia sa din
armat i primele sale reuite literare. Tot acum, i schimb numele literar din Nicolae
Bogza n Radu Tudoran, pentru a nu sugera nici un fel de legtur direct cu fratele su.
n 1940 i-a aprut prima carte, volumul de nuvele Oraul cu fete srace. n anul urmtor, 1941, i
apare romanul Un port la rsrit, roman care nu a fost remarcat de critica literar dect cu mare
ntrziere i, mai apoi, din motive politice, trecut n conul de umbr al uitrii. Din pcate, din cauza
rzboiului, i apoi dup instaurarea comunismului nRomnia, acest frumos roman, scris cu acea
elegan fireasc a omului Radu Tudoran, avea s fie complet ignorat din dou motive, care erau
total opuse politicii noului regimului de la Bucureti controlat de Kremlin. Unul era spaiul
evocat, Basarabia i, n special, oraul Odesa, iar al doilea era, desigur, analiza lucid, necrutoare
i critic alumii pan-slaviste, adic a lumii aflate sub controlul rus-sovietic.